Limba i Literatura Romn Comentarii

BALTAGUL
de Mihail Sadoveanu COMENTAR UL TE!TULU
Mihail Sadoveanu, originar prin familie din Oltenia (Sadova), s-a nscut la 5 noiembrie 188 !n "a#cani ca fiu al lui $le%andru Sadoveanu, avocat, om brbos #i bine tritor, #i al "rofirei &rsachi, strnepoat de baci din nordul Moldovei' (coala primar a fcut-o cu domnul )usuioc, gimna*iul la +lticeni, liceul la ,a#i' S-a cstorit !n 1- 1 #i a avut mul.i copii, pe care i-a crescut patriarhal, fc/nd u* #i de bici' 0/nea*, 1oac #ah #i se ocup de gospodrie' Mort la 1- octombrie 1-21, ora diminea.a' Opera sa constituie un edificiu unitar #i monumental, o etern rentoarcere la tiparele din ob/r#ii3 natura ara de dincolo de negur, mpria apelor4 e%isten.a rituali*at Hanul Ancuei4 destinul cosmic al omului Baltagul4 trecutul ca timp istoric Fraii Jderi, Zodia Cancerului, Neamul oimre!tilor' 5e-a lungul anilor, critica literar a denumit ,,Baltagul - ,,roman mitic6,deoarece autorul preia motivul baladei populare ,,Miori.a6 #i !l de*volt !ntr-o nara.iune cu adevrat fascinant' 7n balada popular, trei ciobani coboar cu trei turme de miei, cu oile la iernat'5oi dintre ei se hotrsc s !l omoare pe tovra#ul lor, baciul moldovean'$colo, unde ac.iunea baladei se rupe, transform/ndu-se !n lirism, Sadoveanu o continu, .es/nd !n 1urul acestui subiect , al uciderii din lcomie, povestea reconstituirii crimei #i a pedepsirii uciga#ilor de ctre vduva Tema romanului o constituie e%isten.a pstoreasc, pus sub imperiul r"nduielii #i neschimbat de sute de ani' 7n aceast lume, tradi.ia #i ritualurile sunt legile nescrise ale comunit.ii' Titlul denume#te un topor cu coad lung4 !n roman, acesta este arma crimei, fiind folosit de 8alistrat )og*a pentru al ucide pe 9echifor :ipan' Stru"tura romanului# publicat !n anul 1-; (dup ce fusese scris !n numai c/teva *ile), Baltagul este o lucrare epic !n pro*, de !ntindere relativ mare, alctuit din 12 capitole' 9ucleul epic al romanuluiBaltagul !l constituie !nceputul capitolului al <-lea = episod !n care autorul face un e%celent portret de grup al oamenilor de la munte, !nf.i#/nd o comunitate uman #i o familie apar.in/nd acestei comunit.i' Se conturea* astfel cele dou planuri acestei opere3 drumul 0itoriei :ipan, !n cutarea osemintelor so.ului 9echifor4 via.a pstorilor din mun.ii Moldovei, !n deceniul al ,,,-lea al secolului al <<-lea4 Con$inutul3 ac.iunea !ncepe !ntr-o dup-amia* de toamn t/r*ie c/nd 0itoria :ipan, so.ie de oier, din Mgura >arcului, st pe prispa casei #i toarce ( e%&o'i$iunea)' ?/ndul o duce spre so.ul ei 9echifor :ipan care plecase de acas dup ni#te oi la 5orna #i !nc nu se mai !ntorsese (intri(a)' 7n.eleg/nd din semnele vremii c iarna se apropie, femeia este frm/ntat de mari gri1i #i nelini#ti' "rimise, la interval de trei *ile, dou scrisori venite tocmai dinspre ,a#i, din bl.ile @i1iei, unde :ipanii !#i .ineau oile' 9iciuna !ns nu aducea vestea cea bun' $ceast singurtate spore#te frm/ntrile femeii, cu at/t mai mult, cu c/t 0itoria are ni#te semne ru prevestitoare3 coco#ul d #emn de plecare (c/nt/nd cu capul !ntors spre poart), iar pe 9echifor !l visea* trec"nd clare o ap neagr' Merge la printele 5nil care o sftuie#te s stea lini#tit c poate so.ul ei *bove#te o *i sau dou cu lutarii ca un brbat ce se afl' 7n fapt de sear 0itoria merge, #i la baba Maranda, vr1itoarea satului, cr.ile babei art/nd c 9echifor s-ar fi oprit la o femeie cu ochi ver*i, 0itoria pleac #i de aici nedumerit' )nuiala c lui 9echifor i s-a !nt/mplat ceva ru, cre#te !n sufletul 0itoriei pe msur ce trece timpul' 7n plus, !n prea1ma 8rciunului, ?heorghi. se !ntoarce din bl.ile @i1iei, cu vestea c 9echifor tot nu dduse nici un semn' "entru !nt/ia oar, srbtorile de iarn !i aduc un sentiment de !nstrinare, de parc via.a s-ar fi oprit' 0itoria merge la Mnstirea )istri.a, rug/ndu-se cu umilin. la icoana Sfintei $na' $poi depune #i o pl/ngere la autorit.i, la "iatra 9eam., dar nde1dea sa rm/ne' :a !ntoarcere !#i pune ordine !n gospodrie, pe care o las !n seama argatului Mitrea #i o duce pe Minodora la Mnstirea 0ratec' $ici se !ncheie primul moment al romanului &re(tirea &entru "ltoria rituali" (capitolele , = 0,,)'

)ro*e+or# B,LTEANU MAR A -.#-/ a-0&--12.-23.-1

Limba i Literatura Romn Comentarii 5rumul 0itoriei #i al lui ?heorghi. !ncepe !ntr-o *i sacr (vineri 1 martie), o dat cu rsritul #i se va !ncheia simbolic, la apus, dup !nmorm/ntarea osemintelor lui 9echifor :ipan' 5up ce merg p/n la 8lugreni !mpreun cu un negustor, mama #i fiul !#i continu drumul spre +rca#a, sat !n care un viscol ivit din senin i-a obligat s poposeasc' $cest semn al naturii !#i are rostul lui, fiind invita.i !n cas de Mo# "ricop, afl c 9echifor trecuse pe acolo !n toamn, !n drum spre 5orna' 7n alte sate, 0itoria #i ?heorghi., asist la c/teva evenimente cu valoare simbolic' $stfel, dup ce la )orca, 0itoria a c*ut !ntr-o cumetrie, merg/nd mai departe, !nt/lne#te o nunt la 8ruci' 7n drumul lor, 0itoria #i fiul ei afl #emne despre trecerea celui cutat, dar abia la 0atra 5ornei lucrurile !ncep s se lege' 8obor/nd pe drumul turmelor, mama #i fiul afl urmele celor trei ciobani, !n diferite locuri, cei care !i v*user, vorbeau mai ales despre un brbat cu cciul brumrie, care cltorea un cal negru (9echifor) #i despre un altul care r/dea mult #i avea bu*a de sus despicat ca la iepure (8alistrat )og*a)' $cesta ar fi al doilea mare moment al romanului (capitolele 0,,, = <,), a%at pe "utarea urmelor lui Ne"hi*or4 5ntru de'le(area tainei' 5in capitolul al <,,-lea !ncepe s se fac lumin !n 1urul uciga#ilor3 poposind !n Suha, 0itoria afl c doi gospodari 8alistrat )og*a #i ,lie 8u.ui deveniser, !n mod miraculos, stp/ni peste sute de oi' 8hema.i de munteanc la "rimrie cei doi pretind c i le-au pltit lui 9echifor #i nu mai #tiu nimic despre el' $ici se !ncheie cel mai !ntins moment al subiectului3 de+*urarea a"$iunii' >ot acum cuvintele din moto $tp"ne, #tp"ne % &ai c'eam !i(un c"ne !#i gsesc ecoul !ntr-o !nt/mplare3 merg/nd, !ntr-o *i, prin Sabasa, 0itoria !l gse#te, !ntr-o curte, pe :upu c/inele lui 9echifor' :upul, va deveni, clu)a spre r/pa !n care *ceau osemintele lui 9echifor' $cesta este &un"tul "ulminant al romanului #i constituie sf/r#itul ini.ierii lui ?heorghi.' 7nmorm/ntarea osemintelor lui 9echifor, cu bocitoare, c/ntec de bucium #i gin neagr dat peste groap, constituie !mplinirea r/nduielii, pentru care 0itoria fcuse acest drum' :unga cltorie a celor doi se !ncheie !n scena pa*nicului, c/nd 0itoria !i oblig pe cei doi uciga#i s se autodema#te' )og*a, lovit !n frunte, cu baltagul, de ctre ?heorghi. #i sugrumat de c/inele :upu, !#i recunoa#te fapta !nainte de a muri, iar 8u.ui este arestat de oamenii stp/nirii' $cesta este ultimul mare moment al romanului, care ar putea fi intitulat 67m&linirea rnduielii8' Al doilea &lan al romanului, pre*int e%isten.a oamenilor din mun.ii Moldovei !nf.i#a.i !ntrun admirabil portret de grup, la !nceputul capitolului al <-lea' +iin.e solare, iu.i #i nestatornice ca apele de munte, ace#ti oameni de #u* *rad pun mai presus de ori ce datinile lor de la nceputul lumii adic tradi.ia' $utorul descrie obiceiurile de srbtori, nunta, !nmorm/ntarea #i via.a obi#nuit a acestor oameni' ,mportan.a este c, prin participarea acelora#i ritualuri, lumea muntelui iese din timpul curgtor, instal/ndu-se !ntr-o durat etern' Romanul este o oper narati+ n pro), de ntindere mare, a crei aciune #e de#,!oar, de o*icei, pe mai multe planuri, a+"nd o intrig comple- !i per#ona.e numeroa#e/

)ro*e+or# B,LTEANU MAR A -.#-/ a-0&--12.-23.-1