UNIVERSITATEA GHEORGHE ASACHI IASI FACULTATEA DE ELECTRONICA ,TELECOMUNICATII SI TEHNOLOGIA INFORMATIEI Farnell-ElectronixRomania

Figher Ionut Daniel---Gr.5307

Cap I . Date generale despre firma

Compania Farnell, fondat n 1939, este un distribuitor de vrf la nivel mondial, ce ofer servicii de nalt calitate pentru distribuirea unor volume mici de produse electronice, electrice, industriale, precum i de mentenan, reparaii i operaii (MRO) cu acces rapid, uor la peste 600,000 de produse aflate n stoc, 24 de ore pe zi, 365 de zile pe an. Le oferim cumprtorilor, inginerilor de proiectare i mentenan comenzi flexibile prin intermediul unei varietati de canale i opiuni de livrare pentru a corespunde cerinelor personale.

comenzi online RAPID, uor, 24 de ore din 24 expediere RAPID, n aceeai zi asisten tehnic GRATUIT

Farnell face parte din grupul de companii Premier Farnell, ceea ce nseamn c putei avea acces la i mai multe produse din cadrul grupului. Alturi de Newark, distribuitorul nostru cu sediul n America, Farnell este ntradevr un magazin unde gsii toate produsele care v sunt necesare!

Cap II. Oferta de produse si servicii

Instrumentele de analiza de portofoliu utilizate in analiza portofoliului de produse oferite pe piata au in vedere atractivitatea pietei, competitivitatea produsului si ciclul de viata a produsului si a pietei in general. Acestea au in vedere modalitatea in care prin utilizarea unor instrumente precum ciclul de viata a produsului, metoda Boston Consulting Group, matricea General Electric sau matricea Arthur D. Little companiile de pe piata pot obtine raspunsuri la intrebari precum care din produsele din portofoliu sunt profitabile, in care ar trebui sa investeasca, care ar trebui sa le dezvolte sau la care ar trebui sa renunte. Din portofoliul de produse a firmei amintim:

Amplifiers & Comparators Audio Control & Processing Battery Management Clock,Timing & Frequency Management

CODECs / Encoders / Decoders Controllers Controllers Network Data & Signal Conversion

Digital Potentiometers Digital Potentiometers Non Volatile Digital Potentiometers Volatile

Drivers & Interfaces DSP Filters - Active FPGAs GALs / PALs & SPLDs Isolated Feedback Generators Logic Memory Memory Controllers Microcontrollers (MCU) Microprocessors (MPU) More - Integrated Circuits Power Management RF Sensors Special Function Supervisors & Monitors Switches, Multiplexers & Demultiplexers

Video Processing Voltage References Bridge Rectifiers DIACs & SIDACs Diodes - Current Regulator Diodes Miscellaneous Diodes - Power Modules Diodes - Rectifiers Diodes - RF Diodes - Schottky Diodes - Small Signal Diodes - Variable Capacitance (Varicaps, Varactors) Diodes - Zener Array Diodes - Zener Single Electron Tubes FETs - RF IGBTs - Arrays, Modules IGBTs - Single

JFETs MOSFETs SCR Thyristors Semiconductor Assortments Transistors Transistors Bipolar (BJT) Arrays Transistors Bipolar - (BJT) Single Transistors Bipolar - PreBiased / Digital Transistors Bipolar - RF Transistors Bipolar - RF Power Transistors Programmable Unijunction (PUTs) Transistors Unijunction (UJT) TRIACs

Cap III. Stabilirea pietelor tinta

Piata este reprezentata de toti clientii potentiali care au aceeasi nevoie sau dorinta si care sunt dispusi si au capacitatea de a se angaja intr-o relatie de schimb pentru satisfacerea acelei nevoi sau dorinte. Marketingul pune accentul pe indivizi in calitatea lor de consumatori. Nu este benefic daca se concentreaz activitatea numai pe fabricarea produsului sau obtinerea profitului. Piata este formata dintr-o diversitate de tipuri si segmente de consumatori, aflate intr-o continua modificare si transformare. Un segment tip de piata cuprinde un grup de consumatori (individuali sau industriali) cu caracteristici si nevoi comune sau cat mai apropiate. Identificarea acestora are loc prin investigarea structurii pietei. Din multitudinea de segmente de piata, pe baza unor criterii de evaluare a acestora, firma va selecta segmentele considerate a fi mai avantajoase si promitatoare. Segmentele de piata selectate constituie segmente tinta.

Piata tinta reprezinta un segment de piata selectat, asupra caruia firma isi concentreaza eforturile si actiunile de marketing. Pentru fiecare segment tinta compania va elabora un program special de marketing. Cu cat se strng mai multe date statistice despre piata-tinta, cu atat mai mult se poate concepe o strategie de marketing adecvata. Criteriul de identificare a segmentului de piata: Demografic, Psihologic, frecventa utilizarii unui produs, Avantajele oferite de produs, Geografic. Caracteristici comune: varsta, venit, ocupatie, stil de viata (urban, rural, ocazional, in scop recreativ - de exemplu consumarea bauturilor), dorinta de a avea lux, putere, confort, localizarea (adresa de acasa sau de la serviciu). Identificarea pietei - tinta este importanta pentru ca schimbarea acesteia creste eficienta financiara a strategiilor de proiectare a produsului, de stabilire a pretului, distributie si promovare.

Produsele companiei noastre sunt adresate studentilor, inginerilor electronisti si altor companii care activeaza in domeniul de producer de echipamente electronice precum si a personalului acestora.

Cap IV. Prezentarea etapelor din ciclul de viata

Ciclul de via al produsului se refer la durata medie de via a unui produs: se face o analogie cu biologia (produsele se nasc, se dezvolt, ajung la maturitate i apoi mbtrnesc); n funcie de perioada din via n care se afl produsul, sunt influenate i vnzrile acestuia. ntregul ciclu de via al produsului, de la concepia i dezvoltarea sa pn la dispariia sa definitiv din arena schimburilor de mrfuri, include urmtoarele faze : achiziia materiilor prime, producia, ambalarea, distribuia, utilizarea, reciclarea i retragerea produsului de pe pia. O definiie a ciclului de via care descrie detaliat toate fazele succesive ale "vieii" produsului este urmtoarea: "Ciclul de via include fazele: conceptualizare, dezvoltarea ideilor proiectului, studiul de inginerie, planificarea proceselor, fabricaie, operare, ntreinere (reparare) i retragere". Definiia general a ciclului de via al produsului este formulat n standardul SR EN ISO 14040: 2002[2] sub forma urmtoare : ciclul de via reprezint "etape consecutive i intercorelate ale unui sistem-produs, de la achiziia materiilor prime sau generarea resurselor naturale pn la post-utilizare". Un ciclu de via (complet) al produsului ar putea consta din fazele : 1) concept/viziune; 2) fezabilitate; 3) proiectare/dezvoltare; 4) producie; 5) retragere treptat din uz. ntr-o exprimare concentrat, etapele ciclului de via al produsului sunt: concepie, proiectare, realizare, service. n cazul n care acest termen se utilizeaz ca un concept de marketing, ciclul de via este "orientat spre pia", acesta se refer la viaa comercial a produsului (viaa produsului pe pia) i descrie tendina de dezvoltare a cifrei de afaceri i a profitului unui produs, de-a lungul vieii sale comerciale.

In acest sens (al vieii comerciale),ciclul de via al produsului reflect evoluia n timp a volumului de vnzri ale produsului i reprezint intervalul de timp dintre momentul apariiei produsului pe pia i cel al dispariiei sale definitive din arena schimbului de mrfuri. Produsul ales pentru analiza este urmatorul:
ANALOG DEVICES - AD1992ACPZ - IC, AMP, AUDIO, SMD, LFCSP-64, 1992

Fazele ciclului de via Fazele ciclului de via tipic al produselor supuse comercializrii sunt urmtoarele: -introducerea produsului pe pia (sau lansarea); -creterea; -maturitatea; -saturaia; -declinul. Introducerea (lansarea) este perioada de cretere uoar a vnzrilor pe msur ce produsul este lansat pe pia. n aceast perioad costul produsului este ridicat, concurena se desfoar pe baza caracteristicilor de performan ale produsului. Datorit incertitudinii pieei, o strategie de fabricaie adecvat trebuie s se bazeze pe criteriul competiional flexibilitate, pentru a face fa schimbrilor frecvente ale construciei produsului.

In aceasta faza au fost vandute 1000000 de exemplare din acest produs. A fost extreme de apreciat de catre clienti, avand performante superioare produselor din aceasta categorie. Creterea este perioada acceptrii masive de ctre pia a produsului i a profiturilor n cretere. Preurile produselor pot fi mai mici dect n prima perioad, concurena are loc n special pe baza calitii produselor. Numarul mare al unitatilor vandute in prima faza a permis firmei sa revina asupra pretului scazandu-l, fara a periclita, insa, veniturile din vanzarile ulterioare, care au si crescut. Maturitatea este perioada de ncetinire a ritmului vnzrilor, intensitatea vnzrilor se menine n jurul unei valori ce depinde de echilibrul dintre cerere i ofert. Principalele preocupri ale fabricaiei sunt reducerea costurilor de producie i creterea productivitii. Concurena din ce n ce mai agresiv are loc pe baza preului produsului. Costurile unei campanii publicitare agresive au fost acoperite de cifra mare a vanzarilor din fazele precedente. Produsul s-a bucurat de un si mai mare success ins ape o perioada mai scurta de timp, aceasta fiin de doar 3 luni. Incet, incet, vanzarile se stabilizeaza la un anumit prag, lucru care face tranzitia spre etapa urmatoare. Saturaia este perioada n care produsul, dei a ajuns la cea mai nalt cot de acceptare de ctre majoritatea cumprtorilor, nu se mai poate vinde pe pia ca nainte, din cauza apariiei altor produse cu parametri superiori.Vnzrile se ncetinesc sau creterea vnzrilor nceteaz. Vanzarile au incetat sa mai creasca si incep, chiar sa inregistreze o scadere usoara. Acest lucru este rezultatul avansului tehnologiei, dar si a faptului ca tot mai multe firme se indreapta spre produse cu o clasa superioara acestuia. In aceasta etapa se afla produsul in momentul actual. Declinul este perioada n care vnzrile i profiturile scad ntr-un ritm rapid. Preurile sunt mai mici, exist supracapacitate de producie i apare riscul ca n cele din urm produsul s fie scos din fabricaie, deoarece vnzrile pot ajunge la zero sau pot scdea la un nivel des tul de redus. Se apreciaza ca declinul va fi simtit intr-un interval de 2 pana la 3 ani, moment in care decidentii firmei vor stabili daca acest produs va ramane sau nu in portofoliu. Ca o strategie de evitare a disparitiei produsului de pe piata, firma a dezvoltat un produs similar de o capacitate tehnica superioara acestuia. Graficul de variaie a volumelor de vnzri ale produsului n timp are forma binecunoscutelor curbe "n S".In mod normal, curba "n S" prezint o cretere relativ lent la nceput i dup o perioad considerabil, "decoleaz" rapid. Dup aceast urcare brusc, creterea se ncetinete, curba se aplatizeaz i apoi descrete lent, corespunztor fazei finale de declin. Totui, nu toate produsele au o evoluie a volumului de vnzri dup curba "n S". Unele produse sunt introduse pe pia i "cad" rapid, altele "staioneaz" n faza de maturitate foarte mult timp (Kotler, op.cit.,p.638). Un astfel de ciclu de via n care vnzrile staioneaz la maturitate este denumit ciclu "cu platou"; staionarea vnzrilor se explic, de regul, prin aceea c nu exist o alternativ mai bun disponibil. Platoul se poate nclina uor n sensul cresctor, dac vnzrile cresc la o rat corespunztoare cu creterea economic. Uneori, produse ajunse n faza de declin pot fi readuse n faza de cretere printr-o campanie de promovare sau repoziionare.

Conceptul ciclului de via poate fi folosit pentru descrierea modului n care evolueaz produsele pe piee i poate fi utilizat pentru elaborarea unor strategii de marketing corespunztoare diferitelor faze ale ciclului de via.

Cap V. Diferentierea/pozitionarea marcii

Diferentierea este un concept asemanator cu segmentarea. Pentru a clarifica lucrurile, mai intai, aducem aminte ca segmentarea consta in impartirea pietei neomogene, dupa unul sau mai multe criterii, in grupuri relativ omogene pentru ca, ulterior, sa se poata concepe mixuri de marketing distincte pentru fiecare dintre aceste grupuri. Segmentarea este deci un concept orientat catre cerere (catre piata). Diferentierea produsului are o baza conceptuala asemanatoare, dar un camp de aplicare diferit. Astfel, daca segmentarea se focalizeaza pe deosebirile dintre grupurile de clienti, diferentierea este cea care accentueaza deosebirile intre marcile din aceeasi categorie. Scopul ei este de a distinge si a reliefa produsul firmei in raport cu cele concurente si de a-l face mai atragator pentru cumparatori. Ambele concepte - segmentarea si diferentierea - pot fi utilizate in paralel, adica se poate face diferentierea produselor in raport cu caracteristicile segmentelor pietei. Existi insa si situatii cand segmentarea este utilizata fara a se apela la diferentiere, si inversIn general, proiectantilor le place sa creada ca produsele lor inglobeaza caracteristicile cele mai cautate de cumparatori. Numai ca acestia din urma nu au preferinte standard, general labile pentru atributele produselor dintr-o anumita categorie. In cazul detergentilor, spre exemplu, unele gospodine sunt interesate de capacitatea de a scoate petele, unele de mirosul placut, altele de puterea de inalbire, unele de stralucirea data culorilor, altele de agresivitatea fata de maini, agresivitatea fata de tesatura, iar altele de capacitatea de a catifela si, cele mai multe, de pret. Or, pe piata nu exista nici un detergent care sa inglobeze simultan toate aceste atribute, la nivelul maxim de performanta, dupa cum nu sunt multe nici gospodinele interesate sa plateasca toate aceste antaje deodata. Marcile trebuie diferentiate astfel incat sa atraga grupuri distincte de cumparatori. Atunci cand este utilizata, diferentierea impune inglobarea in produs a acelor trasaturi pe care piata tinta le cauta. Diferentierea este mult mai greu de realizat in cazul unor produse care, prin natura lor, sunt marfuri fungibile. In astfel de cazuri, diferenta se face, de cele mai multe ori, pe baza pretului. Dificultatea poate fi totusi depasita prin atasarea unor servicii complementare in sistemul de sustinere, precum asigurarea transportului si livrarea imediata. In cazul nostrum, diferentierea produsului se observa la nivelul marcii, intrucat putem vorbi despre o istorie a firmei mai mare de 20 de ani pe aceasta piata. Acest lucru sugereaza consumatorului traditie si stabilitate si ofera o imagine atenuata a riscului asociat cumpararii.

Pozitionarea Dupa cum precizam anterior, parerea consumatorilor este cea care conteaza in diferentierea marcilor. Modul in care consumatorii percep produsele si marcile este descris cu ajutorul conceptului de pozitionare. Pozitionarea se focalizeaza asupra perceptiilor cumparatorilor incercand sa determine care produse sunt percepute ca fiind asemanatoare (apropiate) si care sunt zute ca fiind foarte diferite (indepartate). Pentru a facilita intelegerea pozitiei ocupate de o anumita marca in cadrul categoriei de produse din care face parte, se poate

apela la o constructie grafica numita harta perceptuala" sau harta de pozitionare", care se realizeaza dupa urmatoarea procedura: 1. Mai intai, printr-un studiu de piata, se determina cele mai importante criterii (de regula, doua sau trei) luate in considerare de clienti, atunci cand elueaza categoria respecti de produse. 2. intr-o a doua etapa, printr-un alt studiu de piata, se cere consumatorilor sa elueze (sa masoare) marcile existente pe cate o scala corespunzatoare fiecarui criteriu identificat anterior. 3. Pe baza informatiilor culese in etapa 2, se construieste o harta perceptuala. 4. Reprezentarea grafica astfel realizata indica atat zonele mai intens populaie (concurate), cat si pe cele libere (neocupate). Catre zonele mai libere pot fi orientat produsele aflate in etapa de lansare, dupa cum pot fi reorientate si marcile situate actualmente in zonele aglomerate, cu concurenta puternica. Pozitionarea produsului nostrum se poate face dupa o multitudine de atribute, in functie de categoria din care face parte marca, de reputatia firmei, de competitie, de piata tinta si de macromediul de marketing. Aflati in fata unei multitudini de factori care influenteaza perceptiile pietei, ne concentram atentia numai asupra celor mai importanti. Astfel, strategia de pozitionare poate fi conceputa pe baze foarte diverse: a)Pe baza nevoilor si a avantajelor cautate excursia semnalului de iesire in intervalul +/-40v,un procent al distorsiunilor armonice de 0,01% . b) in functie de utilizatori produsul este utilizat la scara larga in cadrul unor firme de renume in producerea echipamentelor tehnologice: Philips, Samsung, Yamaha, Korg;