P. 1
Proprietati Fizice, Chimice Si Biologice Ale Prionilor Si Patogeneza Bolilor

Proprietati Fizice, Chimice Si Biologice Ale Prionilor Si Patogeneza Bolilor

|Views: 8|Likes:
Published by Andreea Cherciu

More info:

Published by: Andreea Cherciu on Jan 14, 2014
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/14/2014

pdf

text

original

REFERAT TOXICOLOGIE BIOTEHNOLOGICA ALIMENTARA

“PROPRIETATI FIZICE , CHIMICE SI BIOLOGICE ALE
PRIONILOR SI PATOGENEZA BOLILOR “

1

pa 1" '.Propri#)a)i 1io*o i&# …………………………….".Con&*4(ii ……………………………………………………pa 15 Bi1*io ra+i# ………………………………………………………pa 1.T#oria or ano+o%+a)i*or ………………………….1.pa .Propri#)a)i &.T#oria ra%p4n%4*4i a4)oi-4n…………………….i-i&i ………….pa 1' 5.!.pa 13 '..'.Mani+#%)ari*# 1o*ii BSE …………………………………. A1r#6i#ri …………………………………………………………pa 1/ 2 ..T#oria n4)r#)4)ri*or in+#&)ioa%#………………… pa 13 '. !.pa 1" '.Po%i1i*# &a4%# a*# 1o*i*or $# )ip BSE…………………….pa 1' '."..3..A*)# )#orii …………………………………………..Prionii………………………………………………………pa ! ".T#oria prioni*or in+#&)io%i……………………….pa 1" '..CUPRINS 1.!.1.R#(i%)#n)a prioni*or *a +a&)ori +i(i&i %i &.pa 12 3.Propri#)a)i +i(i&# …………………………………pa / !.Bari#ra $# %p#&i# …………………………………………pa ' !.i-i&# ………………………………pa 0 !.

om ( Boala Al#$eimer . nurca ( encefalopatie spongiforma transmisibila ( E. *emoragia cerebrala ereditara cu amiloido#a . fura4e obtinute prin prelucrarea carnii si oaselor "acilor si oilor decedate din di"erse cau#e.(1) %ea mai cunoscuta maladie dintre encefalopatiile respecti"e este boala "acii nebune.Prionii Prima atestare documentara are loc in anul 1732 si are loc in germania . a fost greu de diagnosticat de catre medicii "eterinari.n anumite conditii proteina normala sufera o modificare post translationala a structurii sale secundare ceea ce ii confera noi proprietati ca si re#istenta neobisnuita la actiunea factorilor fi#ici si c$imici si transmisibilitate similara agentilor infectiosi . iar studiile de ca# au condus la gasirea unei legaturi intre aceasta epidemie si suplimentele alimentare cu care animalele fusesera $ranite.!.. . acest tip de fura4 a fost inter#is in 5area Britanie. %a urmare. fiind urmat apoi de mai multe ca#uri asemanatoare. %reut#fieldt&'ac(ob.n februarie 1//0. Boala Alper . al carei agent patogen este periculos in anumite conditii si pentru om. .!) a nurcilor ) .codificata de organismul ga#da .l bo"ine). prin 1/07. Abia dupa 200 de ani de la atestarea doccumentara a bolii se certifica dupa indelungi cercetari ca aceasta este transmisibila.1. 2iind o boala foarte rara. +oua "arianta a Bolii %reut#fieldt&'ac(ob ) Prionii se definesc ca fiind Prioni (Engl& Proteinaceus infectious particles.Boala este cunoscuta la animale cum ar fi oaie ( scrapia) . . Boala )uru. aparuse de4a o epidemie in randul "acilor. Primul ca# de B E (encefalopatie spongiforma bo"ina) a fost descoperit la o "aca apartinand unei ferme din )ent. in iulie 1/00. astfel ca initial s&a cre#ut ca este de natura to3ica. in 1/01. bo"ine (E. feline). . intre cau#ele posibile fiind mentionata si e3punerea la unele pesticide. %u toate acestea.!. dar de4a carnea de "ita de pro"enienta britanica nu mai putea fi e3portata aproape nicaieri in lume. au aparut primele re#ultate ale unor studii care demonstrau transmisibilitatea bolii de la o "aca la alta prin in4ectii intra"enoase sau intracerebrale (direct in creier) cu e3tracte de creier recoltat de la animale bolna"e. %am in aceeasi 3 . pisica( E. clero#a multipla . particule proteice infectioase)si constituie i#oforma patologica a unei proteine normale proteina prionica .

profetea ca am putea fi in fata :unui de#astru de dimensiuni biblice:. numita 2 E (encefalopatia spongiforma felina) si care s&ar fi datorat $ranirii cu produse obtinute din "aci infectate. se inregistrau in Anglia un numar de 100 000 de "aci bolna"e. boala fiind intalnita spontan.nsa in acest ca#.mul ner"os central a i#oformei patologice a proteinei prionice . aparuse la o persoana mult mai tanara. +umarul de ca#uri de B E a continuat sa creasca. Acest fapt a amplificat teama in ceea ce pri"este pericolul consumului carnii de "aca bolna"a. in plus. • • • • Perioada de incubatie lunga de ordinul lunilor. 8lterior. Bolile prionice sunt caracteri#ate prin. in care o intreaga generatie "a fi afectata. .37 din totalul "acilor din Anglia. numita :noua "arianta de %'9: sau "%'9. inclusi" gelatina din bomboane sau medicamente. dar cu o frec"enta foarte sca#uta. in 1//1 a aparut un ca# foarte ciudat de %'9 (boala %reut#feldt&'acob. noua forma a %'9 a"ea multe caracteristici si simptome diferite si. %'9 nu era o noutate. dar intotdeauna cu final letal< =e#iuni degenerati"e ale sistemului ner"os central . 9upa aceea. e presupune ca intre ca#urile de B E la "aci si "%'9 la oameni ar e3ista o legatura. autor la doua dintre articole. Profesorul %ollinge. repre#entate prin "acuoli#ari la ni"elul creierului< !ransmisibillitatea pe cale parenterala sau digesti"e la aceiasi specie si alte specii in momentul in care se foloseste ca mnterial infectant tesutul ner"ios si alte tesuturi recoltate din ca#uri de boala < 6 . in iulie 1//3.(2) Bolile prionice ale animalelor si ale omului sunt consecinta acumularii in siste. cel mai adesea anilor< imptomatologie e3clusi"e ner"oasa si e"olutie clinica lent ace durea#a saptamani . %and a atins ni"elul ma3im. la persoane in "arsta. astfel ca. cand numarul ca#urilor incepuse sa scada. ec$i"alentul bolii B E la oameni). ca urmare a acestei noi boli.perioada au aparut si "reo 60 de ca#uri de pisici de casa infectate cu o boalasimilara. B E afectase apro3imati" 0. inca doi adolescenti au decedat. uneori ani. cel mai adesea luni. e intre"edeau pericole din partea tuturor produselor ba#ate pe deri"ate de "aca.

. 2ig 1 >eplicarea proteinei prionice(sursa 6) Pentru aceste entitati nosologice s&au folosit in trecut denumirea de ?"iro#e lente@ . ?"iro#e noncon"entionale@ . @amiloido#e transmisibile@.!).• Absenta oricarui raspuns imun specific fata de agentul transmisibil.ncercarile de transmitere e3perimentala a agentilor de scrapie si a altor boli prionice la specii diferite de cea de origine au rele"ant e3istenta unei ?bariere de specie@ 1 . . 9efinirea conceptului t$eoretic de ?boala@ in sensul formularii cat mai complete ( cuprin#aatoare) a unei carcteri#ari generale a acesteia in opo#itie cu starea de sanatate a constituit un bun subiect de contro"erse in lumea stiintifica medicala.n general starea de boala este considerate fie ca o reactie a organismului fata de caracterul noci" a unor factori din mediul ambient . desi ga#da isi pastrea#a competenta imunologica fata de antigene .Bari#ra $# %p#&i# .n tre#ent pentru caracteri#area lor morfoclinica si epidemiologica s&a incetatenit termenul de ? encefalopatii spongiforme transmisibile@ (E. ". . ? encefalopatii spongiforme subacute@ .

(3. >e"enirea la ga#da de origine este . C e3plicatie a acestor date poate fi conferita in compararea PrPc la diferite specii. %ea mai se"era cale este calea intracerebrala . Aceasta perioada se scurtea#a si se stabili#ea#a in pasa4ele urmatoare . de asemenea .e3primata fie prin lipsa totala de recepti"itate . insotita de o perioada prelungita de incubatiela primul pasa4 . Astfel in ca#ul infectiei $amsterilor cu agentul scrapie . Pe de alta parte . "or fi e3primate prin prelAngirea perioadei de incubatie la primul pasa4Bprin recepti"itate doar la inocularea intracerebrala sau prin absenta totala a recepti"itatii.Eficienta cu care un prion produs de o specie "a induce transformarea PrPc alei alte specii depinde de apropierea sec"entei de aminoaci#i PrP. in prealabil . do#ele eficiente in infectie pe caile parenterala si digesti"e sunt de 1031 si respecti"e 103/ ori mai mari decat do#a pe cale intracerebrala . subcutanata si digesti"e . cu cat sunt mai mari. Bariera de specie este e3primata si prin eficacitatea caii de infectie utili#ata . cu atat mai usor "a fi tra"ersata bariera de specie dintre ele.1) D . respecti"e apropierea ba#elor genei pro&n a celor doua specii. ec"entionali#area acesteia s&a reali#at pana in present doar la un numar limitat de specii . agentul infectant este trecut pe o specie $eteroloaga recepti"e si genetic apropiata sub raportul PrP de cele 2 specii Este de presiupus ca bariera de specie sa fie mai putin e3primata pe . urmata in ordine descrescatoare de caile intraperitoneala . cu cat doua specii sunt mai apropiate sub raportul acestei gene . fenomen ce mimea#a procesul de ?adaptare@ a agentului patogen la noua ga#da . re#ultatele obtinute demonstrea#a ca gena prp&n nu este un indicator fidel al inrudirii filogenetice.8nele specii apropiaate dupa caracterele controlate de totalitatea genomului pot pre#enta diferente remarcabile in ce pri"este gena prp&n . Aceasta din urma poate fi depasita doar daca . fie printr&o perioada de incubaie prelungita la primul pasa4 la noua ga#da . Bariera de specie poate fi e3plicate prin carcaterul relati"e specific al prionilor produsi de fiecare specie .asura ce prionii infectati pro"in de la o specie filogenetic mai apropiata de specia supusa infectiei .9iferentele dintre cele 2 sec"ente . Aceasta propunere nu se comfirma intotdeauna .

etilen&o3idul. care raman infectate in urma te$nicilor u#uale de prelucrare si colorare. =ucrarile care au folosit suspensii de creier infectat sau e3tracte purificate din acestea . 9intre substantele de#infectante . acidul pracetic. 7 . urea.cloroformul. C substanta cu puternic effect incati"ant asupra B E este acidul formic.nca din anii 10B s&a constatat re#istenta neobisnuita a agentilor E ! la factorii de mediu .!ratamentul suspensiilor cu alde$ida formica 207nu modifica semnificati" infecti"itatea . au demonstrate ca infecti"itatea acestora era redusa cu 3&1log10 . glutar alde$ida.nfecti"itatea suspensiilor de tesut ner"os nu este afectata de tratamentul cu de#o3iribonuclea#a . pero3idul de $Adrogen. ribonuclea#a .Acidul formic are a"anta4ul ca nu afecteaa#a structurile tiulare si celulare.i-i&i . darn u era abolita dupa autoclabarea la 136de grade timp de 30 de minute .R#(i%)#n)a prioni*or *a +a&)orii +i(i&i %i &.!. cele mai acti"e fata de agentii prionici sunt $idro3idul de sodium 1&25 si substantele puternic o3idante ca $ipocloritul de sodium 2. .%el mai surprin#ator re#ultat este acela ca infecti"itatea suspensiilor liofili#ate s&a pastrat la un titru minim . fenolii.Acesta este acti"e fata de materialul infectant ca atare dar si asupra celui fi3at in alde$ida formica.37 si bio3idul de clor. c$iar si dupa e3punerea timp de D0 de minute la caldura uscata de 3D0 de grade %. proteina#a ) si nici de do#e mari de ra#e ultra"iolete sau gama . alde$ida formica.8lterior . dar creste re#istenta fata de actiunea ulterioara a autocla"arii.Alte studii au do"edit ca infecti"itatea se mentine dupa e3punerea timp de o ora la 100 de grade % dar este complet inacti"ata la 200 de grade % dupa acelasi inter"al de timp.etc. astfel infecti"itatea s&a pastrat cel putin 2 ani in creierul conser"at la temperature camerei . iodoforii.El este in special recomandat pentru tratarea lamelor cu sec3iuni $istologice . acetilenimina. uscate prin liofili#are . s&a demonstrate re#istenta neobisnuita a prionilor la actiunea mai multor agenti care inacti"ea#a complet "irusurile cunoscute < alcolul etilic. eterul .

2ierberea sau autocla"area clasica nu sunt suficiente pentru sterili#area materialului infectat cu proteina prionica . permite inacti"area totala a agentului infectios (1) . !.1. tandardul britanic pentru decontaminare in ca#ul B%' este autocla"area la 136& 130 de grade % timp de minim 10 minute. sufficient de mult pentru a rupe legaturile relati"e slabe ( de $idro$en. Astfel o solutie 2.37 $ipoclorit de sodium . fiind "ariabila in functie de temperatura . $odrofobe si neco"alente) ale aci#ilor nucleici si proteinelor . in timp ce acelasi material supus aceluiasi tratament . este acti"e pentru agentul acrapie darn u inacti"ea#a complet o tulpina i#olata de la un ca# de B%' . susa. de#legand structura tertiara a acestora . 9iferente similare intre tulpini de origini diferite se constata si in ca#ul re#istentei la autocla"are . in timp ce autocla"area la 120 de grade % timp de D0 de minute face ca numai 0.Propri#)a)i +i(i&# >e#istenta la caldura Este cu mult mai mare decat a "irusurilor clasice .0000027 din concentratia initiala sa re#iste .Adaugarea de pulbere de carbon la omogeni#atul unui supernatant de creier de soarece atins de scrapie face ca autocla"area la 111 grade timp de 20 de minute sa fie inneficace. 5acanismul de actiune al caldurii asupra moleculelor de prioni ar fi urmatorul . caldura face sa creasca energia cinetica a atomilor. =a temperature mai ridicate (superioare celei de 100 de grade) tesutul cerebral este practice carboni#at. dar fara adaugarea pulberei de carbon . daca temperature este inferioara punctului de de#legare al moleculei . 0 . 9upa un tratament la 100 de grade timp de 2 minute apro3imati" 37 din susa initiala de agenti infectios ( susa 2D3) de prion al scrapiei) ramane inacti"a.>e#istenta fata de actiunea factorilor fi#ici si c$imici poate "aria in functie de tulpina de agenti prionici . pre#enta ( influenta) facAtorilor e3teriori ( presiune substante organice sau anorganice ) si de titrul infectios initial.

alcooli.Propri#)a)i &. detergenti. C parte din proprietatile c$imice ale prionilor .!ratamentul cu formalde$ida inainte de autocla"are stabili#ea#a puterea infectioasa a materialului contaminant . aci#i . studiate pana in present sunt redate in tabelul 1 / .(D) 9e asemenea caldura uscata este mai putin eficace decat cea umeda A!+% re#istand la 3D0 de grade timp de o ora. dar putand fi totusi inacti"ati total sau partial de substante in concentratii mari. esantioane conser"ate prin conglare timp de mai multi ani si&au pastrat n emodificata puterea infectanta . >e#istenta la frig Este remarcabila.Agentul transmisibil nu este deloc alterat (modificat)de temperaturile sca#ute. catiioni. dar fara a afecta capacitatea infectanta a materialului contaminat cu proteina prionica. aniioni.9eci utili#area caldurii pentru sterili#area pieselor $istologice fi3ate in formol este contraindicata.70 de grade . etc) ramanand nemodificati la P* cuprins intre 2 si 10 .". Agentii transmisibili necon"entionali sunt re#istenti de asemenea la efectul ioni#ant al radiatiilor gama si la ultrasonicare . >e#istenta la radiatiile ioni#ante Este deasemenea e3treme de mare. !.i-i&# Prionii (A!+%) s&au do"edit a fi re#istenti la actiunea di"erselor categorii de substante c$imice ( ba#e . 8tili#area radiatiilor ultra"iolete ( de la 21D la 2D1nm lungime de unda) permite inacti"area aci#ilor nucleici . respecti"e 2 ani la & 6 grade si mai multi ani la .

PC6.oni.05 2enol solutie concentrate 2&clor&etanol *ipoclorit de sodium solutie 0. Pre#enta prionilor in organism nu determina nici un fel de reactie imunologica ( imuna sau automuna ) si nu pro"oaca in "reun fel alterarea functiilor celulare ale limfocitelor B si ! nici ?in "i"o@ nici ?in "itro@.Gn.9.Propri#)a)i 1io*o i&# Bolile produse de prioni se caracteri#ea#a printr&o perioada lunga de incubatie . modificari $istopatologice caracteristice si e"olutie intotdeauna fatala .+onident P&60.Cctil Fluco#id. • 9imetil&etil&pirocarbonat • • • • • • • • • • • • • • • Butandiona 2enil&metil&sulfanil&fluorid . ulfobetaina .oni.D %lorura de litiu sol 125 !iocianat de potasiu solutie D5 !iocinat de guanidine solutie 15 %lor$idrat de guanidine olutie c$loroformHertanol(2H1) 9odecil sulfat de sdiu( . ensibilitatea la actiunea proteina#ei ) a fost testate prin tratarea materialului continanad proteina prionica cu proteina#a ) la conc de 100 pana la 100 5icrograme Hml 10 .E9!A Alcooli .1&17 Periodat de sodium 0. C6. +a.1 9odfecil -propan&diol.>e#istenta la .). t$iocianat. *. ) =auril succinat de sodium !. 3fosforilcolina arco#il • • • .17 la un P*3. e"olutie clinica lenta( pprogresi"a cronica ) absenta oricarui process inflamator . !riton E&100 .!. met$anol etanol 2ormalde$ida Flutaralde$ida ( in formol solutie 107 mentinut timp de 20 de luni ) • • • • • • %loroform 2luorocarbon Perclorat Acid paracetic Acid periodic B& propiolactona ensibilitate la . • *idro3il amina • 9etergenti . $idro3id 8ree sol 1. 3&16. acid tricloracetic.%l. Fuanidina.

Abia in urma unui tratament similar in urma cu 6 ore . sau e"entual ar putea a"ea o structura neobisnuita care sa ii comfere re#istenta la actiunea nuclea#elor . #eci de ani) Produce procese patologice progressi"e cornice ( e"olutie lenta) +u determina reactii inflamatoriii +u determina producerea de interferon +u manifesta sensibilitate la interferon Pre#enta lor in organism determina in"ariabil moartea acestuia Pro"oaca le#iuni caracteristice .Proteina prionica are aceleasi proprietati si fata de actiunea tripsinei . decelabile $istopatologic in +% Absenta oricarei asocieri cu un agent infectios con"entional Absenta totala a aci#ilor nucleici =ipsiti total de antigene +u determina reactii immune sau autoimmune 11 . a. dupa o proteoli#a prealabila cu proteina#a ) cu de#o3iribonuclea#a . ani .timp de o ora la 37 de grade %elsius fara nici un effect asupra puterii sale infectante . faptul ca este atat de re#istent la actiunea en#imelor specifice demonstrea#a ca acest genom este cuplat ( comple3at) cu alte molecule care il prote4ea#a . astfel se do"edeste ca structura agentului transmisibil al E ! are ne"oie de structura proteica pentru asi e3prima puterea infectantga si ca aceasta structura este e3treme de re#istenta la digestia en#imatica cu proteina#a ) in comparati"e cu ma4oritatea proteinelor celulare .n tabelul 2 sunt date unele proprietati biologice ale prionilor A!+% • • • • • • • • • • • +ecesita o perioada lunga de incubatie (luni. ribonuclea#a si nuclea#a specifica $ibri#ilor A+9 si A>+ fara ca puterea infectanta a materialului anali#at sa fie diminuata in "reun fel .) 9aca poseda ( contine ) acid nucleic . >e#istenta la actiAnea nuclea#elor a fost demonstrate prin tratarea unui li#at cellular . s&a constatat o neutrali#are parctiala a materialului inffectios si abia dupa un tratament en#Amatic cu proteina#a ) timp de 1D ore s&a obtinut inacti"area totala a materialului infectant .) 2ie ca agentul transmisibil al E ! nu contine acid nucleic sau b.n urma acestor e3perimente se desprind 2 conclu#ii. .

c$iar daca multi oameni de stiinta nu au fost si nu sunt de acord cu ea.n cele din urma. "acile. 9in punct de "edere temperamental.Mani+#%)ari*# 1o*ii BSE Primele simptome ale de#"oltariifost descrise de Iells in 1/07. pana cand sur"enea imposibilitatea miscarii sau lipsa dorintei de a se misca. cu atacuri temporare de furie. de"eneau agitate si isi pierdeau capacitatea de coordonare a miscarilor. Aceasta teorie a proteinei prionice infectante a fost postulata. incat "aca se impiedica tot timpul. de"eneau fie agresi"e. .T#oria Prioni*or In+#&)io%i !eoria prionilor infectiosi. comportarea animalului de"enea impre"i#ibila.ntrucat e3ista si alte boli cu manifestari similare. B E este una din bolile din grupulbolilor prionice sau ! E. care ulterior a primit Premiul +obel pentru acest lucru. Astfel. . Prusiner a sugerat ca aceste boli nu sunt 12 . de catre tanleA Prusiner.Po%i1i*# &a4(# a*# 1o*i*or prioni&# 7$# )ip BSE8 . fapt care a determinat si denumirea de B E (encefalopatia spongiforma bo"ina). pentru a pune diagnosticul de B E este necesara e3aminarea $istopatologica a creierului. '. caracteristice bolilor prionice.• • • • • • +u afectea#a functiile limfocitelor B si ! 5ecanismul patogenetic nu este influentat de imunosupresie sau imunomodulare +u determina effect citopatic pe culturile de celAule infectate e replica in +% E3istenta mai multor suse cu particularitati distincte Actiunea patogena a prionilor este dependenta de susceptibilitatea genetica a ga#dei a do#ei infectante si a caii de infectie 3. astfel ca la #gomote puternice sareau sau cadeau pe spate.n ultimele fa#e. lipsa de coordonare de"enea atat de e"identa. fie dimpotri"a erau foarte speriate. de parca ar fi fost beata. '. tudiile microscopice ale tesutului cerebral au pus in e"identa pre#enta unor gauri sau "acuole spongioase. lo"ind necontrolat cu picioarele.1. care anterior erau sanatoase. in 1/02. .

in animalul infectat. cu tot mai dese atacuri de dementa. carepot produce atat encefalopatii mostenite. cel putin in parte. iar creierul degenerea#a intr&atat incat animalul nu mai poate functiona normal. prescurtat denumite :prioni:. deoarece moleculele prionice nu contin A9+. Aceste efecte sunt responsabile. iar creierul de"ine spongios. Acelasi comportament se oB Er"a atat in ca#ul scrapiei la oi. pierde capacitatea de miscare normala a membrelor. pana cand sur"ine moartea. Aceasta modificare a formei conduce la modificarea proprietatilor normale ale proteinei. '. cat si transmisibili. o boala transmisibila implica pre#enta materialului genetic. Proteina prionica de"ine re#istenta la actiunea protea#elor.n teoria :prionilor infectiosi: un fragment de proteina prionica normala isi modifica structura(tertiara) spatiala. . Acest tip de :infectie: apare in aB Enta oricarui mesa4 codificat in A9+. a demonstrat ca e3ista niste :particule proteice infectioase:. deloc credibila. ca urmare a gaurilor care apar in el & de unde si numele de encefalopatie spongiforma. este imposibil sa re"ina la forma initiala. 9e aceea. de aparitia depo#itelor de proteine prionice sub forma de placi sau fascicule. unde ele sunt preponderente). cele mai simple microorganisme. teoria lui Prusiner nu parea. la inceput. toate proteinele prionice din creier si madu"a spinarii capata structura anormala. si de"ine si mult mai putin solubila. au aci#i nucleici care coordonea#a sinte#a proteinelor necesare supra"ietuirii si multiplicarii. 5ai mult. proteina prionica induce modificari similare de structuraHforma la ni"elul tuturor celorlalte molecule de proteine prionice normale. !reptat. ci de un agent infectios care actionea#a complet diferit.T#oria N4)r#)4ri*or In+#&)ioa%# 13 . El a sugerat si. cat si la "acile cu B E sau la oamenii afectati de %'9.cau#ate nici de bacterii si nici de "irusuri. un prion cu structura modificata incepe sa :infecte#e: toate celelalte proteine similare din organism (mai ales in creier.". . compus din acid nucleic (A9+ sau A>+). Animalul de"ine de#orientat. %onform cunostintelor anterioare. e crede ca. care sunt adesea caracteristica definitorie a acestor boli ale creierului uman sau animal. o data ce structura s&a modificat. %$iar si "irusurile.n acest fel. ulterior. en#ime care in mod normal scindea#a moleculele proteice.

din suplimentul alimentar infectat. intrebarea de unde au :luat: "acile aceasta boala rara. B E ar fi aparut in momentul in care 5area Britanie a $otarat. temperatura folosita era mult mai ridicata. 9aca si acest animal este ulterior reciclat. finalul fiind moartea animalului respecti". deoarece nu numai ca prionii erau aproape indestructibili. perioada de incubare fiind lunga (3&6 ani la "aci). de ordinul gramelor. %and a aparut boala B E s&a pus. astfel ca. aceasta insemna ca de fapt infectia se produce cu mult inainte ca simptomele sa de"ina obser"abile. este de a4uns pentru a produce boala la animale. Prima persoana care a sugerat ca e3ista o legatura intre B E si pesticidele organofosforice (CP) a fost fermierul 5ar( PurdeA. sunt generate si mai multe proteine prionice.n plus. . care "or infecta alte animale. prin anii J70. Asa a aparut teoria nutreturilor infectioase si apoi o multitudine de alte "ariante ale acestei teorii.nainte. . fie "acile purtatoare nesimptomatice de B E au fost transformate in nutreturi si au condus la i#bucnirea epidemiei. sa modifice metoda de introducere in nutreturi a proteinelor de origine animala.!. Ea pleaca de la premisa ca un animal consuma nutreturi contaminate cu prioni. .T#oria Or ano+o%+a)i*or !eoria organofosfatilor. unde :infectea#a: toate celelalte proteine normale. precum e3tractia cu sol"enti a grasimilor a"eau si ele un rol in eliminarea potentialilor agenti infectiosi. fie oile infectate cu scrapie. Proteina prionica ingerata a4unge inclusi" in creierul animalului. ca urmare a incorporarii in suplimentele alimentare a materiei organice pro"enite de la animale purtatoare ale bolii. Aceasta teorie a produs panica in randul populatiei.!eoria nutreturilor infectioase. T#oria n4)r#)4ri*or in+#&)ioa%# s&a raspandit foarte repede ca posibila e3plicatie a B E. in mod logic. Prin reducerea temperaturii de e3tractie si diminuarea e3tractiei grasimilor. dar insemna ca o cantitate infima. proteinele prionice nu au mai fost inacti"ate. alte procese.n conformitate cu aceasta teorie. '. care au fost reciclate si transformate in $rana pentru animale. 16 . 9e asemenea. c$iar daca se practica de multa "reme transformarea "acilor si oilor moarte in proteina pentru alimentatia altor animale.

9e aceea. parali#ie. Aceste substante produc o gama de simptome asemanatoare cu cele ale bolilor prionice< inclusi" la ni"elul tesuturilor cerebrale s&au obser"at "acuole similare cu cele din encefalopatiile spongiforme. pleaca de la premisa ca in acestea a putut e3ista o contaminare. s&a presupus ca ele s&ar putea datora si sistemului imunitar dereglat. inducand astfel producerea a unei boli umane. pentru prote4area "acilor contra unei insecte care afecta pielea animalelor prin depunerea lar"elor in pliurile acesteia. Bolile prionice se manifesta dupa mai multi ani de la aparitia cau#ei generatoare. tremor si coma. posibil ca un lot din multele "accinuri pe care "acile trebuie sa le faca pe parcursul "ietii sa fi fost contaminat cu tesut cerebral.T#oria Ra%p4n%4*4i A4)oi-4n !eoria raspunsului autoimun.3. '.n plus. de asemenea. 9esi intre aceste boli e3ista unele diferente. cu precadere a P$osmet&ului. Este.A*)# T#orii Alte teorii. in special a celor pe ba#a de e3tracte cerebrale bo"ine. intre anii 1/70 si 1/00. care nu mai ataca doar proteinele straine (din bacteriile patogene. a fost impusa c$iar de gu"ern. proteina prionica nu este singura care aproape nu poate fi distrusa prin tratamente obisnuite de sterili#are (temperaturi inalte. slabiciune. ci si propriile tesuturi. care au si fost folosite de altfel in unele conflicte armate.'. . de#infectanti)< acesta este si ca#ul proteinei 5BP (5Aelin Basic Protein). necoordonarea miscarilor. de e3emplu). Crganofosfatii sunt compusi cu structura moleculara similara celei a unor ga#e to3ice de lupta care afectea#a sistemul ner"os. fie cu prioni de la animale bolna"e. '. %u toate acestea. cercetarile in acest domeniu au fost foarte restranse si nu se poate afirma cu siguranta ca e3ista o cau#a de natura to3icologica a bolilor prionice. cea care cau#ea#a raspunsul gresit al sistemului imunitar in encefalopatiile autoimune. fie cu tesuturi cerebrale normale. care au determinat un raspuns autoimun. !eoria medicamentelor. asa cum se intampla in ca#ul encefalomielitelor alergice. 11 . se obser"a si multe asemanari.2olosirea acestora.

maladiile prionice repre#intL MncL un domeniu puNin cunoscut din punct de "edere biologic Ki medical fiind necesare. este determinantul ma4or al manifestLrilor clinice. repre#intL o barierL Mn reali#area acestui obiecti". 1D . MncL. atOt endogeni cOt Ki e3ogeni. 2aptul cL e3istL numeroase "ariante ale acestor boli.Con&*4(ii 9eKi cunoscute de sute de ani. este posibil ca acestea de fapt sa nu aiba o cau#a comuna.pote#ele formulate pentru descifrarea mecanismului acestor boli aratL cL acesta este comun atOt la om cOt Ki la animale Ki cL la ba#a lui se aflL procesul de con"ersie a PrP c Mn PrP c. asa cum se incearca sa se demonstre#e.!otusi. Acest proces de con"ersie poate fi indus de o serie de factori. . 9e aceea este mai corect ca fiecare ca# sa fie studiat in parte. din cau#a diferitelor simptome in di"ersele boli prionice. 8n rol important Mn acest proces Ml au mutaNiile de la ni"elul genei care codificL proteina normalL< acestea au loc Mn po#iNii fi3e Ki sunt corelate cu anumite fenotipuri. Este posibil ca encefalopatiile diferitelor animale si inclusi" cele umane sa aiba etiologii diferite. 9eKi PrP este implicatL Mn procesul neurodegenerati". Ki constL Mn sc$imbarea conformaNionalL a proteinei normale (con"ersia structurilor α&$eli3 Mn β&pliate) fLrL a afecta Mn nici un fel compo#iNia c$imicL a acestor proteine. rLmOne neclar dacL neuroto3icitatea PrP c sau pierderea funcNiei PrPc (de e3emplu acti"itatea supero3id dismuta#icL). E3istL multe MntrebLri la care nu s&au gLsit MncL rLspunsuri Mn ceea ce pri"eKte relaNia dintre structura Ki funcNia acestei proteine prionice. D. numeroase studii Ki cercetLri pentru stabilirea cu e3actitate a cau#elor Ki a mecanismului care determinL apariNia acestor boli. Ki cL pot fi de naturL diferitL. mai ales manifestarile bolilor prionice care afectea#a omul.

..%.4enabioscience. . D.Fa4duse( 9.$tm 3. BroQn P. $ttp..5.. $ttp.unibuc.1//0 .$tml 1.doc 17 .HHeboo(s.HHQQQ.1//1 Acta +europatological. Fuiroi 9.$ig$&$ealt$..%.comHcmsHenH1HbroQseH137SamAloidSandSprionSprotei nsScdnas.infoHracealaHboli&letaleHboala&"acii&nebune. !aAlor 9.Bi1*io ra+i# 1. Ranagi$ara >.nfection 9isease. 7.roHbiologieHProgresePolumul2HArticolul0. 6.HHQQQ. $ttp.1//1 9econtamination of scrapie&li(e agents in ub -Acute pongiform Encefalopat$ies. Iiliams E. =ucrare de diploma ? tudiu morfologic pri"in proteinele prionice ? 9imon Paula 8 A5P 2000 2.

A1r#6i#ri EST9 En&#+a*opa)ii %pon i+or-# Tran%-i%i1i*# BC:9 Boa*a Cr#4)(+i#*$) :a&.o1 ATNC9A #n)i Tran%-i%i1i*i NonCon6#n)iona*i PrP9Pro)#iNa Prioni&a SNC9 Si%)#.N#r6o% C#n)ra* ESB9En&#+a*opa)i# Spon i+or-a Bo6ina PrPC9 Pro)#ina Prioni&a Nor-a*a a Cr#i#r4*4i A<N9 A&i$ <#(o=iri1oN4&*#i& ARN9A&i$Ri1oN4&*#i& 10 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->