REFERAT TOXICOLOGIE BIOTEHNOLOGICA ALIMENTARA

“PROPRIETATI FIZICE , CHIMICE SI BIOLOGICE ALE
PRIONILOR SI PATOGENEZA BOLILOR “

1

pa 1' 5.i-i&# ………………………………pa 0 !.T#oria n4)r#)4)ri*or in+#&)ioa%#………………… pa 13 '.i-i&i …………..T#oria or ano+o%+a)i*or ………………………….pa 1" '.Propri#)a)i +i(i&# …………………………………pa / !.Propri#)a)i &.'.1...1.!.pa 13 '.A*)# )#orii ………………………………………….Bari#ra $# %p#&i# …………………………………………pa ' !.T#oria ra%p4n%4*4i a4)oi-4n…………………….pa 1" '.pa 1" '.CUPRINS 1. !.pa 1' '.T#oria prioni*or in+#&)io%i……………………….".Con&*4(ii ……………………………………………………pa 15 Bi1*io ra+i# ………………………………………………………pa 1.Prionii………………………………………………………pa ! ".R#(i%)#n)a prioni*or *a +a&)ori +i(i&i %i &.pa ..3.Propri#)a)i 1io*o i&# …………………………….pa 12 3. A1r#6i#ri …………………………………………………………pa 1/ 2 ..Mani+#%)ari*# 1o*ii BSE ………………………………….Po%i1i*# &a4%# a*# 1o*i*or $# )ip BSE…………………….!..".

in iulie 1/00. nurca ( encefalopatie spongiforma transmisibila ( E. dar de4a carnea de "ita de pro"enienta britanica nu mai putea fi e3portata aproape nicaieri in lume. astfel ca initial s&a cre#ut ca este de natura to3ica. .1.!. %a urmare.Boala este cunoscuta la animale cum ar fi oaie ( scrapia) . om ( Boala Al#$eimer . fura4e obtinute prin prelucrarea carnii si oaselor "acilor si oilor decedate din di"erse cau#e.. Boala )uru. +oua "arianta a Bolii %reut#fieldt&'ac(ob ) Prionii se definesc ca fiind Prioni (Engl& Proteinaceus infectious particles. intre cau#ele posibile fiind mentionata si e3punerea la unele pesticide. feline). au aparut primele re#ultate ale unor studii care demonstrau transmisibilitatea bolii de la o "aca la alta prin in4ectii intra"enoase sau intracerebrale (direct in creier) cu e3tracte de creier recoltat de la animale bolna"e. fiind urmat apoi de mai multe ca#uri asemanatoare. iar studiile de ca# au condus la gasirea unei legaturi intre aceasta epidemie si suplimentele alimentare cu care animalele fusesera $ranite. a fost greu de diagnosticat de catre medicii "eterinari. bo"ine (E. *emoragia cerebrala ereditara cu amiloido#a . clero#a multipla . . Abia dupa 200 de ani de la atestarea doccumentara a bolii se certifica dupa indelungi cercetari ca aceasta este transmisibila.n februarie 1//0.!. prin 1/07.Prionii Prima atestare documentara are loc in anul 1732 si are loc in germania . aparuse de4a o epidemie in randul "acilor. %am in aceeasi 3 . %reut#fieldt&'ac(ob. .l bo"ine). pisica( E. . Boala Alper .(1) %ea mai cunoscuta maladie dintre encefalopatiile respecti"e este boala "acii nebune.!) a nurcilor ) . Primul ca# de B E (encefalopatie spongiforma bo"ina) a fost descoperit la o "aca apartinand unei ferme din )ent. particule proteice infectioase)si constituie i#oforma patologica a unei proteine normale proteina prionica . al carei agent patogen este periculos in anumite conditii si pentru om.codificata de organismul ga#da .n anumite conditii proteina normala sufera o modificare post translationala a structurii sale secundare ceea ce ii confera noi proprietati ca si re#istenta neobisnuita la actiunea factorilor fi#ici si c$imici si transmisibilitate similara agentilor infectiosi . in 1/01. acest tip de fura4 a fost inter#is in 5area Britanie. 2iind o boala foarte rara. %u toate acestea.

dar cu o frec"enta foarte sca#uta. ec$i"alentul bolii B E la oameni). +umarul de ca#uri de B E a continuat sa creasca. 9upa aceea. %and a atins ni"elul ma3im. 8lterior. ca urmare a acestei noi boli.mul ner"os central a i#oformei patologice a proteinei prionice . cand numarul ca#urilor incepuse sa scada. Acest fapt a amplificat teama in ceea ce pri"este pericolul consumului carnii de "aca bolna"a. aparuse la o persoana mult mai tanara. astfel ca. boala fiind intalnita spontan. in iulie 1//3. .nsa in acest ca#. dar intotdeauna cu final letal< =e#iuni degenerati"e ale sistemului ner"os central .(2) Bolile prionice ale animalelor si ale omului sunt consecinta acumularii in siste. • • • • Perioada de incubatie lunga de ordinul lunilor. inclusi" gelatina din bomboane sau medicamente. in plus.37 din totalul "acilor din Anglia. la persoane in "arsta. in care o intreaga generatie "a fi afectata. noua forma a %'9 a"ea multe caracteristici si simptome diferite si. inca doi adolescenti au decedat. in 1//1 a aparut un ca# foarte ciudat de %'9 (boala %reut#feldt&'acob. e intre"edeau pericole din partea tuturor produselor ba#ate pe deri"ate de "aca.perioada au aparut si "reo 60 de ca#uri de pisici de casa infectate cu o boalasimilara. numita 2 E (encefalopatia spongiforma felina) si care s&ar fi datorat $ranirii cu produse obtinute din "aci infectate. e presupune ca intre ca#urile de B E la "aci si "%'9 la oameni ar e3ista o legatura. se inregistrau in Anglia un numar de 100 000 de "aci bolna"e. numita :noua "arianta de %'9: sau "%'9. Profesorul %ollinge. %'9 nu era o noutate. Bolile prionice sunt caracteri#ate prin. autor la doua dintre articole. cel mai adesea anilor< imptomatologie e3clusi"e ner"oasa si e"olutie clinica lent ace durea#a saptamani . uneori ani. cel mai adesea luni. repre#entate prin "acuoli#ari la ni"elul creierului< !ransmisibillitatea pe cale parenterala sau digesti"e la aceiasi specie si alte specii in momentul in care se foloseste ca mnterial infectant tesutul ner"ios si alte tesuturi recoltate din ca#uri de boala < 6 . B E afectase apro3imati" 0. profetea ca am putea fi in fata :unui de#astru de dimensiuni biblice:.

9efinirea conceptului t$eoretic de ?boala@ in sensul formularii cat mai complete ( cuprin#aatoare) a unei carcteri#ari generale a acesteia in opo#itie cu starea de sanatate a constituit un bun subiect de contro"erse in lumea stiintifica medicala.Bari#ra $# %p#&i# .n tre#ent pentru caracteri#area lor morfoclinica si epidemiologica s&a incetatenit termenul de ? encefalopatii spongiforme transmisibile@ (E. . .ncercarile de transmitere e3perimentala a agentilor de scrapie si a altor boli prionice la specii diferite de cea de origine au rele"ant e3istenta unei ?bariere de specie@ 1 .n general starea de boala este considerate fie ca o reactie a organismului fata de caracterul noci" a unor factori din mediul ambient . ". @amiloido#e transmisibile@. desi ga#da isi pastrea#a competenta imunologica fata de antigene . ? encefalopatii spongiforme subacute@ .!). ?"iro#e noncon"entionale@ . 2ig 1 >eplicarea proteinei prionice(sursa 6) Pentru aceste entitati nosologice s&au folosit in trecut denumirea de ?"iro#e lente@ .• Absenta oricarui raspuns imun specific fata de agentul transmisibil. .

Eficienta cu care un prion produs de o specie "a induce transformarea PrPc alei alte specii depinde de apropierea sec"entei de aminoaci#i PrP. do#ele eficiente in infectie pe caile parenterala si digesti"e sunt de 1031 si respecti"e 103/ ori mai mari decat do#a pe cale intracerebrala . in prealabil .e3primata fie prin lipsa totala de recepti"itate . Aceasta propunere nu se comfirma intotdeauna . Aceasta perioada se scurtea#a si se stabili#ea#a in pasa4ele urmatoare . "or fi e3primate prin prelAngirea perioadei de incubatie la primul pasa4Bprin recepti"itate doar la inocularea intracerebrala sau prin absenta totala a recepti"itatii. ec"entionali#area acesteia s&a reali#at pana in present doar la un numar limitat de specii .asura ce prionii infectati pro"in de la o specie filogenetic mai apropiata de specia supusa infectiei . >e"enirea la ga#da de origine este . cu cat doua specii sunt mai apropiate sub raportul acestei gene . Bariera de specie este e3primata si prin eficacitatea caii de infectie utili#ata . fie printr&o perioada de incubaie prelungita la primul pasa4 la noua ga#da . Astfel in ca#ul infectiei $amsterilor cu agentul scrapie . Pe de alta parte . insotita de o perioada prelungita de incubatiela primul pasa4 . subcutanata si digesti"e .8nele specii apropiaate dupa caracterele controlate de totalitatea genomului pot pre#enta diferente remarcabile in ce pri"este gena prp&n . re#ultatele obtinute demonstrea#a ca gena prp&n nu este un indicator fidel al inrudirii filogenetice. fenomen ce mimea#a procesul de ?adaptare@ a agentului patogen la noua ga#da .9iferentele dintre cele 2 sec"ente . Bariera de specie poate fi e3plicate prin carcaterul relati"e specific al prionilor produsi de fiecare specie . C e3plicatie a acestor date poate fi conferita in compararea PrPc la diferite specii. cu cat sunt mai mari. %ea mai se"era cale este calea intracerebrala .1) D . de asemenea . agentul infectant este trecut pe o specie $eteroloaga recepti"e si genetic apropiata sub raportul PrP de cele 2 specii Este de presiupus ca bariera de specie sa fie mai putin e3primata pe .(3. respecti"e apropierea ba#elor genei pro&n a celor doua specii. urmata in ordine descrescatoare de caile intraperitoneala . cu atat mai usor "a fi tra"ersata bariera de specie dintre ele. Aceasta din urma poate fi depasita doar daca .

acidul pracetic. cele mai acti"e fata de agentii prionici sunt $idro3idul de sodium 1&25 si substantele puternic o3idante ca $ipocloritul de sodium 2.Acesta este acti"e fata de materialul infectant ca atare dar si asupra celui fi3at in alde$ida formica.Alte studii au do"edit ca infecti"itatea se mentine dupa e3punerea timp de o ora la 100 de grade % dar este complet inacti"ata la 200 de grade % dupa acelasi inter"al de timp.%el mai surprin#ator re#ultat este acela ca infecti"itatea suspensiilor liofili#ate s&a pastrat la un titru minim .etc. glutar alde$ida. =ucrarile care au folosit suspensii de creier infectat sau e3tracte purificate din acestea . C substanta cu puternic effect incati"ant asupra B E este acidul formic. fenolii.nfecti"itatea suspensiilor de tesut ner"os nu este afectata de tratamentul cu de#o3iribonuclea#a . care raman infectate in urma te$nicilor u#uale de prelucrare si colorare.!. proteina#a ) si nici de do#e mari de ra#e ultra"iolete sau gama . s&a demonstrate re#istenta neobisnuita a prionilor la actiunea mai multor agenti care inacti"ea#a complet "irusurile cunoscute < alcolul etilic. urea. eterul .8lterior . ribonuclea#a . alde$ida formica. dar creste re#istenta fata de actiunea ulterioara a autocla"arii. iodoforii.El este in special recomandat pentru tratarea lamelor cu sec3iuni $istologice . astfel infecti"itatea s&a pastrat cel putin 2 ani in creierul conser"at la temperature camerei .cloroformul. etilen&o3idul.37 si bio3idul de clor. darn u era abolita dupa autoclabarea la 136de grade timp de 30 de minute .nca din anii 10B s&a constatat re#istenta neobisnuita a agentilor E ! la factorii de mediu . acetilenimina. 7 . au demonstrate ca infecti"itatea acestora era redusa cu 3&1log10 . c$iar si dupa e3punerea timp de D0 de minute la caldura uscata de 3D0 de grade %. 9intre substantele de#infectante . pero3idul de $Adrogen.!ratamentul suspensiilor cu alde$ida formica 207nu modifica semnificati" infecti"itatea .R#(i%)#n)a prioni*or *a +a&)orii +i(i&i %i &.Acidul formic are a"anta4ul ca nu afecteaa#a structurile tiulare si celulare. . uscate prin liofili#are .i-i&i .

susa. 0 . permite inacti"area totala a agentului infectios (1) . 9upa un tratament la 100 de grade timp de 2 minute apro3imati" 37 din susa initiala de agenti infectios ( susa 2D3) de prion al scrapiei) ramane inacti"a. 9iferente similare intre tulpini de origini diferite se constata si in ca#ul re#istentei la autocla"are . caldura face sa creasca energia cinetica a atomilor. $odrofobe si neco"alente) ale aci#ilor nucleici si proteinelor .Adaugarea de pulbere de carbon la omogeni#atul unui supernatant de creier de soarece atins de scrapie face ca autocla"area la 111 grade timp de 20 de minute sa fie inneficace. este acti"e pentru agentul acrapie darn u inacti"ea#a complet o tulpina i#olata de la un ca# de B%' .Propri#)a)i +i(i&# >e#istenta la caldura Este cu mult mai mare decat a "irusurilor clasice .>e#istenta fata de actiunea factorilor fi#ici si c$imici poate "aria in functie de tulpina de agenti prionici . dar fara adaugarea pulberei de carbon .0000027 din concentratia initiala sa re#iste . 2ierberea sau autocla"area clasica nu sunt suficiente pentru sterili#area materialului infectat cu proteina prionica . in timp ce acelasi material supus aceluiasi tratament .1. =a temperature mai ridicate (superioare celei de 100 de grade) tesutul cerebral este practice carboni#at. fiind "ariabila in functie de temperatura . Astfel o solutie 2. de#legand structura tertiara a acestora . tandardul britanic pentru decontaminare in ca#ul B%' este autocla"area la 136& 130 de grade % timp de minim 10 minute.37 $ipoclorit de sodium . 5acanismul de actiune al caldurii asupra moleculelor de prioni ar fi urmatorul . !. in timp ce autocla"area la 120 de grade % timp de D0 de minute face ca numai 0. sufficient de mult pentru a rupe legaturile relati"e slabe ( de $idro$en. daca temperature este inferioara punctului de de#legare al moleculei . pre#enta ( influenta) facAtorilor e3teriori ( presiune substante organice sau anorganice ) si de titrul infectios initial.

70 de grade . Agentii transmisibili necon"entionali sunt re#istenti de asemenea la efectul ioni#ant al radiatiilor gama si la ultrasonicare .(D) 9e asemenea caldura uscata este mai putin eficace decat cea umeda A!+% re#istand la 3D0 de grade timp de o ora. 8tili#area radiatiilor ultra"iolete ( de la 21D la 2D1nm lungime de unda) permite inacti"area aci#ilor nucleici . !.".!ratamentul cu formalde$ida inainte de autocla"are stabili#ea#a puterea infectioasa a materialului contaminant . catiioni. studiate pana in present sunt redate in tabelul 1 / . alcooli.9eci utili#area caldurii pentru sterili#area pieselor $istologice fi3ate in formol este contraindicata. dar fara a afecta capacitatea infectanta a materialului contaminat cu proteina prionica. >e#istenta la frig Este remarcabila. C parte din proprietatile c$imice ale prionilor . esantioane conser"ate prin conglare timp de mai multi ani si&au pastrat n emodificata puterea infectanta . aniioni.Propri#)a)i &.i-i&# Prionii (A!+%) s&au do"edit a fi re#istenti la actiunea di"erselor categorii de substante c$imice ( ba#e . detergenti. aci#i . >e#istenta la radiatiile ioni#ante Este deasemenea e3treme de mare. etc) ramanand nemodificati la P* cuprins intre 2 si 10 . respecti"e 2 ani la & 6 grade si mai multi ani la .Agentul transmisibil nu este deloc alterat (modificat)de temperaturile sca#ute. dar putand fi totusi inacti"ati total sau partial de substante in concentratii mari.

*.1 9odfecil -propan&diol. Pre#enta prionilor in organism nu determina nici un fel de reactie imunologica ( imuna sau automuna ) si nu pro"oaca in "reun fel alterarea functiilor celulare ale limfocitelor B si ! nici ?in "i"o@ nici ?in "itro@. met$anol etanol 2ormalde$ida Flutaralde$ida ( in formol solutie 107 mentinut timp de 20 de luni ) • • • • • • %loroform 2luorocarbon Perclorat Acid paracetic Acid periodic B& propiolactona ensibilitate la . ulfobetaina . 3fosforilcolina arco#il • • • . C6.9. !riton E&100 . acid tricloracetic.+onident P&60.%l.1&17 Periodat de sodium 0.>e#istenta la .05 2enol solutie concentrate 2&clor&etanol *ipoclorit de sodium solutie 0.D %lorura de litiu sol 125 !iocianat de potasiu solutie D5 !iocinat de guanidine solutie 15 %lor$idrat de guanidine olutie c$loroformHertanol(2H1) 9odecil sulfat de sdiu( .).Propri#)a)i 1io*o i&# Bolile produse de prioni se caracteri#ea#a printr&o perioada lunga de incubatie . +a. 3&16. t$iocianat. • *idro3il amina • 9etergenti . $idro3id 8ree sol 1.Cctil Fluco#id.oni.oni.17 la un P*3. • 9imetil&etil&pirocarbonat • • • • • • • • • • • • • • • Butandiona 2enil&metil&sulfanil&fluorid .!. Fuanidina. e"olutie clinica lenta( pprogresi"a cronica ) absenta oricarui process inflamator . ) =auril succinat de sodium !.Gn. PC6. ensibilitatea la actiunea proteina#ei ) a fost testate prin tratarea materialului continanad proteina prionica cu proteina#a ) la conc de 100 pana la 100 5icrograme Hml 10 . modificari $istopatologice caracteristice si e"olutie intotdeauna fatala .E9!A Alcooli .

) 2ie ca agentul transmisibil al E ! nu contine acid nucleic sau b. ribonuclea#a si nuclea#a specifica $ibri#ilor A+9 si A>+ fara ca puterea infectanta a materialului anali#at sa fie diminuata in "reun fel . sau e"entual ar putea a"ea o structura neobisnuita care sa ii comfere re#istenta la actiunea nuclea#elor . .n tabelul 2 sunt date unele proprietati biologice ale prionilor A!+% • • • • • • • • • • • +ecesita o perioada lunga de incubatie (luni. #eci de ani) Produce procese patologice progressi"e cornice ( e"olutie lenta) +u determina reactii inflamatoriii +u determina producerea de interferon +u manifesta sensibilitate la interferon Pre#enta lor in organism determina in"ariabil moartea acestuia Pro"oaca le#iuni caracteristice .Proteina prionica are aceleasi proprietati si fata de actiunea tripsinei . decelabile $istopatologic in +% Absenta oricarei asocieri cu un agent infectios con"entional Absenta totala a aci#ilor nucleici =ipsiti total de antigene +u determina reactii immune sau autoimmune 11 .n urma acestor e3perimente se desprind 2 conclu#ii.Abia in urma unui tratament similar in urma cu 6 ore . dupa o proteoli#a prealabila cu proteina#a ) cu de#o3iribonuclea#a . ani .timp de o ora la 37 de grade %elsius fara nici un effect asupra puterii sale infectante .) 9aca poseda ( contine ) acid nucleic . astfel se do"edeste ca structura agentului transmisibil al E ! are ne"oie de structura proteica pentru asi e3prima puterea infectantga si ca aceasta structura este e3treme de re#istenta la digestia en#imatica cu proteina#a ) in comparati"e cu ma4oritatea proteinelor celulare . faptul ca este atat de re#istent la actiunea en#imelor specifice demonstrea#a ca acest genom este cuplat ( comple3at) cu alte molecule care il prote4ea#a . s&a constatat o neutrali#are parctiala a materialului inffectios si abia dupa un tratament en#Amatic cu proteina#a ) timp de 1D ore s&a obtinut inacti"area totala a materialului infectant . >e#istenta la actiAnea nuclea#elor a fost demonstrate prin tratarea unui li#at cellular . a.

T#oria Prioni*or In+#&)io%i !eoria prionilor infectiosi. de"eneau agitate si isi pierdeau capacitatea de coordonare a miscarilor.Mani+#%)ari*# 1o*ii BSE Primele simptome ale de#"oltariifost descrise de Iells in 1/07. lo"ind necontrolat cu picioarele. fie dimpotri"a erau foarte speriate. caracteristice bolilor prionice. Aceasta teorie a proteinei prionice infectante a fost postulata.• • • • • • +u afectea#a functiile limfocitelor B si ! 5ecanismul patogenetic nu este influentat de imunosupresie sau imunomodulare +u determina effect citopatic pe culturile de celAule infectate e replica in +% E3istenta mai multor suse cu particularitati distincte Actiunea patogena a prionilor este dependenta de susceptibilitatea genetica a ga#dei a do#ei infectante si a caii de infectie 3. de catre tanleA Prusiner. c$iar daca multi oameni de stiinta nu au fost si nu sunt de acord cu ea. . de"eneau fie agresi"e. astfel ca la #gomote puternice sareau sau cadeau pe spate.ntrucat e3ista si alte boli cu manifestari similare. tudiile microscopice ale tesutului cerebral au pus in e"identa pre#enta unor gauri sau "acuole spongioase. care ulterior a primit Premiul +obel pentru acest lucru.Po%i1i*# &a4(# a*# 1o*i*or prioni&# 7$# )ip BSE8 . "acile. . '. care anterior erau sanatoase. pentru a pune diagnosticul de B E este necesara e3aminarea $istopatologica a creierului. lipsa de coordonare de"enea atat de e"identa. Prusiner a sugerat ca aceste boli nu sunt 12 .n cele din urma. comportarea animalului de"enea impre"i#ibila.n ultimele fa#e. 9in punct de "edere temperamental. pana cand sur"enea imposibilitatea miscarii sau lipsa dorintei de a se misca. '.1. B E este una din bolile din grupulbolilor prionice sau ! E. incat "aca se impiedica tot timpul. . in 1/02. fapt care a determinat si denumirea de B E (encefalopatia spongiforma bo"ina). cu atacuri temporare de furie. Astfel. de parca ar fi fost beata.

e crede ca. en#ime care in mod normal scindea#a moleculele proteice. pana cand sur"ine moartea. a demonstrat ca e3ista niste :particule proteice infectioase:. %$iar si "irusurile. este imposibil sa re"ina la forma initiala. carepot produce atat encefalopatii mostenite. Aceasta modificare a formei conduce la modificarea proprietatilor normale ale proteinei. 5ai mult. El a sugerat si. %onform cunostintelor anterioare. deoarece moleculele prionice nu contin A9+. toate proteinele prionice din creier si madu"a spinarii capata structura anormala. ulterior. proteina prionica induce modificari similare de structuraHforma la ni"elul tuturor celorlalte molecule de proteine prionice normale. unde ele sunt preponderente). au aci#i nucleici care coordonea#a sinte#a proteinelor necesare supra"ietuirii si multiplicarii. cel putin in parte. 9e aceea. in animalul infectat. cat si la "acile cu B E sau la oamenii afectati de %'9. prescurtat denumite :prioni:. !reptat. '. . ci de un agent infectios care actionea#a complet diferit. cele mai simple microorganisme. Proteina prionica de"ine re#istenta la actiunea protea#elor. compus din acid nucleic (A9+ sau A>+). iar creierul de"ine spongios.T#oria N4)r#)4ri*or In+#&)ioa%# 13 . ca urmare a gaurilor care apar in el & de unde si numele de encefalopatie spongiforma.". o data ce structura s&a modificat. de aparitia depo#itelor de proteine prionice sub forma de placi sau fascicule. care sunt adesea caracteristica definitorie a acestor boli ale creierului uman sau animal. si de"ine si mult mai putin solubila. pierde capacitatea de miscare normala a membrelor. Aceste efecte sunt responsabile.n acest fel. un prion cu structura modificata incepe sa :infecte#e: toate celelalte proteine similare din organism (mai ales in creier. Acelasi comportament se oB Er"a atat in ca#ul scrapiei la oi. iar creierul degenerea#a intr&atat incat animalul nu mai poate functiona normal. Animalul de"ine de#orientat. deloc credibila. cu tot mai dese atacuri de dementa. la inceput. cat si transmisibili. teoria lui Prusiner nu parea. Acest tip de :infectie: apare in aB Enta oricarui mesa4 codificat in A9+.cau#ate nici de bacterii si nici de "irusuri. o boala transmisibila implica pre#enta materialului genetic. .n teoria :prionilor infectiosi: un fragment de proteina prionica normala isi modifica structura(tertiara) spatiala.

fie oile infectate cu scrapie. precum e3tractia cu sol"enti a grasimilor a"eau si ele un rol in eliminarea potentialilor agenti infectiosi. '. %and a aparut boala B E s&a pus. care "or infecta alte animale. dar insemna ca o cantitate infima. Aceasta teorie a produs panica in randul populatiei. Prin reducerea temperaturii de e3tractie si diminuarea e3tractiei grasimilor. Asa a aparut teoria nutreturilor infectioase si apoi o multitudine de alte "ariante ale acestei teorii. 9aca si acest animal este ulterior reciclat. finalul fiind moartea animalului respecti". temperatura folosita era mult mai ridicata. de ordinul gramelor.!. . Proteina prionica ingerata a4unge inclusi" in creierul animalului. Ea pleaca de la premisa ca un animal consuma nutreturi contaminate cu prioni. c$iar daca se practica de multa "reme transformarea "acilor si oilor moarte in proteina pentru alimentatia altor animale. intrebarea de unde au :luat: "acile aceasta boala rara. prin anii J70.n conformitate cu aceasta teorie. fie "acile purtatoare nesimptomatice de B E au fost transformate in nutreturi si au condus la i#bucnirea epidemiei. este de a4uns pentru a produce boala la animale. care au fost reciclate si transformate in $rana pentru animale. .nainte. astfel ca. ca urmare a incorporarii in suplimentele alimentare a materiei organice pro"enite de la animale purtatoare ale bolii. alte procese. proteinele prionice nu au mai fost inacti"ate. in mod logic. T#oria n4)r#)4ri*or in+#&)ioa%# s&a raspandit foarte repede ca posibila e3plicatie a B E.T#oria Or ano+o%+a)i*or !eoria organofosfatilor. . 9e asemenea. sunt generate si mai multe proteine prionice. sa modifice metoda de introducere in nutreturi a proteinelor de origine animala. 16 . din suplimentul alimentar infectat.n plus. unde :infectea#a: toate celelalte proteine normale. Prima persoana care a sugerat ca e3ista o legatura intre B E si pesticidele organofosforice (CP) a fost fermierul 5ar( PurdeA. perioada de incubare fiind lunga (3&6 ani la "aci). aceasta insemna ca de fapt infectia se produce cu mult inainte ca simptomele sa de"ina obser"abile. B E ar fi aparut in momentul in care 5area Britanie a $otarat. deoarece nu numai ca prionii erau aproape indestructibili.!eoria nutreturilor infectioase.

A*)# T#orii Alte teorii. pentru prote4area "acilor contra unei insecte care afecta pielea animalelor prin depunerea lar"elor in pliurile acesteia. '. fie cu tesuturi cerebrale normale. cu precadere a P$osmet&ului. asa cum se intampla in ca#ul encefalomielitelor alergice. in special a celor pe ba#a de e3tracte cerebrale bo"ine. care nu mai ataca doar proteinele straine (din bacteriile patogene. de asemenea. de#infectanti)< acesta este si ca#ul proteinei 5BP (5Aelin Basic Protein). tremor si coma. se obser"a si multe asemanari.T#oria Ra%p4n%4*4i A4)oi-4n !eoria raspunsului autoimun. !eoria medicamentelor. cercetarile in acest domeniu au fost foarte restranse si nu se poate afirma cu siguranta ca e3ista o cau#a de natura to3icologica a bolilor prionice. %u toate acestea. pleaca de la premisa ca in acestea a putut e3ista o contaminare. necoordonarea miscarilor. slabiciune.3. 9esi intre aceste boli e3ista unele diferente. proteina prionica nu este singura care aproape nu poate fi distrusa prin tratamente obisnuite de sterili#are (temperaturi inalte. care au determinat un raspuns autoimun. Bolile prionice se manifesta dupa mai multi ani de la aparitia cau#ei generatoare. Crganofosfatii sunt compusi cu structura moleculara similara celei a unor ga#e to3ice de lupta care afectea#a sistemul ner"os.2olosirea acestora.n plus. fie cu prioni de la animale bolna"e. ci si propriile tesuturi. intre anii 1/70 si 1/00. cea care cau#ea#a raspunsul gresit al sistemului imunitar in encefalopatiile autoimune. . Este. 9e aceea. a fost impusa c$iar de gu"ern. parali#ie. posibil ca un lot din multele "accinuri pe care "acile trebuie sa le faca pe parcursul "ietii sa fi fost contaminat cu tesut cerebral. Aceste substante produc o gama de simptome asemanatoare cu cele ale bolilor prionice< inclusi" la ni"elul tesuturilor cerebrale s&au obser"at "acuole similare cu cele din encefalopatiile spongiforme. s&a presupus ca ele s&ar putea datora si sistemului imunitar dereglat.'. care au si fost folosite de altfel in unele conflicte armate. 11 . '. de e3emplu). inducand astfel producerea a unei boli umane.

asa cum se incearca sa se demonstre#e.Con&*4(ii 9eKi cunoscute de sute de ani. E3istL multe MntrebLri la care nu s&au gLsit MncL rLspunsuri Mn ceea ce pri"eKte relaNia dintre structura Ki funcNia acestei proteine prionice. MncL. Acest proces de con"ersie poate fi indus de o serie de factori. Ki constL Mn sc$imbarea conformaNionalL a proteinei normale (con"ersia structurilor α&$eli3 Mn β&pliate) fLrL a afecta Mn nici un fel compo#iNia c$imicL a acestor proteine. rLmOne neclar dacL neuroto3icitatea PrP c sau pierderea funcNiei PrPc (de e3emplu acti"itatea supero3id dismuta#icL). maladiile prionice repre#intL MncL un domeniu puNin cunoscut din punct de "edere biologic Ki medical fiind necesare. 8n rol important Mn acest proces Ml au mutaNiile de la ni"elul genei care codificL proteina normalL< acestea au loc Mn po#iNii fi3e Ki sunt corelate cu anumite fenotipuri. 9eKi PrP este implicatL Mn procesul neurodegenerati". D. este determinantul ma4or al manifestLrilor clinice. din cau#a diferitelor simptome in di"ersele boli prionice. mai ales manifestarile bolilor prionice care afectea#a omul. . 2aptul cL e3istL numeroase "ariante ale acestor boli. Este posibil ca encefalopatiile diferitelor animale si inclusi" cele umane sa aiba etiologii diferite. 1D . Ki cL pot fi de naturL diferitL. numeroase studii Ki cercetLri pentru stabilirea cu e3actitate a cau#elor Ki a mecanismului care determinL apariNia acestor boli. 9e aceea este mai corect ca fiecare ca# sa fie studiat in parte. este posibil ca acestea de fapt sa nu aiba o cau#a comuna.pote#ele formulate pentru descifrarea mecanismului acestor boli aratL cL acesta este comun atOt la om cOt Ki la animale Ki cL la ba#a lui se aflL procesul de con"ersie a PrP c Mn PrP c. repre#intL o barierL Mn reali#area acestui obiecti".!otusi. atOt endogeni cOt Ki e3ogeni.

7.HHeboo(s.doc 17 .. $ttp.4enabioscience.5.1//1 Acta +europatological.%..$tml 1.%.1//1 9econtamination of scrapie&li(e agents in ub -Acute pongiform Encefalopat$ies.$ig$&$ealt$.. BroQn P. Ranagi$ara >.. !aAlor 9. =ucrare de diploma ? tudiu morfologic pri"in proteinele prionice ? 9imon Paula 8 A5P 2000 2. Iiliams E. 6. Fuiroi 9.comHcmsHenH1HbroQseH137SamAloidSandSprionSprotei nsScdnas.roHbiologieHProgresePolumul2HArticolul0.HHQQQ.unibuc.$tm 3.infoHracealaHboli&letaleHboala&"acii&nebune.Bi1*io ra+i# 1. ..1//0 . $ttp.HHQQQ.Fa4duse( 9. D.nfection 9isease. $ttp.

N#r6o% C#n)ra* ESB9En&#+a*opa)i# Spon i+or-a Bo6ina PrPC9 Pro)#ina Prioni&a Nor-a*a a Cr#i#r4*4i A<N9 A&i$ <#(o=iri1oN4&*#i& ARN9A&i$Ri1oN4&*#i& 10 .o1 ATNC9A #n)i Tran%-i%i1i*i NonCon6#n)iona*i PrP9Pro)#iNa Prioni&a SNC9 Si%)#.A1r#6i#ri EST9 En&#+a*opa)ii %pon i+or-# Tran%-i%i1i*# BC:9 Boa*a Cr#4)(+i#*$) :a&.