REFERAT TOXICOLOGIE BIOTEHNOLOGICA ALIMENTARA

“PROPRIETATI FIZICE , CHIMICE SI BIOLOGICE ALE
PRIONILOR SI PATOGENEZA BOLILOR “

1

!.pa .Prionii………………………………………………………pa ! ".CUPRINS 1.pa 13 '.pa 1" '.T#oria ra%p4n%4*4i a4)oi-4n……………………. A1r#6i#ri …………………………………………………………pa 1/ 2 .Propri#)a)i &.pa 1" '.1.1.pa 1' '.".i-i&# ………………………………pa 0 !..Propri#)a)i +i(i&# …………………………………pa / !.Mani+#%)ari*# 1o*ii BSE ………………………………….T#oria n4)r#)4)ri*or in+#&)ioa%#………………… pa 13 '.'... !.Po%i1i*# &a4%# a*# 1o*i*or $# )ip BSE…………………….3.A*)# )#orii ………………………………………….pa 12 3.Bari#ra $# %p#&i# …………………………………………pa ' !.T#oria prioni*or in+#&)io%i……………………….Propri#)a)i 1io*o i&# …………………………….T#oria or ano+o%+a)i*or ………………………….".pa 1' 5.pa 1" '.!.i-i&i …………...R#(i%)#n)a prioni*or *a +a&)ori +i(i&i %i &..Con&*4(ii ……………………………………………………pa 15 Bi1*io ra+i# ………………………………………………………pa 1.

feline). . clero#a multipla . . nurca ( encefalopatie spongiforma transmisibila ( E.(1) %ea mai cunoscuta maladie dintre encefalopatiile respecti"e este boala "acii nebune. om ( Boala Al#$eimer . particule proteice infectioase)si constituie i#oforma patologica a unei proteine normale proteina prionica . . fiind urmat apoi de mai multe ca#uri asemanatoare. intre cau#ele posibile fiind mentionata si e3punerea la unele pesticide. dar de4a carnea de "ita de pro"enienta britanica nu mai putea fi e3portata aproape nicaieri in lume. bo"ine (E. au aparut primele re#ultate ale unor studii care demonstrau transmisibilitatea bolii de la o "aca la alta prin in4ectii intra"enoase sau intracerebrale (direct in creier) cu e3tracte de creier recoltat de la animale bolna"e. aparuse de4a o epidemie in randul "acilor. +oua "arianta a Bolii %reut#fieldt&'ac(ob ) Prionii se definesc ca fiind Prioni (Engl& Proteinaceus infectious particles.Prionii Prima atestare documentara are loc in anul 1732 si are loc in germania . prin 1/07. a fost greu de diagnosticat de catre medicii "eterinari. Boala )uru. in 1/01.Boala este cunoscuta la animale cum ar fi oaie ( scrapia) . Abia dupa 200 de ani de la atestarea doccumentara a bolii se certifica dupa indelungi cercetari ca aceasta este transmisibila.!.l bo"ine). *emoragia cerebrala ereditara cu amiloido#a .n februarie 1//0.!) a nurcilor ) .!.. iar studiile de ca# au condus la gasirea unei legaturi intre aceasta epidemie si suplimentele alimentare cu care animalele fusesera $ranite.1. pisica( E. . %a urmare. %am in aceeasi 3 . in iulie 1/00. Primul ca# de B E (encefalopatie spongiforma bo"ina) a fost descoperit la o "aca apartinand unei ferme din )ent. Boala Alper . fura4e obtinute prin prelucrarea carnii si oaselor "acilor si oilor decedate din di"erse cau#e. %reut#fieldt&'ac(ob. %u toate acestea. acest tip de fura4 a fost inter#is in 5area Britanie. 2iind o boala foarte rara.n anumite conditii proteina normala sufera o modificare post translationala a structurii sale secundare ceea ce ii confera noi proprietati ca si re#istenta neobisnuita la actiunea factorilor fi#ici si c$imici si transmisibilitate similara agentilor infectiosi . al carei agent patogen este periculos in anumite conditii si pentru om. astfel ca initial s&a cre#ut ca este de natura to3ica.codificata de organismul ga#da .

in 1//1 a aparut un ca# foarte ciudat de %'9 (boala %reut#feldt&'acob. ec$i"alentul bolii B E la oameni). Profesorul %ollinge.(2) Bolile prionice ale animalelor si ale omului sunt consecinta acumularii in siste. inca doi adolescenti au decedat.nsa in acest ca#. %'9 nu era o noutate. inclusi" gelatina din bomboane sau medicamente. autor la doua dintre articole. in care o intreaga generatie "a fi afectata. aparuse la o persoana mult mai tanara. • • • • Perioada de incubatie lunga de ordinul lunilor. Bolile prionice sunt caracteri#ate prin. ca urmare a acestei noi boli. 9upa aceea. cel mai adesea luni. profetea ca am putea fi in fata :unui de#astru de dimensiuni biblice:. cel mai adesea anilor< imptomatologie e3clusi"e ner"oasa si e"olutie clinica lent ace durea#a saptamani . in plus. numita :noua "arianta de %'9: sau "%'9. astfel ca. 8lterior. dar cu o frec"enta foarte sca#uta. se inregistrau in Anglia un numar de 100 000 de "aci bolna"e. numita 2 E (encefalopatia spongiforma felina) si care s&ar fi datorat $ranirii cu produse obtinute din "aci infectate. boala fiind intalnita spontan. uneori ani. +umarul de ca#uri de B E a continuat sa creasca. noua forma a %'9 a"ea multe caracteristici si simptome diferite si.mul ner"os central a i#oformei patologice a proteinei prionice . dar intotdeauna cu final letal< =e#iuni degenerati"e ale sistemului ner"os central . . B E afectase apro3imati" 0.37 din totalul "acilor din Anglia. %and a atins ni"elul ma3im. in iulie 1//3.perioada au aparut si "reo 60 de ca#uri de pisici de casa infectate cu o boalasimilara. e presupune ca intre ca#urile de B E la "aci si "%'9 la oameni ar e3ista o legatura. cand numarul ca#urilor incepuse sa scada. e intre"edeau pericole din partea tuturor produselor ba#ate pe deri"ate de "aca. la persoane in "arsta. repre#entate prin "acuoli#ari la ni"elul creierului< !ransmisibillitatea pe cale parenterala sau digesti"e la aceiasi specie si alte specii in momentul in care se foloseste ca mnterial infectant tesutul ner"ios si alte tesuturi recoltate din ca#uri de boala < 6 . Acest fapt a amplificat teama in ceea ce pri"este pericolul consumului carnii de "aca bolna"a.

9efinirea conceptului t$eoretic de ?boala@ in sensul formularii cat mai complete ( cuprin#aatoare) a unei carcteri#ari generale a acesteia in opo#itie cu starea de sanatate a constituit un bun subiect de contro"erse in lumea stiintifica medicala.n tre#ent pentru caracteri#area lor morfoclinica si epidemiologica s&a incetatenit termenul de ? encefalopatii spongiforme transmisibile@ (E. ".ncercarile de transmitere e3perimentala a agentilor de scrapie si a altor boli prionice la specii diferite de cea de origine au rele"ant e3istenta unei ?bariere de specie@ 1 . @amiloido#e transmisibile@.n general starea de boala este considerate fie ca o reactie a organismului fata de caracterul noci" a unor factori din mediul ambient . ? encefalopatii spongiforme subacute@ . .!). ?"iro#e noncon"entionale@ . .• Absenta oricarui raspuns imun specific fata de agentul transmisibil. desi ga#da isi pastrea#a competenta imunologica fata de antigene . 2ig 1 >eplicarea proteinei prionice(sursa 6) Pentru aceste entitati nosologice s&au folosit in trecut denumirea de ?"iro#e lente@ . .Bari#ra $# %p#&i# .

respecti"e apropierea ba#elor genei pro&n a celor doua specii. C e3plicatie a acestor date poate fi conferita in compararea PrPc la diferite specii. cu cat doua specii sunt mai apropiate sub raportul acestei gene . in prealabil . Aceasta perioada se scurtea#a si se stabili#ea#a in pasa4ele urmatoare . Aceasta propunere nu se comfirma intotdeauna . %ea mai se"era cale este calea intracerebrala . re#ultatele obtinute demonstrea#a ca gena prp&n nu este un indicator fidel al inrudirii filogenetice. do#ele eficiente in infectie pe caile parenterala si digesti"e sunt de 1031 si respecti"e 103/ ori mai mari decat do#a pe cale intracerebrala . "or fi e3primate prin prelAngirea perioadei de incubatie la primul pasa4Bprin recepti"itate doar la inocularea intracerebrala sau prin absenta totala a recepti"itatii.Eficienta cu care un prion produs de o specie "a induce transformarea PrPc alei alte specii depinde de apropierea sec"entei de aminoaci#i PrP. subcutanata si digesti"e .(3. de asemenea . fenomen ce mimea#a procesul de ?adaptare@ a agentului patogen la noua ga#da . agentul infectant este trecut pe o specie $eteroloaga recepti"e si genetic apropiata sub raportul PrP de cele 2 specii Este de presiupus ca bariera de specie sa fie mai putin e3primata pe . insotita de o perioada prelungita de incubatiela primul pasa4 .8nele specii apropiaate dupa caracterele controlate de totalitatea genomului pot pre#enta diferente remarcabile in ce pri"este gena prp&n . cu cat sunt mai mari. ec"entionali#area acesteia s&a reali#at pana in present doar la un numar limitat de specii . cu atat mai usor "a fi tra"ersata bariera de specie dintre ele. Bariera de specie poate fi e3plicate prin carcaterul relati"e specific al prionilor produsi de fiecare specie .9iferentele dintre cele 2 sec"ente .e3primata fie prin lipsa totala de recepti"itate . Bariera de specie este e3primata si prin eficacitatea caii de infectie utili#ata . Aceasta din urma poate fi depasita doar daca . fie printr&o perioada de incubaie prelungita la primul pasa4 la noua ga#da .1) D . Astfel in ca#ul infectiei $amsterilor cu agentul scrapie . >e"enirea la ga#da de origine este . urmata in ordine descrescatoare de caile intraperitoneala . Pe de alta parte .asura ce prionii infectati pro"in de la o specie filogenetic mai apropiata de specia supusa infectiei .

iodoforii.Acidul formic are a"anta4ul ca nu afecteaa#a structurile tiulare si celulare.Alte studii au do"edit ca infecti"itatea se mentine dupa e3punerea timp de o ora la 100 de grade % dar este complet inacti"ata la 200 de grade % dupa acelasi inter"al de timp. uscate prin liofili#are . acidul pracetic. urea. s&a demonstrate re#istenta neobisnuita a prionilor la actiunea mai multor agenti care inacti"ea#a complet "irusurile cunoscute < alcolul etilic. care raman infectate in urma te$nicilor u#uale de prelucrare si colorare. ribonuclea#a . C substanta cu puternic effect incati"ant asupra B E este acidul formic. astfel infecti"itatea s&a pastrat cel putin 2 ani in creierul conser"at la temperature camerei . c$iar si dupa e3punerea timp de D0 de minute la caldura uscata de 3D0 de grade %. glutar alde$ida.R#(i%)#n)a prioni*or *a +a&)orii +i(i&i %i &. alde$ida formica. acetilenimina. 9intre substantele de#infectante .%el mai surprin#ator re#ultat este acela ca infecti"itatea suspensiilor liofili#ate s&a pastrat la un titru minim .etc. fenolii.nfecti"itatea suspensiilor de tesut ner"os nu este afectata de tratamentul cu de#o3iribonuclea#a . pero3idul de $Adrogen. proteina#a ) si nici de do#e mari de ra#e ultra"iolete sau gama . au demonstrate ca infecti"itatea acestora era redusa cu 3&1log10 . eterul .37 si bio3idul de clor. =ucrarile care au folosit suspensii de creier infectat sau e3tracte purificate din acestea . cele mai acti"e fata de agentii prionici sunt $idro3idul de sodium 1&25 si substantele puternic o3idante ca $ipocloritul de sodium 2.Acesta este acti"e fata de materialul infectant ca atare dar si asupra celui fi3at in alde$ida formica.nca din anii 10B s&a constatat re#istenta neobisnuita a agentilor E ! la factorii de mediu . dar creste re#istenta fata de actiunea ulterioara a autocla"arii. .!. darn u era abolita dupa autoclabarea la 136de grade timp de 30 de minute .cloroformul.!ratamentul suspensiilor cu alde$ida formica 207nu modifica semnificati" infecti"itatea .i-i&i .8lterior .El este in special recomandat pentru tratarea lamelor cu sec3iuni $istologice . 7 . etilen&o3idul.

$odrofobe si neco"alente) ale aci#ilor nucleici si proteinelor . Astfel o solutie 2. susa.37 $ipoclorit de sodium . pre#enta ( influenta) facAtorilor e3teriori ( presiune substante organice sau anorganice ) si de titrul infectios initial. in timp ce autocla"area la 120 de grade % timp de D0 de minute face ca numai 0. este acti"e pentru agentul acrapie darn u inacti"ea#a complet o tulpina i#olata de la un ca# de B%' .Propri#)a)i +i(i&# >e#istenta la caldura Este cu mult mai mare decat a "irusurilor clasice . sufficient de mult pentru a rupe legaturile relati"e slabe ( de $idro$en. de#legand structura tertiara a acestora .Adaugarea de pulbere de carbon la omogeni#atul unui supernatant de creier de soarece atins de scrapie face ca autocla"area la 111 grade timp de 20 de minute sa fie inneficace.>e#istenta fata de actiunea factorilor fi#ici si c$imici poate "aria in functie de tulpina de agenti prionici . 9iferente similare intre tulpini de origini diferite se constata si in ca#ul re#istentei la autocla"are . dar fara adaugarea pulberei de carbon . in timp ce acelasi material supus aceluiasi tratament . fiind "ariabila in functie de temperatura . tandardul britanic pentru decontaminare in ca#ul B%' este autocla"area la 136& 130 de grade % timp de minim 10 minute. 9upa un tratament la 100 de grade timp de 2 minute apro3imati" 37 din susa initiala de agenti infectios ( susa 2D3) de prion al scrapiei) ramane inacti"a.0000027 din concentratia initiala sa re#iste . !. daca temperature este inferioara punctului de de#legare al moleculei . 2ierberea sau autocla"area clasica nu sunt suficiente pentru sterili#area materialului infectat cu proteina prionica . 0 . 5acanismul de actiune al caldurii asupra moleculelor de prioni ar fi urmatorul .1. =a temperature mai ridicate (superioare celei de 100 de grade) tesutul cerebral este practice carboni#at. caldura face sa creasca energia cinetica a atomilor. permite inacti"area totala a agentului infectios (1) .

9eci utili#area caldurii pentru sterili#area pieselor $istologice fi3ate in formol este contraindicata. Agentii transmisibili necon"entionali sunt re#istenti de asemenea la efectul ioni#ant al radiatiilor gama si la ultrasonicare . aci#i . esantioane conser"ate prin conglare timp de mai multi ani si&au pastrat n emodificata puterea infectanta . etc) ramanand nemodificati la P* cuprins intre 2 si 10 . dar fara a afecta capacitatea infectanta a materialului contaminat cu proteina prionica.i-i&# Prionii (A!+%) s&au do"edit a fi re#istenti la actiunea di"erselor categorii de substante c$imice ( ba#e .". 8tili#area radiatiilor ultra"iolete ( de la 21D la 2D1nm lungime de unda) permite inacti"area aci#ilor nucleici . detergenti.!ratamentul cu formalde$ida inainte de autocla"are stabili#ea#a puterea infectioasa a materialului contaminant .Propri#)a)i &. >e#istenta la frig Este remarcabila. studiate pana in present sunt redate in tabelul 1 / . respecti"e 2 ani la & 6 grade si mai multi ani la . aniioni.(D) 9e asemenea caldura uscata este mai putin eficace decat cea umeda A!+% re#istand la 3D0 de grade timp de o ora. >e#istenta la radiatiile ioni#ante Este deasemenea e3treme de mare. alcooli. C parte din proprietatile c$imice ale prionilor .Agentul transmisibil nu este deloc alterat (modificat)de temperaturile sca#ute.70 de grade . dar putand fi totusi inacti"ati total sau partial de substante in concentratii mari. !. catiioni.

D %lorura de litiu sol 125 !iocianat de potasiu solutie D5 !iocinat de guanidine solutie 15 %lor$idrat de guanidine olutie c$loroformHertanol(2H1) 9odecil sulfat de sdiu( . PC6. +a. !riton E&100 .+onident P&60.).Propri#)a)i 1io*o i&# Bolile produse de prioni se caracteri#ea#a printr&o perioada lunga de incubatie . 3&16. Pre#enta prionilor in organism nu determina nici un fel de reactie imunologica ( imuna sau automuna ) si nu pro"oaca in "reun fel alterarea functiilor celulare ale limfocitelor B si ! nici ?in "i"o@ nici ?in "itro@.Cctil Fluco#id.17 la un P*3. t$iocianat.!. ) =auril succinat de sodium !.05 2enol solutie concentrate 2&clor&etanol *ipoclorit de sodium solutie 0.>e#istenta la . • *idro3il amina • 9etergenti .%l.Gn. Fuanidina. $idro3id 8ree sol 1. e"olutie clinica lenta( pprogresi"a cronica ) absenta oricarui process inflamator . ensibilitatea la actiunea proteina#ei ) a fost testate prin tratarea materialului continanad proteina prionica cu proteina#a ) la conc de 100 pana la 100 5icrograme Hml 10 . *. acid tricloracetic. modificari $istopatologice caracteristice si e"olutie intotdeauna fatala .E9!A Alcooli . 3fosforilcolina arco#il • • • . C6. ulfobetaina .1&17 Periodat de sodium 0.oni.1 9odfecil -propan&diol.9. met$anol etanol 2ormalde$ida Flutaralde$ida ( in formol solutie 107 mentinut timp de 20 de luni ) • • • • • • %loroform 2luorocarbon Perclorat Acid paracetic Acid periodic B& propiolactona ensibilitate la . • 9imetil&etil&pirocarbonat • • • • • • • • • • • • • • • Butandiona 2enil&metil&sulfanil&fluorid .oni.

) 2ie ca agentul transmisibil al E ! nu contine acid nucleic sau b. #eci de ani) Produce procese patologice progressi"e cornice ( e"olutie lenta) +u determina reactii inflamatoriii +u determina producerea de interferon +u manifesta sensibilitate la interferon Pre#enta lor in organism determina in"ariabil moartea acestuia Pro"oaca le#iuni caracteristice . decelabile $istopatologic in +% Absenta oricarei asocieri cu un agent infectios con"entional Absenta totala a aci#ilor nucleici =ipsiti total de antigene +u determina reactii immune sau autoimmune 11 .n tabelul 2 sunt date unele proprietati biologice ale prionilor A!+% • • • • • • • • • • • +ecesita o perioada lunga de incubatie (luni. s&a constatat o neutrali#are parctiala a materialului inffectios si abia dupa un tratament en#Amatic cu proteina#a ) timp de 1D ore s&a obtinut inacti"area totala a materialului infectant .timp de o ora la 37 de grade %elsius fara nici un effect asupra puterii sale infectante . ribonuclea#a si nuclea#a specifica $ibri#ilor A+9 si A>+ fara ca puterea infectanta a materialului anali#at sa fie diminuata in "reun fel . a.) 9aca poseda ( contine ) acid nucleic .Proteina prionica are aceleasi proprietati si fata de actiunea tripsinei .n urma acestor e3perimente se desprind 2 conclu#ii. sau e"entual ar putea a"ea o structura neobisnuita care sa ii comfere re#istenta la actiunea nuclea#elor . astfel se do"edeste ca structura agentului transmisibil al E ! are ne"oie de structura proteica pentru asi e3prima puterea infectantga si ca aceasta structura este e3treme de re#istenta la digestia en#imatica cu proteina#a ) in comparati"e cu ma4oritatea proteinelor celulare . .Abia in urma unui tratament similar in urma cu 6 ore . >e#istenta la actiAnea nuclea#elor a fost demonstrate prin tratarea unui li#at cellular . dupa o proteoli#a prealabila cu proteina#a ) cu de#o3iribonuclea#a . ani . faptul ca este atat de re#istent la actiunea en#imelor specifice demonstrea#a ca acest genom este cuplat ( comple3at) cu alte molecule care il prote4ea#a .

in 1/02. . Prusiner a sugerat ca aceste boli nu sunt 12 . de"eneau fie agresi"e.1. de"eneau agitate si isi pierdeau capacitatea de coordonare a miscarilor.Po%i1i*# &a4(# a*# 1o*i*or prioni&# 7$# )ip BSE8 . 9in punct de "edere temperamental. astfel ca la #gomote puternice sareau sau cadeau pe spate. lo"ind necontrolat cu picioarele. tudiile microscopice ale tesutului cerebral au pus in e"identa pre#enta unor gauri sau "acuole spongioase.• • • • • • +u afectea#a functiile limfocitelor B si ! 5ecanismul patogenetic nu este influentat de imunosupresie sau imunomodulare +u determina effect citopatic pe culturile de celAule infectate e replica in +% E3istenta mai multor suse cu particularitati distincte Actiunea patogena a prionilor este dependenta de susceptibilitatea genetica a ga#dei a do#ei infectante si a caii de infectie 3. "acile. pentru a pune diagnosticul de B E este necesara e3aminarea $istopatologica a creierului. caracteristice bolilor prionice. de parca ar fi fost beata.n cele din urma. incat "aca se impiedica tot timpul. care anterior erau sanatoase. Aceasta teorie a proteinei prionice infectante a fost postulata. pana cand sur"enea imposibilitatea miscarii sau lipsa dorintei de a se misca. fie dimpotri"a erau foarte speriate. .Mani+#%)ari*# 1o*ii BSE Primele simptome ale de#"oltariifost descrise de Iells in 1/07. fapt care a determinat si denumirea de B E (encefalopatia spongiforma bo"ina). c$iar daca multi oameni de stiinta nu au fost si nu sunt de acord cu ea. '. care ulterior a primit Premiul +obel pentru acest lucru. cu atacuri temporare de furie.n ultimele fa#e. lipsa de coordonare de"enea atat de e"identa. de catre tanleA Prusiner. B E este una din bolile din grupulbolilor prionice sau ! E.ntrucat e3ista si alte boli cu manifestari similare. Astfel. comportarea animalului de"enea impre"i#ibila. '.T#oria Prioni*or In+#&)io%i !eoria prionilor infectiosi. .

T#oria N4)r#)4ri*or In+#&)ioa%# 13 . pana cand sur"ine moartea. de aparitia depo#itelor de proteine prionice sub forma de placi sau fascicule. proteina prionica induce modificari similare de structuraHforma la ni"elul tuturor celorlalte molecule de proteine prionice normale. ca urmare a gaurilor care apar in el & de unde si numele de encefalopatie spongiforma. cat si transmisibili. !reptat. El a sugerat si. o boala transmisibila implica pre#enta materialului genetic. un prion cu structura modificata incepe sa :infecte#e: toate celelalte proteine similare din organism (mai ales in creier. Acelasi comportament se oB Er"a atat in ca#ul scrapiei la oi. care sunt adesea caracteristica definitorie a acestor boli ale creierului uman sau animal. compus din acid nucleic (A9+ sau A>+). a demonstrat ca e3ista niste :particule proteice infectioase:. o data ce structura s&a modificat. au aci#i nucleici care coordonea#a sinte#a proteinelor necesare supra"ietuirii si multiplicarii. cele mai simple microorganisme. teoria lui Prusiner nu parea.". . . unde ele sunt preponderente). cat si la "acile cu B E sau la oamenii afectati de %'9. Proteina prionica de"ine re#istenta la actiunea protea#elor. ulterior. si de"ine si mult mai putin solubila. 5ai mult.n acest fel. deoarece moleculele prionice nu contin A9+. Aceasta modificare a formei conduce la modificarea proprietatilor normale ale proteinei. carepot produce atat encefalopatii mostenite. Aceste efecte sunt responsabile. pierde capacitatea de miscare normala a membrelor. '. iar creierul degenerea#a intr&atat incat animalul nu mai poate functiona normal. in animalul infectat. Animalul de"ine de#orientat. deloc credibila. toate proteinele prionice din creier si madu"a spinarii capata structura anormala. Acest tip de :infectie: apare in aB Enta oricarui mesa4 codificat in A9+. en#ime care in mod normal scindea#a moleculele proteice. ci de un agent infectios care actionea#a complet diferit. %onform cunostintelor anterioare. cu tot mai dese atacuri de dementa.cau#ate nici de bacterii si nici de "irusuri. este imposibil sa re"ina la forma initiala. iar creierul de"ine spongios. 9e aceea.n teoria :prionilor infectiosi: un fragment de proteina prionica normala isi modifica structura(tertiara) spatiala. cel putin in parte. e crede ca. la inceput. prescurtat denumite :prioni:. %$iar si "irusurile.

'. B E ar fi aparut in momentul in care 5area Britanie a $otarat. astfel ca. unde :infectea#a: toate celelalte proteine normale.T#oria Or ano+o%+a)i*or !eoria organofosfatilor. T#oria n4)r#)4ri*or in+#&)ioa%# s&a raspandit foarte repede ca posibila e3plicatie a B E. este de a4uns pentru a produce boala la animale. aceasta insemna ca de fapt infectia se produce cu mult inainte ca simptomele sa de"ina obser"abile. Prin reducerea temperaturii de e3tractie si diminuarea e3tractiei grasimilor. intrebarea de unde au :luat: "acile aceasta boala rara. 16 . Proteina prionica ingerata a4unge inclusi" in creierul animalului. fie "acile purtatoare nesimptomatice de B E au fost transformate in nutreturi si au condus la i#bucnirea epidemiei.n plus. sa modifice metoda de introducere in nutreturi a proteinelor de origine animala. care au fost reciclate si transformate in $rana pentru animale. %and a aparut boala B E s&a pus. alte procese. 9e asemenea.nainte. c$iar daca se practica de multa "reme transformarea "acilor si oilor moarte in proteina pentru alimentatia altor animale. sunt generate si mai multe proteine prionice. . Ea pleaca de la premisa ca un animal consuma nutreturi contaminate cu prioni. Aceasta teorie a produs panica in randul populatiei. in mod logic. deoarece nu numai ca prionii erau aproape indestructibili. 9aca si acest animal este ulterior reciclat. . din suplimentul alimentar infectat. Asa a aparut teoria nutreturilor infectioase si apoi o multitudine de alte "ariante ale acestei teorii.!. de ordinul gramelor.!eoria nutreturilor infectioase. proteinele prionice nu au mai fost inacti"ate. .n conformitate cu aceasta teorie. dar insemna ca o cantitate infima. care "or infecta alte animale. temperatura folosita era mult mai ridicata. ca urmare a incorporarii in suplimentele alimentare a materiei organice pro"enite de la animale purtatoare ale bolii. precum e3tractia cu sol"enti a grasimilor a"eau si ele un rol in eliminarea potentialilor agenti infectiosi. prin anii J70. Prima persoana care a sugerat ca e3ista o legatura intre B E si pesticidele organofosforice (CP) a fost fermierul 5ar( PurdeA. perioada de incubare fiind lunga (3&6 ani la "aci). fie oile infectate cu scrapie. finalul fiind moartea animalului respecti".

11 . a fost impusa c$iar de gu"ern. !eoria medicamentelor. parali#ie.3.'. tremor si coma. care au si fost folosite de altfel in unele conflicte armate. ci si propriile tesuturi. care au determinat un raspuns autoimun. fie cu tesuturi cerebrale normale. cercetarile in acest domeniu au fost foarte restranse si nu se poate afirma cu siguranta ca e3ista o cau#a de natura to3icologica a bolilor prionice. intre anii 1/70 si 1/00. cea care cau#ea#a raspunsul gresit al sistemului imunitar in encefalopatiile autoimune. de#infectanti)< acesta este si ca#ul proteinei 5BP (5Aelin Basic Protein). se obser"a si multe asemanari. in special a celor pe ba#a de e3tracte cerebrale bo"ine. Aceste substante produc o gama de simptome asemanatoare cu cele ale bolilor prionice< inclusi" la ni"elul tesuturilor cerebrale s&au obser"at "acuole similare cu cele din encefalopatiile spongiforme.A*)# T#orii Alte teorii. . pleaca de la premisa ca in acestea a putut e3ista o contaminare. pentru prote4area "acilor contra unei insecte care afecta pielea animalelor prin depunerea lar"elor in pliurile acesteia. Este. '. de e3emplu). 9esi intre aceste boli e3ista unele diferente. cu precadere a P$osmet&ului. Crganofosfatii sunt compusi cu structura moleculara similara celei a unor ga#e to3ice de lupta care afectea#a sistemul ner"os. s&a presupus ca ele s&ar putea datora si sistemului imunitar dereglat. de asemenea. slabiciune.n plus.2olosirea acestora. Bolile prionice se manifesta dupa mai multi ani de la aparitia cau#ei generatoare. necoordonarea miscarilor. fie cu prioni de la animale bolna"e.T#oria Ra%p4n%4*4i A4)oi-4n !eoria raspunsului autoimun. %u toate acestea. care nu mai ataca doar proteinele straine (din bacteriile patogene. posibil ca un lot din multele "accinuri pe care "acile trebuie sa le faca pe parcursul "ietii sa fi fost contaminat cu tesut cerebral. asa cum se intampla in ca#ul encefalomielitelor alergice. 9e aceea. '. inducand astfel producerea a unei boli umane. proteina prionica nu este singura care aproape nu poate fi distrusa prin tratamente obisnuite de sterili#are (temperaturi inalte.

Este posibil ca encefalopatiile diferitelor animale si inclusi" cele umane sa aiba etiologii diferite.Con&*4(ii 9eKi cunoscute de sute de ani. Ki cL pot fi de naturL diferitL. din cau#a diferitelor simptome in di"ersele boli prionice. maladiile prionice repre#intL MncL un domeniu puNin cunoscut din punct de "edere biologic Ki medical fiind necesare. mai ales manifestarile bolilor prionice care afectea#a omul. MncL. . E3istL multe MntrebLri la care nu s&au gLsit MncL rLspunsuri Mn ceea ce pri"eKte relaNia dintre structura Ki funcNia acestei proteine prionice. 9e aceea este mai corect ca fiecare ca# sa fie studiat in parte. atOt endogeni cOt Ki e3ogeni. este posibil ca acestea de fapt sa nu aiba o cau#a comuna. asa cum se incearca sa se demonstre#e. 9eKi PrP este implicatL Mn procesul neurodegenerati". este determinantul ma4or al manifestLrilor clinice. 2aptul cL e3istL numeroase "ariante ale acestor boli. numeroase studii Ki cercetLri pentru stabilirea cu e3actitate a cau#elor Ki a mecanismului care determinL apariNia acestor boli. 8n rol important Mn acest proces Ml au mutaNiile de la ni"elul genei care codificL proteina normalL< acestea au loc Mn po#iNii fi3e Ki sunt corelate cu anumite fenotipuri. repre#intL o barierL Mn reali#area acestui obiecti". rLmOne neclar dacL neuroto3icitatea PrP c sau pierderea funcNiei PrPc (de e3emplu acti"itatea supero3id dismuta#icL).pote#ele formulate pentru descifrarea mecanismului acestor boli aratL cL acesta este comun atOt la om cOt Ki la animale Ki cL la ba#a lui se aflL procesul de con"ersie a PrP c Mn PrP c.!otusi. Ki constL Mn sc$imbarea conformaNionalL a proteinei normale (con"ersia structurilor α&$eli3 Mn β&pliate) fLrL a afecta Mn nici un fel compo#iNia c$imicL a acestor proteine. Acest proces de con"ersie poate fi indus de o serie de factori. 1D . D.

..$ig$&$ealt$.unibuc.HHeboo(s.. 7.%.4enabioscience. BroQn P. !aAlor 9.. .%.nfection 9isease. Ranagi$ara >.comHcmsHenH1HbroQseH137SamAloidSandSprionSprotei nsScdnas.HHQQQ..doc 17 .HHQQQ. Iiliams E. $ttp. $ttp.1//1 Acta +europatological.5.1//1 9econtamination of scrapie&li(e agents in ub -Acute pongiform Encefalopat$ies.Bi1*io ra+i# 1. D.infoHracealaHboli&letaleHboala&"acii&nebune. Fuiroi 9.1//0 .$tm 3. =ucrare de diploma ? tudiu morfologic pri"in proteinele prionice ? 9imon Paula 8 A5P 2000 2.Fa4duse( 9.roHbiologieHProgresePolumul2HArticolul0. 6.$tml 1. $ttp.

o1 ATNC9A #n)i Tran%-i%i1i*i NonCon6#n)iona*i PrP9Pro)#iNa Prioni&a SNC9 Si%)#.N#r6o% C#n)ra* ESB9En&#+a*opa)i# Spon i+or-a Bo6ina PrPC9 Pro)#ina Prioni&a Nor-a*a a Cr#i#r4*4i A<N9 A&i$ <#(o=iri1oN4&*#i& ARN9A&i$Ri1oN4&*#i& 10 .A1r#6i#ri EST9 En&#+a*opa)ii %pon i+or-# Tran%-i%i1i*# BC:9 Boa*a Cr#4)(+i#*$) :a&.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful