REFERAT TOXICOLOGIE BIOTEHNOLOGICA ALIMENTARA

“PROPRIETATI FIZICE , CHIMICE SI BIOLOGICE ALE
PRIONILOR SI PATOGENEZA BOLILOR “

1

'.!.T#oria n4)r#)4)ri*or in+#&)ioa%#………………… pa 13 '.T#oria ra%p4n%4*4i a4)oi-4n……………………. A1r#6i#ri …………………………………………………………pa 1/ 2 ..pa 1" '.Po%i1i*# &a4%# a*# 1o*i*or $# )ip BSE…………………….pa 1" '.pa 1' '.A*)# )#orii ………………………………………….Propri#)a)i 1io*o i&# …………………………….i-i&i ………….pa 13 '.Prionii………………………………………………………pa ! ".. !.Bari#ra $# %p#&i# …………………………………………pa ' !.Mani+#%)ari*# 1o*ii BSE ………………………………….pa 1" '.1.pa ..pa 12 3.pa 1' 5.i-i&# ………………………………pa 0 !..".Propri#)a)i &..CUPRINS 1.".!.Con&*4(ii ……………………………………………………pa 15 Bi1*io ra+i# ………………………………………………………pa 1.T#oria prioni*or in+#&)io%i……………………….Propri#)a)i +i(i&# …………………………………pa / !.1.3.T#oria or ano+o%+a)i*or ………………………….R#(i%)#n)a prioni*or *a +a&)ori +i(i&i %i &..

a fost greu de diagnosticat de catre medicii "eterinari. particule proteice infectioase)si constituie i#oforma patologica a unei proteine normale proteina prionica .!. nurca ( encefalopatie spongiforma transmisibila ( E. +oua "arianta a Bolii %reut#fieldt&'ac(ob ) Prionii se definesc ca fiind Prioni (Engl& Proteinaceus infectious particles. .Prionii Prima atestare documentara are loc in anul 1732 si are loc in germania . in 1/01. %a urmare. clero#a multipla . *emoragia cerebrala ereditara cu amiloido#a . bo"ine (E. al carei agent patogen este periculos in anumite conditii si pentru om. astfel ca initial s&a cre#ut ca este de natura to3ica.1.!) a nurcilor ) . intre cau#ele posibile fiind mentionata si e3punerea la unele pesticide.!. Abia dupa 200 de ani de la atestarea doccumentara a bolii se certifica dupa indelungi cercetari ca aceasta este transmisibila. au aparut primele re#ultate ale unor studii care demonstrau transmisibilitatea bolii de la o "aca la alta prin in4ectii intra"enoase sau intracerebrale (direct in creier) cu e3tracte de creier recoltat de la animale bolna"e. pisica( E. Primul ca# de B E (encefalopatie spongiforma bo"ina) a fost descoperit la o "aca apartinand unei ferme din )ent. om ( Boala Al#$eimer .n anumite conditii proteina normala sufera o modificare post translationala a structurii sale secundare ceea ce ii confera noi proprietati ca si re#istenta neobisnuita la actiunea factorilor fi#ici si c$imici si transmisibilitate similara agentilor infectiosi .codificata de organismul ga#da . iar studiile de ca# au condus la gasirea unei legaturi intre aceasta epidemie si suplimentele alimentare cu care animalele fusesera $ranite.Boala este cunoscuta la animale cum ar fi oaie ( scrapia) . acest tip de fura4 a fost inter#is in 5area Britanie. in iulie 1/00. aparuse de4a o epidemie in randul "acilor. %am in aceeasi 3 . fiind urmat apoi de mai multe ca#uri asemanatoare. 2iind o boala foarte rara.. %u toate acestea. . feline). .l bo"ine). %reut#fieldt&'ac(ob. Boala Alper . Boala )uru. dar de4a carnea de "ita de pro"enienta britanica nu mai putea fi e3portata aproape nicaieri in lume. prin 1/07. .n februarie 1//0. fura4e obtinute prin prelucrarea carnii si oaselor "acilor si oilor decedate din di"erse cau#e.(1) %ea mai cunoscuta maladie dintre encefalopatiile respecti"e este boala "acii nebune.

ec$i"alentul bolii B E la oameni). Profesorul %ollinge. cand numarul ca#urilor incepuse sa scada. noua forma a %'9 a"ea multe caracteristici si simptome diferite si. 8lterior. in care o intreaga generatie "a fi afectata. dar intotdeauna cu final letal< =e#iuni degenerati"e ale sistemului ner"os central .mul ner"os central a i#oformei patologice a proteinei prionice . cel mai adesea anilor< imptomatologie e3clusi"e ner"oasa si e"olutie clinica lent ace durea#a saptamani . in 1//1 a aparut un ca# foarte ciudat de %'9 (boala %reut#feldt&'acob. numita :noua "arianta de %'9: sau "%'9.perioada au aparut si "reo 60 de ca#uri de pisici de casa infectate cu o boalasimilara. %and a atins ni"elul ma3im. • • • • Perioada de incubatie lunga de ordinul lunilor. 9upa aceea. in iulie 1//3. .(2) Bolile prionice ale animalelor si ale omului sunt consecinta acumularii in siste. B E afectase apro3imati" 0. numita 2 E (encefalopatia spongiforma felina) si care s&ar fi datorat $ranirii cu produse obtinute din "aci infectate. uneori ani. in plus.37 din totalul "acilor din Anglia. +umarul de ca#uri de B E a continuat sa creasca. inca doi adolescenti au decedat. profetea ca am putea fi in fata :unui de#astru de dimensiuni biblice:. la persoane in "arsta. %'9 nu era o noutate. ca urmare a acestei noi boli. boala fiind intalnita spontan. aparuse la o persoana mult mai tanara. inclusi" gelatina din bomboane sau medicamente. repre#entate prin "acuoli#ari la ni"elul creierului< !ransmisibillitatea pe cale parenterala sau digesti"e la aceiasi specie si alte specii in momentul in care se foloseste ca mnterial infectant tesutul ner"ios si alte tesuturi recoltate din ca#uri de boala < 6 . Bolile prionice sunt caracteri#ate prin. e presupune ca intre ca#urile de B E la "aci si "%'9 la oameni ar e3ista o legatura. astfel ca. cel mai adesea luni. Acest fapt a amplificat teama in ceea ce pri"este pericolul consumului carnii de "aca bolna"a. autor la doua dintre articole.nsa in acest ca#. se inregistrau in Anglia un numar de 100 000 de "aci bolna"e. dar cu o frec"enta foarte sca#uta. e intre"edeau pericole din partea tuturor produselor ba#ate pe deri"ate de "aca.

. desi ga#da isi pastrea#a competenta imunologica fata de antigene . ?"iro#e noncon"entionale@ .ncercarile de transmitere e3perimentala a agentilor de scrapie si a altor boli prionice la specii diferite de cea de origine au rele"ant e3istenta unei ?bariere de specie@ 1 . ? encefalopatii spongiforme subacute@ .Bari#ra $# %p#&i# .!).n general starea de boala este considerate fie ca o reactie a organismului fata de caracterul noci" a unor factori din mediul ambient . . ". @amiloido#e transmisibile@. . 9efinirea conceptului t$eoretic de ?boala@ in sensul formularii cat mai complete ( cuprin#aatoare) a unei carcteri#ari generale a acesteia in opo#itie cu starea de sanatate a constituit un bun subiect de contro"erse in lumea stiintifica medicala.n tre#ent pentru caracteri#area lor morfoclinica si epidemiologica s&a incetatenit termenul de ? encefalopatii spongiforme transmisibile@ (E. 2ig 1 >eplicarea proteinei prionice(sursa 6) Pentru aceste entitati nosologice s&au folosit in trecut denumirea de ?"iro#e lente@ .• Absenta oricarui raspuns imun specific fata de agentul transmisibil.

1) D .Eficienta cu care un prion produs de o specie "a induce transformarea PrPc alei alte specii depinde de apropierea sec"entei de aminoaci#i PrP. insotita de o perioada prelungita de incubatiela primul pasa4 . fie printr&o perioada de incubaie prelungita la primul pasa4 la noua ga#da . re#ultatele obtinute demonstrea#a ca gena prp&n nu este un indicator fidel al inrudirii filogenetice. Aceasta din urma poate fi depasita doar daca . Pe de alta parte .8nele specii apropiaate dupa caracterele controlate de totalitatea genomului pot pre#enta diferente remarcabile in ce pri"este gena prp&n . %ea mai se"era cale este calea intracerebrala . fenomen ce mimea#a procesul de ?adaptare@ a agentului patogen la noua ga#da . cu cat doua specii sunt mai apropiate sub raportul acestei gene . ec"entionali#area acesteia s&a reali#at pana in present doar la un numar limitat de specii . agentul infectant este trecut pe o specie $eteroloaga recepti"e si genetic apropiata sub raportul PrP de cele 2 specii Este de presiupus ca bariera de specie sa fie mai putin e3primata pe . "or fi e3primate prin prelAngirea perioadei de incubatie la primul pasa4Bprin recepti"itate doar la inocularea intracerebrala sau prin absenta totala a recepti"itatii. urmata in ordine descrescatoare de caile intraperitoneala . do#ele eficiente in infectie pe caile parenterala si digesti"e sunt de 1031 si respecti"e 103/ ori mai mari decat do#a pe cale intracerebrala . >e"enirea la ga#da de origine este . cu atat mai usor "a fi tra"ersata bariera de specie dintre ele. cu cat sunt mai mari.(3. in prealabil . Aceasta propunere nu se comfirma intotdeauna . subcutanata si digesti"e . Astfel in ca#ul infectiei $amsterilor cu agentul scrapie .9iferentele dintre cele 2 sec"ente . de asemenea . respecti"e apropierea ba#elor genei pro&n a celor doua specii. C e3plicatie a acestor date poate fi conferita in compararea PrPc la diferite specii.e3primata fie prin lipsa totala de recepti"itate . Bariera de specie poate fi e3plicate prin carcaterul relati"e specific al prionilor produsi de fiecare specie .asura ce prionii infectati pro"in de la o specie filogenetic mai apropiata de specia supusa infectiei . Bariera de specie este e3primata si prin eficacitatea caii de infectie utili#ata . Aceasta perioada se scurtea#a si se stabili#ea#a in pasa4ele urmatoare .

Acesta este acti"e fata de materialul infectant ca atare dar si asupra celui fi3at in alde$ida formica.Acidul formic are a"anta4ul ca nu afecteaa#a structurile tiulare si celulare. uscate prin liofili#are . pero3idul de $Adrogen.El este in special recomandat pentru tratarea lamelor cu sec3iuni $istologice . 7 . C substanta cu puternic effect incati"ant asupra B E este acidul formic. au demonstrate ca infecti"itatea acestora era redusa cu 3&1log10 .etc.Alte studii au do"edit ca infecti"itatea se mentine dupa e3punerea timp de o ora la 100 de grade % dar este complet inacti"ata la 200 de grade % dupa acelasi inter"al de timp.cloroformul. alde$ida formica. urea. glutar alde$ida.i-i&i . astfel infecti"itatea s&a pastrat cel putin 2 ani in creierul conser"at la temperature camerei . acetilenimina.nfecti"itatea suspensiilor de tesut ner"os nu este afectata de tratamentul cu de#o3iribonuclea#a . acidul pracetic.!. eterul . dar creste re#istenta fata de actiunea ulterioara a autocla"arii. cele mai acti"e fata de agentii prionici sunt $idro3idul de sodium 1&25 si substantele puternic o3idante ca $ipocloritul de sodium 2. proteina#a ) si nici de do#e mari de ra#e ultra"iolete sau gama . ribonuclea#a . s&a demonstrate re#istenta neobisnuita a prionilor la actiunea mai multor agenti care inacti"ea#a complet "irusurile cunoscute < alcolul etilic.nca din anii 10B s&a constatat re#istenta neobisnuita a agentilor E ! la factorii de mediu .37 si bio3idul de clor.%el mai surprin#ator re#ultat este acela ca infecti"itatea suspensiilor liofili#ate s&a pastrat la un titru minim . iodoforii. 9intre substantele de#infectante . . darn u era abolita dupa autoclabarea la 136de grade timp de 30 de minute . etilen&o3idul. c$iar si dupa e3punerea timp de D0 de minute la caldura uscata de 3D0 de grade %.R#(i%)#n)a prioni*or *a +a&)orii +i(i&i %i &. fenolii.8lterior . =ucrarile care au folosit suspensii de creier infectat sau e3tracte purificate din acestea . care raman infectate in urma te$nicilor u#uale de prelucrare si colorare.!ratamentul suspensiilor cu alde$ida formica 207nu modifica semnificati" infecti"itatea .

>e#istenta fata de actiunea factorilor fi#ici si c$imici poate "aria in functie de tulpina de agenti prionici .0000027 din concentratia initiala sa re#iste . caldura face sa creasca energia cinetica a atomilor.Adaugarea de pulbere de carbon la omogeni#atul unui supernatant de creier de soarece atins de scrapie face ca autocla"area la 111 grade timp de 20 de minute sa fie inneficace. fiind "ariabila in functie de temperatura . 2ierberea sau autocla"area clasica nu sunt suficiente pentru sterili#area materialului infectat cu proteina prionica . 5acanismul de actiune al caldurii asupra moleculelor de prioni ar fi urmatorul . Astfel o solutie 2. permite inacti"area totala a agentului infectios (1) . sufficient de mult pentru a rupe legaturile relati"e slabe ( de $idro$en. susa.1. 9upa un tratament la 100 de grade timp de 2 minute apro3imati" 37 din susa initiala de agenti infectios ( susa 2D3) de prion al scrapiei) ramane inacti"a. tandardul britanic pentru decontaminare in ca#ul B%' este autocla"area la 136& 130 de grade % timp de minim 10 minute. $odrofobe si neco"alente) ale aci#ilor nucleici si proteinelor . daca temperature este inferioara punctului de de#legare al moleculei .Propri#)a)i +i(i&# >e#istenta la caldura Este cu mult mai mare decat a "irusurilor clasice . este acti"e pentru agentul acrapie darn u inacti"ea#a complet o tulpina i#olata de la un ca# de B%' . !. in timp ce autocla"area la 120 de grade % timp de D0 de minute face ca numai 0. 0 . in timp ce acelasi material supus aceluiasi tratament . de#legand structura tertiara a acestora . 9iferente similare intre tulpini de origini diferite se constata si in ca#ul re#istentei la autocla"are . dar fara adaugarea pulberei de carbon .37 $ipoclorit de sodium . =a temperature mai ridicate (superioare celei de 100 de grade) tesutul cerebral este practice carboni#at. pre#enta ( influenta) facAtorilor e3teriori ( presiune substante organice sau anorganice ) si de titrul infectios initial.

70 de grade . dar fara a afecta capacitatea infectanta a materialului contaminat cu proteina prionica. Agentii transmisibili necon"entionali sunt re#istenti de asemenea la efectul ioni#ant al radiatiilor gama si la ultrasonicare . !.i-i&# Prionii (A!+%) s&au do"edit a fi re#istenti la actiunea di"erselor categorii de substante c$imice ( ba#e . studiate pana in present sunt redate in tabelul 1 / . >e#istenta la radiatiile ioni#ante Este deasemenea e3treme de mare. detergenti. respecti"e 2 ani la & 6 grade si mai multi ani la . catiioni. esantioane conser"ate prin conglare timp de mai multi ani si&au pastrat n emodificata puterea infectanta .!ratamentul cu formalde$ida inainte de autocla"are stabili#ea#a puterea infectioasa a materialului contaminant . 8tili#area radiatiilor ultra"iolete ( de la 21D la 2D1nm lungime de unda) permite inacti"area aci#ilor nucleici .". C parte din proprietatile c$imice ale prionilor . alcooli. etc) ramanand nemodificati la P* cuprins intre 2 si 10 . >e#istenta la frig Este remarcabila.Propri#)a)i &.(D) 9e asemenea caldura uscata este mai putin eficace decat cea umeda A!+% re#istand la 3D0 de grade timp de o ora. aci#i . dar putand fi totusi inacti"ati total sau partial de substante in concentratii mari.Agentul transmisibil nu este deloc alterat (modificat)de temperaturile sca#ute. aniioni.9eci utili#area caldurii pentru sterili#area pieselor $istologice fi3ate in formol este contraindicata.

17 la un P*3. ) =auril succinat de sodium !. ensibilitatea la actiunea proteina#ei ) a fost testate prin tratarea materialului continanad proteina prionica cu proteina#a ) la conc de 100 pana la 100 5icrograme Hml 10 . !riton E&100 . • 9imetil&etil&pirocarbonat • • • • • • • • • • • • • • • Butandiona 2enil&metil&sulfanil&fluorid .!. 3fosforilcolina arco#il • • • . • *idro3il amina • 9etergenti . e"olutie clinica lenta( pprogresi"a cronica ) absenta oricarui process inflamator .oni.>e#istenta la .05 2enol solutie concentrate 2&clor&etanol *ipoclorit de sodium solutie 0. PC6. acid tricloracetic.1 9odfecil -propan&diol.Propri#)a)i 1io*o i&# Bolile produse de prioni se caracteri#ea#a printr&o perioada lunga de incubatie .+onident P&60. C6.%l.D %lorura de litiu sol 125 !iocianat de potasiu solutie D5 !iocinat de guanidine solutie 15 %lor$idrat de guanidine olutie c$loroformHertanol(2H1) 9odecil sulfat de sdiu( . modificari $istopatologice caracteristice si e"olutie intotdeauna fatala .Cctil Fluco#id.).1&17 Periodat de sodium 0.Gn. 3&16. $idro3id 8ree sol 1. ulfobetaina . met$anol etanol 2ormalde$ida Flutaralde$ida ( in formol solutie 107 mentinut timp de 20 de luni ) • • • • • • %loroform 2luorocarbon Perclorat Acid paracetic Acid periodic B& propiolactona ensibilitate la . +a. *. Fuanidina. Pre#enta prionilor in organism nu determina nici un fel de reactie imunologica ( imuna sau automuna ) si nu pro"oaca in "reun fel alterarea functiilor celulare ale limfocitelor B si ! nici ?in "i"o@ nici ?in "itro@.oni.E9!A Alcooli . t$iocianat.9.

>e#istenta la actiAnea nuclea#elor a fost demonstrate prin tratarea unui li#at cellular .Abia in urma unui tratament similar in urma cu 6 ore . s&a constatat o neutrali#are parctiala a materialului inffectios si abia dupa un tratament en#Amatic cu proteina#a ) timp de 1D ore s&a obtinut inacti"area totala a materialului infectant . ribonuclea#a si nuclea#a specifica $ibri#ilor A+9 si A>+ fara ca puterea infectanta a materialului anali#at sa fie diminuata in "reun fel . sau e"entual ar putea a"ea o structura neobisnuita care sa ii comfere re#istenta la actiunea nuclea#elor .timp de o ora la 37 de grade %elsius fara nici un effect asupra puterii sale infectante . . astfel se do"edeste ca structura agentului transmisibil al E ! are ne"oie de structura proteica pentru asi e3prima puterea infectantga si ca aceasta structura este e3treme de re#istenta la digestia en#imatica cu proteina#a ) in comparati"e cu ma4oritatea proteinelor celulare .n tabelul 2 sunt date unele proprietati biologice ale prionilor A!+% • • • • • • • • • • • +ecesita o perioada lunga de incubatie (luni.n urma acestor e3perimente se desprind 2 conclu#ii. a.Proteina prionica are aceleasi proprietati si fata de actiunea tripsinei . faptul ca este atat de re#istent la actiunea en#imelor specifice demonstrea#a ca acest genom este cuplat ( comple3at) cu alte molecule care il prote4ea#a . dupa o proteoli#a prealabila cu proteina#a ) cu de#o3iribonuclea#a . #eci de ani) Produce procese patologice progressi"e cornice ( e"olutie lenta) +u determina reactii inflamatoriii +u determina producerea de interferon +u manifesta sensibilitate la interferon Pre#enta lor in organism determina in"ariabil moartea acestuia Pro"oaca le#iuni caracteristice . ani . decelabile $istopatologic in +% Absenta oricarei asocieri cu un agent infectios con"entional Absenta totala a aci#ilor nucleici =ipsiti total de antigene +u determina reactii immune sau autoimmune 11 .) 2ie ca agentul transmisibil al E ! nu contine acid nucleic sau b.) 9aca poseda ( contine ) acid nucleic .

Prusiner a sugerat ca aceste boli nu sunt 12 . lo"ind necontrolat cu picioarele.T#oria Prioni*or In+#&)io%i !eoria prionilor infectiosi. '. 9in punct de "edere temperamental. in 1/02.• • • • • • +u afectea#a functiile limfocitelor B si ! 5ecanismul patogenetic nu este influentat de imunosupresie sau imunomodulare +u determina effect citopatic pe culturile de celAule infectate e replica in +% E3istenta mai multor suse cu particularitati distincte Actiunea patogena a prionilor este dependenta de susceptibilitatea genetica a ga#dei a do#ei infectante si a caii de infectie 3. fapt care a determinat si denumirea de B E (encefalopatia spongiforma bo"ina). . care ulterior a primit Premiul +obel pentru acest lucru. Aceasta teorie a proteinei prionice infectante a fost postulata. . de parca ar fi fost beata. lipsa de coordonare de"enea atat de e"identa. comportarea animalului de"enea impre"i#ibila. "acile. incat "aca se impiedica tot timpul. de catre tanleA Prusiner. . pentru a pune diagnosticul de B E este necesara e3aminarea $istopatologica a creierului.n ultimele fa#e. de"eneau fie agresi"e. care anterior erau sanatoase. B E este una din bolile din grupulbolilor prionice sau ! E. fie dimpotri"a erau foarte speriate. tudiile microscopice ale tesutului cerebral au pus in e"identa pre#enta unor gauri sau "acuole spongioase. Astfel. c$iar daca multi oameni de stiinta nu au fost si nu sunt de acord cu ea. cu atacuri temporare de furie. pana cand sur"enea imposibilitatea miscarii sau lipsa dorintei de a se misca.1. astfel ca la #gomote puternice sareau sau cadeau pe spate.ntrucat e3ista si alte boli cu manifestari similare. caracteristice bolilor prionice.Mani+#%)ari*# 1o*ii BSE Primele simptome ale de#"oltariifost descrise de Iells in 1/07.Po%i1i*# &a4(# a*# 1o*i*or prioni&# 7$# )ip BSE8 .n cele din urma. '. de"eneau agitate si isi pierdeau capacitatea de coordonare a miscarilor.

care sunt adesea caracteristica definitorie a acestor boli ale creierului uman sau animal. ca urmare a gaurilor care apar in el & de unde si numele de encefalopatie spongiforma. Aceste efecte sunt responsabile. compus din acid nucleic (A9+ sau A>+).cau#ate nici de bacterii si nici de "irusuri. cat si transmisibili. pierde capacitatea de miscare normala a membrelor. . a demonstrat ca e3ista niste :particule proteice infectioase:. cat si la "acile cu B E sau la oamenii afectati de %'9. 5ai mult. de aparitia depo#itelor de proteine prionice sub forma de placi sau fascicule. ulterior. 9e aceea. deloc credibila. o boala transmisibila implica pre#enta materialului genetic. iar creierul degenerea#a intr&atat incat animalul nu mai poate functiona normal. teoria lui Prusiner nu parea.n acest fel. !reptat. '. iar creierul de"ine spongios. cu tot mai dese atacuri de dementa. carepot produce atat encefalopatii mostenite. o data ce structura s&a modificat. Acelasi comportament se oB Er"a atat in ca#ul scrapiei la oi. cele mai simple microorganisme. pana cand sur"ine moartea. au aci#i nucleici care coordonea#a sinte#a proteinelor necesare supra"ietuirii si multiplicarii. la inceput. proteina prionica induce modificari similare de structuraHforma la ni"elul tuturor celorlalte molecule de proteine prionice normale. ci de un agent infectios care actionea#a complet diferit. Acest tip de :infectie: apare in aB Enta oricarui mesa4 codificat in A9+. in animalul infectat. este imposibil sa re"ina la forma initiala. Aceasta modificare a formei conduce la modificarea proprietatilor normale ale proteinei.T#oria N4)r#)4ri*or In+#&)ioa%# 13 . e crede ca. Proteina prionica de"ine re#istenta la actiunea protea#elor. en#ime care in mod normal scindea#a moleculele proteice. %$iar si "irusurile. toate proteinele prionice din creier si madu"a spinarii capata structura anormala. prescurtat denumite :prioni:. El a sugerat si. cel putin in parte.". si de"ine si mult mai putin solubila. un prion cu structura modificata incepe sa :infecte#e: toate celelalte proteine similare din organism (mai ales in creier. unde ele sunt preponderente).n teoria :prionilor infectiosi: un fragment de proteina prionica normala isi modifica structura(tertiara) spatiala. Animalul de"ine de#orientat. %onform cunostintelor anterioare. deoarece moleculele prionice nu contin A9+. .

de ordinul gramelor. . c$iar daca se practica de multa "reme transformarea "acilor si oilor moarte in proteina pentru alimentatia altor animale. Aceasta teorie a produs panica in randul populatiei. prin anii J70. Prin reducerea temperaturii de e3tractie si diminuarea e3tractiei grasimilor. Proteina prionica ingerata a4unge inclusi" in creierul animalului. din suplimentul alimentar infectat. deoarece nu numai ca prionii erau aproape indestructibili. 16 . intrebarea de unde au :luat: "acile aceasta boala rara. sunt generate si mai multe proteine prionice. care au fost reciclate si transformate in $rana pentru animale. dar insemna ca o cantitate infima. astfel ca. %and a aparut boala B E s&a pus. in mod logic. care "or infecta alte animale.!. alte procese. T#oria n4)r#)4ri*or in+#&)ioa%# s&a raspandit foarte repede ca posibila e3plicatie a B E. perioada de incubare fiind lunga (3&6 ani la "aci).n conformitate cu aceasta teorie.nainte. finalul fiind moartea animalului respecti". Ea pleaca de la premisa ca un animal consuma nutreturi contaminate cu prioni. precum e3tractia cu sol"enti a grasimilor a"eau si ele un rol in eliminarea potentialilor agenti infectiosi. fie "acile purtatoare nesimptomatice de B E au fost transformate in nutreturi si au condus la i#bucnirea epidemiei. Asa a aparut teoria nutreturilor infectioase si apoi o multitudine de alte "ariante ale acestei teorii. . unde :infectea#a: toate celelalte proteine normale.!eoria nutreturilor infectioase. . fie oile infectate cu scrapie. 9aca si acest animal este ulterior reciclat. B E ar fi aparut in momentul in care 5area Britanie a $otarat. Prima persoana care a sugerat ca e3ista o legatura intre B E si pesticidele organofosforice (CP) a fost fermierul 5ar( PurdeA. '. este de a4uns pentru a produce boala la animale. proteinele prionice nu au mai fost inacti"ate. sa modifice metoda de introducere in nutreturi a proteinelor de origine animala. aceasta insemna ca de fapt infectia se produce cu mult inainte ca simptomele sa de"ina obser"abile. 9e asemenea.n plus.T#oria Or ano+o%+a)i*or !eoria organofosfatilor. ca urmare a incorporarii in suplimentele alimentare a materiei organice pro"enite de la animale purtatoare ale bolii. temperatura folosita era mult mai ridicata.

pentru prote4area "acilor contra unei insecte care afecta pielea animalelor prin depunerea lar"elor in pliurile acesteia. de asemenea. necoordonarea miscarilor. tremor si coma. . Aceste substante produc o gama de simptome asemanatoare cu cele ale bolilor prionice< inclusi" la ni"elul tesuturilor cerebrale s&au obser"at "acuole similare cu cele din encefalopatiile spongiforme. 9esi intre aceste boli e3ista unele diferente. Este. in special a celor pe ba#a de e3tracte cerebrale bo"ine. parali#ie. care au si fost folosite de altfel in unele conflicte armate. s&a presupus ca ele s&ar putea datora si sistemului imunitar dereglat.T#oria Ra%p4n%4*4i A4)oi-4n !eoria raspunsului autoimun.A*)# T#orii Alte teorii. '. intre anii 1/70 si 1/00. Crganofosfatii sunt compusi cu structura moleculara similara celei a unor ga#e to3ice de lupta care afectea#a sistemul ner"os. a fost impusa c$iar de gu"ern.2olosirea acestora.'. de e3emplu). care nu mai ataca doar proteinele straine (din bacteriile patogene.3. %u toate acestea. inducand astfel producerea a unei boli umane. slabiciune. cea care cau#ea#a raspunsul gresit al sistemului imunitar in encefalopatiile autoimune. proteina prionica nu este singura care aproape nu poate fi distrusa prin tratamente obisnuite de sterili#are (temperaturi inalte.n plus. se obser"a si multe asemanari. pleaca de la premisa ca in acestea a putut e3ista o contaminare. posibil ca un lot din multele "accinuri pe care "acile trebuie sa le faca pe parcursul "ietii sa fi fost contaminat cu tesut cerebral. de#infectanti)< acesta este si ca#ul proteinei 5BP (5Aelin Basic Protein). asa cum se intampla in ca#ul encefalomielitelor alergice. cercetarile in acest domeniu au fost foarte restranse si nu se poate afirma cu siguranta ca e3ista o cau#a de natura to3icologica a bolilor prionice. '. ci si propriile tesuturi. fie cu prioni de la animale bolna"e. cu precadere a P$osmet&ului. fie cu tesuturi cerebrale normale. 11 . Bolile prionice se manifesta dupa mai multi ani de la aparitia cau#ei generatoare. 9e aceea. !eoria medicamentelor. care au determinat un raspuns autoimun.

numeroase studii Ki cercetLri pentru stabilirea cu e3actitate a cau#elor Ki a mecanismului care determinL apariNia acestor boli. 8n rol important Mn acest proces Ml au mutaNiile de la ni"elul genei care codificL proteina normalL< acestea au loc Mn po#iNii fi3e Ki sunt corelate cu anumite fenotipuri.Con&*4(ii 9eKi cunoscute de sute de ani. rLmOne neclar dacL neuroto3icitatea PrP c sau pierderea funcNiei PrPc (de e3emplu acti"itatea supero3id dismuta#icL). Acest proces de con"ersie poate fi indus de o serie de factori. MncL. 1D . D. este determinantul ma4or al manifestLrilor clinice. Ki cL pot fi de naturL diferitL. 9e aceea este mai corect ca fiecare ca# sa fie studiat in parte. asa cum se incearca sa se demonstre#e. este posibil ca acestea de fapt sa nu aiba o cau#a comuna. 2aptul cL e3istL numeroase "ariante ale acestor boli.pote#ele formulate pentru descifrarea mecanismului acestor boli aratL cL acesta este comun atOt la om cOt Ki la animale Ki cL la ba#a lui se aflL procesul de con"ersie a PrP c Mn PrP c. mai ales manifestarile bolilor prionice care afectea#a omul. .!otusi. Ki constL Mn sc$imbarea conformaNionalL a proteinei normale (con"ersia structurilor α&$eli3 Mn β&pliate) fLrL a afecta Mn nici un fel compo#iNia c$imicL a acestor proteine. E3istL multe MntrebLri la care nu s&au gLsit MncL rLspunsuri Mn ceea ce pri"eKte relaNia dintre structura Ki funcNia acestei proteine prionice. Este posibil ca encefalopatiile diferitelor animale si inclusi" cele umane sa aiba etiologii diferite. atOt endogeni cOt Ki e3ogeni. maladiile prionice repre#intL MncL un domeniu puNin cunoscut din punct de "edere biologic Ki medical fiind necesare. din cau#a diferitelor simptome in di"ersele boli prionice. repre#intL o barierL Mn reali#area acestui obiecti". 9eKi PrP este implicatL Mn procesul neurodegenerati".

Ranagi$ara >. BroQn P.$tml 1. Fuiroi 9.5.%.$ig$&$ealt$.. $ttp.%. Iiliams E.infoHracealaHboli&letaleHboala&"acii&nebune.doc 17 . $ttp...1//0 . $ttp.Bi1*io ra+i# 1.comHcmsHenH1HbroQseH137SamAloidSandSprionSprotei nsScdnas..HHeboo(s..HHQQQ.HHQQQ. .1//1 9econtamination of scrapie&li(e agents in ub -Acute pongiform Encefalopat$ies.$tm 3. =ucrare de diploma ? tudiu morfologic pri"in proteinele prionice ? 9imon Paula 8 A5P 2000 2.roHbiologieHProgresePolumul2HArticolul0. !aAlor 9.4enabioscience.Fa4duse( 9. 7. 6.unibuc.nfection 9isease. D.1//1 Acta +europatological.

A1r#6i#ri EST9 En&#+a*opa)ii %pon i+or-# Tran%-i%i1i*# BC:9 Boa*a Cr#4)(+i#*$) :a&.N#r6o% C#n)ra* ESB9En&#+a*opa)i# Spon i+or-a Bo6ina PrPC9 Pro)#ina Prioni&a Nor-a*a a Cr#i#r4*4i A<N9 A&i$ <#(o=iri1oN4&*#i& ARN9A&i$Ri1oN4&*#i& 10 .o1 ATNC9A #n)i Tran%-i%i1i*i NonCon6#n)iona*i PrP9Pro)#iNa Prioni&a SNC9 Si%)#.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful