REFERAT TOXICOLOGIE BIOTEHNOLOGICA ALIMENTARA

“PROPRIETATI FIZICE , CHIMICE SI BIOLOGICE ALE
PRIONILOR SI PATOGENEZA BOLILOR “

1

.i-i&i ………….".R#(i%)#n)a prioni*or *a +a&)ori +i(i&i %i &.'.pa 1" '.Bari#ra $# %p#&i# …………………………………………pa ' !.1.!.pa .pa 1' 5..3.". !.T#oria n4)r#)4)ri*or in+#&)ioa%#………………… pa 13 '.pa 1' '.pa 13 '.Propri#)a)i &.Po%i1i*# &a4%# a*# 1o*i*or $# )ip BSE…………………….i-i&# ………………………………pa 0 !.T#oria prioni*or in+#&)io%i……………………….Prionii………………………………………………………pa ! "..T#oria ra%p4n%4*4i a4)oi-4n……………………..1.pa 1" '.A*)# )#orii ………………………………………….. A1r#6i#ri …………………………………………………………pa 1/ 2 .Mani+#%)ari*# 1o*ii BSE ………………………………….Propri#)a)i 1io*o i&# …………………………….T#oria or ano+o%+a)i*or ………………………….Propri#)a)i +i(i&# …………………………………pa / !.pa 1" '.pa 12 3.CUPRINS 1..Con&*4(ii ……………………………………………………pa 15 Bi1*io ra+i# ………………………………………………………pa 1.!.

a fost greu de diagnosticat de catre medicii "eterinari. fiind urmat apoi de mai multe ca#uri asemanatoare.!. pisica( E. +oua "arianta a Bolii %reut#fieldt&'ac(ob ) Prionii se definesc ca fiind Prioni (Engl& Proteinaceus infectious particles. . Primul ca# de B E (encefalopatie spongiforma bo"ina) a fost descoperit la o "aca apartinand unei ferme din )ent. al carei agent patogen este periculos in anumite conditii si pentru om. 2iind o boala foarte rara.!) a nurcilor ) . .codificata de organismul ga#da . fura4e obtinute prin prelucrarea carnii si oaselor "acilor si oilor decedate din di"erse cau#e. feline). particule proteice infectioase)si constituie i#oforma patologica a unei proteine normale proteina prionica .Prionii Prima atestare documentara are loc in anul 1732 si are loc in germania . %a urmare.!. in 1/01. %u toate acestea. intre cau#ele posibile fiind mentionata si e3punerea la unele pesticide. %reut#fieldt&'ac(ob.n anumite conditii proteina normala sufera o modificare post translationala a structurii sale secundare ceea ce ii confera noi proprietati ca si re#istenta neobisnuita la actiunea factorilor fi#ici si c$imici si transmisibilitate similara agentilor infectiosi .1. . acest tip de fura4 a fost inter#is in 5area Britanie. Abia dupa 200 de ani de la atestarea doccumentara a bolii se certifica dupa indelungi cercetari ca aceasta este transmisibila. in iulie 1/00. Boala Alper . . Boala )uru. dar de4a carnea de "ita de pro"enienta britanica nu mai putea fi e3portata aproape nicaieri in lume. nurca ( encefalopatie spongiforma transmisibila ( E. aparuse de4a o epidemie in randul "acilor. au aparut primele re#ultate ale unor studii care demonstrau transmisibilitatea bolii de la o "aca la alta prin in4ectii intra"enoase sau intracerebrale (direct in creier) cu e3tracte de creier recoltat de la animale bolna"e. iar studiile de ca# au condus la gasirea unei legaturi intre aceasta epidemie si suplimentele alimentare cu care animalele fusesera $ranite. bo"ine (E. %am in aceeasi 3 . om ( Boala Al#$eimer .l bo"ine).(1) %ea mai cunoscuta maladie dintre encefalopatiile respecti"e este boala "acii nebune.. prin 1/07. *emoragia cerebrala ereditara cu amiloido#a . astfel ca initial s&a cre#ut ca este de natura to3ica.Boala este cunoscuta la animale cum ar fi oaie ( scrapia) .n februarie 1//0. clero#a multipla .

autor la doua dintre articole. boala fiind intalnita spontan. repre#entate prin "acuoli#ari la ni"elul creierului< !ransmisibillitatea pe cale parenterala sau digesti"e la aceiasi specie si alte specii in momentul in care se foloseste ca mnterial infectant tesutul ner"ios si alte tesuturi recoltate din ca#uri de boala < 6 .perioada au aparut si "reo 60 de ca#uri de pisici de casa infectate cu o boalasimilara.nsa in acest ca#. Profesorul %ollinge. +umarul de ca#uri de B E a continuat sa creasca. Acest fapt a amplificat teama in ceea ce pri"este pericolul consumului carnii de "aca bolna"a. se inregistrau in Anglia un numar de 100 000 de "aci bolna"e. Bolile prionice sunt caracteri#ate prin. numita 2 E (encefalopatia spongiforma felina) si care s&ar fi datorat $ranirii cu produse obtinute din "aci infectate. B E afectase apro3imati" 0. . %'9 nu era o noutate. noua forma a %'9 a"ea multe caracteristici si simptome diferite si. in plus. cel mai adesea anilor< imptomatologie e3clusi"e ner"oasa si e"olutie clinica lent ace durea#a saptamani . 9upa aceea. • • • • Perioada de incubatie lunga de ordinul lunilor.37 din totalul "acilor din Anglia. dar cu o frec"enta foarte sca#uta. inclusi" gelatina din bomboane sau medicamente. dar intotdeauna cu final letal< =e#iuni degenerati"e ale sistemului ner"os central . cel mai adesea luni. astfel ca. numita :noua "arianta de %'9: sau "%'9.mul ner"os central a i#oformei patologice a proteinei prionice . aparuse la o persoana mult mai tanara. ca urmare a acestei noi boli. in care o intreaga generatie "a fi afectata. uneori ani. %and a atins ni"elul ma3im. in iulie 1//3. 8lterior. in 1//1 a aparut un ca# foarte ciudat de %'9 (boala %reut#feldt&'acob. cand numarul ca#urilor incepuse sa scada. ec$i"alentul bolii B E la oameni). inca doi adolescenti au decedat. e presupune ca intre ca#urile de B E la "aci si "%'9 la oameni ar e3ista o legatura.(2) Bolile prionice ale animalelor si ale omului sunt consecinta acumularii in siste. la persoane in "arsta. e intre"edeau pericole din partea tuturor produselor ba#ate pe deri"ate de "aca. profetea ca am putea fi in fata :unui de#astru de dimensiuni biblice:.

. ? encefalopatii spongiforme subacute@ . .!). desi ga#da isi pastrea#a competenta imunologica fata de antigene . ".• Absenta oricarui raspuns imun specific fata de agentul transmisibil.ncercarile de transmitere e3perimentala a agentilor de scrapie si a altor boli prionice la specii diferite de cea de origine au rele"ant e3istenta unei ?bariere de specie@ 1 . ?"iro#e noncon"entionale@ .n general starea de boala este considerate fie ca o reactie a organismului fata de caracterul noci" a unor factori din mediul ambient . 2ig 1 >eplicarea proteinei prionice(sursa 6) Pentru aceste entitati nosologice s&au folosit in trecut denumirea de ?"iro#e lente@ .n tre#ent pentru caracteri#area lor morfoclinica si epidemiologica s&a incetatenit termenul de ? encefalopatii spongiforme transmisibile@ (E. @amiloido#e transmisibile@. 9efinirea conceptului t$eoretic de ?boala@ in sensul formularii cat mai complete ( cuprin#aatoare) a unei carcteri#ari generale a acesteia in opo#itie cu starea de sanatate a constituit un bun subiect de contro"erse in lumea stiintifica medicala. .Bari#ra $# %p#&i# .

cu cat sunt mai mari. respecti"e apropierea ba#elor genei pro&n a celor doua specii. "or fi e3primate prin prelAngirea perioadei de incubatie la primul pasa4Bprin recepti"itate doar la inocularea intracerebrala sau prin absenta totala a recepti"itatii. cu cat doua specii sunt mai apropiate sub raportul acestei gene . de asemenea . Aceasta perioada se scurtea#a si se stabili#ea#a in pasa4ele urmatoare . %ea mai se"era cale este calea intracerebrala .Eficienta cu care un prion produs de o specie "a induce transformarea PrPc alei alte specii depinde de apropierea sec"entei de aminoaci#i PrP.9iferentele dintre cele 2 sec"ente .asura ce prionii infectati pro"in de la o specie filogenetic mai apropiata de specia supusa infectiei . fenomen ce mimea#a procesul de ?adaptare@ a agentului patogen la noua ga#da . C e3plicatie a acestor date poate fi conferita in compararea PrPc la diferite specii. Bariera de specie poate fi e3plicate prin carcaterul relati"e specific al prionilor produsi de fiecare specie . agentul infectant este trecut pe o specie $eteroloaga recepti"e si genetic apropiata sub raportul PrP de cele 2 specii Este de presiupus ca bariera de specie sa fie mai putin e3primata pe . urmata in ordine descrescatoare de caile intraperitoneala . in prealabil . Pe de alta parte . re#ultatele obtinute demonstrea#a ca gena prp&n nu este un indicator fidel al inrudirii filogenetice.1) D .8nele specii apropiaate dupa caracterele controlate de totalitatea genomului pot pre#enta diferente remarcabile in ce pri"este gena prp&n . insotita de o perioada prelungita de incubatiela primul pasa4 . ec"entionali#area acesteia s&a reali#at pana in present doar la un numar limitat de specii . >e"enirea la ga#da de origine este . do#ele eficiente in infectie pe caile parenterala si digesti"e sunt de 1031 si respecti"e 103/ ori mai mari decat do#a pe cale intracerebrala . Bariera de specie este e3primata si prin eficacitatea caii de infectie utili#ata . Aceasta propunere nu se comfirma intotdeauna . cu atat mai usor "a fi tra"ersata bariera de specie dintre ele. Astfel in ca#ul infectiei $amsterilor cu agentul scrapie . subcutanata si digesti"e .e3primata fie prin lipsa totala de recepti"itate . Aceasta din urma poate fi depasita doar daca . fie printr&o perioada de incubaie prelungita la primul pasa4 la noua ga#da .(3.

eterul . acetilenimina.8lterior .etc.%el mai surprin#ator re#ultat este acela ca infecti"itatea suspensiilor liofili#ate s&a pastrat la un titru minim .nca din anii 10B s&a constatat re#istenta neobisnuita a agentilor E ! la factorii de mediu .cloroformul. s&a demonstrate re#istenta neobisnuita a prionilor la actiunea mai multor agenti care inacti"ea#a complet "irusurile cunoscute < alcolul etilic. ribonuclea#a . fenolii.nfecti"itatea suspensiilor de tesut ner"os nu este afectata de tratamentul cu de#o3iribonuclea#a .37 si bio3idul de clor. alde$ida formica.Acidul formic are a"anta4ul ca nu afecteaa#a structurile tiulare si celulare. cele mai acti"e fata de agentii prionici sunt $idro3idul de sodium 1&25 si substantele puternic o3idante ca $ipocloritul de sodium 2. 9intre substantele de#infectante . darn u era abolita dupa autoclabarea la 136de grade timp de 30 de minute . proteina#a ) si nici de do#e mari de ra#e ultra"iolete sau gama . iodoforii. 7 . au demonstrate ca infecti"itatea acestora era redusa cu 3&1log10 . glutar alde$ida. pero3idul de $Adrogen. uscate prin liofili#are . =ucrarile care au folosit suspensii de creier infectat sau e3tracte purificate din acestea . astfel infecti"itatea s&a pastrat cel putin 2 ani in creierul conser"at la temperature camerei .El este in special recomandat pentru tratarea lamelor cu sec3iuni $istologice . .!. care raman infectate in urma te$nicilor u#uale de prelucrare si colorare. c$iar si dupa e3punerea timp de D0 de minute la caldura uscata de 3D0 de grade %.R#(i%)#n)a prioni*or *a +a&)orii +i(i&i %i &. etilen&o3idul. urea.Alte studii au do"edit ca infecti"itatea se mentine dupa e3punerea timp de o ora la 100 de grade % dar este complet inacti"ata la 200 de grade % dupa acelasi inter"al de timp. acidul pracetic.!ratamentul suspensiilor cu alde$ida formica 207nu modifica semnificati" infecti"itatea .i-i&i . C substanta cu puternic effect incati"ant asupra B E este acidul formic. dar creste re#istenta fata de actiunea ulterioara a autocla"arii.Acesta este acti"e fata de materialul infectant ca atare dar si asupra celui fi3at in alde$ida formica.

dar fara adaugarea pulberei de carbon . Astfel o solutie 2. este acti"e pentru agentul acrapie darn u inacti"ea#a complet o tulpina i#olata de la un ca# de B%' . 9upa un tratament la 100 de grade timp de 2 minute apro3imati" 37 din susa initiala de agenti infectios ( susa 2D3) de prion al scrapiei) ramane inacti"a. caldura face sa creasca energia cinetica a atomilor. de#legand structura tertiara a acestora .0000027 din concentratia initiala sa re#iste .Adaugarea de pulbere de carbon la omogeni#atul unui supernatant de creier de soarece atins de scrapie face ca autocla"area la 111 grade timp de 20 de minute sa fie inneficace. sufficient de mult pentru a rupe legaturile relati"e slabe ( de $idro$en. daca temperature este inferioara punctului de de#legare al moleculei . 0 . tandardul britanic pentru decontaminare in ca#ul B%' este autocla"area la 136& 130 de grade % timp de minim 10 minute. 5acanismul de actiune al caldurii asupra moleculelor de prioni ar fi urmatorul . in timp ce autocla"area la 120 de grade % timp de D0 de minute face ca numai 0. =a temperature mai ridicate (superioare celei de 100 de grade) tesutul cerebral este practice carboni#at. fiind "ariabila in functie de temperatura . 9iferente similare intre tulpini de origini diferite se constata si in ca#ul re#istentei la autocla"are .Propri#)a)i +i(i&# >e#istenta la caldura Este cu mult mai mare decat a "irusurilor clasice . in timp ce acelasi material supus aceluiasi tratament . !. $odrofobe si neco"alente) ale aci#ilor nucleici si proteinelor . 2ierberea sau autocla"area clasica nu sunt suficiente pentru sterili#area materialului infectat cu proteina prionica .1. pre#enta ( influenta) facAtorilor e3teriori ( presiune substante organice sau anorganice ) si de titrul infectios initial. permite inacti"area totala a agentului infectios (1) . susa.37 $ipoclorit de sodium .>e#istenta fata de actiunea factorilor fi#ici si c$imici poate "aria in functie de tulpina de agenti prionici .

catiioni. >e#istenta la frig Este remarcabila. respecti"e 2 ani la & 6 grade si mai multi ani la . detergenti.!ratamentul cu formalde$ida inainte de autocla"are stabili#ea#a puterea infectioasa a materialului contaminant .9eci utili#area caldurii pentru sterili#area pieselor $istologice fi3ate in formol este contraindicata. aniioni. 8tili#area radiatiilor ultra"iolete ( de la 21D la 2D1nm lungime de unda) permite inacti"area aci#ilor nucleici . alcooli. Agentii transmisibili necon"entionali sunt re#istenti de asemenea la efectul ioni#ant al radiatiilor gama si la ultrasonicare . dar putand fi totusi inacti"ati total sau partial de substante in concentratii mari. C parte din proprietatile c$imice ale prionilor . >e#istenta la radiatiile ioni#ante Este deasemenea e3treme de mare. dar fara a afecta capacitatea infectanta a materialului contaminat cu proteina prionica. !.".(D) 9e asemenea caldura uscata este mai putin eficace decat cea umeda A!+% re#istand la 3D0 de grade timp de o ora. aci#i .Propri#)a)i &. etc) ramanand nemodificati la P* cuprins intre 2 si 10 . studiate pana in present sunt redate in tabelul 1 / .70 de grade . esantioane conser"ate prin conglare timp de mai multi ani si&au pastrat n emodificata puterea infectanta .i-i&# Prionii (A!+%) s&au do"edit a fi re#istenti la actiunea di"erselor categorii de substante c$imice ( ba#e .Agentul transmisibil nu este deloc alterat (modificat)de temperaturile sca#ute.

ulfobetaina . +a. • 9imetil&etil&pirocarbonat • • • • • • • • • • • • • • • Butandiona 2enil&metil&sulfanil&fluorid .%l.Cctil Fluco#id.1&17 Periodat de sodium 0.>e#istenta la .Propri#)a)i 1io*o i&# Bolile produse de prioni se caracteri#ea#a printr&o perioada lunga de incubatie .).05 2enol solutie concentrate 2&clor&etanol *ipoclorit de sodium solutie 0.Gn. PC6.D %lorura de litiu sol 125 !iocianat de potasiu solutie D5 !iocinat de guanidine solutie 15 %lor$idrat de guanidine olutie c$loroformHertanol(2H1) 9odecil sulfat de sdiu( . acid tricloracetic. t$iocianat. met$anol etanol 2ormalde$ida Flutaralde$ida ( in formol solutie 107 mentinut timp de 20 de luni ) • • • • • • %loroform 2luorocarbon Perclorat Acid paracetic Acid periodic B& propiolactona ensibilitate la . e"olutie clinica lenta( pprogresi"a cronica ) absenta oricarui process inflamator . !riton E&100 . Fuanidina.oni.17 la un P*3. ) =auril succinat de sodium !. 3fosforilcolina arco#il • • • . ensibilitatea la actiunea proteina#ei ) a fost testate prin tratarea materialului continanad proteina prionica cu proteina#a ) la conc de 100 pana la 100 5icrograme Hml 10 . 3&16.!.+onident P&60. C6. modificari $istopatologice caracteristice si e"olutie intotdeauna fatala .E9!A Alcooli . Pre#enta prionilor in organism nu determina nici un fel de reactie imunologica ( imuna sau automuna ) si nu pro"oaca in "reun fel alterarea functiilor celulare ale limfocitelor B si ! nici ?in "i"o@ nici ?in "itro@.9. *. $idro3id 8ree sol 1. • *idro3il amina • 9etergenti .1 9odfecil -propan&diol.oni.

Abia in urma unui tratament similar in urma cu 6 ore .) 2ie ca agentul transmisibil al E ! nu contine acid nucleic sau b. astfel se do"edeste ca structura agentului transmisibil al E ! are ne"oie de structura proteica pentru asi e3prima puterea infectantga si ca aceasta structura este e3treme de re#istenta la digestia en#imatica cu proteina#a ) in comparati"e cu ma4oritatea proteinelor celulare . .n tabelul 2 sunt date unele proprietati biologice ale prionilor A!+% • • • • • • • • • • • +ecesita o perioada lunga de incubatie (luni.timp de o ora la 37 de grade %elsius fara nici un effect asupra puterii sale infectante . dupa o proteoli#a prealabila cu proteina#a ) cu de#o3iribonuclea#a . sau e"entual ar putea a"ea o structura neobisnuita care sa ii comfere re#istenta la actiunea nuclea#elor . decelabile $istopatologic in +% Absenta oricarei asocieri cu un agent infectios con"entional Absenta totala a aci#ilor nucleici =ipsiti total de antigene +u determina reactii immune sau autoimmune 11 . faptul ca este atat de re#istent la actiunea en#imelor specifice demonstrea#a ca acest genom este cuplat ( comple3at) cu alte molecule care il prote4ea#a . >e#istenta la actiAnea nuclea#elor a fost demonstrate prin tratarea unui li#at cellular . ani . a. ribonuclea#a si nuclea#a specifica $ibri#ilor A+9 si A>+ fara ca puterea infectanta a materialului anali#at sa fie diminuata in "reun fel . s&a constatat o neutrali#are parctiala a materialului inffectios si abia dupa un tratament en#Amatic cu proteina#a ) timp de 1D ore s&a obtinut inacti"area totala a materialului infectant . #eci de ani) Produce procese patologice progressi"e cornice ( e"olutie lenta) +u determina reactii inflamatoriii +u determina producerea de interferon +u manifesta sensibilitate la interferon Pre#enta lor in organism determina in"ariabil moartea acestuia Pro"oaca le#iuni caracteristice .Proteina prionica are aceleasi proprietati si fata de actiunea tripsinei .n urma acestor e3perimente se desprind 2 conclu#ii.) 9aca poseda ( contine ) acid nucleic .

cu atacuri temporare de furie. 9in punct de "edere temperamental. de"eneau agitate si isi pierdeau capacitatea de coordonare a miscarilor. Prusiner a sugerat ca aceste boli nu sunt 12 .T#oria Prioni*or In+#&)io%i !eoria prionilor infectiosi. lo"ind necontrolat cu picioarele.n cele din urma. comportarea animalului de"enea impre"i#ibila. tudiile microscopice ale tesutului cerebral au pus in e"identa pre#enta unor gauri sau "acuole spongioase.Po%i1i*# &a4(# a*# 1o*i*or prioni&# 7$# )ip BSE8 . '. pana cand sur"enea imposibilitatea miscarii sau lipsa dorintei de a se misca. Astfel.Mani+#%)ari*# 1o*ii BSE Primele simptome ale de#"oltariifost descrise de Iells in 1/07. c$iar daca multi oameni de stiinta nu au fost si nu sunt de acord cu ea. . '. pentru a pune diagnosticul de B E este necesara e3aminarea $istopatologica a creierului. de"eneau fie agresi"e. in 1/02. fapt care a determinat si denumirea de B E (encefalopatia spongiforma bo"ina). "acile. caracteristice bolilor prionice.ntrucat e3ista si alte boli cu manifestari similare.• • • • • • +u afectea#a functiile limfocitelor B si ! 5ecanismul patogenetic nu este influentat de imunosupresie sau imunomodulare +u determina effect citopatic pe culturile de celAule infectate e replica in +% E3istenta mai multor suse cu particularitati distincte Actiunea patogena a prionilor este dependenta de susceptibilitatea genetica a ga#dei a do#ei infectante si a caii de infectie 3. care ulterior a primit Premiul +obel pentru acest lucru. incat "aca se impiedica tot timpul. fie dimpotri"a erau foarte speriate. B E este una din bolile din grupulbolilor prionice sau ! E. Aceasta teorie a proteinei prionice infectante a fost postulata. . de catre tanleA Prusiner.n ultimele fa#e. astfel ca la #gomote puternice sareau sau cadeau pe spate. care anterior erau sanatoase. lipsa de coordonare de"enea atat de e"identa.1. de parca ar fi fost beata. .

n acest fel. proteina prionica induce modificari similare de structuraHforma la ni"elul tuturor celorlalte molecule de proteine prionice normale. %$iar si "irusurile. pana cand sur"ine moartea. carepot produce atat encefalopatii mostenite. cele mai simple microorganisme. care sunt adesea caracteristica definitorie a acestor boli ale creierului uman sau animal. unde ele sunt preponderente). . pierde capacitatea de miscare normala a membrelor. deloc credibila. o boala transmisibila implica pre#enta materialului genetic. !reptat. 9e aceea. si de"ine si mult mai putin solubila. ulterior. toate proteinele prionice din creier si madu"a spinarii capata structura anormala. Aceasta modificare a formei conduce la modificarea proprietatilor normale ale proteinei. iar creierul de"ine spongios.T#oria N4)r#)4ri*or In+#&)ioa%# 13 . Animalul de"ine de#orientat. %onform cunostintelor anterioare. la inceput. ci de un agent infectios care actionea#a complet diferit. iar creierul degenerea#a intr&atat incat animalul nu mai poate functiona normal. Proteina prionica de"ine re#istenta la actiunea protea#elor. prescurtat denumite :prioni:. de aparitia depo#itelor de proteine prionice sub forma de placi sau fascicule. Acelasi comportament se oB Er"a atat in ca#ul scrapiei la oi. compus din acid nucleic (A9+ sau A>+). Aceste efecte sunt responsabile. ca urmare a gaurilor care apar in el & de unde si numele de encefalopatie spongiforma. un prion cu structura modificata incepe sa :infecte#e: toate celelalte proteine similare din organism (mai ales in creier. cat si la "acile cu B E sau la oamenii afectati de %'9. in animalul infectat. El a sugerat si. Acest tip de :infectie: apare in aB Enta oricarui mesa4 codificat in A9+.n teoria :prionilor infectiosi: un fragment de proteina prionica normala isi modifica structura(tertiara) spatiala. a demonstrat ca e3ista niste :particule proteice infectioase:. 5ai mult. este imposibil sa re"ina la forma initiala. cat si transmisibili. o data ce structura s&a modificat.cau#ate nici de bacterii si nici de "irusuri. '. e crede ca. deoarece moleculele prionice nu contin A9+.". au aci#i nucleici care coordonea#a sinte#a proteinelor necesare supra"ietuirii si multiplicarii. teoria lui Prusiner nu parea. cu tot mai dese atacuri de dementa. en#ime care in mod normal scindea#a moleculele proteice. cel putin in parte. .

finalul fiind moartea animalului respecti". aceasta insemna ca de fapt infectia se produce cu mult inainte ca simptomele sa de"ina obser"abile. deoarece nu numai ca prionii erau aproape indestructibili. %and a aparut boala B E s&a pus. in mod logic. 9e asemenea. unde :infectea#a: toate celelalte proteine normale.n plus. de ordinul gramelor. din suplimentul alimentar infectat. este de a4uns pentru a produce boala la animale.n conformitate cu aceasta teorie. Ea pleaca de la premisa ca un animal consuma nutreturi contaminate cu prioni. intrebarea de unde au :luat: "acile aceasta boala rara. 16 . alte procese. . care "or infecta alte animale. Aceasta teorie a produs panica in randul populatiei. Proteina prionica ingerata a4unge inclusi" in creierul animalului. sa modifice metoda de introducere in nutreturi a proteinelor de origine animala. precum e3tractia cu sol"enti a grasimilor a"eau si ele un rol in eliminarea potentialilor agenti infectiosi.T#oria Or ano+o%+a)i*or !eoria organofosfatilor.nainte. Prin reducerea temperaturii de e3tractie si diminuarea e3tractiei grasimilor. 9aca si acest animal este ulterior reciclat. c$iar daca se practica de multa "reme transformarea "acilor si oilor moarte in proteina pentru alimentatia altor animale. dar insemna ca o cantitate infima. B E ar fi aparut in momentul in care 5area Britanie a $otarat. temperatura folosita era mult mai ridicata. proteinele prionice nu au mai fost inacti"ate. prin anii J70. care au fost reciclate si transformate in $rana pentru animale. Asa a aparut teoria nutreturilor infectioase si apoi o multitudine de alte "ariante ale acestei teorii. fie "acile purtatoare nesimptomatice de B E au fost transformate in nutreturi si au condus la i#bucnirea epidemiei. . . T#oria n4)r#)4ri*or in+#&)ioa%# s&a raspandit foarte repede ca posibila e3plicatie a B E.!eoria nutreturilor infectioase. fie oile infectate cu scrapie. Prima persoana care a sugerat ca e3ista o legatura intre B E si pesticidele organofosforice (CP) a fost fermierul 5ar( PurdeA.!. sunt generate si mai multe proteine prionice. ca urmare a incorporarii in suplimentele alimentare a materiei organice pro"enite de la animale purtatoare ale bolii. '. astfel ca. perioada de incubare fiind lunga (3&6 ani la "aci).

s&a presupus ca ele s&ar putea datora si sistemului imunitar dereglat. '. care nu mai ataca doar proteinele straine (din bacteriile patogene. intre anii 1/70 si 1/00. fie cu tesuturi cerebrale normale. in special a celor pe ba#a de e3tracte cerebrale bo"ine. ci si propriile tesuturi.n plus. cu precadere a P$osmet&ului. de e3emplu). proteina prionica nu este singura care aproape nu poate fi distrusa prin tratamente obisnuite de sterili#are (temperaturi inalte.3. de#infectanti)< acesta este si ca#ul proteinei 5BP (5Aelin Basic Protein). 9esi intre aceste boli e3ista unele diferente. care au si fost folosite de altfel in unele conflicte armate. necoordonarea miscarilor. tremor si coma. slabiciune. 9e aceea. .A*)# T#orii Alte teorii. Este. 11 . care au determinat un raspuns autoimun. '. !eoria medicamentelor. posibil ca un lot din multele "accinuri pe care "acile trebuie sa le faca pe parcursul "ietii sa fi fost contaminat cu tesut cerebral. Crganofosfatii sunt compusi cu structura moleculara similara celei a unor ga#e to3ice de lupta care afectea#a sistemul ner"os. de asemenea. pentru prote4area "acilor contra unei insecte care afecta pielea animalelor prin depunerea lar"elor in pliurile acesteia.2olosirea acestora. asa cum se intampla in ca#ul encefalomielitelor alergice. se obser"a si multe asemanari. parali#ie. Bolile prionice se manifesta dupa mai multi ani de la aparitia cau#ei generatoare. cea care cau#ea#a raspunsul gresit al sistemului imunitar in encefalopatiile autoimune. inducand astfel producerea a unei boli umane. pleaca de la premisa ca in acestea a putut e3ista o contaminare. Aceste substante produc o gama de simptome asemanatoare cu cele ale bolilor prionice< inclusi" la ni"elul tesuturilor cerebrale s&au obser"at "acuole similare cu cele din encefalopatiile spongiforme. cercetarile in acest domeniu au fost foarte restranse si nu se poate afirma cu siguranta ca e3ista o cau#a de natura to3icologica a bolilor prionice. %u toate acestea. a fost impusa c$iar de gu"ern. fie cu prioni de la animale bolna"e.T#oria Ra%p4n%4*4i A4)oi-4n !eoria raspunsului autoimun.'.

atOt endogeni cOt Ki e3ogeni. este posibil ca acestea de fapt sa nu aiba o cau#a comuna.!otusi. este determinantul ma4or al manifestLrilor clinice. mai ales manifestarile bolilor prionice care afectea#a omul. rLmOne neclar dacL neuroto3icitatea PrP c sau pierderea funcNiei PrPc (de e3emplu acti"itatea supero3id dismuta#icL). maladiile prionice repre#intL MncL un domeniu puNin cunoscut din punct de "edere biologic Ki medical fiind necesare. 1D .Con&*4(ii 9eKi cunoscute de sute de ani. 9eKi PrP este implicatL Mn procesul neurodegenerati". numeroase studii Ki cercetLri pentru stabilirea cu e3actitate a cau#elor Ki a mecanismului care determinL apariNia acestor boli. repre#intL o barierL Mn reali#area acestui obiecti". D. din cau#a diferitelor simptome in di"ersele boli prionice. Ki constL Mn sc$imbarea conformaNionalL a proteinei normale (con"ersia structurilor α&$eli3 Mn β&pliate) fLrL a afecta Mn nici un fel compo#iNia c$imicL a acestor proteine. 9e aceea este mai corect ca fiecare ca# sa fie studiat in parte. Acest proces de con"ersie poate fi indus de o serie de factori. Ki cL pot fi de naturL diferitL. . MncL. Este posibil ca encefalopatiile diferitelor animale si inclusi" cele umane sa aiba etiologii diferite. 8n rol important Mn acest proces Ml au mutaNiile de la ni"elul genei care codificL proteina normalL< acestea au loc Mn po#iNii fi3e Ki sunt corelate cu anumite fenotipuri.pote#ele formulate pentru descifrarea mecanismului acestor boli aratL cL acesta este comun atOt la om cOt Ki la animale Ki cL la ba#a lui se aflL procesul de con"ersie a PrP c Mn PrP c. E3istL multe MntrebLri la care nu s&au gLsit MncL rLspunsuri Mn ceea ce pri"eKte relaNia dintre structura Ki funcNia acestei proteine prionice. 2aptul cL e3istL numeroase "ariante ale acestor boli. asa cum se incearca sa se demonstre#e.

%. 7.5..nfection 9isease.Fa4duse( 9.roHbiologieHProgresePolumul2HArticolul0.$tm 3. Fuiroi 9.doc 17 .unibuc.Bi1*io ra+i# 1. BroQn P. =ucrare de diploma ? tudiu morfologic pri"in proteinele prionice ? 9imon Paula 8 A5P 2000 2.1//1 Acta +europatological. $ttp. Iiliams E.1//0 . !aAlor 9.comHcmsHenH1HbroQseH137SamAloidSandSprionSprotei nsScdnas.%..1//1 9econtamination of scrapie&li(e agents in ub -Acute pongiform Encefalopat$ies.$tml 1.HHQQQ. $ttp. 6.$ig$&$ealt$. D.HHQQQ..infoHracealaHboli&letaleHboala&"acii&nebune.. Ranagi$ara >. .HHeboo(s.4enabioscience.. $ttp.

A1r#6i#ri EST9 En&#+a*opa)ii %pon i+or-# Tran%-i%i1i*# BC:9 Boa*a Cr#4)(+i#*$) :a&.o1 ATNC9A #n)i Tran%-i%i1i*i NonCon6#n)iona*i PrP9Pro)#iNa Prioni&a SNC9 Si%)#.N#r6o% C#n)ra* ESB9En&#+a*opa)i# Spon i+or-a Bo6ina PrPC9 Pro)#ina Prioni&a Nor-a*a a Cr#i#r4*4i A<N9 A&i$ <#(o=iri1oN4&*#i& ARN9A&i$Ri1oN4&*#i& 10 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful