REFERAT TOXICOLOGIE BIOTEHNOLOGICA ALIMENTARA

“PROPRIETATI FIZICE , CHIMICE SI BIOLOGICE ALE
PRIONILOR SI PATOGENEZA BOLILOR “

1

". A1r#6i#ri …………………………………………………………pa 1/ 2 .pa 12 3.T#oria n4)r#)4)ri*or in+#&)ioa%#………………… pa 13 '.pa 1' 5...'.pa 1' '.CUPRINS 1.pa 1" '.1.pa 13 '.pa .T#oria prioni*or in+#&)io%i……………………….Propri#)a)i &...Prionii………………………………………………………pa ! ".Po%i1i*# &a4%# a*# 1o*i*or $# )ip BSE…………………….Con&*4(ii ……………………………………………………pa 15 Bi1*io ra+i# ………………………………………………………pa 1.3.i-i&i ………….1.R#(i%)#n)a prioni*or *a +a&)ori +i(i&i %i &.pa 1" '..pa 1" '.".Propri#)a)i 1io*o i&# …………………………….i-i&# ………………………………pa 0 !.!.A*)# )#orii ………………………………………….!.Propri#)a)i +i(i&# …………………………………pa / !.T#oria or ano+o%+a)i*or ………………………….Mani+#%)ari*# 1o*ii BSE …………………………………. !.Bari#ra $# %p#&i# …………………………………………pa ' !.T#oria ra%p4n%4*4i a4)oi-4n……………………..

Abia dupa 200 de ani de la atestarea doccumentara a bolii se certifica dupa indelungi cercetari ca aceasta este transmisibila. .. pisica( E. %u toate acestea.n februarie 1//0. acest tip de fura4 a fost inter#is in 5area Britanie. Primul ca# de B E (encefalopatie spongiforma bo"ina) a fost descoperit la o "aca apartinand unei ferme din )ent. Boala )uru. %am in aceeasi 3 . fiind urmat apoi de mai multe ca#uri asemanatoare. fura4e obtinute prin prelucrarea carnii si oaselor "acilor si oilor decedate din di"erse cau#e. a fost greu de diagnosticat de catre medicii "eterinari.Boala este cunoscuta la animale cum ar fi oaie ( scrapia) . .Prionii Prima atestare documentara are loc in anul 1732 si are loc in germania . feline). %reut#fieldt&'ac(ob. intre cau#ele posibile fiind mentionata si e3punerea la unele pesticide.!. bo"ine (E. Boala Alper . in iulie 1/00. particule proteice infectioase)si constituie i#oforma patologica a unei proteine normale proteina prionica . al carei agent patogen este periculos in anumite conditii si pentru om. nurca ( encefalopatie spongiforma transmisibila ( E. au aparut primele re#ultate ale unor studii care demonstrau transmisibilitatea bolii de la o "aca la alta prin in4ectii intra"enoase sau intracerebrale (direct in creier) cu e3tracte de creier recoltat de la animale bolna"e.!) a nurcilor ) . astfel ca initial s&a cre#ut ca este de natura to3ica. iar studiile de ca# au condus la gasirea unei legaturi intre aceasta epidemie si suplimentele alimentare cu care animalele fusesera $ranite. prin 1/07. . . %a urmare. aparuse de4a o epidemie in randul "acilor.(1) %ea mai cunoscuta maladie dintre encefalopatiile respecti"e este boala "acii nebune.codificata de organismul ga#da .n anumite conditii proteina normala sufera o modificare post translationala a structurii sale secundare ceea ce ii confera noi proprietati ca si re#istenta neobisnuita la actiunea factorilor fi#ici si c$imici si transmisibilitate similara agentilor infectiosi . dar de4a carnea de "ita de pro"enienta britanica nu mai putea fi e3portata aproape nicaieri in lume. clero#a multipla .1.l bo"ine).!. *emoragia cerebrala ereditara cu amiloido#a . 2iind o boala foarte rara. +oua "arianta a Bolii %reut#fieldt&'ac(ob ) Prionii se definesc ca fiind Prioni (Engl& Proteinaceus infectious particles. om ( Boala Al#$eimer . in 1/01.

repre#entate prin "acuoli#ari la ni"elul creierului< !ransmisibillitatea pe cale parenterala sau digesti"e la aceiasi specie si alte specii in momentul in care se foloseste ca mnterial infectant tesutul ner"ios si alte tesuturi recoltate din ca#uri de boala < 6 . in iulie 1//3. uneori ani. Profesorul %ollinge. . in care o intreaga generatie "a fi afectata. %and a atins ni"elul ma3im. 8lterior. • • • • Perioada de incubatie lunga de ordinul lunilor.(2) Bolile prionice ale animalelor si ale omului sunt consecinta acumularii in siste.mul ner"os central a i#oformei patologice a proteinei prionice . Acest fapt a amplificat teama in ceea ce pri"este pericolul consumului carnii de "aca bolna"a. 9upa aceea. cel mai adesea luni. cel mai adesea anilor< imptomatologie e3clusi"e ner"oasa si e"olutie clinica lent ace durea#a saptamani . inca doi adolescenti au decedat.37 din totalul "acilor din Anglia. autor la doua dintre articole.perioada au aparut si "reo 60 de ca#uri de pisici de casa infectate cu o boalasimilara. dar cu o frec"enta foarte sca#uta. ec$i"alentul bolii B E la oameni).nsa in acest ca#. cand numarul ca#urilor incepuse sa scada. astfel ca. e presupune ca intre ca#urile de B E la "aci si "%'9 la oameni ar e3ista o legatura. numita :noua "arianta de %'9: sau "%'9. %'9 nu era o noutate. dar intotdeauna cu final letal< =e#iuni degenerati"e ale sistemului ner"os central . in 1//1 a aparut un ca# foarte ciudat de %'9 (boala %reut#feldt&'acob. la persoane in "arsta. B E afectase apro3imati" 0. inclusi" gelatina din bomboane sau medicamente. ca urmare a acestei noi boli. profetea ca am putea fi in fata :unui de#astru de dimensiuni biblice:. e intre"edeau pericole din partea tuturor produselor ba#ate pe deri"ate de "aca. +umarul de ca#uri de B E a continuat sa creasca. Bolile prionice sunt caracteri#ate prin. noua forma a %'9 a"ea multe caracteristici si simptome diferite si. numita 2 E (encefalopatia spongiforma felina) si care s&ar fi datorat $ranirii cu produse obtinute din "aci infectate. se inregistrau in Anglia un numar de 100 000 de "aci bolna"e. boala fiind intalnita spontan. aparuse la o persoana mult mai tanara. in plus.

. ? encefalopatii spongiforme subacute@ . @amiloido#e transmisibile@. . desi ga#da isi pastrea#a competenta imunologica fata de antigene .!).n tre#ent pentru caracteri#area lor morfoclinica si epidemiologica s&a incetatenit termenul de ? encefalopatii spongiforme transmisibile@ (E.• Absenta oricarui raspuns imun specific fata de agentul transmisibil. . 9efinirea conceptului t$eoretic de ?boala@ in sensul formularii cat mai complete ( cuprin#aatoare) a unei carcteri#ari generale a acesteia in opo#itie cu starea de sanatate a constituit un bun subiect de contro"erse in lumea stiintifica medicala.Bari#ra $# %p#&i# .ncercarile de transmitere e3perimentala a agentilor de scrapie si a altor boli prionice la specii diferite de cea de origine au rele"ant e3istenta unei ?bariere de specie@ 1 . ?"iro#e noncon"entionale@ . ".n general starea de boala este considerate fie ca o reactie a organismului fata de caracterul noci" a unor factori din mediul ambient . 2ig 1 >eplicarea proteinei prionice(sursa 6) Pentru aceste entitati nosologice s&au folosit in trecut denumirea de ?"iro#e lente@ .

%ea mai se"era cale este calea intracerebrala . cu atat mai usor "a fi tra"ersata bariera de specie dintre ele.asura ce prionii infectati pro"in de la o specie filogenetic mai apropiata de specia supusa infectiei . Pe de alta parte . Aceasta propunere nu se comfirma intotdeauna . Bariera de specie poate fi e3plicate prin carcaterul relati"e specific al prionilor produsi de fiecare specie . Aceasta perioada se scurtea#a si se stabili#ea#a in pasa4ele urmatoare .e3primata fie prin lipsa totala de recepti"itate . urmata in ordine descrescatoare de caile intraperitoneala . respecti"e apropierea ba#elor genei pro&n a celor doua specii. Aceasta din urma poate fi depasita doar daca . >e"enirea la ga#da de origine este . Astfel in ca#ul infectiei $amsterilor cu agentul scrapie . insotita de o perioada prelungita de incubatiela primul pasa4 . do#ele eficiente in infectie pe caile parenterala si digesti"e sunt de 1031 si respecti"e 103/ ori mai mari decat do#a pe cale intracerebrala . "or fi e3primate prin prelAngirea perioadei de incubatie la primul pasa4Bprin recepti"itate doar la inocularea intracerebrala sau prin absenta totala a recepti"itatii. agentul infectant este trecut pe o specie $eteroloaga recepti"e si genetic apropiata sub raportul PrP de cele 2 specii Este de presiupus ca bariera de specie sa fie mai putin e3primata pe . ec"entionali#area acesteia s&a reali#at pana in present doar la un numar limitat de specii . re#ultatele obtinute demonstrea#a ca gena prp&n nu este un indicator fidel al inrudirii filogenetice. de asemenea . fie printr&o perioada de incubaie prelungita la primul pasa4 la noua ga#da .(3. Bariera de specie este e3primata si prin eficacitatea caii de infectie utili#ata .8nele specii apropiaate dupa caracterele controlate de totalitatea genomului pot pre#enta diferente remarcabile in ce pri"este gena prp&n . in prealabil . C e3plicatie a acestor date poate fi conferita in compararea PrPc la diferite specii.1) D .9iferentele dintre cele 2 sec"ente . cu cat doua specii sunt mai apropiate sub raportul acestei gene . fenomen ce mimea#a procesul de ?adaptare@ a agentului patogen la noua ga#da . cu cat sunt mai mari.Eficienta cu care un prion produs de o specie "a induce transformarea PrPc alei alte specii depinde de apropierea sec"entei de aminoaci#i PrP. subcutanata si digesti"e .

El este in special recomandat pentru tratarea lamelor cu sec3iuni $istologice .nca din anii 10B s&a constatat re#istenta neobisnuita a agentilor E ! la factorii de mediu . C substanta cu puternic effect incati"ant asupra B E este acidul formic. care raman infectate in urma te$nicilor u#uale de prelucrare si colorare. iodoforii. proteina#a ) si nici de do#e mari de ra#e ultra"iolete sau gama . au demonstrate ca infecti"itatea acestora era redusa cu 3&1log10 . 7 .Alte studii au do"edit ca infecti"itatea se mentine dupa e3punerea timp de o ora la 100 de grade % dar este complet inacti"ata la 200 de grade % dupa acelasi inter"al de timp. alde$ida formica.i-i&i . uscate prin liofili#are . dar creste re#istenta fata de actiunea ulterioara a autocla"arii.37 si bio3idul de clor. pero3idul de $Adrogen. eterul .Acesta este acti"e fata de materialul infectant ca atare dar si asupra celui fi3at in alde$ida formica.!ratamentul suspensiilor cu alde$ida formica 207nu modifica semnificati" infecti"itatea .R#(i%)#n)a prioni*or *a +a&)orii +i(i&i %i &. etilen&o3idul. 9intre substantele de#infectante . astfel infecti"itatea s&a pastrat cel putin 2 ani in creierul conser"at la temperature camerei . urea.nfecti"itatea suspensiilor de tesut ner"os nu este afectata de tratamentul cu de#o3iribonuclea#a . fenolii. ribonuclea#a .Acidul formic are a"anta4ul ca nu afecteaa#a structurile tiulare si celulare.%el mai surprin#ator re#ultat este acela ca infecti"itatea suspensiilor liofili#ate s&a pastrat la un titru minim . c$iar si dupa e3punerea timp de D0 de minute la caldura uscata de 3D0 de grade %. darn u era abolita dupa autoclabarea la 136de grade timp de 30 de minute .cloroformul. acidul pracetic. glutar alde$ida.8lterior . cele mai acti"e fata de agentii prionici sunt $idro3idul de sodium 1&25 si substantele puternic o3idante ca $ipocloritul de sodium 2. acetilenimina. .etc. =ucrarile care au folosit suspensii de creier infectat sau e3tracte purificate din acestea .!. s&a demonstrate re#istenta neobisnuita a prionilor la actiunea mai multor agenti care inacti"ea#a complet "irusurile cunoscute < alcolul etilic.

1. susa. fiind "ariabila in functie de temperatura . 0 . in timp ce autocla"area la 120 de grade % timp de D0 de minute face ca numai 0. 9upa un tratament la 100 de grade timp de 2 minute apro3imati" 37 din susa initiala de agenti infectios ( susa 2D3) de prion al scrapiei) ramane inacti"a.0000027 din concentratia initiala sa re#iste . permite inacti"area totala a agentului infectios (1) .Adaugarea de pulbere de carbon la omogeni#atul unui supernatant de creier de soarece atins de scrapie face ca autocla"area la 111 grade timp de 20 de minute sa fie inneficace. 9iferente similare intre tulpini de origini diferite se constata si in ca#ul re#istentei la autocla"are . =a temperature mai ridicate (superioare celei de 100 de grade) tesutul cerebral este practice carboni#at. sufficient de mult pentru a rupe legaturile relati"e slabe ( de $idro$en. daca temperature este inferioara punctului de de#legare al moleculei . dar fara adaugarea pulberei de carbon . in timp ce acelasi material supus aceluiasi tratament .Propri#)a)i +i(i&# >e#istenta la caldura Este cu mult mai mare decat a "irusurilor clasice . de#legand structura tertiara a acestora . pre#enta ( influenta) facAtorilor e3teriori ( presiune substante organice sau anorganice ) si de titrul infectios initial.>e#istenta fata de actiunea factorilor fi#ici si c$imici poate "aria in functie de tulpina de agenti prionici . $odrofobe si neco"alente) ale aci#ilor nucleici si proteinelor . 2ierberea sau autocla"area clasica nu sunt suficiente pentru sterili#area materialului infectat cu proteina prionica . caldura face sa creasca energia cinetica a atomilor. este acti"e pentru agentul acrapie darn u inacti"ea#a complet o tulpina i#olata de la un ca# de B%' . tandardul britanic pentru decontaminare in ca#ul B%' este autocla"area la 136& 130 de grade % timp de minim 10 minute.37 $ipoclorit de sodium . 5acanismul de actiune al caldurii asupra moleculelor de prioni ar fi urmatorul . Astfel o solutie 2. !.

dar fara a afecta capacitatea infectanta a materialului contaminat cu proteina prionica.(D) 9e asemenea caldura uscata este mai putin eficace decat cea umeda A!+% re#istand la 3D0 de grade timp de o ora. catiioni. alcooli. dar putand fi totusi inacti"ati total sau partial de substante in concentratii mari.!ratamentul cu formalde$ida inainte de autocla"are stabili#ea#a puterea infectioasa a materialului contaminant . esantioane conser"ate prin conglare timp de mai multi ani si&au pastrat n emodificata puterea infectanta .Propri#)a)i &. respecti"e 2 ani la & 6 grade si mai multi ani la . Agentii transmisibili necon"entionali sunt re#istenti de asemenea la efectul ioni#ant al radiatiilor gama si la ultrasonicare . etc) ramanand nemodificati la P* cuprins intre 2 si 10 . !.9eci utili#area caldurii pentru sterili#area pieselor $istologice fi3ate in formol este contraindicata. detergenti.70 de grade . C parte din proprietatile c$imice ale prionilor . studiate pana in present sunt redate in tabelul 1 / .". 8tili#area radiatiilor ultra"iolete ( de la 21D la 2D1nm lungime de unda) permite inacti"area aci#ilor nucleici .i-i&# Prionii (A!+%) s&au do"edit a fi re#istenti la actiunea di"erselor categorii de substante c$imice ( ba#e . aci#i . >e#istenta la radiatiile ioni#ante Este deasemenea e3treme de mare.Agentul transmisibil nu este deloc alterat (modificat)de temperaturile sca#ute. aniioni. >e#istenta la frig Este remarcabila.

17 la un P*3. PC6.%l.Propri#)a)i 1io*o i&# Bolile produse de prioni se caracteri#ea#a printr&o perioada lunga de incubatie .05 2enol solutie concentrate 2&clor&etanol *ipoclorit de sodium solutie 0. !riton E&100 . $idro3id 8ree sol 1. C6.).E9!A Alcooli . +a.1&17 Periodat de sodium 0.>e#istenta la . • 9imetil&etil&pirocarbonat • • • • • • • • • • • • • • • Butandiona 2enil&metil&sulfanil&fluorid . modificari $istopatologice caracteristice si e"olutie intotdeauna fatala . t$iocianat.Gn. 3fosforilcolina arco#il • • • . ) =auril succinat de sodium !. Pre#enta prionilor in organism nu determina nici un fel de reactie imunologica ( imuna sau automuna ) si nu pro"oaca in "reun fel alterarea functiilor celulare ale limfocitelor B si ! nici ?in "i"o@ nici ?in "itro@.oni. met$anol etanol 2ormalde$ida Flutaralde$ida ( in formol solutie 107 mentinut timp de 20 de luni ) • • • • • • %loroform 2luorocarbon Perclorat Acid paracetic Acid periodic B& propiolactona ensibilitate la .Cctil Fluco#id.1 9odfecil -propan&diol. 3&16. • *idro3il amina • 9etergenti . ulfobetaina . e"olutie clinica lenta( pprogresi"a cronica ) absenta oricarui process inflamator . ensibilitatea la actiunea proteina#ei ) a fost testate prin tratarea materialului continanad proteina prionica cu proteina#a ) la conc de 100 pana la 100 5icrograme Hml 10 . Fuanidina.oni.D %lorura de litiu sol 125 !iocianat de potasiu solutie D5 !iocinat de guanidine solutie 15 %lor$idrat de guanidine olutie c$loroformHertanol(2H1) 9odecil sulfat de sdiu( . *.9. acid tricloracetic.+onident P&60.!.

decelabile $istopatologic in +% Absenta oricarei asocieri cu un agent infectios con"entional Absenta totala a aci#ilor nucleici =ipsiti total de antigene +u determina reactii immune sau autoimmune 11 . s&a constatat o neutrali#are parctiala a materialului inffectios si abia dupa un tratament en#Amatic cu proteina#a ) timp de 1D ore s&a obtinut inacti"area totala a materialului infectant . faptul ca este atat de re#istent la actiunea en#imelor specifice demonstrea#a ca acest genom este cuplat ( comple3at) cu alte molecule care il prote4ea#a . .Abia in urma unui tratament similar in urma cu 6 ore .) 9aca poseda ( contine ) acid nucleic . sau e"entual ar putea a"ea o structura neobisnuita care sa ii comfere re#istenta la actiunea nuclea#elor .n tabelul 2 sunt date unele proprietati biologice ale prionilor A!+% • • • • • • • • • • • +ecesita o perioada lunga de incubatie (luni.Proteina prionica are aceleasi proprietati si fata de actiunea tripsinei . ani . a. astfel se do"edeste ca structura agentului transmisibil al E ! are ne"oie de structura proteica pentru asi e3prima puterea infectantga si ca aceasta structura este e3treme de re#istenta la digestia en#imatica cu proteina#a ) in comparati"e cu ma4oritatea proteinelor celulare .n urma acestor e3perimente se desprind 2 conclu#ii. ribonuclea#a si nuclea#a specifica $ibri#ilor A+9 si A>+ fara ca puterea infectanta a materialului anali#at sa fie diminuata in "reun fel . dupa o proteoli#a prealabila cu proteina#a ) cu de#o3iribonuclea#a . >e#istenta la actiAnea nuclea#elor a fost demonstrate prin tratarea unui li#at cellular .timp de o ora la 37 de grade %elsius fara nici un effect asupra puterii sale infectante . #eci de ani) Produce procese patologice progressi"e cornice ( e"olutie lenta) +u determina reactii inflamatoriii +u determina producerea de interferon +u manifesta sensibilitate la interferon Pre#enta lor in organism determina in"ariabil moartea acestuia Pro"oaca le#iuni caracteristice .) 2ie ca agentul transmisibil al E ! nu contine acid nucleic sau b.

pana cand sur"enea imposibilitatea miscarii sau lipsa dorintei de a se misca. Astfel.n cele din urma. . fapt care a determinat si denumirea de B E (encefalopatia spongiforma bo"ina). . de"eneau fie agresi"e. incat "aca se impiedica tot timpul. B E este una din bolile din grupulbolilor prionice sau ! E. lo"ind necontrolat cu picioarele. comportarea animalului de"enea impre"i#ibila. tudiile microscopice ale tesutului cerebral au pus in e"identa pre#enta unor gauri sau "acuole spongioase. lipsa de coordonare de"enea atat de e"identa. c$iar daca multi oameni de stiinta nu au fost si nu sunt de acord cu ea. 9in punct de "edere temperamental. '. Prusiner a sugerat ca aceste boli nu sunt 12 . cu atacuri temporare de furie.T#oria Prioni*or In+#&)io%i !eoria prionilor infectiosi.1. care anterior erau sanatoase. care ulterior a primit Premiul +obel pentru acest lucru.• • • • • • +u afectea#a functiile limfocitelor B si ! 5ecanismul patogenetic nu este influentat de imunosupresie sau imunomodulare +u determina effect citopatic pe culturile de celAule infectate e replica in +% E3istenta mai multor suse cu particularitati distincte Actiunea patogena a prionilor este dependenta de susceptibilitatea genetica a ga#dei a do#ei infectante si a caii de infectie 3. "acile.Mani+#%)ari*# 1o*ii BSE Primele simptome ale de#"oltariifost descrise de Iells in 1/07.n ultimele fa#e. in 1/02. '. de"eneau agitate si isi pierdeau capacitatea de coordonare a miscarilor. de catre tanleA Prusiner. fie dimpotri"a erau foarte speriate.Po%i1i*# &a4(# a*# 1o*i*or prioni&# 7$# )ip BSE8 . caracteristice bolilor prionice. . astfel ca la #gomote puternice sareau sau cadeau pe spate.ntrucat e3ista si alte boli cu manifestari similare. Aceasta teorie a proteinei prionice infectante a fost postulata. de parca ar fi fost beata. pentru a pune diagnosticul de B E este necesara e3aminarea $istopatologica a creierului.

cele mai simple microorganisme. Animalul de"ine de#orientat. iar creierul degenerea#a intr&atat incat animalul nu mai poate functiona normal. ca urmare a gaurilor care apar in el & de unde si numele de encefalopatie spongiforma. toate proteinele prionice din creier si madu"a spinarii capata structura anormala. o boala transmisibila implica pre#enta materialului genetic. a demonstrat ca e3ista niste :particule proteice infectioase:. . . la inceput. ulterior. %onform cunostintelor anterioare. '. !reptat. deloc credibila. 9e aceea.n acest fel. 5ai mult. e crede ca. unde ele sunt preponderente).T#oria N4)r#)4ri*or In+#&)ioa%# 13 . Aceste efecte sunt responsabile. deoarece moleculele prionice nu contin A9+. Aceasta modificare a formei conduce la modificarea proprietatilor normale ale proteinei. Proteina prionica de"ine re#istenta la actiunea protea#elor. pana cand sur"ine moartea. pierde capacitatea de miscare normala a membrelor. care sunt adesea caracteristica definitorie a acestor boli ale creierului uman sau animal. cat si la "acile cu B E sau la oamenii afectati de %'9. proteina prionica induce modificari similare de structuraHforma la ni"elul tuturor celorlalte molecule de proteine prionice normale. compus din acid nucleic (A9+ sau A>+). in animalul infectat.n teoria :prionilor infectiosi: un fragment de proteina prionica normala isi modifica structura(tertiara) spatiala. %$iar si "irusurile. Acest tip de :infectie: apare in aB Enta oricarui mesa4 codificat in A9+. El a sugerat si. o data ce structura s&a modificat. Acelasi comportament se oB Er"a atat in ca#ul scrapiei la oi. carepot produce atat encefalopatii mostenite. cel putin in parte. este imposibil sa re"ina la forma initiala. cu tot mai dese atacuri de dementa. prescurtat denumite :prioni:. au aci#i nucleici care coordonea#a sinte#a proteinelor necesare supra"ietuirii si multiplicarii. teoria lui Prusiner nu parea.cau#ate nici de bacterii si nici de "irusuri. de aparitia depo#itelor de proteine prionice sub forma de placi sau fascicule.". iar creierul de"ine spongios. cat si transmisibili. en#ime care in mod normal scindea#a moleculele proteice. ci de un agent infectios care actionea#a complet diferit. si de"ine si mult mai putin solubila. un prion cu structura modificata incepe sa :infecte#e: toate celelalte proteine similare din organism (mai ales in creier.

Asa a aparut teoria nutreturilor infectioase si apoi o multitudine de alte "ariante ale acestei teorii. Aceasta teorie a produs panica in randul populatiei. astfel ca. c$iar daca se practica de multa "reme transformarea "acilor si oilor moarte in proteina pentru alimentatia altor animale. ca urmare a incorporarii in suplimentele alimentare a materiei organice pro"enite de la animale purtatoare ale bolii. alte procese.!. . Prin reducerea temperaturii de e3tractie si diminuarea e3tractiei grasimilor. Prima persoana care a sugerat ca e3ista o legatura intre B E si pesticidele organofosforice (CP) a fost fermierul 5ar( PurdeA. deoarece nu numai ca prionii erau aproape indestructibili. fie "acile purtatoare nesimptomatice de B E au fost transformate in nutreturi si au condus la i#bucnirea epidemiei. Ea pleaca de la premisa ca un animal consuma nutreturi contaminate cu prioni. T#oria n4)r#)4ri*or in+#&)ioa%# s&a raspandit foarte repede ca posibila e3plicatie a B E. 9e asemenea. %and a aparut boala B E s&a pus. care au fost reciclate si transformate in $rana pentru animale. unde :infectea#a: toate celelalte proteine normale. dar insemna ca o cantitate infima.nainte. care "or infecta alte animale. '. sa modifice metoda de introducere in nutreturi a proteinelor de origine animala. in mod logic. precum e3tractia cu sol"enti a grasimilor a"eau si ele un rol in eliminarea potentialilor agenti infectiosi.T#oria Or ano+o%+a)i*or !eoria organofosfatilor. 9aca si acest animal este ulterior reciclat. aceasta insemna ca de fapt infectia se produce cu mult inainte ca simptomele sa de"ina obser"abile. de ordinul gramelor. B E ar fi aparut in momentul in care 5area Britanie a $otarat.!eoria nutreturilor infectioase. prin anii J70. intrebarea de unde au :luat: "acile aceasta boala rara. perioada de incubare fiind lunga (3&6 ani la "aci). sunt generate si mai multe proteine prionice. finalul fiind moartea animalului respecti". este de a4uns pentru a produce boala la animale. fie oile infectate cu scrapie. din suplimentul alimentar infectat. . 16 . proteinele prionice nu au mai fost inacti"ate. temperatura folosita era mult mai ridicata.n plus.n conformitate cu aceasta teorie. . Proteina prionica ingerata a4unge inclusi" in creierul animalului.

care nu mai ataca doar proteinele straine (din bacteriile patogene. proteina prionica nu este singura care aproape nu poate fi distrusa prin tratamente obisnuite de sterili#are (temperaturi inalte. intre anii 1/70 si 1/00. fie cu prioni de la animale bolna"e. ci si propriile tesuturi. tremor si coma. !eoria medicamentelor. cea care cau#ea#a raspunsul gresit al sistemului imunitar in encefalopatiile autoimune. %u toate acestea. 9esi intre aceste boli e3ista unele diferente. parali#ie. cercetarile in acest domeniu au fost foarte restranse si nu se poate afirma cu siguranta ca e3ista o cau#a de natura to3icologica a bolilor prionice. s&a presupus ca ele s&ar putea datora si sistemului imunitar dereglat. necoordonarea miscarilor. . se obser"a si multe asemanari. Aceste substante produc o gama de simptome asemanatoare cu cele ale bolilor prionice< inclusi" la ni"elul tesuturilor cerebrale s&au obser"at "acuole similare cu cele din encefalopatiile spongiforme. '. Este.n plus.A*)# T#orii Alte teorii. '. cu precadere a P$osmet&ului. Bolile prionice se manifesta dupa mai multi ani de la aparitia cau#ei generatoare. slabiciune. de e3emplu). pleaca de la premisa ca in acestea a putut e3ista o contaminare. Crganofosfatii sunt compusi cu structura moleculara similara celei a unor ga#e to3ice de lupta care afectea#a sistemul ner"os. inducand astfel producerea a unei boli umane. fie cu tesuturi cerebrale normale. asa cum se intampla in ca#ul encefalomielitelor alergice. a fost impusa c$iar de gu"ern. in special a celor pe ba#a de e3tracte cerebrale bo"ine.2olosirea acestora. care au si fost folosite de altfel in unele conflicte armate. care au determinat un raspuns autoimun.T#oria Ra%p4n%4*4i A4)oi-4n !eoria raspunsului autoimun. 11 . posibil ca un lot din multele "accinuri pe care "acile trebuie sa le faca pe parcursul "ietii sa fi fost contaminat cu tesut cerebral. de asemenea. de#infectanti)< acesta este si ca#ul proteinei 5BP (5Aelin Basic Protein).3. pentru prote4area "acilor contra unei insecte care afecta pielea animalelor prin depunerea lar"elor in pliurile acesteia.'. 9e aceea.

1D . Ki constL Mn sc$imbarea conformaNionalL a proteinei normale (con"ersia structurilor α&$eli3 Mn β&pliate) fLrL a afecta Mn nici un fel compo#iNia c$imicL a acestor proteine. este determinantul ma4or al manifestLrilor clinice.!otusi. Ki cL pot fi de naturL diferitL. E3istL multe MntrebLri la care nu s&au gLsit MncL rLspunsuri Mn ceea ce pri"eKte relaNia dintre structura Ki funcNia acestei proteine prionice. numeroase studii Ki cercetLri pentru stabilirea cu e3actitate a cau#elor Ki a mecanismului care determinL apariNia acestor boli.pote#ele formulate pentru descifrarea mecanismului acestor boli aratL cL acesta este comun atOt la om cOt Ki la animale Ki cL la ba#a lui se aflL procesul de con"ersie a PrP c Mn PrP c. Este posibil ca encefalopatiile diferitelor animale si inclusi" cele umane sa aiba etiologii diferite. 9e aceea este mai corect ca fiecare ca# sa fie studiat in parte. este posibil ca acestea de fapt sa nu aiba o cau#a comuna. 2aptul cL e3istL numeroase "ariante ale acestor boli. repre#intL o barierL Mn reali#area acestui obiecti". 9eKi PrP este implicatL Mn procesul neurodegenerati". maladiile prionice repre#intL MncL un domeniu puNin cunoscut din punct de "edere biologic Ki medical fiind necesare.Con&*4(ii 9eKi cunoscute de sute de ani. mai ales manifestarile bolilor prionice care afectea#a omul. . rLmOne neclar dacL neuroto3icitatea PrP c sau pierderea funcNiei PrPc (de e3emplu acti"itatea supero3id dismuta#icL). asa cum se incearca sa se demonstre#e. din cau#a diferitelor simptome in di"ersele boli prionice. Acest proces de con"ersie poate fi indus de o serie de factori. 8n rol important Mn acest proces Ml au mutaNiile de la ni"elul genei care codificL proteina normalL< acestea au loc Mn po#iNii fi3e Ki sunt corelate cu anumite fenotipuri. atOt endogeni cOt Ki e3ogeni. D. MncL.

4enabioscience. $ttp.$ig$&$ealt$.comHcmsHenH1HbroQseH137SamAloidSandSprionSprotei nsScdnas..nfection 9isease.HHQQQ.infoHracealaHboli&letaleHboala&"acii&nebune.%. D. 7. 6...Bi1*io ra+i# 1... .HHeboo(s. Ranagi$ara >.%. Iiliams E.roHbiologieHProgresePolumul2HArticolul0. Fuiroi 9.$tm 3.unibuc.5.HHQQQ.Fa4duse( 9. BroQn P.1//1 9econtamination of scrapie&li(e agents in ub -Acute pongiform Encefalopat$ies. =ucrare de diploma ? tudiu morfologic pri"in proteinele prionice ? 9imon Paula 8 A5P 2000 2.1//0 . !aAlor 9.1//1 Acta +europatological.doc 17 .$tml 1. $ttp. $ttp.

N#r6o% C#n)ra* ESB9En&#+a*opa)i# Spon i+or-a Bo6ina PrPC9 Pro)#ina Prioni&a Nor-a*a a Cr#i#r4*4i A<N9 A&i$ <#(o=iri1oN4&*#i& ARN9A&i$Ri1oN4&*#i& 10 .A1r#6i#ri EST9 En&#+a*opa)ii %pon i+or-# Tran%-i%i1i*# BC:9 Boa*a Cr#4)(+i#*$) :a&.o1 ATNC9A #n)i Tran%-i%i1i*i NonCon6#n)iona*i PrP9Pro)#iNa Prioni&a SNC9 Si%)#.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful