Sunteți pe pagina 1din 4

http://www.okazii.ro/haine-copii/4-6-ani/rochita-alba-pentru-serbare-craciun-roc hita-fulg-de-nea-ingeras-a138321867?

ibid=inexistent-auction[138321867]&icid=reco mmended_gamma

Neologismele. Din punct de vedere etimologic, neologismele reprezinta cuvinte no u aparute ntr-o limba, indiferent daca ele sunt mprumuturi, creatii exclusiv inter ne ale limbii respective sau daca au origine mixta (interna si externa). n sens m ai larg, sunt considerate neologice toate unitatile lingvistice (morfeme lexicogramaticale si lexicale, cuvinte si unitati frazeologice, la care adaugam sensur ile calchiate dupa modele, la rndul lor, neologice). Criteriile esentiale pentru stabilirea calitatii de neologism a unei unitati lingvistice sunt: a) criteriul cronologic (patrunderea sau formarea unui termen n epoca moderna) si b) criteriul cultural (care presupune cel putin trei aspecte: provenienta din limbi de cultu ra si civilizatie, crearea dupa modele culte si apartenenta la un anumit nivel d e cultura). IV.2. Neologismele sunt clasificabile n mai multe feluri, n functie de diverse cri terii. Dupa tipul de unitate lingvistica n care se ncadreaza, exista: neologisme lexicale (formale si, implicit, semantice); neologisme (exclusiv) semantice; neologisme afixale: prefixale si sufixale; neologisme afixoidale: prefixoidale si sufixoidale; neologisme frazeologice. Dupa tipul de etimologie, neologismele pot fi considerate: externe (mprumuturi dintr-o unica sursa sau din surse multiple); formatii exclusiv interne (derivate sau compuse alcatuite din cel putin un comp onent neologic; la rndul lor, derivatele pot avea o singura baza derivativa sau e timologie multipla interna); creatii mixte [cuvinte analizabile cu etimologie multipla mixta: a) calcuri ling vistice si b) termeni explicabili, pe de o parte, prin mprumut si, pe de alta par te, prin mijloace interne]. Dupa situatia lor la momentul actual, se poate vorbi de neologisme: intrate n limba populara; care apartin limbii literare standard; caracteristice unor domenii stiintifice specializate; care apartin diverselor jargoane etc. Dupa modalitatile de preluare si de adaptare la structura fonetica, grafica si m orfologica a limbii romne, neologismele lexicale cunosc mai multe situatii posibi le, dintre care amintim pe cele mai importante: a) sunt ortografiate n romna dupa cum se pronunta n limba de origine; b) sunt scrise si, n consecinta, pronuntate n romna ca n limba de origine;

c) sunt ortografiate etimologic (total sau cu minime si inerente diferente forma le) si sunt pronuntate la noi asa cum se scriu n limba de origine; d) sunt adaptate ntr-o maniera hibrida, adica prin combinarea modalitatii de pron untare cu cea de scriere (contaminarea grafiei etimologice cu pronuntarea etimol ogica). Caracterul particular al neologismului romnesc consta n faptul ca, spre deosebire de continuitatea culturala a limbilor occidentale surori, romna a cunoscut o evol utie scindata pe niveluri: pe de o parte, limba populara, manifestata prepondere nt oral, fara restrictii sau limitari normative, cu o deosebita capacitate struc turala de a prelua si adapta mprumuturile necesare; pe de alta parte, limba culta , de sorginte bizantino-slava, apartinnd, initial, unei minoritati izolate cultur al de marea masa a vorbitorilor. Reluarea contactului cultural firesc, masiv si constant, cu latinitatea si cu romanitatea occidentala s-a realizat, progresiv, destul de trziu: procesul de modernizare a fost nceput, mai mult sau mai putin lat ent, de marii nostri oameni de cultura moldoveni si munteni (cei mai reprezentat ivi fiind cronicarii, Dosoftei, Dimitrie Cantemir si Constantin Cantacuzino), a fost promovat principial si manifest n Transilvania (de la Inochentie Micu Klein la Scoala Ardeleana) si a ajuns la o relativa normalitate n secolul al XIX-lea, c onsiderat ca fiind epoca realizarii limbii literare moderne si a transformarii e i ntr-un instrument important de asumare si de raspndire a culturii. Accentul pus pe modernizarea latino-romanica mai ales pe mprumuturile lexico-frazeologice dire cte este cu att mai interesant cu ct majoritatea acestora sunt considerabile, nca, neologisme, n ciuda aspectului fonetic uneori nvechit. Asadar, argumentele prin ca re, n lingvistica romneasca, sunt socotite neologice unitati lingvistice patrunse acum mai bine de 200 de ani sunt urmatoarele: a) originea latino-romanica (direc ta sau indirecta, prin intermediul limbilor neogreaca si rusa), b) calitatea de termeni de cultura si de civilizatie, c) apartenenta la fondul lingvistic intern ational si d) persistenta lor pna n limba contemporana. http://temepedia.blogspot.ro/2012/03/neologismele-in-limba-romana-definitie.html

Prin neologism (gr. nos "nou" ; logos "cuvnt, vorba") se ntelege orice cuvnt nou apar ut ntr-o limba oarecare, indiferent daca este mprumutat sau este o creatie interna a limbii respective (prin derivare, prin compunere etc.). Dictionarul de neologisme joaca un rol important n studiul limbii romne, ncercnd sa lamureasca aspectele complexe ale lexicului romnesc. n limba romna exista cuvinte neologice mprumutate din alte limbi, dar si creatii pr oprii. Procesul de modernizare si de mbogatire masiva a lexicului romnesc a nceput n a doua jumatate a secolului al XVIII-lea si n primele decenii ale secolului al XIX-lea. Acest proces a determinat disparitia unor cuvinte de alta provenienta (turcisme , grecisme etc.) si intrarea unor notiuni de origine latino-romanica (franceza n special), dar si de alte origini. n acest sens trebuie luata n consideratie afirma tia lui Theodor Hristea: "orice cuvnt asa-zis international trebuie considerat ne ologism, indiferent de vechimea lui n limba. Astfel, filozof si filozofie sunt at estate, n romneste, nca din secolul al XVII-lea, dar asta nu ne mpiedica sa le inclu dem n categoria neologismelor, din moment ce (sub o forma identica sau foarte ase manatoare) ele se mai ntlnesc n franceza, italiana, germana, engleza, rusa si multe alte limbi de cultura si de civilizatie." Patrunderea cuvintelor noi n limba romna a constituit subiectul unor numeroase dez bateri, purtndu-se chiar o lupta mpotriva neologismelor. ncercnd sa demonstreze lati nitatea limbii romne, lingvistii au acceptat mai usor neologismele provenite din latina sau dintr-o limba romanica. Uneori mprumuturile neologice au fost respinse

, chiar daca ele proveneau din limba latina. S-a ajuns astfel la crearea unor cu vinte care nu puteau sa se impuna n limba romna (de ex. gt-legau pentru "cravata", nas-suflete pentru "batista").

Unul dintre nversunatii luptatori mpotriva neologismelor a fost "ndrumatorul cultur al" Titu Maiorescu. n studiul Neologismele din 1881, afirma: "ntre acele ntrebari c are astazi sunt nca deschise pentru ntemeierea vorbirii si scrierii romnesti, este mai ales una, asupra careia ne credem datori sa atragem luarea-aminte a celor ce iubesc limba romna si doresc dezvoltarea ei fireasca n juna noastra literatura: e ste ntrebarea neologismelor." Astfel, marele om de cultura propunea ca "acolo und e pe lnga cuvntul slavon exista n limba romneasca populara un cuvnt curat romn, cuvntu slavon trebuie sa fie departat si cuvntul romn pastrat.(...) Acolo unde avem n lim ba obisnuita un cuvnt de origine latina, nu trebuie sa introducem altul neologist ." Totusi, nu toate neologismele se impun si se mentin. Uneori cuvintele sunt folos ite, fara a fi foarte bine cunoscute, netinndu-se cont de originea acestora. Cail e de patrundere a cuvintelor neologice n limba romna sunt diverse, provenienta ace stora fiind de cele mai multe ori multipla (de ex. adolescenta < fr. adolescence ; it. adolescenza; lat. adolescentia). mprumuturile recente (din ultimii cincizeci de ani) au intrat prin diferite filie re, cum ar fi: franceza: abajur, abject, (a) ceda, (a) obnubila etc. italiana: apartenenta, incognito, realmente, restitutor etc. germana: dictat, loz, obiectivism, reprezentanta etc. engleza: concern, doping, interviu, miting, redundant etc. rusa: bolsevic, huligan, proletcultism, soviet etc.

Chiar daca mprumuturile neologice de origine latino-romanica au slabit pozitia un or cuvinte vechi sau au provocat disparitia unor cuvinte de alta origine (slava, greceasca, ruseasca, turceasca etc.), se remarca si un cstig de ordin lexical si semantic, neologismele ajutnd la sporirea bogatiei sinonimice a limbii romne, asa cum se observa si din exemplele urmatoare: adncime profunzime citet lizibil fidel

credincios dovada

argument circumstanta abominabil necesar

mprejurare ngrozitor trebuincios tristete

melancolie

zmbi - surde Influentele exercitate asupra limbii romne sunt diverse, dar lexicul romnesc si pas treaza fondul latinesc. Limba noastra si-a mbogatit vocabularul cu un numar enorm de neologisme, transformndu-se ntr-o limba moderna, cu bogate mijloace de exprima

re. Dictionarul de fata ncearca sa scoata n evidenta aceasta bogatie, reunind n paginil e lui numeroase cuvinte noi, din diverse domenii (tehnic, juridic, literar etc.) . Fiecare termen este urmat de o definitie clara, indicndu-i-se si etimologia, pe ntru o mai buna ntelegere. Dictionarul de neologisme constituie un material didactic necesar, fiind util tu turor celor care doresc sa cunoasca tainele limbii romne.( Dictionar de Neologism e Autor: prof. Doinita Mirea)