Hunagaria de Nicolaus Olahus a crei scriere a fost ncheiat n anul 1536, este deosebit de important pentru istoria medieval

nu numai a Ungariei, ci i a romnilor. Capitole ntregi din carte sunt dedicate fiecruia dintre cele trei voievodate: Transilvania, Valahia i Moldova, dar i unor inuturi din afara acestora, precum Banatul, numit de autor Prouincia Themesiensi. Avem la dispoziie o descriere succint a inutului, a reliefului i a apelor, scris cu puin timp nainte de cucerirea otoman. Dar cea mai mare importan o reprezint enumerarea principalelor aezri omeneti, regsite, de altfel, n bun msur, i pe hrile vremii. Cele peste 40 de localiti au fost prezentate pe grupe, dup poziia fa de cele mai mari ape curgtoare: Dunrea, Mureul i Timiul. Autorul i-a nceput prezentarea cu principalele aezri i fortificaii de pe cursul superior al Timiului: oppido Karansebes, castellum & oppidum Lugas i Possa, continund cu cetatea Themeswr. Urmeaz aezrile nirate n dreapta Timiului: Sarad , Tzona,Beregza, Czokoan, Aracha, Beche, Bechkereke i multe alte sate. La sud de Mure, de-a lungul rului, de la est spre vest, sunt menionate: Bizere, Zedy,Zevoldin,Egres, Sanctus Michal, Csanad (reedin episcopal), Zombr, Deesk,Zeurek. i mai spre sud sunt situate: Zetzen, Zakan, Kenetz, Horogsezek, Zenthel, Drozlan,Galad, Monostor, Czoka. Despre teritoriul cuprins ntre rul Timi i Dunre, umanistul scrie c este o cmpie, numit Maxons. n mijlocul acesteia se afl o fortificaie, Ersomlyo, o alta gsindu-se ctre Temesvr, numit Soml. De-a lungul Dunrii, n partea nordic a fluviului, pornind de la est, sunt menionate:Kewy, Domb, Haram, Buthotzin, Sanctus Ladislaus, Peth, ocupate de ctre otomani. Spre cetatea Seuerino, sunt menionate localitile Orsoua, din nou Peth i Mihld. Ctre finalul capitolului dedicat Provinciei Timiene, autorul menioneaz entitatea administrativ Banatul de Severin, demnitatea de ban i ncheie cu o incursiune n istoria antic a locului, pornind de la pretextul oferit de ruinele podului lui Traian. _____________________________________________________________________________________

Letopisetul Tarii Moldovei de Miron Costin Costin aduce in literatura romana povestirea moralizatoare si ilustrativa, specifica Renasterii europene. De asemenea, in cronica lui apare povestirea dramatica.Intre tipurile de portret cultivat de Costin se inscriu portretul heraldic, portretul de sintetizare sintagmatica si portretul narativ.Discursul narativ se sprijina pe regulile retoricii clasice, dar si pe cele ale oralitatii si are un pronuntat caracter moralizator. Tema Dupa cum anunta insusi cronicarul, consemnarea evenimentelor are ca scop avertismentul ca fiinta traieste sub apasarea istoriei: bietul om e sub vremi. Subiectul Cronica lui Miron Costin prezinta domniile unor voievozi, dar si faptele si oamenii mai de seama ai acelei perioade din istoria noastra. Uneori, relatarile sale se individualizeaza prin amanunte autobiografice, reflectii sau divagatii de tip umanist. Cronicarul povesteste cu pasiune ce s-a intamplat cu fiecare voievod, dar si cu multi dintre oamenii care au trait sub domnia sa. Perioada istorica despre care vorbeste cronica redactata de el este plasata intre 1594 si 1675.