Sunteți pe pagina 1din 27

Pentru a afla originile acestei licori trebuie sa ne intoarcem in timp in sec.

XV cand Franta producea si exporta cele mai renumite si apreciate vinuri din Europa.
Numele de COGNAC vine de la un mic port situat pe raul Charente in vestul Frantei Cognacais.

Prin acest port cu cu deschidere la Atlantic se facea comertul cu vinul produs in aceasta regiune unde erau cele mai bune conditii de clima pentru cultivarea vitei de vie. In acea perioada Anglia si Olanda, puteri maritime la acea vreme, transportau vinul in butoaie pe calea apei. Dar pe parcurs datorita timpului lung vinul isi pierdea calitatile pana sa ajunga la destinatie. Deasemenea un alt inconvenient era volumul destul de mare al acestor butoaie.. Din aceste motive, producatorii francezi au venit cu o idee: distilarea dubla a vinului.

Istoria cognac-ului
Incepe in Secolul al XV-lea, undeva in Vestul Frantei, mai exact, in micul port Cognacais, situat in apropiere de varsarea raului Charente in Atlantic. Povestea spune ca ideea de a distila vinul a incoltit in mintea unor comercianti francezi dornici de a-si eficientiza transportul pe mare, scazand astfel costurile per litru transportat. Odata ajunsa la destinatie, cu predilectie in Anglia si Olanda, esenta de vin ar fi urmat sa fie diluata cu apa pentr u a se transforma la loc in vin. Pura fictiune! Gustul ar fi avut de suferit mai mult decat in cazul indelungatului transport maritim! Insa spirtul obtinut experimental prin dubla distilare (peste 70% alcool din volum), botezat eau de vie, a atras imediat atentia unor consumatori fruntasi, carora, dupa secole de asteptare, li se oferea in sfarsit ceva mai consistent. Povestea concentrarii si recompunerii nu sta in picioare si datorita faptului ca vinul primar, alb, sec, din care se face apa vietii este foarte acid, si, de aceea, total inadecvat consumului ca atare.

Acesta se depozita in butoaie de stejar ce urma sa fie transporta apoi la destinatie era diluat cu apa la sosire. In timp au observat ca depozitarea in butoaie de stejar crestea calitatile distilatului si au ajuns sa consume acest distilat in forma pura. Francezii au numit acest distilat "eau de vie" sau COGNAC . In aceeasi perioada olandezii incep si ei sa distileze vinul. Aceasta se facea in proportia de 9:1.

Deoarece era necesar focul pentru aceasta distilare olandezii au numit produsul rezultat brandywijne - vinars denumire ce adevenit BRANDY. Inepand cu 1909 numai bauturile produse prin distilare in zone anume specificate si din struguri sortati si aprobati au primit autorizarea de a se numi COGNAC. De asemenea pentru distilare trebuiau sa urmeze un process tehnologic autorizat respectand reguli stricte. Cele mai importante sunt: distilarea dubla, procesarea in alambic de cupru si invechirea in butoaie de stejar din padurea Troncais, calitatea lemnului fiind foarte importanta deoarece umiditatea interioara este elementul care da maturitate cognacului.Aceasta invechire se face pentru o perioada minima.

Dupa terminarea procesului de maturare cognacul pus in sticle nu isi schimba calitatile. Toate celelalte bauturi alcoolice distilate produse dupa retete asemanatoare si dupa alte reguli se numesc si astazi - BRANDY.

Exista cu certitudine clasici nemuritori care isi pastreaza aerul exclusiv datorita calitatilor superioare si prestigiului corespunzator capatat de-a lungul vremurilor. COGNAC-ul cu siguranta este unul dintre acestia. Aparenta sofisticata a cognac-ului va putea intoarce in timp pe vremaea bunicului care savura dupa cina un pahar cu cognac acompaniat de un trabuc.

Sau poate fi intruparea calitatilor si misterului care ii atrage pe oameni catre ceea ce este asezat pe cele mai inalte pozitii in diverse domenii. Asemenea clasici revin la moda si o cunoastere aprofundata si intelegere a cognac-ului va poate face sa apreciati la adevarata valoare aceasta licoare ca cea mai fina bautura distilata din lume.

Astfel poti invata sa savurezi calitatile gustative si olfactive ale cognac-ului, deasemenea starea de bine pe care ti-o poate creea ritualul de savurare a acestei bauturi.

Pentru aceasta va voi prezenta in acest site prin ce trece bobul de strugure din vie pana in paharul dumneavoastra cu cognac pe care il savurati relaxat singur sau impreuna cu partenerul dumneavoastra de afaceri dar recomandat impreuna cu partenerul lui - trabucul. Va voi prezenata o intreaga istorie a acestei licori ce a fost numita candva "licoarea ingerilor".

Astazi regiunea din Franta unde cresc strugurii din care se produce cognac se intinde pe 80.000 ha si se imparte in 6 regiuni: Grande Champagne, Pettite Champagne, Borderies, Fine bois, Bon bois, Bois ordinaries.Este cunoscut ca cele mai multe cognacuri se obtin prin amestecarea strugurilor din diversele zone..

Aceasta regiune - Cognac, este alaturi de celelalte doua regiuni - Armagnac (Franta) si Jerz (Spania) regiunile oficiale pentru producerea de Brandy in Europa. Numai cel produs in regiunea Cognac poate purta numele COGNAC. Singurele soiuri premise pentru productia de Cognac sunt:

Folle Blanche, Colombard Blanc, Ugni Blanc (Trebbiano in Italia). Majoritar intre aceste soiuri este Ugni Blanc. Vinul produs pentru distilare in vederea obtinerii cognacului nu este vin de masa, fiind produs specific pentru distilare si invechire.

Procesul de distilare
Acest proces este cel mai important in producerea cognac-ului si se realizeaza printr-un proces dublu- dubla distilare. Imediat dupa fermentarea strugurilor, vinul obtinut se distileaza si se obtine un lichid laptos cu o concentratie alcoolica de 27-30. Dupa a doua distilare se obtine un lichid transparent cu o coloratie pala. Acesta este cognac tanar. Acest distilat ajunge la 72. In unele regiuni acest distilat se consuma in aceasta forma, fiind apropiat ca si caracteristici de cunoscutul Italian Grappa.

Maturarea

Spre deosebire de alte tipuri de alcool brandy-ul nu se matureaza in sticle. El trebuie maturat in butoaie si apoi transferat in sticle. In aceasta perioada alcoolul de 72 pierde din tarie pana aproape de 40. Perioada minima legala pentru maturare este 2 ani si jumatate dar majoritatea producatorilor matureaza mai mult timp aceasta licoare.

In dorinta de a obtine o aroma personala si a mentine un standard ridicat de calitate marii producatori folosesc amestecul a mai mult de 50 tipuri de cognac maturate diferentiat si din soiuri diferite de struguri, dupa rete personalizate.

Procesul de maturare cuprinde 3 faze: Extractia-in acest timp lemnul transfera lichidului taninul, gustul si culoarea, motiv pentru care lichidul este brun auriu; Imabatranirea in aceasta perioada are loc un proces de hidroliza si reorganizare chimica. Dupa 2-3 ani lichidul capata calitatile minimale pentru a fi baut. Imbatranit mai mult timp cognac-ul isi amplifica gustul si aroma. Aroma cea mai rafinata si mai suava apare dupa 50 ani.

Oxidarea-in aceasta perioada cognac-ul capata buchetul aromatic final si aspectul auriu. Odata cu transferarea in sticle cognac-ul nu mai este in contact cu aerul sau cu lemnul si maturarea inceteaza.

Marcarea tipurilor de cognac se face cu simboluri care au urmatoarele caracteristici:

V.S. - Very special V.S.O.P. - Very Special Old Pale NAPOLEON X.O. - EXtra Old

Este cel mai tanar cognac. Are o varsta cuprinsa intre 2 ani si jumatate si 5 ani.

Denumit si RESERVE are o varsta intre 5-10 ani.

Acest cognac este un amestec premium si este invechit intre 6 si 20 ani.

Aceasta denumire o capata cognacul cel mai vechi. Este apreciat de cunoscatori pentru aroma sa complexa. Are o varsta intre 20-50 ani.

Cele mai renumite marci de COGNAC sunt:

CAMUS HENNESSY MARTELL

BISQUIT REMY MARTIN CURVOISIER

Prestigiul cognac-ului impune un anumit protocol legat de momentul servirii, paharul in care se serveste si modul in care se savureaza. Unele din cele mai renumite restaurante servesc cognac-ul lor cel mai bun in pahare mari, asa numitele "balon".

Adevaratii cunoscatori aleg pentru a savura un cognac un pahar in forma de lalea. Acesta are un volum de 130 ml dar se vor turna numai 25 ml de cognac. Aceeasi cantitate este cea universal acceptata pentru "UN COGNAC".

In paharele in forma de lalea aroma se concentreaza apoi se elibereaza constant lasandu-ti timp sa descoperi aroma si sa observi culoarea inainte de a-l savura in liniste. Cognacul se mai serveste in pahare de forma celor "balon" dar de dimensiuni mai mici.

Paharul se umple 1/5 astfel incat prin orizontalizarea paharului licoarea sa nu curga din acesta. Cognacul se serveste in pahar incalzit sau la temperatura camerei dar niciodata cu gheata. Este recomandat ca paharul sa se incalzeasca in palma, dar niciodata la flacara aceasta incalzire deteriorand aroma cognac-ului.
Cognacul se poate servii la sfarsitul unei mese sau se poate savura si ca o entitate separata, singur sau alaturi de un prieten in prezenta unui trabuc de calitate.Cognacul satisface prin caliatatile sale toate simturile: vedere, miros, gust

Vederea Priviti prin transparenta paharului pentru a observa culoarea specifica si claritatea acestei licori. Mirosul Apropiati usor nasul de gura paharului si veti descoperi aroma initiala. Acum invartiti usor paharul in mana si astfel descoperiti al 2lea parfum - buchetul. Aceasta miscare de invartire se numeste "umanizarea cognacului" .

Gustul Un cognac bun lasa un gust placut pentru o perioada mai lunga. Acest gust persistent este determinat de stimularea senzorilor gustativi pentru dulce, acru, amar, sarat, toate aceste gusturi fiind continute in cognac, combinarea lor formand aroma caracteristica. Depozitarea si pastrarea cognacului in sticle se face in pozitie verticala astfel incat lichidul sa nu vina in contact cu dopul de pluta.

Odata desfacuta sticla, aerul poate poate deteriora in timp calitatile cognac-ului. Din acest motiv se recomanda ca o sticla desfacuta sa fie bauta in cateva saptamani sau cognac-ul sa fie transferat intr-un recipient mai mic. Puneti dopul imediat dupa ce turnati din sticla de cognac.
O sticla nedeschisa de cognac poate fi tinuta.. Forever.

Adesea considerata exclusiv o bautura de savurat dupa masa in Europa, in Asia cognac-ul se bea cu apa in timpul meselor. Unii cunoscatori insista adesea pe proprietatile cognac-ului ca aperitiv sau pentru folosirea in cocktail-uri.

Un strop de cognac adauga un plus de finete retetelor deosebite cu carne de vita, peste sau deserturilor care pot fi flambate cu cognac asa ca homarii si clatitele flambate .