Sunteți pe pagina 1din 4

Divina Comedie de Dante Alighieri: viziune sau vizionarism?

Prof.dr. GORAN VASI ! "#OA A G!N!RA $ NR.% P!&RO"ANI

1. Locul lui Dante Alighieri n literatura italian. A'ari(ia lui Dante )n *adrul literaturii italiene a evului mediu este 'rivit+ adeseori *a un mira*ol. #u alte *uvinte, se reediteaz+ oare*um - mira*olul. 'oeziei /i a demiurgului *a /i )n *azul lui 0omer. Ast+zi, Dante este a/ezat )ntr1o serie de valori, re'rezent2nd o *ulme a realiz+rii artisti*e. #a /i 0omer, el a fost 'reg+tit de o variat+ /i )ntins+ a*tivitate 'oeti*+ anterioar+. P2n+ la el, literatura italian+ a *unos*ut dou+ eta'e )nsemnate, manifest2ndu1se )n /*oli 'oeti*e: - /*oala si*ilian+. /i - /*oala dul*elui stil nou.. #eea *e ne im'resioneaz+ la Dante este dorin(a 'oetului de a se fa*e *unos*ut /i )n(eles de *ontem'orani. 3n s*risoarea *+tre #an Grande de la S*ala, 'oetul re*unoa/te *+ o'era sa 'oate fi a4ordat+ din mai multe unghiuri, *+ ea 'oart+ mai multe )n(elesuri. ! /i a*easta o tr+s+tur+ nou+ a 'oetului *are ru'e *u tradi(ia medieval+ 'otrivit *+reia singura lim4+ 'oeti*+, adi*+ a't+ s+ e5'rime idei /i sentimente, este lim4a latin+. 2. Divina Comedie culme a literaturii italiene, capodoper a literaturii universale. Italia se 'oate m2ndri 'entru totdeauna de a fi d+ruit lumii - 'e autorul uneia dintre *ele mai mari *a'odo'ere a literaturii universale. 6n 'oet *are a )ndr+znit, )n 'lin ev mediu, teologal /i s*olasti*, s+ se ridi*e deasu'ra lumii /i s+ o 7ude*e du'+ legile infle5i4ile ale adev+rului, Divina Comedie, *u'rinz2nd toate laturile vie(ii italiene din a*east+ e'o*+ de tranzi(ie a se*olului al 8IV1lea, *u toate *ontradi*(iile ei, este e5'resia artisti*+ *ea mai des+v2r/it+ a a*estei e'o*i /i 'rima uria/+ manifestare a noului s'irit *are 'rinde s+ devin+ realist+,. 9Ale5. :ala*i, o'. *it., '. ;<=> N+s*ut dintr1o e5'erien(+ de via(+ dureroas+, *are are la origine e5ilul 'oetului, 'ornind de la indignare /i m2nie fa(+ de r+ul *are domne/te )n lume, Divina Comedie nu manifest+ ni*i o *li'+ o viziune tragi*+, 'entru *+ 'oetul a '+strat neatins+ *ertitudinea e5isten(ei lui Dumnezeu *are d+dea un sens lumii /i vie(ii omului. Poetul 'rezint+ *on*e'(ia eti*1religioas+ a ra'ortului ne*esar dintre '+*at /i 'edea's+, dintre virtute /i r+s'lat+, dre'tatea divin+ a*(ion2nd a'roa'e iminent, *a un dat al e5isten(ei. &ot *eea *e e5ist+ )n Divina Comedie )n semn de re4eliune - se )ndrea't+ numai )m'otriva lumii, nu a #reatorului ei, /i *onfirm+ *redin(a )n el,

)ntru*2t *onsider+ r+ul dre't un efe*t al voin(ei neas*ult+rii a 'orun*ilor lui.. 9Nina ?a*on, o'. *it., '.@A> Bodernitatea o'erei *onst+ )n o'timismul in*lus )n *on*e'(ia *re/tin+ a salv+rii rezervate *elor /i im'li*+ ideea unui univers ra(ional al*+tuit, din *are Dante /i *ontem'oranii s+i *unos* legile morale, -din *are )nv+(a(ii a'ro'ia(i ai Rena/terii vor *unoa/te legile fizi*e.. 9 idem,'.@A> Protagonistul 'oemului, Dante Alighieri, a tr+it mereu *u intensitate. &r+irile sale intense, de e5*e'(ie, se r+sfr2ng la fel de intens asu'ra tuturor 'ersona7elor sale asu'ra )ntregii vie(i *ontem'orane. De a*eea Divina Comedie este *onsiderat+ - o fla*+r+ de iu4ire, o furtun+ *are do4oar+ /i tre*e mai de'arte, un e5amen al *on/tiin(ei 'oetului, o *arte *u s*o' m+rturisit de misiune dida*ti*+, o r+z4unare de e5ilat, un e'ilog de iu4ire '+m2nteas*+., dar mai ales - *ea mai str+lu*itoare /i *redin*ioas+ oglind+ a unui suflet *om'le5, armoni*, multilateral, *a'a4il s+ se *u'rind+ 'e sine )nsu(i /i )ntreaga umanitate a vremurilor sale.. 9i4idem, '.;<@> C. Sensul alegoric al *+l+toriei 'e *are o )ntre'rinde 'oetul )n vinerea mare a anului ;CAA 9D a'rilie>, este a*esta: '+durea sim4olizeaz+ '+*atul, iar Dante r+t+*it )n ea, este sim4olul omenirii ne'rev+z+toare. !forturile lui de ur*are a muntelui sf2nt, se zdro4es* )n fa(a o4sta*olelor da*+ nu este *+l+uzit de gra(ia divin+. Ghidul 'ersonifi*+ ra(iunea, /tiin(a, *are1i ins'ir+ oroare de '+*at /i1l a7ut+. 3ntr1o s*risoare, Dante su4liniaz+ el )nsu/i sensurile Divinei Comedii. A*estea sunt )n num+r de 'atru: te5tual, alegori*, moral /i anagogi*. Sensul te5tual al 'oemului este des*rierea soartei omului du'+ moarte. #el alegoric *onst+ +n dezv+luirea ideii de r+s'lat+, a 'ede'sirii sau a re*om'ens+rii omului 'entru fa'tele 'a *are le1a s+v2r/it. Sensul moral se *onfund+ *u sensul 'oemului: de a1l re(ine 'e om de la r+u /i )ndre'tarea lui 'e *ale a *ea 4un+. 3n sf2r/it, sensul anagogic, *are se refer+ la inten(ia 'oetului de glorifi*are a iu4irii 'entru :eatri*e, iu4ire *are i1a )nsemnat *on/tiin(a, d2ndu1i 'osi4ilitatea de a *rea 'oemul. Su4 a*east+ viziune 'o'ular+ de sim4oluri, 'ulseaz+ via(a ?loren(ei /i a Italiei anilor ;CAA. umea de din*olo nu este o'us+ *elei reale, *i o *ontinu+ 'e a*easta, refle*t2nd ra'orturile e5istente )n ea. 3n Infernul lui Dante, *a /i 'e '+m2nt, iz4u*nes* 'asiunile 'oliti*e. E. Dante vizionar sau vizionarist De!inirea conceptului. Vizionarismul e a*ea )nsu/ire a marilor 'oe(i de a intui, gra(ie unei al*+tuiri intele*tuale /i afe*tive deose4ite, *a /i stru*turilor in*on/tiente ale imaginarului lor st+ri de lu*ruri viitoare, de natur+ *ultural+, 'oliti*+, so*ial+ et*. 3n*+ din anti*hitate, gre*ii l1au imaginat 'e 0omer *a fiind or4. O astfel de re'rezentare )i atri4uie a*estuia 'uteri mira*uloase, )ntru*2t aidoma 'roro*ilor, el 'utea intra )n *omuniune *u dimensiunea sa*r+ a lumii /i, )n *onse*in(+, era *a'a4il s+ sugereze, 'rin imagini artisti*e, *eea *e ar 'utea s+ se )nt2m'le, *a atare, *on*e'tul de poeta vates 'rinde *onsisten(+ )n*+ de 'e a*um. Barile s'irite sunt )ns+, )ntotdeauna F a/a *um re*unoa/te /i !mines*u F - s)nte firi vizionare.. ". #n ce const vizionarismul lui Dante #a s+ fa*em lumin+ )n a*east+ *hestiune, vom )n*e'e 'rin a ar+ta )n *e ar *onsta li'sa de vizionarism a 'oetului, da*+ el ar fi fost tot at2t de m+rginit *a /i unii din e5ege(ii lui, 'entru *+ )ntemeia(i 'e a*este 'un*te de vedere s+ 'utem argumenta *ontrariul.

Astfel, Al. :ala*i men(ioneaz+ 'rintre 're*ursorii Divinei Comedii -numeroasele Viziuni., adi*+ desrieri ale *+l+toriilor de din*olo de morm2nt a'ar(in2nd unor *+lug+ri *a Gia*omino de Verona sau :uonvisin da Riva, e5trem de r+s'2ndite )n !vul Bediu. Pe de alt+ 'arte, Al. Po'es*u &elega ne informeaz+ *+ Biguel Asin Pala*ios, 'rofesor de ara4+ la 6niversitatea din Badrid, ar fi des*o'erit - modelul 'rimitiv musulman *are a )nr2urit *on*e'(ia Divinei Comedii, )n *+l+toria lui Bohamed )n iad /i1n )ntoar*erea lui la rai, legend+ r+s'2ndit+ )n versiuni 'o'ulare )n tot Islamul, *el 'u(in )n*+ din vea*ul I8, )m4og+(it+ /i 'oetizat+ de teologi misti*i /i litera(i ai vea*urilor urm+toare.. 3n *onse*in(+ ,4az2ndu1se 'e astfel de date, unii *omentatori ai 'oetului, 're*um Al. :ala*i, trag *on*luzia *+ lu*rarea lui Dante -nu este o viziune /i o fantezie de vizionar, *i via(a /i realitatea )ns+/i.. a a*est nivel rudimentar de )n(elegere a te5tului 'oeti* /i a *a'a*it+(ii *reatoare uria/e a imagina(iei lui Dante, 'oetul nu 'oate fi vizionar, deoare*e *+l+toria lui nu s1ar fi deose4it *u nimi* de a*eea a )nainta/ilor s+i, *unos*u(i sau ne*unos*u(i, *re/tini sau musulmani, )ntru*2t nu ar fi de'+/it *u nimi* mentalitatea e'o*ii lui, *are a/te'ta totul de la harul divin. 3n a*east+ situa(ie, nu ne mai r+m2ne de*2t s+ adu*em dis*u(ia )n al4ia ei fireas*+, *onvin/i de adev+rul *+ marii 'oe(i r+m2n )ntotdeuna ei )n/i/i /i devin vizionari )n *hi' ne*esar, 'rin sinteza /i des*hiderile 'e *are le o'ereaz+ )n *rea(ia lor. Dre't urmare, vom o4serva *um )n )ns+/i su4stan(a viziunii *re/tine /i *hiar miezul realit+(ii artisti*e *reat+ de 'oet 9'ersona7e, atitudini, idei et*.> un 'rim nivel al vizionarismului )/i fa*e sim(it+ 'rezen(a. &oate *+l+toriile )n lumea de din*olo, men(ionate mai sus, aveau o stri*t+ finalitate religioas+ /i erau f+*ute de un singur individ 'entru m2ntuirea sufletului s+u. Drumul lui Dante 'rin Infern, Purgatoriu /i Paradis '2n+ )n fa(a in*andes*en(ei luminii a #reatorului este, gra(ie 'uterii de esen(ializare a artei, drumul *ulturii euro'ene, aflat+ )ntr1un moment de *riz+ al ei 9tre*erea de la valorile lumii feudale la *ele ale Rena/terii> s're un liman iz4+vitor. ?inalitatea *+l+toriei nu mai este, )n a*este *ondi(ii, e5*lusiv de ordin religios, *i /i intele*tual /i *hiar 'oliti*. Din a*este ra(iuni, 'rin indi*area solu(iei salvatoare 'entru )ntreaga lume o**idental+ 9str+dania /i truda omului activ 'entru do42ndirea *unoa/terii a4solute, nu a *elui misti* *are a/tea't+ adev+ruri revelate>, Dante r+m2ne, *u toate limitele datorate mentalit+(ii medievale 9res'e*tiv, *unoa/terea de'lin+ e numai )n Dumnezeu>, un e5em'lu de vizionarism. 3n a*ela/i tim', 'rin ameste*ul de elemente mitologi*e /i istori*e, reale /i imaginare, '+g2ne /i *re/tine, euro'ene /i asiati*e et*., Dante a intuit fundamentele 'e *are se va *onstitui *ultura !uro'ei moderne. &otodat+, /i nu )n ultimul r2nd, 'rin im'ortan(a deose4it+ a*ordat+ lumii anti*e 90omer, 0ora(iu, u*an, Ovidiu, Virgil *are devine cluza 'oetului 'rin Infern /i Purgatoriu /.a> *a /i 'rin 'romovarea individualismului 9'oetul devine 7ude*+torul )ntregii lumi> et*., Dante anun(+ de7a Rena/terea *+reia )i des*hide larg 'or(ile. Iat+ *2teva as'e*te ale vizionarismului dantes* *are devin argumente )m'otriva a*elora *are neag+ a*east+ dimensiune a artei lui.

:i4liografie ;. Ale5andru :ala*i, Dante, :u*ure/ti, ;@%%, '. ;<= G. Nina ?a*on, Istoria literaturii iatliene, !ditura /tiin(ifi*+, :u*ure/ti, ;@%@, '. @A C. Gil4ert Durand, Stru*turile antro'ologi*e ale imaginarului, !ditura 6nivers, :u*ure/ti, ;@== E. Ale5andru :ala*i, Studii italiene, !ditura de Stat 'entru iteratur+, :u*ure/ti, ;@<D, '. G@ <. Al. Po'es*u &elega, e*turi romani*e, !ditura #asei "*oalelor, :u*ure/ti, ;@C@, '. C %. Ale5andru :ala*i, o'. *it. '.CA