HOTRREA JUDECTOREASC 1.

Noiune i importan Momentul culminant al activitii judiciare este rostirea dreptului (iuris dictio): Cand instanta se va socoti lamurita, presedintele va declara dezbaterile inchise. (art.1 ! Cod proc.civ." A se e!ea" #n mo! $ore%ati " art.&'( NC)C. #$adar, hotrrea judectoreasc (sententia) reprezint actul final i de dispoziie al instanei, prin care soluioneaz, cu putere de lucru judecat, litigiul dintre pri. %entru pri, hotr&rea are rolul de a pune capt liti'iului, protej&nd drepturi civile concrete. %entru societate, hotr&rea are un caracter educativ( aceasta reprezint un instrument de restabilire a ordinii de drept $i de asi'urare a respectrii dreptului substanial. )ubliniem, din nou, c art.* Cod de proc.civ. +ace distincia ,ntre hotr&rile propriu-zise $i celelalte dispoziii date de instan ,n cursul judecii: (1" .otararile prin care se rezolva +ondul cauzei in prima instanta se numesc /sentinte/, iar hotararile prin care se solutioneaza apelul, recursul, precum si recursul in interesul le'ii ori in anulare se numesc /decizii/. (*" 0oate celelalte hotarari date de instanta in cursul judecatii se numesc /incheieri/.1 *. De%i+erarea i pronunarea ,otr-rii .u!e$toreti 2eliberarea este operaiunea ,n cadrul creia judectorii stabilesc, pe baza probelor administrate $i a concluziilor +ormulate de pri, soluia ce urmeaz a +i pronunat asupra liti'iului. Con+orm art. * 3 (1" 2upa s+arsitul dezbaterilor, judecatorii chibzuiesc in secret, +ie in sedinta, +ie in camera de consiliu. Menionm c, totu$i, pricina poate +i repusa pe rol, daca instanta 'aseste necesare noi lamuriri.(art.1 1" 4n cazul completului +ormat dintr-un sin'ur judector, deliberarea nu pune probleme procedurale. 2ac instana este alctuit din mai muli judectori, art.* 3 al.(*" arat c dupa chibzuire, presedintele aduna parerile judecatorilor, incepand cu cel mai nou in +unctiune 5, el pronuntandu-se cel din urma. 6e'iuitorul a optat pentru aceast soluie pentru ca judectorul mai nou s nu +ie tentat s se ralieze, dintr-o simpl condescenden, prerii judectorilor cu mai mult e7perien. %robleme pot aprea ,n cazul ,n care completul este alctuit din doi judectori, dac ace$tia au opinii di+erite. 8ezolvarea acestei situaii este dat de art.* 9: (1" 2aca majoritatea le'ala nu se poate intruni, pricina se va judeca din nou in complet de divergenta, in aceeasi zi sau in cel mult zile. (*" 6a instantele de +ond, parerile vor trebui sa +ie totdeauna motivate inainte de judecarea diver'entei, a+ara de cazul cand judecata se +ace chiar in ziua cand s-a ivit diver'enta.

(:" 2ezbaterile vor +i reluate asupra punctelor ramase in diver'enta: daca, dupa judecarea diver'entei, vor +i mai mult de doua pareri, judecatorii ale caror pareri se apropie mai mult, sunt datori sa se uneasca intr-o sin'ura parere. (;" <udecatorii pot reveni asupra parerilor lor, care au pricinuit diver'enta. ( " 2upa judecarea punctelor ramase in diver'enta, completul care a judecat inainte de ivirea ei va putea continua judecarea pricinii. (3" 2ispozitiile alin. (:" se aplica prin asemanare si in cazurile in care completele de judecata sunt alcatuite in numar +ara sot. 6e'ea permite amnarea pronunrii, dac deliberarea nu se poate +ace ,n ziua c&nd a avut loc dezbaterea ,n +ond: (1" 2aca instanta nu poate hotari de indata, pronuntarea se va amana pentru un termen pe care presedintele il va anunta si care nu va putea +i mai mare de 9 zile. (art.*3!" 2up deliberare, se ,ntocme$te dispozitivul hotr&rii: (1" 2upa ce s-a intrunit majoritatea, se va intocmi de indata dispozitivul hotararii care se semneaza, sub sanctiunea nulitatii, de catre judecatori si in care se va arata, cand este cazul, opinia separata a judecatorilor a+lati in minoritate. (*" =l se pronunta de presedinte, in sedinta, chiar in lipsa partilor. (:" 2upa pronuntarea hotararii nici un judecator nu poate reveni asupra parerii sale. (;" 2ispozitivul hotararii se consemneaza intr-un re'istru special, tinut de +iecare instanta. (art.* >" 2ispozitivul reprezint o parte esenial a hotr&rii deoarece conine soluia dat de instan asupra liti'iului. 4n practic, pentru aceast parte a hotr&rii se +olose$te denumirea de minut. ronunarea dispozitivului este un act procedural deosebit de important, +iind destinat s asi'ure publicitatea dezbaterilor $i ,n +aza +inal a procesului civil. Momentul pronunrii este unul solemn $i con+er dat cert hotr&rii. 2up pronunarea minutei se trece la redactarea hotr&rii, care va trebui s conin elementele prevzute de art.*31 Cod de proc.civ. Con+orm art.*33 Cod de proc.civ.: (1" .otararea se va +ace in doua e7emplare ori'inale, din care unul se ataseaza la dosarul cauzei, iar celalalt se va depune, spre conservare, la dosarul de hotarari al instantei. (*" %entru judecatorii, presedintele va putea incuviinta ca in locul celui de-al doilea e7emplar al sentintei sa se treaca intr-un re'istru dispozitivul ei, semnat de judecatorul si 're+ierul care au luat parte la judecata. 2up redactare, hotararea se va comunica partilor, in copie, in cazul cand aceasta este necesara pentru cur'erea termenului de e7ercitare a apelului sau recursului. (art.*33 al.:" A se e!ea" #n mo! $ore%ati " art.&'/ 0 (1/" (*2" (*3 NC)C.

&. Coninutu% ,otr-rii #rt. *31 cod de proc.civ. prevede elementele pe care trebuie s le conin orice hotrre judectoreasc: (1" .otararea se da in numele le'ii si va cuprinde: 1. aratarea instantei care a pronuntat-o si numele judecatorilor care au luat parte la judecata( *. numele, domiciliul sau resedinta partilor, calitatea in care s-au judecat( numele mandatarilor sau reprezentantilor le'ali si al avocatilor( :. obiectul cererii si sustinerile in prescurtare ale partilor cu aratarea dovezilor( ;. aratarea concluziilor procurorului: . motivele de +apt si de drept care au +ormat convin'erea instantei, cum si cele pentru care s-au inlaturat cererile partilor( 3. dispozitivul( 9. calea de alac si termenul in care se poate e7ercita( >. mentiunea ca pronuntarea s-a +acut in sedinta publica, precum si semnaturile judecatorilor si 're+ierului. #ceste meniuni alctuiesc cele trei pri indispensabile oricrei hotr&ri: a" practicaua (partea introductiv" b" considerentele (motivele de +apt $i de drept" c" dispozitivul. a" racticaua (partea introductiv) cuprinde elementele prevzute de art.*31 pct.1-;, adic un istoric sumar $i obiectiv al cauzei. #ceste elemente permit veri+icarea, de ctre instana de control judiciar, a respectrii normelor privitoare la competen, compunerea instanei, participarea procurorului, etc. 2e asemenea, se poate veri+ica dac instana a statuat ,n limitele investirii (,n limitele preteniilor deduse judecii", respectiv dac nu s-a pronunat e!tra petita, ultra petita sau minus petita.

b" "onsiderentele reprezint motivele de fapt i de drept care au determinat pronunarea soluiei. ?nstana trebuie s se re+ere, ,n motivare, la toate capetele de cerere $i s e7plice considerentele pentru care acestea au +ost admise sau respinse. "onsiderentele tre#uie s fie $n strict concordan cu dispozitivul hotrrii. #st+el, motivarea trebuie s +ie pertinent, complet, lo'ic, omo'en, +erm, concret, etc( ,n mod concis, judectorul se poate re+eri la doctrina $i jurisprudena ,n materia dedus judecii. 8eprezint motiv de recurs situaia ,n care hotararea nu cuprinde motivele pe care se sprijina sau cand cuprinde motive contradictorii ori straine de natura pricinii (art.:!; pct.9"

Con+orm art. *3;, (1" Motivarea hotararii se va +ace in termen de cel mult :! de zile de la pronuntare. 2aca instanta a +ost alcatuita din mai multi ma'istrati, presedintele va putea insarcina pe unul dintre ei cu redactarea hotararii. (*" %arerea judecatorilor ramasi in minoritate va trebui redactata in acelasi timp cu hotararea. c" %ispozitivul este o reproducere a minutei pronunate dup deliberare( ,ntre acestea trebuie s e7iste deplin identitate. 2ispozitivul conine meniunile de la art.*31 pct.3->. 2ispozitivul trebuie redactat ast+el ,nc&t soluia s poat +i pus ,n e7ecutare( el trebuie s +ie clar $i concret. Menionm c art.*>1@, *>1A Cod de proc.civ. permit lmurirea sau completarea dispozitivului, ,n condiiile pe care le vom analiza ,ntr-un para'ra+ ulterior. Meniunea de la pct.9 se re+er la cile de atac de reformare (apel, recurs). )ubliniem c indicarea 're$it, ,n dispozitiv, a cii de atac sau a termenului de e7ercitare nu poate con+eri prii un drept pe care le'ea nu i-l recunoa$te, dup cum nici nu i-l poate suprima. Con+orm pct.>, hotr&rea trebuie s cuprind semnturile judectorilor i grefierului. ?n cazul in care, dupa pronuntare, unul dintre judecatori este in imposibilitate de a semna hotararea, presedintele instantei o va semna in locul su, iar daca cel in imposibilitate sa semneze este 're+ierul, hotararea va +i semnata de 're+ierul se+, +acandu-se mentiune despre cauza care a impiedicat pe judecator sau pe 're+ier sa semneze hotararea. (art.*31 al.*" A se e!ea" #n mo! $ore%ati " art.(*/ NC)C. (. C%asi4i$area ,otr-ri%or .u!e$toreti a) sentine, decizii, $ncheieri (dup o#iect) #ceast clasi+icare este +cut chiar de le'iuitor, ,n art.* : : (1" .otararile prin care se rezolva +ondul cauzei in prima instanta se numesc /sentinte/, iar hotararile prin care se solutioneaza apelul, recursul, precum si recursul in interesul le'ii ori in anulare se numesc /decizii/. (*" 0oate celelalte hotarari date de instanta in cursul judecatii se numesc /incheieri/.1 )ubliniem c aceast clasi+icare nu acoper toate situaiile ivite ,n practic. #st+el, e7ist $i hotr&ri +inale (sentine, decizii" prin care nu se rezolv +ondul pricinii: hotr&rea de declinare a competenei, strmutarea procesului civil, etc. A se e!ea" #n mo! $ore%ati " art.(*( NC)C. #) hotrri propriu&zise i hotrri provizorii 'otrrile propriu&zise sunt cele ale cror e+ecte sunt nelimitate ,n timp.

'otrrile provizorii au e+ecte limitate ,n timp( prin intermediul lor se dispun msuri vremelnice, limitate la durata procesului sau la e7istena anumitor stri de +apt temporare (a se vedea art.31:A cod de proc.civ." c" hotrri nedefinitive, hotrri definitive i hotrri irevoca#ile (dup puterea le'al $i +ora e7ecutorie" #ceast clasi+icare este +cut ,n mod e7pres de le'e, ,n art.:99: (1" )unt hotarari definitive: 1. hotararile date in prima instanta, potrivit le'ii, +ara drept de apel( *. hotararile date in prima instanta care nu au +ost atacate cu apel sau, chiar atacate cu apel, daca judecata acestuia s-a perimat ori cererea de apel a +ost respinsa sau anulata( :. hotararile date in apel( ;. orice alte hotarari care, potrivit le'ii, nu mai pot +i atacate cu apel.B" (*" )unt hotarari irevoca#ile: 1. hotararile date in prima instanta, +ara drept de apel, nerecurate( *. hotararile date in prima instanta, care nu au +ost atacate cu apel( :. hotararile date in apel, nerecurate( ;. hotararile date in recurs chiar daca prin acestea s-a solutionat +ondul pricinii( . orice alte hotarari care, potrivit le'ii, nu mai pot +i atacate cu recurs. )ubliniem c hotr&rile care pot +i atacate cu apel sunt nedefinitive. d) hotrri integrale i hotrri pariale Majoritatea hotr&rilor au caracter inte'ral, deoarece statueaz asupra ,ntre'ului liti'iu. 4n anumite cazuri, le'ea permite $i pronunarea unor hotr&ri pariale: 2aca paratul recunoaste o parte din pretentiile reclamantului, instanta, la cererea acestuia, va da o hotarare partiala in masura recunoasterii. (art.*9!". C ast+el de hotr&re este dat +r drept de apel $i este e7ecutorie . e" hotrri cu condamnare unic i hotrri cu condamnare alternativ (dup modul de condamnare a debitorului" Cele mai multe hotr&ri sunt cu condamnare unic, permi&nd creditorului s-$i obin dreptul ,n natur. Dneori, pentru a se pre,nt&mpina consecinele dispariiei viitoare a unui bun, hotr&rile pot conine o condamnare alternativ: p&r&tul are obli'aia principal de a preda un bun $i o obli'aie secundar de a plti contravaloarea bunului respectiv( obli'aia alternativ se va e7ecuta doar dac bunul nu mai poate +i predat ,n natur.

+" hotrri $n constatare, hotrri $n realizarea dreptului i hotrri constitutive de drepturi (,n +uncie de caracterul aciunii asupra creia s-a statuat, a se vedea clasi+icarea aciunilor civile" .otr&rile ,n constatare au ca obiect simpla declarare a e7istenei sau ine7istenei unui drept. #ceste hotarari se mai numesc $i declarative. .otr&rile de condamnare (,n realizarea dreptului" sunt cele care impun e7ecutarea unei prestaii (de a da, a +ace sau a nu +ace". Cele mai multe hotr&ri sunt de condamnare. .otr&rile constitutive sunt acelea care creeaz, modi+ic sau stin' un statut juridic: hotr&rea de divor, hotr&rea de punere sub interdicie a unei persoane, hotr&rea de adopie, etc. =le nu se limiteaz doar la recunoa$terea unui drept sau la obli'area unei pri de a e+ectua o anumit prestaie, ci creeaz un statut nou, modi+ic&ndu-l sau substituindu-l pe cel anterior.