In celula vegetala formeaza dictiozomii.

Structura 5-11 saci turtiti (cisterne aplatizate), usor curbati asezati cu fata convexa (c is sau proximala sau de formare) catre nucleu sau RER si cu fata concava (trans, distala sau de maturare) catre plasmalema. Partea centrala a fiecarei cisterne este mai subtire, iar la periferie sunt mai dilatati. Vezicule de tranzitie: mici, situate intre nucleu si RE, pe de o parte si fata c is a cisternelor AG, de celalata parte. Prin ele, materialale sintetizate in RE sunt aduse in cisternele AG. Vezicule de secretie: mari (0,3-3 m) desprinse din sacii distali ai AG, contin p rodusi de secretie, care au suferit maturari in AG si prin exocitoza parasesc ce lula. De la periferia sacilor se formeaza lizozomi I. G.E.Palade observa o polaritate a sacilor AG in directie cis-trans (membrana sac ilor proximali are o grosime de 6nm, ca a RE, iar a sacilor distali are 10nm, ca a plasmalemei), dar si in aceeasi cisterna de la centru catre periferie. Polari tatea se refera la compozitia chimica, morfologie, continut enzimatic). Functiile AG: Prelucrarea produsilor de secretie celulara prin: Concentrare; Prelucrare biochimica; Glicozilare terminala; Sulfatare (adaugare de grupari sulfat, ex. din cerebrozide se formeaza sulfatide ); Segregarea produsilor de secretie si ambalarea lor in membrane proprii, capabile de a fuziona cu membrana plasmatica. Functiile AG: Biogeneza lizozomilor. Enzimele lizozomale au un marker (manozo-6-fosfat) recuno scut de un receptor specific din membrana cisternelor AG (deci are loc o segrega re a compusilor care se vor elimina din celula prin exocitoza de cei care vor in tra in compozitia lizozomilor I); Reciclarea membranelor (sugerata de Palade, in 1954). Pinozomii, receptozomii, f agozomii isi reintegreaza membranele lor in AG si nu in RE, iar veziculele de se cretie desprinse din AG isi integreaza membranele in plasmalema prin exocitoza.