Sunteți pe pagina 1din 41

4.

Disciplina: AUDIT
1. Definii auditul n general i identificai elementele fundamentale ale acestuia. Raspuns: Prin audit, n general, se nelege examinarea profesional a unei informaii n vederea exprimrii unei opinii responsabile i independente prin raportarea la un criteriu (standard, norm de calitate. !e rein elementele principale care definesc auditul, n general, a cror absen poate pune n discuie dac o activitate este sau nu audit i anume: " examinarea unei informaii trebuie s fie exclusiv o examinare profesionala : " scopul examinrii unei informaii este acela de a exprima o opinie asupra acesteia# " opinia exprimat asupra unei informaii trebuie s fie responsabil si independent, ceea ce presupune c persoana care face aceast examinare are anumite responsabiliti pentru activitatea sa i trebuie s fie o persoan independent# " examinarea trebuie s se fac nu oricum ci dup anumite reguli dinainte stabilite, cuprinse ntr$un standard sau norm legal sau profesional care constituie criteriu de calitate. 2. Ce este auditul financiar? Raspuns: %&uditul financiar repre'inta activitatea de examinare, in vederea exprimarii de catre auditorii financiari a unei opinii asupra situatiilor financiare, in conformitate cu !tandardele internationale de audit financiar ale (ederatiei )nternationale a *ontabililor ()(&* %. Denumirea de audit financiar poate fi folosita pentru a desemna numeroase misiuni ca: $auditul financiar al proceselor, tran'actiilor si situatiilor financiare# $auditul financiar al procedurilor informati'ate de tinere a contabilitatii# $auditul financiar al operatiunilor de sc+imb pentru a verifica pre'entarea regulamentara aacestora in situatiile financiare# $auditul financiar al contabili'arii c+eltuielilor sociale pentru a verifica respectare legislatieisociale# 1

$auditul financiar asupra situatie fiscale# $auditul financiar asupra conturilor de clienti pentru a verifica daca evaluarea creantelor indoielnice s$a facut de o maniera purdenta. &ltfel spus, orice anali'a, orice control, orice verificare si orice studiu asupra unei sectiuni sau a unei parti din contabilitate sau din situatiile financiare ale unei societati poate fi calificat drept audit financiar. . Definii auditul statutar i identificai elementele fundamentale ale acestuia. Raspuns: Prin audit statutar se nelege examinarea efectuat de un profesionist contabil competent i independent asupra situaiilor financiare ale unei entiti n vederea exprimrii unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare i complete a po'iiei i situaiei financiare precum i a re'ultatelor (performanelor obinute de acesta. &ltfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examinea' i certific n totalitatea lor situaiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activiti i operaii specifice intreprinderii auditate, n virtutea unor dispo'iii legale (legea contabilitii, legea societilor comerciale, legea pieelor de capital etc. , ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor intreprinderii (acionari, asociai . Elementele de baz ale conceptului de audit statutar sunt: profesionistul competent i independent care poate fi o persoan fi'ic sau persoan -uridic# , obiectul examinrii efectuat de profesionistul contabil l constituie situaiile financiare ale entitii, n totalitatea lor: bilan, cont de profit i pierdere i celelalte componente ale situaiilor financiare,, n funcie de referenialul contabil aplicabil# , scopul examinrii: exprimarea unei opinii motivate cu privire la imaginea fidel, clar i complet a po'iiei financiare (patrimoniului , a situaiei financiare i a re'ultatelor obinute de entitatea auditat# , criteriul de calitate n funcie de care se face examinarea i se exprim opinia l constituie standardele (normele de audit i standardele (normele contabile. ,

!. A"#rd$ri pri%ind met#d#l#gia auditului statutar. Raspuns: Practica internationala de audit cunoaste doua moduri de abordare a unei misiuni de audit statutar: $abordare pe fa'e si etape (didactica si mai teoretica # $abordare pe cicluri de control (mai operationala . &.&bordarea pe fa'e si etape cuprinde . fa'e si /0 etape: /. (a'a initiala: $ este fa'a cunoasterii entitatii controlate si a planificarii misiunii de audit# $ se caracteri'ea'a prin aceea ca ma-oritatea activitatilor sunt desfasurate la sediul auditorului. 1. (a'a controlului propriu 'is: $ este fa'a controlului intern si a verificarii conturilor# $ se caracteri'ea'a prin aceea ca activitatile sunt desfasurate in teren. .. (a'a finali'arii lucrarilor si elaborarii raportului: $ este fa'a lucrarilor de inc+idere si a elaborarii raportului de audit# $ se caracteri'ea'a prin aceea ca activitatile se desfasoara la sediul auditorului. &. A"#rdarea pe cicluri de c#ntr#l &bordarea pe cicluri de control presupune succesiunea pricipalelor fa'e si etape ale auditului in cadrul fiecarui ciclu. 2isiunea de audit cuprinde /4 cicluri, in cadrul fiecarui ciclu urmarind . fa'e succesice: cunoasterea operatiilor, evaluarea controlului intern si controlul conturilor: cumparari$ furni'ori, imobili'ari corporale si necorporale, van'ari$clienti, stocuri si productie in curs, tre'orerie, imobili'ari financiare, imprumuturi si obligatii financiare, fonduri improprii, personal si sociale, impo'ite si taxe, alte pasive, alte active, alte venituri si c+eltuieli, estimari contabile.

'. (a)e i etape n e*ecutarea unei misiuni de audit+ de "a)$. /. (a'a initiala# $ acceptarea mandatului si contractarea lucrarilor de audit# $ orientarea si planificarea auditului. 3

1. (a'a executarii lucrarilor# $ aprecierea controlului intern# $ controlul conturilor# $ examenul situatiilor financiare. .. (a'a finala. $ evenimente posterioare inc+iderii exercitiului# $ utili'area lucrarilor altor profesionisti# $ alte lucrari necesare inc+iderii# $ raportul de audit# $ documentarea lucrarilor de audit. ,. Acceptarea mandatului i c#ntractarea lucr$ril#r de audit. Raspuns: &cceptarea mandatului. &ctiunile intreprinse in aceasta etapa permit auditorului sa colecte'e informatiile necesare fundamentarii deci'iei de acceptare a misiunii, si se refera la: $ cunoasterea globala a intreprinderii# $ examenul de independenta si de absenta a incompatibilitatilor# $ examenul competentei# $ contactul cu fostul auditor sau cen'or# $ deci'ia de acceptare a mandatului# $ fisa de acceptare a mandatului. *ontractarea lucrarilor. 3ormele legale romanesti prevad obligatia ca activitatea profesionistilor contabili sa se desfasoare pe ba'a de contracte de prestari servicii, fara a se face vreo distinctie intre misiunilede audit legal si misiunile de audit contractual. !tandardul )nternational de &udit nr. 1/0 prevede ca auditorul si clientul trebuie sa convina termenii si conditiile de reali'are a misiunii de audit care se vor consemna intr$o !crisoare de misiunie de audit, sau in orice alt tip de contract adecvat. )ndiferent de forma pe care o imbraca relatia contractuala, din documentul respectiv nu trebuie sa lipseasca termenii si conditiile urmatoare: $ obiectivule auditului situatiilor financiare# $ responsabilitatea conducerii intreprinderii cu privire la pregatirea si pre'entarea situatiilor financiare# $ intinderea lucrarilor de audit, facand referire la legislatia aplicabila#

$ forma oricarui raport sau alte comunicari in legatura cu re'ultatele misiunii de audit# $ riscul inevitabil de nedetectare a unor anomalii semnificative ca urmare a sonda-elor# $ necesitatea de a avea acces fara restrictii la orice document contabil, piese -usitificative sau alte informatii solicitate.

-. .rientarea i planificarea auditului. Raspuns: &ceasta activitate desfasurata de catre auditorul financiar este o etapa importanta in cadrul misiunii sale, deoarece este etapa care urmea'a dupa ce auditorul a acceptat misiunea de audit financiar contabil. Principalele aspecte avute in vedere de catre auditor se refera la obtinerea de informatii cu caracter general care sunt utile in procesul planificarii misiunii de audit financiar contabil. Pentru reali'area obiectivelor acestei etape sunt necesare urmatoarele: 4 *ulegerea de informatii generale asupra intreprinderii 5 sunt vi'ate aspecte legatede natura activitatilor desfasurate de intreprindere, particularitatile sectorului din careface parte, structurile intreprinderii, organi'area generale a intreprinderii, politicilecomerciale, financiare si sociale, organi'area contabilitatii, practicile contabile utili'ate# 4 )dentificarea domeniilor si sistemelor semnificative 5 se au in vedere activitatile de productie, distributie, aprovisionari, precum si conturile care in raport cu suma sau prinnatura lor pot comporta riscuri de eror. 4 6edactarea planului de misiune 5 este in fapt programul general de munca in care sunt sinteti'ate toate informatiile obtinute pe ba'a carora sa poata fi orientata si planificata misiunea de audit si presupune: alegerea membrilor ec+ipei, reparti'area lucrarilor peoameni, utili'area lucrarilor reali'ate de auditorul intern al intreprinderii, coordonareacu auditorii de la societatile surori si de la societatea mama, solicitarea de specialisti pentru studierea sitemelor si datelor informati'ate in orice alte domenii, caledarul sedintelor &7& si *&, termenul de depunere al raportului. 4 8laborarea programului de munca 5 este un ansamblu de instructiuni puse in atentia tuturor participantilor la misunea de audit care permit controlul bunei executii alucrarilor pe tot parcursul misiunii de audit. Programul de 5

munca poate sa detalie'e obiectivele auditului, precum si bugetul de timp pentru fiecare rubrica si pentru fiecare procedura folosita. &ltfel spus programul de munca este o detaliere a tutror elementelor continure in Planul de audit (misiune , in vederea asigurarii indeplinirii acestuia din urma. 4 !upervi'area misiunii de catre conducatorul acesteia, care, potrivit cadrului teoretic, conceptual si legal, trebuie sa fie auditor financiar autori'at de catre *amera &uditorilor (inanciari din 6omania (*&(6 . /. 0lanul de misiune: c#ninut+ r#l. Raspuns: Planul de misiune este n fapt programul general de munc n care sunt sinteti'ate toate informaiile obinute pe ba'a crora s poat fi orientat i planificat misiunea de audit. 8ste documentul care servete ca instrument de ba' pentru toi intervenanii de$a lungul ntregii misiuni de audit. 6edactarea planului de misiune i pe aceast ba' a programului de munc presupune: $ alegerea membrilor ec+ipei n funcie de experiena i cunotinele lor n sectorul de activitate al intreprinderii# $ reparti'area lucrrilor pe oameni, n timp i n spaiu (subuniti, filiale n ar i n strintate etc. # $ utili'area lucrrilor reali'ate de auditorul intern al intreprinderii de ali auditori externi sau experi# $ coordonarea cu auditorii de la societile$surori i de la societatea$mam# $ solicitarea de specialiti pentru studierea sistemelor i datelor informati'ate n orice alte domenii (-uridic, fiscal, te+nic etc. # $ calendarul edinelor &7& i *&# $ termenul de depunere a raportului. Planul de misiune este deci un instrument de lucru care permite luarea de deci'ii cu privire la: lucrrile de efectuat, mi-loacele necesare, datele interveniilor n teren, rapoarte i relaii de stabilit, bugetul de timp i costurile anga-ate. !tandardul )nternaional de &udit ()!& nr. .00 intitulat 9Planificarea lucrrilor de audit: prevede obligaia planificrii activitii de audit ca o msur de asigurare c aceast activitate se reali'ea' de o manier eficient. )!& nu prevede un anumit model al planului de misiune (planului de audit , forma i fondul acestuia variind n funcie de talia intreprinderii, 6

complexitatea auditului, metodologia i te+nologia specificat utili'at de auditor# din planul de misiune nu pot lipsi informaii care se refer la: cunoaterea activitilor intreprinderii, nelegerea sistemului contabil i de control intern, riscul i pragul de semnificaie, natura calendarului i ntinderea procedurilor de audit i coordonarea, conducerea, supraveg+erea i revi'uirea lucrrilor.
*uprinde ; capitole, dupa cum urmea'a : ). Pre'entarea intreprinderii: $ Denumirea $ !ediul social# $ *apitalul social si actionarii# $ )nregistrare# $ !curt istoric $ *onsideratii succinte privind obiectul de activitate, piata, concurenta. )). )nformatii contabile: $ <ugete si conturi previ'ionale# $ Particularitatile sistemului contabil# $ Principiile contabile. ))). Definirea misiunii: $ 3atura misiunii: conturi anuale, conturi consolidate, previ'iuni# $ &lti auditori, experti sau cen'oir cu misiuni in intreprindere )=.!isteme si domenii semnificative: $ Prag de semnificatie# $ (unctii si conturi semnificative# $ >one de risc identitate# $ *ontroale semnificative pe care ne putem spri-ini. =. ?rientarea programului de lucru: $ &precierea controlului intern# $ @ucrari deosebite# $ *onfirmari de obtinut# $ )nventare fi'ice# $ &sistenta de specialitate necesare# $ Documente de obtinut. =). 8c+ipa si bugetul

=)). Planificarea: $ 6eparti'area lucrarilor# $ Datele interventiilor pe etape# $ @ista rapoartelor, scrisorilor de confirmare si alte documente ce urmea'a a fi emise.

1. 2%aluarea c#ntr#lului intern: c#ninut+ etape. Raspuns 1: &uditorul efectuea'a un studiu si o evaluare a sistemelor considerate semnificative in scopul identificarii controalelor interne pe care doreste sa se spri-ine, pe de o parte, precum si riscurile de eroare in tratarea datelor si informatiilor, pe de alta parte. Aoate actiunile intreprinse de auditor in aceasta etapa sunt concentrate asupra a trei intrebari care furni'ea' ba'a de apreciere a sistemului de control intern: $ care sunt procedurile efective, in functiune, care au ca obiectiv reali'area unui control intern eficientB $ aceste proceduri sunt aplicateB $ in ce masura aceste proceduri satisfac reali'area unui bun control intern si deci pot conduce la elaborarea de documente financiar 5 contabile corecteB &uditorul nu trebuie s verifice ansamblul controlului intern, ci numai acele elemente ale acestuia pe care vor sa se spri-ine, alctuind n acest sens un program de verificare a controlului intern. ?biectivul urmrit prin aprecierea controlului intern este de a determina n ce msur auditorul se poate spri-ini pe acest control pentru a$i putea defini natura, ntinderea i calendarul lucrrilor i interveniilor sale. 8tape: $ intelegerea si descrierea sistemelor semnificative# $ confirmarea intelegerii sistemului: testele de conformitate# $ evaluarea riscurilor de eroare# $ verificarea functionarii controlului intern# $ evaluarea preliminara# teste de permanenta# $ evaluarea finala si incidenta asupra misiunii.

13. Care sunt principalele #"iecti%e ale c#ntr#lului intern al unei entit$i? Raspuns: ?biectivele controlului intern sunt: /. prote-area activelor intreprinderii: $ definirea responsabilitatilor# $ separarea sarcinilor si functiilor# $ descrierea functiilor# $ procedura acordarii imputernicirilor. 1. asigurarea fidelitatii si exactitatii informatiei contabile: $ modalitatea de intocmire si circulatie a documentelor -ustificative# $ organi'area si tinerea corecta si la 'i a contabilitatii# $ organi'area si efectuarea inventarierii patrimoniului si a valorificarii acestuia# $ respectarea regulilor de intocmire a bilanturilor contabile# $ controalele de ba'a ale activitatii contabile. .. asigurarea respectarii dispo'itiilor intreprinderii 4. promovarea eficacitatii exploatarii

11. Care sunt elementele de "a)$ ale c#ntr#lului intern al unei entit$i? Raspuns: 8lementele de ba'a ale sistemului de control intern sunt: / 8xistenta unui plan de organi'are,cuprin'and : definirea cat mai precisa a sarcinilor (fiecare trebuie sa stie ce trebuie sa faca # definirea limitelor de competenta si a raspunderilor, ceea ce presupune stabilirea unei ierar+ii a carei autoritate e indiscutabila# circulatia informatiilor: circuitele documentelor trebuie sa fie suficient de precise si elaborate pentru a exclude negli-enta si fante'ia. 1 *ompetenta si integritatea personalului sunt esentiale, mai ales la nivelul directiunii# deci'iile pe care le iau responsabilii compartimentelor, bune sau rele, se repercutea'a asupra compartimentelor pe care le conduc. . 8xistenta unei documentatii satisfacatoare se refera la: producerea informatiilor: este recomandata existenta unor instructiuni scrise, sub forma, de exemplu, a unui manual de proceduri# ar+ivarea informatiilor: C memoria D unei intreprinderi este un element esential al controlului intern care, de altfel, conditionea'a toate controalele ulterioare.

10

12. 2*plicai imp#rtana separ$rii sarcinil#r n #rgani)area c#ntr#lului intern al unei entit$i. Raspuns: !epararea sarcinilor este necesar a fi facut astfel ncEt s permit controlul reciproc al execuiei lor. 8ste de dorit s se evite ca una i aceeai persoan s poat comite o eroare sau o inexactitate 5 iregularitate $ avEnd posibilitatea de a o ascunde sau fr ca alt persoan s aib posibilitatea de a o ascunde sau fr ca alt persoan s aib posibilitatea de a o descoperi. !epararea si delegarea atributiilor nu diminuea'a sau anulea'a responsabi$ litatea celor care gestionea'a patrimoniul intreprinderii. )n acest sens, delegarea atributiilor este necesar sa se faca: $ pentru un numar redus de personae, pentru a nu se dilua raspunderea# $ asigurand speciali'area acestor personae imputernicite# $ asigurand independenta persoanelor imputernicite fata de obiectul si subiectul controlului# $ asigurand autoritatea celor ce exercita controlul, respectiv dreptul de a impune luarea anumitor masuri.

11

1 . Definii auditul intern i c#ntr#lul intern+ i relaia dintre acestea. Raspuns: &uditul intern repre'int acea component a auditului financiar care const n examinarea profesional efectuat de un profesionist contabil competent i independent n vederea exprimrii unei opinii motivate n legatur cu validitatea i corecta aplicare a procedurilor interne stabilite de conducerea intreprinderii (entitii . &uditul intern repre'int un compartiment de control din cadrul entitii care efectuea' verificri pentru aceasta# face parte din controlul intern al entitii i are ca obiective de ba' verificarea eficacitii sistemelor contabile i de control intern. &uditul intern la o entitate se poate reali'a prin compartimente distincte ale acesteia i, n acest ca', auditorul intern face parte din structurile funcionale ale entitii economice sau sociale# auditul intern se poate reali'a i pe ba'e contractuale cu o firm de audit alta decEt cea care efectuea' auditul asupra situaiilor financiare ale acestei entiti. *ontrolul intern 5 un sistem de control intern ce cuprinde un ansamblu de politici i proceduri puse n aplicare de conducerea unei entiti n vederea asigurrii, n msura posibilului, a unei gestionri riguroase i eficiente a activitilor acesteia# implic: $ respectarea politicilor de gestiune, $ prote-area activelor, $ prevenirea i detectarea fraudelor i erorilor, $ exactitatea i ex+austivitatea nregistrrilor contabile i $ stabilirea la timp a informaiilor financiare. *ontrolul intern se al unei entitati se refera la totalitatea procedurilor si la reali'area lui participa intreg personalul entitatii respective. &uditul intern al unei entitati se refera la verificarea existentei, adaptabilitatii si modului de aplicare procedurilor de control intern din entitatea respectiva si se reali'ea'a prin compartimente distinct care fac parte din structura si sistemul de control intern al aceleiasi entitati# el poate fi reali'at si de firme speciali'ate de experti'a contabila.

12

1!. Care sunt principalele #"iecti%e ale auditului intern? Raspuns: ?biectivele auditului intern sunt: $ verificarea conformitii activitilor din entitatea auditat cu politicile, programele i managementul acestuia, n conformitate cu prevederile legale# $ evaluarea gradului de adecvare i aplicare a controalelor financiare i nefinanciare dispuse i efectuate de ctre conducerea unitii n scopul creterii eficienei activitii entitii# $ evaluarea gradului de adecvare a datelorFinformaiilor financiare i nefinanciare destinate conducerii pentru cunoaterea realitii din entitate: $ prote-area elementelor patrimoniale bilaniere i extrabilaniere i identificarea metodelor de prevenire a fraudelor i pierderilor de orice fel. 1'. 0lanul de audit i pr#gramele de lucru: r#l+ c#ninut+ f#rme de pre)entare. 3u exista un program standard de control al conturilor deoarece acest program depinde exclusivde re'ultatele etapelor precedente si de caracteristicile fiecarei intreprinderi. Pentru stabilirea programului de control, auditorul va utili'a planul de misiune si foaia de sinte'a aaprecierii controlului intern, documente ce asigura legatura cu etapele precedente. Programul de control poate fi stabilit pe o foaie de lucru speciala, care contine rubricile urmatoare: $ @ista controalelor de efectuat 5 cat mai bine detaliate pt a fi usor de identificat documentelesi informatiile necesare a se solicita intreprinderii# $ )ntinderea esantionului 5 volumul sonda-elor de efectuat pentru controlul respectiv# $ )ndicarea datei la care a fost efectuat controlul# $ ? referinta pentru foaia de lucru#

13

$ Problemele intalnite 5 se folosete pt supervi'area lucrarilor si pentru a stabili sinte'a re'ultatelor.

1,. 2lementele pr#"ante: definiie+ r#l+ criterii de apreciere. Raspuns: 8lemente probante ntr$o misiune de audit repre'int informatii obtinute de auditor pentru a a-unge la conclu'ii pe care acesta si fondea' opinia# aceste informatii constau n documente -ustificative si documente contabile care stau la ba'a situatiilor financiare si care sunt coroborate cu informatii din alte surse. 8lementele probante i permit auditorului s si forme'e o opinie asupra situatiilor financiare. 8lementele probante trebuie s ndeplineasc cumulativ dou conditii de calitate pentru a putea s stea la ba'a fondrii unei opinii: s fie suficiente si s fie -uste (adecvate . *aracterul suficient se stabileste n raport cu numrul de elemente probante colectate. *aracterul -ust se apreciea' n raport cu gradul de adecvare, cu pertinenta, fiabilitatea lor. (actorii care influentea' rationamentul auditorului n legtur cu ceea ce constituie elemente probante suficiente cuprind: $ importanta riscului de inexactitate, care depinde de: natura elemnetelor n cau', adecvarea controlului intern, natura activittilor reali'ate, existenta unor situatii susceptibile de a exercita o influent neobisnuit asupra conducerii ntreprinderii, situatia financiar a ntreprinderii# $ importanta relativ a elementului avut n vedere, tinEnd seama de ansamblul informatiilor bilantului contabil $ experienta cptat n cursul unor auditri anterioare $ conclu'iile procedurilor de audit, n special descoperirea eventual a unor fraude sau erori $ tipul de informatie disponibil. ?btinerea de elemente probante privind o informatie dat, de exemplu, existenta de stocuri, nu scuteste obtinerea de elemente probante pentru o alt afirmatie, de exemplu, evaluarea lor. &uditorul poate obtine un grad de certitudine mai ridicat atunci cEnd elementele probante adunate, de origine si de natur diferite sunt concordante.

14

Gn acest ca', auditorul poate obtine un grad de certitudine global superior celui pe care l obtine din fiecare din elementele probante luate i'olat. )nvers, cEnd elementele probante obtinute din surse diferite nu sunt concordante ntre ele, poate fi necesar folosirea unor proceduri suplimentare n scopul re'olvrii contradictiei. Arebuie s existe un raport re'onabil ntre costul pentru obtinerea de elemente probante si utilitatea informatiei obtinute. &tunci cEnd auditorul are dubii legitime cu privire la o informatie care pre'int o important semnificativ, el trebuie s se strduiasc s obtin elemente probante suficiente pentru a elimina aceste dubii. Dac nu este n msur s obtin aceste elemente probante suficiente, el nu trebuie s formule'e o opinie fr re'erv. )n ca'ul obtinerii de elemente probante pornind de la controalele substantive, auditorul trebuie sa determine daca elementele re'ultate din aceste controale, precum si din testele de procedura sunt suficiente si adecvate pentru a stabili daca la elaborarea situatiilor financiare de catre conducerea intreprinderii au fost intrunite criteriile: $ de existenta: un element al activului sau pasivului exista la un moment dat# $ de drepturi si obligatii: un element de activ este un drept al intreprinderii, iar un element de pasiv este o obligatie pentru intreprinderea data, la un moment dat# $ de ex+austivitate: activele, datoriile, tran'actiile sau evenimentele au fost inregistrate sitoate faptele importante au fost mentionate# $ de evaluare: inregistrarea unui activ sau a unei datorii s$a facut la valoare sa de inventar# $ de masurare: o operatie sau un eveniment este inregistrat la valoarea sa de tran'actionare siun venit sau o c+eltuiala apartine perioadei# $ de pre'entare si publicitate: o informatie este pre'entata, clasata si descrisa conformreferentialului contabil aplicabil.

1-. Te4nica s#nda5ului n audit. Raspuns: !onda-ul este definit ca o te+nic ce const n selecionarea unui anumit numr sau pri dintr$o mulime, aplicarea la acestea a te+nicilor de obinere a elementelor probante i extrapolarea re'ultatelor obinute asupra eantionului

15

la ntreaga mas sau mulime. Ae+nica sonda-ului este reglementat de !tandardul )nternaional de &udit ()!& nr. H.0. )n functie de caracteristica comuna si scopul urmarit se disting: $ sonda-e asupra atributiilor, care se utili'ea'a cand elementele ce constituie multimea pre'inta o caracterisit'a comuna, cum ar fi: urmarirea aprobarii comen'ilor cu oca'iacumpararilor sau se urmareste daca bunurile intrate in unitate fac obiectul unei note dereceptie# $ sonda-e asupra valorii, care se aplica atunci cand caracteristica urmarita este valoareaelementelor patrimoniala de antura stocurilor si a operatiunilor consemnate in rula-ul sisoldul conturilor. )n functie de pregatirea profesionala a auditorului si de gradul credibilitate pe care dorestesa$l dea conclu'iilor sale: $ sonda-e statistice# $ sonda-e nestatistice, ba'ate exclusiv pe experiena sa profesional# acestea din urm, ns, nu permit o extrapolare riguroas a re'ultatelor obinute asupra eantionului la ntreaga mas sau mulime. &legerea ntre cele dou tipuri de sonda-e depinde de pregtirea profesional a auditorului i de gradul de credibilitate pe care acesta dorete s l dea conclu'iilor sale. ?ricare ar fi ns tipul de sonda-, este important s fie respectate cEteva reguli riguroase privind deci'ia asupra eantionului i parcurgerea unor etape obligatorii: ). definirea precisa a obiectivelor# )). preci'area naturii elementelor si a limitei de timp cuprinse in sonda-# ))). executarea propriu$'isa a sonda-ului: alegerea tehnicilor, determinarea marimii esantionului, selectionarea esantionului, studiul esantionului, evaluarea rezultatelor, concluziile sondajului. 1/. Te4nica #"ser%$rii fi)ice. Raspuns: ?bservarea fi'ic este mi-locul cel mai eficace de verificare a existenei unui activ, ns ea nu aduce decEt o parte din elementele probante necesare i anume numai existena bunului respectiv# celelalte elemente probante ca:

16

proprietatea asupra bunului,valoarea atribuit etc. trebuie verificate prin alte te+nici. ?bservarea fi'ica vi'ea'a elemente de activ tangibile, cum ar fi: stocuri, bani si alte elemente pastrate in caserie, imobili'ari corporale. 8l verifica modalitatea de efectuare a inventarierii si respectarea procedurilor scrise. *ea mai buna metoda de a face acest lucru este de a asista la operatiunea de inventariere sau la o parte a acesteia. )n urma acestei verificari, auditorul se va asigura ca: $toate elementele sunt corect inventariate# $toate elementele inventariate sunt corespun'atoare calitativ. Dupa ce a obtinut aceste asigurari, auditorul va mai verifica urmatoarele elemente: $daca elementele inventariate apartin intreprinderii# $daca activele sunt corect evaluate.

11. C#nfirmarea e*tern$ 6direct$7. Raspuns: 8ste o procedur care const n a cere unui ter avEnd legturi de afacere cu intreprinderea verificat, s confirme direct auditorului informaiile privind existena operaiilor, a soldurilor etc. &uditorul are latitudinea de a determina condiiile i ntinderea acestei proceduri. Procedura se demarea' cu acordul conducerii intreprinderii supus controlului# dac aceasta nu se arat favorabil pentru o astfel de procedur, auditorul se poate gsi n una din urmtoarele dou situaii: sau consider c te+nicile compensatorii de control i aduc elemente suficiente de prob# sau consider c alte controale nu$l conduc la elemente probante fa de limitele impuse de conducerea intreprinderii, care va suporta consecinele necesare cu privire la certificare. !tandardul )nternaional de &udit ()!& nr. H0H definete principalele ca'uri n care auditorul are obligaia s procede'e la folosirea te+nicii confirmrii directe: confirmarea unor cau'e n ba'a crora s$au reali'at unele tran'acii# confirmarea de ctre bnci a soldurilor conturilor i alte informaii considerate necesare# confirmarea conturilor de clieni i debitori# 17

confirmarea stocurilor n depo'ite vamale, n consignaie i alte stocuri la teri# valori imobiliare cumprate prin intermediari financiari# mprumuturi de la teri# confirmarea soldurilor costurilor de furni'ori i creditori. *onfirmarea poate s fie po'itiv, atunci cEnd terul solicitat i exprim acordul asupra informaiei primit sau furni'ea' c+iar el informaia, sau negativ, atunci cEnd terului solicitat i se cere s nu rspund decEt n ca'ul n care nu este de acord cu informaia care i s$a pre'entat. &uditorul trebuie s ia n consideraie orice fapt de natur s pun n discuie fiabilitatea rspunsului obinut la cererea de confirmare extern (direct . Procedurile i principiile fundamentale, precum i modalitile lor de aplicare, n legtur cu utili'area de ctre auditor a procedurii confirmrii externe (directe ca mi-loc de obinere a elementelor probante, sunt reglementate prin !tandardul )nternaional de &udit ()!& nr.H0H. 23. 2*amenul situaiil#r financiare. Raspuns: !ituaiile financiare (bilan, contul de profit i pierdere i celelalte componente constituie documente de sinte' a contabilitii asupra crora auditorul i exprim opinia. *ontroalele efectuate asupra conturilor i$au permis auditorului s obin unele elemente probante pe ba'a crora s trag conclu'ii cu privire la diferite posturi i rubrici din situaiile financiare. Pentru a$i putea exprima opinia, auditorului trebuie s confirme c situaiile financiare sunt n acord cu conclu'iile sale i c ele reflect corect deci'iile conducerii intreprinderii i dau o imagine fidel activitii i situaiei financiare a intreprinderii. 8xamenul situaiilor financiare are ca obiect verificarea: faptului c bilanul, contul de profit i pierdere i celelalte componente ale situaiilor financiare sunt coerente, concord cu datele din contabilitate, sunt pre'entate conform principiilor contabile i reglementrilor n vigoare i in cont de evenimentele posterioare datei de nc+idere# faptului c anexele comport toate informaiile de importan semnificativ asupra situaiei patrimoniale, financiare i re'ultatele obinute. 18

Ae+nicile de examinare a situatiilor financiare se spri-ina pe procedurile analitice preva'ute in )!& H10 si in mod deosebit pe: stabilirea ratiourilor obinuite de anali' financiar i compararea lor cu cele ale exerciiilor precedente i ale sectorului de activitate# comparaiile ntre datele reieite din situaiile financiare i datele anterioare, posterioare i previ'iunile intreprinderii sau ale altor intreprinderi similare# compararea n procent fa de cifra de afaceri a diferitelor posturi din contul de profit i pierdere. In obiectiv central al examinrii situaiilor financiare l constituie verificarea dac acestea dau o imagine fidel clar i complet: po'iiei financiare intreprinderii# re'ultatelor financiare# situaiei financiare. Gn cadrul aciunilor de verificare a bilanului contabil, auditorul i divi'ea' diligenele verificEnd i satisfacerea unor reguli generale i particulare. 6eguli generale: bilanul contabil este ntocmit conform normelor contabile n vigoare, auditorul asigurandu$se ca principiul prundentei si al continuitatii activitatii sunt respectate, iar principiul independentei a fost aplicat# bilanul contabil este ntocmit sub o form comparativ, metodele de evaluare si pre'entare fiind identice cu cele ale anului precedent# daca intervin modificari , ele trebuie sa fie inscrise si -ustificate in anexa# elementele de activ i pasiv sunt evaluate separat fr s se opere'e compensaii# bilanul de desc+idere corespunde cu bilanul de nc+idere al exerciiului precedent# auditorul procedea'a pentru fiecare cont la verificarea contabila a credibilitatii componentelor sale si ale soldului sau# datele de inventar ale elementelor de active si pasiv sunt regrupate in registrul$inventar cantitativ si valoric, dupa ca'. 6eguli particulare. &uditorul verific modul de nregistrare a: capitalurilor proprii# mprumuturi i datorii asimilate# imobili'ri# stocuri i producie n curs de execuie# conturile de teri# conturile de provi'ioane# conturile de tre'orerie.

19

Gn legatur cu re'ultatul exerciiului, auditorul : $ examinea' unele conturi de c+eltuieli (c+iriile, primele de asigurare, comisioanele, onorariile, impo'itele, c+eltuielile sociale, contracte diverse etc. $ examinea' ba'ele de impo'itare stabilite n materie de taxe i impo'ite asupra conturilor de venituri# $ examinea'a, eventual cu conducerea intreprinderii, insuficientele si anomaliile constatate si propune, daca este ca'ul, efectuarea inregistrarilor corespun'atoare in masura in care ele sunt -ustificate# $ examinea' situaia comparativ a diverselor conturi de venituri i c+eltuieli. Gn legatur cu anexele la situaiile financiare, auditorul examinea' informaiile furni'ate de acestea, anali'End n mod deosebit: $ evoluia conturilor pre'entate de aceste anexe# $ respectarea modului i metodelor de evaluare a posturilor din bilan i din contul de profit i pierdere# $ metodele utili'ate pentru calculul amorti'rii i provi'ioanelor i fundamentarea lor. 21. 2lementele p#steri#are nc4iderii e*erciiului. Raspuns: !tandardul )nternaional de *ontabilitate ()&! nr. /0 stabilete tratamentul n situaiile financiare a evenimentelor favorabile i nefavorabile care survin dup data nc+iderii exerciiului, care pot fi de dou tipuri: $ evenimente care furni'ea' informaii n legtur cu fapte care existau la data nc+iderii exerciiului# sunt acele evenimente care aduc o mai ampl confirmare a circumstanelor existente la data nc+iderii# $ evenimente care furni'ea' informaii ba'ate pe fapte survenite dup data nc+iderii exerciiului# sunt evenimente care indic circumstane noi, aprute dup data nc+iderii. !tandardul )nternaional de &udit ()!& nr. HJ0 stabilete obligaiile pentru auditor de a lua n considerare incidenele evenimentelor posterioare nc+iderii exerciiului, atEt asupra situaiilor financiare cEt i asupra raportului su, distingEndu$se trei etape: $ fapte descoperite pEn la data raportului de audit 5 auditorul trebuie sa puna in lucru proceduri care urmaresc identificarea tuturor elementelor care pot necesita a-ustari ale situatiilor financiare sau informatii suplimentare in anexe, pana la data raportului sau. 20

$ fapte descoperite dup data raportului de audit, dar naintea publicrii situaiilor financiare 5 auditorul nu este obligat sa faca investigatii referitoare la situatiile financiare dupa data raportului. *onducerea intreprinderii trebuie sa informe'e auditorul despre eventualele modificari survenite intre data raportului de audit si data publicarii situatiilor financiare. $ fapte descoperite dup publicarea situaiilor financiare 5 daca auditorul ia cunostinta, dupa publicarea situatiilor financiare, de existenta unui eveniment care ar condus la modificarea opiniei, el trebuie sa stabileasca daca este ca'ul corectarii situatiilor financiare si sa discute aspectele respective cu conducerea intreprinderii.

22. R#lul i imp#rtana d#sarului e*erciiului. Raspuns: Dosarul exerciiului cuprinde toate elementele unei misiuni, a cror utilitate nu depete exerciiul controlat# el permite ansamblarea tuturor lucrrilor, de la organi'area misiunii la sinte' i formularea raportului. Dosarul exerciiului este indispensabil pentru: $ mai buna organi'are i control ale misiunii# $ documentarea lucrrilor efectuate, deci'iilor luate i asigurarea c programul s$a derulat fr omisiuni# $ nlesnirea muncii n ec+ip i supervi'area lucrrilor date la colaboratori# $ -ustificarea opiniei emise i redactarea raportului. )n mod u'ual dosarul cuprinde: $planificarea misiunii# $supervi'area lucrarilor# $aprecierea controlului intern# $obtinerea de elemente probante. Dosarul exercitiului este bine sa fie impartit pe sectiuni, pentru a usura utili'area sa in functie de cultura cabinetului. 2 . R#lul i imp#rtana d#sarului permanent.

21

Raspuns: Inele informaii i documente primite sau anali'ate n cursul diferitelor etape ale misiunii pot fi folosite pe toat durata mandatului. 8le nu au deci nevoie s fie cercetate n fiecare an. *lasarea lor ntr$un dosar separat, dosarul permanent, permite utili'area lor ulterioar dup aducerea sa la 'i. Dosarul permanent permite deci evitarea repetrii n fiecare an a unor lucrri i transmiterea de la un exerciiu la altul a elementelor de recunoatere a intreprinderii. 8lementele caracteristice continute de dosarul permanent sunt: a fisa de pre'entare# b scurt istoric al intreprinderii# c organigrame# d situatiile financiare ale ultimelor exercitii# e note asupra organi'arii sectorului de activitate, productie etc# f note asupra statutului# g procese verbale ale *& si &7&# + lista actionarilor sau asociatilor# i structura grupului# - contracte, asigurari. Pentru a$si indeplini rolul de informare, dosarul permanent trebuie: $sa fie tinut la 'i# $sa elimine informatiile perimate# $sa nu contina documentele voluminoase ale intreprinderii. 2!. 8tructura d#sarului e*erciiului. Raspuns: )n mod u'ual dosarul cuprinde: /. planificarea misiunii: $programul general de lucru# $note asupra utili'arii lucrarilor de control efectuate de altii# $datele si duratele vi'itelor, locurile de interventie# $compunerea ec+ipei# 22

$datele pentru emiterea raportului# $bugetul de timp# 1. supervi'area lucrarilor: $note asupra studierii dosarelor si stabilirea solutiilor la problemele ridicate# $aprobarea tuturor deci'iilor importante care pot afecta planificarea, programul lucrarilor,executarea lucrarilor, conclu'iilor lucrarilor, continutul raportului# .. aprecierea controlului intern: $evaluarea punctelor tari, punctelor slab si a 'onelor de risc# $foi de lucru privind: ba'ele de stabilire a sonda-elor efectuate# $comentarii asupra anomaliilor descoperite# 4. obtinerea de elemente probante: $program de control# $foi de lucru cuprin'and: obiectivul, detalii asupra lucrarilor efectuate, eventuale comentarii,conclu'ii# $documente sau copii de documente de la intreprindere sau terti, -usitificand cifrele examinate# $detalii asupra lucrarilor efectuate asupra situatiilor financiare: comparatii si explicatii alevariatiilor, conclu'ii# $sinte'a generala a re'ultatelor pe diferite etape ale misiunii si tratarea distincta a punctelor carear putea avea o influenta asupra deci'iei de certificare# $foi de lucru cu privire la faptele delictuale. Dosarul exerciiului este bine s fie mprit pe seciuni (pri pentru a uura utili'area sa. Gn general se folosete o mprire n /0 seciuni (pri simboli'ate de la & la K, astfel: $ 8& (dosarul exerciiului, !eciunea & intitulat 9&cceptarea misiunii:# $ 8< (dosarul exerciiului, !eciunea < intitulat 9!inte'a misiunii i rapoarte:# $ 8* (dosarul exerciiului, !eciunea * intitulat 9?rientare i planificare:# $ 8D (dosarul exerciiului, !eciunea D intitulat 98valuarea riscului legat de control:# $ 88 (dosarul exerciiului, !eciunea 8 intitulat 9*ontroale substantive:# $ 8( (dosarul exerciiului, !eciunea ( intitulat 9Itili'area lucrrilor altor profesioniti:# $ 87 (dosarul exerciiului, !eciunea 7 intitulat 9=erificri i informaii specifice:# $ 8L (dosarul exerciiului, !eciunea L intitulat 9@ucrrile de sfErit de 23

misiune:# $ 8) (dosarul exerciiului, !eciunea ) intitulat 9)ntervenii cerute prin reglementri diverse:# $ 8K (dosarul exerciiului, !eciunea K intitulat 9*ontrolul conturilor consolidate:.

2'. 8tructura d#sarului permanent. Inele informaii i documente primite sau anali'ate n cursul diferitelor etape ale misiunii pot fi folosite pe toat durata mandatului. 8le nu au deci nevoie s fie cercetate n fiecare an. *lasarea lor ntr$un dosar separat, dosarul permanent, permite utili'area lor ulterioar dup aducerea sa la 'i. Dosarul permanent permite deci evitarea repetrii n fiecare an a unor lucrri i transmiterea de la un exerciiu la altul a elementelor de recunoatere a intreprinderii. 8lementele caracteristice continute de dosarul permanent sunt: a fisa de pre'entare# b scurt istoric al intreprinderii# c organigrame# d situatiile financiare ale ultimelor exercitii# e note asupra organi'arii sectorului de activitate, productie etc# f note asupra statutului# g procese verbale ale *& si &7&# + lista actionarilor sau asociatilor# i structura grupului# - contracte, asigurari. Dosarul permanent se organi'ea' n seciuni (pri care uurea' clasarea documentelor i consultarea lor. (iecare seciune poate fi materiali'at printr$un despritor comportEnd un sumar al coninutului. Minerea la 'i se efectuea' pe sumar, indicEnd data introducerii documentului. 24

Dosarul permanent se subdivide n sapte seciuni pentru a facilita lectura i controlul din partea organismului profesional, dup cum urmea': $ P& (dosarul permanent, !eciunea & intitulat 97eneraliti:# $ P< (dosarul permanent, !eciunea < intitulat 9Documente privind controlul intern:# $ P* (dosarul permanent, !eciunea * intitulat 9!ituaii financiare i rapoarte privind exerciiile precedente:# $ PD (dosarul permanent, !eciunea D intitulat 9&nali'e permanente:# $ P8 (dosarul permanent, !eciunea 8 intitulat 9(iscal i social:# $ P( (dosarul permanent, !eciunea ( intitulat 9Kuridice:# $ P7 (dosarul permanent, !eciunea 7 intitulat 9)ntervenii externi:# 2,. 2lementele de "a)$ ale rap#rtului de audit ntr9# misiune de audit statutar. 6aportul unei misiuni de audit de ba' trebuie s conin n mod obligatoriu urmtoarele elemente de ba': $ titlul 5 recomandat sa se foloseasca titlul de 96aportul auditorului independent: pentru a$l distinge de rapoartele care pot fi elaborate de alte persoane# $ destinatarul 5 raportul trebuie adresat destinatarului care poate fi consiliul de administratie. $ paragraful introductiv 5 cuprinde identificarea entitatii auditate si a situatiilor financiare auditate# $ responsabilitatea conducerii pentru situatiile financiare 5 raportul trebuie sa preci'e'e ca cei din conducere sunt responsabili pentru intocmirea si pre'entarea corecta a situatiilor financiare in conformitate cu cadrul general aplicabil# $ responsabilitatea auditorului 5 raportul trebuie sa preci'e'e ca responsabilitatea auditorului este sa exprime o opinie asupra situatiilor financiare# $ paragraful opiniei 5 raportul trebuie sa pre'inte clar opinia auditorului asupra faptului daca situatiile financiare dau o imagine fidela po'itiei, situatiei financiare si re'ultatelor obtinute in accord cu referintele contabile si, daca este ca'ul, daca sunt conforme prevederilor legale# acest paragrap+ poate avea urmatoarele forme:
opinia fara re'erve (curata # opinia fara reserve, dar cu paragrap+ de observatii# opinia cu reserve#

25

imposibilitatea exprimarii unei opinii# opinia defavorabila.

$ alte responsabilitati de raportare 5 daca auditorul are si alte responsabilitati de raportare, acestea trebuie pre'entate intr$o sectiune separata a raportului, care urmea'a dupa paragraful opiniei# $ semntura auditorului 5 raportul trebuie sa poarte semnatura societatii de experti'a contabila insotita de semnatura auditorului# $ data raportului 5 raportul trebuie sa poarte data de la sfarsitul lucrarilor de audit# $ adresa auditorului 5 raportul trebuie sa mentione'e locul specific unde sunt situate birourile auditorului. 2-. .pinia defa%#ra"il$: m#ti%e+ m#d de pre)entare. Raspuns: *and auditorul nu poate exprima o opinie asupra ansamblului situatiilor financiare din cau'a de'acordului profund ce$l impiedica sa formule'e o opinie cu re'erve, acesta refu'a exprimarea unei opinii cu re'erve asupra situatiilor financiare. De'acordurile se refera la neregularitatile si inexactitatile constatate de auditorul financiar in legatura cu aplicarea principiilor si regulilor contabile de catre cei responsabili cu intocmirea si pre'entarea conturilor anuale. 3eregularitatile se refera la orice actiune, omisiune sau situatie care violea'a actele normative, regulile si principiile contabile, dispo'itiile statutului si +otararile &7&. )nexactitatile se refera la transpunerea in conturi sau pre'entarea unui fapt neconform cu realitate:erori de calcul, inexactitati in pre'entarea conturilor, inexactitati in informatiile furni'ate de manageri. ? astfel de opinie datorat de exemplu de'acordului asupra principiilor contabile, se poate pre'enta astfel: 9&stfel, cum este explicat n nota 9N:, nu s$au constatat amortismente n situaiile financiare. &ceast practic nu este, n opinia noastr, n acord cu 3ormele de amorti'are a capitalului imobili'at n active corporale. *+eltuielile aferente, pe ba'a unui amortisment linear i a unei cote de O. pentru cldiri i O. pentru utila-e, trebuia s se ridice la suma de O., pentru exerciiul nc+eiat la ./ decembrie 100O . Gn consecin, amortismentele cumulate trebuiau s se ridice la O. mil. lei, iar pierderea exerciiului i pierderile cumulate la O. mil. lei. 26

Dup prerea noastr, datorit incidenei faptelor menionate n paragraful precedent, situaiile financiare nu dau o imagine fidel situaiei financiare a societii la ./ decembrie 100O, contului de profit i pierdere, pentru exerciiul nc+eiat la aceast dat, i nu sunt conforme cu prevederile legale i statutare.:

2/. Imp#si"ilitatea e*prim$rii unei #pinii: m#ti%e+ m#d de pre)entare. Raspuns: &uditul exprima acest tip de opinie atunci cand se afla in imposibilitatea de a formula o opinie asupra ansamblului situatiilor financiare, deoarece exista inexactitati in situatia financiara sau limitarea ariei de cuprindere a auditului impiedica sa obtina suficiente probe pentru a sustine o opinie cu re'erve. &uditorul trage conclu'ia ca efectele potentiale care decurg din lipsa probelor sunt atat de materiale (semnificative incat situatiile financiare in ansamblul or ar putea pre'enta eronat po'itia financiara a entitatii auditate. )n acest ca', auditorul renunta sa exprime o opinie. )n raportul sau, acesta va specifica clar ca se afla in imposibilitatea de a exprima o opinie si va preci'a clar toate elementele de incertitudine. &tunci cand exista o limitare a ariei de aplicabilitate a activitatii auditorului ce necesita exprimarea unei opinii cu re'erve sau imposibilitatea exprimarii unei opinii, raportul de audit trebuie sa pre'inte limitarea si sa indice posibilele a-ustari ale situatiilor financiare ce ar putea fi determinate ca fiind necesare daca nu ar fi existat limitarea. 8xemplificam mai -os situatii ce conduc la o opinie, alta decat aceea favorabila F necalificata. $ conducerea refu'a sa aplice unele principii si proceduri ale contabilitatii# $ conducerea nu este de acord sa solicite confirmari din partea tertilor# $ conducerea nu pune la dispo'itia auditorului informatiile ce$i sunt necesare.

27

? astfel de opinie datorat limitrii ntinderii lucrrilor se poate pre'enta astfel: 93oi nu am fost n msur s asistm la inventarul fi'ic, nici s procedm la confirmarea direct a conturilor de clieni, din cau'a limitrii ntinderii lucrrilor noastre, impus de ctre direciune. &vEnd n vedere importana faptelor expuse mai sus, noi nu ne exprimm opinia asupra conturilor anuale.:

21. .pinia cu re)er%e: m#ti%e+ m#d de pre)entare. Raspuns: *and auditorul are indoieli sau nu este de acord cu unul sau mai multe elemente ale situatiilor financiare care sunt materiale (au importanta semnificativa dar nu sunt fundamentale pentru buna intelegere a situatiilor financiare, acesta exprima o opinie calificata sau o opinie cu re'erve. ?pinia se exprima in termeni care indica un re'ultat nesatisfacator asupra unor aspecte ale auditului, specificand clar si prPcis elementele cu care auditorul nu este de acord sau pe care le considera indoielnice si care l$au determinat sa exprime o opinie cu re'erve. 6e'ervele se pre'int naintea paragrafului de opinie. Gn astfel de ca'uri, paragraful opiniei se formulea' astfel: 8xemplu de re'erve datorate limitrii ntinderii lucrrilor: 93oi nu am putut asista la inventarul fi'ic din ./ decembrie 100O, cci noi am fost desemnai auditori ulterior acestei date. MinEnd seama de natura documentelor contabile ale societii, noi am putut controla cantitile prin alte proceduri. Dup prerea noastr, cu excepia incidenei a-ustrilor care ar fi putut fi necesare, dac noi am fi putut efectua controlul fi'ic al cantitilor, situaiilor financiare dau o imagine fidel po'iiei i situaiei financiare a societii la ./ decembrie 100O, cEt i contului de profit i pierdere pentru exerciiul nc+eiat la aceast dat i sunt conforme cu prevederile legale i statutare:.

28

8xemplu de re'erve datorate de'acordului cu conducerea entitii auditate: 9&stfel, cum este explicat n nota 9N: anexat, nu s$au constatat amortismente n situaiile financiare. &ceast practic nu este, n opinia noastr, n acord cu 3ormele de amorti'are a capitalului imobili'at n active corporale. *+eltuielile aferente, pe ba'a unui amortisment linear i al unei cote de O. pentru cldiri i O. pentru utila-e, trebuie s se ridice la suma de O. pentru exerciiul nc+eiat la ./ decembrie 100O . Gn consecin, amortismentele cumulate trebuie s se ridice la O. mil. lei, iar pierderile exerciiului i pierderile cumulate la O. mil. lei. Dup prerea noastr, cu excepia incidenei asupra conturilor anuale, a faptelor menionate n paragraful precedent, conturile anuale dau o imagine fidel po'iiei i situaiei financiare a societii la ./ decembrie 100O, cEt i contului de profit i pierdere pentru exerciiul nc+eiat la aceast dat, i sunt conforme cu prevederile legale i statutare.: 3. .pinia f$r$ re)er%e: semnificaie+ m#d de pre)entare. Raspuns: &cest tip de opinie este exprimat de auditor cand s$a a-uns la conclu'ia ca: a situatiile financiare au fost intocmite cu respectarea principiilor si politicilor contabile aplicabile si ofera sub toate aspectele materiale, o imagine fidela si reala asupra operatiilor financiare ale entitatii# b situatiile financiare reflecta cu fidelitate po'itia financiara a entitatii auditate. Aran'actiile financiare s$au efectuat in conformitate cu prevederile si reglementarile legale in vigoare# c toate informatiile de importanta semnificativa cu privire la situatiile financiare sunt corect mentionate. 9Dup prerea noastr, conturile anuale dau o imagine fidel (sau pre'int n mod sincer, n toate aspectele lor semnificative , po'iiei i situaiei financiare a societii la ./ decembrie 100O precum i re'ultatelor acestor operaii i fluxurilor de tre'orerie pentru exerciiul nc+is la aceast dat, n conformitate cu normele internaionale (sau naionale de contabilitate:.

29

1. .pinia f$r$ re)er%e+ dar cu un paragraf de #"ser%aii: semnificaie+ m#d de pre)entare. Raspuns: Gn unele ca'uri, raportul de audit poate fi modificat, adugEnd un paragraf de observaii al crui obiectiv este de a lmuri cititorul asupra unui punct privind conturile anuale, expus de o manier detaliat n anex. &dugarea unui astfel de paragraf nu afectea' opinia auditorului# aceasta se situea' de preferin dup paragraful de opinie i preci'ea', n general, c acesta nu constituie o re'erv. &cest tip de opinie se formulea' atunci cEnd apar elemente care ns nu afectea' opinia auditorului# paragraful de observaii se situea', de regul, dup paragraful de opinie. (orma de pre'entare a paragrafului de opinie n acest ca' este urmtoarea: 9(r s exprimm o re'erv asupra situaiilor financiare, noi atragem atenia asupra notei 9N: din anex. !ocietatea face obiectul unui proces n care este acu'at de infraciune n utili'area brevetelor i n care i se pretinde vrsarea redevenelor i daunelor de interese# societatea a anga-at o contra$ aciune i audierile preliminare, cEt i procedurile -uridico$ administrative ale celor dou aciuni sunt n curs. 6e'ultatul final al acestei afaceri nu poate, n pre'ent, s fie determinat i, n consecin, nu au fost constituite provi'ioane pentru acoperirea c+eltuielilor care ar putea s re'ulte:. 2. 0aragraful #piniei: tipuri de #pinie. Raspuns: Paragraful opiniei 5 raportul de audit trebuie sa pre'inte clar opinia auditorului asupra faptului daca situatiile financiare dau o imagine fidela po'itiei, situatiei financiare si re'ultatelor obtinute in accord cu referintele contabile si, daca este ca'ul, daca sunt conforme prevederilor legale. Aermenii utili'ati pentru exprimrea opiniei auditorului sunt 9dau o imagine fidel: sau 9pre'int n mod sincer n toate aspectele lor semnificative:. &ceste 1 formulari semnifica, intre altele, ca auditorul nu ia in considerare decat elementele semnificative privind situatiile financiare.

30

&cest paragraf poate avea urmatoarele forme: opinia fara re'erve (curata # opinia fara re'erve, dar cu paragraf de observatii# opinia cu re'erve# imposibilitatea exprimarii unei opinii# opinia defavorabila.

. 0aragraful pri%ind natura i ntinderea lucr$ril#r de audit. Raspuns: &cest paragraf cuprinde referenialul de audit utili'at, respectiv !tandardele )nternaionale de &udit sau norme i practici naionale, precum i descrierea lucrrilor de ctre auditor. 6aportul auditorului trebuie s descrie ntinderea lucrrilor de audit, indicEnd c ele au fost ndeplinite conform !tandardelor )nternaionale de &udit sau conform normelor sau practicilor naionale. 9Gntinderea lucrrilor: d posibilitatea pentru auditor s pun n oper procedurile de audit -udecate ca necesare n condiiile concrete date. *ititorul are n fapt nevoie s se asigure c auditul a fost fcut conform normelor i practicilor n materie# dac aceasta nu re'ult n mod clar, se presupune c normele i practicile utili'ate sunt cele din ara indicat prin adresa auditorului. 6aportul trebuie s preci'e'e c auditul a fost planificat i executat de o manier care s asigure n mod re'onabil c situaiile financiare nu comport anomalii semnificative. 6aportul trebuie s indice c auditul efectuat furni'ea' o ba' re'onabil a expresiei de opinie. &cest paragraf poate, de exemplu, avea formularea urmtoare: 93oi am reali'at auditul conform !tandardelor )nternaionale de &udit (sau se poate face referire la normele sau practicile naionale .&ceste standarde (norme preci'ea' c auditul nostru trebuie s fie planificat i reali'at n scopul de a obine o asigurare re'onabil c, situaiile financiare nu comport anomalii semnificative. In audit const n a exprima, pe ba' de sonda-e, elementele probante care s -ustifice sumele i informaiile coninute n situaiile financiare# el const, de asemenea, n a evalua principiile i metodele contabile folosite i estimrile semnificative fcute de ctre 31

conducerea entitii, pentru nc+iderea situaiilor financiare, cEt i n a efectua o revedere a pre'entrii de ansamblu a acestora. 8stimm c auditul efectuat furni'ea' o ba' re'onabil a exprimrii opiniei noastre.: !. 0aragraful intr#ducti% al rap#rtului de audit statutar. Raspuns: &cest paragraf cuprinde identificarea entitatii auditate si a situaiilor financiare auditate. 6aportul de audit trebuie sa identifice tilul fiecarei situatii financiare a entitatii care a facut obiectul auditului, cat si data si perioada de acoperire prin aceste documente, sa faca referire la re'umatul politicilor contabile semnificative si la alte note semnificative. '. C#ninutul rap#rtului de audit. Raspuns: 6aportul de audit trebuie s conin: $ relaia contractual de executare a misiunii de audit# $ observaiile reieite din diverse verificri# $ informaiile a cror meniune n raport este prev'ut expres de lege# $ oferirea garaniei pentru acionari i teri c un personal calificat a obinut asigurarea c situaiile financiare ofer o imagine fidel, clar i complet po'iiei financiare, performanelor i situaiei financiare generale a intreprinderii# $ meniunea c situaiile financiare auditate sunt anexate la raportul de audit. Din raportul de audit trebuie s re'ulte n mod clar: $ menionarea responsabilitilor pentru auditor i pentru conducerea intreprinderii# $ descrierea obiectivelor i natura misiunii de audit# $ situaiile care fac s apar incertitudini# $ natura i locul observaiilor n raport.

32

,. R#lul rap#rtului de audit. Raspuns: 6aportul de audit are un triplu rol: $ instrument de comunicare cu utili'atorii situaiilor financiare emise de entitatea auditat, respectiv cu publicul, precum i cu acionarii pentru deci'ii economice# $ instrument de confirmare a ncrederii publicului i acionarilor n situaiilor financiare pre'entate de o entitate# $ instrument de identificare a responsabilitilor pentru auditor i pentru conducerea entitii auditate.

-. Care sunt n#rmele de referin$ n auditul situaiil#r financiare? Raspuns: Gn auditul situatiilor financiare ale unei entitti sunt folosite dou categorii de norme de referint: norme contabile si norme de audit. 3ormele (standardele contabile sunt stabilite de organismele de reglementare din domeniul contabilittii care sunt, de regul, organisme de interes public, autonome. 3ormele contabile sunt comune si obligatorii pentru toti cei care stabilesc, controlea' si utili'ea' situatiile financiare. 8ntittile care au obligatia de a stabili situatii financiare sunt cele prev'ute la art. /, alin /, din legea contabilittii Q1F/RR/, republicat. *ei care controlea' sunt prev'uti de legislatia fiecrei tri (auditori, cen'ori si au ca referint n activitatea lor normele contabile. 3ormele de audit permit tertilor s aib asigurarea c opinia auditorului va fi emis n functie de criterii de calitate omogene# ele permit ns si auditorului s defineasc scopurile pe care le are de atins prin punerea n lucru a celor mai potrivite te+nici. 3ormele de audit se clasific n trei categorii, acoperind ntreaga activitate a auditorului: $ norme profesionale de lucru# 33

$ norme de raportare# $ norme generale de comportament.

/. Ce sunt i ce r#l 5#ac$ n#rmele de audit? Raspuns: 3ormele (standardele de audit repre'int un ansamblu de reguli definite de o autoritate profesional la care se refer auditorul pentru calificarea muncii sale. &cestea pot fi: $ !tandardele )nternaionale de &udit ()!& , Practicile )nternaionale de &udit ()&P! , !tandardele )nternaionale privind &nga-amentele de 6evi'uire ()!68 , !tandardele )nternaionale privind &nga-amentele de &sigurare ()!&8 , !tandardele )nternaionale pentru 2isiuni *onexe ()!6! emise de *onsiliul pentru !tandarde de &udit i &sigurri ()&&!< din cadrul (ederiei )nternaionale a *ontabililor ()(&* # $ normele naionale emise de un organism profesional recunoscut ca fiind autoritate n domeniu. 3ormele de audit permit terilor s aib asigurarea c opinia auditorului va fi emis n funcie de criterii de calitate omogene# ele permit ns i auditorului s defineasc scopurile pe care le are de atins prin punerea n lucru a celor mai potrivite te+nici. 3ormele de audit se clasific n trei categorii, acoperind ntreaga activitate a auditorului: $ norme profesionale de lucru# $ norme de raportare# $ norme generale de comportament. 1. Ce sunt i ce r#l au n#rmele c#nta"ile? Raspuns: 3ormele (standarde contabile sunt stabilite de organismele de reglementare din domeniul contabilitii care sunt, de regul, organisme de interes public, autonome. 3ormele contabile sunt comune i obligatorii pentru toi cei care stabilesc, controlea' i utili'ea' situaiile financiare. 8ntitile care au 34

obligaia de a stabili situaii financiare sunt cele prev'ute la art. / din @egea *ontabilitii. *ei care controlea' sunt prev'ui prin legislaia fiecrei ri (auditori, cen'ori i au ca referin n activitatea lor normele contabile. !ituaiile financiare sunt destinate s satisfac nevoile comune de informaii ale unei game largi de utili'atori. Pentru muli utili'atori aceste situaii financiare constituie singura surs de informaii complementare care s le satisfac nevoile. &ceste situaii financiare trebuie s fie stabilite potrivit uneia sau mai multora din referinele urmtoare: $ standarde internaionale de raportare financiar# $ standarde sau norme contabile naionale# $ alte referine contabile bine preci'ate i recunoscute, aplicate pentru elaborarea i pre'entarea situaiilor financiare. 3ormele contabile internaionale sunt stabilite de )&!*( ((undaia *omitetului pentru !tandarde )nternaionale de *ontabilitate i sunt denumite generic !tandardele )nternaionale de 6aportare (inanciar ()(6! care cuprind: $ !tandardele )nternaionale de 6aportare (inanciar emise de )&!< ()(6! # $ !tandardele )nternaionale de *ontabilitate ()&! # $ standardele de interpretare emise de !)* sau )(6)*# $ alte documente emise de )&!<, !)* sau )(6)*.

!3. Ce este i cum se determin$ pragul de semnificaie? Gn general, prin prag de semnificaie se nelege nivelul, mrimea unei sume peste care auditorul consider c o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta regularitatea i sinceritatea situaiilor financiare, cEt i imaginea fidel a re'ultatului, a situaiei financiare i a patrimoniului intreprinderii.
&ltfel spus, pragul de semnificaie repre'int ceea ce n contabilitatea anglo$ saxon poart denumirea de materialitate, adic nivelul de eroare sub care nelegerea i interpretarea situaiilor financiare nu vor fi afectate semnificativ. De exemplu, diferena dintre un profit net de 4RRmii lei i unul de H00 mii lei nu pare s influene'e evaluarea unei societi comerciale, n timp ce dou cifre alternative de 1H0 mii lei i H00 mii lei par s fie substanial diferite i probabil vor duce la o evaluare destul de diferit a societii.

@a nceputul misiunii, stabilirea unui prag global de semnificaie este necesar pentru a determina domeniile i sistemele semnificative.

35

Gn cursul misiunii, pragurile de semnificaie determinate pentru controlul fiecrei seciuni din situaiile financiare permite orientarea programelor de munc spre riscurile existente, prin stabilirea mai corect a eantioanelor de control# aceasta evit anga-area n lucrri care nu vor servi la fundamentarea opiniei asupra situaiilor financiare. &ceste praguri sunt, n general, inferioare pragului global pentru a ine cont de cumulul posibil al erorilor constatate. @a sfEritul misiunii, pragul global permite auditorului s aprecie'e dac erorile constatate trebuie s fie cori-ate sau s fac obiectul unei meniuni n raport, dac intreprinderea refu' s le cori-e'e. *a urmare, stabilirea unor praguri de semnificaie permite: $ orientarea mai bun i planificarea misiunii# $ evitarea lucrrilor inutile# $ -ustificarea deci'iilor referitoare la opinia emis. Pentru determinarea pragului de semnificaie pot fi utili'ate diferite elemente de referin: capitalurile proprii, re'ultatul net, cifra de afaceri etc. Definirea pragului de semnificaie permite auditorului nc de la nceputul activitii (misiunii sale s aprecie'e mai bine sistemele i conturile susceptibile s conin erori sau inexactiti semnificative, iar la sfEritul misiunii s aprecie'e dac anomaliile pe care le$a descoperit trebuie s fie corectate n cadrul exerciiului, n scopul de a putea emite o opinie fr re'erve. Inele circumstane particulare trebuie avute n vedere la determinarea pragului de semnificaie: $ existena unor prevederi legale, statutare sau contractuale# $ evoluia important de la un an la altul a unor posturi# $ capitaluri proprii sau re'ultate anormale. !1. Riscul de audit: c#mp#nentele i relaiile ntre acestea. 6iscul de audit repre'int riscul ca auditorul s exprime o opinie incorect prin faptul c erori semnificative exist n situaiile financiare. 8l se divide n trei: $ riscul inerent (6) $ riscul inerent const n posibilitatea ca soldul unui cont sau c o categorie de operaiuni s comporte erori semnificative, i'olate sau mpreun cu erorile din alte conturi sau categorii de operaiuni, datorit unui control intern insufficient# $ riscul legat de control (6* $ riscul legat de control const n faptul c o eroare semnificativ n cont sau ntr$o categorie de operaiuni, i'olat sau 36

mpreun cu alte solduri de cont sau categorii de operaiuni, nu este nici prevenit, nici descoperit i corectat prin sistemul contabil i de control intern utili'ate# $ riscul de nedetectare (63 $ riscul de nedescoperire const n faptul c controalele declanate de auditori nu reuesc s descopere o eroare semnificativ n soldul unui cont sau ntr$o categorie de operaiuni, i'olat sau mpreun cu alte solduri sau categorii de operaiuni. 6elaia dintre acestea se poate pre'enta sub forma urmtoare: 6& S 6i x 6* x 63 8xist anumite relaii ntre cele trei componente ale riscului de audit. 6iscul de nedetectare este invers proporional cu cumulul riscurilor inerente i riscurile legate de control. De exemplu, dac riscurile inerente i cele legate de control sunt ridicate, trebuie fixat un nivel al riscului de nedetectare redus, astfel ncEt s fie redus cEt mai mult riscul de audit i, invers, dac riscurile inerente i cele legate de control sunt slabe, auditorul va accepta un nivel al riscului de nedetectare mai ridicat, reducEnd astfel riscul de audit. Pe de alt parte, trebuie sesi'at i relaia de invers$proporionalitate: dintre caracterul semnificativ i riscul de audit# cu cEt pragul de semnificaie este mai mare cu atEt riscul de audit este mai mic i invers. Dac, de exemplu, auditorul constat c pragul de semnificaie acceptabil este redus, riscul de audit crete# atunci auditorul va putea: $ s reduc nivelul riscului legat de control prin compensarea cu teste de proceduri mai de'voltate sau suplimentare# $ s reduc riscul de nedescoperire modificEnd natura, calendarul i ntinderea controalelor proprii. !2. Ce este riscul legat de c#ntr#l? Raspuns: 6iscul legat de control const n faptul c o eroare semnificativ n cont sau ntr$o categorie de operaiuni, i'olat sau mpreun cu alte solduri de cont sau categorii de operaiuni, nu este nici prevenit, nici descoperit i corectat prin sistemul contabil i de control intern utili'ate.

37

6iscul legat de control nu poate fi n ntregime eliminat, avEnd n vedere limitele inerente oricrui sistem contabil i de control intern. Gn general, auditorul fixea' un nivel ridicat al riscului legat de control, atunci cEnd: $ sistemele contabile i de control intern nu sunt aplicate corect# $ sistemul contabil i de control intern al intreprinderii sunt considerate ca insuficiente. *End evaluarea riscului legat de control se face la un nivel redus, auditorul va trebui s documente'e elementele pe care se spri-in n conclu'iile sale. ! . Ce este riscul inerent? 6iscul inerent const n posibilitatea ca soldul unui cont sau c o categorie de operaiuni s comporte erori semnificative, i'olate sau mpreun cu erorile din alte conturi sau categorii de operaiuni, datorit unui control intern insuficient. Pentru a evalua riscul inerent, auditorul recurge la -udeci profesionale ba'ate pe evaluarea unor factori ca: $ experiena i cunotinele cadrelor de conducere, eventualele sc+imbri intervenite n cursul exerciiului la nivelul conducerii# $ presiuni exercitate asupra conducerii i alte mpre-urri de natur a incita la pre'entarea unor situaii financiare inexacte (numr mare de intreprinderi falite n sectorul de activitate # $ natura activitilor desfurate de intreprindere (u'ura moral a te+nologiei, ec+ipamentelor, produselor i serviciilor, structuri neadecvate # $ factori influenEnd sectorul din care face parte intreprinderea: condiii economice i concureniale, inovaii te+nologice, evoluia cererii i practicile contabile# $ situaii financiare care pot s conin anomalii: conturi coninEnd a-ustri privind exerciiile anterioare sau estimri# $ vulnerabilitatea activelor la pierderi sau deturnri# $ nregistrarea unor operaiuni neobinuite i complexe, mai ales la sfEritul exerciiului.

38

!!. Ce este riscul de nedetectare? 6iscul de nedescoperire const n faptul c controalele declanate de auditori nu reuesc s descopere o eroare semnificativ n soldul unui cont sau ntr$o categorie de operaiuni, i'olat sau mpreun cu alte solduri sau categorii de operaiuni. 3ivelul riscului de nedetectare depinde de controalele proprii ale auditorului# riscul de nedetectare nu poate fi eliminat n totalitate, oricare ar fi te+nicile i procedurile folosite de auditor. !'. C#nceptul de independen$ n audit. Principiul independentei se aplica tuturor profesionistilor contabili in practica libera, indiferent de natura serviciului profesional prestat. )n ca'ul executarii, insa, a unor misiuni de audit prin care se furni'ea'a o asiguarare in ce priveste credibilitatea situatiilor sau informatiilor financiare in fata publicului, independenta devine cea mai sigura garantie ca profesionistul contabil si$a indeplinit misiunea in conditii de integritate si cu obiectivitate. )ndependenta implic: $ independenta spiritului (rationamentul profesional $ starea de spirit care permite emiterea unei conclu'ii fr a fi afectat de influente care compromit -udecata profesional si care permite individului unei persoane s actione'e cu integritate, s$si exercite obiectivitatea si scepticismul profesional si $ independenta conduitei (n aparent sau comportamental $ evitarea faptelor si a situatiilor care sunt atEt de importante ncEt o tert parte, )nformat si re'onabil, care cunoaste toate informatiile relevante, inclusiv msurile de protective aplicate, ar conclu'iona n mod re'onabil c integritatea, obiectivitatea sau scepticismul professional al firmei sau al unui membru al ec+ipei de certificare a fost compromis( . Pentru misiunile de audit, pentru misiunile de servicii conexe si alte servicii profesionale, membrii cabinetelor sau societtilor de audit trebuie s fie independenti fat de clientii lor. 8valuarea amenintrilor la adresa independentei si msurile ulterioare trebuie s fie ba'ate pe dove'ile obtinute nainte de acceptarea misiunii si n timp ce aceasta este n derulare.

39

?bligatia de a proceda astfel apare atunci cEnd un membru al cabinetului sau societtii cunoaste sau s$ar putea s se astepte s apar si s cunoasc mpre-urri sau relatii care ar putea compromite independenta. &r putea exista situatii cEnd cabinetul sau societatea sau un membru al acesteia s ncalce principiul independentei. &stfel de situatii de negli-ent nu vor compromite, n general, independenta fat de client, dac exist stabilite, de ctre cabinet sau societate, politici sau proceduri interne corespun'toare de control al calittii, destinate a promova independenta si a corecta imediat abaterile, aplicEnd orice msuri necesare de prevenire a amenintrilor la adresa independentei. !,. C#ntr#lul de calitate n audit. *ontrolul de calitate repre'inta un ansamblu de masuri luate de organismele profesionale, care vi'ea'a anali'a modului de organi'are si functionare a unui cabinet si aprecierea modului de aplicare in cadrul cabinetului a standardelor intrnationale si a normelor profesionale emise de aceste organisme. ?biectivele principale urmarite prin controlul de calitate se refera la: oferirea catre public a unei bune perceptii despre calitatea serviciilor# armoni'area comportamentelor profesionale ale membrilor# contribuirea la buna organi'are a cabinetelor si la perfectionarea metodelor de lucru# aprecierea modului de aplicare a regulilor si normelor profesionale# de'voltarea solidaritatii in randul profesiei, prin favori'area contractelor dintre colegi, apropierea si respectful profesionistilor fata de organismul professional. Principiile care stau la ba'a controlului de calitate sunt: universalitatea, confidentialitatea, colegialitatea, adaptarea controlului si urmarirea. Documentele europene prevad ca activitatea de control al calitatii poate fi organi'ata si exercitata prin doua metode: $controale colegiale 5 mebrii activi ai profesiei sunt desemnati drept colegi care efectuea'acontrolul# $controale prin personal anga-at 5 sunt persoane anga-ate de o organi'atie profesionala sau o autoritate de reglementare care girea'a sistemul de control si efectuea'a controlul de calitate.

40

!-. Care sunt principalele misiuni speciale i misiuni c#ne*e ale pr#fesi#nitil#r c#nta"ili? 2isiunile de audit cu scop special se pot referi la: $ situatii financiare stabilite dupa un referential contabil diferit de standardele international de raportare financiara si de normele nationale# $ raporturi asupra unor conturi sau elemente de bilant sau rubrici din situatiile financiare# $ raport privind respectarea clau'elor contractuale# $ raport asupra situatiilor financiare consolidate. &uditorul trebuie sa examine'e si sa evalue'e conclu'iile trase din elementele probante reunite in timpul misiunii de audit special pentru a determina daca ele pot servi ca ba'a a opiniei sale, care trebuie clar scrisa si exprimata. 2isiuni conexe misiuni de examinare a informatiilor financiare pe ba'a de proceduri convenite# misiuni de compilare a informatiilor financiare. misiuni de examen limitat al situatiilor financiare# misiuni de examinarea a informatiilor financiare previ'ionale.

41