ORGANIZAREA SI FUNCIONAREA STATULUI TOTALITAR ROMN N TIMPUL CONSTITUIEI DE LA 1952 Daca prin Constitutia din 13 aprilie 1948 se pregatise

o transformare totala a economiei nationale si o nivelare la standardul cel mai scazut a puterii economice a locuitorilor Romniei,n Constitutia din 27 septembrie 1952,facndu-se bilantul transformarilor economice, predomina realizarea intereselor Partidului Comunist Romn,denumit nca Partidul Muncitoresc Romn. Facnd bilantul transformarilor politice, economice, sociale si culturale,actul constitutional din 1952, apreciat drept Constitutia constituirii socialismului si a fauririi fericirii si bunastarii celor ce muncesc,consacra rolul conducator al Partidului comunist n ornduirea sociala si de stat a R omniei, reprezentata de regimul democratiei populare,care reflecta puterea oamenilor muncii. Conform articolului 86 din Constitutie,Partidul Muncitoresc Romn este forta conducatoare att a organizatiilor celor ce muncesc , ct si a organelor si institutiilor de stat. n jurul lui se strng toate organizatiile celor ce muncesc din Republica Populara Romna. Constitutia de la 27 septembrie 1952 este constitutia totalei aserviri a Republicii Populare Romne fata de Uniunea Sovietica.Actul constitutional ncepe cu un capitol introductiv, n care se pune la baza existentei statului romn dependenta de Uniunea Sovietica. Astfel, n alineatul IV al acestui capitol se declara textual: Alianta cu marea Uniune Sovietica. Sprijinul si ajutorul sau dezinteresat si fratesc asigura independenta , suveranitatea de stat dezvoltarea si nflorirea Republicii Populare Romne. n alineatul VI se mentioneaza ca prietenia cu URSS constituie baza politicii noastre externe. Continnd 102 articole ,dispuse n 10 capitole (ornduirea sociala de stat,organele puterii si administratiei de stat, instantele de stat si procuratura, sistemul electoral, stema, drapelul si capitala statului, drepturile si datoriile fundamentale ale cetatenilor etc.), Constitutia de la 1952 reproducea aceleasi principii democratice si revolutionare existente si n cea din 1948:suveranitatea populara reala,unitatea puterii de stat si exercitarea acesteia prin organe reprezentative, centralismul democratic, planificarea nationala, legalitatea populara, activismul social si politic al cetatenilor. Pentru prima data, n istoria constitutionala a Romniei erau vehiculate, prin constitutie, o serie de inexactitati si distorsiuni istorice evidente, Romnia fiind declarata ca un stat care s-a nascut si s-a ntarit ca rezultat al eliberarii tarii de catre fortele armate ale Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste de sub jugul fascismului si de sub dominatia imperialista,ca rezultat al doborrii puterii mosierilor si capitalistilor de catre masele populare de la orase si sate(art. 3). Ca si Constitutia de la 1948, Constitutia din 1952 mentine definitia statului romn, ca fiind democrat-popular, avnd atribute de unitar , suveran si independent, nsa fara nicio referire la

caracterul sau indivizibil si inalienabil,ceea ce se va reflecta n modalitatea de raionare si regionalizare administrativ-teritoriala a tarii.,realizata n functie de criterii politice, economice si etnice. Dispozitiile constitutionale referitoare la ornduirea de stat a Romniei conduceau la transformarea statului comunist n principalul instrument de realizare a dictaturii proletariatului , prin conferirea acestuia a unor largi competente si atributii n toate domeniile vietii sociale, economice si culturale (art. 17). El organizeaza si planifica economia nationala si asigura ntarirea si dezvoltarea fortelor de productie prin industrializarea socialista , lichidarea napoierii economice , tehnice si culturale, transformarea socialista a agriculturii pe baza liberului consimtamnt al taranilor muncitori. Statul detinea monopolul organizarii sistemului bancar , banesc si de credite, precum si al conducerii ntreprinderilor si institutiilor de stat industriale agricole si comerciale. Tot statul este cel care conduce nvatamntul public de toate gradele ,el fiind cel care asigura dezvoltarea culturii poporului romn si a culturii minoritatilor nationale,cultura definita ca fiind socialista n continut si nationala n forma.Acordnd aceste largi atributii unei institutii impersonale - statul conceputa mai degraba ca entitate suprapusa indivizilor si societatii,Constitutia din 1952 se ndeparta sensibil de traditiile

constitutionale si parlamentare clasice , unde astfel de atributii si functii erau concretizate si acordate unor institutii specificate expres din sfera executivului si legislativului. Prin lipsa de precizie si de concretenta , se urmarea ca aceste atributii sa fie exercitate nu de catre stat , ci de catre Partidul Comunist , ceea ce se va ntmpla n evolutia raportului partid-stat n perioada totalitarismului. Constitutia din 1952 definea mult mai precis baza politica a statului democrat popular fundamentata pe dictatura proletariatului , stipulnd expres caror clase sociale le apartine puterea de stat si indicnd modalitatea de exercitare a acestei puteri prin realizarea aliantei dintre clasa muncitoare cu taranimea muncitoare , n care rolul conducator l detine clasa muncitoare (art.2). Forma politica prin care se exercita aceasta putere este reprezentata de sistemul organelor statului,sistem ce are o constructie piramidala ierarhizata si centralizata, n vrful piramidei aflndu-se Marea Adunare Nationala,ca organ suprem al puterii de stat ,careia i sunt subordonate celelalte institutii si organe ale statului .Marea Adunare Nationala este definita ca singurul organ legislativ si are o structura unicamerala. Ea adopta legile tarii si ndeplineste o serie de atributii n privinta numirii guvernului,votarii bugetului,instituirii de ordine,decoratii,medalii si titluri onorifice,numirii si rechemarii personalului diplomatic romn din strainatate,declararii razboiului sau a pacii .Pentru a se exercita puterea statului la nivel local,n regiuni,raioane ,comune si orase sunt organizate si functioneaza sfaturile populare,compuse din deputati alesi care ndruma si conduc activitatea economica,culturala si sociala,asigura mentinerea ordinii publice si ntocmesc bugetul local. Datorita faptului ca functioneaza pe baza,,centralismului democratic socialist,, ,sfaturile populare vor deveni instrumentul principal de realizare a politicii partidului si

statului,fiind lipsite de orice initiativa si independenta n privinta adoptarii unor decizii devenind simple executante ale hotarrii puterii centrale. Comparativ cu actul constitutional de la 1848,unde organul suprem executiv si administrativ era denumit guvern,n cel din 1952 se vorbeste pentru prima data de Consiliul de Ministri,ca,,organ suprem executiv si de dispozitie,, (art.42). Acesta este constituit de catre forul legislativ n fata caruia este direct raspunzator pentru activitatea sa.Era considerat ca organ colegial (pluripersonal) , n care presedintele lui este si seful guvernului.Ca organ suprem de dispozitie si administratie,Consiliul de Ministri cumula o serie de atributii privind realizarea planului economiei nationale si a bugetului de stat,organizarea sistemului banesc si de credit,coordonarii relatiilor externe si asigurarii ordinii publice. Spre deosebire de Constitutia din 1948,unde era prevazuta formal raspunderea ministrilor pentru faptele penale savrsite n timpul functiunii,n Constitutia de la 1952 a fost omisa includerea raspunderii ministeriale,conferind astfel membrilor guvernului o imunitate guvernamentala nentlnita n nicio constitutie.Pentru a transpune n practica deciziile guvernului la nivel local functionau comitetele executive ale sfaturilor populare, organe executive si de dispozitie subordonate total puterii administrativ-centrale. Prin Constitutia din 1952 se legalizeaza noua mpartire administrativ teritoriala a Romniei nceputa din 1950 , prin care principalele unitati teritoriale devin regiunea,raionul,orasul si comuna. Raionarea tarii era motivata de considerente ,,economice,, , care sa permita extinderea sectorului de stat la nivelul tuturor unitatilor teritoriale, precum si exercitarea unui control eficient de la centru asupra acestora. Prin actul constitutional erau stabilite un numar de 16 regiuni (Bacau , Baia Mare , Bucuresti , Cluj , Constanta , Craiova , Galati , Hunedoara , Iasi , Oradea , Pitesti 200 , de

Ploiesti,Stalin,Suceava,Timisoara,Regiunea

Autonoma

Maghiara),

incluznd

circa

raioane,acestea la rndul lor cuprinznd o serie de orase(ierarhizate pe criteriul subordonarii lor republicane,regionale si orasenesti si de comune rurale.Regiunea autonoma maghiara(cu resedinta la Trgu Mures,includea teritoriul locuit de o populatie compact maghiara, careia i se acorda o autonomie administrativa locala,crendu-se astfel n mod artificial o enclava administrativa pe criterii etnice n cuprinsul statului romn declarat unitar prin constitutie. Constitutia din 1952 consfintea noua modalitate de realizare a justitiei stabilind organizarea si functionarea instantelor judecatoresti abilitate prin lege cu judecarea proceselor. nlaturnd vechea denumire a instantelor prin constitutie erau prevazute sa functioneze 2 tipuri de instante judecatoresti:ordinare si speciale (militare). Structurat si ierarhizat sistemul instantelor ordinare avea la baza tribunalul popular care functiona n fiecare raion,oras si raion orasenesc iar ca instanta de fond si de recurs tribunalul regional,n vrful

sistemului aflndu-se tribunalul suprem,alcatuit din 4 colegii

(penal,civil,militar si pentru

transporturi).Constitutia din 1952 nlatura prevederea democratica existenta n Constitutiile interbelice conform careia justitia militara se organizeaza si functioneaza separat de cea civila si prevede functionarea unor instante judecatoresti speciale,reprezentate de tribunalele militare(ar.64).Desi subordonate formal Ministerului Justitiei,instantele militare se deosebeau de cele civile att prin modul de organizare si functionare ct si prin larga competenta acordata prin lege. Ele nu mai sunt

organizate dupa criteriul unitatilor administrativ teritoriale,ci dupa cel al circumscriptiilor militare existnd n consecinta tribunale militare de mari unitati si tribunale de regiuni militare. Ambele erau considerate ca instante de fond,avnd n competenta lor judecarea unor delicte ce prejudiciau disciplina si capacitatea de aparare a fortelor armate comise de militari precum si a unor delicte comise de militari si civili care erau date prin lege n competenta lor.Extinderea jurisdictiei militare asupra unor acte si fapte comise de persoane civile dar considerate periculoase si dusmanoase pentru ordinea si stabilitatea regimului comunist va genera declansarea unor procese judecate de multe ori fara publicitate cu ncalcarea grava a drepturilor procedurale ale inculpatilor.Constitutia din 1952 reconfirma nfiintarea si functionarea institutei asesorilor populari care participau n mod egal alaturi de judecatorii de profesie la administrarea justitiei si realizarea legalitatii populare.Asesorii populari erau alesi dintre,,cei mai buni oameni ai muncii ,fruntasi n productie,activisti pe tarmul obstesc, la propunerea organizatiilor oamenilor muncii,organizatiilor de partid si sindicatelor , cooperativelor , organizatiilor de tineret si asociatiilor culturale,,. Ei functionau la toate nivelurile sistemului

judecatoresc,avnd toate drepturile judecatorilor (desi nu aveau o pregatire juridica de specialitate) iar uneori n judecarea proceselor de fond cei doi asesori populari puteau decide hotarrea instantei chiar mpotriva parerii presedintelui .Subordonarea puterii judecatoresti deciziei politicului si executivului este accentuata si prin nlaturarea completa a principiului inamovibilitatii judecatorilor si nlocuirea lui cu cel al eligibilitatii acestora. Desi prin constitutie se stipula garantarea legalitatii actului de justitie ,judecata urmnd sa fie publica(ar.69) acest principiu va fi ncalcat n cazul numeroaselor procese desfasurate n perioada regimului totalitar,ele derulndu-se n secret. ncalcarea tot mai accentuata a legalitatii actului de justitie se va materializa prin limitarea garantiilor procesuale privind exercitarea dreptului de aparare al cetatenilor ,interzicerea accesului la dosarele procesului,obstructionarea administrarii de probe si expertize si considerarea marturisirii acuzatului (marturisire smulsa prin frica si teroare) ca ,,regina a probelor,,. Prelund si ncorpornd experienta sovietica n materia de presiune si represiune penala,prin Constitutia din 1952 se reglementeaza modalitatea de nfiintare si functionare a institutiei procuraturii (existenta deja prin legea nr.6/1952) desemnata sa asigure ,,supravegherea legalitatii populare,,.Institutia procuraturii era fundamentata pe

unitatea si stricta centralizare a tuturor unitatilor din teritoriu si pe independenta totala a organelor de procuratura fata de organele locale( ele fiind direct subordonate Procurorului General al Republicii Populare Romne). Prin aceasta ,procuratura se situa n afara sistemului judiciar traditional,devenind treptat o institutie ,care n loc sa vegheze respectarea legii de catre organele statului,functionari si cetateni,va influenta sensibil administrarea actului de justitie si distributia inechitabila a dreptatii. Inversarea raportului firesc dintre individ si stat n favoarea statului,individul urmnd sa reprezinte doar mijlocul,rezulta din modalitatea de exprimare si garantare a drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor incluse n Constitutia din 1952.Daca n constitutiile interbelice ,inclusiv n cea socialista din 1948,aceste drepturi si libertati erau prevazute n primele capitole,imediat dupa cele privind teritoriul tarii,n asezamntul din 1952 ele sunt denumite ,,drepturi si datorii fundamentale,, si plasate abia n capitolul al optulea.Prevaznd egalitatea cetatenilor n fata legii,ca si egalitatea sexelor,erau garantate dreptul la munca,odihna,pensie si asigurari sociale,nvatatura si cultura,precum si libertatea constiintei,mentionndu-se ,pentru prima data,n constitutie faptul ca ,,scoala este despartita de biserica,, (art.84). De asemenea, cetatenilor le erau garantate libertatea cuvntului,a presei,ntrunirilor si mitingurilor, cortegiilor si demonstratiilor de strada nsa cu conditia ca ele sa fie exercitate ,,n

conformitate cu interesele celor ce muncesc si n vederea ntaririi regimului de democratie populara(art.85). Introducerea unor prevederi restrictive privind posibilitatea de exercitare a acestor drepturi va conduce la imposibilitatea realizarii lor efective,accentund starea de dezorganizare a vietii personale si de fatalism ce a caracterizat opinia publica romneasca din acea perioada,indivizii fiind nevoiti sa adopte conduite ,,conformiste,, si sa manifeste o integrare ,,formala,, fata de valorile si normele impuse coercitiv de partidul si statul comunist. Marcnd trecerea de la economia libera de piata la economia socialista planificata,Constitutia din 1952,desi stipula existenta n economi a trei formatiuni productive(formatiunea socialista,mica productie de marfuri si formatiunea particular

capitalista),proclama,,rolul conducator n economia nationala,, a tarii a formatiunii socialiste. Ea reprezenta,totodata ,,baza dezvoltarii tarii pe calea socialismului,,(art.6) fiind principala sursa de bogatie care asigura prosperitatea poporului muncitor,eliberat de sub exploatarea capitalista. Fundamentul formatiunii socialiste era reprezentat de proprietatea socialista asupra mijloacelor de productie,care putea mbraca fie forma proprietatii de stat( ca bun comun al ntregului popor), fie forma proprietatii cooperatist-colectiviste(proprietatea gospodariilor agricole colective sau a asociatiilor cooperatiste ). Enumernd exhaustiv bunurile care constituie proprietate de stat ( bogatiile subsolului , fabricile , uzinele , minele , padurile , apele , caile de comunicatie si de transmisiune,mijloacele de informare n masa,GAS-urile si SMA-urile ntreprinderile comunale si partea nationalizata a fondului de locuinte de la orase),Constitutia de 1952,,legaliza,,implicit ansamblul decretelor si actelor normative prin care au fost confiscate si expropriate,sub forma nationalizarii,bunurile apartinnd unor institutii si persoane

fizice si juridice particulare .n urma realizarii ,,depline si definitive,, a nationalizarii si a generalizarii totale a relatiilor socialiste de productie n economia de stat,Romnia va fi una din putinele tari socialiste n care etatismul va deveni principalul principiu de organizare, conducere si planificare economica. Considernd cooperativele (agricole , mestesugaresti de desfacere si aprovizionare)ca fiind organizatii obstesti ce unesc pe producatori,prin punere n comun a mijloacelor de productie,si unirea lor n munca,constituantul de la 1952 a fost preocupat,n special,de stimularea cooperatiei satesti,ntemeiata pe gospodariile colective de productie ale taranilor (devenite,ulterior,cooperative agricole de productie) si formate prin adeziunea libera a membrilor ce le compun .Proprietatea obsteasca a acestor gospodarii colective includea ,,inventarul agricol viu sau mort,productia realizata de ele ,ct si toate ntreprinderile sau constructiile ce le apartin(art.9).aranii care fac parte din aceste gospodarii colective primeau dreptul de folosinta personala a unui lot de pamnt pe lnga casa si dreptul de proprietate personala asupra casei de locuit,animalelor productive,pasarilor si inventarul agricol marunt .n vederea accelerarii procesului de cooperativizare fortata a agriculturii,n mai 1953 este aprobat,,Statutul model,,al acestor gospodarii colective n urma plenarei CC al PMR si Consiliului de Ministri, statut ce va deveni ,,legea de baza,,a gospodariilor agricole de productie. Paradoxal,n Romnia,campania represiva declansata mpotriva taranilor recalcitranti,care refuzau sa se nscrie n aceste cooperative,se va intensifica dupa disparitia lui Stalin (1953) cunoscnd apogeul ntre anii 1954-1959.Condamnnd,dar recunoscnd implici aceste abuzuri si retorsiuni facute taranilor,n 1962,n cadrul sedintei festive a MAN(27-28 martie 1962 dedicata ncheierii procesului de cooperativizare n Romnia ,Gheorghe Gheorghiu Dej sublinia ca,,In numele luptei mpotriva chiaburilor,peste 80000 de tarani,n majoritatea lor tarani muncitori,au fost trimisi n judecata,dintre ei,peste 30000 au fost judecati n procese publice,ceea ce a provocat o mare framntare n masa de tarani,adusi sa asiste la aceste nscenari infame,, Constitutia din 1952 stipula existenta sectorului micii productii de marfuri,care includea gospodariile taranesti mici si mijlocii ntemeiate pe proprietatea particulara asupra pamntului si munca proprie a producatorului individual , precum si atelierele meseriasilor care nu exploateaza munca altora (art. 10).Desi statul se angaja sa sprijine taranii cu gospodarii mici si mijlocii si pe meseriasi,n realitate se vor adopta masuri juridice pentru ngradirea si limitarea acestui sector. Aceste masuri vizau introducerea unor interdictii privind aprovizionarea gospodariilor individuale cu materii prime si auxiliare , acordarea de scutiri de impozite sau reducerea cotelor obligatorii la produsele agricole vegetale si din lapte. Chiar daca n 1957 intervine o oarecare ndulcire a politicii restrictive a statului socialist fata de aceste gospodarii , prin desfiintarea cotelor obligatori de produse agricole pe care acestea le datorau statului, n acelasi an , se introduce un nou sistem de mbunatatire a modalitatilor de colectare a produselor de carne si lna de catre stat., care va conduce la lichidarea economica a acestor gospodarii, multe dintre ele fiind nevoite sa accepte calea socialista.

Paradoxal, Constitutia din 1952 mentioneaza existenta unui sector particular-capitalist, care cuprinde gospodariile chiaburesti,ntreprinderile comerciale particulare,micile ntreprinderi industriale nenationalizate.. Desi , n acel moment, raportat la ntreaga economie, sectorul particular capitalist era extrem de redus, prin nsusi actul constitutional era prevazuta fara echivoc modalitatea de lichidare a acestui sector : Statul democrat - popular realizeaza n mod consecvent politica de ngradire si eliminare treptata a elementelor capitaliste.(art. 11 alineat II). n consecinta, vor fi adoptate masuri economice si juridice dintre cele mai severe fata de gospodariile chiaburesti , nevoite sa livreze cote obligatorii catre stat , la preturi derizorii si sa plateasca impozite agricole suplimentare. Ele vor fi dublate de masuri propagandistice si ideologice , prin care taranii chiaburi erau prezentati ca sabotori si subminatori ai economiei nationale,dusmani nversunati ai partidului si statului socialist. Pentru acest motiv , multi tarani considerati chiaburi au fost judecati si ntemnitati n urma unor procese publice.

n articolul 12 , Constitutia consacra dreptul de proprietate personala a cetatenilor asupra veniturilor si economiilor provenite din munca,asupra casei de locuit , asupra obiectelor casnice si de uz personal , precum si dreptul de mostenire asupra acestora, stipulnd nsa ca temeiul dreptului de proprietate personala este societatea capitalista. Prin Constitutie munca era decretata ca fiind o datorie si o chestiune de onoare pentru fiecare cetatean , pentru a se putea realiza principiul socialist de munca si repartitie de la fiecare dupa capacitati, , fiecaruia dupa munca sa (art. 15) , care va genera lipsa de rationalitate a muncii n socialism , tendinte de egalizare a veniturilor realizate diferentiat de indivizi, ca si slaba cointeresare si participare a multor indivizi. Constitutia din 1952 a devenit treptat instrumentul de aplicare diferentiata si preferentiala a sistemului de sanctiuni si recompense, n functie de statutul politic si ideologic al cetatenilor , genernd mari inechitati si discriminari sociale si morale, ale caror efecte se vor amplifica n perioada fauririi societatii socialiste multilateral dezvoltate, dominata de aplicarea primei constitutii prin care Romnia devenea o republica socialista.