Sunteți pe pagina 1din 10

n lucrarea de fa voi prezenta cazul unei adolescente minore ,numit A.

C, seropozitiv, n vrst de 17 ani, care este elev de liceu i provine dintr-o familie format din prini i ali 2 frai.

Sesizarea cazului

Este adusa la spital la camera de garda, prezentand scaune dinamice, varsaturi si tegumente palide. La dialogul cu medicul de garda, s-a aflat ca anterior adolescenta a mai avut probleme de sanatate ( enterocolita, rinofaringita acuta, otit medie si cel mai recent pneumopatie). A precizat ca diagnosticele i-au fost puse fie de medicul de familie fie de medicul de la camera de garda-primire urgente din cadrul Spitalului fara a i se face investigatii amanuntite. Dupa efectuarea investigatiilor de laborator, a rezultat ca minora sufera de infectie HIV simptomatic (stadiul B2). Pentru a o informa pe A.C si pe familia acesteia, medicii se hotarasc sa apeleze la D.G.A.S.P.C ntruct spitalul nu are un asistent social profesionist care sa intervena in favoarea minorei in scopul de a-i apara drepturile si a nu se rupe confidentialitatea in comunitate.

Prezentarea ariei problemative generaliti

,,HIV (adica Virusul Imunodeficientei Umane) este numele virusului care ataca sistemulimunitar, reducand capacitatea de aparare a organismului impotriva infectiilor. HIV ataca in special un anumit tip de celule din sistemul imunitar numite CD4 sau T4. Aceste celule, odata infectate, permit inmultirea virusului, dupa care mor. Prin urmare, sistemul imunitar slabeste, iar organismul este mult mai expus infectiilor. Cand HIV
1

patrunde in organism se dezvolta anticorpii anti-HIV, iar persoana devine seropozitiva. A fi seropozitiv nu inseamna a avea SIDA, ci doar a fi purtator al virusului, respectiv a fi infectat, dar fara simptome de SIDA. SIDA Sindromul Imunodeficientei Dobandite (AIDS Aquired

Immunodeficiency Syndrome) nu inseamna doar o singura boala, ci o suma de boli care afecteaza in mod specific persoanele infectate cu HIV. Pe masura ce slabeste forta de actiune a sistemului imunitar, afectiunile apar in forme din ce in ce mai severe si conduc, in ultima instanta, la declansarea stadiului SIDA si, in final, la decesul persoanei infectate.1 Evaluarea psiho-social

nainte de a i se comunica diagnosticul, asistentul social si medicii hotarasc sa aibe un dialog cu A.C si familia acesteia . Este etapa n care se stabilete relaia dintre client i asistent social, etap marcat de numeroase elemente emoionale. n urma acestui dialog s-a aflat un aspect ingrozitor din viata minorei la varsta de 15 ani a fost victima unui viol in grup- aspect care l-a spus pentru prima data cuiva, mama fetei netiind de acest lucru. A.C nu a spus nimanui de acest incident de frica agresorilor, de teama de a nu fi catalogata drept femeie usoara, de teama de a o nu o respinge colegii si prietenele, de sentimentul de vina pe care si l-a atribuit crezand ca prin atitudinea ei, prin modul in care socializa cu toate persoanele cu care intra in contact , a contribuit involuntar la atragerea agresorilor. Ulterior a mai avut si alte contacte sexuale neprotejate cu diferiti adolescenti.

Aceste aspecte ar putea fi integrate in etapa a 2- a din faza studiului psihosocial ce vizeaz cunoaterea acelor elemente din viaa clientului care i sunt necesare asistentului social pentru a-l ajuta: situaia familial, material i de habitat; pregtirea colar i activitatea profesional; sntate; elemente semnificative ale istoriei personale;

Ghid HIV/SIDA pentru jurnalisti, Cuvantul Potrivit, Fundatia Angel Appeal , pg. 6
2

resursele i limitele clientului; identificarea problemei actuale i evaluarea preliminar a cauzelor ei.

Astfel asistentul social a comunicat minorei si mamei acesteia ca va trebui sa anunte politia in vederea inceperii unei anchete pentru identificarea agresorilor si a celorlalti parteneri pe care i-a avut A.C, urmand astfel sa se inceapa si o ancheta epidemiologica, minora intrnd intr-un program de consiliere psihologica si de

asistenta sociala de specialitate. In acest sens echipa psihosociala a trebuit sa colaboreze cu I.J.P si Directia de Sanatate Publica si sa asigure asistenta pre si post testare partenerilor minorei dar si sa faca familiei minorei o consiliere asistata de un jurist.

n Romania a fost adoptata Legea 584/2002 privind masurile de prevenire a raspandirii maladiei SIDA in Romania si de protectie a persoanelor infectate cu HIV sau bolnave SIDA . In lege sunt prevazute drepturile persoanelor infectate HIV printre care : - dreptul la viata - dreptul la non-discriminare - dreptul la egalitate in fata legii - dreptul la munca ( in functie de stadiul bolii acesta se poate pensiona ) - libertatea de expresie si opinie - dreptul de a se casatori si a-si intemeia o familie - dreptul de a participa la viata sociala Consilierea reprezint un proces intensiv de acordare a asistenei unor persoane normale (sntoase psihic). Consilierea const n acordarea unui suport imediat persoanelor care se afl ntr-o situaie de criz sau ntr-un moment de schimbare ce necesit o adaptare la condiii de via cu care persoana nu este familiarizat (dup Holdevici, 1996, p. 205; Popescu, M., 2002, p. 195).2

Holdevici, I., (1996), Elemente de psihoterapie, Editura All, Bucureti


3

Date ce vin ajutorul dezvoltrii psiho-sociale a minorei Caracterizare general final: dominane pozitive: sociabilitate, perseveren; dominane negative: fire depresiv;

Nevoi ale minorei:

Nevoi fizice: nevoia de a continua tratamentul de recuperare;

Nevoi socio-afective: nevoia de apartenen la grup; de securitate;

Nevoi imediate: nevoia de consiliere; nevoia de a continua tratamentul de recuperare.

Aspecte negative: neimplicarea prinilor n creterea minorei; neexistena unui grup de prieteni; situaia material nu este bun; neinformarea vis--vis de prolema avut.

Aspecte pozitive: ataarea tinerei de bunica sa; datorit constatrilor de ctre Direcia de Asisten Social, minorei i vor fi acordate toate drepturile ce i se cuvin conform prevederilor legislaiei n vigoare;
4

ncurajarea dezvoltrii autonomiei personale.

Rezultatele obinute: tnra este mai ncreztoare n forele proprii; experien in comunicare; i controleaz emoiile.

A.C a avut nevoie de consiliere psihologic de susinere (suportiv) ce s-a desfurat n toate etapele pe care le parcurge individul pn la acceptarea diagnosticului, n confruntarea cu agravarea bolii sau cu respingerea social etc. Acest demers este mai puin structurat, principalul su scop fiind depirea situaiilor dificile din momentul respectiv,oferirea de nelegere, ncurajare, susinere, empatie, persoana gsind astfel propriile soluii pentru situaia prin care trece.

Factori de influen Aflarea statutului de seropozitivitate reprezint un risc psihologic deosebit i antreneaz o serie de repercursiuni psihologice. Modul de expresie al acestor repercursiuni depinde de mai muli factori, dintre care cei mai importani sunt: personalitatea subiectului,circumstanele diagnosticrii seropozitivitii, anturajul su.

Asistentul social in cazul lui A.C a trebuit sa aplice diferite tehnici spre a reliefa atuurile beneficiarului, dupa Menthonnex (Bocancea i Neamu, 1999)3. In practica s-a observat faptul ca problema fiecarui asistat, chiar daca face parte dintr-o grupare generala, trebuie tratata diferit de la o persoana la alta, intrucat fiecare individ este unic si reactioneaza diferit la anumite aspecte ale cotidianului. Asistentul social va trebui sa manifeste caldura, interes, calm si rabdare pentru a crea un climat oportun , vizand astfel efecte pe termen lung in asistenta lui A.C.
3

Bocancea, C., Neamu, G., (1999), Elemente de asisten social, Editura Polirom, Iai.
5

Suportul familial n cadrul desfaurrii dialogului Dialogul cu A.C s-a desfasurat in prezenta mamei , intrucat aceasta era minor si conform legislatiei in vigoare, interviul nu se poate face fara un reprezentant legal al minorului. Acest aspect are un efect benefic intrucat in asistenta sociala, se pune foarte mare accent pe sprijinul familiei, pe suportul moral cat si financiar putand fi numita terapie de familie. Familia este un sistem multigenerational complex, o unitate sociala si emotionala in care legaturile intre membrii familiei sunt legaturi foarte puternice, permanente, indestructibile. In cazul nostru suportul asistenei sociale nu se centreaza doar pe A.C dar si pe membrii familiei acesteia, asigurnd astfel un climat normal, complex, propice pentru ca adolescenta sa isi continuie viata intr-un ritm cotidian iar tratamentul sa aibe efectele dorite. Soluii versus provocri

O persoana care traieste cu HIV/SIDA trebuie sa faca fata multor provocari, multor dureri fizice si psihice. Cea mai durerosa pentru pacient dar si pentru membrii familiei acestuia este reactia societatii, reactie de respingere si discriminare.

Echipa pluridisciplinara din cadru D.G.A.S.P.C a introdus-o pe A.C intr-un grup de suport, grup ce se ntalnete intr-o incapere cu un mediu plcut, cu acces permanent la internet, cu videoproiector , cu panouri pe care sunt postate quilt-uri ( o bucata de hartie pe care sunt diferite desene si pe care este trecut numele, data nasterii si data decesului unei persoane decedate din cauza SIDA ), mobilat sumar dar in acelasi timp oferind un mediu ambiant, oferind totodata siguranta, liniste, buna-dispozitie.

Acest grup de suport este format din 8 persoane minore infectate HIV, care au invatat sa vorbeasca despre boala lor , despre experientele si trairile pe care le au, nu ca despre o problema ci cautand astfel impreuna solutii la o intrebare pusa de unul dintre membrii grupului. Grupul este de tip deschis, adica la intruniri nu participa tot timpul aceleasi persoane ci sunt introduse si altele insa care au acelasi statut de persoana infectata HIV. La intruniri nu vorbeste decat o singura persoana o data, atentia celorlalti fiind indreptata catre acesta. Astfel metoda de terapie in grup este o metoda eficienta, ajutand-o pe A.C sa nu se simta singura in fata bolii, sa nu se mai simta vinovata sau depresiva intrucat aici nu se vorbeste despre persoana ci despre grup. In cadrul grupului fiecare isi expune problemele, si se creeaza un feed-back, au loc jocuri de rol dar si momente de liniste ( liniste terapeutica).

Concluzii

prin metoda interviului s-a aflat ca beneficiarul a fost victima unui viol n

grup, fapt ce a dus la inceperea unei anchete din partea politiei tot prin metoda interviului, beneficiarul a facut cunoscut faptul ca au existat

apoi alti parteneri care posibil sa fie infectati HIV o buna colaborare intre servicii a ajutat beneficiarul sa treaca cu bine de

socul aflarii diagnosticului si sa-l accepte HIV/SIDA consilierea de grup este cea mai eficienta metoda in asistenta sociala exista o legislatie care reglementeaza si apara drepturile si prevede cea mai mare problema in Romania este inca discriminarea persoanelor cu

obligatiile persoanei infectate HIV/SIDA.

Ghid de interviu

Va fi aplicat adolescentei minore Date despre familie : Din ci membrii este compus familia dumneavoastr? Ce vrste au acetia? Ce profesii au acetia? Care este relaia cu membrii familiei? Cum vd acetia boala poaspt diagnosticat? Cum v nelegei cu mama dumneavoastr? Cum vi s-a schimbat viaa dup ce ai aflat de aceast boal? V mai ajut cineva s depii momentele de criz ? Ce facei cnd suntei cu mama dumneavoastr? Au existat probleme n familia dumneavoastr din cauz c locuii sub acelai acoperi mpreun cu ceilali membri ai familiei ? Dac da, cum s-au rezolvat aceste probleme? Avei o camera a dumneavoastr? n ultima vreme suntei vizitat i de alte rude?

Date despre viaa social Frecventai o form de nvmnt? Au existat probleme la coal dup aflarea bolii ? Ai avut prietene nainte de aflarea bolii? Dac da, mai suntei vizitat de acele prietene? Povestii-mi o zi din viaa dumneavoastr?

Starea de sntate Dumneavoastr mai suferii i de alte boli? Ai fost vreodat internat n vreun spital? Dac da, cu ce diagnostic? Care este legtura cu medicul de familie? Tratamentul e costisitor? Situaia financiar V ajung banii pentru a cumpra medicamentele necesare? Care este situaia material a familiei dumneavoastr?

BIBLIOGRAFIE

1. 2.
Polirom, Iai

Bocancea, C., (2005), Principii ale aciunii n asistena social, n

Neamu, G., Stan, D., Asistena social. Studii i aplicaii, Editura Polirom, Iai. Bocancea, C., Neamu, G., (1999), Elemente de asisten social, Editura

3.
Appeal

Ghid HIV/SIDA pentru jurnalisti, Cuvantul Potrivit, Fundatia Angel

4. 5.

Holdevici, I., (1996), Elemente de psihoterapie, Editura All, Bucureti Legea nr. 584/2002

10