Schmidt Alfred grupa 4

Acceptarea senescenei ca proces i stare i gsirea unui nou sens condiii primordiale pentru o btrnee sntoas

Dupa cum prea bine spune Heidegger, omul este o fiintare ,,la moarte. Dupa nastere murim in continuu, murim si cu disparitia celor pe care ii iubim. Marea majoritate a oamenilor se tem de moarte (unii mai mult, altii mai putin). In viziunea lui Freud, aceasta frica de moarte, aceasta tanatofobie se trage de la faptul ca refulam pulsiunea mortii: Thanatos. Eugen Ionescu afirma ca aceasta frica izvoraste din faptul ca nu stim sa dam frau vietii. De fapt, motivul cel mai profund este ca nu stim cine suntem si incotro ne indreptam. O alta viziune interesanta o are Lobsang Rampa. El vede moartea ca pe o nasterea intr-o lume superioara, plina de pace. Pentru a contracara tentatia sinuciderii, omul se naste cu aceasta frica de moarte. Omul a cautat dintotdeauna serul dat de piatra filosofala, si o va cauta in continuare, pana va gasi leacul mortii, sau pana va accepta moartea ca pe o incercare inevitabila si naturala. De exemplu dr. A. Bogomolet a conceput serul Bogomolet (serul citotoxic) ce trebuia sa fie un panaceu in patologia umana cat si o arma in lupta longevitatii. Din pacate acest cercetator s-a stins la varsta de 65 ani si acest vis s-a spulberat. Clinica de gerontologie din Romania, infiintata de dr. Academician Ana Aslan a lucrat la un ser numit Gerovital H3. Acest produs inhiba fara efecte secundare o enzima numita monoamin-oxidaza, ce este responsabila de multe maladii grave dar si de imbatranire. Acesta este validat de diferita somitati stiintifice internationale si folosit de numeroase personalitati. Dr F. Poissac a cautat sa afle care sunt profesiile practicate de cei mai longevivi dintre oameni, din antichitate pana la data publicarii lucrarii sale. El a aratat ca cei mai longevivi oameni au fost teologi, filosofi si savanti, deci persoane care au avut o activitate intelectuala bogata, forjata la flacara spiritualitatii. Din anul 1945, datorita dr-ului D. Harmon vorbim de radicalii liberi si de efectele nocive pe care acestia ii au asupra organismului nostru. Pentru a combate acest O2 reactiv din sange, avem nevoie de antioxidanti naturai. Pe acestia ii gasim in produse vegetale (morcovi, ardei, patrunjel, ceapa rosie etc.), in produse animale (curcan, peste s.a.). In ultimele decenii s-a demonstrat ca fiecare din noi detinem o gena Matusalem, gena ce produce o substanta numita superoxid dismutaza (SOD). Aceasta substanta ajuta la anihilarea radicalilor liberi din corp. Dupa 25 ani insa, concentratia de SOD scade, fapt ce duce la distrugerea celulelor, deci la imbatranire. Unii partizani ai longevitatii recomanda consumul uzual de mere si iaurt, dar moderat de vin, cafea si sare, si excluderea tariilor. Pentru o alimentatie corecta, la barbat se recomanda consumul de 2400 calorii pe zi, iar la femei 2100. Se recomanda ca 60% din alimentatia zilnica sa constea in lactate, legume si fructe. De asemenea este recomandata eliminarea consumului de carne de porc si consumul moderat de carne de peste, pasare si vita. Periodic, e benefica o cura de dezintoxicare printr-un repaus alimentare absolut (se consuma doar lichide) sau un regim alimentar de crutare (la mesele principale se apeleaza doar la un singur fel de mancare, preparat cat mai simplu). S-a constatat ca oxigenarea suplimentara a plamanilor, plimbarile zilnice, gimnastica, automasajul si autorelaxarea sunt metode ce pot spori longevitatea. De asemenea s-a demonstrat ca o temperatura rece este mai buna pentru o viata mai lunga. De aceea cei din

Schmidt Alfred grupa 4 tarile nordice sunt mai longevivi. Ca forme de relief care suporta cel mai mult longevitatea sunt insulele si peninsulele. Exista si metode nu foarte accesibile omului de rand care promit o speranta mai mare de viata: injectii cu hormoni sau celule tinere, transfuzii cu sange tanar, terapie genetica (inactivarea genelor responsabile de imbatranire si moarte), ca de pilda genele M1 si M2. Aportul sexualitatii in aport cu perenitatea este inca o dilema: exista oameni centenari care nu au facut sex niciodata, dar si oameni care au procreat chiar si la varsta de 100 ani. Varstnicii care au o viata sexuala activa au o alura mai tinereasca. Cauzele cele mai cunoscute ce provoaca disfunctii erectile si impotenta sunt: diminuarea nivelului de testosteron, colesterol crescut, aportul redus de zinc din alimentatie. Pentru aceste probleme, este benefic consumul de ovaz, urzica si stridie. Un experiment efectuat in SUA a scos in evidenta 7 obiceiuri sanatoase pentru a fi mai longeviv: - Sa se doarma cel putin 8 ore pe noapte - Sa se conserve o greutate normala - Sa nu se fumeze - Sa nu se consume mai mult de 2 pahare de vin pe zi, sau 1 de tarie - Sa se faca sport de 3 ori pe saptamana - Sa se manance zilnic un mic dejun sanatos - Sa se ia masa la aceeasi ora Un vrajmas al longevitatii tot mai prezent in zilele noastre este stresul. Pentru a lupta cu aceasta problema se recomanda urmatoarele metode: - Relaxarea si procedeele conexe (yogine sau sofroterapeutice) - Meditatia si procedeele de imagerie mentala - Strategii corporale (dans, sport) - Tehnici autocalmante - Cultivarea unor relatii sociale amicale Pentru conservarea tineretii psihologice a varstnicilor li se recomanda sa-si solicite facultatiile intelectuale prin: lectura, invatarea unei limbi straine, scrierea unei carti/jurnal etc. Varstnicul trebuie sa duca o viata activa. El nu trebuie sa se limiteze la treburile casei si la cresterea nepotilor. Senectutea vine cu mult timp liber ce poate fi folosit pentru a-si onora talentele, dorintele ramase in suspensie. Odata cu batranetea, apar si bolile si suferintele care trezesc in varstnic nevoia de credinta, de religiozitate. I. Ianos afirma urmatoarele: ,,Batranul crede mai mult in lumea de apoi, deoarece i se imputineaza lumea de aici. Pentru o pasire cat mai linistita catre inevitabila incercare, varstnicul are nevoie de dialogul cu divinitatea, de meditatii, acte caritabile etc.