Universitatea Alexandru Ioan Cuza Facultatea : Stiinte administrative

Criza actuala. Consecinte si solutii de depasire a acesteia

CUPRINS

Introducere.................................................................................................................... 2

Capitolul 1. Criza actuala..4

1.1 Etapele crizei..4 1.2 Consecinte ale crizei financiare actuale.6

1.3 Criza financiara si economia Romaniei.8

Capitolul 2. Solutii de depasire a crizei economice..10

Bibliografie...12

Introducere

Marea criza economica sau Marea depresiune a fost o perioada caracterizata printr-o scadere dramatica a activitatii economice mondiale. Primele semne ale crizei s-au manifestat nca din anul 1928. Inceputul marii crize economice in Statele Unite este de obicei asociata cu prabusirea bursei de actiuni din ziua de marti (asa-numita Martea neagra) 29 octombrie 1929. Criza economica a avut efecte devastatoare, atat n tarile puternic industrializate ct si n cel mai putin dezvoltate, a caror economii depindeau n cea mai mare masura de exporturile de materii prime. Nivelurile comertului mondial au scazut rapid, la fel cum au scazut de altfel si veniturile personale, veniturile bugetare si profitul din afaceri. Orasele din ntreaga lume au suferit puternic de pe urma crizei, n special cele care depindeau de industria grea nceputul crizei economice. In februarie 2007, viitoarea criza mondiala parea sa fie mai mult o problema financiara americana. Si asta pentru ca din ce in ce mai multi clienti din Statele Unite nu si-au mai achitat creditele ipotecare cu grad ridicat de risc, ceea ce a provoacat primele falimente ale unor institutii bancare specializate. Luna august a aceluiasi an, bursele americane ncep declinul iar bancile centrale intervin pe piete cu lichiditati. Problemele finaciare ale americanilor continua si n 2008, an n care efectele crizei financiare se fac simtite att n Europa cat si n Romnia. Inainte de toate sa definim cativa termeni cheie a acestei teme si anume: criza economica,criza financiara si depresie economica. Criza economica Definitie: Criza economica reprezinta o situatie in care economia unei tari trece brusc printro scadere a fortei sale, scadere adusa de regula de o criza financiara. O economie ce trece printr-o criza economica va experimenta aproape sigur o scadere a PIB (Produs Intern Brut), o evaporare a lichiditatilor si o crestere / scadere a preturilor din cauza unei inflatii / deflatii. Crizele economice pot lua forma unei stagflatii, unei recesiuni sau unei depresii economice, si uneori pot duce la colaps economic.
2

 Criza financiara Definitie: Criza financiara este o situatie in care cererea de bani este mai mare decat oferta de bani (disponibilul). Aceasta inseamna ca lichiditatea este rapid evaporata deoarece banii disponibili sunt retrasi din banci, fortand astfel bancile fie sa vanda propriile active si investitii, pentru a-si acoperi necesitatile, sau sa colapseze. Criza financiara poate duce la o criza economica.

Depresiune economica Definitie: Depresiunea economica este o forma severa de criza economica. Depresiunea economica este un termen utilizat pentru a defini o cadere sustinuta a uneia sau mai multor economii nationale. Depresiunea este mai severa decat recesiunea. Depresiunea este considerata o forma rara dar extrema de recesiune, fiind caracterizata in principal de o crestere "neobisnuita" a ratei somajului, restrictionarea creditelor, restrangerea majora a productiei industriale si a investitiilor, deflatia preturilor, hiperinflatie, numeroase falimente bancare, schimburi comerciale semnificativ reduse, un curs valutar foarte volatil si impredictibil, in principal cu tendinta de devalorizare. Nu exista o definitie oficiala a depresiunii economice, insa se considera ca apare daca exista un declin al produsului intern brut (PIB) mai mare de 10%. Este considerat ca depresiunea apare daca exista o crestere negativa a produsului intern brut (PIB) timp de cel putin doua trimestre. In februarie George Soros a declarat ca actuala criza americana seamana din ce in ce mai mult cu Marea Depresiune datorita ferocitatii cu care isi face simtite efectele.

Capitolul 1. Criza actuala

1.1 Etapele crizei

"Criza din 29 nu a schimbat lumea, dar aceasta o va schimba! Poate ca lumea a descoperit prea repede o noua impartire mondiala a muncii, intre economia reala si economia monetara. Iar America a mizat prea mult pe economia monetara. Creierele de la Harvard si de la alte universitati mari de acolo nu au mai mers in laboratoarele de fabrici sa caute noi marci de otel ci au mers in institutiile financiare sa caute noi forme de a multiplica banii, si i-au multiplicat prea mult, a declarat, in exclusivitate pentru Bloombiz, Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR. Pe 22 ianuarie 2008, Banca centrala americana (FED) si scade rata dobnzii de referinta la 3,5%, cu trei sferturi de punct. La o luna mai trziu, pe 17 februarie, Banca britanica Northern Rock este nationalizata pentru a fi salvata de la faliment. n martie anul trecut, bancile centrale fac o noua injectie masiva de lichiditati pe piata creditelor, pentru a face fata contractiei acesteia. La jumatatea lui martie, JPMorgan Chase anunta achizitionarea bancii de investitii Bear Stearns, la un pret scazut si cu ajutorul FED. La jumatate de an dupa aceasta achizitie, trezoreria americana decide nationalizarea bancilor Fannie Mae si Freddie Mac, dupa ce acestea au suferit pierderi financiare importante.

Pe 15 septembrie, soc pe piata bancara americana. Banca de investitii Lehman Brothers si depune bilantul, iar Bank of America anunta cumpararea Merrill Lynch. La numai o zi distanta, compania de asigurari AIG (American International Group) este salvata de Guvernul american, care i ofera 85 de miliarde de dolari n schimbul a 79,9% din capital. Pe 17 septembrie, bursele din lume nregistreaza scaderi considerabile n timp ce bancile centrale intensifica operatiunile pentru injectarea de lichiditati pe piata.1 Fuziuni si nationalizari masive n toata lumea

www.evz.ro

Pe 18 septembrie, Banca britanica Lloyds TSB cumpara HBOS, institutie financiara concurenta iar la mai putin de o saptamna, pe 26 septembrie, JPMorgan preia controlul asupra Washington Mutual, cu ajutorul autoritatilor federale. Tot n septembrie, compania de asigurari belgiano-olandeza Fortis este ajutata de statele belgian, olandez si luxemburghez. Banca britanica Bradford and Bingley este nationalizata. Tot acum si Banca Dexia este nationalizata de autoritatile franceze si belgiene. Multi apreciaza ca actuala criza financiara si are radacinile n scaderea dramatica a pretului locuintelor n SUA sau n caderea pietei creditului pentru locuinte. Aceasta viziune este cel putin incompleta. Cauzele fundamentale ale crizei financiare sunt mai adnci, att de natura macroeconomica, ct si de natura microeconomica, lucru mentionat recent de mai multi analisti: Altman (2009), Buiter (2008), Blanchard (2009). Cele doua tipuri de cauze s-au interconditionat n producerea crizei. Cauza profunda a crizei financiare a fost lichiditatea abundenta creata de principalele banci centrale ale lumii (FED, BOJ) si de dorinta tarilor exportatoare de petrol si gaze de a limita aprecierea monedei. De asemenea, a existat o suprasaturare cu economisiri, generata de integrarea crescnda n economia globala a unor tari (China, Asia de Sud- Est n general), cu rate mari de acumulare, dar si de redistribuirea globala a avutiei si a veniturilor catre exportatorii de bunuri tari (titei, gaze naturale etc.). Lichiditatea abundenta si suprasaturarea cu economisiri au creat resurse disponibile pentru investitii, inclusiv n instrumente financiare sofisticate, nu usor de nteles de catre unii investitori. Problema actuala este exact supraindatorarea statelor inainte de declansarea crizei, ceea ce a pus guvernele actuale in situatia de a nu se mai putea indatora suplimentar, deci nu mai pot aplica solutia lui Keynes. Dar solutia lui Keynes spunea clar: conservati-va capacitatea de interventie in perioadele bune, a spus Isarescu, la Romania Financial Forum.

1.2 Consecinte ale crizei financiare actuale

Efectele crizei financiare internaionale sunt multiple i afecteaz n masuri diferite una sau alta din tarile implicate. Criza financiara s-a declansat initial in Statele Unite. Administratia condusa de presedintele George W. Bush, dominata de propovaduitorii "economiei de piata libera", a degradat autoritatea organelor responsabile cu reglementarea institutiilor financiare si a dat mana libera "scamatorilor" financiari. Acestia s-au implicat masiv in activitati "creative" dubioase. In absenta unor limite impuse si sanctionate de autoritatile statale, unele banci, fonduri de investitii si societati de asigurare, fara sa aiba acoperirea necesara, au acordat imprumuturi considerabile unor "clienti" care nu aveau capabilitatea de a-si plati ratele. Imprumuturile respective, avand dobanzi apreciabile, au fost "reimpachetate" in devize complexe, toxice si aparent atractive, care, ulterior, au fost vandute profitabil ca produse financiare legitime multor investitori autohtoni si straini. Excesele creditorilor pradatori s-au raspandit la scara globala. Disponibilitatea excesiva a fondurilor de credit a creat multe "baloane" hiperumflate pe piata de credite pentru case individuale, cladiri, terenuri, masini, studentie si carti de credit. Manipularile financiare "ingenioase" s-au extins si la imprumuturile facute de administratiile regionale si locale, la creditele industriale si comerciale, la bursele de actiuni si la pietele pentru resurse naturale. In timpul crizelor bancare, din ce in ce mai multe imprumuturi raman neplatite, valoarea bunurilor scade si multe intreprinderi dau faliment. Pierzand capital, bancile nu mai pot acorda credit. In America, pierderile datorate neplatii imprumuturilor se pot ridica la peste 2 trilioane de dolari. Lipsa normelor de reglementare si atitudinea "laissez fair" a guvernului Bush au contribuit si la formarea asa-ziselor fonduri "ingradite" (hedge funds), la care puteau participa numai investitori foarte bogati si institutii instarite. Managerii acestor fonduri netransparente si manipulative s-au implicat in tot felul de tranzactii dubioase care au contribuit la precipitarea crizei financiare.2 In 2007 si 2008, cetatenii americani au pierdut o treime din avutul personal. Valorile caselor si cladirilor, estimate la 13 trilioane de dolari in 2006, au scazut sub 8 trilioane in 2009. Economiile directe ale cetatenilor au descrescut cu 1,2 trilioane. In aceeasi perioada, fondurile de pensii particulare s-au devalorizat de la 11 la 8 trilioane. Aceste pierderi exorbitante au socat populatia
2

www.revista22.ro

americana. Ca sa evite agravarea starii de panica, Banca Centrala a SUA (Federal Reserve) a pus prompt la dispozitia fondurilor de pensii o suma de 540 miliarde de dolari si a alocat 700 de trilioane de dolari pentru uzul bancilor si al companiilor de asigurare in prag de faliment. In ianuarie 2009, valoarea actiunilor din bursele americane a scazut cu 50% din valoarea pe care o avusesera in prima jumatate a anului 2007. Aceste pierderi considerabile au semnalat ca Statele Unite se afla in cea mai grava recesiune economica din ultimii 75 de ani. In ultimii doi ani, cheltuielile deficitare ale guvernului de la Washington au creat datorii imense. In septembrie 2007, guvernul federal datora 5,8 trilioane de dolari, echivalent cu 41% din produsul intern brut (PIB) al tarii. Din cauza agravarii situatiei economice si a masurilor aditionale anticriza, specialistii americani preconizeaza ca datoria guvernului american va creste cu inca 2 sau 3 trilioane de dolari in urmatorii doi ani. PIB al SUA, ca si veniturile statului din impozite au scazut substantial in a doua jumatate a anului 2008 si vor continua sa scada in 2009. La valoarea actuala a datoriilor, numai dobanzile la fondurile imprumutate obliga guvernul american sa achite 12 miliarde de dolari anual. Peste jumatate din imprumuturile guvernului de la Washington au fost facute in strainatate, mai ales in China, in Japonia si in tarile exportatoare de petrol din regiunea Golfului Persic. In cazul in care aceste state ar decide sa se debaraseze de valuta acumulata, valoarea dolarului american s-ar prabusi. Ceea ce ar avea consecinte nefaste atat pentru SUA, cat si pentru economia globala. Criza financiara si economica din America s-a extins rapid in restul lumii. Europa a intrat in recesiune economica. Incercand sa stabilizeze entitatile financiare interne si sa-si revigoreze economia, guvernantii din Europa Occidentala au investit sume uriase in structurile financiare interne, au nationalizat o buna parte dintre banci si au redus impozitele ca sa stimuleze economia. 3 Productia industriala din tarile europene dezvoltate, precum Germania, Franta, Anglia, Italia si Spania, a scazut in ultimele 6 luni cu 20-25% Cel mai important efect, pan n prezent, reprezinta falimentul unor institutii bancare i de credit din SUA i din rile membre ale UE ca urmare a intrarii n incapacitate de plata i a imposibilitatii de recuperare a creantelor mai ales n domeniul imobiliar.

www.oxfordscholarship.com\financial crisis

1.3 Criza financiara si economia Romaniei

Efectele crizei financiare internationale s-au extins si asupra economiei Romniei. Totusi, din punct de vedere al impactului direct, sistemul bancar a fost putin afectat ntruct nu a fost expus la active toxice, precum si datorita masurilor prudentiale si administrative adoptate de-a lungul timpului de catre Banca Nationala a Romniei. Indirect nsa, criza financiara internationala si mai ales consecinta ei evidenta recesiunea din tarile dezvoltate se extinde asupra economiei romnesti pe mai multe canale. Pe canalul comercial, ncetineste cresterea exporturilor sau chiar le reduce. Pe canalul financiar, limiteaza accesul la finantare externa, si astfel restrnge volumul creditarii, si genereaza dificultati n serviciul datoriei externe private. Pe canalul cursului de schimb, reducerea finantarilor externe s-a reflectat n deprecierea monedei nationale. Pe canalul ncrederii, a avut loc o retragere a investitorilor din tarile esteuropene. Aceasta a avut drept efect manifestarea pe piata monetar-valutara a unor momente de panica si atacuri speculative, precum cel din luna octombrie din Romnia, care a facut necesara interventia BNR. n sfrsit, pe canalul efectelor de avutie si bilant, are loc deteriorarea activului net al populatiei si al companiilor, ca urmare a ponderii ridicate a creditelor n valuta (corelate cu deprecierea leului) si a scaderii preturilor activelor mobiliare si imobiliare de la valori speculative, nesustenabile (de tip bubble). Propagarea acestor efecte face ca gradul de incertitudine referitor la evolutiile variabilelor economice sa fie extrem de ridicat. Aceasta contribuie, la rndul sau, la accentuarea crizei prin efectele negative pe care le are asupra asteptarilor si prin augmentarea gradului de prudenta la nivelul consumatorilor si al agentilor economici. n Romnia, raspunsul la efectele adverse ale crizei nu poate fi similar celui formulat de unele state europene sau celui din SUA. Exista cteva diferente ntre economia romneasca si aceste economii, care nu permit copierea pur si simplu a pachetelor de masuri dezvoltate acolo. n esenta, este vorba despre faptul ca economia romneasca are un deficit de cont curent mare, care indica dependenta acesteia de finantarea externa. Avem de ales ntre reducerea ordonata a acestui deficit sau n reducerea lui de catre piata n conditiile actuale de tensiune si nencredere, cu consecinte dramatice pentru cursul de schimb si pentru cresterea economica. Chiar daca derularea procesului de ajustare economica nu poate fi planificata cu precizie, totusi, promovarea unor politici economice coerente si credibile ar putea evita producerea unei ajustari dezordonate (hard landing). Astfel, guvernul ar trebui sa evite o abordare emotionala a crizei sub presiunea sindicatelor si patronatelor, care ar duce la adoptarea unor masuri de stimulare a cererii interne, complicnd aducerea deficitului de cont curent la un nivel sustenabil.
8

Criza din Romania nu are aceleasi cauze cu criza din SUA si UE; deci nu poate fi tratata la fel. Este in primul rand o criza interna, o criza a unui model de dezvoltare. Fireste, populatia cea mai saraca trebuie sprijnita in astfel de momente. Dar primul impuls nu trebuie sa fie mai multi bani de la buget si mai mult consum, atunci cand la buget nu mai sunt bani si cand s-a consumat pana acum excesiv. Nici solutia de a consuma bunuri romanesti nu este in intregime viabila.4

www.bussiness22.ro

Capitolul 2

Solutii de depasire a crizei economice

Ce este o criza? Criza se refera la un moment decisiv, de pericol si de maxima incercare. Vazuta ca o boala, criza poate avea 2 evolutii semnificative: vindecarea bolii sau agravarea bolii. De asemenea, criza se refera si la timpul necesar depasirii acesteia. Orice companie care isi propune sa supravietuiasca este obligatoriu sa se dezvolte, sa creasca. Iar cresterea unei afaceri se rezuma la 2 dimensiuni fundamentale: cresterea vanzarilor (si/sau a cotei de piata) si reducerea cheltuielilor. Acestea sunt semnele vitale care reflecta sanatatea unei companii. Solutia pentru iesirea dintr-o criza de supraconsum este mai complexa decat un pachet de ajutoare de stat care risca sa ne arunce inapoi in timp la deficite mari si inflatie cu doua cifre. Trebuie inceput cu eliminarea risipei prin reducerea cheltuielilor bugetare administrative. Cei mai ieftini bani sunt cei pe care ii ai deja si pe care ii poti economisi. Din economiile astfel facute se poate gandi un plan de investitii in infrastructura, pentru ca acestea aduc locuri de munca si au un efect important de antrenare in economie. Insa investitiile in infrastructura trebuie realizate in cadrul unei programari bugetare multianuale, singura solutie de a reduce costurile suplimentare si de a elimina alocarea gresita a banului public. Desigur, trebuie indreptate si greselile politicii fiscale - nu neaparat pentru a creste veniturile bugetare, ceea ce e greu in timp de criza, ci pentru a distribui mai echitabil povara fiscala si pentru a permite celor cu acces mai greu la creditare sa depaseasca cu bine perioada de criza. Totodata, trebuie asumat public un plan pentru adoptarea euro, cu o tinta precisa; un astfel de plan ne va creste credibilitatea pe plan extern (si implicit va scadea costul finantarii externe) si mai ales ne va obliga sa facem atat reformele fiscale si bugetare necesare, cat si reformele structurale pe care le tot amanam (referitoare la cresterea nivelului competitiei, flexibilizarea pietei muncii, modernizarea agriculturii, reducerea aparatului birocratic). Avem o criza de supraconsum. Din ea se iese prin eliminarea risipei, prin investitii in infrastructura pe baza programarii bugetare multianuale, prin reforma fiscala care sa nu fie neutra si prin implementarea reformelor structurale. Luarea unor masuri de urgenta cum ar fi limitarea creditarii prin mijloace specifice tine mai degrab de depasirea pe termen scurt a crizei financiare. In ceea ce priveste Romnia, mentionam ca masuri de prim urgenta cresterea plafonului de garantare pentru depozitele bancare la 50 000 Euro fata de 20 000 Euro, conform deciziei comune a
10

Ministerelor de Finante din tarile membre ale UE. Aceasta masura este menita sa sporeasca increderea populatiei in economisire si s evite retragerile in masa de la bancile comerciale, ceea ce ar putea conduce la falimentarea acestora.5 O alt masura intreprinsa de bancile romanesti se refera la cresterea ratei dobanzii cu 4-6 puncte procentuale peste dobanda de politica monetara de 10,25%.

www.logec.ro

11

BIBLIOGRAFIE

1. 2. 3. 4. 5.

www.evz.ro www.revista22.ro www.oxfordscholarship.com\financial crisis www.bussiness22.ro www.logec.ro

12