SEMINARUL IV PROPRIETATE INTELECTUAL Este un fapt binecunoscut c dezvoltarea economic a unei societi este determinat de suma valorilor ce o compun,

inclusiv resursele umane, prin cea mai important parte a lor, creaia original. A existat de-a lungul timpului o preocupare continu a omului n a-i apra bunurile care i aparin, manifestndu-se tot mai pregnant simul de proprietate. ntr-o definiie scurt, proprietatea reprezint dreptul de a deine, de a folosi un bun, iar pe de alt parte, ad!ectivul "intelectual" definete capacitatea oamenilor de a gndi, de a cunoate, de a opera cu noiuni. n acord cu cele prezentate mai sus, putem defini proprietatea intelectual ca fiind orice produs nou, unic i neevident al inteligenei umane #i care are o anumit valoare pe pia$. n baza prevederilor %onveniei pentru instituirea &rganizaiei 'ondiale a (roprietii )ntelectuale #*)(&$ i a %onveniei de la (aris pentru protecia proprietii industriale, se consider c proprietatea intelectual cuprinde+ drepturile de autor i drepturile conexe+ - obiectele drepturilor de autor sunt reprezentate de operele literare, muzicale, grafice, plastice, tiinifice i te,nice, interpretrile artitilor interprei i execuiile artitilor executani, fonogramele, emisiunile de radio i televiziune, creaiile de art aplicat, etc., dar i programele pentru calculator- dreptul de autor se dobndete odat cu crearea operei, nefiind necesar nici o formalitate de nregistrare. Oficiul Romn pentru Drepturile de Autor #ORDA$ funcioneaz ca organ de specialitate n subordinea .uvernului, cu autoritate unic pe teritoriul /omniei n ceea ce privete evidena, observarea i controlul aplicrii legislaiei n domeniul dreptului de autor i al drepturilor conexe #0egea nr. 123445$. proprietatea industrial+ - creaiile te,nice #invenii, modele de utilitate$ i estetice #desene i modele industriale$, semnele distinctive asociate produselor #marca, nume comercial, indicaie geografic$, ct i protecia mpotriva concurenei neloiale- drepturile de proprietate industrial se dobndesc prin nregistrare i examinare la un oficiu de proprietate industrial. n /omnia, Oficiul de Stat pentru Invenii i Mrci #OSIM$ i desfoara activitatea ca organ guvernamental de specialitate, cu autoritate unic n asigurarea proteciei proprietii industriale, n conformitate cu legislaia naional n domeniu i cu prevederile conveniilor i tratatelor internaionale la care ara noastr este parte. n principiu, drepturile de proprietate industrial sunt drepturi de monopol. Acestea dau dreptul proprietarului de a utiliza obiectul proteciei i de a interzice utilizarea acestuia de ctre teri, fr acceptul persoanei ndreptite. 6e aceea, drepturile de proprietate industrial sunt instrumente prin care se previne adopia neautorizat7 a unor obiecte specifice de proprietate industrial. (e de alt parte, drepturile de proprietate industrial sunt mi!loace comerciale de mar8eting sau strategie. n /omnia, prima lege n domeniul proprietii industriale, legea mrcilor de fabric i de comer, a fost adoptat de (arlament n 3194. (rima lege a brevetelor de invenie a intrat n vigoare la 39 ianuarie 34:5, an n care i ncepe existena i &ficiul de brevete. Ofi iul de Stat pentru In!en"ii #i Mr i $OSIM% este organ guvernamental, n special competent pentru nregistrarea, examinarea i acordarea+ - brevetelor de invenie- brevetelor pentru soiuri de plante- a certificatelor de nregistrare a mrcilor- a certificatelor de nregistrare a indicaiilor geografice3

a desenelor i modelelor industrialea topografiilor de circuite integratei pentru administrarea acestor drepturi de protecie pn la decderea lor.

Brevetele de invenie (Legea nr. !"#$$#% ;revetul de invenie este un drept de protecie examinat, care se acord dac sunt ndeplinite condiiile de brevetabilitate prezentate n lege+ s fie nou, s rezulte dintr-o activitate inventiv i s aib aplicabilitate industrial. Examinarea cererii pentru analizarea condiiilor de brevetabilitate se efectueaz la cerere, n termen de maximum <: de luni de la data depozitului naional reglementar. 6urata brevetului este de =: de ani ncepnd cu data depozitului naional reglementar. ;revetul de invenie confer titularului dreptul de a interzice terilor s efectueze fr autorizaia sa urmtoarele acte+ - pentru produse+ fabricarea, comercializarea, oferirea spre vnzare, folosirea, importul sau stocarea n vederea comercializrii, oferirii spre vnzare sau folosirii- pentru procedee sau metode+ folosirea acestora. Brevetele pentru soiuri de plante (Legea nr. &''"#$$(% &>)' ,otrte acordarea brevetului dac soiul este nou, dinstinct, omogen i stabil i poart o denumire care permite identificarea sa. 6urata de valabilitate a unui brevet de soi este de <: de ani pentru pomi i vi de vie i de =? de ani pentru celelalte specii. Mrcile i indicaiile geografice (Legea nr. (!"#$$(% 6reptul asupra mrcii sau indicaiei geografice este dobndit i prote!at prin nregistrarea acestora la &>)'. 'arca este un semn susceptibil de reprezentare grafic servind la deosebirea produselor sau a serviciilor a unei persoane fizice sau !uridice de cele aparinnd altor persoane. 'rcile pot fi+ - individuale- colective- de certificare. nregistrarea mrcii confer titularului un drept de folosire exclusiv a mrcii pentru produsele i 2 sau serviciile pentru care s-a efectuat nregistrarea, pe un termen de 3: ani de la data constituirii depozitului, precum i dreptul de a interzice terilor folosire mrcii sau imitarea sa frauduloas. 0a cererea titularului, nregistrarea unei mrci poate fi rennoit la mplinirea fiecrui termen de protecie de 3: ani. )ndicaia geografic este denumirea servind la identificarea unui produs originar dintr-o ar, regiune sau localitate a unui stat n cazurile n care o calitate, o reputaie sau alte caracteristici determinate pot fi n mod esenial atribuite acestei origini geografice. 6urata de protecie a indicaiilor geografice curge de la data depunerii cererii pe o perioad de 3: ani cu posibilitate de rennoire nelimitat, iar dreptul de utilizare se acord titularului. Desenele i modelele industriale (Legea nr. #&$ "#$$&% 6reptul asupra unui desen sau model industrial este recunoscut prin nregistrare la &>)' i acordarea unui certificat de nregistrare. %ertificatul de nregistrare confer dreptul de a interzice terilor s efectueze fr autorizarea sa urmtoarele acte+ - reproducerea- fabricarea=

ani.

comercializarea sau oferirea spre vnzarefolosireaimportulstocarea n vederea comercializrii, oferirii spre vnzare sau folosirii. (rotecia este pe o perioad de ? ani, cu posibilitate de rennoire pe = perioade succesive a cte ?

Topografiile circuitelor integrate (Legea nr. # "#$$'% 6reptul asupra topografiei circuitelor integrate este recunoscut prin nregistrare la &>)' i acordarea unui certificat de nregistrare. @opografia unui circuit integrat este dispunerea tridimensional a unor elemente ale unui circuit integrat, din care cel puin unul este un element activ i a tuturor interconexiunilor sau a unei pri din interconexiunile circuitului integrat sau o astfel de dispunere tridimensional pregtit pentru fabricarea circuitului integrat. MARCA& DE'INI(IE& SCOPURI& Marca de fa)ric reprezint un element de distincie al diverselor bunuri si2sau servicii, aplicat de productor la ieirea acestora din procesul de producie i este n acelai timp un instrument indispensabil pentru comunicarea cu consumatorii i un element c,eie n strategia unei firme. >copurile unei mrci se refer la+ constituirea ncrederii i loialitii consumatorilor fa de bunul2serviciul oferit de productor, garantnd originalitatea bunurilor i2sau serviciilor pentru care a fost creat marca susinerea alegerii fcute de consumator unui produs2serviciu pe baza informaiilor transmise prin marca respectiv cu privire la calitatea produsului extinderea cotei de pia a productorului, mbogirea i dezvoltarea relaiei dintre consumator i bunurile i2sau serviciile firmei respective, prin atribuirea unor valori specifice acestor bunuri i2sau servicii de ctre consumator garantarea permanent a calitii produselor i2sau serviciilor n contextul progresului te,nico-tiinific i al concurenei puternice existente n economia de pia. >e poate afirma c marca, drept instrument de mar8eting, se poate constitui ca cel mai important element aflat n patrimoniul unei firme i, conform regulilor de drept alimentar i drept penal, este interzis ca marc AcevaB care ofer cumprtorului indicaii de natur a-l nela n ceea ce privete natura, calitile eseniale, compoziia sau coninutul n substane utile, specia i originea produsului pe care-l semnific. Clasifi area )r ilor &rice marc, mai ales atunci cnd se dorete a fi prote!at prin nregistrare, trebuie s fie reprezentat sub forma unui semn grafic i s ie diferit de cea a altor firme, adic s fie unic. 'rcile se pot clasifica dup mai multe criterii, i anume+ Criteriul )odului de o)uni are a infor)a"iei, n acest caz semnele care pot fi nregistrate ca mrci de fabric trebuie, n consecin, s cuprind urmtoarele elemente+ - cuvinte originale sau aparinnd vocabularului unei limbi de circulaie internaional, caz n care cuvintele nu trebuie s constituie denumirea generic a bunurilor i2sau serviciilor pentru care este creat marca respectiv- specimene de semntur- litere, cifre- sloganuri- desene, figuri i pictograme- portrete umane- colecii de cuvinte sau semne grafice i semne complexe, asociate cu semne verbale i grafice #etic,etele$<

- mrci tridimensionale #forma produsului sau a ambala!ului acestuia$- culori sau combinaii de culori- mrci sonore #mesa!e muzicale$. Criteriul titularului dreptului de )ar , n care caz mrcile pot fi+ * )r i indi!iduale, care aparin unei persoane determinate, fizice sau !uridice, avnd ca funcie principal diferenierea produselor. 'arca individual este nregistrat de o singur persoan2ntreprindere care o folosete n exclusivitate* )r i ole ti!e, care aparin unei persoane !uridice cum ar fi organizaii naionale, internaionale, regionale de productori sau comerciani, fiind destinate s garanteze originea sau calitatea produsului i care, de obicei, se aplic cu marc produsului. Criteriul pro)o!rii + prote,rii produselor, n care caz mrcile pot fi+ * )ar a depus, care e bucur de protecia legal prin caracterul ei de proprietate exclusiv* )ar o)ple-, utilizat pentru a desemna acele mrci care sunt alctuite din mai multe versiuni, n limbi diferite* )ar notorie, care este marca bine cunoscut publicului larg i care se bucur de un renume bine consolidat i larg rspndit #%oca-%ola, (epsi-%ola, Cestle$, datorit oferirii de produse de nalt calitate, constante n timp* )ar defensi! $de o.stru "ie%, care prezint unele modificri de detaliu menite s mpiedice pe teri s depun mrci asemntoare cu semnul nregistrat ca marc, asigurndu-se astfel o protecie sporit mrcii utilizate* )ar de re/er!, asemntoare mrcii defensive- n momentul nregistrrii ei, firma respectiv nu are intenia de a o folosi. >e deosebete de marca defensiv, deoarece nu este legat de o marc principal a crei protecie urmrete s o ntreasc* )ar re tifi atoare, folosit pentru a corecta unele impresii false despre originea produsului, cnd exist asemnri de nume de localitate #/oma D)talia- /oma - >EA$* ontra)ar a, utilizat de productori2distribuitori din dorina de a-i spori veniturile* )ar a de e-pedi"ie, folosit n comerul internaional pentru a facilita operaiile de manipulare, fiind aplicat numai pe ambala!ele de transport. Criteriul for)ei 0rafi e adoptate, n care caz mrcile pot fi reprezentate de+ * e).le) - reprezint simbolul, blazonul sau o sigl care asigur recunoaterea mrcii, neputnd ns s fie exprimat verbal #un desen, figur geometric, obiect, persona! real2imaginar, reprezentri din lumea animal2vegetal, culoare, grafic distinctiv$. %u a!utorul expresiei figurative a mrcii, firma poate face referiri la originea sa geografic sau la obiectul de activitate* lo0otip - o reprezentare plan sau n relief a numelui de marc, caracterizat prin prezena unor elemente figurative #linii drepte, curbe, sublinieri, ncadrri$, a unei culori sau asocieri de mai multe culori* )ar a se)ntur #cu rol de AumbrelB$, pictogramele #desene ce exprim printr-un singur efect de imagine o idee sau u cuvnt$, sigiliul #folosit pentru a semna sau marca un produs$ D reprezint de asemenea componente figurative ale mrcii* nu)ele de )ar D reprezint expresia verbal a mrcii, ce poate fi pronunat cu uurin i care permite numirea unui produs sau a unei ntreprinderi alturi de numele de marc se asociaz o anumit caracteristic a produsului sau anul fondrii firmei respective. (ot fi+ nume de marc individuale, respectiv ntreprinderea nregistreaz o marc pentru fiecare dintre produsele sale i n aceste condiii, dac produsul nu se vinde sau este de slab calitate, nu se afecteaz numele firmei- un singur nume de marc pentru toate produsele ntreprinderii- nume separate pentru fiecare familie de produse- numele firmei, combinat cu numele produselor. Criteriul do)eniului de folosire #productor, distribuitor$, n care caz mrcile pot fi+ * )ar a produ torului, numit i marc naional #%oca-%ola, Cestle, Elte, Excelent$* )ar a distri.uitorului, care poate fi+ marc drapel, asemntoare mrcii AumbrelB, deoarece acoper o gam larg de produse. Firma distribuitoare garanteaz produsul printr-un simbol vizual, care poate fi G

o emblem sau o sigl- marca firm, care are coresponden cu firma distribuitoare- marca proprie a distribuitorului, care poate fi utilizat ca marc de produs- marca linie- marca gam- marca umbrel. 'arca proprie se constituie prin alegerea unui nume, ambala!, design, care imit elementele specifice unui produs oferit de concuren, ele fiind considerate veritabile contramrci. n funcie de piaa extern pe care urmeaz a fi livrate produsele, alturi de marca de fabric sau a ntreprinderii de comer exterior pot fi imprimate pe etic,ete meniunile A'ade in HHB, A@rade 'ar8B #marc comercial$, A'arIue deposaB #marc depus$. (entru ca o marc de fabric s ofere avanta!ele unei companii fa de alta, marca trebuie s ndeplineasc o serie de condiii de fond i form, mai ales dac se dorete ca marca respectiv s fie nregistrat pe plan naional sau n E.E.+ s fie unic, adic s nu mai existe i n cadrul altei firme s aib perceptibilitate ridicat, asigurat de caracterul lizibil, estetic i armonios al mrcii, respectiv prin poziie, mod de scriere i reliefat n raport cu ocaziile n care este folosit omogenitate, n consens cu ansamblul mi!loacelor de comunicaie i al elementelor mixului de mar8eting originalitate i expresivitate, n special la mrcile figurativ, prin care acestea dobndesc o perceptibilitate ridicat n raport cu alte mrci. Ambalarea original poate oferi companiei2ntreprinderii un avanta! asupra concurenilor putere de evocare conferit de sugestivitatea i armonia mrcii. 'arca trebuie s fie prezentat integral, iar ntre cuvnt i elementul figurat s existe armonie pentru a exprima calitatea produsului capacitatea de memorizare, care presupune ca o arc s fie clar #uor de recunoscut i de citit$ , simpl #pentru marca figurativ, unde se prefer o grafic stilizat$ i concis #cuvinte scurte din =-< din silabe$. 'rcile AeuforiceB #mrci verbale care se pronun uor n limba respectiv$ prezint perspectiva ntipririi n memoria consumatorului notorietate #de larg recunoatere la publicul consumator$ asociativitate, n sensul c marca respectiv trebuie s aib, pe ct posibil, o semnificaie legat de produsul n cauz, ori de activitatea ntreprinderii, fr a avea un caracter descriptiv. 'rcile receptive, care induc n eroare consumatorul asupra caracteristicilor intrinseci ale produsului, sunt lipsite de perspectiv comercial. Rolul )r ilor 1n pro)o!area produselor n economia de pia modern, mrcile reprezint instrumente de nenlocuit n ansamblul mi!loacelor de comunicaie i aciune n relaiile de pia. 6intre funciile ma!ore ale mrcii se pot enumera+ semn de proprietate a mrcii, conferit de protecia sa legal mi!loc de identificare a produselor unei firme, oferind cumprtorului posibilitatea orientrii rapide spre acele produse verificate calitativ i care aparin unor productori consacrai instrument de protecie a caracteristicilor unice ale produsului mpotriva eventualelor imitaii sau contrafaceri mi!loc de difereniere a produsului unei anumite ntreprinderi de cele similare aparinnd concurenei #de la diferenierea produselor prin calitate sau mod de prezentare s-a a!uns la o difereniere a mrcilor aceleiai ntreprinderi, prin multiplicarea modelelor, tipurilor, a culorilor$ modalitate de certificare a calitii i de autentificare a sursei produsului mi!loc de stimulare a productorilor pentru mbuntirea calitii produselor i de asigurare a creterii rspunderii lor pentru calitatea produselor oferite pieei permit organizarea i controlul pieei, eliminnd confuziile dintre produse, narcisisme, productori contribuie la desfurarea unei concurene loiale, n condiiile diferenierii tot mai accentuate a ofertei de mrfuri?

 simbol al caracteristicilor de baz i al culturii ntreprinderii rol de umbrel, acoperind i alte produse aparinnd aceleiai ntreprinderi funcia de reclam, ca urmare a dinamismului accentuat al mrcilor, susinut de publicitate. MARCA COMUNITAR )niial %omunitatea European cuprindea 5 ri semnatare, ulterior s-a transformat n Eniunea European #are =? membri$. (rin directiva 1423:G de armonizare a legislaiilor statelor membre asupra mrcilor #=3.3=.3411$ se stabilete dreptul de fond al mrcilor #definiia mrcilor, obinerea mrcilor, meninerea n vigoare a mrcilor, protecia mrcilor nregistrate$. (rotecia acordat unei 'rci %omunitare este identic cu protecia 'rcii Caionale cu excepia ariei geografice realizat de /egulamentul nr. G:24G de %onsiliul EE. %ele = instrumente legale se pun n aplicare prin &ficiul de armonizare al (ieei )nterioare #&J)'$ D independent i autonom, cu sediul la Alicante, >pania. %aracteristicile 'rcii comunitare+ - caracter unitar - prin nregistrare la &J)' a unei mrci comunitare se obine protecie pe teritoriul %omunitii Europene- coexistena cu drepturile naionale de marc- transformarea mrcii comunitare n marc naional- limbile- solicitantul poate depune cererea de marc comunitar n una din cele =: limbi oficiale ale EE #daneza, olandeza, finlandeza, engleza, franceza, germana, greaca, italiana, portug,eza, spaniola, suedeza, lituaniana, letona, estona, ungara, ce,a, slovaca, poloneza, malteza sau slovena$ indicnd ca a doua limb, una din cele ? limbi oficiale ale &J)' #engleza, franceza, germana, italiana sau spaniola$, cea de-a doua limb trebuie s fie diferit de cea a cererii- definiia mrcii comunitare D marca comunitar reprezint orice semn succeptibil de reprezentare grafic i care deosebete produsele i2sau serviciile unei ntreprinderi de produsele i2sau serviciile altor ntreprinderi- caracterul unitar D orice persoan fizic sau !uridic care are naionalitarea unui stat membru al EE sau are domiciliul, sediul sau o ntreprindere industrial sau comercial efectiv i serioas pe teritoriul %omunitii Europene- dreptul asupra unei mrci comunitare se poate obine numai prin nregistrarea sa- procedura de nregistrare+ -solicitarea poate fi depus personal pentru cei domiciliai n EE sau prin mandatar pentru cei din afara EE. - cuprinde urmtoarele etape+ - depunerea cererii la &J)'- examinarea cererii- publicarea- observaiile terilor- opoziia terilor D n termen de maximum < luni de la data publicrii mrcii comunitare. Avanta*ele mrcii comunitare+ - procedura unic, simpl de obinere a proteciei n statele EE- cost sczut- se percepe o singur tax la &J)'- alegerea unei limbi din =:- efectele unor aciuni privind marca comunitar sunt valabile pe tot teritoriul EE- transformarea unei cereri de marc comunitar respins n cerere de nregistrare naional. De+avanta*ele mrcii comunitare+ - neacceptarea la protecie a mrcii comunitare pe tot teritoriul EE dac este respins de un singur stat membru EE5

C&E

cost ridicat al procedurilor cnd o cerere se confrunt cu mai multe opoziii ale terilor.

6E>(/E 'A/%A %&'EC)@A/A Aderarea /omaniei la Eniunea Europeana a marcat inceputul unor noi oportunitati de afaceri pentru companiile romanesti, facilitate de accesul mai usor pe pietele din spatiul comunitar. (e de alta parte, aderarea a adus cu ea modificari esentiale in domeniul marcilor, impunand companiilor romanesti o abordare noua in ceea ce priveste prote!area drepturilor lor. )n mediul de afaceri de la noi din tara a devenit astfel tot mai prezent conceptul de marca comunitara, ca raspuns la nevoia companiilor romanesti de protectie in cadrul expansiunii lor pe piata comunitara. Ne!oia unui siste) unitar de prote tie (iata comuna instituita prin crearea Eniunii Europene, caracterizata prin libera circulatie a bunurilor, persoanelor, serviciilor si capitalului in interiorul acesteia, a condus la aparitia unui nou concept, menit sa raspunda nevoii de protectie uniforma a companiilor in contextul mediului de afaceri comunitar+ marca comunitara. Astfel, s-a oferit companiilor un instrument de protectie uniforma a drepturilor asupra marcilor lor in spatiul Eniunii Europene, prin intermediul unei singure inregistrari, ca alternativa la sistemul inregistrarii pe cale nationala in fiecare stat membru, sau pe cale internationala prin sistemul 'adrid. (rincipalul avanta! al marcii comunitare este asigurat de facilitatea parcurgerii unei singure proceduri de inregistrare, in fata unei singure institutii europene, drepturile dobandite fiind in mod egal valabile in toate statele membre ale Eniunii Europene. Ce este )ar a o)unitara2 'arca comunitara este titlul obtinut ca urmare a parcurgerii procedurii de inregistrare a unei marci la &ficiul European pentru Armonizarea (ietei )nterne, in conformitate cu prevederile /egulamentului %onsiliului European privind marca comunitara. (rocedura de inregistrare, durata protectiei si reinnoirea unei marci comunitare (rocedura de inregistrare a unei marci comunitare presupune depunerea cererii de inregistrare la &ficiul pentru Armonizarea (ietei )nterne, urmata de parcurgerea unor etape care sunt in mare parte similare celor parcurse in vederea inregistrarii marcii la nivel national in statele membre #examinarea preliminara, publicarea marcii, inregistrarea si eliberarea certificatului de inregistrare$, exceptie facand anumite particularitati procedurale specifice. (rincipalul aspect care diferentiaza procedura de inregistrare a unei marci comunitare de cea a inregistrarii unei marci la nivel national in /omania consta din aceea ca prima nu prevede efectuarea unei examinari privind anterioritatea, orice marca depusa spre inregistrare la &ficiul European fiind admisa la inregistrare independent de marcile anterior inregistrate in spatiul Eniunii Europene. @itularii acestora din urma beneficiaza insa de dreptul de a se opune la inregistrarea unei marci comunitare in masura in care considera ca drepturile lor anterioare sunt incalcate prin inregistrarea acesteia. (rotectia initiala acordata pentru o marca comunitara inregistrata este de 3: ani de la data inregistrarii, aceasta perioada putand fi prelungita succesiv cu cate 3: ani, de un numar nelimitat de ori, la expirarea perioadei de protectie, prin depunerea unei cereri de reinnoire si ac,itarea taxelor oficiale aferente. Care sunt efe tele inre0istrarii unei )ar i o)unitare2 >pre deosebire de marca nationala, care beneficiaza de protectie doar la nivel national in tara la al carei oficiu a fost parcursa procedura de inregistrare, marca comunitara, odata inregistrata, devine valabila si produce aceleasi efecte in toate statele membre, conferind titularului sau protectie impotrva reproducerii sau imitarii pe intreg teritoriul Eniunii Europene. @itularul marcii comunitare are dreptul de a interzice persoanelor terte folosirea pe teritoriul Eniunii Europene a unui semn identic sau similar pentru produse sau servicii identice sau similare cu cele acoperite de inregistrarea marcii sale, fara a fi obtinut in prealabil consimtamantul sau expres. 'ai mult, daca prin aceasta se aduce atingere caracterului distinctiv al unei marci comunitare, titularul sau poate interzice tertilor folosirea unui semn identic c,iar si pentru produse sau servicii diferite de cele la care se refera marca sa. 9

Confli tul u )ar ile nationale 'arca comunitara beneficiaza in fiecare stat membru de acelasi statut ca si marcile inregistrate la nivel national in statul respectiv. %a atare, aceasta este opozabila la inregistrarea marcilor depuse pe cale nationala la oficiile nationale ale statelor membre. /eciproc, la inregistrarea unei marci comunitare se poate opune anterioritatea unei marci inregistrate le nivel national in unul dintre statele membre. )n ceea ce priveste marcile romanesti depuse spre inregistrare inainte de data aderarii /omaniei la Eniunea Europeana, acestea sunt opozabile inregistrarii unei marci comunitare doar in masura in care au fost depuse spre inregistrare la &>)' dupa data de 3 iulie =::5. 6e asemenea, marcile comunitare au devenit opozabile la inregistrarea unei marci nationale romanesti incepand cu aceasta data. Influentele aderarii asupra prote tiei )ar ilor in Ro)ania (olitica companiilor romanesti in ceea ce priveste prote!area drepturilor asupra marcilor lor in /omania, dar si in spatiul Eniunii Europene, a cunoscut odata cu 3 iulie =::5 nevoia adaptarii la contextul comunitar, in vederea prevenirii si combaterii incalcarii drepturilor lor in noul context in care acestea nu le mai sunt garantate. Aceasta deoarece data de 3 iulie =::5 a marcat momentul inceperii conflictului dintre marcile comunitare si marcile nationale romanesti. 6e ceK (rocedura de inregistrare a unei marci comunitare nu prevede efectuarea examinarii de anterioritate, astfel incat o marca inregistrata la nivel national in /omania nu constituie un obstacol la inregistrarea unei marci comunitare similare sau c,iar identice cu aceasta, depusa ulterior spre inregistrare la &J)', decat in masura in care titularul marcii anterioare se opune inregistrarii unei astfel de marci comunitare. 6in acest motiv, titularul unei marci inregistrate la nivel national in /omania nu beneficiaza pe teritoriul Eniunii Europene de protectia conferita de legislatia actuala de la noi din tara, care prevede respingerea inregistrarii unei marci similare sau identice cu o marca anterior inregistrata. %a atare, incepand cu data aderarii, vigilenta titularilor de marci nationale romanesti a devenit instrumentul apararii drepturilor lor, prin implicarea activa in supraveg,erea marcilor comunitare publicate in ;uletinul &ficial al 'arcilor %omunitare, in vederea prevenirii incalcarii drepturilor lor asupra marcilor si dilutiei acestora. (rocedand astfel, titularul unei marci nationale romanesti poate face uz de dreptul de a se opune la inregistrarea unei marci comunitare care prezinta un potential ridicat de a ii incalca drepturile sale anterioare, iar parcurgerea acestei proceduri in faza administrativa, respectiv in fata &J)', este de natura a evita procedurile dificile si costurile ridicate implicate de o actiune in anulare initiata in fata tribunalului european dupa data inregistrarii. Utili/area )ar ii o)unitare (entru ca titularul unei marci comunitare sa nu fie susceptibil de a fi decazut din drepturile exclusive de folosire a marcii sale pe motiv de ne-utilizare a acesteia in comert, este suficient ca marca sa fi fost folosita in cel putin unul dintre statele membre in decursul oricarei perioade de ? ani consecutivi de la data inregistrarii, ne-fiind necesara utilizarea in fiecare stat al Eniunii. 6E>(/E 'A/%A )C@E/CA@)&CA0A )nteresele comerciale ale companiilor romanesti care i export produsele sau serviciile impun prote!area marcilor sub care respectivele produse sau servicii sunt puse pe pietele externe, in fiecare dintre statele in care acestea sunt exportate. )nregistrarea marcii unei companii intr-un stat extern presupune parcurgerea unei proceduri de inregistrare in conformitate cu legislatia nationala in domeniul marcilor, fiind obligatorie reprezentarea in fata oficiului national al acelui stat de catre un consilier autorizat de legislatia sa nationala. (entru companiile care au interese comerciale intr-un numar mai mare de state, prote!area marcilor acestora in statele respective presupune parcurgerea tot atator proceduri diferite de inregistrare, in fata aceluiasi numar de oficii nationale, iar costurile implicate de aceste proceduri se ridica la valori substantiale, afectand bugetele alocate prote!arii drepturilor de proprietate intelectuala. Exista insa o solutie alternativa la inregistrarea marcii la nivel national in fiecare stat de interes, menita sa asigure aceeasi protectie marcii, costurile fiind insa in mod considerabil reduse, iar procedurile simplificate in mod semnificativ. Aceasta alternativa este reprezentata de inregistrarea ca marca internationala, prin asa-numitul "sistem 'adrid". 1

Ce repre/inta siste)ul Madrid2 ">istemul 'adrid" reprezinta un sistem centralizat de inregistrare internationala a marcilor, prin intermediul caruia se poate obtine inregistrarea unei marci intr-unul sau mai multe state membre la Aran!amentul si 2sau (rotocolul de la 'adrid, depunand o singura cerere de inregistrare la &rganizatia 'ondiala a (roprietatii )ntelectuale. )n cererea internationala pot fi desemnate #in cazul solicitantilor romani$ unul sau mai multe state membre la cel putin unul dintre cele doua acorduri internationale mentionate, iar procedura de inregistrare se desfasoara in fiecare stat desemnat in conformitate cu legislatia sa nationala, fara a fi necesara reprezentarea solicitantului in fata fiecarui oficiu national in vederea depunerii cererii de inregistrare. @oate comunicarile oficiilor nationale ale statelor desemnate in cererea internationala a unei marci cu solicitantul acesteia se poarta prin intermediul &'(), exceptie facand cazul in care oficiul unuia dintre statele desemnate emite un aviz de refuz provizoriu intemeiat fie pe citarea din oficiu a unei marci anterioare, fie pe o opozitie depusa de catre un tert la inregistrarea acelei marci. )ntr-un astfel de caz intervine abia necesitatea desemnarii unui mandatar local in vederea asigurarii reprezentarii in procedura de inregistrare in acel stat. (rincipalul avanta! al marcii internationale este reprezentat de facilitatea parcurgerii unei singure proceduri de inregistrare, in fata unei singure institutii internationale, drepturile dobandite de catre titularul marcii internationale in fiecare stat desemnat fiind independente de cele obtinute in celelalte state desemnate, dar aceleasi cu cele care s-ar fi obtinut prin inregistrarea marcii la oficiul national al acelui stat. Ce este )ar a internationala2 'arca internaional este marc depus spre nregistrare prin sistemul 'adrid la &rganizaia 'ondial a (roprietii )ntelectuale, n statele membre la Aran!amentul i 2sau (rotocolul de la 'adrid i nscris n /egistrul )nternational al 'rcilor. Cine are dreptul sa depuna o erere internationala la OMPI2 )n functie de apartenenta tarii de origine a solicitantului, precum si a statelor desemnate in cererea internationala, la Aran!amentul si 2sau (rotocolul de la 'adrid, acesta #solicitantul$ are dreptul sa depuna o cerere internationala la &'() daca a inregistrat in prealabil aceeasi marca la oficiul national al statului de origine #in cazul in care cererea internationala este guvernata de Aran!ament$, sau doar a depus in prealabil o cerere de inregistrare a acelei marci la oficiul national al tarii sale de origine #in cazul in care cererea internationala este guvernata de (rotocol$. Pro edura de inre0istrare3 durata prote tiei si reinnoirea unei )ar i internationale (rocedura de inregistrare a unei marci internationale incepe cu depunerea cererii de inregistrare la &'(), in cadrul careia pot fi desemnate unul sau mai multe state #organizatii$ contractante. &data depusa cererea internationala, &'() procedeaza la efectuarea unei examinari preliminare privind indeplinirea conditiilor formale, urmata de inscrierea marcii in /egistrul )nternational al 'arcilor si eliberarea certificatului de inregistrare internationala a acesteia. 6e asemenea, &'() notifica fiecare stat desemnat in cererea internationala cu privire la desemnarea sa, iar din acest moment procedura de inregistrare a marcii internationale urmeaza la oficiul national al fiecarui stat desemnat aceeasi procedura de inregistrare ca si cand cererea ar fi fost depusa pe cale nationala in acel stat, fiecare oficiu national urmand sa notifice ;iroului )nternational al &'() orice eventual refuz la inregistrarea marcii intr-un termen de 3= luni #pentru statele desemnate prin Aran!ament$, respectiv 31 luni #pentru statele desemnate prin (rotocol$ de la data inscrierii marcii in /egistrul )nternational. )n cazul unui refuz provizoriu notificat &'() de catre unul dintre statele desemnate, titularul marcii internationale este la randul sau notificat de &'() privind natura refuzului, statul al carui oficiu l-a emis si termenul acordat de acel oficiu pentru depunerea unui raspuns. @itularul isi poate apara interesele desemnand un mandatar autorizat din acel stat pentru a asigura reprezentarea in fata oficiului national in vederea depasirii refuzului la inregistrare. )ndiferent de decizia definitiva adoptata de catre oficiul national al unui stat desemnat privind inregistrarea marcii internationale, aceasta se comunica &'() de catre acel oficiu, urmand a fi inscrisa in /egistrul )nternational. 4

(erioada de valabilitate a unei marci internationale este de 3: ani de la data inregistrarii acesteia si poate fi reinnoita de un numar nelimitat de ori, prin depunerea unei cereri de reinnoire la ;iroul )nternational al &'() si ac,itarea taxelor oficiale prescrise pentru aceasta procedura. Care sunt efe tele inre0istrarii unei )ar i internationale2 'arca internationala asigura in fiecare stat care a fost desemnat in cererea internationala, sau prin desemnare posterioara, aceeasi protectie de care acea marca ar fi beneficiat daca ar fi fost depusa spre inregistrare direct la oficiul national al acelui stat. %u alte cuvinte, protectia unei marci internationale in fiecare stat desemnat se incadreaza in limitele stabilite de legislatia nationala a acelui stat, acesta din urma fiind liber sa acorde protectie sau sa respinga inregistrarea unei marci internationale pe teritoriul sau, in conformitate cu propria sa legislatie, independent de protectia obtinuta de acea marca in celelalte state desemnate. @itularul marcii internationale are asadar in fiecare stat desemnat in care aceasta a fost definitiv admisa la inregistrare drepturile pe care le acorda legislatia nationala a acelui stat titularilor de marci.

PU4LICITATE (ublicitatea cuprinde trei etape importante+ 5enerarea )esa,ului+ mesa!ul trebuie s se constituie ca o latur a conceptului produsului respectiv i trebuie s exprime avanta!ul principal pe care-l ofer marca respectiv E!aluarea #i ale0erea )esa,ului+ trebuie s se fac n funcie de atractivitatea, exclusivitatea sau credibilitatea acestuia Trans)iterea )esa,ului+ se face prin reclame care se realizeaz n stiluri diferite de execuie. )nstrumentele principale ale publicitii sunt urmtoarele+ Tele!i/iunea+ se utilizeaz reclama cu rspuns direct, folosindu-se spoturi publicitare de 5:3=: secunde n cadrul crora se prezint produsul. Radioul Re!istele3 /iarele, Po#ta+ se trimit scrisori, pliante, fluturai, casete video, audio i disc,ete de calculator Internetul(ublicitatea nu se supune unor reguli imuabile i poate c,iar s aib scopul de a deturna consumatorul de la esenial pentru a-l convinge s aleag produsul promovat prin publicitate. (ublicitatea poate s fac uz de spoturi sau reclame-afi ct mai fanteziste, pentru a incita cumprtorul s ac,iziioneze produsul respectiv i pentru a atrage privirea ctre marca respectiv. IN'ORMAREA CONSUMATORILOR PRIN ETIC6ETARE (rimul neles al verbului Aa consumaB care ne vine n minte este ntotdeauna referitor la consumarea ,ranei. 'ncarea este una dintre plcerile fundamentale ale omului, nu numai AfurnizorulB nostru de energie #de multe ori se spune c Asuntem cea ce mncmB$. (entru ca plcerea de a mnca s rmn, ntr-adevr, o plcere i s nu se transforme n boli sau indigestii, consumatorul trebuie s tie ce mnnc, ce cumpr pentru a mnca i, dac se ntmpl ca respectivul aliment s nu respecte standardele agreate, s tie ce msuri poate lua pentru a fi despgubit. Este interesant de tiut c, n antic,itate, consumatorul #care putea fi un cumprtor sau un simplu utilizator$ beneficia de puterea discreionar de a-i lua napoi consimmntul dat n legtur cu o anumit marf care nu-i mai era pe plac. Aceast putere ncepe s fac parte din reglementrile europene din timpurile noastre, reglementri la care i ara noastr a aderat. (entru a fi puternic, un consumator #care, prin definiie este Apartea slabB n raport cu comerciantul$ trebuie s fie informat. (rima i cea mai important surs de informaie este etic,eta produsului. 3:

Activitatea de etic,etare a alimentelor face obiectul J. 3:52:9.:=.=::=. n viziunea acestei ,otrri se vorbete despre etic,etarea alimentelor #Anexa 3$, etic,etarea nutriional a alimentelor #Anexa =$ i informaii suplimentare care se indic obligatoriu prin etic,etare n cazul alimentelor obinute din organisme modificate genetic sau care conin aditivi i arome modificate genetic ori obinute din organisme modificate genetic #Anexa <$. Alimentele la care se refer J. 3:52=::= sunt toate alimentele furnizate consumatorului final, restaurantelor, spitalelor, cantinelor i altor ageni economici care prepar i livreaz ,rana pentru populaie. (rin etic,et se nelege orice material scris, imprimat, litografiat, gravat sau ilustrat conine elementele de identificare a produsului i care nsoete produsul sau care este aderent la ambala!ul acestuia #art. =, lit. A din Anexa 3 la Corme$. >copul etic,etrii este de a da consumatorilor informaiile necesare, suficiente, verificabile astfel nct el s-i aleag un produs corespunztor exigenelor sale #art. < din Anexa 3 la Corme$. & etic,et trebuie s conin, n mod obligatoriu+ denumirea sub care se vinde alimentul ingredientele durata valabilitii minimala sau data limit de consum #pentru alimentele cu grad mare de perisabilitate$ condiiile de depozitare sau folosire #cnd necesit indicaii speciale$ denumirea sau denumirea comercial i sediul productorului, importatorului, distribuitorului sau ambalatorului locul de origine sau de provenien a alimentului #dac omiterea acestor ar putea crea o confuzie n mintea consumatorului$ instruciuni de utilizare #dac lipsa acestora poate duce la folosire necorespunztoare a alimentelor$ concentraia alcoolic pentru buturile la care aceasta este mare de 3,=L din volum #art. ? din Anexa 3 la Come$. Etic,etarea nutriional este orice informaie care apare pe etic,ete i se refer la valoarea energetic a alimentului i la substane nutritive ca, de exemplu+ proteine, glucide, za,aruri, lipide, fibre, vitamine, sruri minerale. 'eniunea nutriional este orice reprezentare sau mesa! publicitar care specific, sugereaz sau induce faptul c alimentul are anumite proprieti nutriionale datorate valorii energetice sau calorice. nscrierea unor elemente referitoare la calitatea sau cantitatea unei substane nutritive nu reprezint o meniune nutriional dac acest lucru este stabilit prin reglementri specifice. >pre deosebire de etic,etarea alimentelor, etic,etarea nutriional este opional, cu excepia prevederilor alineatului= #art. =, alin. 3, Anexa = la Corme$+ Aetic,etarea nutriional este obligatorie atunci cnd, la prezentarea sau publicitatea produsului, cu excepia campaniilor publicitare colective, apare pe etic,et o meniune nutriionalB. )nformaiile furnizate consumatorilor prin acest tip de etic,etare se grupeaz, dup caz, n+ grupa 3 #a D valoare energetic, b D cantitate de proteine, glucide, lipide$ grupa = #a D valoare energetic, b D cantiti de proteine, glucide, za,aruri, lipide, acizi grai, fibre i sodiu$. &rdinea n care au fost menionate aceste substane este obligatorie. (rin Cormele sale metodologice legea mai prevede i modul de calcul al valorilor energetice declarate i unitile de msur #art.?-5, Anexa =$. @oate dispoziiile prevzute prin etic,etarea nutriional se aplic i n cazul alimentelor nepreambalate D vrac D oferite consumatorului final sau destinate aprovizionrii agenilor economici care pregtesc i furnizeaz ,rana pentru populaie i al alimentelor ambalate la punctul de vnzare, la cererea consumatorului, sau preambalate n scopul vnzri lor imediate. nscrierea informaiilor se face pe un produs, pe un afi, anun sau n orice alt form fr risc de confuzie, @oate aceste informaii vor fi prezentate grupat, n acelai loc, sub forma de tabel, cu numere aliniate #sau sub form liniar, dac 33

spaiul nu permite$, scrise cu caractere vizibile, ntr-o form ce nu permite tergerea i afiate ntr-un loc vizibil. 6e menionat este i faptul c informaia nutriional se d ntr-o exprimare uor de neles pentru cumprtor, n limba romn, indiferent de ara de unde provine produsul #art. 1 Anexa = la Corme.$ Cerespectarea prevederilor din J. 3:52==:= sunt pedepsite n conformitate cu art. G5 din &. =3244= privind protecia consumatorilor, republicat. >unt considerate contravenii n viziunea acestei ordonane, dac nu au fost svrite n astfel de condiii nct s fie considerate infraciuni, urmtoarele fapte+ comercializarea produselor care au standarde romneti obligatorii pentru protecia vieii, sntii sau securitii consumatorilor fr ca acestea s fie certificate conform actelor normative n vigoare comercializarea produselor sau prestarea serviciilor fr elementele de identificare prevzute la art. 34-== din prezenta ordonan sau caracteristici calitative neconforme cu cele prescrise prezentarea prin publicitate D prospecte, cataloage, mass-media D a altor valori ale parametrilor ce caracterizeaz produsele sau serviciile.

Ce este eticheta ecologica? Etic,eta ecologica face parte dintr-o strategie mai larga al carei obiectiv este promovarea productie si a consumului durabile. Etic,eta ecologica este un simbol grafic si2sau un scurt text descriptiv aplicat pe ambala!, pe produs, inscris intr-o brosura de prezentare, intr-un pliant sau orice alt document informativ care trebuie sa descrie cel putin unul si cel mult trei tipuri de impact de mediu. >istemul comunitar este facultativ si selectiv. Acesta trebuie sa a!ute consumatorii sa aleaga produsele care pot determina reducerea impactului asupra mediului pe intreaga durata a ciclului de viata si trebuie sa ofere informatii privind caracteristicile de mediu ale produselor etic,etate. Etic,eta ecologica desemneaza acele produse care pot determina reducerea impactului negativ asupra mediului, in comparatie cu alte produse din acelasi grup de produse. Etic,eta ecologica trebuie sa cuprinda informatii simple, clare, exacte si stabilite pe baza stiintifica, privind aspectele ecologice importante care sunt luate in considerare la acordarea etic,etei pentru a permite consumatorilor sa aleaga in cunostinta de cauza. En lucru esential de care trebuie sa tinem cont atunci cand vorbim despre etic,eta ecologica+termenul AprodusB reprezinta att bunuri, ct si servicii- termenul AconsumatorB reprezinta cumparatorii profesionali. Esential pentru producatori )mpactul asupra mediului se identifica pe baza examinarii interactiunii produselor cu mediul, inclusiv utilizarea energiei si a resurselor naturale, pe parcursul duratei de viata a produsului. Legislatie Europeana: /E.E0A'EC@E0 nr. 341:2=::: al (A/0A'EC@E0E) EE/&(EAC si al %&C>)0)E0E) #%E$ din 39 iulie =::: privind sistemul comunitar revizuit de acordare a etic,etei ecologice utoritatea Competenta in !omania: 'inisterul 'ediului si 6ezvoltarii 6urabile 3=

%ategorii de produse pentru care se poate solicita etic,eta ecologica+ 3. aparate frigorifice #J. 1=92=::=$ =. masini de spalat rufe, de uz casnic #J. G:2=::<$ <. masini de spalat vase, de uz casnic #J. <=?2=::<$ G. calculatoare portabile #J. 39?2=::G$ ?. amelioratori de sol si substraturi de cultura #J. 3952=::G$ 5. detergenti pentru masini de spalat vase #J. =?<2=::G$ 9. incaltaminte #J. =?G2=::G$ 1. produse textile #J. 3992=::G$ 4. vopsele si lacuri utilizate pentru interioare #J. =?42=::G$ 3:. saltele de pat #J. =1G2=::G$ 33. lampi electrice #J. ?G=2=::G$ 3=. detergenti universali si detergenti pentru grupuri sanitare #J. 3:?12=::G$ 3<. detergenti de vase pentru spalare manuala #J. 3?<:2=::G$ 3G. ,artie copiativa si ,artie grafica #J. 314G2=::G$ 3?. ,artie absorbanta #J. ?==2=::?$ 35. materiale pentru pardoseli rigide #J. 1:G2=::?$ 39. televizoare #J. 13?2=::?$ 31. servicii pentru cazare turistica #J. 31??2=::?$ 34. aspiratoare #J. 39352=::?$ =:. lubrifianti #J. 3=9=2=::5$ =3. servicii de camping #J. 3?192=::5$ Legislatie in !omania: J&@A/M/E Cr. =<5 din 9 martie =::9 privind stabilirea unor masuri pentru asigurarea aplicarii /egulamentului (arlamentului European si al %onsiliului nr. 341:2=:::2%E din 39 iulie =::: privind sistemul revizuit de acordare a etic,etei ecologice comunitare "osi#ilitate de finantare: )ncepand cu anul =::? exista (rogramul de crestere a competitivitatii produselor industrialeB derulat de 'E% #program de finantare pentru acoperirea costurilor necesare obtinerii etic,etei ecologice$ finantarea se acorda pe < ani, in sistem de rambursare. (entru )''-uri finantarea publica este de 5? L. (entru mai multe informatii puteti contacta 'inisterul 'ediului si 6ezvoltarii 6urabile+ 6irectia .enerala Evaluare )mpact, %ontrolul (oluarii #6.E)%($ E-mail + dana.tomaNmmediu.ro @elefon + :=32<35.:G.=3 6e asemenea, la sediul %%);, in cadrul %entrului de %onsultanta pentru probleme de integrare europeana, puteti gasi fisele de prezentare a criteriilor de acordare a etic,etei ecologice pentru grupele de produse vizate, elaborate de )%)' ;ucuresti. >urse+ /egulamentul 341:2=:::, prezentarea dnei. 6ana @&'A, 'inisterul 'ediului si 6ezvoltarii 6urabile, sustinuta in cadrul seminarului @A)EO .reen (ublic (rocurement >orana )onescu, sorana.esterNccib.ro Etichetarea$ pre%entarea si pu#licitatea produselor alimentare )n scopul de a informa si prote!a consumatorii precum si in scopul de a reduce disparitatile existente intre legislatiile statelor membre, s-a decis stabilirea de norme comune la nivel european, care sa reglementeze etic,etarea, prezentarea si publicitatea produselor alimentare. 6irectiva =:::23< a (arlamentului European si a %onsiliului, din data de =: martie =::: privind etic,etarea, prezentarea si publicitatea produselor alimentare #Purnal oficial nr. 0 3:4 din :52:?2=::: p. =4 - G=$ @ranspunere in legislatia nationala+ Jotararea de .uvern nr. 3:5 din data de 9.:=.=::= #'onitorul &ficial nr. 3G9 din =9.:=.=::=$ 3<

'odificata de + 6irectiva =::323:3 si respectiv de 6irectiva =::<214 cu privire la mentionarea ingredientelor pe etic,eta #modificare in special !ustificata de necesitatea controlului substantelor alergene$ %u modificarile urmatoare+ Jotarare nr. ?33 din 9 aprilie =::G pentru modificarea si completarea Cormelor metodologice privind etic,etarea alimentelor, prevazute n anexa nr. 3 la Jotararea .uvernului nr. 3:52=::= privind etic,etarea alimentelor Jotarare nr. ?51 din ? iunie =::= privind iodarea universala a sarii destinate consumului uman, ,ranei animalelor si utilizarii n industria alimentara Jotarare nr. 3934 din 3G octombrie =::G pentru modificarea si completarea Jotararii 3:52=::= privind etic,etarea alimentelor Jotarare nr. 319: din == decembrie =::? pentru modificarea si completarea Cormelor metodologice privind etic,etarea alimentelor, prevazute n anexa nr. 3 la Jotarrea .uvernului nr. 3:52=::= privind etic,etarea alimentelor Jotarare nr. 39< din 4 februarie =::5 privind trasabilitatea si etic,etarea organismelor modificate genetic si trasabilitatea alimentelor si ,ranei pentru animale, obtinute din organisme modificate genetic >fera de aplicare + 6irectiva se aplica produselor alimentare preambalate si destinate a fi livrate astfel consumatorilor finali , restaurantelor, spitalelor sau altor colectivitati similare. Aceasta6irectiva nu se aplica produselor destinate a fi exportate in afara %omunitatii europene. 6irectiva stabileste cerinte generale, pentru categorii particulare de produse existand si alte reglementari specifice. >copul etic,etarii este de a da consumatorilor informatii necesare, suficiente, verificabile si usor de comparat. Astfel, aceasta nu trebuie sa induca in eroare consumatorii in privinta caracteristicilor sau efectelor alimentelor si nu trebuie sa atribuie alimentelor proprietati de prevenire, tratare sau vindecare a bolilor sau sa faca referiri la astfel de proprietati. >unt exceptate de la cea din urma interdictie apele minerale naturale, precum si orice alimente cu destinatii nutritionale speciale #autorizate in acest sens de 'inisterul >anatatii si Familiei$.

Eti 7eta tre.uie sa o)porte ur)atoarele )entiuni +

3. Denu)irea su. are este !andut ali)entul - este vorba despre denumirea prevazuta pentru alimentul respectiv de catre dispozitiile comunitare aplicabile acestuia sau, in absenta acestora, de catre dispozitiile sau uzantele existente in statul de comercializare. >e admite si utilizarea denumirii sub care alimentul este vandut si fabricat in statul de productie. 6ar daca aceasta denumire nu permite consumatorului cunoasterea naturii reale a alimentului si distingerea acestuia de alimente cu care s-ar putea confunda, aceasta trebuie sa fie insotita de o alta informatie descriptiva care sa apara in vecinatatea acesteia. 'ai mult, in cazul in care alimentul importat sub o anumita denumire se distinge in mod esential de cel cunoscut de catre consumator sub aceasta denumire, in ceea ce priveste compozitia sau fabricatia, iar insotirea denumirii cu alte informatii nu rezolva aceasta posibila confuzie, nu se va utiliza denumirea comerciala din tara producatoare. 6e asemenea, denumirea sub care este vandut alimentul trebuie sa includa sau sa fie insotita de informatii privind starea fizica a acestuia ori tratamentele specifice la care a fost supus #refrigerare, congelare, afumare, etc.$ daca omiterea unor astfel de informatii ar putea crea confuzii in randul consumatorilor. Este obligatorie mentionarea eventualelor tratamente 3: ionizante. Este interzisa utilizarea de termeni precum+ "mod.", "tip", "gen" impreuna cu denumirea sub care este vandut alimentul . =. Lista in0redientelor din are este o)pus ali)entul )ngredientele trebuie enumerate in ordinea descrescatoare a cantitatii #cu exceptia amestecurilor de fructe si legume$ si, sub anumite exceptii, indicate sub denumirea specifica, cu urmatoarele precizari+ - la anexa ) a 6irectivei #categorii de ingrediente pentru care indicarea categoriei se poate substitui indicarii denumirii specifice$ - de exemplu+ Aulei", Aunt de cacao", Alegume" etc. - la anexa )) #categorii de ingrediente indicate obligatoriu prin denumirea categoriei lor urmata de 3G

numele specific sau de codul numeric %E-de exemplu+ %olorant, Emuls ificator , etc.$ - la anex a ))) #indicarea aromelor$ )n anumite conditii nu este obligatorie indicarea ingredientelor pentru + - Fructele si legumele proaspete - Apa carbogazoasa - &tetul de fermentatie care provine in mod exclusiv dintr-un singur produs de baza si care nu a suferit adaugarea nici unui alt ingredient - ;ranzeturi, untul, laptele si smantana fermentata, in masura in care nu au suferit decat adaugari de produse lactate, enzime si culturi de microorganisme necesare fabricarii sau de sare, in cazul branzeturilor, altele decat cea proaspata sau topita - (rodusul constituit dintr-un singur ingredient, atunci cand+ a$ denumirea comerciala a acestuia este identica cu cea a ingredientuluisau b$ denumirea comerciala permite identificarea clara a naturii ingredientului Aditivii care sunt utilizati ca auxiliari te,nologici precum si aditivii continuti in unul sau in mai multe ingrediente atunci cand acestia nu indeplinesc o functie te,nologica in produsul finit, nu apar pe etic,eta alimentului <. Cantitatea in0redientelor sau a ate0oriei in0redientului 3 e-pri)ata in pro ente Aceasta exigenta se aplica atunci cand+ ingredientul apare cu denumirea sub care alimentul este vandut ori este in mod obisnuit asociat cu aceasta denumire de catre consumator - ingredientul sau categoria de ingrediente respective este accentuata la etic,etare prin cuvinte, desene ori grafice- sau cand ingredientul sau categor ia de ingrediente respective confera caracteristici specifice alimentului si il diferentiaza de alte produse cu care ar putea fi confundat datorita denumirii sau aspectului sau. G. Cantitatea neta ?. Durata de !ala.ilitate #in anumite cazuri, mentionarea acesteia nu este necesara - spre exemplu pentru fructele si legumele proaspete, bauturile racoritoare, sarea, painea, otetul, za,arul, bauturile continand 3:L sau mai mult in volum alcool, etc.$ 5. Conditiile de depo/itare sau de folosire, atunci cand acestea necesita indicatii speciale 9. Denu)irea sau denu)irea o)er iala si sediul produ atorului3 al a).alatorului sau al distri.uitorului - in cazul produselor din import se inscriu numele si sediul importatorului sau ale distribuitorului inregistrat in /omania. 1. Lo ul de ori0ine sau de pro!enienta a ali)entului, daca omiterea acestuia ar fi de natura sa creeze confuzii in gandirea consumatorilor cu privire la originea sau provenienta reala a alimentului 4. Instru tiuni de utili/are, atunci cand lipsa acestora poate determina o utilizare necorespunzatoare a alimentelor 3:. Con entratia al ooli a pentru bauturile la care aceasta este mai mare de 3,=L in volum 33. & mentiune care sa permita identifi area lotului 3=. Mentiuni supli)entare de eti 7etare pe 0rupe de produse, prevazute in anexa nr. 3a$. Material reali+at de ,ina Miron ,au Sur-a.///.europa.eu.int

3?