Liviu Rebreanu este un prozator interbelic, creator al romanului realist obiecti v prin aparitia, n 1920, a romanului Ion; alaturi

de Camil Petrescu si Hortensia Papadat-Bengescu, G. Calinescu l considera un initiator al romanului modern, pe ln ga Ion remarcndu-se si alte capodopere ale romancierului precum Padurea spnzuratil or (1922) sau Rascoala (1932). Elemente realiste prezente n romanul Ion sunt prezentarea n maniera veridica a fap telor fictive ce compun universul cartii, tematica sociala (drama taranului nseta t de pamnt), aspectul monografic, precizia coordonatelor spatio-temporale , circu laritatea/simetria compozitionala, prezenta unui narator impersonal, obiectiv, l a persoana a III-a, caruia i corespund viziunea naratologica din spate , perspectiva auctoriala, focalizarea preponderent zero. Nivelul personajelor n roman: La nivelul personajelor, esteticii realiste i sunt specifice personajele tipice n situatii tipice, reprezentative pentru o categorie sociala: taranul nsetat de pamn t este principalul exponent al romanului. Pe de alta parte, personajele sunt n st rnsa relatie cu mediul social n care traiesc, fiind un produs al societatii: fapte le lui Ion si gasesc pna la un punct justificarea n modalitatea prin care satenii d in Pripas valorizeaza indivizii n functie de unica valoare materiala care conteaz a, pamntul. De asemenea, personajele se pot clasifica n plate si rotunde, conform tipologiei stabilite de E.M. Forster n Aspecte ale romanului . Ion, protagonist si personaj rot und, cu evolutie interioara, complexitate psihologica, gesturi memorabile si avnd capacitatea de a surprinde n mod credibil cititorul, mplineste alaturi de Ana, pe rsonaj plat cu vocatia tragicului, unul dintre cuplurile cu rol esential n evolut ia firului epic si n conturarea dramei personajului principal. Evolutia cuplului: Diferenta de statut social: personaj eponim, Ion este prototipul taranului sarac , napastuit de soarta, nascut n snul unei familii al carei tata a risipit pamnturil e Zenobiei pe bautura. La polul opus, Ana este singura fiica ce i-a mai ramas lu i Vasile Baciu, taran nstarit din sat, posesor al pamnturilor sotiei sale; tatal d oreste sa o dea pe Ana lui George, la fel de bogat, pentru a rotunji averea si a nu o risipi prin alianta cu cineva inferior material. Prima scena n care apar ce le doua personaje este chiar descrierea horei, pretext narativ prin care prozato rul realist aduna toate personajele pe aceeasi scena. Ion si Ana bat somesana, a poi Ilie, prieten cu George, i vede retrasi, ceea ce da nastere furiei si reactii lor dispretuitoare ale lui Vasile Baciu. Numindu-l pe Ion tlhar, hot, fleandura, n imeni, sarantoc , Vasile Baciu decalnseaza conflictul exterior principal al romanu lui, de esnta sociala. Viziunea diferita asupra iubirii: Desi la hora danseaza cu Ana, Ion o iubeste pe Florica, taranca saraca, dar frumoasa a satului. El va avea de ales ntre a se ca satori cu Ana, ceea ce i garanteaza schimbarea statutului social, sau mariajul di n dragoste cu Florica si condamnarea la saracie. Instinctul posesiunii si dorint a de a parveni fiind mai puternice, el va pune n practica ideea seducerii Anei, p e care altfel Baciu nu i-o da de sotie. Ana l iubeste nsa cu sinceritate si devine victima tragica a lipsei de scrupule si a nepasarii lui Ion. Casnicia lor are, asadar, la baza nu o motivatie de ordin afectiv sau valori precum respectul reciproc sau constiinta datoriei, ci n primul rnd considerete materiale (pentru Ion) sau de eliminare a rusinii provocate n urm a abaterii de la morala satului (pentru Vasile Baciu). Cu alte cuvinte, pentru Ion casatoria si iubirea sunt conditionate material, iar sentimentele sincere si intense de dragoste ale Anei nu reprezinta nici pentru Vasile Baciu, nici pentru Ion un temei demn de luat n seama, caci n societatea rur ala din acest roman femeia reprezinta o modalitate de parvenire, o sursa de perp etuare a speciei si doua brate de munca, dupa cum observa G. Calinescu. Nunta/pregatirile pentru nunta: Ana ntelege abia la nunta ca desi este sotul ei, Ion nu o va iubi niciodata; vazndu-l dansnd cu Florica, ea si explica schimbarea de

atitudine a flacaului de dupa noaptea petrecuta mpreuna. Daca n scena horei Ion i se adreseaza cu diminutivul Anuta, impulsivitatea, nepasarea si raceala iau loc ul falsei afectiuni de la nceput; viclenia planului baiatului este dublata de int eligenta cu care i conditioneaza pamnturile lui Vasile Baciu n schimbul casatoriei cu Ana. Perioada premergatoare nuntii se caracterizeaza prin ndepartarea celor do i membri ai cuplului, spre deosebire de pregatirile, n registru idilic, ale nunti i Laurei cu Pintea, n planul vietii intelectualilor. Niciun moment de intimitate, nicio ncercare de marturisire a afectului, niciun gest de tandrete nu defineste comportamentul lui Ion. Casnicia daca n alte romane realiste casnicia reprezinta o etapa a maturizarii af ective, a trecerii la o alta etapa n evolutia cuplului, marcata de constiinta sum arii unor reponsabilitati, n Ion schimbarea statutului civil nu are consecinte n a meliorarea relatiei dintre cei doi. Dispretuita de Ion, jignita de Zenobia, Ana petrece tot mai mult timp n tovarasia lui Dumitru Moarcas, de la care nvata ca rem ediul suferintei, regasirea linistii sufletesti sunt n moarte. Nici nasterea copi lului nu reprezinta un motiv de refacere a familiei: desi n momentul nasterii pe cmp Ion este impresionat de maretia momentului, dndu-si cu sfiala palaria jos, ult erior el nu se dovedeste a fi un tata iubitor sau un sot grijuliu. Ana si pune ca pat zilelor, mplinindu-si destinul de personaj condamnat la o existenta tragica, iar pe Ion nici grija copilului ce i garanteaza pamnturile nu l preocupa. Daca pna a cum n sufletul lui a dominat glasul pamntului, odata cu mplinirea materiala eroul s imte ca nu poate face un compromis cu glasul iubirii si rvneste la Florica, acum nevasta lui George. ncalcnd moralitatea satului prin adulter, Ion moare ucis de Ge orge cu sapa n cap, ntr-o scena naturalista ce reprezinta forma neutra a moralizar ii. Concluzie: Cuplul Ion-Ana evolueaza previzibil. Naivitatea Anei, lipsa ei de exp erienta, sinceritatea si intensitatea sentimentelor fac din ea un personaj tragi c, iar Ion evolueaza n limitele unor trasaturi sufletesti precum lacomia, orgoliu l nemasurat, sfidarea moralei lumii satului, impulsivitatea. Format pe considere nte materiale, nu afective, cuplul cunoaste o involutie curmata de moartea celor doi. Mai mult: http://www.ebacalaureat.ro/c/4/67/73/0/Tema-cuplului--ntr-un-roman-obi ectiv-studiat--Evolu-ia-rela-iilor-dintre-dou--personaje-ale-unui-roman-realiststudiat---Liviu-Rebreanu---Ion#ixzz2qPf9qkpw