Sunteți pe pagina 1din 39

MUSCHII MEMBRULUI SUPERIOR http://www.esanatos.com/anatomie/membrul-superior/Muschii-membrului-superior-del93276.php Intelegerea structurii, functionalitatii si rolului musculaturii membrului superior in statica si dinamica organismului uman.

Obiectivele operationale 1. Prezentarea muschilor umarului 2. Prezentarea muschilor regiunii laterale a gatului 3. Prezentarea caracteristicilor muschilor umarului 4. Prezentarea muschilor bratului si antebratului in ansamblu 5. Prezentarea muschilor braului 6. Prezentarea muschilor antebratului 7. Prezentarea muschilor mainii 8. Prezentarea sintezei muschilor pe regiuni Membrul superior are o mare mobilitate, fiind adaptat prehensiunii. Este constituit din mai multe segmente articulate intre ele. Partea prin care membrul superior se leaga de trunchi, partea libera, corespunde scheletul centurii scapulare si formeaza regiunea umarului. Urmeaza bratul, antebratul pumnul si mana. Oasele membrului superior sunt acoperite de parti moi (muschi) asezati in doua grupe: anterioara si posterioara, exceptand regiunea umarului care are trei regiuni: anterioara (M. pectorali), posterioara (M. scapulari), supero-laterala (M. deltoid). Muschii membrului superior, in majoritate sunt M. lungi, fusiformi, care in general sar peste doua articulatii exceptand anconeul si M. supinator. Din punct de vedere descriptiv cat si pentru mecanica musculara, acestia se impart in: 1. muschi care leaga membrul superior de trunchi 2. muschii proprii membrului superior 1.1. MUSCHII MEMBRULUI SUPERIOR MUSCHII CARE LEAGA MEMBRUL SUPERIOR DE TRUNCHI M. Trapez M. Ridicator al scapulei M. Romboizi; M. Dintat anterior, M. Pectoral mic, M. Subclavicular, M. Marele si micul rotund; M. Pectoral mare. Acesti muschi apartin in cea mai mare parte partilor moi ale peretelui toracic, motiv pentru care sunt studiati cu acesta. 1.2. MUSCHII PROPRII AI MEMBRULUI SUPERIOR Dupa origine si insertie se impart astfel Muschi zono-humerali: leaga osul humerus de centura scapulara - M. Deltoid Muschii scapulo-humerali: - M. subscapular, - M. supraspinos, - M. infraspinos, - M. rotund mare, - M. rotund mic, - M. coraco-brahial Muschii scapulo-antebrahiali: - M. scapulo-radial (M. biceps brahial) - M. scapulo-ulnar (M. biceps brahial)

Muschii humero-antebrahiali - M. humero-radiali: M. rotund pronator, M. brahio-radial, supinator - M. humero-ulnar: M. Anconeu Muschii humero-manuali: - M. humero-aponevrotic: M. palmar lung - M. humero-carpieni: M. extensor lung al carpului, extensor lung radial al carpului, flexor ulnar al carpului, scurt extensor radial al carpului - M. humero-metacarpian: flexor radial al carpului - M. humero-falangieni: flexor superficial al degetelor, extensor comun al degetelor, extensor propriu al degetului mic Muschii antebrachiali: - M. Patrat pronator - M. Rotund pronator - fasciculul ulnar - M. Supinator - fascicul ulnar Muschii antebrachio-manuali: - Antebrachio - metacarpieni - adductor lung al policelui - Antebrachio falangieni - extensor scurt al policelui, extensor lung al policelui, extensor propriu al indexului Muschii mainii: - M. policelui: scurt abductor, opozant, scurt flexor, abductor al policelui - M. degetului mic: abductor, opozant, scurt flexor - M. pielosi: M. palmar scurt - M. lojii mijlocii: M. lombricali, interososi palmari, M. interososi dorsali. Daca analizam muschii dupa asezarea lor, putem identifica grupe musculare: - asezate pe fata anterioara - flexorii, - asezate pe fata posterioara - extensorii, - asezate pe fata laterala a antebratului - M. supinatori, - asezate pe fata mediala a antebratului - M. pronatori. Muschii pronatori si flexori sunt inervati cu precadere de nervul median. Muschii supinatori si extensori sunt inervati de nervul radial. Din punct de vedere topografic, M. membrului superior se grupeaza in: 1. M. umarului; 2. M. bratului; 3. M. antebratului; 4. M. mainii Vom aborda pentru prezentare aceasta ultima clasificare. 1.3. MUSCHII CARE LEAGA MEMBRUL SUPERIOR DE TRUNCHI M. Trapez M. Ridicator al scapulei M. Romboizi; M. Dintat anterior, M. Pectoral mic, M. Subclavicular, M. Marele si micul rotund; M. Pectoral mare.

MUSCHII CENTURII SCAPULARE- REPREZENTARE SCHEMATICA A vedereanterioara B vedereposterioara 1.M. Subscapularis 2.M. Pectoralis minor 5.M. Subscapularis 4.M. Pectoralis major fasciculul superior 3.M. Pectoralis major fasciculele mijlociu si inferior 6.M. Coracobrachialis 7.M. Serratus anterior 8.M. Rhomboideus Minor 9.M. Rhomboideus major 10.M.Levator scapulae 11.M.Supraspinatus 12.M.Deltoideus 13.M.Infraspintus 14.M.Terres minor 15.M.Terresmajor

MUSCHII UMARULUI sunt in numar de 6, formand o masa musculara comuna dispusa sub forma unui con cu baza pe torace si varful spre humerus, acoperind articulatia scapulo-humerala: 1. M. deltoid 2. M. supraspinos 3. M. infraspinos 4. M. rotund mare 5. M. rotund mic 6. M. subscapular Cu exceptia muschiului deltoid ceilalti 5 muschi formeaza mansonul rotatorilor formatiune cu functie deosebita in realizarea stabilitatii umarului. 1. M. DELTOID Este cel mai superficial si mai voluminos dintre muschii umarului, avand o forma triunghiulara. Origine: - Fasciculul anterior - pe clavicula (1/2 laterala a marginii anterioare) - Fasciculul mijlociu - pe acromion (marginea laterala) - Fasciculul posterior -pe spina scapulei (1/2 laterala a marginii inferioare) Traiect: De la insertia proximala, fasciculele musculare coboara spre humerus astfel: - fasciculul anterior (clavicular)- oblic dinainte-inapoi; - fasciculul mijlociu (acromial)- vertical; - fasciculul posterior (spinal)- oblic dinapoi-inainte. Insertie: tuberozitatea deltoidiana (V-ul deltoidian) a humerusului. Inervatie: nervul axilar Actiune: Cele trei grupe de fascicule, fac urmatoarele miscari: - fasciculele anterioare - flexia (antepulsia sau proiectia inainte a bratului); - fasciculele mijlocii - abductia bratului; - fasciculele posterioare - proiectia inapoi si RE a bratului; - miscarea de abductie a bratului pana la orizontala este realizata prin actiunea sinergica a celor trei tipuri de fascicule; - M. deltoid este cel mai important in natatie: in stilul crawl ridica bratul, il roteste si il duce inainte; - este foarte dezvoltat si la halterofili, datorita importantei lui in miscarea de abductie; - in paralizia M. deltoid (prin afectarea nervului axilar), bratul atarna flasc (moale), umarul este cazut 'in epolet', iar capsula articulara relaxata, de unde si riscul luxatiilor humerusului in articulatia scapulohumerala.

2. M. SUPRASPINOS Ocupa fosa supraspinoasa a scapulei Origine: - fosa supraspinoasa. - fascia supraspinoasa Fibrele sale converg intr-un tendon care trece peste articulatia SH Insertie: tuberculul mare al humerusului. Inervatie: nervul suprascapular Actiune: RE (in special cand acesta a fost inainte rotat intern); adductor al bratului; tensor al capsulei articulatiei scapulo-humerale.

3. M. INFRASPINOS Origine: scapula - fosa infraspinoasa Traiect: Fibrele sale cu directie oblic ascendenta spre lateral, converg intr-un tendon care trece posterior de articulatia SH Insertie: tuberculul mare al humerusului. Inervatie: ram colateral din nervul axilar (n Suprascapular) Actiune: - rotatia externa a bratului; - adductor al bratului.

4. M. ROTUNDUL MIC Este situat lateral de M. infraspinos Origine: scapula - fata posterioara, in apropierea marginii laterale. Traiect: - directie oblic ascendenta lateral, converg intr-un tendon care trece posterior de art SH Insertie: tuberculul mare al humerusului. Inervatie: ram colateral din nervul axilar. Actiune: - rotatia externa a bratului; - adductor al bratului.

5. M. ROTUNDUL MARE Este alungit, voluminos si puternic Origine: - unghiul inferior al scapulei - 1/2 inferioara a marginii laterale scapulare. Traiect: Fibrele sale se indreapta in sus, anterior si lateral, fiind terminate printr-un tendon situat inapoia tendonului M. dorsal mare. Insertie: creasta tuberculului mic humeral. Inervatie: nervul toracodorsal. Actiune: a) punct fix pe torace: - adductor si RI al bratului si in miscarea de retropulsie b) punct fix pe humerus: duce scapula in sus si inainte. Este foarte important in sport, intervenind, in general, in toate miscarile de lovire si aruncare si, evident, in natatie (crawl) si skifond (retropulsia bratului).

6. M. SUBSCAPULAR Este situat in fosa subscapulara Origine: fosa subscapulara Traiect: Fibrele sale converg lateral intr-un tendon care adera la capsula articulatiei scapulo-humerale; fata posterioara a muschiului acopera fosa subscapulara in timp ce fata anterioara este aplicata pe torace formand peretele posterior al axilei. Insertie: tuberculul mic al humerusului. Inervatie: nervul subscapular. Actiune: - rotator intern al bratului; - adductor al bratului (cand acesta este ridicat); - tensor al capsulei articulatiei scapulo-humerale. Muschiul subscapular participa, in general, la miscarile de lovire si aruncare, precum si la pendularea bratelor pe langa corp, in mers. SINTEZA ACTIUNILOR MUSCHILOR CENTURII SCAPULARE SI BRATULUI Muschii care realizeaza adductia bratului M. Rotundul mare - M. Rotundul mic M. Subscapular M. Subspinos M. Latissimus dorsi cand miscarea este asociata cu extensie, M. Marele pectoral cand miscarea este asociata cu flexie. Muschii care realizeaza abductia bratului M. Deltoid toate fasciculele M. Supraspinos finalizeaza miscarea pana la 900 Pana la 900 M. Biceps brahial - daca antebratul este in supinatie capul lung Peste 900 M. Trapez , Ridicator al scapulei, Pectoral mic si Dintat anterior ( rotesc si basculeaza scapula) Muschii care realizeaza abductia orizontala a bratului sunt: M. Deltoid - fasciculul posterior anterior M. Pectoral mare M. Subspinos M. Romboid Muschii care realizeaza adductia orizontala a bratului sunt: M. Deltoid - fasciculul anterior M. Pectoralul mare (principal) M. Pectoralul mic M. Bicepsul brahial (secundar) M. Coracobrahial (secundar) Muschii. care realizeaza flexia (antepulsia) bratului sunt (peste 1100 este asociata cu rotatie externa a bratului si cu bascularea scapulei): M. Deltoid fasciculul anterior M. Coracobrahial M. Biceps brahial M. Dintat anterior Muschii. care realizeaza rotatia externa sunt: M. Supraspinos (daca bratul este in rotatie interna maxima) M. Rotundul mic M. Subspinos M. Deltoidul posterior Muschii care realizeaza extensia (retropulsia) bratului( se asociaza cu rotatia interna a bratului catre finalul amplitudinii de miscare): M. Deltoid fasciculul posterior M. Subspinos M. Triceps brahial capul lung M. Latissimus dorsi (uneori) Muschii care realizeaza rotatia interna a bratului sunt: M. Subscapular M. Rotundul mare M. Latissimus dorsi M. Deltoidul anterior

MUSCHII BRATULUI

Muschii lojei anterioare a bratului (FLEXORII): Sunt asezati in doua planuri M. planului superficial: M. biceps brahial; M. planului profund: M. Coracobrahial si M. Brahial.

M. BICEPS BRAHIAL - grup anterior (flexor); - plan superficial Se numeste astfel, deoarece, proximal, se insera prin doua tendoane (capete), unul scurt si altul lung. Origine: - capul scurt - pe apofiza coracoida a scapulei; - capul lung - pe tuberculul supraglenoidian al scapulei. Capul scurt (situat medial) si capul lung (situat lateral) sunt initial independente, apoi fuzioneaza intr-un corp muscular comun fusiform, terminat printr-un tendon. Insertie: pe tuberozitatea radiusului. Inervatie: nervul musculocutanat. Actiune: trecand peste doua articulatii (scapulohumerala si articulatia cotului) actioneaza asupra ambelor, respectiv asupra bratului si antebratului. - Este flexor al antebratului (cotului). Flexia este completa cu antebratul supinat. - Este supinator al antebratului cand antebratul este in supinatie. - Este adductor al bratului (capul scurt). - Este abductor al umarului, rotator intern si flexor (capul lung)

M. BRAHIAL

- grup anterior (flexor); - planul profund al lojei anterioare a AB, acoperit de muschiul biceps brahial Origine: - pe inferioara a fetelor mediala anterioara si laterala a diafizei humerale - de la 'V'-ul deltoidian pana la insertia capsulei articulatiei cotului. Insertie: pe baza apofizei coronoide a ulnei. Inervatie: nervul musculocutanat. Actiune: realizeaza flexia antebratului pe brat.

M. CORACOBRAHIAL - grup anterior (flexor); - planul profund Este situat medial de capul scurt al muschiului biceps Origine: pe procesul coracoid al scapulei (printr-un tendon comun cu capul scurt al muschiului biceps brahial). Insertie: pe fata AM a humerusului (in portiunea mijlocie), deasupra insertiei capului medial al tricepsului. Inervatie: nervul musculocutanat. Actiune: - adductie si flexie a bratului; - antepulsia (flexia) bratului

Muschii lojei posterioare a bratului (EXTENSORII) M. TRICEPS BRAHIAL Ocupa loja posterioara impreuna cu anconeul, fiind un muschi voluminos. Are trei capete: lung, medial si lateral, care se unesc. Origine: - Capul lung: tuberculul infraglenoidian al scapulei. - Capul lateral: fata P a osului humerus deasupra santului nerv radial. - Capul medial: fata P a osului humerus sub santul nervului radial. - Cele trei portiuni coboara si se unesc intr-un tendon comun puternic. Insertie: pe olecran. Inervatie: nervul radial. Actiune: - extensor al antebratului pe brat; - extensor si adductor al bratului cu rotatia in afara, prin capul lung; - tensor al capsulei articulatiei cotului.

M. ANCONEU (Considerat la extensorii AB, plan superficial)

- muschi mic, de forma triunghiulara, situat pe fata laterala a articulatiei cotului Origine: pe epicondilul lateral al humerusului. Insertie:- fata laterala a olecranului - marginea postero-superioara a ulnei. Inervatie: nervul radial. Actiune: extensor al antebratului pe brat.

MUSCHII ANTEBRATULUI Muschii antebratului sunt grupati in trei regiuni: anterioara, posterioara si laterala. Muschii regiunii anterioare Cuprinde 8 muschi situati in patru planuri: - planul I: M. rotund pronator M. flexor radial al carpului M. palmar lung M. flexor ulnar al carpului. - planul II: M. flexor superficial al degetelor. - planul III: M. flexor profund al degetelor M flexor lung al policelui; - planul IV: M. patrat pronator. Vom descrie pe rand aceste planuri.

PLANUL I M. ROTUND PRONATOR (pronator teres) Origine: - capul humeral - epicondilul medial al humerusului - capul ulnar - procesul coronoid al ulnei Insertie: fata laterala a radiusului (regiunea mijlocie). Inervatie: nervul median. Actiune: - flexor al antebratului pe brat - pronator al antebratului si mainii.

M. FLEXOR RADIAL AL CARPULUI (FLEXOR RADIALIS CARPIS) Origine: epicondilul medial al osului humerus fig 85 Insertie: baza metacarpianului II Inervatie: nervul median. Actiune: - flexor al mainii si pronator al antebratului; - slab flexor al antebratului pe brat.

M. PALMAR LUNG (PALMARIS LONGUS) Este inconstant, lipseste in 20% din cazuri Origine: epicondilul medial al humerusului. Insertie: aponevroza palmara Inervatie: nervul median. Actiune: - tensor al aponevrozei palmare; - flexor al mainii pe antebrat; scurtarea lui atrofica sau spastica determina retractia aponevrozei palmare cu flexia degetelor (boala Dupuytren).

M. FLEXOR ULNAR AL CARPULUI (FLEXOR ULNARIS CARPIS, CUBITALUL ANTERIOR) Are doua capete de insertie proximala (fig 87). Origine: - capul humeral - epicondil medial al humerusului - capul ulnar - pe olecran Insertie: - osul pisiform - baza metacarpului V Inervatie: nervul ulnar. Actiune: - flexor si adductor al mainii; - supinator.

PLANUL II M. FLEXOR SUPERFICIAL AL DEGETELOR (FLEXOR DIGITIS SUPERFICIALIS) Este flexorul miscarilor delicate (fig 88). Inervatie: nervul median. Origine: - capul humero-ulnar- pe epicondilul medial al humerusului si procesul coronoid al ulnei; - capul radial - pe fata anterioara a radiusului, pe o creasta osoasa situata in 1/3 mijlocie a osului. Insertie: cu cele 4 tendoane (fiecare tendon se bifurca) pe laturile falangelor mijlocii ale degetelor 2,3,4,5. Actiune: - flexia falangei medii a degetelor II-V; - flexia degetelor pe mana si a mainii pe antebrat; - adductor al mainii si al degetelor (apropie degetele departate)

PLANUL III M. FLEXOR PROFUND AL DEGETELOR (FLEXOR DIGITIS PROFUNDUS) Este flexorul de forta (fig 88) Origine: - apofiza coronoida, pe partea superioara a fetei anterioare si mediale a ulnei si partea inferioara a muchiei posterioare a ulnei; Insertie: prin 4 tendoane, la baza falangei distale - degetele II-V Inervatie: este dubla: - nervul median (portiunea laterala a muschiului); - nervul ulnar (portiunea mediala a muschiului). Actiune: - flexor al ultimelor 2 falange, al degetelor 2,3,4,5; - flexor al mainii pe antebrat si adductor al mainii. M. FLEXOR LUNG AL POLICELUI (FLEXOR POLICIS LONGUS) Origine: - fata anterioara a radiusului, pe apofiza coronoida a ulnei - membrana interosoasa; Insertie: baza falangei distale a policelui. Inervatie: nervul median. Actiune: - flexia falangei distale a policelui; - flexia policelui si flexia mainii pe antebrat; - usoara abductie a mainii. PLANUL IV M. PATRAT PRONATOR Origine: pe partea mediala a fetei anterioare a ulnei (fig 85). Insertie: fata anterioara a radiusului. Actiune: pronator al antebratului si mainii. Inervatie: nervul median.

MUSCHII REGIUNII ANTERIOARE A COAPSE

M. TENSOR AL FASCIEI LATA Este situat in partea laterala a regiunii anterioare a coapsei. Ca actiune, el prezinta insa o unitate de dezvoltare si inervatie cu m. fesier mijlociu. Origine: spina iliaca anteroanterioara a crestei iliace Insertie: tractul iliotibial partea laterala a coapsei si tibiei). Inervatie: ram din nervul Actiune: complexa. Prin coapsei si tractul iliotibial, extensie. De asemenea miscarea a fost initiata de este flexor si abductor al miscare de rotatie laterala a pe trohanterul mare al femural in acetabul. Rol in mentinerea echilibrului sprijin, prin inclinarea pelv incercand sa aduca centrul punctului de sprijin. superioara si extremitatea

(formatiune fibroasa aflata in terminata pe condilul lateral al

fesier superior contractie pune in tensiune fascia fixand articulatia genunchiului in poate fi si flexor al gambei cand alti muschi. Cu punct fix pe pelvis, coapsei si imprima o usoara gambei prin contractia sa, el apasa femurului, comprimand capul

in statica si mers, pe piciorul de 454b16e isului de aceeasi parte, de greutate al corpului deasupra

1.1.1.1.1.1 M. CROITOR (M. SARTORIUS)

.138M.CVADRICEPS Este cel mai lung muschi al corpului, strabatand in diagonala regiunea anterioara a coapsei, trecand peste doua articulatii (este biarticular) (. 137). Origine: spina iliaca anterosuperioara (coxal). Insertie: fata mediala a tibiei (sub condilul medial)- printr-o expansiune aponevrotica (laba de gasca sau pes anserinus- . 65) care reprezinta insertia comuna a trei muschi: croitor, gracilis, semitendinos. Inervatie: ram din nervul femural. Actiune: fiind biarticular, este atat flexor, rotator extern, abductor al coapsei cat si flexor al gambei

pe coapsa.

1.1.1.1.1.2 M. CVADRICEPS Este cel mai voluminos si mai puternic muschi al corpului, fiind principalul extensor al gambei (. 138). Este compus din: dreptul femural vastul medial vastul lateral vastul intermediar Aceste patru portiuni (de origine) se unesc intr-un singur tendon, care inglobeaza patela si se fixeaza prin intermediul ligamentului patelar pe tuberozitatea tibiei. Origine m. drept femural: pe spina iliaca anteroinferioara (SIAI) si deasupra acetabulului m. vast lateral: pe trohanterul mare femural si pe buza laterala a liniei aspre m. vast medial: pe linia aspra (pe toata intinderea ei) m. vast intermediar: pe 2/3 superioare ale fetei laterale si anterioare femurale. Insertie: tuberozitatea tibiei printr-un tendon unic al m. cvadriceps ce inglobeaza rotula (prin intermediul ligamentului patelar). Inervatie: nervul femural Actiune: m. cvadriceps are un rol de maxima importanta atat in dinamica articulatiei genunchiului (muschiul in intregime) cat si in statica sa (stabilitatea activa a genunchiului). Muschiul drept femural (biarticular) actioneaza atat asupra articulatiei genunchiului cat si asupra articulatiei coxofemurale. Actiunea asupra genunchiului se realizeaza prin: extensia gambei pe coapsa- realizata prin actiunea tuturor componentelor, fiind practic de neinlocuit de un alt muschi. Forta extensiei este de trei ori mai mare decat a tuturor flexorilor la un loc. prin contractia statica, transforma membrul inferior intr-o coloana rigida necesara sprijinului in mers (alergare) si a statiunii verticale, de unde si dezvoltarea mare a cvadricespului;

prin contractie dinamica, actioneaza impreuna cu ceilalti muschi ai triplei extensii, intervenind in toate miscarile in care genunchiul si intregul membru inferior in prealabil flectat, se extinde ridicand trunchiul vertical impotriva gravitatiei (ridicare din sezand, ghemuit, urcatul scarilor, mers pe teren accidentat); prin contractie dinamica (la nivelul membrului oscilant), cvadricepsul actioneaza, in mers, luand punct fix proximal; in faza pasului urmator, contractia sa contribuie la lungirea pasului prin extensia brusca a genunchiului. Actiunea asupra articulatiei coxofemurale In acest caz actioneaza doar m. drept femural (biarticular) realizand: flexia coapsei pe bazin (in principal- . 66); abductia si rotatia externa a coapsei (secundar). cand ia punct fix pe pelvis - m. drept femural intervine in mers realizand flexia coapsei pe bazin (coapsa este dusa dinapoi- inainte din faza pasului posterior in cea a pasului anterior, urmata de extinderea brusca a gambei, deci la nivelul membrului oscilant, cvadricepsul actioneaza succesiv ca flexor al coapsei si extensor al gambei; cand ia punct fix pe tibie - m. drept femural, actioneaza asupra bazinului, realizand balansarea sa in sagital. Paralizia m. cvadriceps este foarte grava, genunchiul nu se poate stabiliza impotriva greutatii corporale, facand dificila sustinerea trunchiului pe membrul de sprijin. Lantul triplei extensii a membrului inferior este realizat de m. fesier mare, cvadriceps si triceps sural. MUSCHII REGIUNII MEDIALE A COAPSEI (ADDUCTORII)

Sunt muschi care ocupa spatiul triunghiular dintre partea inferioara a pelvisului, corpul femurului si linia ce uneste simfiza pubiana cu fata mediala a genunchiului. Sunt mai dezvoltati in partea superioara unde se suprapun in trei uri, formand o piramida triunghiulara neregulata, cu baza sus si varful in jos, la nivelul epicondilului medial femural (. 139, 140). Sunt dispusi in trei uri: ul superficial: m. pectineu, m. adductor lung, m. gracilis ul mijlociu: m. adductor scurt ul profund: m. adductor mare. 1.1.1.1.1.3 M. PECTINEU Origine: creasta pectineala (a ramului superior al pubelui) (. 139). Insertie: linia pectineala a osului femur. Inervatie: dubla- ramuri din nervul femural si nervul obturator Actiune:

flexor al coapsei pe bazin adductie si rotatie externa a coapsei (pozitia croitorului). 1.1.1.1.1.4 M. ADDUCTOR LUNG Origine: fata laterala a marginii inferioare a pubisului (. 139, 140). Insertie: interstitiul liniei aspre a femurului (in 1/3 mijlocie) Inervatie: ram din nervul obturator Actiune: adductie, flexie si rotatie externa a coapsei (pozitia croitorului) participa la pozitia croitorului (adductie si rotatie externa a coapsei) 1.1.1.1.1.5 M. GRACILIS Este cel mai medial si mai lung din grupul adductorilor si singurul care depaseste articulatia genunchiului (muschi biarticulari) (. 139, 140). Origine: ramul inferior al osului pubis. Insertie: partea superioara a fetei mediale a tibiei (pes anserinus) Inervatie: ram din nervul obturator Actiune: flexor si adductor al coapsei; flexor si rotator intern al gambei. 1.1.1.1.1.6 M. ADDUCTOR SCURT Origine: ramul inferior al osului pubis Insertie: 1/3 superioara a interstitiului liniei aspre a femurului. Inervatie: ram din nervul obturator Actiune: adductor, rotator extern si flexor al coapsei (. 139, 140). 1.1.1.1.1.7 M. ADDUCTOR MARE Este cel mai mare, mai posterior si mai profund dintre muschii regiunii (. 139, 140). Origine: tuberozitatea ischiatica si ramura ischiopubiana (coxal). Insertie: interstitiul liniei aspre si tuberculul adductorilor de la nivelul epicondilului medial al femurului.Dupa directia si insertia distala a fasciculelor musculare se disting trei portiuni:

portiunea superioara (bine individualizata); portiunea mijlocie (mai voluminoasa si posterior de precedenta); portiunea inferioara (cea mai posterioara si mai groasa, intinsa de la tuberozitatea ischiatica la tuberculul adductorilor). Inervatie: ramuri din nervii obturator si ischiatic. Actiune: adductor al coapsei (cel mai puternic); extensor al coapsei- singurul extensor din grupul medial, datorita faptului ca actioneaza inapoia axului transversal al articulatiei coxofemurale, prin originea sa pe tuberozitatea ischiatica; rotator extern al coapsei (prin portiunile mijlocie si superioara); rotator intern al coapsei (prin portiunea inferioara). 1.1.1.1.1.7.1 Sinteza actiunii adductorilor Priviti in ansamblu, cei cinci adductori au un rol de maxima importanta atat din punct de vedere dinamic cat si static. Rolul dinamic rezida in a face adductia membrului inferior aflat in abductie, iar secundar, are rolul de flexor si extensor al coapsei pe bazin. In mers si alergare, contractia adductorilor contribuie la miscarea inainte si inapoi a membrului oscilant.

Rolul static consta in stabilizarea echilibrului trunchiului printr-un control constant al pozitiei pelvisului.
1.1.2. MUSCHII REGIUNII POSTERIOARE A COAPSEI

(ischiogambierii / ischiocruralii / hamstrings) Sunt muschi lungi, biarticulari si se intind intre pelvis si oasele gambei, avand origine comuna pe tuberozitatea ischiatica si insertie pe oasele gambei.
AB

Muschii sunt antagonisti ai cvadricepsului, deci extensori ai articulatiei coxofemurale, dar flexori asupra genunchiului (rol in statiunea bipeda si deplasarea bipeda). 1.1.2.1.1.1 M. BICEPS FEMURAL Situat in partea postero-laterala a coapsei.

Origine: dubla- tuberozitatea ischiatica (capul lung) si 1/2 inferioara a interstitiului liniei aspre (capul scurt). Insertie: capul fibulei. Inervatie: nervul ischiatic Actiune: extensor al coapsei pe pelvis (prin capul lung) flexor al gambei flexor al genunchiului (cand actioneaza ambele capete). rotator externa (cand gamba este flectata)- miscare importanta in ski-ul alpin. 1.1.2.1.1.2 M. SEMITENDINOS Este situat in partea postero-mediala a coapsei (. 141). Origine: tuberozitatea ischiatica (prin tendon comun cu bicepsul femural). Insertie: 1/3 superioara a fetei mediale a tibiei (prin pes anserinus), impreuna cu croitorul si gracilisul. Inervatie: ramuri din nervul ischiatic. Actiune: extensor al coapsei si flexor al gambei, rotator intern al gambei flectate. M. SEMIMEMBRANOS Este situat mai profund decat m. semitendinos. Origine: tuberozitatea ischiatica. Insertie: condil medial tibial. Inervatie: ram din nervul tibial Actiune: identica cu semitendinosul, cu precizarea ca m. semimembranos este mai puternic.
1.1.3. Sinteza actiunii muschilor ischiogambieri

Sunt extensori in articulatia coxofemurala, intervin in statiunea verticala si mers, mentinand rectitudinea trunchiului pe membrul de sprijin, iar pe membrul oscilant, realizand semiflexiunea gambei pe coapsa, rezulta scurtarea membrului si, deci, usurarea pendularii inainte (. 143). A. B.

1.2. MUSCHII GAMBEI

Muschii gambei sunt situati asimetric in jurul celor doua oase ale gambei, astfel incat fata mediala si marginea anterioara a tibiei, precum si cele doua maleole (tibiala si peroniera), raman neacoperite de musculatura (. 144). Acesti muschi se impart in trei grupe:
Grupul

anterior

- m. tibial anterior; - m. extensor lung haluce; - m. extensor lung degete; - al III-lea peeronier. Grupul lateral: - m. peronier scurt; - m. peronier lung. Grupul posterior:

ul superficial: m. triceps sural(gastrocnemian si sural ); m. tari - ul profund: m. tibial posterior; m. flexor lung haluce; m. flexor lung degete; m. popliteu. MUSCHII REGIUNII ANTERIOARE A GAMBEI 1.2.1.1.1.1 M. TIBIAL ANTERIOR (GAMBIERUL ANTERIOR) Este cel mai medial si mai voluminos al regiunii (. 145). Origine: fata laterala a tibiei si membrana interosoasa. Insertie: baza metatarsianului I si cuneiformul medial. Inervatie: ram din nervul peronier profund. Actiune: - flexia dorsala a piciorului- intervine astfel in locomotie: - la nivelul membrului de sprijin- trage gamba inainte;

- la nivelul membrului oscilant- actioneaza pe gamba ridicand piciorul, asigurand scurtarea membrului, necesara pendularii; - prin actiune statica nu permite rasturnarea inapoi a gambei; - este si rotator si adductor intern al piciorului; .147 M. EXTENSOR LUNGHALUCE impreuna cu peronierul lung formeaza o chinga care sustine bolta tara. 1.2.1.1.1.2 M. EXTENSOR LUNG AL HALUCELUI

(extensorul propriu al halucelui) Este situat lateral de precedentul (. 147). Origine: fata mediala a peroneului si membrana interosoasa. Insertie: falanga distala a halucelui. Inervatie: ram din nervul peronier profund. Actiune: - extensor al halucelui; - flexor dorsal si rotator intern al piciorului. 1.2.1.1.1.3 M. EXTENSOR LUNG AL DEGETELOR (extensor comun al degetelor) Este situat lateral de precedentii. Origine: pe tibie, peroneu, membrana interosoasa. Insertie: pe falangele II si III ale degetelor II-V. Inervatie: ram din nervul peronier profund. Actiune: - flexor dorsal al piciorului si rotator extern; - abductor al piciorului. 1.2.1.1.1.4 M. PERONIER AL III LEA ( peronierul anterior) Este cel mai extern muschi al lojei anterioare (. 146). Origine: pe tibie, peroneu si membrana interosoasa. Insertie: pe falangele II si III ale degetelor II-V. Inervatie: ram din nervul peronier profund. Actiune: cand ia punct fix pe gamba, peronierul anterior este flexor, abductor si rotator in afara al piciorului pe gamba, deci este un sinergist al extensorului comun al degetelor. El mai este considerat un fascicul extern al acestui muschi.

Muschii regiunii laterale si posterioare a gambei


Share on facebookShare on twitterShare on email

MUSCHII REGIUNII LATERALE A GAMBEI Advertisements 1.1.1.1.1.1 M. PERONIER LUNG Este situat cel mai superficial (. 149). Origine: pe fata laterala a osului peroneu si septurile intermusculare. Insertie: baza metatarsianului I si cuneiformul medial. Inervatie: ram din nervul peronier superficial. Actiune: - rotatia laterala si abductia piciorului; - flexie tara a piciorului (ajutand muschii posteriori); - accentueaza si sustine bolta transversala a piciorului. 1.1.1.1.1.2 M. PERONIER SCURT Este situat sub precedentul (. 148). Origine: pe fata laterala a osului peroneu si pe cele doua septuri intermusculare. Insertie: tuberozitatea metatarsianului V. Inervatie: ram din nervul peronier superficial. Actiune: - rotatia laterala si abductor al piciorului; - flexie tara a piciorului.
1.1.2. MUSCHII REGIUNII POSTERIOARE A GAMBEI

Sunt situati in doua uri (. 150):

Planul superficial: o Muschiul triceps sural;

o Muschiul tar.

Planul profund: o Muschiul popliteu;

o Muschiul flexor lung al degetelor; o Muschiul tibial posterior; o Muschiul flexor lung al halucelui.

PLANUL SUPERFICIAL

1.1.2.1.1.1 M. TRICEPS SURAL - Este format din doua parti distincte (. 151): 1. M. gastrocnemian (gemen) are doua capete de insertie proximala: Origine: - capul medial are originea pe condilul medial femural, marginea superioara(care vine in raport cu pielea); - capul lateral are originea pe condilul lateral femural, marginea superioara(care vine in raport cu pielea). Insertie: tuberozitatea calcaneului, prin tendonul lui Achile. Actiune: este biarticular, cu fibre lungi, avand actiune de scurta durata, dar cu randament maxim.

. AB M. solear este mai gros si mai profund decat gastrocnemianul. Origine: - pe osul peroneu (capul si fata posterioara a diafizei); - pe tibie (linia muschiului solear si marginea mediala). Insertie: tuberozitatea calcaneului prin tendonul lui Achile. Inervatie: nervul tibial. Actiune: este un muschi uniarticular, cu fibre scurte. Actiunea sa are o caracteristica: este de lunga durata. Este un muschi al fortei. In ansamblu, m. triceps sural este cel mai puternic flexor tar dar si supinator si adductor al piciorului. B El are actiune asupra articulatiei genunchiului si asupra piciorului. Actiunea tricepsului sural asupra genunchiului Doar gastrocnemienii actioneaza direct, realizand: -

A flexia gambei pe coapsa; - rotatia interna a gambei (prin capul lateral); - rotatia externa a gambei. Actiunea tricepsului sural asupra piciorului (. 72) - La nivelul embrului de sprijin: actioneaza de pe picior asupra gambei impiedicand inclinatia ei inainte sub greutatea corpului; prin aceasta contractie statica cu punct fix pe picior, este stabilizator al articulatiei talocrurale. - In locomotie : aplica ta pe sol, cu forta, dupa care o desprinde, pana la capetele metatarsienelor si, in continuare, desprinde complet piciorul de pe sol. Este, de fapt, miscarea de propulsie, necesara in mers, alergare. Prin aceasta, are un rol foarte important in locomotie. - In lantul triplei extensii a membrului inferior in care mai intra m. fesier mare - extensia coapsei si m. cvadriceps- extensia genunchiului, m. triceps sural ridica corpul din statiunea pe vine, in stand, proiectand inainte corpul, in prima faza a fugii; - In statica : actiunea de supinatie a tricepsului este esentiala pentru contrabalansarea greutatii corpului ce tinde sa duca piciorul in pronatie. 1.1.2.1.1.2 M. PLANTAR (PLANTARUL SUBTIRE) Actiune: - fiind un muschi rudimentar, actiunea sa de muschi auxiliar al tricepsului sural este neinsemnata; - cand ia punct fix mai jos, este tensor al capsulei articulatiei genunchiului.
1.1.2.2. PLANUL PROFUND

Este fusiform si subtire, acoperit de m. gastrocnemian (. 152). Origine: pe condilul lateral femural. Insertie: calcaneu. Inervatie: n. tibial

1.1.2.2.1.1 M. POPLITEU Este scurt si triunghiular, situat in profunzimea fosei poplitee (. 152).

Origine: pe condilul lateral al femurului. Insertie: pe fata posterioara a tibiei (deasupra liniei solearului). Inervatie: ram din nervul tibial. Actiune: rotatia interna a gambei (cu gamba flectata) si foarte slaba flexie a gambei pe coapsa. 1.1.2.2.1.2 M. FLEXOR LUNG AL DEGETELOR (flexor comun al degetelor) Este situat cel mai medial, la nivelul ului profund (. 153 - A). Origine: fata posterioara a tibiei (sub linia solearului). Insertie: falanga distala a degetelor II-V Inervatie: ram din nervul tibial. Actiune: In mers are rol dinamic - intervine in desprinderea si propulsia piciorului alaturi de ceilalti flexori tari; - flexia tara a piciorului; - inversia si adductia piciorului; - flexor al degetelor (slab). rol static sustinerea boltii tare (arcul longitudinal). 1.1.2.2.1.3 M. TIBIAL POSTERIOR (gambierul posterior) Este situat profund, intre cei doi flexori (. 153 -C). Origine: pe fata posterioara a tibiei si peroneului pe membrana interosoasa. Insertie: - pe osul navicular si oasele cuneiforme; - pe baza metatarsianului I. Inervatie: ram din nervul tibial. Actiune: - este flexor tar slab

puternic rotator intern si adductor al piciorului. Rol static foarte important

- slabirea muschiului determina aparitia platfus-ului.

1.1.2.2.1.4 M. FLEXOR LUNG AL HALUCELUI (flexorul peronier sau comun al halucelui) Este situat cel mai lateral din ul profund (. 153 -B). Origine: fata posterioara a peroneului pe cele 2/3 inferioare si membrana interosoasa. Insertie: falanga distala a halucelui. Inervatie: ram din nervul tibial. Actiune: - rol dinamic

piciorul membrului de sprijin, prin ridicarea pe varfuri impotriva greutatii corpului. Este ultimul muschi care se contracta in extensia piciorului de sprijin, facand-o completa. Astfel, se da un ultim impuls in mers/ saritura, ajutand la propulsia corpului in sus si inainte este flexor al halucelui, flexor tar; efectueaza rotatia mediala si adductia piciorului;. - Rol static

desprinde

cand ia punct fix pe insertiile distale, in pozitia ortostatica, sustine gamba sa nu se flecteze pe picior, fiind prin aceasta actiune un sinergist al tricepsului sural si al flexorului propriu.

Muschii piciorului
Share on facebookShare on twitterShare on email

MUSCHII PICIORULUI

Muschii propriu-zisi ai piciorului sunt incadrati de unii autori (T. Sbenghe) in categoria muschilor intrinseci ai piciorului, muschii gambei fiind considerati si muschi extrinseci ai piciorului. MUSCHII REGIUNII DORSALE A PICIORULUI

Advertisements

1.1.1.1.1.1 M. EXTENSOR SCURT AL DEGETELOR Origine: pe osul calcaneu si ligamentul talocalcanean. Insertie: impreuna cu tendoanele m. extensor comun, pe degetele 1,2,3,4. Inervatie: nervul tibial anterior. Actiune: extensia degetelor 1,2,3,4. 1.1.1.1.1.2 M. EXTENSOR SCURT AL HALUCELUI Origine: pe osul calcaneu. Insertie: pe fata dorsala a primei falange a halucelui. Inervatie: nervul tibial anterior. Actiune: extinde prima falanga a halucelui. MUSCHII PLANTEI (MUSCHII FETEI PLANTARE A PICIORULUI) Sunt dispusi in trei regiuni: - regiunea tara mediala; - regiunea tara laterala;

- regiunea tara mijlocie.


1.1.1.2. MUSCHII REGIUNII PLANTARE MEDIALE (INTERNE)

1.1.1.2.1.1 M. ABDUCTOR AL HALUCELUI


Origine:

pe osul calcaneu si aponevroza tara.

Insertie: fata mediala a extremitatilor proximale a primei falange a halucelui. Inervatie: nervul tar medial. Actiune: realizeaza abductia halucelui. 1.1.1.2.1.2 M. FLEXOR SCURT AL HALUCELUI Origine: oasele cuboide si cuneiformul 3. Insertie: baza primei falange a halucelui. Inervatie: nervul tar medial. Actiune: adductia si flexia halucelui. Apropierea degetelor intre ele.
1.1.1.3. MUSCHII REGIUNII PLANTARE LATERALE (EXTERNE)

Ar corespunde eminentei hpotenare a mainii si prezinta muschi care poarta aceeasi denumire ca si muschii mainii. 1.1.1.3.1.1 M. ABDUCTOR AL DEGETULUI MIC Origine: pe osul calcaneu. Insertie: pe fata laterala a bazei primei falange a degetului mic. Inervatie: nervul tar lateral. Actiune: abductor si flexor al degetului mic. 1.1.1.3.1.2 M. FLEXOR SCURT AL DEGETULUI MIC Origine: baza metatarsianului 5 si teaca lungului peronier lateral. Insertie: pe fata laterala a bazei falangei proximale a degetului mic. Actiune : flexia falangelor pe metatars.
1.1.1.4. MUSCHII REGIUNII PLANTARE MIJLOCII

1.1.1.4.1.1 M. SCURT FLEXOR PLANTAR AL DEGETELOR Este corespondentul flexorului comun superficial al mainii. Origine: calcaneu si aponevroza tara.

Insertie: printr-un tendon cu patru portiuni, la baza falangelor mijlocii a degetelor 2,3,4,5. Inervatie: ram din nervul tar medial. Actiune: flexor al ultimelor 4 degete.

1.1.1.4.1.2 MUSCHII LOMBRICALI AI PICIORULUI Sunt patru muschi, identici ca dispozitie si actiune cu lombricalii de la mana. Dispozitia lor este sub muschiul scurt flexor tar al degetelor.

Origine: tendoanele lungului flexor comun. Insertie: baza falangei I (proximale) a degetelor 2,3,4,5 si tendoanele extensorului comun. Inervatie: nervul tar medial si lateral. Actiune: flecteaza falangele proximale si extinde pe cele mijlocii (II) si distale (III). 1.1.1.4.1.3 MUSCHII INTEROSOSI - Muschii interososi dorsali Sunt patru muschi subtiri asezati intre oasele metatarsiene. Origine: pe fata laterala si mediala a oaselor metatarsiene. Insertie: falangele proximale ale degetelor 2,3,4. - Muschii interososi tari Sunt trei muschi subtiri asezati pe fata tara a metatarsienelor 3,4,5. Origine: fata tara a metatarsienelor 3,4,5. Insertie: fata mediala ale bazei falangei proximale a degetelor 3,4,5. Inervatie: nervul tar lateral. Actiune: flexori ai falangelor proximale si extensorii ultimelor falange ale degetelor 2,3,4,5.
1.1.1.5. .SINTEZA ACTIUNII MUSCHILOR GAMBEI SI PICIORULUI:

- Muschii extensori ai piciorului: gemeni; solear; M. tar subtire; M. lung flexor comun al degetlor; M. tibial posteior.
M. M.

- Muschii eversori ai piciorului: peronier lung; M. peronier scurt; M. extensor comun degeete.
M.

- Muschii inversori ai piciorului :


Tibial

posterior; Tibial anterior.

- Muschii flexori ai degetelor :

flexor comun degete; M. flexor lung propriu haluce; M. pedios; M. extensor scurt haluce. - Muschi flexori ai gambei :
M.

M.

tarul subtire; M. popliteu; M. gemeni; M. solear.

- Muschii flexori ai piciorului :


M.

extensor propriu haluce; M. peronier lung; M. peronier scurt; M. extensor comun degete.

- Muschii rotatori interni ai gambei :


M. M. popliteu; gemen - capul lateral.

- Muschii rotatori externi ai gambei : - M. gemen - capul medial. - M. abductori ai degetelor :


abductor propriu haluce; M. abductor propriu deget mic.

M.

- Muschii adductori ai degetelor M.

- adductor propriu haluce.

Muschii asezati pe partile anterioare ale gatului, trunchiului, membrelor superioare sunt muschi cu actiune predominant flexoare. Muschii asezati pe partile posterioare, la nivelul acelorasi segmente, sunt muschi cu actiune predominant extensoare. O situatie particulara au muschii au muschii membrului inferior: muschii flexori ai gambei pe coapsa sunt asezati pe partea posterioara a coapsei; muschii extensori ai gambei pe coapsa sunt asezati pe partea anterioara a coapsei; muschii flexori tari ai piciorului sunt asezati pe partea posterioara a gambei; muschii flexori dorsali ai piciorului sunt asezati pe partea anterioara a gambei.