Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
- Spuma de albus creste pe masura ce se bate. Cand se tine de tel, aceasta este gata. Daca este batuta prea mult, spuma cade. Daca este oprita inainte de a fi suficient de legata, spuma nu mai creste in compozitia in care se incorporeaza. Deci, mare atentie! - Sosurile in care se pune smantana, nu se fierb niciodata pe flacara ori in clocote mari. Vasul se aseaza peste altul cu apa ce clocoteste la foc domol si se amesteca fara intrerupere cu o lingura de lemn. - Daca folositi ceapa calita in tocatura de chiftelute, cand ceapa are culoare aurie, picurati o lingura de apa calda si lasati-o sa fiarba pana cand se evapora. Ceapa nu se va mai simti in preparat si va avea gust dulce. - In preparatele dietetice, pentru bolnavii de stomac in special, nu puneti ceapa prajita. ierbeti-o separat, indepartati apa si apoi pasati-o. Cand preparatul este gata, turnati ulei crud. !u condimentati cu condimente iuti. "uneti patrunjel, marar si leustean tocat ori cimbru. - #lbusurile se bat mai repede si spuma va fi mai consistenta daca in castronul respectiv picurati o lingurita zeama de lamaie sau adaugati un strop de sare. - Cand ati taiat un salam, suprafata bucatii ramase nu-si va schimba culoarea daca o veti acoperi cu o felie de lamaie. - Inainte de a utiliza intr-un preparat usturoi, fierbeti-l $-% minute in clocot. Va fi astfel mai bine tolerat, mai usor de digerat. - "uneti in sosul de rosii o lingurita de zahar si una de mustar. Va avea un gust e&celent, va fi mai aromat. - Inainte de a aseza pe gratar bucati de ficat ori de rinichi de vita, tineti-le o ora in lapte dulce, nefiert. - "entru un rasol consistent, puneti carnea in vasul cu apa clocotita. Daca doriti o supa consistenta, asezati-o pe foc in vasul cu apa rece.
Marinarea carnii
In scopul fragezirii carnii (mai ales cea de vanat, de vita si de oaie), pentru a da un gust placut preparatului, in special fripturii la gratar, puteti folosi metoda marinarii.
"uneti la fiert ' l de apa, cu '() *g de zarzavat +morcov, ceapa, patrunjel, telina,, )-$ foi de dafin, o lingurita boabe de piper, o lingurita ienibahar, ) crengute de cimbru. Cand zarzavatul este fiert, luati vasul la o parte si peste lichidul rece adaugati $---%-- ml de vin alb, sec, .- ml otet de / grade, o lingura de mujdei, o lingurita cu varf de sare. "uneti bucata de carne +apro&imativ $ *g, intr-o cratita si turnati peste ea marinata cu zarzavat cu tot. 0asati vasul pe balcon la rece, sau in frigider, timp de ) zile. Din carne pregatiti fripturi, iar lichidul de marinare folositi-l la pregatirea sosurilor, adaugati-l in cantitati mici la mancaruri si chiar la ciorbe. Pentru carnea de vita1 o lingurita cu varf de condimente +in amestec,, o lingurita de mustar, '() lingurita boia de ardei dulce, ' pahar mare cu vin rosu, '() pahar cu ulei. 2mogenizati amestecul, puneti bucata de carne, acoperiti si lasati la rece ) zile. Pentru carnea de porc1 o lingurita de condimente +in amestec,, '() lingurita de cimbru, '() lingurita de suc de usturoi +presat prin mi&er,, ) lingurite de mustar, ' pahar mare cu vin alb si '() pahar de ulei. Pentru carnea de pasare1 o lingura de alcool de /- de grade sau o lingura de 3his*4, o lingurita de condimente, o lingurita de zeama de lamaie, '(% lingurita de piper macinat, '() lingurita de coaja de lamaie, '() cescuta de ulei. Pentru peste intreg sau file1 o lingura de zeama de lamaie, $ linguri de vin alb, '() lingurita de tarhon +pulbere,, o lingurita de sare, '() pahar de ulei de masline.
De retinut!
5irosul de varza sau conopida nu se va mai raspandi in intreaga casa daca in vasul in care fierbe puneti o bucata de paine, varata intr-un saculet de tifon. Carnea de miel sau de oaie, ca sa fie mai frageda si sa nu aiba miros, se opareste cu lapte clocotit. 0aptele trebuie sa acopere bucatile de carne si se lasa sa actioneze o ora. Daca portia de carne este mare, laptele se poate lungi cu apa. "estele prajit va fi foarte gustos daca inainte de a-l da prin faina si a-l praji il tinem .-'minute in lapte. 6leiul in care ati prajit peste isi pierde mirosul daca adaugati in el zeama de lamaie.
Carnea de pui devine mai gustoasa daca inainte de a o gati o puneti cateva ore in lapte crud. 2uale nu mai plesnesc la fiert daca puneti in apa cateva chibrituri arse. Carnea de friptura, unsa cu un strat subtire de mustar, are gust mai bun, condimentele pastrandu-si aroma intacta. "erdelele ingalbenite si fetele de masa patate devin din nou frumoase si albe daca alaturi de detergent puneti in masina de spalat si un pachetel de praf de copt. "ardoseala de gresie din bai si bucatarii va fi intotdeauna curata si stralucitoare daca o stergeti regulat cu o carpa imbibata in alcool. "aienjenii nu vor mai intra in casa daca ungeti in mod repetat tocul usilor si ramele ferestrelor cu otet.
Fripturi reusite
Friptura la gratar este mult mai sanatoasa pentru organism. Caldura care patrunde progresiv in bucata de carne face ca toti porii de la suprafata acesteia sa se inchida si in acest fel toate substantele nutritive si sucul sa fie pastrate. Fiind pregatita cu putina grasime, friptura ramane, din acest punct de vedere, un aliment indicat in toate regimurile, inclusiv in cele dietetice sau de slabire.
"entru friptura la gratar, ideale sint carnurile pasarilor de curte, dar si cotletul ori fileul de porc. Inainte de preparare, carnea se spala bine si se zvanta cu un prosop curat. 7aiata in felii plate, cu un cutit foarte bine ascutit, bucatile de carne isi vor pastra forma si pe gratar. #cestea nu se bat ca snitelele, ci dupa fasonare se asaza pe gratarul bine incins si uns cu ulei. In timpul frigerii, carnea se unge din cand in cand cu unt, pentru a se patrunde bine, si, mai ales, a se rumeni frumos. Sarea se pune pe friptura numai dupa ce a fost gata, altfel, sucurile se pierd si carnea se intareste, pare uscata. Si intoarcerea fripturii pe gratar trebuie sa se fie facuta cu foarte mare atentie, folosinduse nu furculita, ci o paleta metalica. 8ata pregatita, friptura la gratar, ca si cea pregatita in tigaie de teflon, se serveste cu soteuri de legume stropite cu unt si ornate cu patrunjel verde.
#sadar, se fierb separat1 morcovi, conopida, mazare, fasole verde, cartofi. "e platou, peste un strat de piureu de cartofi, se aseaza friptura si de jur-imprejur se pun legumele fierte, stropite cu unt si presarate cu verdeata.
Original
Intr-o supa de legume pasata, adaugati ) oua, faina, pana obtineti un aluat potrivit de dens, ) linguri de smantana si putina sare. "uneti mai mult ulei in tigaie, luati cu lingura din acest aluat si pregatiti friganele. 0e serviti ca atare sau la masa in loc de paine. Aveti nevoie de sos la salata de cruditati? Daca nu aveti maioneza, pregatiti-l din1 sardina in ulei +din cutie, bine frecata pana devine o pasta, pe care o diluati cu $-% lingurite de iaurt. Decorati salata si puneti putin piper. Puneti in piureul de cartofi ) linguri de smantana +de caimac, chiar, si ' albus batut spuma. 8ustul va fi deosebit, piureul mai pufos. "astrati cojile de lamaie. Daca s-au uscat, puneti-le ) ore in apa si frecati cu ele platoul de 9ena in care aduceti la masa un preparat din peste +plachie, prajit, fript, rasol,. 8ustul preparatului va fi deosebit de placut. Cand pregatiti o salata de fructe, fie ele chiar din conserve, puneti fructele in castron si in siropul de zahar, stoarceti zeama de la o jumatate de lamaie. 7urnati siropul peste fructe cu . minute inainte de a a servi salata.
Dupa ce apa s-a evaporat aproape complet, se adauga o ceapa taiata marunt si se mai fierbe '. minute. #poi, in ambele cazuri, se procedeaza la fel1 cratita cu grasime se ia de pe foc, se indeparteaza spuma care s-a format si se strecoara printr-o panza. "rin aceasta metoda calitatea grasimii se imbunatateste simtitor. "entru a imbunatati gustul untului rancezit, acesta se spala mai intai cu o solutie de bicarbonat +' lingurita de bicarbonat de sodiu la ) pahare de apa,, apoi de )-$ ori in apa rece si curata si se sareaza bine. 8rasimea ramasa de la prajit se amesteca cu apa si se fierbe. #pa absoarbe orice miros. 8rasimea stropeste mai putin la prajit daca se pune in tigaie putina sare. 6ntul se bate mai repede daca se taie bucati mici, se pune in castron si se aseaza peste o cratita cu apa calda. Cand untul se inmoaie +fara sa se topeasca,, se freaca la loc rece.
Superutil!
rigiderul se va spala o data la .-'- zile cu apa calda cu adaos de sare. :liberand frigiderul de gheata, in nici un caz nu folositi obiecte de metal, o lasati sa se topeasca singura. In cazul deconectarii indelungate usa frigiderului nu se va inchide complet. "rodusele nu se vor lipi de vaporizator daca pe fundul congelatorului se va asterne o pelicula de polietilena. 5usamaua se va spala cu apa calda cu sapun, iar apoi, clatindu-se cu apa rece, se va sterge cu o carpa moale pana la uscare. 5usamaua nu va plesni, daca se va prelucra din cand in cand cu un amestec din parti egale de ulei si otet. Suprafata aragazului si a resourilor se va sterge cu o bucata de panza sau burete, imbibate cu solutie lichida de detergent pentru curatirea veselei sau cu bicarbonat. ;ugina de pe arzatoarele aragazului se va inlatura cu glaspapir. #rzatoarele de gaz se vor tine vreo '.)- min intr-o solutie cu sare, apoi se vor curati, se vor clati si se vor sterge pana la uscare. ;ugina de pe chiuveta si cada de baie se vor indeparta usor cu otet fierbinte, in care se va dizolva un pic de sare. "entru a evita infundarea chiuvetei, se recomanda ca pe gura de evacuare sa se puna o sita deasa. Cada va fi intotdeauna curata, daca se va clati imediat dupa baie. ;obinetele nichelate din camera de baie se vor renova stergandu-se cu otet cu sare. ;obinetele vor straluci, daca se vor prelucra cu coaja de lamaie, apoi se vor spala cu apa cu sapun si se vor sterge cu o carpa uscata. Daca apa se scurge cu greu prin chiuveta, atunci in gura de evacuare se va turna un caus de soda calcinata. Cand soda se va topi, in chiuveta se va turna o jumatate de pahar de otet, apoi se va spala cu apa.
!egreala precipitata pe peretii veselei de aluminiu se va indeparta cu un tampon de vata imbibat cu otet, apoi se va spala cu apa fierbinte si sapun. "ortiunile e&cesiv de murdare de pe vesela de aluminiu se vor sterge cu praf de dinti. Cratitele si tigaile de aluminiu vor straluci ca noi, daca se vor fierbe in urmatoarea solutie1 la ' -',. caldare de apa calduta se va adauga <--'-- gr de lipici de silicat +inmuiat in prealabil in apa,, apoi se vor adauga '---'). g de soda calcinata caustica. Dupa ce va da in clocot, vesela se va introduce in amestec si se va fierbe )--$- min. Cand se va raci, stratul salin impietrit se va indeparta cu usurinta. Cratitele de aluminiu vor fi curate si stralucitoare, daca in apa pentru spalat se vor adauga cateva picaturi de amoniac sau bicarbonat +' lingurita la ' pahar de apa,. "etele de mancare arsa de pe vesela de aluminiu se vor indeparta, stergandu-se cu un mar proaspat taiat sau se va fierbe in cratita apa cu ceapa. Vesela noua poleita de aluminiu se va spala minutios mai intai cu apa fierbinte cu sapun, apoi cu apa calda sau rece, pentru a neutraliza ramasitele de pasta de poleire. "entru a evita intunecarea suprafetei poleite, vesela de aluminiu nu se va sterge cu detergent, funingine, bicarbonat, creta diluata cu apa, cat si cu glaspapir, nisip si alte substante dure. :a se va spala cu o carpa moale sau burete cu apa cu sapun. Interiorul veselei poleite de aluminiu se va curati cu nisip marunt, burete metalic, cu bicarbonat, creta diluata cu apa, apoi se va clati cu apa cu sapun, pe urma cu apa curata. 0uciul de pe suprafata poleita a veselei de aluminiu se va mentine, daca aceasta se va curata periodic cu praf de dinti, apoi se va sterge cu o carpa moale. "entru a indeparta cocleala intunecata din interiorul veselei poleite de aluminiu, se va turna apa cu putin otet si se va da in clocot, apoi se va clati mai intai cu apa curata si se va sterge pana la uscare. Vesela din fonta se spala cu apa fierbinte cu sapun. "entru indepartarea resturilor arse de mancare se va freca cu glaspapir sau nisip marunt. Vesela din melhior se curata bine cu solutie de sapun, cu hiposulfita. Se poleieste cu un amestec de sapun si creta pura +in proportii egale,. 7igaia noua se va incinge mai intai cu untura, apoi se va freca cu sare. In cratita emailata noua se va fierbe neaparat mai intai apa, in cea de aluminiu lapte. "entru indepartarea ruginii vesela de tinichea +tava, forma pentru copt, se va sterge cu o rosie verde taiata sau cu un cartof crud taiat si cu nisip. Vesela glazurata de lut inainte de intrebuintare se va fierbe jumatate de ora in apa, in care se va adauga un pahar de otet si doua linguri de sare. Dupa folosire, vesela de lut se va spala cu apa cu sapun si, clatindu-se, se va freca cu un terci din bicarbonat si apa rece, apoi se va sterge cu o carpa curata.
Sita, in care s-a cernut faina, se va curati in mod obligatoriu cu peria sau se va tine cateva secunde deasupra focului. Cratita, la fundul careia a ramas lapte ars, se va spala usor, daca in ea se va turna apa rece cu putin bicarbonat si se va fierbe )-$ min. "recipitatul de vin de pe suprafata interioara a carafei se va spala turnandu-se in ea apa calda cu sapun si se va lasa pe .-= ore, apoi se va adauga bicarbonat si carafa se va agita bine. Se va clati cu apa cu otet. "etele de pe vesela de portelan se vor inlatura cu apa calda, in care se va adauga putin amoniac. Vesela de portelan se curata bine cu bicarbonat, sare, otet sau cu un petic de tesatura imbibata cu terebentina. Vesela argintata si poleita cu argint se va spala mai intai cu o solutie fierbinte de bicarbonat +.- g bicarbonat la ' l de apa, , apoi cu apa fierbinte curata si se va sterge cu un prosop moale pana la uscare. Vesela e&cesiv de murdara si stearsa se va spala cu o solutie fierbinte de sapun, apoi, fara a se lasa sa se raceasca, se va inmuia cu solutie de hiposulfita +'-- g la -,. l de apa, si se va sterge cu o carpa moale. 0ingurile de argint vor straluci, daca imediat dupa utilizare se vor cufunda in apa clocotita cu bicarbonat. "etele intunecate de galbenus de ou se vor indeparta stergandu-se furculitele si lingurile cu cenusa. "etele de mucegai se vor neutraliza daca argintul se va spala cu otet cald. 2biectele de argint si melhior se spala in apa cu sapun, iar apoi se poleiesc cu o bucata de stofa. 2biectele e&cesiv de intunecate se sterg cu o bucata de flanea cu bicarbonat si se spala. Se pot curata si cu praf de dinti. 7acamurile de argint si melhior vor straluci, daca se vor freca cu un amestec de amoniac si sapun sau se vor cufunda '--'. min in apa in care s-au fiert cartofi. "entru a indeparta cocleala de pe peretii ceainicului, in el se va fierbe o solutie concentrata de bicarbonat sau otet. Daca ceainicul sau cratita, inainte de a se instala pe foc, se vor sterge la fund cu sapun sau amestec de creta cu apa, atunci vasele se vor supune mai usor curatirii. Vasele de portelan, bibelourile etc. se vor spala cu apa rece, in care se va adauga zeama de lamaie. "entru indepartarea petelor de pe farfurioarele-suport ale florilor de camera, acestea se vor tine vreo ora intr-o solutie diluata de otet, apoi se vor clati in apa calda.
Vasele, care s-au utilizat pentru oua crude, aluat, lapte, peste, scrumbie, dulceata, se vor spala mai intai cu apa rece, apoi cu fierbinte. ;ugina de pe tacamuri se va indeparta cu o ceapa taiata sau zeama de lamaie, apoi se vor sterge cu o bucata de stofa de lana moale. Cutitele si furculitele vor straluci, daca se vor polei cu un cartof crud taiat. Cutitele se curata bine cu dopul de pluta. !u se vor lasa pe plita fierbinte, deoarece astfel ele se tocesc si lama cutitului isi pierde elasticitatea. Cutitele de bucatarie se vor ascuti mai bine, daca se vor cufunda vreo jumatate de ora intr-o solutie diluata de sare. Cutitele se vor pastra separat de celelalte tacamuri> venind in contact cu furculitele, lingurile si alte obiecte de metal, lama lor se toceste. "entru a cali paharele, ele se vor aseza intr-o cratita cu apa, punandu-se intre ele hartie, si se vor fierbe. Cand apa va da in clocot, focul se va inchide, iar paharele se vor lasa sa se raceasca in aceiasi apa. "aharul, in care turnam ceai fierbinte, nu va plesni, daca in el se va introduce o lingurita. Vesela acoperita cu desen auriu in nici un caz nu se va spala cu bicarbonat. :a se va spala cu apa fierbinte cu sapun. "aharele de sticla, pocalele, cupele cu marginea aurie se spala cu apa calda cu adaos de amoniac, apoi se clatesc in apa rece curata. 2biectele de cristal vor straluci, daca se vor prelucra mai intai cu o carpa imbibata cu alcool, iar apoi se vor sterge cu un servetel uscat de in. 2biectele din sticla aurita sau din sticla cu ornament color se vor spala cu apa calda fara sapun si se vor sterge cu un servetel de in. Stergand paharele cu piciorus inalt, nu le tineti de baza piciorusului, ci mai sus, altfel riscati sa le stricati. Sticlele se vor spala mai usor, daca in ele se vor pune bucatele de hartie sau cartofi tocati foarte marunt, se va adauga putin nisip, se va turna apa pana la jumatatea sticlei si se va agita. #poi se va clati cu apa rece. Sticlele se vor spala bine cu coaja pisata de ou. Sticlele destinate pentru lapte se vor spala bine, daca, eliberindu-le de lapte, se vor clati imediat sub jet de apa rece. Sticlele de ulei, alcool, otet se vor spala cu adaos de detergent. Inainte de a se turna lichid fierbinte intr-un vas de sticla, sub acesta se va fi&a un suport de lemn sau un servetel, altfel asezata pe un suport metalic sau pe ciment, sticla va plesni. Scrumiera se va sterge mai intai cu o carpa cu sare, iar apoi se va spala cu apa. Ceara rosie se va desprinde fara prea mult efort, daca gatul sticlei se va tine cateva minute intr-o solutie fierbinte de soda calcinata.
Vesela gresata se va spala fara efort cu apa calda, daca in ea se va turna putin mustar uscat. "etele de grasime de pe masina de gatit se vor curata, presarand plita fierbinte cu sare si stergand-o cu hartie. Se recomanda ungerea masinii de tocat cu glicerina, aceasta indepartand mirosurile.5asina se va curata, trecandu-se prin ea paine uscata, pesmeti sau hartie alba. 5asinile de tocat in nici un caz nu se vor usca la foc sau deasupra plitei fierbinti, astfel cutitele masinii se vor toci.
E bine de stiut!
Castravetii acrii vor avea un gust mai picant daca in borcan se presara printre ei cateva cuisoare. "rajiturile din albus de ou vor creste foarte frumos daca la baterea albusului se adauga si o jumatate de plic de praf de copt. risca batuta isi pastreaza consistenta daca la preparare pentru fiecare jumatate *g de frisca adaugati jumatate lingurita gelatina. Varza murata prea tare se opreste din fermentatie cu .-= pastile de aspirina !u trebuie sa puneti conservant in conserve caci le strica gustul. "uneti cateva pastile de aspirina pisata deasupra, este mai eficace, nu strica gustul si este folositoare sanatatii. 5amaliga nu mai face cocoloase daca inainte de a pune malaiul la fiert il striopiti cu apa rece. 5ierea de salcam naturala si mierea de padure +inchisa la culoare, nu se cristalizeaza +solidifica, niciodata. Cartofii cruzi dati pe razatoare, amestecati cu putina miere, calmeaza durerile de stomac si de intestine. 5aioneza se poate face cu mai putine oua daca in ea se adauga cateva cuburi de cartofi fierti, calzi si bine sfaramati.
icoarea
Putin cunoscuta la noi si la fel de putin consumata, cioarea este foarte apreciata in vestul !uropei, fiind folosita in mai multe feluri.
Cel mai des utilizata esre cicoarea de ?ru&elles, 3itloof sau andiva. Cunoscuta si apreciata inca din antichitate, de catre greci si romani, pentru gustul usor amarui, aceasta delicatesa se cultiva pentru mugurele si frunzele albe. #ndivele se intrebuinteaza ca salata sau la prepararea unor mancaruri cu maioneza, la diferite sosuri, cu sunca, sau in unele preparate cu carne. 8ustul amarui al frunzelor, crescute la lumina, este datorat continutului de gliciozida intibina +substanta bogata in hidrati de carbon,. 0a frunzele inalbite glicozida lipseste si astfel gustul amarui dispare. #ndivele au un continut bogat in saruri minerale +fosfor, fier, potasiu, calciu,, vitamine +#, ?, C, si au avantajul ca, inalbite, se consuma mai ales iarna, cand organismul duce lipsa de vitamine. #ceasta leguma are actiune depurativa. Cicoarea de ?ru&elles poseda proprietati citostatice, infuzia de radacini are o actiune e&cito-secretoare, marind cantitatea de bila si facand-o mai fluida. :&tractul de radacina se foloseste la fabricarea a numeroase medicamente. 0a preparare, se curata prin spalare de urmele de pamant sau de frunzulitele e&terioare, lezate in timpul manipularii si care au un aspect vestejit sau brunificat. "entru indepartarea gustului amarui, andivele se tin '.-)- minute intr-o solutie de sare in amestec cu '-) linguri de otet intr-un litru de apa. Se taie in rondele sau cuburi de circa ' cm grosime, peste care se pune fie un sos picant, fie o suspensie de ulei, otet si putin mustar. Salata de andive se consuma singura sau amestecata cu cuburi de sfecla rosie +coapta sau fiarta, sau alte legume ca telina, morcovi, ridiche neagra sau cuburi de castraveciori murati. #ndivele intregi, oparite, apoi rulate in felii de sunca si gratinate la cuptor, constituie un fel de mancare deosebit de aperisant. Cicoarea de frunze Cultivatorii italieni au creat varietati de cicoare cu frunze de culoare rosie cu nervuri albe, asa numitele ridicchio, care au un gust deosebit si sunt apetisate si prin coloritul lor. 0a fel ca si andivele, este bine sa fie tinute in apa in care s-a pus o lingura de sare si '-) linguri de otet pentru neutralizarea gustului amar.
Cicoarea de frunze se foloseste pentru salate amestecate cu diferite sosuri in care fantezia specialistilor in arta culinara e&celeaza. "oate fi retinuta in salatele de cruditati cu miez si suc de grepfruit.
afeaua si ceaiul
#roma boabelor de cafea, care s-au pastrat un timp indelungat intr-o cutie inchisa, se va restabili, daca se vor cufunda pentru '- minute in apa rece si apoi imediat se vor usca in cuptor. Cafeaua va deveni aromata, daca dupa prajire se va tine cateva zile intr-o cutie de metal inchisa. !u se recomanda a macina cafeaua prea marunt. Cafeaua rasnita marunt va trece prin filtru si bautura va avea o culoare tulbure. #roma de cafea rasnita se va imbunatati daca cafeaua se va usca putin la foc, adauganduse cateva cristale de sare. Cafeaua in nici un caz nu se va fierbe1 altfel va disparea gustul si aroma ei. Daca, totusi, cafeaua a dat in clocot, atunci ibricul se va lua imediat de pe foc si se vor adauga cateva picaturi de apa rece. 8ustul si aroma cafelei se vor ameliora simtitor, daca in cafeaua gata se va adauga un pic de cacao. Cafeaua se va prepara numai in ibric de faianta, portelan, sticla, ceramica, email sau otel ino&idabil. Cafeaua gata preparata se va turna imediat, deoarece precipitarea indelungata ii confera un gust amarui. Cafeaua se va pastra intr-un vas de sticla inchis sau intr-o cutie de metal la un loc uscat si racoros. Cacaoa nu va forma cocoloase la preparare, daca praful uscat se va amesteca cu zaharul tos, se va dilua cu o cantitate redusa de apa clocotita, iar apoi se va turna in cratita. 8ustul de cacao se va imbunatati cu suc de lamaie. Ceaiul va deveni mai aromat daca in cutia in care se pastreaza se va pune o coaja de lamaie sau portocala sau un praf de vanilie. Infuzia de ceai va fi mai tare, daca la ceaiul uscat se va adauga o bucatica de zahar.
Infuzia de ceai nu se va da in nici un caz in clocot, astfel ar disparea gustul si aroma ceaiului. Infuzia de ceai se va prepara in ceainic de portelan sau faianta, care se va opari in prealabil, apoi se vor pune una-doua lingurite de ceai uscat, se va turna deasupra apa clocotita +'($ din volumul ceainicului,, se va acoperi cu un servetel si peste .-@ min, se va turna apa clocotita pana se va umple ceainicul.
Fructele
5erele curatate si tocate pentru salata nu se vor innegri la culoare, daca in prealabil se vor tine '- min in apa rece sarata. 5erele coapte nu vor crapa si nu se vor lipi de tigaie, daca vor fi intepate in cateva locuri, iar pe tigaie se va turna putina apa. Compotul de fructe va deveni si mai gustos si va necesita mai putin zahar, daca in el se va adauga un pic de sare. "entru a pastra o buna parte de vitamine la prepararea compotului, fructele se vor arunca in siropul clocotind, in prealabil adaugandu-se in el putina sare de lamaie. 8ustul compotului se va ameliora considerabil, daca se va adauga coaja de lamaie sau portocale. Compotul de fructe va deveni mai aromat, daca in cel de caise se vor adauga )-$ linguri de vin alb, iar in cel de capsune, visine si prune '-) linguri de vin rosu. 2ala cu compot fierbinte, pentru a se raci cat mai repede, se va aseza intr-un vas mai mare, umplut cu apa rece cu sare. "entru ameliorarea gustului, in chiselul din fructe de padure se va adauga un pic de sare de lamaie, dizolvata in prealabil cu apa rece. In chiselul fierbinte se va adauga un pic de vanilie, cateva picaturi de esenta de migdale sau coaja rasa de lamaie +portocala,, cat si scortisoara sau cuisoare. "entru a prepara un chisel din fructe proaspete de padure, mai intai se va stoarce sucul, apoi fructele stoarse se vor fierbe, in apa clocotita se va pune zahar, amidon, se va da un clocot, apoi se va turna sucul crud. 5etoda respectiva de preparare asigura pastrarea vitaminelor. Chiselul nu se va fierbe mult, altfel se va subtia. 0a prepararea chiselului de lapte se recomanda a utiliza chiselul de porumb> chiselul va avea un gust mai delicios. Chiselul prea dens se va turna in forme stropite cu apa si presarate cu zahar.
#midonul de cartofi dizolvat se va turna imediat in siropul fierbinte si se va amesteca repede. Cel mai indicat e sa se toarne pe la marginea cratitei. Chiselul des se va prepara la un foc mic. Cel mai subtire se va da in clocot, dar nu se va fierbe. Chiselul nu va forma pelicula la suprafata, daca se va prepara cu zahar. "entru racirea bauturilor in timpul verii sticlele se vor infasura intr-o carpa imbibata cu apa cu sare si se vor instala la curent. 5etoda respectiva poate fi aplicata la racirea pepenelui verde si a celui galben. ructele uscate umezite, acoperite cu mucegai, sau in care si-au facut aparitia niste gandaci, se vor aseza intr-un strat subtire pe tava si se vor usca in cuptor vreo ).-$- min la temperatura de ..-=-AC. Se vor pastra in borcane cu capac sau in saculete de polietilena la un loc uscat. Daca in sucul din sticla au aparut bule de aer, atunci continutul sticlelor se va turna intr-o cratita, se va da in clocot, apoi sucul se va turna iarasi in sticle curate incalzite si se vor inchide ermetic. Daca sucul a capatat un miros de spirt sau otet, acesta e un indice ca el sa alterat. ructele congelate in nici un caz nu se vor incalzi, aceasta ar duce la pierderea calitatilor gustative. :le se vor dezgheta la temperatura incaperii. !ucile deshidratate si lipsite de gustul lor specific se vor tine vreo .-= zile in apa cu sare. #pa va razbate prin coaja la miez si va restabili gustul si consistenta lor. "entru a indeparta coaja de pe miezul de nuca, acestea se vor aseza intr-o cratita emailata, deasupra se va turna apa clocotita, se va acoperi si se vor lasa astfel pe '.-)- minute, apoi apa se va scurge. Dupa aceasta procedura nuca se va desface cu cutitul fara a depune mari eforturi si se va scoate miezul. Daca se va pune o felioara de lamaie sub capacelul borcanului cu mustar sau pe sectiunea taiata de salam, atunci aceste produse nu-si vor pierde prospetimea un timp indelungat. 0amaia se va pastra mult timp proaspata, daca se va pune intr-un borcan cu apa, care se va schimba o data, de doua ori pe zi. Dar cel mai bine lamaile se pastreaza in nisip uscat. In acest scop nisipul se va usca, se va turna in lada si in el se vor aranja lamaile astfel ca sa nu se atinga una de alta. "ortocalele si lamaile vor ramane proaspete un timp indelungat, daca se vor unge cu ulei vegetal, se vor pune in pungi de celofan sau intr-un vas acoperit tinut la racoare. "entru a se pastra mai mult timp, lamaia taiata se va pune pe o farfurioara cu taietura in sus si se va acoperi cu un pahar. Dintr-o lamaie se va scurge mai multa zeama daca in prealabil se va tine vreo . min in apa fierbinte. 0amaia va elimina mai multa zeama, daca se va rostogoli pe masa,
apasandu-se usor cu degetele pe coaja. Storcandu-se zeama din lamaie, nu se va apasa prea tare, altfel sucul va fi amarui. Beama dintr-o jumatate de lamaie se va stoarce cu furculita, care se va infige in lamaie si se va rasuci de cateva ori. Cateva picaturi de zeama de lamaie se pot obtine fara a taia lamaia. In acest scop coaja de lamaie se va strapunge cu un chibrit ascutit sau un betisor, se va stoarce cantitatea necesara de zeama, iar gaura formata se va infunda cu acelasi chibrit. #stfel lamaia nu se va altera vreo cateva zile. 0amaia va avea o aroma mai puternica, daca inainte de a o taia se va trece prin apa clocotita. 0amaile si portocalele uscate se vor improspata, daca se vor cufunda un minut in apa clocotita si apoi se vor infasura intr-o carpa. Beama tulbure de lamaie se va limpezi, daca in ea se vor turna )-$ linguri de lapte proaspat, care, inchegandu-se, o va curati. ructele uscate inainte de consumare se vor spala in apa rece deoarece in apa fierbinte o parte din substantele nutritive si aromate ar putea sa se dizolve. Dulceata isi va pastra vitaminele si culoarea, daca se va fierbe in vas sub presiune vreo @'- min la un foc mic, fara a se indeparta spuma, aceasta va ramane pe peretii cratitei. Vasul pentru prepararea dulcetei e de dorit sa fie de arama. Se recomanda a se fierbe nu mai mult de ' *g de fructe. Daca dulceata dupa fierbere +in special cea de visine, ramane siropoasa, atunci in ea se va adauga un pic de zeama de lamaie sau peltea de mere si dulceata se va lega mai repede. ?orcanele pentru dulceata se vor spala bine, se vor opari si usca. Se vor inchide cu capace din material plastic, cu hartie de staniol sau pergament. ructele pregatite pentru preparea dulcetei, se vor spala minutios in cateva ape. Capsunile si zmeura se spala cu peduncul, in strecuratoarea cu orificii mari, iar apoi se aseaza pe o carpa uscata sau pe hartie, se zvanta si se aleg. Caisele se vor sterge cu o carpa. Dulceata se va prepara numai din fructe intregi, nealterate, cele strivite se vor utiliza la prepararea compoturilor si chiselurilor. "runele si visinele vor fi coapte, iar perele, piersicile, caisele, capsunile si zmeura vor fi putin parguite, ca sa nu se rasfiarba. Va fi mai lesne a indeparta pielita de pe persici daca acestea se vor cufunda cateva secunde in apa clocotita. "entru a determina gradul de preparare a dulcetei, se va turna putin sirop intr-o farfurioara. Daca siropul se va inchega, inseamna ca dulceata e gata. Se mai poate picura
putin sirop pe sugativa. Daca in jurul picaturii nu se vor forma pete de umezeala, e un indice ca dulceata e gata. Dulceata nu se va zaharisi, daca la fierbere se va adauga putina zeama de lamaie. Dulceata se va pastra in incaperi intunecoase, ferita de razele solare> in nici un caz nu se va pastra la temperaturi mai mici de zero grade. Dulceata dintr-un borcan deschis se va pastra mai bine, daca deasupra se va presara un strat de zahar tos. Daca pe suprafata dulcetei, gemului, magiunului a aparut spuma sau bule de aer, care au un miros neplacut de alcool, inseamna ca dulceata nu e fiarta pana la capat sau contine prea putin zahar. "entru a repara greseala, dulceata se va aseza in lighean, se va adauga zahar +'() pahar la ' l dulceata,, se va da in clocot si se va fierbe @'- min la foc mic. Daca dulceata e rasfiarta, tulbure si zaharisita, atunci in ea se va adauga apa fierbinte +'(% pahar la ' l dulceata, si se va fierbe .-= min. ?orcanele cu dulceata zaharisita se vor pune intr-o cratita cu apa si se vor infierbinta pana la topirea zaharului. "e suprafata dulcetei, magiunului, peltelei nu va aparea mucegai, daca dulceata racita se va acoperi cu ceara topita. Cand ceara se va intari, borcanul se va inchide cu hartie de pergament. #ta cu care se va lega gura borcanului cu dulceata se va inmuia in apa. Cand se va usca, ea va strange mai bine gura borcanului. Dulceata izolata bine de aer se va pastra un timp mai indelungat. Daca stratul de suprafata de la compotul de fructe s-a intunecat, atunci se vor deschide borcanele, se vor e&trage fructele innegrite, iar restul se va steriliza +borcanele se vor cufunda cateva minute in apa clocotita, si iarasi se vor astupa. Daca siropul din compot s-a tulburat, atunci borcanul se va deschide si continutul lui se va consuma. Daca, insa, s-a umflat capacul de la borcan sau a sarit, atunci continutul lui nu se va consuma. In cazul ca fructele din compot plutesc deasupra, iar siropul s-a sedimentat la fundul borcanului, atunci borcanul cu compot se va desfunda si se va steriliza din nou, dar un timp mai indelungat decat prima data. Compoturile si sucurile se vor turna in borcane pana la gura, dupa ce se vor inchide va ramane mai putin aer. Compoturile din visine, coacaze neagre si afine cu timpul ar putea capata o nuanta violeta. :le sint comestibile, schimbarea fiind cauzata de interactiunea alamei capacelor cu pigmentul colorant al fructelor. Se recomanda a inchide asemenea conserve cu capace acoperite cu lac.
Compoturile din fructe cu samburi +visine, caise, piersici, in nici un caz nu se vor pastra mai mult de un an, deoarece in ele se acumuleaza o substanfa foarte to&ica - acidul cianhidric. In procesul de uscare merele nu se vor intuneca la culoare, daca se vor tine un minutdoua in apa fierbinte sau se vor introduce intr-o solutie putin concentrata +'C, de sare. "epenele galben copt are de obicei un curpen gros. 8radul de coacere al pepenelui galben se va determina apasandu-se pe varf, la cel verde varful e tare, iar la cel copt e putin moale. 5agiunul se va pastra in borcane de sticla, lut, acoperite cu glazura, cu capacul bine inchis sau legate cu pergament ori celofan. Durata pastrarii e de <-/ luni, intr-un loc racoros.
iupercile
Ciupercile se pot usca si in frigider. :le se vor aranja pe o foaie de hartie pe polita de jos a frigiderului timp de ',.-) saptamani. Ciupercile vor fi mai moi daca se vor usca prin metoda termica, in felul acesta gustul lor ramane intact. Ciupercile uscate, tinute cateva ore in lapte cu sare vor fi ca si cele proaspete. "ana la fierbere ciupercile uscate se vor opari, iar apoi se vor spala. Ciupercile proaspete nu se vor schimba la culoare, daca se vor pune indata in apa cu un pic de sare. !u se vor altera daca se vor aseza mai intai in sita, strecuratoare sau cratita emailata si, fara a se acoperi, se vor da la rece sau se vor pune in frigider. Ciupercile se vor elibera de viermi in felul urmator1 se vor indeparta piciorusul si stratul tubular al palariei, piciorusul se va taia de-a lungul si impreuna cu palariile se vor aseza intr-un lighean cu multa sare. "este )-$ ore larvele vii se vor lasa la fund, iar ciupercile se vor matura. Dintre ciupercile lamelare, cu e&ceptia buretilor dulci, se vor consuma numai palariile. Cele tubulare se vor rupe cu piciorus. In procesul de curatare ciupercile nu se vor intuneca la culoare, daca se vor pune intr-o cratita cu apa rece si ulei. Ciupercile care contin un suc amarui +buretii flocosi, buretii laptosi, mai intai se vor macera in apa rece, care se va schimba de doua-trei ori pe zi in decurs de doua-trei zile, apoi se vor marina. Ciupercile se vor marina in vas emailat sau de sticla. Ciupercile marinate acoperite cu mucegai se vor spala minutios in apa sarata, apoi se va turna deasupra marinata proaspata, mai tare, sau saramura.
Ciupercile proaspete in nici un caz nu se vor spala, daca urmeaza a se usca, astfel ele se vor usca cu greu. Indepartandu-se murdaria, ele se vor sterge minutios cu o carpa uscata. Ciupercile uscate se vor pastra la temperatura de plus '--')AC. Ciupercile uscate, imbibate cu umezeala, se vor usca imediat in cuptor sau soba incalzita, altfel vor incepe sa mucegaiasca si se vor altera repede. Ciupercile nu se vor pastra cu anii1 gustul lor se schimba, aroma dispare.
!egumele
Pentru a pastra in bucate vitamina C, se vor respecta urmatoarele reguli" curatati si a taiati legumele numai inainte de preparare si cu un cutit ino#idabil$ legumele si verdeata curatate si tocate nu se tin prea mult timp in apa$ aruncati legumele in apa clocotita in portii nu prea mari$ oala in care fierb legumele se recomanda a se acoperi cu capacul, lasandu%se intre el si suprafata lichidului un spatiu nu prea mare$ aveti gri&a ca legumele sa nu se rasfiarba$ supa preparata nu se lasa descoperita$ mancarurile din legume fierte sau inabusite se vor servi imediat$ toate legumele, in afara de sfecla si mazarea verde, se fierb in apa cu sare$ legumele se pra&esc in mult ulei.
0egumele se prepara cu ulei vegetal, mazarea, fasolea se prepara atat cu ulei, cat si cu untura. Cartofii fierti cu coaja pastreaza @.C din vitamine, cei curatati si fierti intregi =--@-C, iar cei taiati bucatele doar $.-.-C. 0a fierberea cartofilor se va urmari ca apa sa-i acopere cel mult cu ' cm. Cartofii se vor fierbe la un foc potrivit. Cartofii nu se vor rasfierbe, daca peste '--'. min dupa ce au dat in clocot apa se va scurge si ei se vor fierbe in aburi. Vitamina C se va pastra mai bine, daca legumele se vor fierbe intr-un vas de aluminiu sau unul emailat, decat intr-un vas de arama sau fier. !u se recomanda a trece legumele prin masina de tocat, ele se vor da prin razatoare de aluminiu sau material plastic. ?ucatele de legume, preparate pe cateva zile, se vor incalzi in portii, anume in cantitatea necesara sa se serveasca la masa.
Verdeata proaspata, cartofii, varza se vor arunca in apa sau bulionul clocotind, astfel vitaminele se vor pastra mai bine. 0egumele pentru ciorba se vor toca, in masura posibilitatilor, de aceleasi dimensiuni, astfel ele se vor fierbe uniform. 0a prepararea ciorbei, legumele congelate se vor arunca deodata in apa clocotita, fara a le dezgheta in prealabil, astfel in ele se vor pastra mai bine vitaminele. 0a fierberea cartofilor curatati, sarea se va adauga la inceput. 5azarea si fasolea se vor drege cu sare doar atunci cand se vor inmuia, altfel aceste legume nu se vor fierbe. Cartofii vor fierbe mai repede, daca se va adauga o lingura de margarina. Cartofii curatati vor fierbe mai repede si vor fi farimiciosi, daca in prealabil se vor tine sub un jet de apa rece. Cartofii fierti cu coaja nu se vor rasfierbe, daca se vor drege cu sare +la ' *g de cartofi, '() lingurita de sare,. Se mai poate adauga in apa putin otet. Cartofii fierti cu coaja se vor curata mai usor daca imediat dupa fierbere se vor tine sub un jet de apa rece si vor fi mai gustosi, daca in procesul fierberii in oala se va adauga putin marar, )-$ catei de usturoi sau foi de dafin. 8ustul dulciu al cartofilor inghetati va disparea, daca se vor pastra vreo .-@ zile intr-o incapere cu o temperatura de plus '<-)-A. Inainte de a fierbe cartofii vechi incoltiti, mai intai se vor curata bine de ochiuri si se vor tine in apa rece, se va inlatura un strat mai gros de coaja> nu se vor fierb intregi, ci taiati. iertura nu se va utiliza la prepararea mancarurilor. Cartofii noi se vor curata mai usor daca in prealabil se vor tine vreo '.-)- de minute in apa rece cu sare. Cartofii vechi nu se vor fierbe cu coaja, ci curatati. 0a fierbere ei nu se vor intuneca, daca in apa se va adauga un pic de otet. Cartofii tineri se vor curata bine, daca, spalandu-se din timp, se vor pune intr-un saculet, in care se va turna o mana de sare, saculetul se va lega la gura si se va rostogoli pe masa. Cartofii prajiti vor forma o crusta crocanta daca dupa taiere se vor spala in apa rece, apoi se vor usca cu un prosop si se vor pune in grasime incinsa.
Cartofii prajiti vor forma o crusta aurie, daca se vor sara doar spre sfarsitul prepararii. "iureul de cartofi nu se face cu lapte rece, altfel va avea o nuanta gri. Se va turna numai lapte clocotit, si doar cate putin, ca sa nu se faca cocoloase. "iureul preparat din cartofi vechi va fi gustos si afanat, daca in el se va adauga albus batut. "arjoalele din cartofi vor fi pufoase daca in ele se va adauga un pic de bicarbonat. Cartofii fierti si merele coapte e de preferinta sa se piseze fierbinti. Suprafata ruladei de cartofi si a budincii va fi neteda si apetisanta, daca se va unge in prealabil cu ou, se va presara cu pesmet si se va stropi cu grasime. Cartofii vor fi mai gustosi, daca dupa primul clocot apa se va scurge si se va turna alta. Cartofii vor fi faramiciosi, daca la curatat se vor tine sub un jet de apa rece. Varza murata acra se va spala inainte de consumare cu apa calda si se va scurge putin. #pa fierbinte, impreuna cu acreala, spala din varza si multe substante nutritive. "entru prepararea salatei din varza acra, aceasta se va scurge de zeama, apoi se va opari si, cand apa se va scurge, varza se va aranja in salatiera si se va adauga zeama strecurata. runzele de varza pentru sarmale se vor opari cu apa clocotita cu sare. Varza proaspata se va inabusi cu otet, astfel ea nu se va inmuia> conopida se va inabusi cu lapte. Capatanile de varza murata vor fi tari, iar zeama va avea un gust placut, daca intre randurile de varza se va presara pasat. Varza murata se va praji mai repede, daca in prealabil se va fierbe. Varza pentru umplutura se va opari inainte de a fi sotata. Salatele cu maioneza vor capata un gust deosebit, daca inainte de a fi servite in ele se va adauga o coaja de lamaie. 0egumele in procesul prepararii isi vor pastra culoarea, daca in apa se va adauga putin bicarbonat +la ' *g legume '() lingurita bicarbonat,. In nici un caz nu se vor combina impreuna legumele calde pentru salata cu cele reci. #ceasta ar putea cauza alterarea rapida a salatei.
Salata se va prepara si pastra numai in vas emailat, de ceramica sau de sticla. : contraindicat a tine mult timp legumele in apa in care au fiert, deoarece devin apoase si isi pierd gustul. Sfecla va fi moale, daca se va fierbe o ora, iar apoi se va tine '- min sub un jet de apa rece. Va fi suculenta si gustoasa, daca se va fierbe fara a se curata de coaja si radacini. Sfecla si morcovul curatate de coaja nu se vor pastra la aer, deoarece in urma interactiunii cu o&igenul in ele se poate distruge vitamina C. Sfecla si morcovul ofilite, inainte de preparare, se vor opari, apoi se vor pune in apa de temperatura camerei, ca sa se umfle, dupa care se vor fierbe in aceeasi apa. "entru salate se recomanda sfecla rosie coapta. Sfecla rosie se va fierbe cu coaja, cea de zahar se va curata neaparat inainte de fierbere, deoarece coaja ii confera un gust amarui. Sfecla isi va pastra culoarea in procesul fierberii sau inabusirii, daca se va adauga putin otet, bors acru sau sare de lamaie. 5orcovul nu se va intuneca la culoare, daca se va indeparta un strat subtire de coaja cu un cutit bine ascutit. !apul oparit isi va pierde gustul amar. "relucrat termic, napul capata un gust specific, de aceea in supele de zarzavat se va adauga in cantitati minime. !u veti lacrima tocand ceapa, daca o veti inmuia in apa rece sau daca in varful cutitului veti infige o bucatica de miez de paine. "entru a indeparta gustul amar, ridichea rasa se va amesteca minutios cu sare si se va lasa astfel '. minute. #poi se va stoarce, se va scurge sucul format si se va adauga smantana sau ulei. "entru neutralizarea gustului amarui din ridichea rasa se va adauga morcov trecut prin razatoare. ;idichea isi va pierde gustul amar si mirosul neplacut, daca se va rade si se va spala cu apa rece. ;idichea alba conica e cea mai iute, cea rotunda neagra de obicei e dulce. Cea mai gustoasa ridiche e cea de culoare rosie-roz, cu varful alb. Inainte de a fi servita, ridichea se va tine vreo )- minute in apa rece. 0egumele crude se vor toca pe o scandurica din material plastic sau de faianta, cea de lemn absoarbe sucul.
Stiuletii de porumb se vor fierbe in foi, retezandu-se doar varfurile. Se vor sara spre sfarsitul fierberii. Dupa fierbere porumbul se va pune indata in strecuratoare, altfel el va pierde din gust si se va reduce continutul de vitamine. ulgii de porumb se pot utiliza in locul pesmetilor. Se va prepara cu ei un sos pentru carne, peste, in acest scop se amesteca cu ulei si se calesc. "orumbul conservat se va incalzi impreuna cu fiertura, apoi aceasta se va scurge. 5orcovul si ceapa se vor rumeni bine, daca in procesul sotarii in ulei se va adauga putin zahar. Ceapa calita va fi mai gustoasa, daca in prealabil se va trece prin faina. Daca in salata se va pune ceapa cruda, atunci aceasta se va toca, se va aseza in strecuratoare si se va opari. #stfel ea va fi mai gustoasa. Ceapa inghetata va deveni proaspata, daca se va tine $ ore in apa rece. Ceapa taiata nu se va usca, daca se va pune intr-o farfurioara cu sare cu taietura in jos. asolea va fi mai gustoasa si nutritiva, daca apa in care se fierbe se va scurge imediat dupa ce va da in clocot, apoi se va turna apa rece, adaugandu-se un pic de ulei. asolea se vor innabusi intr-o cratita fara capac, altfel se va intuneca la culoare. asolea si mazarea uscata se vor fierbe mai repede daca in apa se va adauga putin bicarbonat. asolea nu va necesita inmuiere indelungata inainte de fierbere, daca cratita cu fasole se va pune la foc si peste fiecare .-@ minute se va adauga cate putina apa rece. 5azarea verde, in procesul fierberii, isi va mentine culoarea fireasca daca se va adauga putin zahar tos. "astaile de mazare si fasole se vor mentine verzi, daca se vor fierbe in apa clocotita cu sare. ;osia pleznita nu va mucegai daca fisura se va presara cu sare. ;osiile se vor curata mai lesne decoaja, daca se vor opari, iar apoi se vor trece prin apa rece. Castravetele amar se va curata si se va tine in lapte indulcit.
"atrunjelul isi va pastra aroma, daca se va spala cu apa calda. Dreanul se va rade mai usor, daca se va lasa peste noapte in apa rece. Dreanul ras nu se va innegri, daca se va stropi cu zeama de lamaie sau otet si se va amesteca minutios. Se recomanda a rade hreanul langa geamul deschis, astfel nu veti lacrima. runzele ofilite de salata se vor improspata, daca le vom tine vreo '. minunte in apa calda. Va fi de ajuns sa se frece salatiera cu un catel de usturoi, ca toata mancarea sa aiba miros de usturoi. 5ancarurile din zarzavat vor fi atragatoare si aromate, daca se va adauga marar verde, patrunjel si ceapa. Verdeaja isi va reface aspectul proaspat daca se va aseza in apa rece cu putin otet. Castravetii murati nu vor mucegai, daca in zeama se va adauga piper negru +$- g la o caldare de castraveti,. Varza si castravetii murati, ciupercile marinate si alte produse nu se vor pastra in nici un caz in cratita de aluminiu. Se recomanda a pastra varza murata la o temperatura de la plus 'A pana la minus %A, iar saramura trebuie sa o acopere cu cativa centimetri. Se admite a transfera varza in borcane de sticla, deasupra turnandu-se ulei intr-un strat de )-$ cm. "entru pastrarea pe timpul iarnii se va pregati varza de soiuri tomnatice cu capatani indesate. Se va pastra intr-un loc intunecat si racoros, instalandu-se in rand pe rafturi sau in lazi cu orificii. In regiunile cu iarna blanda varza se va pastra in sol, ingropandu-se capatinele cu cocenele in sus si acoperindu-se cu un strat subtire de pamant. Varza poate fi pastrata suspendata cu coceanul in sus, in cazul in care se va dezgropa cu acesta. Conopida se va pastra invelita in foi intr-o plasa suspendata in curent. Sparanghelul se va pune in cratita cu capatina in sus, se va turna putina apa rece si se va pastra la intuneric. ;idichiile se vor aseza cu frunezele in jos intr-o strachina cu o cantitate redusa de apa rece, se vor pune la racoare si din cand in cand se vor stropi cu apa. ;idichiile nu se vor ofili si se vor mentine cateva zile proaspete, daca se vor infasura intrun prosop umed sau se vor aseza intr-un saculet de polietilena in frigider. "atrunjelul, mararul, menta se vor mentine catva timp proaspete in zilele calde, daca se vor tine intr-o cratita uscata si acoperita.
runzele si radacinile spalate si tocate de patrunjel, marar, stevie, pentru a se pastra un timp indelungat, se vor aranja in borcane de sticla, presarate intre randuri cu sare. 5orcovul se va pastra mai bine, daca se va stropi in prealabil cu infuzie din coaja de ceapa. Cartofii se vor pastra intr-o incapere intunecata racoroasa la temperatura de $-.AC. Daca acestia nu se pastreaza in saci sau lazi, atunci sub ei se vor asterne paie uscate, iar deasupra se vor acoperi tot cu paie sau cu rogojina. "epenii verzi si cei galbeni se vor pastra in incaperi inchise, aranjati pe rafturi intr-un rand, cu coditele in sus, ca sa nu se atinga unul de altul. 7emperatura de pastrare va fi mai sus de zero, dar nu o va depasi pe cea de .A. : preferabil a pastra porumbul in stiuleti, cei de panuse isi pierd culoarea de aceea vor fi curatati nemijlocit inainte de preparare. Castravetii, rosiile, vinetele, ardeii dulci se vor pastra pe polita de jos a frigiderului, aranjate +in straturi nu prea dese, intr-o strachina sau cratita emailata si neacoperita. #ceste zarzavaturi in nici un caz nu se vor pastra in pungi de polietilena. Se recomanda a mura castravetii cu EghimpisoriF - asperitati de suprafata. Castravetii murati se vor pastra un timp indelungat intr-un ambalaj inchis neermetic, daca in saramura se va adauga otet de vin si putin rachiu +la '- ' apa - .-- g sare, ' pahar de otet de vin si $(% pahar de rachiu,. ?orcanele se vor inchide bine si se vor pastra la racoare. Castravetii murati vor fi gustosi si tari, daca in saramura se va adauga un pic de mustar. In procesul murarii castravetii isi vor pastra culoarea verde, daca in prealabil se vor opari. Dovleacul se va pastra in pivnita la temperatura de '-'%AC. Daca in pivnita e frig, atunci se va acoperi cu paie. Vinetele se vor pastra impachetate in ziare si aranjate in lazi. In funingine sau carbuni marunti ele se vor pastra si mai mult timp. Sfecla, ridichea, morcovul, telina se vor pastra in beci aranjate in lazi, presarate cu nisip uscat la temperatura de '-.AC. Ceapa si usturoiul, inainte de a se pune la pastrat, se vor usca bine vreo saptamina-doua la temperatura camerei, apoi se vor aranja in saculete de polietilena si se vor pastra in partea de jos a frigiderului. 2 cantitate nu prea mare de zarzavaturi +ridiche, sfecla, morcov, se vor pastra un timp indelungat proaspete in saculete de polietilena pe polita de jos a frigiderului. Castravetii verzi se vor mentine cateva zile proaspeti, daca se vor tine in apa cu codita in jos. #pa se va schimba zilnic.
0egumele crude se vor pastra proaspete ambalate intr-un prosop ud. Salata si conopida se vor aranja cu tulpina in sus. Salata si spanacul proaspete se vor spala bine, se vor zvanta in sita, se vor aseza intr-o cratita si se vor da la rece. "asta de tomate consistenta se va pastra timp indelungat, daca se va tine in borcan de sticla, acoperita cu un strat de ' cm de ulei de floarea soarelui sau presarat cu frunze uscate de hrean. "asta de tomate din borcanul deschis nu se va acoperi cu mucegai daca deasupra se va presara cu sare si se va turna ulei. Daca la borcanele cu conserve din tomate +rosii murate, tomate-piure, pasta de tomate, sa ridicat capacul, atunci continutul se va turna intr-o cratita, se va fierbe bine, se va adauga sare +in raport de '-C din greutatea produsului,, apoi se va pune in borcane curate si se va inchide. Sucul de rosii in nici un caz nu se va pastra in vase metalice si la lumina. Sucul se va turna in sticle, care se vor inveli in hartie sau se vor da la intuneric. 2tetul nu se va altera, daca sticla inchisa cu otet se va aseza in apa, se va fierbe )--$- de min si se va raci in aceiasi apa. 5ustarul va avea un gust delicios, daca la mustarul de casa, preparat din '-- g praf, se va adauga o lingurita de miere de albine. 5ustarul diluat cu lapte se va pastra un timp indelungat si nu se va usca. 5ustarul uscat se va reface daca se va adauga putin zahar si otet.
Daca in aluat se va adauga prea multa grasime, atunci placintele isi vor pierde forma, iar miezul va fi vartos. Drojdiile, inainte de a fi puse in aluat, se vor dizolva cu o cantitate nu prea mare de apa calda sau lapte, cu zahar si faina. Inainte de a fi pus in aluat, bicarbonatul se va dizolva cu o lingura de otet, astfel gustul lui nu se va simti in placinta. Clatitele vor fi mult mai gustoase, daca in aluat se va adauga albus batut. 0a prepararea clatitelor tigaia poate fi unsa cu o bucata de cartof taiat si infipt intr-o furculita. 7igaia nu trebuie unsa daca in aluatul preparat se va turna putin ulei si se va amesteca bine +o lingura de ulei la ) *g de aluat,. "rodusele de patiserie preparate dintr-un aluat framantat cu margarina nu se vor usca un timp mai indelungat. #luatul framantat se intinde usor cu o sticla umpluta cu apa rece. #luatul dospit nu se va lipi de maini, daca le vom unge cu ulei. #luatul se va intinde subtire mai usor, daca facaletul se va infasura intr-o panza curata. Daca aluatul e prea moale, atunci se va acoperi cu o foaie de pergament si se va intinde direct peste hartie. "entru a muta aluatul intins pe tava, se va presara cu faina si se va infasura pe facalet. 5arginile produselor din aluat in foi nu se vor unge cu ou, deoarece la coacere ele se vor intari. #luatul nesarat se poate drege, daca in el se va adauga sare dizolvata intr-o cantitate nu prea mare de apa sau de lapte si se va amesteca minutios. Checul va avea o culoare galben-deschisa, daca galbenusul se va freca cu un pic de sare si se va da la rece <-'- ore. #luatul nu va mai creste, daca se va acoperi cu o hartie inmuiata in apa. "ateurile vor fi mai aromate, daca se vor praji in ulei vegetal si unt topit +la ' *g ulei vegetal, $-- g unt topit,. "entru a determina daca grasimea destinata prajirii pateurilor s-a infierbantat destul, se vor turna in ea )-$ picaturi de apa. Daca apa se va evapora de pe suprafata, inseamna ca grasimea e bine incinsa. Daca picaturile se vor duce la fund, atunci e prea devreme a incepe prajirea pateurilor.
In procesul de prajire a pateurilor grasimea nu se va inspuma, daca in ea se va adauga un pic de sare. "lacinta, inainte de a se introduce in cuptor, se va lasa sa creasca vreo '.-)- min, apoi se va unge cu albus de ou. Intinzand aluatul, nu se va presara prea multa faina. #luatul se va coace mai bine, daca in jurul placintei, pe tava, se vor lasa spatii libere. 0a framantarea aluatului, laptele sau apa se vor adauga cate putin, in suvoi subtire, amestecandu-se concomitent. #stfel se va obtine un aluat fara cocoloase. "lacinta coapta in nici un caz nu se va scoate imediat din forma, ci se va lasa sa se raceasca putin. Dar nici nu se va lasa pentru mult timp1 aceasta ar putea cauza o umiditate sporita si un miros de metal. "lacinta coapta, care s-a lipit de fundul tavii, se va tine deasupra aburilor sau se va acoperi pe cateva minute cu un prosop umed. "lacinta nu se va arde la fund, daca sub tava se va instala o strachina cu apa. Ca placinta sa fie mai gustoasa primele '. min cuptorul nu se va deschide. Stratul de la suprafata si cel de dedesubt al placintei coapte va fi moale, daca placinta se va aseza pe un servetel moale, cu care se va acoperi si deasupra. Daca pojghita de deasupra a placintei s-a uscat prea tare, atunci placinta se va aseza pe un servetel moale si se va acoperi cu unul uscat. 8radul de preparare a placintei se va determina, infigandu-se in ea un betisor de lemn. Daca betisorul e uscat, inseamna ca placinta e gata. 8radul de coacere a placintei se va verifica dupa greutate1 cu cat e mai usoara, cu atat e mai bine coapta. "entru a taia placinta fierbinte, cutitul se va tine mai intai in apa fierbinte si se va sterge imediat. 6n produs fierbinte din aluat se va imbiba cu sirop rece, iar cel racit cu sirop fierbinte. "entru prepararea aluatului cu stafide, acestea se vor spala in apa fierbinte si se vor presara imediat cu faina, apoi stafidele se vor repartiza uniform prin aluat. #luatul faramicios in nici un caz nu se va framanta prea mult, altfel se va face consistent si aspru.
#luatul de biscuiti se va framanta mai repede si se va coace indata, altfel din el se vor evapora bulele de aer, iar biscuitul isi va pierde gustul si rafinamentul. In cazul cand se prepara turtite sau biscuiti cu untura de porc se va adauga un pic de zeama de lamaie. ?iscuitii de casa arsi putin se vor raci apoi se vor da prin razatoarea cu ochiuri mici de cateva ori si se vor presara cu zahar pudra. 7ortul se va coace la un foc potrivit in cuptorul incins. Dupa coacere tortul nu se va da la rece, deoarece la schimbarea brusca de temperaturi ar putea sa se lase. 7ortul garnisit cu fructe nu se va inmuia, daca inainte de a se introduce in cuptor suprafata se va unge cu albus de ou. In crema preparata din lapte, amidon si cacao se va adauga putina coaja rasa de portocale sau se vor turna cateva picaturi de esenta de portocale. #ceasta va conferi cremei un miros placut. 6ntul se va bate usor, daca in prealabil se va taia bucatele, se va aseza intr-un vas pus in apa fierbinte si se va tine pana la topire. Smantana se va bate bine, daca se va adauga albus de ou si se va raci in apa cu tot cu vasul in care se afla. Daca magiunul pentru pateuri e cam lichid, atunci se vor adauga )-$ linguri de pesmet sau fulgi de ovaz. 7ava de tinichea, pe care se coace aluatul de cozonac, se va stropi cu apa si nu se va unge cu unt. !u se recomanda pastrarea painii albe impreuna cu cea neagra, deoarece in acest caz painea alba isi pierde gustul. "ainea isi va mentine gustul si aroma placuta pentru mai mult timp, daca se va pastra intro cratita emailata, pe fundul careia se va presara putina vanilie, deasupra careia se va pune un cerc din celofan. "ainea nu se va usca, daca in cratita +sau cutia, in care se pastreaza se va pune un mar, o bucatica de cartof crud curatat sau un pic de sare. "lacintele nu se vor usca daca se vor tine intr-un vas de lut, acoperite cu un servetel, sau intr-o punga de polietilena.
"ainea se va taia mai usor felii subtiri daca cutitul se va cufunda o clipa in apa clocotita. 7ot asa se va taia si tortul faramicios. "entru a reimprospata franzelutele si biscuitii uscati se va proceda astfel1 se vor pune pe tava si se vor stropi cu apa sau se vor cufunda o clipa in lapte, apoi tava se va aseza pe un vas mare cu apa si se va introduce cateva minute in cuptor. ranzelutele se mai pot muia in lapte si aseza in cuptor putin infierbantat. "ainea uscata isi va reveni, daca se va infasura in hartie uda si se va pune '--'. min in cuptor. 7ortul nu se va usca in cutie, daca alaturi se va pune un mar. Drojdiile nu se vor altera, daca se vor pastra la o temperatura de cel mult $-%AC. Drojdiile pot fi, de asemenea, faramitate, aranjate intr-un borcan inchis ermetic, care se tine la intuneric. Drojdiile puse in faina sau sare se vor pastra mai mult timp. Drojdiile se vor pastra un timp mai indelungat in congelatorul frigiderului.
Pestele
In cazul lipsei unui cutit special, pestele se va curata cu razatoarea. 5etoda aceasta va spori lucrul si va e&clude o posibila ranire a mainilor. "entru a indeparta mucozitatea de pe suprafata unor pesti, acestia se vor spala cu o solutie concentrata de bicarbonat. Inainte de a incepe curatatul pestelui, se vor taia mai intai aripioarele cu foarfecele. "estele nu va aluneca din maini, daca se va presara cu sare. Solzii se vor curata mai usor, daca in prealabil pestele se va tine in apa rece cu otet sau daca se va cufunda in apa clocotita. In cazul in care pestele se curata pe malul raului poate fi sters de iarba. "entru a scoate de pe peste pielita, se va aplica o taietura de la cap, apoi cu coada lingurii se va desprinde pielita de corp si se va trage cu mainile. Cumparand peste viu, imediat il veti taia. Daca lasati pestele viu intr-o apa statuta, el se imbolnaveste. #ceasta ar putea cauza si o inrautatire a gustului.
"entru a se dezgheta, pestele se va pune intr-un vas cu apa rece cu sare. "estele congelat, pus intr-o punga de polietilena legata la gura, se va introduce intr-un vas cu apa calda se va dezgheta mai repede. "estele dezghetat se altereaza repede. De aceea el va fi supus imediat prelucrarii termice. !isetrul, morunul, pastruga nu se vor dezgheta in apa ci la aer intr-un loc racoros. "entru a inlatura mirosul de peste prajit in uleiul din tigaie se vor pune cateva felioare de cartofi. "entru fierbere pestele congelat se va pune intr-o cratita cu apa rece si se va fierbe la un foc mic. Daca bulionul preparat pentru peste in aspic e tulbure, atunci se va lasa sa se raceasca, apoi in el se va turna un albus de ou, amestecandu-se, se va da in clocot si se va tine '. min la foc mic. Se va lasa sa se limpezeasca si, cu precautie, fara a se agita, se va strecura printr-un servetel. "estele mic se va prepara intreg, curatandu-se in prealabil de maruntaie. "estele de mare va fi mai delicios si se va rasfierbe mai putin, daca in procesul prepararii se va adauga in apa putin otet. "estele in nici un caz nu se va fierbe la foc mare, astfel se va intari, iar bulionul se va tulbura. "estele fiert va fi mai delicios daca la fiert se va adauga putin lapte proaspat. "estele intreg nu se va desface in procesul fierberii, daca in prealabil se va lega intr-o bucata de tifon. Cega, nisetrul, pastruga, morunul au o aroma si un gust placut, de aceea la preparare se vor adauga cat mai putine condimente. "entru innabusirea si prajirea pestelui se recomanda utilizarea uleiului vegetal, a margarinei, untului topit. 6ntura de oaie si de vita nu se vor folosi la prepararea pestelui. "estele se va rumeni bine, daca inainte de prajire se va sterge cu un prosop. "estele nu se va desface la prajit, daca se va sara cu '--'. min inainte de aceasta. "entru a determina momentul cand pestele e gata, el se va strapunge cu un betisor ascutit de lemn. Daca acesta intra usor si se elimina un suc transparent atunci pestele e bun de consumat.
"estele nu se va arde in tigaie, daca in untul in care se frige se va adauga putina sare. "estele sarat se va tine in apa rece, schimbata de cateva ori. Scrumbia isi va reface gustul, daca se va macera in infuzie de ceai sau in lapte. 7oate felurile de produse se vor frige sau fierbe mai intai la un foc mare, apoi la foc mic. !u se recomanda prepararea pestelui in vas sub presiune, el fierbe destul de repede si in conditii obisnuite, iar mirosul din vasul cu presiune se va indeparta cu greu. Indiferent de marime, pestele se va coace sau frige in cuptorul infierbantat. "entru a-i mentine prospetimea mai mult de o zi, pestele se va curata cu minutiozitate de maruntaie, se va impacheta '-) min in sugativa, imbibata cu apa sarata, apoi se va inveli intr-o carpa uscata si se va pune la rece. Icrele de 5anciuria, icrele negre tescuite, icrele negre moi nu se vor altera mult timp, daca deasupra lor se va turna un strat de ulei, iar borcanul se va inchide ermetic.
!actatele
"entru a evita formarea spumei, laptele se va amesteca in procesul fierberii, iar apoi se va raci repede. 0aptele nu se va afuma, daca in prealabil cratita se va clati cu apa. 0aptele afumat isi va pierde gustul neplacut, daca cratita plina cu lapte se va aseza intr-un vas mare cu apa rece, iar in lapte se va presara putina sare si apoi se va agita. Daca laptele afumat va fi turnat imediat intr-un alt vas, atunci mirosul neplacut se va sesiza mai putin. 0aptele fiert incet, cu spuma, se va prepara in oala sub presiune, fiind fiert )- min, iar apoi racit in aceeasi apa. 0aptele nu va da in foc daca peretii interiori ai cratitei se vor unge cu unt sau unt topit cu . cm mai sus de nivelul laptelui. 0aptele si untul nu se vor pastra alaturi cu cascavalul, deoarece mirosul de cascaval li se transmite usor. 0aptele fiert se va raci repede, se va turna in sticle cu gatul larg sau in bocane de sticla, care se vor aseza intr-o strachina cu apa rece cu sare, se vor acoperi cu tifon si se vor pune la intuneric. Din cand in cand apa se va schimba ca sa fie in permanenta rece.
0aptele nu se va inacri, daca ulciorul de sticla cu lapte va fi instalat intr-un vas larg cu apa, acoperit cu un servetel curat, astfel ca marginile lui sa fie cufundate in apa. 0aptele acru se va prepara rapid, daca peretii si fundul vasului cu lapte se vor unge cu chimion. "este '-) min laptele acru va fi gata. 6ntul se va pastra mai mult timp proaspat, daca, pus in untiera sau o oala de lut, acestea se vor tine intr-o strachina cu apa rece cu sare, care se va schimba din cand in cand. 6ntul mai poate fi invelit intr-o carpa imbibata cu solutie de otet si apa sau va fi indesat bine intr-un borcan de sticla. Deasupra se va turna otet. 6ntul nu se va topi pe timp calduros, daca untiera se va infasura intr-un servet muiat in apa cu sare. 6ntul si margarina se vor pastra intr-un vas netransparent, deoarece, supus influentei luminii, stratul de la suprafata devine alb si capata un miros de slanina. 6ntul si produsele grase nu se vor pastra in vase de polietilena1 ele se altereaza repede si capata un miros neplacut. 6ntul ranced, cat si grasimea, vor fi utilizate in hrana, daca se vor opari cu apa cu putin bicarbonat, apoi se va amesteca minutios si apa, racindu-se, se va scurge. "rocedura se va repeta de doua-trei ori. 8ustul ranced de unt sau grasime poate fi inlaturat, daca aceste produse se vor infierbanta impreuna cu rotite de ceapa sau cu o felie de paine, ori cu bucatele de cartof crud. 6leiul ramas dupa prajire mai poate fi utilizat o data, daca se va strecura si se vor adauga cateva picaturi de suc de lamaie. 0a prajire untul nu se va intuneca, daca tigaia incinsa se va unge in prealabil cu ulei. Smantana pusa in supa sau sos nu se va inchega, daca in ea se va adauga putin lapte. 5irosul ranced de unt topit va disparea, daca in el se va pune pe cateva zile un morcov. ?ranza de vaci sau de oi se va pastra mai bine, daca se va inveli intr-o carpa curata imbibata in prealabil cu apa sarata. Cascavalul, branza de vaci si cea de oi se vor pastra intr-o cratita emailata, adaugandu-se $-% bucatele de zahar, se va acoperi cu capacul si se va tine la rece. Cascavalul se va tine in frigider cat mai departe de congelator, fiind ambalat in prealabil in staniol sau polietilena. In hartie el se usuca.
Cascavalul se va pastra acasa '- zile, cel moale )-$ zile. Cascavalul topit are un termen de garantie mai mare, cu conditia sa fie ambalat in staniol. Cascavalul se va pastra pe mai mult timp nealterat, daca se va pune intr-un vas de sticla si se va acoperi cu o farfurioara cu apa rece. 6nele produse +untul, margarina, tocatura etc., deseori se lipesc de hartia-ambalaj. :a se va desprinde usor, daca pachetul se va tine sub un jet de apa rece. Cascavalul intarit se va face mai moale daca se va impacheta cateva ore intr-un servetel. Cascavalul uscat va deveni iarasi proaspat, daca se va pune doua zile in lapte acru. Cascavalul taiat nu se va tine descoperit mai mult de o ora, deoarece se va inaspri, se va usca, va pierde din gust si aroma. Se recomanda sa curatati cascavalul cu un cutit incalzit in apa fierbinte. "entru a unge painea cu untul scos din frigider, e necesar a cufunda cutitul cateva secunde in apa clocotita. ?ranza de oi va capata un gust placut, deosebit, daca se va tine o zi-doua in apa rece. ?ranza de vaci nu va fi acra, daca se va amesteca cu o cantitate egala de lapte, se va lasa o ora, iar apoi se va strecura prin tifon. ?ucatele din branza de vaci vor fi mai delicioase, daca branza se va da prin masina de tocat sau prin razatoare.
arnea
Se recomanda sa se spale carnea in apa de temperatura camerei, dar in nici un caz ea nu se va lasa sa stea in aceasta apa. Carnea care nu urmeaza sa se prepare imediat nu se va spala, deoarece aceasta ar accelera procesul de alterare. Carnea din congelator se va dezgheta mai repede, daca se va clati cu apa rece, iar apoi se va pune intr-un vas curat si acoperit cu capacul. "entru a se pastra circa )% de ore, carnea tocata se va inveli intr-un servetel curat, imbibat cu amestec de apa cu otet +in proportii egale,, si se va suspenda la aer. Carnea se va pastra un timp mai indelungat in afara frigiderului, daca se va inveli in frunze de urzici, iar apoi se va infasura intr-un prosop umed.
Carnea spalata si stropita cu suc de lamaie va fi proaspata chiar si intr-o zi calduroasa. Carnea nu se va altera '-) zile, daca se va tine in lapte crud sau se va stropi cu apa clocotita amestecata cu o cantitate nu prea mare de sare si se va da la rece. Carnea rumenita intr-o cantitate mica de grasime incinsa si dreasa cu un pic de sare se va pastra proaspata cateva zile. Carnea se va pastra proaspata cateva zile, daca se va sterge bine, apoi se va unge cu grasime proaspat topita, se va inveli in hartie de pergament si se va suspenda la rece. Carnea frecata cu sare sau zahar tos se va pastra proaspata un timp mai indelungat. Carnea se va pastra mai mult timp proaspata, daca se va tine in lapte acru proaspat prins. Spre sfarsitul zilei laptele se va scurge si se va turna altul. In zilele urmatoare se va schimba cate o singura data. #fumaturile +sunca, pieptul afumat, salamul afumat etc. , se vor pastra mai bine intr-o incapere uscata, bine aerisita la temperatura de %-<AC. 9ambonul fiert si taiat se va pastra +chiar pe parcursul a cateva ore, la rece si intuneric, invelit bine in polietilena. Slanina se va pastra un timp mai indelungat, daca in procesul sararii se va freca cu sare, piper, foi de dafin. "e fundul butoiului se vor aranja $-% pietre spalate. "e ele, in doua randuri, se vor pune bucati de slanina cu soricul in jos, pana se va umple tot vasul. Carnea de pasare se va pastra cel mai bine ferita de lumina intr-un vas metalic, in prealabil fiind curatata de maruntaie, spalata si zvantata. Carnea de gaina se dezgheata treptat la o temperatura medie de pana la '<AC. !u se dezgheata in apa, deoarece in acest fel pierde din calitatile sale gustative si nutritive. Carnea cruda care se va sara, pierde tot sucul, iar la fierbere va fi vanjoasa, aspra. De aceea, daca nu intentionati sa pastrati carnea proaspata mai mult timp, atunci ea se va sara nemijlocit inainte de prajire, iar carnea tocata se va sara inainte de prepararea tocaturii. icatul se va pastra pe parcursul zilei in apa rece. Slanina sarata se va tine in apa rece la o temperatura de pana la ')AC +la ' *g de slanina sarata $-% l de apa,. Calitatea carnii se va verifica apasand cu degetul asupra ei. Daca adancitura formata va disparea repede, iar la taiere sectiunea va fi uscata inseamna ca e buna calitate.
Carnea buna e de culoare rosie sau roza> carnea de oaie are nuanta maslinie, iar grasimea nu se lipeste de maini. 8rasimea de animal tanar e de culoare alba, de animal batran galbena. Cand carnea are un gust neplacut, in timpul fierberii se rocomanda a adauga in cratita o bucatica-doua de carbune. De asemenea, carnea poate fi taiata bucati, spalata minutios in apa rece, pusa intr-o cratita cu carbune> se va turna apa pana va acoperi carnea. "este )-$ ore carbunele se va scoate, iar carnea se va fierbe in continuare. Carnea de vita se va consuma peste o zi dupa taierea acesteia. Carnea de iepure va fi mai gustoasa, daca dupa taiere se va tine la rece o zi-doua, iar inainte de preparare in prealabil se va marina. Carnea de vita va fierbe mai repede, daca in prealabil se va bate cu un ciocanas de lemn, iar in apa se vor adauga '-) linguri de otet. 7ocatura pentru parjoale sau snitel nu se va pastra mult timp chiar si la frigider. Sarea confera carnii o nuanta rosie, iar parjoalele sau snitelul preparat vor fi vanjoase, fara gust, neapetisante. Carnea prajita, parjoalele din carne si cele din peste vor fi considerate gata preparate, daca, fiind strapunse cu furculita sau apasate cu lingura, vor elimina un suc transparent. Carnea va fi mai suculenta, daca se va fierbe in bucati mari. Carnea se va taia pe un fund ud, deoarece lemnul uscat imbiba o parte din suc. Supa va fi mai gustoasa, daca bucatile de carne de vita se vor pune la foc intr-o cratita cu apa rece, sucul se va rasfierbe si carnea va deveni mai suculenta, iar bulionul mai consistent. Daca puneti carnea de vita in apa clocotita, atunci fiertura va fi mai putin consistenta, iar carnea mai suculenta. In procesul de frigere a bucatilor de carne vasul nu se va acoperi cu capac, deoarece astfel aburii nu se vor evapora, ci se vor depune pe carne si va avea un gust neplacut. Sunca, carnea fiarta de vita sau de gaina se vor e&trage din fiertura nemijlocit inainte de servire, altfel carnea se va usca si va fi mai putin gustoasa. Carnea va fi mai apetisanta, isi va pastra gustul si vitaminele, daca se va innabusi in cratita cu capacul etans, din cand in cand adaugandu-se cate putina apa. Carnea fiarta va fi suculenta, daca se va lasa sa stea pana la momentul servirii in propriul sau bulion, cratita fiind acoperita cu capac.
"relucrand carnea, nu se recomanda sa se bata prea mult cu ciocanul, deoarece astfel se distrug tesuturile si se scurge sucul nutritiv. Carnea fripta va fi gustoasa si frageda, daca se va unge cu musctar cu o ora inainte de preparare. Suprafata carnii care se frige in cuptor va fi mai fragila, iar carnea mai gustoasa, daca in procesul frigerii se va stropi din cand in cand cu apa si se va freca cu felioare de lamaie. Carnea fripta sau fiarta va fi delicioasa, daca in procesul de preparare se va stropi cu o cantitate nu prea mare de coniac. Daca inainte de prajire carnea se va presara cu zahar pudra, atunci la suprafata se va forma o crusta gustoasa. Carnea de porc fripta va fi gustoasa si rumena, daca pe suprafata ei in prealabil se vor aplica cateva taieturi de cutit. Carnea fripta va fi mustoasa, daca inainte de servire se va tine putin deasupra cratitei cu apa clocotinda. "arjoalele si carnea se vor frige intr-o tigaie cu ulei bine incins. Daca carnea sau pestele se vor praji in bucati, atunci nu se recomanda sa se toarne in tigaie multa grasime, deoarece aceste produse vor imbiba usor grasimea si vor capata un gust greu. Carnea fiarta, pentru a se incalzi, se va stropi cu apa rece, se va pune in tigaie si se va tine la foc mic. 0a prepararea tocaturii pentru parjoale se va folosi paine alba uscata, deoarece cea proaspata confera parjoalelor o vascozitate neplacuta. De altfel, painea alba mareste volumul produselor, imbiba sucul de carne eliminat, carnea tocata devenind mai consistenta, iar carnea preparata mai zemoasa. Daca parjoalele sau snitelul se vor prepara din carne tocata, atunci painea, inmuiata in lapte sau apa, pana a se adauga la tocatura, se va stoarce bine. Daca in tocatura pentru parjoale se va adauga ceapa, atunci se recomanda ca ea sa nu se dea prin masina de tocat, ci prin razatoare. 7ocatura de carne nu se va lipi de maini in procesul de preparare a parjoalelor, daca ele vor fi udate din cand in cand cu apa. "arjoalele nu se vor lipi una de alta, daca in tocatura se va adauga putina faina de cartofi.
Cotletele vor fi mai gustoase si mai zemoase daca in procesul taierii in mijlocul fiecareia se va pune cate o bucatica de unt. Cotletele pot fi preparate nu numai prin prajire, dar si in aburi. In acest scop ele se vor instala in strecuratoare, care se va pune pe o cratita cu apa clocotinda si se vor acoperi. ?ucatile mari de carne, gaina sau vanatul se vor stropi periodic in procesul de preparare +la '--'. min, cu grasimea in care se prajesc. Carnea de pasare se va frige in cuptor la foc uniform, daca in prealabil se va tine sub o greutate cu o suprafafa plata. Carnea de pasare se va fierbe mai repede, daca se va freca din timp deasupra si dinauntru cu o lamaie. Carnea de gaina se va inmuia, daca se va fierbe vreo )- minute, se va scoate din cratita si se va introduce cateva minute in apa rece. #poi fierberea va continua in bulion. Ca sa nu coaseti cu ata pasarea umpluta, veti proceda astfel1 se vor infige din ambele parti ale taieturii betisoare subtirele de lemn, care se vor impleti cu ata sau sfoara. Dupa preparare betisoarele impreuna cu atele se vor indeparta din carne fara eforturi. Carnea de pasare slaba va fi mai suculenta, daca inainte de prajire se va impana cu bucatele de slanina. Varsta gainei se stabileste dupa culoarea pielii si starea picioruselor. "asarea tanara va avea pielea alba, fina, cu vinisoare bine conturate. "iciorusele vor fi acoperite cu solzisori mici. 8aina batrana va avea pielea aspra. "iciorusele vor fi tari si acoperite cu solzi mari, cu depuneri calcaroase. Varsta cocosului se va determina dupa marimea pintenilor. Cocosii tineri in loc de pinteni au ridicaturi rotunde mici, cei in varsta au pinteni mari, cartilaginosi pana la ) cm. "asarea se va peni mai usor, daca in prealabil se va cufunda pentru '-) min in apa cu putin bicarbonat sau in apa fierbinte. "asarea se va peni mai usor, daca procedura se va incepe de la gat, in directia inversa cresterii firesti a penelor. Carnea de vanat nu va avea miros si gust specific sau amarui, daca inainte de preparare se va tine )-$ ore intr-o solutie de otet +' lingura la ' l de apa, cu un adaos de ierburi aromatice +coreandru, maioran, scortisoara, boabe de ienupar,. "reparand vanatul +potarniche, gainusa-de-alun, rata, gotcan,, pasarea se va peni mai intai uscata, penele ramase in piele se vor indeparta cu cutitul, se va parli, se va freca cu faina de porumb sau rumegus. #poi se vor scoate maruntaiele si se va cufunda in apa rece pentru o ora, in felul acesta carnea va fi alba, moale si suculenta.
8aina batrana va fierbe mai repede, daca se va tine din timp cateva ore in apa cu otet. 8aina +sau puiul, la coacere se vor acoperi cu o pojghita rumena, daca se va unge din timp cu smantana. "uiul va avea un gust mai delicios, daca inainte de fierbere in interiorul lui se vor aseza o ceapa si patrunjel. Carnea innabusita de gaina isi va mentine albeata, daca dupa impanare se va freca cu solutie de acid citric sau zeama de lamaie. "uii tineri sunt mult mai deliciosi, daca se prepara imediat dupa taiere. 8radul de preparare a carnii de pasare in procesul de prajire se va determina, ridicandu-se putin carnea, si lasand sa se scurga sucul. 6ltimele picaturi, transparente si incolore, sunt un indice ca mancarea e gata. Creierul care urmeaza sa fie preparat pane sa va tine in apa rece, apoi se va curati de pelicula si se va pune intr-o alta cratita cu apa rece, se va adauga putin ulei si sare, radacinoase pentru supa si se va fierbe la un foc mic '.-)- min. Creierul gata preparat se va lasa sa se raceasca in apa in care a fiert. Inainte de preparare ficatul se tine o ora in apa rece, apoi se scurge de sange, se indeparteaza pelicula si caile biliare. icatul de vita va fi mai moale si mai delicios, daca inainte de prajire se va tine putin in lapte. Inainte de preparare rinichii se vor taia in jumatate si se vor tine in apa rece. ;inichii de vita se vor fierbe in prealabil, apoi se vor spala cu apa rece. ;inichii de vitel, oaie si porc se vor opari in prealabil. Crenvurstii nu vor plesni la fierbere, daca, inainte de a le da drumul in apa clocotita, vor fi strapunsi in cateva locuri cu acul. De asemenea, se recomanda si fierberea la baia de aburi. In acest scop cratita se va umple pe jumatate cu apa, se va da in clocot, apoi deasupra cratitei se vor pune in cruce linguri de lemn, iar peste ele crenvursti, astfel ca ei sa fie in aburi,dar sa nu atinga apa. "este %-. minute ei vor fi gata. Daca salamul se curata greu de pielita, atunci el se va cufunda jumatate de minut in apa rece. Sunca putin uscata se va pune vreo jumatate de ora intr-un vas cu lapte rece. Daca raciturile nu se desprind de forma, atunci aceasta se va infasura intr-un prosop cu apa calda.
Sosul de faina nu va avea cocoloase, daca faina se va dizolva in apa sarata. In sosul prea sarat se va introduce pentru cateva secunde o bucatica de zahar. 7oate condimentele se vor adauga in bucate spre sfarsitul fierberii. Carnea si pestele in procesul de prajire vor forma o crusta crocanta, daca in prealabil se vor unge cu ou batut si apoi se vor trece prin pesmet. ?ucatele preparate in vas sub presiune, in special daca sunt preparate cu mustar, smantana, rosii sau varza, nu se vor lasa in cratita> ele se vor muta imediat intr-un vas emailat sau de sticla. ?ucatele, ramase pe a doua zi, inainte de consumare vor fi numaidecat date in clocot ori prajite. Conservele in nici un caz nu se vor pastra in cutii metalice deschise, continutul lor se va muta imediat intr-un vas de sticla sau emailat. Conservele se vor verifica, daca sunt proaspete, apasandu-se cu degetul pe fundul cutiei, ca pe tinichea sa se formeze o adancitura. Daca peste un timp locul deformat va incepe sa dispara, conserva e alterata.
Ouale
Calitatea buna a oului se va determina acoperindu-l cu palma si apropiindu-l de un bec aprins. 2ul nu prea proaspat va avea pete de umbra, iar prin cel clocit lumina nu va razbate deloc. 2ul poate fi pus intr-un borcan cu apa sarata. Daca oul se va lasa la fund inseamna ca e proaspat, daca va pluti la suprafata atunci nu e chiar proaspat. 2ul de o prospetime medie va pluti la mijlocul borcanului. 2ul se va verifica, daca e fiert, invartindu-l pe masa1 oul fiert se va invarti, iar cel crud, invartindu-se o data-de doua ori, se va opri. Se recomanda fierberea oualor la foc potrivit. Daca se va fierbe la foc mare, atunci albusul va fi tare, iar galbenusul mai moale, daca se va fierbe la foc mic, atunci, dimpotriva, galbenusul va fi tare, iar albusul moale. "entru a prepara un ou fiert moale, oul se va cufunda in apa clocotinda )-$ min, semimoale %-. min si tare <-'- min. 2ul crapat se va fierbe in apa cu sare.
2uale de rata si de gasca deseori contin microbi patogeni. De aceea se vor consuma numai fierte. Se vor fierbe '- minute in apa clocotinda. "entru a evita formarea unui strat intunecat intre albus si galbenus, la prepararea oualor fierte tare ele se vor fierbe doar . minute, apoi se vor lua de pe foc si se vor lasa in aceeasi apa fierbinte cateva minute. 2uale nu vor crapa in procesul fierberii, daca in prealabil se vor strapunge cu acul din partea mai plata. 2mleta preparata va fi afanata, daca ouale se vor bate impreuna cu o lingura de lapte proaspat sau de apa. #lbusul va putea fi separat de galbenus, daca oul va fi strapuns cu acul din ambele parti, astfel ca albusul sa se scurga din el. 8albenusurile destinate prepararii prajiturilor dulci se vor freca cu zahar intr-un vas de faianta. Spargand oul, fiti atenti ca galbenusul sa ramana intreg si sa nu se amestece cu albusul. #ltfel va fi imposibil a bate albusul. #lbusurile se vor bate spuma mai usor daca ouale se vor pune o ora in congelator sau vasul cu oua se va aseza in apa rece. Se mai poate adauga si putina sare. #lbusurile se vor bate mai bine daca se va adauga suc de lamaie, si putin zahar pudra sau cateva picaturi de otet. Vasul pentru batut albusurile se va spala minutios, apoi se va sterge cu sugativa. #lbusurile se vor bate intr-un vas de faianta, material plastic sau sticla cu peretii grosi. Vasul in care se bat albusurile nu va aluneca pe masa daca sub el se va asterne un stergar umed, pus in patru. 2ul crud care a crapat la fierbere nu va curge, daca in apa se va adauga putin otet sau daca fisura se va unge cu suc de lamaie. Coaja unui ou fiert tare se va curata mai usor, daca se va pune imediat in apa rece. 2uale in nici un caz nu se vor pastra impreuna cu ceapa, pestele, naftalina, gazul lampant, petrolul etc., deoarece ouale trag mirosul prin porii cojii. 2uale se vor pastra in frigider cel mult doua saptamani. Daca fiecare ou se va infasura in hartie si o data pe saptamana se vor misca din loc, atunci se vor pastra mai mult.
2uale se vor pastra intr-o lada cu ovaz ori in nisip uscat, in cenusa. 2uale se vor pastra mai mult timp proaspete, daca se vor tine intr-o cratita cu apa rece. #pa se va schimba in fiecare saptamana.
iorbe si supe
?ulionul de carne va fi limpede, daca la inceput se va prepara la foc mare. Imediat ce da in clocot, se va indeparta spuma, focul se va face mic si se va fierbe in continuare. Din carne congelata se va prepara un bulion limpede, daca in apa se vor adauga coji de la doua oua +spre sfarsitul fierberii cojile se vor e&trage,. ?ulionul va fi limpede, daca in el se va arunca o bucatica de gheata si se va lasa sa dea in clocot. ?ulionul care urmeaza a fi intrebuintat la prepararea sosului sau a aspicului nu se va sara. Supa se va amesteca cu o lingura de lemn cu miscari incete, circulare. #stfel se va obtine consistenta indicata, fara a se ataca integritatea legumelor. In supa deja preparata nu se vor lasa foile de dafin. 6sturoiul pisat se va pune in ciorba la sfarsitul fierberii. ?ulionul se va pastra proaspat cateva zile, daca intai se va strecura, se va pune la foc ca sa dea un clocot, apoi se va lasa sa se raceasca fara capac. Ciorba proaspat preparata isi va pierde gustul, daca se va tine mult timp pe o plita fierbinte. Inainte de a stinge focul, in ciorba se va turna putin suc de morcov, rosii, varza. #ceastea vor satura supa cu vitamine. In cazul in care e prea grasa, ciorba se va strecura printr-o carpa inmuiata in apa rece, iar o parte din grasime va ramane pe tesatura. Daca supa e sarata e&cesiv, atunci in ea se va arunca un cartof crud si se va mai fierbe putin. Se mai poate tine in supa o lingura cu o bucatica de zahar. Imediat ce zaharul incepe sa se topeasca lingura se va scoate, astfel zaharul va absorbi sarea. : recomandabil ca radacinoasele si ceapa, inainte de a se pune in supa, sa se raceasca in prealabil, ca in procesul fierberii substantele aromatice sa nu se evapore.
Inainte de a se turna in supa, oul crud se va amesteca cu o cantitate nu prea mare de bulion racit. Ciorba cu taitei de casa nu va fi tulbure, daca taiteii mai intai se vor cufunda un minut in apa fierbinte si se vor pune in sita, apoi se vor arunca in bulion si se vor fierbe pana la buna pregatire. Supa de zarzavat va fi mai apetisanta si nutritiva daca, servindu-se la masa, mai intai se va drege cu lapte sau smantana. Supa cu crupe de arpacas nu va avea nuanta sinilie, daca crupele se vor fierbe in prealabil si apoi, aproape gata, se vor adauga in supa. 8alustele se vor arunca in apa clocotinda. #tunci cand se vor ridica la suprafata insemna ca sunt gata. Ciorba de peste nu se va drege cu faina sau paste fainoase. Supele de zarzavat, preparate fara cartofi si crupe, se vor drege cu faina calita putin, astfel vor fi mai gustoase. In supa suprasarata se va da drumul orezului legat intr-o bucata de tifon, bulionul va da in clocot, astfel sarea va ramane in orez. Ciorba de carne se va drege cu sare cu jumatate de ora pana la prepararea definitiva, cea de peste la inceput, de ciuperci inainte de a stinge focul. Daca spuma a dat in clocot si s-a lasat la fund, atunci in bulion se va turna putina apa rece. 2asele de vita pentru supa se vor taia cu toporul, astfel substantele nutritive se vor fierbe mai repede. 2asele de vitel si porc se recomanda sa se friga putin in cuptor. ?ulionul de gaina va fi mai delicios, daca in el se vor adauga vreo doua oase prajite. ?ulionul va avea o aroma si o nuanta aurie, daca morcovul, patrunjelul, telina, ceapa se vor taia in doua, se vor rumeni pe tigaie pe o parte, apoi se vor pune in cratita. ?ulionul va fi frumos si apetisant, daca in el se va adauga decoctul din coji de ceapa +coji de la vreo doua cepe ce vor fierbe '.-)- min intr-o cantitate nu prea mare de apa si se vor strecura,. In ciorba de cartofi legumele care contin aciditate +castravetii murati, stevia, varza murata, se vor adauga spre sfarsitul fierberii, astfel cartofii nu se vor rasfierbe. ;osiile proaspete se vor pune in ciorba cu '- min pana la sfarsitul fierberii.
Ciorba din varza murata se va drege cu sare dupa ce se va fierbe varza1 altfel riscati s-o sarati prea tare. ?orsul se va fierbe la inceput la un foc mare, apoi, indepartand spuma si adaugand verdeata, focul se va face mic si fierberea va continua sub capac. secret privind taierea cremelelor" -daca folosesti margarina , sa aiba peste <-C grasime -intotdeauna incorporez crema ;:C: complet in margarina +unt, si nu invers, deci cate o lingura, mi&ez, pana o pun pe toata, cremele fierte -pentru cremele reci, desi nu prea fac reci, ca sunt gretoase, incorporez la final un ou intreg, mai mic, se face mai spumoasa pentru sarmale+paranormale,1 -se caleste in ulei ceapa, ardei capia, morcov, verdeata, se adauga o lingura boia dulce+iute, cum preferati, daca aveti in compozitie carne de oaie ,nu e necesar,, se adauga sunca afumata taiata cubulete, slanina afumata, dupa ce se calesc, se adauga orezul spalat si scurs, sare ,piper. cimbru nu pun niciodata in compozitie pentru ca le amaraste, adaug o creanga de cimbru uscat sau verde in gura oalei. foi de dafin,printre sarmale.alternez sarmalele cu un rand de ciolan taiat felii, *aiser, orice afumatura am.
coaja. Se curata, se zdrobesc, se pune unt, smantana si sare si piper dupa gust. Chips-urile au fost descoperite la sfarsitul secolului al GIG- lea, dintr-o simpla intamplare intr-un restaurant din !e3 Hor*. Se pare ca un client a fost nemultumit de cartofii sai care erau prea grosi prajiti incat bucatarul i-a taiat atat de subtiri de nici nu mai puteau fi serviti cu furculita. Spre surprinderea bucatarului cartofii prajiti in acest mod au fost un adevarat succes. Daca ai pofta de chips-uri foloseste cartofi mari pe care sa-i tai subtire si pe care sa-i inmoi in apa rece pentru o jumatate de ora. Se scurg de apa si se sterg cu un servete de bucatarie. Se prajesc in ulei de masline si dupa ce sunt gata se pun iar pe un servetel pentru a se absorbi uleiul din cartofi. Daca doresti sa pregatesti un sote de cartofi este indicat sa fierbi cartofii in coaja cu o zi inainte sa fie pregatiti si se tin la frigider pentru ca amidonul sa se elimine.7aie cartofii felii da cu putina faina pe ei inainte sa-i prajesti pentru a se face cat mai crocanti. "entru cartofi la cuptor este indicat sa se inmoaie cartofii in apa cu putina sare inainte de a fi copti. 2 modalitate de a prepara cartofii este Fjumatatea rapidaI. Cartofii se spala si se taie pe jumatate. Se fac cateva crustaturi in miez si se pune cate o lingurita de ulei de masline in fiecare jumatate. Se adauga si un strop de sare si se coc timp de o jumatate de ora. !u consuma cartofii care au incoltit pentru ca acestia contin to&ine. :vita sa pastrezi cartofii la frigider deoarece li se poate schimba gustul.
fripturi nu trebuie spalata ci doar stearsa cu o carpa uda. '" Daca in oala in care fierbe carnea se pune o lingura din ino& pana in momentul in care sunt adaugate legumele, aceasta fierbe mult mai repede. (" "ielita de pe ficat se indeparteaza mult mai usor daca ficatul este tinut un minut in apa fierbinte. )" "entru prepararea fripturilor1 initial carnea se pune la foc tare intr-un amestec de grasimi fierbinte, aveti grija sa nu fie arse. Daca este pusa in grasimi arse carnea ia un gust neplacut si nu este nici benefica pentru sanatatea ta si a familiei tale. Cantitatea de grasime fierbinte ajuta carnea prin coagularea albuminelor, fapt care ajuta preparatul sa-si pastreze proprietatile hranitoare intacte. *" !u pastrati foarte mult timp carnea toccata cruda deoarece este foarte perisabila. +" !u lasati carnea la dezghetat la temperatura camerei. Cel mai bine este sa acoperiti carnea cu apa rece sau sa o lasati sa se dezghete tot la rece, dar in frigider. #," "entru a evita arderea fripturii puteti sa puneti in cuptor un vas mic din metal cu apa. ##" ripturile nu se stropesc cu sosul in care au fost pregatite ci doar cu grasime si apa rece. #$" icatul nu se sareaza de la inceput. 5ai intai se frige cateva minute pe fiecare parte apoi se adauga sare. Daca este sarat la inceput are tendinta de a se intari. #%" #veti grija cu fezandarea carnii de pasare de vanat deoarece carnea devine to&ica. #&" riptura este mult mai buna daca este preparata cu vin. #'" Daca este prea tare carnea, se poate adauga putin bicarbonat de sodiu in apa in care fierbe. #(" Snitelele se fragezesc mult mai bine daca inainte de preparare se dau cu putina sare, se ung cu ulei si se lasa putin la rece. #)" 8rasimea care apare in timpul gatirii trebuie scursa inainte de fi servita mancarea.
#*" Daca vreti ca friptura de carne de vaca sa fie picanta trebuie sa ungeti carnea cu mustar cu cateva ore inainte de preparare.