Padurea ECO-ulsperantei

Natura ce frumusete sclipitoare Este o minune, o minune mare, Dar uneori este data spre uitare Si rar, zaresti cantand cate o privighetoare.

Uitandu-ma spre cerul instelat , Iar el privindu-ma, parea revoltat, Nustiu daca parea revoltat sau era intristat, Nustiu ce l-a facut sa fie atat de apasat.

In jurul meu izvorul a dat curs plansului Plangea intruna , curgandu-i lacrimi de dor, La fel cum plange si un compozitor , Cand ajunge pe culmile succesului.

Sunt oameni ce natura o pretuiesc , Sunt si cei ce nu o pretuiesc. Sunt cei ce o indragesc , Dar sunt si cei ce nu o iubesc . Acum imi dau seama de ce mereu De ce totul este trist in jurul unui curcubeu.

De ce natura plange fara oprire S-am ramas cu o descurajatoare uimire .

Nu e bine tot ce se intampla, si nu mai fac nici-o miscare, Dar am o simpla intrebare, ce pare mica, dar e mare De ce , de ce sufera ea , asa de mult , asa de tare, Si as vrea sa pot raspunde la aceasta intrebare.