CURS I INITIERE IN BIOENERGIE

AURA SI CULORILE Aura nu exista numai in imaginatie. Ea poate fi fotografiata cu aparate foarte sensibi e! in experimente stiintifice strict contro ate. "e#iumuri e fo osesc citirea aurei pentru e$a uarea sanatatii! a starii menta e! emotiona e si psi%ice a pacientu ui. "e#iumuri e $a# aura in cu ori! #ar a#esea ea poate fi $a&uta sub forma unor un#e sau a te manifestari energetice '%a ouri cu forme strict #efinite(. Une e me#iumuri nu $a# aura! #ar o creea&a inc%ipuin#u)si cum ar trebui sa arate #aca ar putea)o $e#ea. A te persoane simt #oar energia care incon*oara omu ! fara a o exprima in imagini $i&ua e. +iferite tra#itii atesta existenta unui numar #e sapte straturi succesi$e a e aurei. Consi#eram ca ne sunt pe #ep in suficiente informatii e pe care e obtinem #in citirea formei aurei. O aura, sanatoasa in$a uie intregu corp #in cap pana in picioare! pana a cati$a centimetri #e corp. Une e persoane au o aura incomp eta. +e exemp u! #aca a$eti o $iata se#entara! $a p imbati rar si nu faceti exercitii fi&ice! #e a genunc%i in *os $eti a$ea o aura subtiata! rarefiata. +aca o anumita parte a corpu ui este afectata #e boa a sau a fost in aturata prin operatie ca urmare a unei afectiuni pato ogice! in &ona respecti$a aura $a fi mai s aba,. +upa cum am mai spus! nu intot#eauna aura este $a&uta in cu ori. Incepatorii o $a# ca pe o fasie a bicioasa! ca o ceata $a urita. -entru a o citi insa! me#iumuri e isi pun in functiune !!ecranu menta , propriu! spre a $e#ea intreaga #i$ersitate a cu ori or aurei! pe care o fo osesc in stabi irea starii pacientu ui. C%iar #aca putem #a o #escriere genera a a semnificatiei #iferite or cu ori si nuante! trebuie sa sub iniem ca acestea pot fi $a&ute intr)o perceptie strict in#i$i#ua si nu exista #oua persoane care sa $a#a simu tan nuante i#entice in aceeasi aura. +aca #oriti sa cititi caracteristici e aurei psi%ice! trebuie sa a$eti o imagine genera a asupra semnificatiei cu ori or acesteia. +ar este mu t mai important sa putem $e#ea #e fiecare #ata in mo# #istinct fiecare cu oare! ca si cum nu am fi $a&ut)o nicio#ata pana atunci! si sa stim sa #escoperim #in nou ce semnifica aceasta cu oare intr)un anumit context. Aure e sunt intr)o continua sc%imbare. Cu ori e si forme e aure or se sc%imba o #ata cu gan#uri e si sen&atii e in#i$i#u ui. Toto#ata! cu ori e se atenuea&a si se contopesc! se intrepatrun# ca intr)un curcubeu! a#esea nu se poate spune un#e se termina o cu oare si un#e incepe a ta. Te%nica citirii aurei. Lista #e cu ori care urmea&a este intocmita conform experiente or acumu ate. +e obicei cu ori e pot fi interpretate astfe . ) NEGRU ) cu oarea mortii si a #istrugerii. -oate fi citita ca semn a unei #epresiuni! in#eosebi can# apare ca un nor intunecos care in$a uie capu pacientu ui. +ar moartea este o stare care prece#e renasterea! iar #istrugerea este premergatoare creatiei.

!!intunericu ce mai a#anc se asa c%iar inaintea &ori or., 0n acest ca&! cu oarea neagra poate fi consi#erata po&iti$a. +e asemenea cu oarea neagra este consi#erata #rept cu oarea care repre&inta umina +umne&eiasca in$i&ibi a! care $ine sa umine&e si sa purifice suf etu '%aina preotu ui si cu oarea copertei Bib iei(. ) CENUSIU ) cu oarea p ictise ii si a bo ii! care masc%ea&a #e obicei emotii cum sunt teama si furia. ) "ARO ) #e obicei! cu oarea -amantu ui! arata puternica egatura cu p anu fi&ic. +aca In$a uie taipi e si gambe e! poate fi un in#iciu ca persoana respecti$a face mu te exercitii fi&ice. Uneori! #aca este stearsa si #ifu&a! poate fi un semn a ipsei #e energie. ) 1ER+E ) cu oarea care semnificti cresterea. -re&enta sa in aura arata #e obicei ca persoana respecti$a se gaseste in fa&a #e a egere! #e stabi ire a atitu#inii sa e in $iata sau in raport cu cre#inta. Este o cu oare po&iti$a! care poate sa apara can# omu ! #erutat #e sc%imbari interioare ra#ica e! cre#e ca $iata ui nu este bine a catuita. Cu oarea $er#e #esc%is este un semn a #e&$o tarii psi%ice. ) ALBASTRU ) cu oarea creatiei! a imaginatiei si auto)exprimarii. Asemenea marii si ceru ui! a caror simbo este! cu oarea a bastra exprima natura feminina sau atura feminina a persona itatii mascu ine. A bastru inc%is este un semn a #epresiunii aparute atunci can# omu este ne$oit sa actione&e #upa i#ei e a tora! pentru care trebuie sa upte mai mu t #ecat pentru a e sa e proprii. ) GALBEN ) cu oarea inte ectu ui! semnifica procesu #e trecere #e a inconstient a constient. Ga benu presupune miscari si sc%imbari #e toate fe uri e! in#eosebi ce e care #uc a purificarea si #e&$o tarea mintii. +e ce e inai mu te ori cu oarea se $e#e ca o aureo a sau un nimb in *uru capu ui. ) -ORTOCALIU ) cu oarea $in#ecatoare prin exercitiu. Ca si Soare e pe care i simbo i&ea&a! in#ica natura mascu ina sau atura mascu ina a persona itatii feminine. Can# apare in aura! poate sa in#ice ca in#i$i#u respecti$ are ca itiiti puternice #e $in#ecator sau se af a intr)un proces #e crestere fi&ica ori #e auto$in#ecare emotiona a. ) RO2 ) cu oarea intuitiei si a unor cunostinte extinse #espre -amant. Uneori este numita !!cu oarea intuitiei p anetare,. ) ROSU ) cu oarea emotii or si a pasiunii #e a trai! a sentimente or puternice! cum ar fi ura! frica sau iubirea. Cu oarea rosu aprins si pur inseamna perse$erenta si pasiune. ) -UR-URIU ) cu oarea spiritua itatii si a #e$otamentu ui. Oamenii care practica me#itatia sau au sentimente re igioase puternice au #e obicei aceasta cu oare in aura or. ) AURIU ) cu oarea intuitiei pure! a cura*u ui psi%ic si a autocunoasterii. Nimburi aurii stra ucitoare pot fi $a&ute a#esea #easupra capu ui mistici or si persoane or af a e in starea #e exta&. Cu oarea aurie este o cu oare mascu ina! repre&entata a#esea #e Soare. Este toto#ata cu oarea purificarii si $in#ecarii. ) ARGINTIU ) cu oarea feminina a Lunii! cu semnificatie ana oaga cu orii aurii! #esi inta nita rnu t mai rar. "u t argintiu in aura inseamna cura* si in&estrare psi%ica in ceea ce pri$este te e3ine&ia sau e$itatia. Argintiu este cu oarea ca atarii or in astra . Se consi#ers ca intre corpu astra si ce psi%ic! can# sunt separate! egatura se face printr)un fir argintiu. ) ALB ) #aca este pur e cu oarea ce ui mai ina t ni$e spiritua ! a purificarii si a i uminarii. Une e tipuri #e me#itatie! cum ar fi me#itatia transcen#enta a! pot a#uce sau nu i uminarea! #ar pot co ora aura in a b. Aure e pot fi citite ca niste %arti. Cu ori e or apar a#esea egate une e #e a te e. +e

exemp u! putem $e#ea cu oarea rosu inc%is in prea*ma inimii si o putem interpreta #rept furie! care pro$ine #in strafun#uri e unei fiinte puternic afectate #e un traumatism emotiona . +aca #upa rosu urmea&a portoca iu! inseamna ca persoana traieste un proces #e $in#ecare a acestui traumatism! portoca iu semnifican# $in#ecarea. +aca in aceeasi aura se obser$a $er#e e 'cu oarea cresterii si a #e&$o tarii( imbinat cu ga benu 'cu oarea inte ectuiui(! af at in *uru capu ui! se poate trage conc u&ia ca! $in#ecan#u)se! omu #escopera noi cai #e gan#ire si #e mo#ificare a structurii sa e menta e anterioare. Cu ori e pot sa apara in aura fie sub forma unor ben&i! stratificate! fie ca niste pete %aotice! fie se pot amesteca intr)o masa #e&or#onata. Oricum ar fi ase&ate! foarte rar se poate $e#ea o aura care sa ramana nesc%imbata! a e carei cu ori sa nu treaca une e prin a te e si sa nu se mo#ifice! ref ectan# sc%imbari e sur$eni e in starea in#i$i#u ui. Toate atesta $ariatii e ce e mai mici si mai #e icate sur$enite in constiinta si in starea menta a! care inter$in cu mare rapi#itate! #e aceea este atat #e #ifici sa se #ea o #escriere $erba a a aurei. Cu ori e #e ba&a,! cu ori e pure #in aura se mo#ifica mu t mai incet! in saptamani! uni sau c%iar ani. Nuante e sunt citite ca si cu ori e si in#ica energia persoanei respecti$e. +e exemp u! un#e e care strabat aura pornin# #e a corpu persoanei catre exterior pot sa semnifice forta si putere asupra a tora ) este stra ucirea pe care o au oamenii #eosebit #e puternici. Aceste un#e pot sa semnifice si absenta interesu ui fata #e p anu fi&ic.

)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))) CURS II 1IN+ECAREA -RIN BIOENERGIE 1in#ecarea pranica sau prin bioenergie pro$ine #in orient! este un sistem practic simp u si eficienta 1in#ecarea pranic5 6n compara7ie cu a te tipuri #e terapie energetic5 este o form5 #e terapie mai cuprin&5toare 8i 6ng obea&5 tratamente mai particu ari&ate #ec9t ce e a te #ou5 sisteme mai noi! Rei3i 8i atingerea terapeutic5! 8i este mai u8or #e 6n$57at 8i #e ap icat #ec9t $ec%i e 8i forma e e sisteme c%ine&e8ti! respecti$ acupunctura 8i :i gong. 6n p us! ea cuprin#e te%nici ce nu se prea g5sesc 6n a te sisteme #e terapie energetic5! cum ar fi uti i&area 6n #eta iu a prane or cromatice 8i practica igienei energetice. Ca 8i Rei3i 8i atingerea terapeutic5! $in#ecarea pranic5 6i 6n$a75 pe practican7i s5 perceap5 perturba7ii e #in aur5. 6ns5 $ersiunea $in#ec5rii pranice a te%nicii ba&ate pe sim7u tacti ! numit5 scanare! este mu t mai exp icit5 8i mai precis5. +e exemp u! $in#ecarea pranic5 a$ansea&5 c9te$a exerci7ii simp e care s5)i a*ute pe cursan7i s5)8i #esc%i#5 8i s5)8i sensibi i&e&e c%a3re e! sau centrii $ita i! prin pa me. 1in#ec5torii pranici $or putea astfe s5 #etecte&e at9t congestia 'un b oca* energetic(! c9t 8i epui&area 'o #eficien75 #e energie( 6n timp ce)8i trec m9ini e peste corpu unui pacient. 1in#ecarea mai cuprin#e 8i a te #ou5 te%nici a e m9ini or! m5turarea! o cur57are manua 5 a congestiei sau energiei impure! 8i

energi&area 'conso i#area &one or cu #eficien7e pranice(. Rei3i nu are o te%nic5 #e m5turare simi ar5! iar nete&irea c5i or energetice 6n atingerea terapeutic5 este simi ar5! #ar nu a fe #e eficient5 m5turarea. Nete&irea se aseam5n5 cu ceea ce 6n $in#ecarea pranic5 poart5 nume e #e m5turare #istributi$5! respecti$ fo osirea m9ini or pentru a transfera cu b 9n#e7e energia #e a o &on5 a a ta. "5turarea #in $in#ecarea pranic5 care ofer5 6ns5 o e iminare mai concentrat5! mai comp et5 a congestiei energetice! 6n primu r9n# pentru c5 $in#ec5torii pot fo osi #iferite tipuri #e mi8c5ri a e m9inii pentru aceast5 te%nic5! 6n func7ie #e &on5 8i #e <6nc5p579narea, b oca*u ui energetic. Energi&area este mai #eta iat5 6n $in#ecarea prin atingerea terapeutic5! #e8i se poate 6n$57a mai u8or. In acest ca& terapeutii '$in#ecatorii( #irec7ionea&5 energia 6n corpu pacientu ui! a$9n# ca 7int5 ru#imentar5 &one e 6n care pacientu simte #isconfort sau perturb5ri energetice. Cu toate acestea! 6n $in#ecarea pranic5 exist5 o sec$en75 specific5 #e purificare 8i energi&are a anumitor p5r7i a e corpu ui 8i a anumitor c%a3re! 6n ca&u fiec5rei prob eme specifice #e s5n5tate! a8a c5 prana este fo osit5 cu un efect maxim #e $in#ecare. Cu toate c5 se ba&ea&5 pe ni8te principii ce sus7in acupunctura 8i :i gong! $in#ecarea pranic5 este mai u8or #e 6n$57at 8i #e fo osit. Ca 8i 6n acupunctura! $in#ecarea pranic5 ucrea&5 cu meri#iane e= #eosebirea #intre ce e #ou5 este c5 u tima se concentrea&5 numai pe meri#iane e ce e mai mari! #e)a ungu c5rora se situea&5 c%a3re e ma*ore. Exist5 sute #e a te meri#iane mai mici ce se 6ntretaie 6n corp! 6ns5 prin efectuarea unei 8e#in7e energetice pe meri#iane e mari ) care e a imentea&a pe ce e mici ) $in#ec5torii pranici pot atinge re&u tate mai eficiente 6ntr)o perioa#5 mu t mai scurt5 #e timp. >i! bine6n7e es! $in#ec5torii pranici! sau terapeutii in bioenergie! spre #eosebire #e practican7ii #e acupunctura! nu trebuie s5 stu#ie&e ani #e &i e pentru a 6n$57a &one e 8i trasee e meri#iane or mici 8i organe e 8i p5r7i e corpu ui pe care e energi&ea&5. Seturi e #e exerci7ii fi&ice 8i #e respira7ie au fost #e&$o tate! cu mu te seco e 6n urm5! #e c5 ug5rii c%ine&i! at9t 6n scopu a#5ug5rii unor noi aturi #e&$o t5rii or spiritua e 8i instruirii 6n arte e mar7ia e! c9t 8i pentru a face $in#ecarea fi&ic5 mai u8oar5. In $in#ecarea prin bioenergie fo osim generarea #e energie! pentru $in#ecare extern5. Cursan7i or i se pre#au te%nici puternice care 6i a*ut5 s5 preia energie #in afara corpu ui or! pe care o proiectea&5 apoi 6n &one #eficiente! pentru a e $in#eca. Astfe ! $in#ec5torii pranici nu trebuie s5 se 6ngri*ore&e c5 i se <consuma? bateria 8i nici nu trebuie s5 petreac5 ani #e &i e 6n$579n# 8i practic9n# exerci7ii fi&ice comp exe 8i mo#e e #e respira7ie pentru a a*unge a ni$e u intern #e energie necesar unei $in#ec5ri eficiente. In sf9r8it! ceea ce ipse8te #in aproape toate sisteme e #e terapie energetic5 sunt ce e #ou5 pietre #e teme ie a e $in#ec5rii pranice. fo osirea meto#ic5 a prane or cromatice! ce ofer5 un punct #e reper 8i acce erea&5 6n mare m5sur5 procesu #e $in#ecare! 8i igiena energetic5! a#ic5 regu i 8i practici pentru a e$ita infectarea energiei 8i pentru a men7ine curate 8i suficiente resurse e persona e #e energie a e practicantu ui. Anatomia ta energetic5 1in#ecarea prin bioenergie ne 6n$a75 c5 bo i e 8i prob eme e #e s5n5tate pro$in #in perturba7ii e f uxu ui energetic 'printr)o re7ea #e centri ai for7ei! pasa*e 8i c9mpuri energetice care interpenetrea&5( numit anatomie energetic5. Anatomia energetic5! numit5

8i energia corpu ui sau pur 8i simp u aur5! este un nor tri#imensiona #e prana ce porne8te #in corpu fi&ic 8i se propag5 6n afar5! 6n toate #irec7ii e! form9n# un contur imprecis 6n *uru corpu ui. Anatomia energetic5 are cinci componente principa e. /. c%a3re e sau centrii #e for75 ai corpu ui! transformatorii care preiau 8i #istribuie energia = 4. meri#iane e ) cana e e #e energie a e corpu ui prin care %rana circu 5 a c%a3re 8i #e aco o a organe e 8i p5r7i e corpu ui #in $ecin5tate= ;. aura interioar5 ) un strat interior #e prana ce porne8te #in corp 8i se propag5 a aproximati$ /A cm 6n afara corpu ui! a un a#u t s5n5tos= @. aura exterioar5 ) un strat exterior #e prana! ce porne8te tot #in interioru corpu ui 8i se propag5 a c97i$a metri #e aura interioar5! a un a#u t s5n5tos. Aura exterioar5 p5strea&5 energia corpu ui 6n interior= A. aura s5n5t57ii ) o ag omerare #e ra&e ungi #e BC cm ce ira#ia&5 #in porii corpu ui. La o persoan5 s5n5toas5! ra&e e #e s5n5tate sunt #repte 8i bine #efinite! 6n timp ce a o persoan5 bo na$5 e e sunt 6n#oite sau fa#e. Aure e sunt concentrice! asem5n5toare cu straturi e unei cepe! trei aure fiin# a8e&ate una 6n cea a t5 'fig. /(. Anatomia ta energetic5 are patru func7ii principa e. /. #e a absorbi! #istribui 8i ener)gi&a corpu fi&ic cu prana= 4. #e a ser$i ca 8ab on sau mo#e pentru corpu fi&ic= ;. #e a contro a! prin interme#iu c%a3re or! reg area a#ec$ata a pranei 6n corpu fi&ic= @. #e a ser$i! 6n primu r9n# prin interme#iu ra&e or #e s5n5tate 8i a aurei! ca un scut protector pentru corpu fi&ic! 6mpotri$a contamin5rii energiei. S5 ana i&5m fiecare component5 6n parte C%a3re e se af a in corpu eteric. Anatomia ta energetic5 pre&int5 trei tipuri #e c%a3re. c%a3re ma*ore! care au p9n5 a D)/C cm #iametru= c%a3re minore! care au 6ntre ; 8i A cm #iametru! 8i mini)c%a3re! care au mai pu7in #e 4!A cm #iametru. 'Not5. Toate #imensiuni e sunt $a abi e 6n ca&u unui a#u t s5n5tos.( Exist5 // c%a3re ma*ore! trei ) a inimii! a p exu ui so ar 8i a sp inei )a$9n# o #imensiune fronta 5 8i una #orsa 5. Astfe ! a#un9n# #imensiuni e fronta e 8i #orsa e a e c%a3re or inimii! p exu ui so ar 8i a sp inei! $ei ucra cu un tota #e /@ centri energetici ma*ori. 'Ar fi fo ositor s5 te ui7i a figuri e )4A! /)4B 8i tabe u )I pe m5sur5 ce e #iscut5m.( -ornin# #e a $9rfu capu ui 8i continu9n# 6n *os! pe partea fronta 5 a corpu ui! prin picioare 8i #up5 aceea prin partea #orsa 5 a corpu ui! c%a3re e ma*ore sunt. c%a3ra cre8tetu ui! c%a3ra frun7ii! a*na 'sau c%a3ra &onei un#e se 6mpreunea&5 spr9ncene e(! c%a3ra g9tu ui! c%a3ra fronta 5 a inimii! c%a3ra fronta 5 a p exu ui so ar! c%a3ra fronta 5 a sp inei! c%a3ra ombi ica 5! c%a3ra sexu ui! a ba&inu ui! meng mein 'sau c%a3ra rinic%i or( 8i c%a3ra #orsa 5 a inimii. C%a3re e minore 8i mini)c%a3re e sunt oca i&ate prin tot corpu ! 6n maxi aru inferior! 6n m9ini! t5 pi! bra7e 8i picioare. +in cau&5 c5 ce e mai serioase prob eme #e s5n5tate se pot trata numai prin ucru cu c%a3re e ma*ore! cartea #e fa75 nu ana i&ea&5 6n #eta iu c%a3re e minore 8i mini)c%a3re e '#e8i face scurte referiri a e e prin interme#iu unor reme#ii pre&entate 6n capito u /;(. Iat5 o #escriere sumar5 a fiec5rei c%a3re ma*ore. C%a3ra cre8tetu ui este oca i&at5 6n $9rfu cutiei craniene! energi&9n# 8i contro 9n# creieru 8i g an#a pinea 5. Este! #e asemenea! unu #intre ce e mai importante puncte #e

acces a pranei 6n corp! #eoarece prana ce intr5 prin cre8tet energi&ea&5 tot corpu . C%a3ra frun7ii se g5se8te 6n centru frun7ii! energi&9n# 8i contro 9n# sistemu ner$os. C%a3ra a*na se af 5 6ntre spr9ncene! energi&9n# 8i contro 9n# g an#a pituitar5 8i sistemu en#ocrin. Are importan75 8i pentru c5 este se#iu puterii #e $oin75 8i a procese or #e g9n#ire con8tient5. C%a3ra g9tu ui este oca i&at5 a m5ru ui A#am 8i contro ea&5 g9tu ! tra%eea! aringe e! esofagu ! g an#a tiroi#5 8i sistemu imfatic. Ea mai este egat5 #e c%a3ra sexu ui! fiin# centru superior a creati$it57ii! 6n timp ce c%a3ra sexu ui este centru inferior a creati$it57ii. C%a3ra inimii se af 5 6n centru pieptu ui 8i are #ou5 #imensiuni. o c%a3ra fronta 5 8i una #orsa 5. C%a3ra fronta 5 a inimii este oca i&at5 c%iar sub stern. Cea #orsa 5 se g5se8te pe co oana $ertebra 5! 6ntre omop a7i! c%iar 6n #reptu c%a3rei fronta e a inimii. C%a3ra inimii contro ea&5 inima! p 5m9nii 8i timusu . C%a3ra p exu ui so ar are o #imensiune fronta 5 8i una #orsa 5. C%a3ra fronta 5 a p exu ui so ar se af 5 6n partea moa e #e sub stern sau co8u pieptu ui 8i contro ea&5 stomacu ! pancreasu ! intestine e 8i #iafragma. C%a3ra #orsa 5 se g5se8te pe co oana $ertebra 5! c%iar 6n #reptu ce ei fronta e. C%a3re e p exu ui so ar repre&int5 se#iu tuturor emo7ii or noastre. C%a3ra fronta 5 a p exu ui so ar contro ea&5 emo7ii e pe care e manifest5m ) #e exemp u! furia. Cea #orsa 5 contro ea&5 emo7ii e pe care ni e reprim5m E #e exemp u! anumite temeri ascunse. +atorit5 eg5turii ei cu emo7ii e 8i faptu ui c5 se g5se8te aproape #e inim5! c%a3ra omop a7i! c%iar 6n #reptu c%a3rei fronta e a inimii. C%a3ra inimii contro ea&5 inima! p 5m9nii 8i timusu . C%a3ra p exu ui so ar are o #imensiune fronta 5 8i una #orsa 5. C%a3ra fronta 5 a p exu ui so ar se af 5 6n partea moa e #e sub stern sau co8u pieptu ui 8i contro ea&5 stomacu ! pancreasu ! intestine e 8i #iafragma. C%a3ra #orsa 5 se g5se8te pe co oana $ertebra 5! c%iar 6n #reptu ce ei fronta e. C%a3re e p exu ui so ar repre&int5 se#iu tuturor emo7ii or noastre. C%a3ra fronta 5 a p exu ui so ar contro ea&5 emo7ii e pe care e manifest5m ) #e exemp u! furia. Cea #orsa 5 contro ea&5 emo7ii e pe care ni e reprim5m ) #e exemp u! anumite temeri ascunse. +atorit5 eg5turii ei cu emo7ii e 8i faptu ui c5 se g5se8te aproape #e inim5! c%a3ra contro ea&5 inima! p 5m9nii 8i timusu ! c%acra fronta 5 a p exu ui so ar mai are o eg5tur5 energetic5 8i #e s5n5tate cu c%a3ra inimii 8i cu inima. C%a3ra sp inei! ca 8i ce e a inimii 8i a p exu ui so ar! are o #imensiune fronta 5 8i una #orsa 5. C%a3ra fronta 5 a sp inei se g5se8te 9ng5 prima coast5 #e *os #in partea st9ng5 'coasta f otant5(. C%a3ra #orsa 5 a sp inei se g5se8te 6n spate! c%iar 6n #reptu ce ei fronta e. C%a3ra sp inei este important5 #eoarece atrage prana! o asimi ea&5 8i o #istribuie tuturor ce or a te c%a3re. C%a3ra ombi ica 5 se af 5 a ombi ic 8i este unu #intre principa ii centri energetici ai corpu ui. Ea contro ea&5 intestinu gros 8i intestinu sub7ire 8i afectea&5 na8terea! 6n mu te sisteme orienta e! mai a es 6n ce e care pro$in #in 6n$575minte e taoiste! practican7ii sunt instrui7i s5 se concencentre&e 6n timpu me#ita7iei pe c%a3ra ombi ica 5! pentru a acumu a energie. C%a3ra meng mein! sau <poarta $ie7ii,! se af 5 a spate! 6ntre rinic%i! c%iar 6n #reptu c%a3rei ombi ica e. Ea este un important centru energetic! #eoarece ac7ionea&5 ca o sta7ie #e pompare a energiei pro$enin# #e a c%a3ra ba&inu ui. Contro ea&5 rinic%ii! g an#e e

suprarena e 8i tractu urinar superior! precum 8i tensiunea sanguin5. C%a3ra sexu ui este oca i&at5 6n spate e osu ui pubian. La b5rba7i se af 5 6n spate e ba&ei penisu ui= a femei! 6n spate e punctu ui G. C%a3ra sexu ui contro ea&5 organe e pe $iene! inc u&9n# $e&ica urinar5! prostata ' a b5rba7i(! uteru 8i o$are e ' a femei( 8i organe e sexua e. C%a3ra ba&inu ui este oca i&at5 a ba&a co oanei $ertebra e! respecti$ a osu co#ai sau coccis. Contro ea&5 oase e! mu8c%ii! 7esuturi e moi 8i pro#ucerea s9nge ui! precum 8i g an#e e suprarena e. +e asemenea! contro ea&5 $ita itatea genera 5 a corpu ui 8i ni$e u energiei. Une e forme #e Foga! precum 8i sisteme energetice sau #e me#ita7ie ce se axea&5 6n primu r9n# pe #e&$o tarea spiritua 5 men7ionea&5 #oar 8apte c%a3re. E e sunt #e obicei c%a3ra ba&inu ui! a sp inei! ombi ica 5! a inimii! a g9tu ui! a*na 8i c%a3ra cre8tetu ui. Un sistem ba&at pe 8apte c%a3re ar putea fi eficient numai pentru #e&$o tarea spiritua 5! 6ns5 este ina#ec$at $in#ec5rii fi&ice #eoarece omite ni8te c%a3re importante ce contro ea&5 8i energi&ea&5 p5r7i)c%eie a e corpu ui ) #e exemp u c%a3ra fronta 5 8i cea #orsa 5 a p exu ui so ar! c%a3ra sexu ui 8i meng mein. 6n p us! un astfe #e sistem nu recunoa8te #imensiunea fronta 5 8i cea #orsa 5 a c%a3rei inimii 8i a sp inei.. Recapitu are. C%a3ra Loca i&are Gunc7ii! organe corespon#ente Bo i /. C%a3ra CRE>TETULUI cre8tetu capui ui! creier 8i g an#a pinea 5. B oca*u ei pro#uce bo i ce afectea&5 g an#a pinea 5 8i creieru ! atat fi&ic c9t 8i psi%o ogic 4. C%a3re GRUNTII centru frun7ii! sub breton sistemu ner$os 8i g an#a pinea 5. B oca*u ei pro#uce. pier#erea memoriei! para i&ie! epi epsie ;. C%a3ra A0NA 6ntre spr9ncene g an#a pituitar5 8i g an#e e en#ocrine si contro ea&a ce e a te . c%a3re ma*ore bo i.cancer! a ergie! astm 8i bo i a e g an#e or en#ocrine @. C%a3ra GHTULUI centru g9tu ui g9t! g an#a tiroi#5 8i paratiroi#5

bo i a e g9tu ui! cum ar fi gu8a! #ureri 6n g9t! astm A. C%a3ra INI"II a( fronta 5 b( #orsa 5 Situata in centru pieptu ui! stern sau co8u pieptu ui pe co oana $ertebra 5! 6n #reptu c%a3rei fronta e a inimii inim5! timus 8i sistemu circu ator p 5m9ni 8i! 6ntr)o m5sur5 mai mic5! inima afec7iuni car#iace 8i $ascu are prob eme pu monare B. C%a3ra -LEJULUI SOLAR a( fronta 5 situata 6n &ona p exu ui so ar! &ona scobiturii #e sub stern ac7ionea&5 ca un centru #e co ectare a energiei= #e asemenea! contro ea&5 6nc5 &irea 8i r5cirea corpu ui pancreas! ficat! intestinu gros 8i intestinu sub7ire! apen#ice! stomac 'at9t c%a3ra fronta 5! c9t 8i cea #orsa 5 a p exu ui so ar(. ni$e ri#icat a co estero u ui! #iabet! u cer! %epatit5! artrit5 reumatic5! afec7iuni a e inimii 8i a te bo i ce afectea&5 aceste organe b( #orsa 5 pe co oana $ertebra 5! 6n #reptu c%a3rei fronta e a p exu ui so ar

I. S-LINEI a( fronta 5 ;( #orsa 5 6n partea st9ng5 a ab#omenu ui! 6ntre c%a3ra fronta 5 a p exu ui so ar 8i ombi ic= pe partea #in mi* oc a u timei coaste st9ngi 6n spate! c%iar 6n #reptu c%a3rei fronta e a sp inei sp in5 ce mai important punct #e intrare a pranei aeru ui= energi&ea&5 a te c%a3re ma*ore 8i 6ntregu corp ace ea8i ca 8i c%a3ra fronta 5 a sp inei 'at9t c%a3ra fronta 5! c9t 8i cea #orsa 5 a sp inei(. $ita itate sc5&ut5! s 5biciune a corpu ui 8i bo i #e s9nge! tu bur5ri a e sistemu ui imunitar D. O"BILICALK ombi ic intestinu gros 8i intestinu sub7ire constipa7ie! #ificu t57i a na8tere! apen#icit5! $ita itate sc5&ut5! a te bo i a e intestine or L.C%a3ra "ENG "EIN sau rinic%i or se af a6n spate e ombi icu ui! rinic%i! g an#e suprarena e= energi&ea&5 a te organe interne= tensiunea sanguin5 prob eme cu rinic%ii! $ita itate sc5&ut5! %ipertensiune 8i prob eme a e spate ui /C. SEJULUI in spate e osu ui pubian organe e sexua e! $e&ica urinar5 8i picioare= centru creati$ inferior sau fi&ic

prob eme a e organe or sexua e 8i a e $e&icii urinare //. BA2INULUI a ba&a co oanei $ertebra e g an#e e suprarena e 8i organe e sexua e= energi&ea&5 corpu fi&ic ) oase! mu8c%i! s9nge 8i organe e interne= afectea&5 starea genera 5 a corpu ui! temperatura 8i cre8terea a sugari 8i copii= centru autoconser$5rii cancer! eucemie! $ita itate sc5&ut5! a ergie! astm! afec7iuni sexua e! prob eme a e spate ui! bo i #e s9nge! tu bur5ri #e cre8tere

)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))) CURS III CE INSEA"NA SA GII "E+IU"M +ati #rumu a te e$i&or pentru a urmari un meci #e fotba . +intr)o #ata,! intr)o strafu gerare! fara nici un efort! stiti care #intre ec%ipe $a castiga meciu . "ergeti a o serata, si inta niti o persoana, pe care nu ati cunoscut)o nicio#ata! #ar sunteti con$insi ca parca ati mat $a&ut)o can#$a. Cunoastem cu totii aceste sen&atii! pe care e consi#eram simp e coinci#ente! e exp icam cu a*utoru a tot fe u #e pseu#o)teorii sau e punem in seama norocu ui. +ar pe tot parcursu $ietii e e ne insotesc! ne #au sen&atia ca am #epasit ! intamp ator un %otar tainic! ca am patruns intr)o &ona $ra*ita! in care minuni e sunt ce$a obisnuit! iar noi suntem niste &ei! cunoastem ceea ce nu pot af a muritorii #e ran#. Aceasta este imparatia propriei noastre rea itati pe care o ignoram pentru ca ne este teama! sau poate pentru ca nu o inte egem! nu inte egem in ce fe taramu acesta este in egaatura cu $iata noastra coti#iana. +aca $om obser$a cum ne ocupam #e treburi e noastre #e fiecare &i! $om constata cat #e #es $enim in contact cu acest taram tainic si #e cate ori #iri*am in $iata noastra ucruri necunoscute! #ar pe care e)am putut recunoaste! acestea fiin# #e)o natura ete uimitoare. "are e fi osof grec - aton a remarcat ca Tn$i taNtura esie #oar memoria suf etu ui. +espre !!suf et, sau !!spirit,! #espre !!fiinta, sau !!esenta,N $om #iscuta in aceast curs. Toti acesti termeni #efinesc acea parte #in noi care exista in a te p anuri a e existentei! cea

care simte o iubire cuprin&atoare pentru toate fiinte e si ne permite sa nutrim acest sentiment! ob igan#u)ne sa recunoastern ca este mu t mai p acut sa #ai #ecat sa primesti! pur si simp u pentru p acerea #e a) ser$i pe ce a a t. A$em in $e#ere acea parte a fiecaruia #intre noi care traieste #upa ce nu mai suntem! #upa ce trupu ne)a pierit! #upa ce au #isparut mintea! inte ectu ! emotii e noastre. Nu stim cu a#e$arat #aca supra$ietuieste ce$a #upa, ce #ispare trupu ! in afara #e amintiri e ce or a ti #espre noi. +ar $orbim #espre !!suf et,! sau !!spirit,! acesta a$an# proprietatea #e a ne exp ica mu te #in ceea ce ramane tainic! iar pe masura ce patrun#em tot mai a#anc in #omeniu psi%icu ui! cunoastem mai in#eaproape proprii e noastre $ersiuni a e trairi or. -osibi itati e unui me#ium si capacitatea #e a trata si $in#eca sunt atat #e strans egate intre e e! incat aproape ca nu se poate face #istinctie. 1IN+ECATORII sunt oameni care au in$atat sa)si oriente&e capacitati e si ta ente e #e me#ium intr)o anumita #irectie! ecuin# #ureri e fi&ice si suferinte e. Asa cum uneori stim cine este a ceiaia t capat a firu ui inainte #e a ri#ica receptoru te efonu ui! stim si in ce fe sa)i $in#ecam pe a tii si pe noi insine! #ar pur si simp u nu #am atentie acestor capacitate nebanuin# ca exista in noi.Omu se teme #e necunoscut! Sper ca aceasta curs sa arunce umina peste ucruri e nec are a e constiintei $oastre! facan#u) e accesibi e inte egerii. Ne temem #e ceea ce nu inte egem! sau inte egem prea putin. Una #intre misiuni e acestei curs este sa faca inte ese ucruri e si prob eme e neinte ese Cu cat e $e)ti cunoaste mai in#eaproape! cu atat mai mu t e $eti constienti&a. In raport cu propria $iata! e e $or parea mai putin tainice si $eti obtine un nesperat succes tn #e&$o tarea capacitati or pe care e pose#ati. Stu#iati cu atentie trairea propriei #umnea$oastra $ieti si $eti $e#ea #aca se confirma ce e spuse. Tot ce este egat #e ura! in$i#ie rautate trebuie sa e in ocioti cu IUBIRE. BUNATATE ! #eoarece a ni$e u nostru energetic noi suntem ca ce u e e unui intreg ! #ar a ni$e u ime#iat superior noi suntem intregu si #aca continuam cu rautate! ura! in$i#ie! $om #istruge intregu . A$eti gri*a ce gan#iti! #eoarece gan#uri e $oastre se $or rea i&a. SEmanati iubire si $e)ti a$ea iubire. Originea cu$antu ui !!psi%ic, este greceasca! !!psFc%e, inseamna !!suf et, sau !!spirit,. E #efineste ceea ce se af a in afara procese or natura e sau a procese or fi&ice cunoscute. Un me#ium)$in#ecator este un om care isi fo oseste capacitatea #e perceptie a energii or psi%ice in procesu #e $in#ecare a ma a#iiior fi&ice CO"UNIUNEA Oricare ar fi ba&a re igioasa sau fi osofica a formarii #umnea$oastra! cunoasteti teoria conform careia !!cu totii suntem un tot, sau c%iar !!totu este un tot,. Exista o stare sau un ni$e #e constiinta in care aceasta i#ee incetea&a sa fie o insiruire #e cu$inte si #e$ine o rea itate. -oate ca suntem #e*a fami iari&ati cu aceasta stare. Ea #e$ine c ara pentru numerosi oameni care traiesc simtamantu iubirii atunci can# simt ca suf etu or se contopeste cu suf etu a tei persoane. Uneori! stra#uin#u)ne intr)un grup #e oameni sa rea i&am un scop comun! traim ace easi sen&atii #e comuniune! #e egatura cu cei a ti membri ai grupu ui. Aceasta nu repre&inta

/C

#ecat un mic pas #e a iubirea fata #e un a t om sau un grup #e oameni! a trairea puternica si atotcuprin&atoare a sentimentu ui #e iubire si #e contopire cu fiecare in parte sau c%iar cu tot ceea ce ne incon*oara. Starea #e comuniune este starea #espre care $orbesc toti sfintii si inte eptii. +eocam#ata insa! ne traim propriu EU si mu ti #intre noi se impotri$esc starii #e comuniune! o e$ita sau se tem #e ea! #eoarece cre# ca in fe u acesta $or fi ipsiti #e contactu cu propria in#i$i#ua itate. Nimic nu poate fi mai #eparte #e a#e$ar. +e fapt! in aceasta stare mistica #e comuniune traim mai puternic si mai #ep in Eu) propriu! asa cum este e in rea itate. "ai mu t #ecat in oricare a ta stare! #e$enim noi insine! pentru ca singuru mo# #e a trai comuniunea #ep ina cu cei a ti este sa fii mai intai in #ep in acor# cu tine insuti. Incercati sa in$a uiti tot ce $a incon*oara intr)un %a ou #e #ragoste! iubire si numai asa o sa reusiti sa #e$eniti !!UN TOT, care apoi este usor #e mo#e at. Aprofun#an# stu#iu acestei curs $eti #escoperi cate$a exercitii simp e! care $a $or con#uce a #e&$o tarea acestui tip #e trairi. Exercitii e sunt astfe a catuite! incat cu a*utoru or sa puteti a$ansa singuri #e fiecare #ata cate o etapa. Nu trebuie sa treceti #e a un exercitiu a a tu pana can# nu simtiti ca sunteti gata pentru aceasta. Cititi cu atentie fiecare exercitiu pana can# stapaniti te%nici e. Nu $a #escura*ati can#! parcurgan#u) e! nu obtineti re&u tate e asteptate. Re uati) e can# sunteti mai o#i%niti. Una #intre prime e etape a e procesu ui #e $in#ecare este aceea #e a a#uce pacientu in stare #e armonie cu $in#ecatoruI. A$an# %aru bunu ui psi%o og! acest ucru reuseste perfect. +aca iubirea #umnea$oastra i&$oraste peste oameni $eti putea percepe toate ucruri e reciproc egate si inter#epen#ente! constienti&an#u) e ca parti a e ace uiasi intreg unic si atotcuprin&ator. Can# !!totu este un tot,! sunteti e iberati #e necesitatea #e a formu a *u#ecati #espre ucruri e comp exe. Aceasta este starea !!in afara bine ui si a rau ui,! in care nu exista nimic corect sau incorect! nimic bun sau rau. Can# $a transformati intrun obser$ator! af an#u)$a in starea #e comuniune. #e$eniti un me#ium abso ut. +aca ati reusit sa percepeti informatii e psi%ice! cu un foarte mic efort sup imentar! puteti inainta pe ca ea insusirii #eprin#eri or #e $in#ecare. Informatii e $enite trebuie #eco#ificate. E e apar brusc! sub #iferite forme ) $i&iuni #e corpuri geometrice! figuri #e anima e! peisa*e! c isee #e fi me ) prin simturi e proprii sau te epatic. Unii $in#ecatori isi antrenea&a corpu pentru a simti #urerea persoane or! #ar nu este recoman#abi ! #in cau&a ca prin acest proce#eu boa a trece a $in#ecator prin corpuri e energetice. Intre comuniunea cu cei a ti si $in#ecare exista o etapa interme#iara. Aceasta etapa! in care se primesc informatii e necesare! este cunoscuta #e me#iumuri #rept !!citire,. Citirea psi%ica poate ua orice forma! #ar in toate ca&uri e este premergatoare procesu ui #e $in#ecare si este o parte a acestuia. Can# #oriti sa $in#ecati unu #intre prietenii #umnea$oastri! intrati in starea #e comuniune cu acesta! apoi intrebati)$a #espre starea ui fi&ica! Cunoasteti #e*a raspunsu . In momentu acesta prietenu formea&a o parte #in propria #umnea$oastra fiinta. -e ba&a informatii or pe care e)ati primit! puteti trece a $in#ecarea prietenu ui. COR-UL ASTRAL

//

La fe cum a$eti o structura fi&ica! a$eti si o structura psi%ica! a catuita in principa #in aura 'emanatii e energetice care incon*oara toate fiinte e $ii( precum si #in c%a3re 'puncte energetice #eosebite a e aurei(. Aceasta structura este cunoscuta sub nume e #e !!corp astra ,. E este capabi sa paraseasca pentru un timp corpu fi&ic! fenomen cunoscut sub #enumirea #e !!ca atorie in astra ,. Aceasta se intamp a #e obicei in timpu somnu ui '$ise(! #ar aceasta ca atorie in astra a corpu ui astra nu trebuie sa #epaseasca 4 ore #e can# a parasit corpu fi&ic. +aca aceasta #epaseste ce e 4 ore! si corpu astra ramane agatat in astra . inter$ine moartea fi&ica. Corpu astra este ce mai fricos! si in ca&u unui soc #e frica! ne speriem #e ce$a si simtim ce$a in piept! #e fapt atunci corpu astra se #esprin#e #e corpu nostru . +e aceea in acci#ente! corpu astra pri$este #e sus si e nicio#ata nu este imp icat in acci#ente. Tot ce perturba functionarea norma a a organismu ui unui in#i$i# si poate #istruge sanatate se poate re&o $a prin #esc%i#erea c%a3re or. +e exemp u! rememorarea unui e$eniment #ureros 'care poate fi recreat menta ! reconstituit ca o imagine in a#e$aratu sens a cu$antu ui( se #epune pe c%a3ra! stationea&a aco o si franea&a sau b oc%ea&a f uxu #e energie care $ine #inspre c%a3ra respecti$a,. -erturbatii e fi&ice si psi%ice pot a$ea #rept cau&a astfe #e franari si a#esea $in#ecatoru #epune eforturi mari numai pentru a curata sau $in#eca aceste c%a3re . -entru $in#ecari fo osim urmatoare e c%a3re! pornin# #e *os in sus. C%acre e. /. "u a#%ara 4. SOa#is%ana ;. "anipura @. Ana%ata A. 1is%i#%a B. A*na I. S%asrara /. -rima c%a3ra! sau c%a3ra coccisu ui! este ase&uta a barbati a ba&a co oanei $ertebra e iar a femei intre o$are. Este singura c%ar3a ase&ata #iferit a ce e #oua sexe. Ea este numita c%a3ra !!#e ba&a,! iar uneori c%a3ra !!#e supra$ietuire,! #eoarece este egata, #e mecanisme e organe or umane care mentin corpu fi&ic in $iata. +e exemp u! can# pe neasteptate sunteti in perico sau intr)o situatie critica! prima c%a3ra se #esc%i#e pentru a e ibera informatii e acumu ate! care $a sunt necesare pentru a supra$ietui sau a a*uta a te persoane sa supra$ietuiasca. +aca ati ramas fara bani sau fara ser$iciu! proprietaru $)a scos #in casa etc.! aproape sigur $a af ati concentrat in c%a3ra #e supra$ietuire ) prima c%a3ra! Intreaga #umnea$oastra atentie psi%ica este in#reptata spre mentinerea ba&e or $ietii. 4. A #oua c%a3ra! sau !!c%a3ra sp inei,! este ase&ata ime#iat sub ombi ic. -rin acest centru energetic percepem emotii e ce or a ti oameni. Capacitatea psi%ica, #e a percepe ceea ce simt cei a ti oameni se numeste

/4

!!c arsensibi itate, 'c arsen&iti$itate(. Numerosi oameni au aceasta a #oua c%a3ra foarte acti$a si au acest #ar a psi%icu ui! fara a)/ fo osi. O #o&a #e c arsensibi itate este foarte uti a! #eoarece $a permite sa fiti mai sensibi i fata, #e cei a ti oameni si sa sesi&ati situatii e #e perico . +ar o c%a3ra arg #esc%isa poate con#uce a traumatisme. ata unu #intre exemp e e tipice #e comportament a unui om care are a #oua c%a3ra arg #esc%isa,. sunteti bine #ispus si primiti $i&ita unui prieten! cu care $reti sa ser$iti o cafea si sa stati #e $orba,. +ar prietenu are nep aceri si este intr)o stare #epresi$a. 1a exprimati compasiunea si inte egerea! $reti sa) a*utati! ii aratati partea buna a situatiei sa e. -rietenu se simte mu t mai bine! capata cura* si a p ecare este mai inistit si mai $ese . +umnea$oastra insa simtiti o apasare stranie. Gara sa stiti ati pre uat gri*i e si simtaminte e prietenu ui. Nu $a sfatuim sa actionati pentru a #e&$o ta c arsensibi itatea! #eoarece exista proce#ee mai simp e si mai putin #ifici e #e a #e$eni me#ium. A #oua c%a3ra este egata si #e energia sexua a. Este punctu #e excitatie si receptie a sen&atii or sexua e si un centru important in practica tantra Foga! un tip #e me#itatie foca i&ata pe comuniunea sexua a ca mo# #e a atinge stari superioare #e constiinta. ;. A treia c%a3ra! #ispusa in p exu so ar! este punctu #e #istribute a energiei in corp. +esi este ase&ata putin mai sus #e ombi ic! in !!contemp area ombi icu ui, se are in $e#ere tocmai aceasta c%a3ra. A treia c%a3ra actionea&a in aturan# efecte e energiei psi%ice in corp! #e&ec%i ibran# #in punct #e $e#ere energetic intregu corp! ceea ce creea&a, un %aos energetic in in#i$i#. Can# sunteti speriat sau ner$os! sau #aca sunteti constipat! simtiti o contractie in acest centru! @. A patra c%a3ra situata in #reptu inimii! este c%a3ra iubirii! a tan#retii si compasiunii. Este c%a3ra comuniunii! care actionea&a in ca&u iubirii a#e$arate fata #e sine 'este ce$a tota #iferit #e narcisism(! a iubirii fata #e un a t om! fata #e un grup #e oameni sau fata #e toti si #e toate. "u te tipuri #e me#itatie #in Orient sunt concentrate asupra #esc%i#erii ce ei #e)a patra c%a3re. A. A cincea c%a3ra! ase&ata a ba&a gatu ui! este c%a3ra comunicarii. +aca trebuie sa spunem ce$a si nu o facem! aceasta c%a3ra se strange si se #ec ansea&a o boa a a gatuiui ) aringita! %ipertiroi#ie sau amig#a ita. +aca sunteti foarte sensibi i! simtiti anumite sen&atii nep acute in cea #e a cincea c%a3ra atunci can# cine$a $a ob iga sa $orbiti. In ca&u specia isti or in citirea aurei si a $in#ecatori or! inc%i#erea partia a sau tota a a c%a3rei 1isu#%a #uce a #escifrarea eronata a informatii or primite. Ca si c arau#ibi itatea! te epatia in grup este egata #e asemenea #e cea #e a cincea c%a3ra. -utem spune ca a cincea c%a3ra este centra prin care comunica, spiritu sau suf etu 'care stie into#eauna ce $a prieste( cu mintea sau persona itatea #umnea$oastra. B. A sasea c%a3ra! A*na! situata in mi* ocu fruntii! este numita si !!a trei ea oc%i,. Este c%a3ra care creea&a imagini e $i&ua e! ne permite sa $e#em aura si #eco#ifNica informafii e psi. Capacitatea #e a crea imagini $i&ua e se numeste !!c ar$i&iune, si este fo osita, a#esea #e cea mai mare parte a cititori or #e aura,. Un simptom ca a sasea c%a3ra este inc%isa poate fi #urerea #e cap. Acest centru ne permite sa stim can# a te persoane se gan#esc a noi. Este o forma #e te epatie. Can# cine$a in#reapta catre noi un f ux putemic #e energie pentru a af a a ce

/;

ne gan#im sau pentru ca se gan#este a noi! persoana !!patrun#e in mintea noastra,,. -utem percepe aceasta ca pe o #urere sur#a #e cap! sau #oar ca pe o apasare intre sprancene. "u te tra#itii mistice consi#era #esc%i#erea ce ui #e)a trei ea oc%i ca un e$eniment #eosebit! #eoarece repre&inta constienti&area si i uminarea spiritua =P. -entru a #e$eni me#ium ni este ob igatoriu sa #e&$o tam acest centru. I. Cea #e)a saptea c%a3ra! !!c%a3m superioara,! este ase&ata in crestetu capu ui 'c%a3ra parieta a(. Este c%a3ra cunoasterii sau a intuitiei pure. Can# un me#ium intra in transa! e asa sa patrun#a energia cosmica in corp! orientin#)o spre cei a ti centri. Energia cosmica este egata nemi* ocit #e energia -amantu ui. Intrebuintarea cu preci&ie a ce or #oua forme #e energie si contopirea or confera $in#ecatoru ui o anumita sensibi itate psi%ica! fa$ori&an# #e asemenea e$o utia acestuia si transforman#u) intr)un !!cana uminos,! atat in timpu citirii simptome or bo ii! cat si pe #urata $in#ecarii. Can# a saptea c%a3ra este #esc%isa si #e&$o tata corespun&ator! ce mai mare #ar a omu ui este intuitia care a*unge pana a c ar$i&iune. -rin me#itatia asupra acestei c%a3re! misticii ating starea #e iniste tota a si #e constiinta cosmica! in aceasta stare pertecta nu este ne$oie #e nici un fe #e efort orientat spre #e&$o tarea si fo osirea capacitati or psi%ice #eoarece! pri$in# #in interioru sau! fiecare poate sa primeasca informatii e #e care are ne$oie! fara a pune intrebari si fara a intampina pie#ici. A saptea c%a3ra este #e asemenea c%a3ra fo osita #e me#iumuri in spiritism! atunci can# acestea isi parasesc trupu si permit spirite or sa $orbeasca prin ei. Transa in care , intra me#iumu este un fenomen foarte comp ex si poate sa repre&inte perico e pentru cei nepregatiti. +atorita comp exitatii sa e! aceasta transa nu poate fi in$atata #in carti. Ea se poate stu#ia numai sub con#ucerea nemi* ocita si obser$atia atenta a unui me#ium sau profesor care are mu ta experienta in atingerea starii #e transa. "ai exists si a te c%a3re secun#are in pa me e maini or si pe ta pi e picioare or. C%a3reie #in ta pi a*uta a mentinerea egaturii omu ui cu -amantu ! rea i&an# ec%i ibru $ita intre energia pamanteana si energia cosmica primite prin a saptea c%ar3a. Inc%i#erea c%a3re or #in ta pi pro$oaca a#esea racirea picioare or si imitan# cantitatea #e energie terestra patrunsa in organism! poate face omu sa se simta nesigur! #ebuso at sau sa se comporte #e parca n)ar fi in toate minti e. Une e persoane cu aptitu#ini #e me#ium! can# intra in transa! cauta sa)si #esprin#a comp et ta pi e #e pe -amant! pentru a re#uce a minimum contactu cu p anu materia . Incepatorii care #oresc sa #e$ina me#ium sunt sfatuiti sa parcurga pe *os.&i nic ;)@ 3i ometri! pentru a)si foca i&a atentia psi%ica asupra c%a3re or #in ta pi si a e #esc%ic e. C%a3re c maini or sunt se#iu energiei crearoare. E e sunt ase&ate in punctu centra #intre #egetu mare si aratator. Aceste c%a3re intra in actiune can# infaptuim sau mesterim ce$a. mu ti $in#ecatori isi fo osesc maini e pentru primirea si transm%erea energiei si informatii or necesare $in#ecarii. Exista si a te posibi itati #e citire a starii organisme or! #ar aura si c%a3re e sunt aproape tot#eauna obiecti$e e ce e mai importante.

/@

LEGATURA RECI-ROCA 1IN+ECATOR)-ACIENT +upa cum $a puteti imagina! egatura reciproca #intre $in#ecatoru care examinea&a si pacientu examinat este unica si a#esea foarte stransa. +aca eu $in a #umnea$oastra sa ma $in#ec si imi #au acor#u sa af ati #espre mine ucruri pe care e ascun# cu mu ta gri*a #e prietenii cei mai apropiati! sau c%iar fata #e mine! imi #au #e asemenea acor#u pentru fo osirea energiei noastre reunite ca sa pro$ocam sc%imbari in interioru corpu ui rneu! posibi si in afara imite or ui. +aca ma #au pe maini e #umnea$oastra! am con$ingerea ca $eti face tot ceea ce trebuie facut! si cat se poate #e ca ificat. Am con$ingerea si ca nu $eti fo osi informatii e pe care e)ati primit #e a mine in #auna mea sau a oricarei a te persoane. Am con$ingerea ca #aca nu stii raspunsu a une e #intre prob eme e me e! mi)o $eti spune #irect si nu $a $eti preface #in orgo iu ca puteti $in#eca! #e exemp u! canceru ! atunci can# $a sta in puteri #oar $in#ecarea #ureri or #e cap. Am con$ingerea ca nu ma $eti minti nici #in gresea a! nici in mo# constient. Si stiu ca tot ce faceti! faceti cu suf etu curat. In ca&u in care #umnea$oastra! ca $in#ecator! cre#eti ca este a#misibi sa comiteti fapte ipsite #e etica! acum este momentu ce mai potri$it sa intrerupeti ectura acestei curs si sa $a ocupati #e cu totu a tce$a mai putin impo$arator. Te%nica $in#ecarii nu este prea comp icata! #ar a fi $in#ecator este ne$oie #e ce$a mu t mai serios #ecat #eprin#eri e te%nice sau sensibi itatea a stari psi%ice. QAR"A SI ETICA Qarma este o amintire inconstienta ) cunoastere! atasament! re atii nefina i&ate! #orinte nerea i&ate si a te cic uri neinc%eiate! in imba sanscrita acest cu$ant inseamna fapta si actiune. +ictionaru Rebster #efineste 3arma ca pe un termen bu#ist sau %in#uist care inseamna !!tota itatea actiuni or umane intr)una #intre steri e fericite #e existenta! care este consi#erata #efinitorie in soarta omu ui in ca#ru $ieti or urmatoare! a tfe spus #estin! soarta,. Sa actione&i pe ba&a ce or mai profun#e amintiri si sentimente acumu ate in memorie #in $ieti e anterioare inseamna sa actione&i conform propriei 3arme. !!A fi fericit #e existenta, nu inseamna in mo# ob igatoriu $ieti sau intrupari incununate #e succes! aceasta inseamna si momente fericite a e pre&entu ui. Can# pronuntati !!Acum,! acest moment a pre&entu ui nu mai exista! e #e$ine trecut si se #uce pentru tot#eauna! Timpu este un sistem #e masura in$entat #e fiinte e umane pentru a se simti mai bine si a fixa in constiinta $iata fi&ica proprie. +ar in acti$itatea superioara #esfasurata #e $in#ecator! timpu ne $a a*uta sa ne #am seama ca e poate sa nu existe! ca in ocu ui exista un ant nesfarsit #e momente !!Acum,. Aceasta a a$ut in $e#ere fi osofu grec Serac it in sec. 1 i.e.n.! can# afirma. T in ace asi rau nu se poate intra #e #oua ori?. Timpu interactionea&a cu 3arma. orice ati fi facut pana in aceasta c ipa este ceea ce sunteti c%iar in c ipa respecti$a. 1ec%iu precept care ne sfatuia sa traim fiecare c ipa #e parca ar fi u tima nu inseamna #e fe ca trebuie sa p ecam cu trasura pana in ia# sa ne #esfatamP E inseamna! pur si simp u! ca trebuie sa fim gata sa raspun#em! fiecare pentru sine! ) fie in fata con#ucatori or nostri spiritua a! fie in fata ui +umne&eu. Comportamentu ipsit #e etica afectea&a 3arma si ne este mu t mai greu sa patrun#em in fiecare !!Acum, fericiti! iberi si neimpo$arati #e #atorii psi%ice., +aca tota itatea fapte or #umnea$oastra in acest moment! in aceasta stare #e existenta

/A

superioara! $a #etermina soarta pentru momentu urmator! cunoasterea acestui fapt $a a*uta sa $a comportati in momentu acesta! Can# fapte e #umnea$oastra $in in contra#ictie cu etica! $a comp icati munca #e $in#ecator! care se $a #o$e#i prea putin eficienta! #eoarece $a tu burati constiinta. Astfe $a comp icati $iata si mergeti pe un #rum gresit. 1in#ecarea ofera posibi itati nebiinuite pentru o comportare etica pe tot parcursu $ietii! atunci can# acor#ati a*utor a tor oameni. A fi etic nu inseamna ca trebuie sa proce#ati tot#eauna asa cum $a sopteste !!instanta, #umnea$oastra interioara. Uneori! ea $a poate #icta fapte contrare eticii. Sunteti un suf et supus *u#ecatii. Constituiti o parte a intregu ui! sunteti esenta propriei fiinte. Atunci can# $a af ati m starea #e comuniune! cunoasterea se af a in #umnea$oastra in toate #eta ii e $ietii coti#iene. -urificarea 3armei se face prin. ) sc%imbarea mo#u ui #e gan#ire. cre#inta in +umne&eu! gan#iti po&iti$! transmiteti semna e #e iubire ! in prim p an +umne&eu! apoi p ante ! anima e! fami ie! iar propria persoana pe u timu p an. ) face)ti #onatii fie a persoane sarace ce$a #e mancare aproape &i nic sau #onatii a construire #e biserici! sau acatiste. etc 1IN+ECAREA -SISICA Ne punem intrebarea. cine rea i&ea&a $in#ecarea #e fapt! #umnea$oastra ca $in#ecator sau omu pe care i $in#ecatiM Ce se poate spune #espre !!spirite e $in#ecatoare, sau #espre !!mentorii $in#ecatori,! #espre care poate ati au&itM +aca $in#ecarea nu o rea i&ati #umnea$oastra! ce insemnatate mai are comportamentu conform norme or eticii. Neconforman#u)$a eticii! puteti pro$oca un mare rau ca $in#ecator! pornin# #e a premisa ca $in#ecarea $ine #intr)o stare care totu este un intreg! in rea itate nimeni nu rea i&ea&a $in#ecarca! ci aceasta se pro#uce in con#itii e unei coor#onari #e forte care face ca o stare #e existenta sa poata fi sc%imbata cu a ta. Can# pacientu se af a in stare #e comuniune cu $in#ecatoru ! acesta #in urma foca i&ea&a energii e asupra unui re&u tat unic si #orit #e aman#oi $in#ecarea pacientu ui. Can# are oc sc%imbarea starii se pro#uce $in#ecarea. Aceasta mobi i&are a forte or cosmice aminteste mu t #e me#itatia sau rugaciunea orienta a. In rea itate este c%iar o rugaciune in care nu a$em #ecat o cre#inta! a carei forta este capabi a sa urneasca muntii. 1in#ecarea este un proces in ca#ru caruia $in#ecatoru intra in acor# cu armonia energii or cosmice! 'pe care! #aca #oriti! o puteti consi#era +umne&eu(! si prin aceasta se transforma intr)un cana prin care poate circu a aceasta energie. Te%nica pre&entata in aceast curs este #estinata sa a*ute $in#ecatori or incepatori sa atinga aceasta stare #e comuniune cu pacientu si Cosmosu si sa actione&e in armonie. Energia transmisa in timpu procesu ui #e $in#ecare psi%ica este uneori mare si este e$i#ent ca! fo osita incorect! poate #istruge ec%i ibru . Au existat fapte atestate #e insemnari e unor $in#ecatori! care au facut rau! uti i&an#u)si #eprin#eri e. 1ina o poarta si cati$a $raci ai unor triburi primiti$e si cei care sunt a#eptii magiei !!negre,. Noi insa $om #e$eni $in#ecatori mai #egraba in fo osu ce or a ti.

/B

+eprin#eri e $iitoru ui $in#ecator se $or #e&$o ta in functie #e #urata #e mentinere a acestei stari #e comuniune. -entru ca am consi#erat ca punct #e p ecare in acti$itatea noastra afirmatia ca tot ce se petrece repre&inta o parte #in e$o utia armoniei cosmice! c%iar #aca nu constienti&am tot#eauna! este un sens anume in faptu ca nu poti face un fe #e rau atunci can# esti $in#ecator. In fine! ca $in#ecator! sunteti pe #ep in responsabi #e toate trairi e proprii! a fe cum toti cei a ti sunt responsabi i in u tima instanta #e proprii e or trairi. Ca $in#ecator nu puteti sa faceti nimic unei a te persoane fara $oia acesteia. -uteti #oar sa a*utati oamenii sa faca, ceea ce a$eau #e gan#! intr)un fe sau a tu . +aca un organism nu #oreste sa fie $in#ecat! nu $eti putea face nimic pentru a) a*uta. ata #e ce toti marii $in#ecatori au a$ut si pacienti pe care nu i)au putut trata. Can# intrati in armonie cu un pacient! comunicarea a ni$e spiritua cu acesta $a poate arata ca in momentu respecti$ aceasta persoana nu #oreste sa fie $in#ecata #e #umnea$oastra. -oate! conform 3armei sa e! e trebuie sa $a inta neasca si sa primeasca un sfat #espre boa a sa. Sau #impotri$a! soarta ui este sa fie prins prin egaturi 3armice #e un a t $in#ecator si sa se trate&e! in mo# ob igatoriu! a ce a ait. Legi e uni$ersa e ne arata ca ucruri e sunt asa cum sunt! nu cum $rem noi sa e $e#em. In acest ca& $a puteti pune intrebarea. care este #iferenta #aca $oi fi sau nu $in#ecator! #aca $oi proce#a etic sau nu si imi $oi fo osi capacitati e pentru a face bine sau rauM -robabi este greu #e inte es si este si mai greu #e acceptat! #ar nu exista nici un fe #e #iferenta. Cum am mai spus! #e$enin# $in#ecator! nu $eti #e$eni nici mai bun! nici mai fericit. 1eti #e$eni $in#ecator ca sa fiti $in#ecator! pentru ca aceasta se af a in interioru #umnea$oastra si nu #in a te moti$e. +aca $eti incepe sa cre#eti ca stiti in ce consta bine e pentru ce a a t! aceasta o sa $a comp ice munca si o sa $a pro#uca numai insatisfactii. Ca $in#ecator! nu $eti putea nicio#ata sa impuneti a tuia i#ei e #umnea$oastra! #ar #aca i $eti a*uta sa)si inte eaga $iata si i#ei e proprii! e $a putea fi interesat #e a e #umnea$oastraN. Cu orice risc! trebuie sa stabi im un a#e$ar incontestabi $iata fiecarui om este propria ui $iata. Orice am #escoperi! pe masura ce a$ansam pe #rumu $ietii! #e a nastere catre moarte! este ceea ce am creat. Un mare psi%o og spunea. !!Eu nu exist in aceasta ume ca sa)ti in#reptatesc asteptari e. ar tu nu traiesti ca sa mi e in#reptatesti pe a e nie e..., 1om merge ce$a mai #eparte si $om formu a putin #iferit. nu ma af u aici ca sa fac ce$a pentru tine! iar tu nu te af i aici ca sa faci ce$a pentru mine. Existenta in comuniune este o rea itate pe care o constatam #e#esubtu #rame or si agitatiei $ietii noastre coti#iene! Tot#eauna suntem in comuniune! #esi sesi&am aceasta #oar intamp ator. Aceasta inseamna ca EU sunt TU! iar TU esti EU. -oate ca aceasta suna ca o formu a mistica! #ar este un a#e$ar care #e$ine e$i#ent! #aca traim macar o singura #ata comuniunea cu un a tu sau cu toti cei a ti. Scopu ucrarii #e fata este #e a $a orienta spre trairea acestei stari. Co eri#ge recoman#a sa se practice !!#orinta #e a stopa necre#inta, pentru a percepe rea itatea ascunsa #inco o #e fante&ii e ce e mai e$i#ente. -entru a fi $in#ecator! trebuie sa in$atati sa $a stopati necre#inta si sa rea i&ati ce $a propuneti. C%iar #aca nu $eti reusi! nu a$eti a pier#e mai mu t #ecat cate$a ore necesare ecturii si exercitii or practice! #ar

/I

puteti obtine o anumita experienta in #omeniu psi%icu ui. In ma*oritatea or! exercitii e pre&entate in aceast curs nu sunt comp icate. +oriti$a stoparea necre#intei si $eti $e#ea ce se intamp a. Sunt necesare aici une e a$ertismente si in$itatii. Ca $in#ecator sa nu $a imaginati nicio#ata ca sunteti cu a#e$arat me#ic! pina can# nu $eti reuni cunostiinte e expuse in aceast curs cu abso $irea unei facu tati #e me#icina. 1in#ecatoru operea&a cu forte e cosmice! imense si atotputernice! si atrage a#esea re&u tate pa pabi e. E poate $in#eca si bo i pentru care me#icina c asica nu a gasit! reme#ii! #ar re&u tate e obtinute pot fi si tota #iferite #e ce scontate! can# actionea&a contrar sortii. Gorte e cu care operea&a $in#ecatorii pot fi percepute si contro ate a une e ni$e e #e existenta. La a te e! nu se supun contro u ui. 1in#ecatoru poate sa cunoasca eseu ! uneori poate sa nu aiba #reptate! poate c%iar sa fie pe#epsit pentru mo#u pe care i practica. Corpu fi&ic este un mecanism comp ex. Can# o partea unui mecanism se #efectea&a! pentru reparatii trebuie sa c%emam un mecanic ca ificat in ca&u nostru! me#icu . +aca $ine a #umnea$oastra un om bo na$ #e cancer! ap icati)i orice proce#eu psi%ic posibi ! #ar ob igati) sa se a#rese&e si unui me#ic specia ist. 1in#ecati printr)un singur proce#eu! prin care $a puteti pune in $a oare capacitati e psi%ice. +e&$o tan#u)$a capacitati e #e $in#ecator ) ca e #e intoarcere nu mai exista. EU) tin#e spre cunoasterea spiritua a. +e retinut. tot ceea ce faceti exista #e*a intr)un a t p an. Aceasta $a e iberea&a si $a permite sa faceti si a tce$a! caci a fi $in#ecator nu este mai important #ecat a fi me#ic sau inginer. Giti #esc%is a toate posibi itati e! fo ositi)$a capacitati e in fo osu propriei cresteri ! asati orgo iu ! nu sunteti acum mai buni #ecat cei aiti sau mai buni #ecat ininte. +e$enin# $in#ecatori! faceti un pas mare pe #rumu spinos si p in #e a$enturi pe care puteti merge s u*in# pe cei aiti. Aceasta trebuie sa $a in#emne In permanenta sa $a #escoperiti tot mai mu t in interioru #umnea$oastra noi si noi capacitati! cu care ati fost in&estrat #e a nastere! ca orice fiinta umana. -entru a #e$eni $in#ecatori! nu $i se cere mai mu t #ecat sa #oriti sa fiti #umnea$oastra insi$a! iubiti pe +umne&eu mai mu t #ecat orce. #ecat p ante e !anima e e! fami ia ! propria #umnea$oastra persoana. Asa #ar semanati iubire si $e)ti a$ea iubire. -ROCE+EE +E 1IN+ECARE Energia psi%ica Energia psi%ica este o forta puternica. +ar este o sabie cu #oua taisuri. Nu trebuie sa o transformam intr)o sperietoare sau in ce$a tainic. Exista nenumarate sisteme si meto#e #e fo osire a energii or psi%ice In rea itate! oricine practica $in#ecarea se ba&ea&a in fina pe un sistem care este tota itatea creatii or sa e proprii. Cei care se pregatesc sa #e$ina $in#ecatori pornesc prin a stu#ia. Ca in orice #omeniu a artei sau stiintei! este mu t mai simp u si mai eficient sa) ti gasesti #rumu propriu #upa ce ti)ai insusit #eprin#eri e practice si ba&e e teoretice existente. In cursuri e urmatoare $om stu#ia principa e e etape a e proce#ee or #e $in#ecare prin comunicare $i&ua a sau a #istanta. 1om $orbi #e asemenea #espre $in#ecarea cu a*utoru

/D

spirite or con#ucatoare si #espre c%irurgia me#iumistica. Energii -entru a simp ifica efectuarea exercitii or! este necesara insusirea in prea abi a termino ogiei #e specia itate. -entru inceput $om spune cate ce$a #espre energie. -rin energie inte egem ceea ce c%ine&ii #enurnesc !!Uui, iar in#ienii !!prana,. Go osin# termino ogia simp a #in &i e e noastre! putem consi#era energia ca o T$ibratie, fie buna fie rea sau #e a ta natura. Energia este acea forta magica in$i&ibi a care ump e Cosmosu ! pentru exprimarea careia ficare imba are un termen propriu si pe care nimeni inca nu aputut sa o exp ice. 1orbin# #espre energie! facem #istinctie intre T energia terestra,! !!energia cosmica,! !!energia $in#ecatoare, etc +enumiri e #efinesc #iferite subcategorii #e energii. Unui #intre principii e noastre! care este si un principiu sustinut #e teorii e foarte a$ansate a e mu tor fi&icieni! este ace a care sustine ca in Uni$ers totu este facut #in energie! ea ramanan# mereu aceeasi forta! c%iar #aca are forme #iferite #e manifestare. +e exemp u! o energie oarecare ia forma unei bucati #e emn! iar o a ta ia forma unui cot et. Ambe e forme pot suferi o transmutatie ) pot fi sc%imbate printr)un proces #e oxi#are. Can# ar#eti o bucata #e emn! energia acesteia se transforma in ca #ura! fum! cenusa= can# mancati cot etu ! energia acestuia ia forma #umnea$oastra. Exercitiu. +aca #oriti ca persoana #e anga #$s sa fie #e acor# cu #$s intr)o prob ema ! sau sa $a in#ep ineasca o #orinta ! care in mo# norma $)ar fi refu&at! pri$iti)i cu atentie crestetu capu ui! ocu un#e se af a un , $arte*, #e par! imagine care $a ramane in minte si c%iar #aca persoana respecti$a nu mai este anga #$s si ii transmite)ti semna e #e iubire. te iubesc! te iubesc! te iubesc!............. 'AC)/CC ori sau mai mu t( #aupa care ii transmiteti sa fie #e acor#! sau sa $a in#ep ineasca acea #orinta. Aceasta se repeta pana can# $i se rea i&ea&a #orinta. Nu contea&a #aca este femeie sau barbat sau #aca suntetu femeie sau barbat. -rin transmiterea semna e or #e iubire se ri#ica frec$enta persoana respecti$e! si $)a fi #e acor# cu #$s. SuccesPPPPPP CURS I1 I"-A"ANTAREA Imparnantarea este un proces simp u si #eosebit #e eficient! care asigura stabi irea sau rnentinerea contactu ui cu energia terestra. Ea este foarte importanta in toate forme e #e me#itatie sau in acti$itatea #e me#ium! ca un mi* oc ce ne mentine fiinta in contact permanent cu trupu ! caci ni$e e e psi%ice pot fi contro ate numai #intr)un oc af at intr)o tainica egatura cu -amantu . +e)a ungu intregii noastre acti$itati! numai intr)un singur ca& $om renunta a

/L

impamantare! si anume in ca&u e$itatiei. -entru a ne impamanta! este #e #orit sa stam pe un scaun cu spatar #rept si cu ta pi e pe po#ea. "aini e si picioare e nu se incrucisea&! ase&am maini e pe coapse cu pa me e in sus. Inc%i#em oc%ii! ne re axam si ne e iberam mintea #e gan#uri . Acum ne imaginam un tarus sau un cor#on! un cab u sau ce$a asemanitor prin care trece energia #in prima c%a3ra si ne eaga#e mie&u -amantu ui. C%iar #aca ocuiti a eta*u &ece a unui b oc! $a imaginati ca acest con#uctor #e energie strabate toate eta*e e! prin ocuinte e $ecini or si prin toate p ansee e! in#ifferent #aca sunt confectionate #in ote ! beton si stic a. Nimic nu poate sta$i i energia psi%ica. Repetati acest exercitiu pana can# $eti fi foarte fami iari&at cu e . Tarusu #umnea$oastra #e impamantare $a confera siguranta ca sunteti bine ega #e -amantu )mama si corpu #umnea$oastra se af a in siguranta #in punct #e $e#ere fi&ic! fiin# mai bine pregatit pentru a prinii noua energie psi%ica pe care o subor#onati. Nu $a ne inistiti ca aceasta operatiune o sa $a rapeasca mu t timp. Impamantarea este un mi* oc atat #e pretios In arta $in#ecarii! incat merita timpu consumat. I"AGINI 1I2UALE !!-ro#ucerea imaginii $i&ua e, semnifica crearea unei repre&entari psi%ice. Este una #intre ce e mai importante te%nici fo osite in arta $in#ecarii. Timp #e mai mu te seco e aceasta capacitate era mu t so icitata, #oar #e #iferite sco i consacrate misticismu ui orienta ! #ar in pre&ent este fo osita #e aproape toate sco i e care)si propun ri#icarea ni$e u ui #e constiinta. -entru a #e$eni me#ium sau $*n#ecator nu este necesar sa $e#em imagini c are. In timp ce unii creea&a cu usurinta, a#e$arate tab ouri! a tii nu pot obtine nicio#ata o repre&entare c ara. "a*oritatea oameni or isi formea&a mai usor imagini e $i&ua e #upa o oarecare practica. +aca reusiti sa $a cana i&ati intr)o singura #irectie intreaga energie psi%ica! concentran#u)$a asupra repre&entarii menta e! $eti transforma cu usurinta aceasta repre&entare in rea itatea fi&ica a $in#ecarii. Can# ucrati ca $in#ecator! trebuie sa $a af ati #e obicei intr)o usoara transa. Ce putin pana can# $a instruiti! aceasta $a $a fi #e a*utor pentru a nu fi #istras #e a tce$a. +ecup ati te efonu . Nu trebuie sa ascu tati ra#iou in timp ce efectuati actiuni #e $in#ecare. Nu fumati si nu mestecati guma. Transforrnati) $a intr)o ca e pura prin forte e proprii. Si nu $a grabiti. Re axati)$a! con$ingeti)$a ca fina i&ati fiecare etapa a caii pe care o urmati si bucurati)$a #escoperin# uimitoru #ar a naturii. EJERCITII. -ROCE+EE SI"-LE +E 1IN+ECARE

4C

/. Ase&ati un prieten pe un scaun cu spataru #rept. ta pi e $or fi ipite #e po#ea. Aceasta po&itie permite energiei sa circu e iber prin c%a3re e sa e. -e genunc%i nu trebuie sa aiba nici un obiect. "aini e se asea&a pe genunc%i! cu pa me e in sus. Aceasta po&itie este #esc%isa si creea&a posibi itatea perceptiei energii or. -ersoana care sta pe scaun poate tine oc%ii inc%isi sau #esc%isi 'cum #oresteaaa(! #ar nu trebuie sa me#ite&e sau sa intre in transa. 4 Inc%i#eti oc%ii! re axati)$a pe cat posibi !e iberati)$a #e gri*i si in#reptati$a atentia catre prietenu #umoastra! pacientu . ; Impamantati)$a mai intai pe #umnea$oastra! apoi pe pacient. in ca&u acestuia! impamantarea se rea i&ea&a in ace asi fe ! imaginan#u)$a egatura care porneste #e a prima c%a3ra a acestuia catre centru pamantu ui. sa nu $a mirati #aca impamantarea ui $a arata a tfe #ecat a #umnea$oastra. Acum operati cu energia acestuia! care poate ua a te forme #ecat energia #umnea$oastra. @. +upa ce ati inc%eiat prime e trei etape! sunteti gata sa incepeti $in#ecarea propriu)&isa. -uteti #esc%i#e oc%ii #aca sunteti obisnuiti sa ucrati in acest fe ! sau puteti ucra cu oc%ii inc%isi. Stati in picioare anga prietenu #umnea$oastra percepan#u)i aura! tinan# maini e #easupra capu ui sau! cu pa me e in *os! a o #istanta #e 4); cm. 1eti simti o ca #uraN puternica! o sen&atie #e preap in sau usoare intepaturi. Can# $e#eti sau sesi&ati aura! incepeti sa coborati usor maini e! a unecan# #inspre cap #e)a ungu gatu ui! umeri or! brate or! trunc%iu ui! pic oare or! a*ungan# a ta pi. -urtati pa me e #e)a ungu intregii aure pentru a compara sen&atii e si imagini e care $a $in in minte. Urmariti cu atentie ce se petrece in corpu si mintea #umnea$oastra in timp ce efectuati aceasta operatiune si m$atati sa #istingeti proprii e reactii #e ref ectare a fenomene or interioare a e pacientu ui #umnea$oastra. Nu exista o te%nica speciaia care sa a*ute a insusirea acestei meto#e. -e masura ce capatati experienta! $eti in$ata sa $a ba&ati pe simtaminte e proprii! care $a $or sugera cum sa proce#ati. -riceperea #e a face aceste comparatii este in sine un proces me#iumistic. 1eti in$ata sa faceti #istinctia intre intuitie si gan#uri! sa $a ba&ati pe intuitie fo osin# gan#irea ca sursa #e informatii. - imb in# pa me e #e)a ungu aurei pacientu ui! in#reptati)$a atentia spre acea parte a corpu ui sau in care acesta cre#e sau stie ca se af a o #urere sau o boa a,. A. +aca in anumite regiuni a e corpu ui pacientu ui a$eti sen&atia #e rece! sau incercan# sa pa pati energetic nu se pro#uc nici un fe #e sen&atii in pa me e #umnea$oastra! inseamna ca in ace e &one energia nu circu a cum trebuie. A#esea fenomenu apare in portiunea #e a genunc%i in *os a picioare or! #eoarece oamenii nu se ingri*esc suficient #e intretinerea propriu ui corp. -entru a corecta f uxu energetic! creati imaginea menta a, a unei umini portoca ii! care se scurge #in pa me e #umnea$oastraN catre aceste &one reci. Trebuie sa tineti minte ca umina portoca ie este incarcata #e proprietati curati$e. In p us! cu oarea portoca ie este ca #a ca Soare e. Energia care se scurge #in pa me e #umnea$oastra nu $a apartine. Aceasta este o forma a energiei cosmice neutre. Este foarte importanta aceasta #istinctie. Nu exista #oua, corpuri formate #in una si aceeasi forma #e energie! asa cum nu existsa #oi oameni abso ut i#entici. Giecare corp poate functiona norma #oar a ni$e u #e

4/

energie propriu. +aca T#onati o parte #in energia #umnea$oastra, unei persoane oarecare in timpu $in#ecarii! aceasta nu $a face #ecat sa)i po ue&e organismu ! s abin#u)$a pe #umnea$oastra. +aca $eti fo osi pentru $in#ecare energia cosmica! aceasta $a fi curata si c ara! neinf uentata #e prob eme e si emotii e #umnea$oastra. Can# o transferati #in maini e #umnea$oastra in corpu pacientu ui! aceasta #e$ine #e*a energia ui. -rocesu seamana intrucat$a cu transfu&ia #e sange! #oar ca este mu t mai simp u. -entru a fo osi energia cosmica si nu pe cea proprie trebuie #oar sa #orim aceasta. In capito u !!Auto$in#ecarea, $a $oi propune cate$a meto#e! pe care e $eti putea fo osi in acest scop. "u0te persoane cu ca itati #e me#ium fonnea&a imagini $i&ua e cu energie co orata! care $aria&a fn functie #e intensitatea energiei transmise. In une e ca&uri #oriti sa fiti pru#enti in fo osirea energiei co orate! pe can# in a te e #oriti sa fiti puternic! c%iar #espotic. B. +aca simtiti une e portiuni #in aura pacientu ui foarte fierbinti sau #ense! inseamna ca in aceste &one cantitatea #e energie este exce#entara! acumu an#u)se intr)un oc #eoarece un a t sector a aurei este b ocat. -entru a in atura b oca*u exista #oua meto#e. a( 1a imaginati ca maini e #umnea$oastra imping aceasta energie #ensa ca pe o pasta fierbinte catre &one e mai reci! ec%iiibran# astfe temperatura in intreaga aura. b( 1a imaginati ca e$acuati #in aura ca #ura in exces! care se $a contopi in oceanu #e energie cosmica. Oricare #intre meto#e o $eti a ege! trebuie sa $a obisnuiti corpu cu acest exercitiu. 1a $eti cufun#a cu a#e$arat maini e in aura pacientu ui si fi $eti #istribui energia. 1eti orienta cu a#e$arat aceasta energie aco o un#e este ne$oie #e ea. La inceput puteti intampina anumite #ificu tati! puteti fi *enat! #ar trebuie sa perse$erati si $eti obtine re&u tate pa pabi e fn aceasta acti$itate. I. Etape e A si B pot fi parcurse in #oua minute sau o *umatate #e ora. Le $eti consacra atat timp cat este necesar. Can# $eti inc%eia aceste etape! creati)$a, imaginea $i&ua a a unui f ux #e energie curat si c ar! #e cu oare aurie! care i&$oraste #in pa me e #umnea$oastra si sca #a intregu corp a pacientu ui. Nete&iti aura pe intreaga suprafata! #in crestet pan a in ta pi. D. +aca pacientu a stat cu oc%ii inc%isi! i fi $eti #etermina sa)i #esc%i#a. Apoi! cate$a minute! sa stea cu pa me e strans unite! incrucisan#u)si #egete e. Impreunarea maini or impie#ica pier#erea energiei #in corp prin c%a3re! iar ce e cate$a minute #e iniste ii $or permite pacientu ui sa se a#une in ce mai a#e$arat sens a cu$antu ui. E posibi ca #upa o ec%i ibrare energetica pacientu sa se simta putin obosit. +upa o singuraN se#inta #e acest fe unii pacienti se pot simti timp #e #oua sau trei &i e mai rau #ecat s)au simtit pana au $enit a #umnea$oastra. Este foarte bine sa)i pre$eniti! fiin#ca energii e $or ucra a tfe iar $in#ecarea $a sosi in ce mai scurt timp. E bine ca intreg tratamentu sa fie efectuat #e ace asi $in#ecator. In timp ce pacientu sta inistit pe scaun! rea i&ati imaginea menta a unui magnet. Acest magnet trebuie sa) a#uca inapoi! acea parte #in energia proprie pe care poate ca ati transferat)o pacientu ui in procesu $in#ecarii. Tineti minte ca nimeni a tu in afara #umnea$oastra nu se poate fo osi #e energia care $a apartine.

44

Re uati ace asi proce#eu in sens in$ers ) inapoiati prietenu ui cantitatea #e energie ce)i apartine! pe care e$entua i)ati uat)o in timpui $in#ecarii. Acest proce#eu cu magnetu i $a rea#uce in starea #e ca m si puritate #e a inceputu procesu ui $in#ecarii! intensifican# eficacitatea procesu ui. Nu trebuie sa uitati nicio#ata aceasta! pentru ca nu $a permiteti sa o risipiti. $a puteti sca#ea #in potentia u energetic! imbo n a$in#u)$a. Risipa este inuti a! #eoarece prietenu nu se poate fo osi #e energia #umnea$oastra! nici #umnea$oastra #e a ui. +aca sunteti un me#ium %ipersensibi trebuie sa fiti pru#ent! pentru ca o #ata cu energia primita #e a pacien puteti pre ua ma a#ia acestuia. -entru unii $in#ecatori este firesc sa ia asupra or prob eme e ce or a ti! +aca un astfe #e $in#ecator ingri*este o fractura a membru ui inferior! probabi $a sc%iopata o &i sau #oua! a ungan# boa a pacientu ui #in propriu trup. L. Excesu #e energie extras #in corpu pacientu ui in timpu $in#ecarii trebuie returnat energiei cosmice inofensi$e! neutre. Unii $in#ecatori se spa a pe rnaini #upa fiecare se#inta pentru a se e ibera #e $ibratii e noci$e pe care ar fi putut sa e preia #e a bo na$i. A tii isi scutura #oar maini e! in timpu se#inte or! pentru a se e ibera #e surp usu #e energie. Trebuie sa proce#ati cum cre#eti ca este mai bine. "u te persoane consi#ers o se#inta #e ucru a unui me#ium un ritua $ra*itoresc. Aceste persoane pot fi inspaimantate #e proce#ura! #e aspecte e sa e tainice. Este bine sa $orbiti cu e e! sa g umiti! a*utan#u) e sa se re axe&e. Atat pentru #umnea$oastra! cat si pentru pacienti! este in#icat sa terminati se#inte e tntr)o nota #e optimism. +aca $eti reusi sa nu fiti excesi$ #e sobru 'ceea ce nu inseamna ca trebuie sa a$eti o atitu#ine neserioasa fata #e acti$itatea #umnea$oastra #e me#ium! ii $eti a*uta pe prietenii si pacientii #umnea$oastra sa)si #epaseasca teama! crisparea! reactii e a ergice! pareri e ina#ec$ate #espre propria or persoana. /C La terminarea se#intei rugati pacientu sa faca o ap ecare brusca in fata! cat se poate #e *os! tin&an# sa atinga po#eaua cu pa me e! apoi sa se ri#ice intin&an#u)se. -roce#ati si #umnea$oastra a fe . Ap ecarea inainte cu capu in *os a*uta a e$acuarea surp usu ui #e energie prin a saptea c%a3ra af ata in crestet si $a face sa $a simtiti #in nou bine in corpu fi&ic. CURS 1 A te exercitii Iata un exercitiu #e creare a imagini or menta e! a care pot participa acti$ atat pacientu ! cat si $in#ecatoru . ) /. Efectuati etapefe /); a e subcapito u ui prece#ent! !!-roce#ee simp e #e $in#ecare,. Este uti ! #ar nu ob igatoriu! sa efectuati toate etape e acestui subcapito pana a punctu I inc usi$! pentru ca pacientu #umnea$oastra sa se purifice temeinic si sa #e$ina mai recepti$ a operatii e u terioare. ) 4. So icitati pacientu ui sa cree&e a ni$e menta tab ou &onei afectate a corpu ui sau.

4;

+aca actionati asupra starii sa e genera e si nu in mo# #eosebit asupra unei parti a corpu0ui! $eti so icita pacientu ui sa re#ea asa cum isi inc%ipuie imaginea starii sa e genera e sau aspectu sau exterior. Apoi ii so icitati sa #estrame aceasta imagine! facan#)o sa #ispara ent. -rocesu #e creatie si #estramare a acestei repre&entari $a permite pacientu ui sa, e imine parti e negati$e #in aceasta, imagine. ;. Cereti pacientu ui sa cree&e o noua imagine menta a a &onei afectate sau a intregu ui corp! asa cum ar arata in ca&u unei sanatati abso ute. Rugati)I sa se concentre&e asupra acestei situatii in timp ce ii ap icati tratamentu . @. Acum creati)$a menta imaginea care trebuie sa repre&inte aspectu pacientu ui in intregime sau a portiunii afectate! m ca&u unei sanatati perfecte. Can# imaginea $a fi comp eta! incepeti sa, actionati asupra aurei pacientuiui. +aca ucrati pentru in aturarea unei #ureri #e cap! tineti maini e #easupra capu ui pacientu ui= #aca trebuie e iminate #ureri e ab#omina e! tineti maini e #easupra ab#omenu ui pacientuui etc. 1eti actiona asupra aurei #in &ona afectata, pana in momentu in care $eti simti ca procesu s)a inc%eiat. +estramati imaginea facan#)o sa #ispara ent! apoi so icitati pacientu ui sa proce#e&e a fe cu imaginea a catuita #e e . A. Imaginati)$a acum o energie aurie uminoasaN! care circu a prin ambe e corpuri! pacient si $in#ecator. B. Inc%eiati proce#uri e si $in#ecarea efectuan# etape e L si /C #in subcapito u !!-roce#ee simp e #e $in#ecare,. TRATA"ENTE LA +ISTANTA 1in#ecarea a #istanta se poate face prin transrmiterea energiei catre o a ta persoana care nu se af a a aturi #e noi. +e exemp u! a B #imineata puteti trimite unc%iu ui #umnea$oastra care ocuieste foarte #eparte un fascicu #e energie uminoasa #e cu oare portoca ie! care sa)i $in#ece genunc%iu bo na$! #upa ce in prea abi i)ati anuntat ce a$eti #e facut. Energia psi%ica poate fi transmisa si fara a pre$eni #estinataru asupra intentii or #umnea$oastra. Acest ca& generea&a o prob ema importanta #e or#in etic. este oare cinstit sa actionam astfe asupra unui om care nu stie nimic #espre toate acestea si nu si)a #at acor#u M +e regu a! raspun#em !!nu,. Este gresit sa proce#am astfe ! #eoarece nici un om nu poate primi energie psi%ica #e a un a tu #aca aceasta nu este coor#onata cu e a ni$e u existentei sa e. Boa a! ca si sanatatea! constituie o prob ema #e optiune in#i$i#ua a. Este bun obiceiu persoane or) me#ium care)si perfectionea&a permanent te%nica asupra propriei persoane. "a*oritatea oameni or consi#era ca nu ar fi o atitu#ine tocmai prieteneasca #aca in secret s)ar apuca sa mute mobi a #in case e prieteni or numai pentru ca nu corespun#e gustu ui or. La fe #e ipsit #e tact ar fi sa transmit energie in corpu a tei persoane fara acor#u acesteia. "u ti incepatori in #omeniu $in#ecarii psi%ice sunt tentati sa actione&e asupra a tot ce e iese in ca e. p ante! anima e! autobu&e! persoane cu aspect bo na$icios. +ar acest gen #e actiuni nu constituie a tce$a #ecat amestec in $iata a tcui$a. 1in#ecatoru respecti$ proce#ea&a astfe pentru propria sa #istractie si nu pentru bine e ce or a ti. +aca cine$a este bo na$! aceasta este prob ema ui persona a. +aca omu $i se a#resea&a so icitan# $in#ecarea! atunci #e$ine si prob ema #umnea$oastra. Totu este foarte simp u.

4@

Nu puteti face bine cui$a impotri$a $ointei sa e! #eoarece astfe o parte #in e se $a supara pe #umnea$oastra pentru aceasta tentati$a. +esigur! exista ca&uri can# $in#ecarea pacientu ui este permisa. +aca ati #iscutat prob ema cu ce imp icat! iar acesta si)a exprimat acor#u sau a so icitat $in#ecarea! puteti actiona. "eto#a pre&entata in continuare este simp a. )/. +aca, #oriti! scrieti unui prieten #ata si ora a care #oriti sa ucrati cu e si rugati) sa se re axe&e. Aceasta, pregatire nu este intot#eauna potri$ita! une e persoane #e$in ne inistite can# cunosc momentu actiunii noastre. 1eti #eci#e singur cum sa proce#ati. ) 4. Ase&ati)$a pe un scaun cu spatar ina t si #rept.re axa)ti)$a,! apoi $a impamantati. ) ;. E iberati)$a mintea #e gri*i si creati imaginea menta a, a omu ui pe care)/ $e)ti $in#eca. +aca nu stiti cum arata! imaginati)$a o si ueta! o imagine #estu #e aproximati$a! fara #eta ii caracteristice. Nu este important sa,)i stiti cu exactitate infatisarea! important este sa stiti cu preci&ie cine este persoana pe care o $eti $in#eca 'proce#eu se mai numeste $in#ecare pe fantoma(. ) @. Can# repre&entarea $a #e$eni #estu #e c ara,! faceti egatura cu -amantu pentru aceasta imagine a fe ca pentru un om $iu af at in aceeasi camera cu #umnea$oastraN. Rea i&ati impantarea fo osin# imaginea tarusu ui! care apare pe repre&entarea menta a a pacientu ui. Apoi $a imaginati o umina #e cu oare portoca ie care ump e imaginea pacientu ui absent si stra uceste in interioru corpu ui si aurei ui. ) A. +aca actionati peo anumita &ona a corpu ui! concentrati asupra acesteia o umina portoca ie #eosebit #e puternica si #e stra ucitoare. Apoi! pe un ecran separat #in mintea #umnea$oastra! $a imaginati ca &ona respecti$a a pacientu ui are un aspect #iferit! #e sanatate perfecta. Acum suprapuneti in gan# imaginea organu ui sanatos peste imaginea initia a a &onei bo na$e. ) B. Efectuati etape e pre iminare atat timp cat $eti consi#era necesar. In inc%eiere faceti imagini e sa se #estrame si imaginati)$a un Soare ga ben si stra ucitor care patrun#e in trupu pacientu ui si i ump e cu totu . Repetati apoi proce#eu si pentru propriu #umnea$oastra corp. ) I. Inc%eiati se#inta printr)o ap ecare inainte! ca in punctu /C a subcapito u ui ..-roce#ee simp e #e $in#ecare,. Can# omu este #e acor# sa fie tratat! ro u #umnea$oastra ca $in#ecator este foarte c ar. +ar ce $om face #aca, $ine un prieten si ne spune. !!"ama mea este intr)a#e$ar foarte bo na$a. Este internata in spita ! are o forma foarte rara a nu stiu carei ma a#ii comp icate si se pare ca nu mai este nimic #e facut... Nu $rei sa fii atat #e bun si sa incerci sa o $in#eciM Te rog. Am intrebat)o #aca $rea! #ar ea nu cre#e in toate astea., +aca nu puteti refu&a pur si simp u! exista o singurii ca e! o mane$ra #e in$a uire. Impamantati)$a! imaginati)$aN ca $orbiti cu bo na$a absenta si spuneti)i ca a$eti #e gan# sa ii transmiteti energie po&iti$a $in#ecatoare. Ii $eti spune ca organismu ei poate absorbi aceasta energie atat cat #oreste! restu $a fi respins #e aura. La inceput poate parea #e necre&ut! #ar inc%eiati cu a#e$arat un acor# si stabi iti cu bo na$u un contact a ni$e psi%ic. Constiinta ui precis nu $a $a au&i! #ar ape u #umnea$oastra $a fi pri$it a a t ni$e . +upa ce ati stabi it contactu ! fo ositi)$a propria meto#a pentru transmiterea energiei #e $in#ecare. -uteti a ege imaginea unui f ux #e energie p acut co orat! care se in#reapta catre pacientu #umnea$oastra! sa $a puteti gan#i numai ca boa a ui a fost infranta si sa $a imaginati ca este sanatos si fericit. +upa cum am mai spus! suntem #e parere ca nu

4A

trebuie sa patrun#em in aura persoane or nea$i&ate! care nu banuiesc nimic. +ar #aca consi#eram aceasta patrun#ere necesara! trebuie sa actionam usor si cu gri*a! iar re&u tate e obtinute $or fi uimitoare. CSIRURGIA -SISICA SAU -SI C%irurgia psi%ica este exact ceea ce repre&inta #enumirea ei. o c%irurgie fara instrumente c%irurgica e! aparatura! spita e si preparate aneste&ice. C%irurgu isi asea&a maini e goa e pe trupu pacientu ui! isi intro#uce #egete e in interioru corpu ui! executa miscari necesare si scoate !!ce$a, #in interior ) tesuturi afectate sau corpuri straine! Operatia poate #ura 4); minute si #oar rareori are o #urata #e *umatate #e ora. Can# operatia se terrnina! c%irurgu face cate$a pase si rana se inc%i#e in tota itate! fara sa ramana semne sau cicatrice. +e obicei aceste operatii nu sunt insote #e nici un fe #e #ureri. +esi aparent nu pre&inta incre#ere! aceasta meto#a a fost #e a*utor mu tor bo na$i. Goarte popu ara este c%irurgia -SI in insu e e Gi ipine. Ce mai cunoscut c%irurg -SI este TonF Agpaoa! care a practicat in Gi ipine c%irurgia -SI. Reputatia sa #eosebita a #eterminat numerosi europeni si americani sa intreprin#a ca atorii costisitoare pana in Gi ipine! pentru a) $e#ea in ucru. Operatii e ui sunt insotite #e sangerari! #ar a e sange e se coagu ea&a in cate$a secun#e! in timp ce operatii e obisnuite au ca timp #e oprire a %emoragiei D)/C minute. "u ti c%irurgi -SI sustin ca nu este ne$oie sa #esc%i#a pacientu si operatii e or nu sunt insotite #e sangerare. +ar ei proce#ea&a a #esc%i#erea pacientu ui si #etermine mici pier#eri #e sange pentru ca pacientii sa aiba mai mu ta incre#ere in operatic. +upa cum spunea Rosita Ro#rigue&! un #iscipo a c%irurgu ui TonF Agpaoa. !!Trebuie sii inte egeti ca atunci can# omu c%e tuieste intre ACC si 4 CCC #e #o ari si strabate // CCC #e mi e! e are ne$oie sa $a#a o mica pata #e sange! ca sa crea#a ca este $in#ecat si ca TonF )a operat. Intr)a#e$ar! a inceput toate acestea erau #estinate oameni or ignoranti! #ar americanii si)au format con$ingerea ca asa trebuie sa se petreaca ucruri e. Toti $or sa $a#a sange., Can# #egete e c%irurgu ui patrun# in corp! e e atrag ca un magnet tesuturi e bo na$e. Unii c%irurgi nici nu trebuie sa, patrun#a in corpu bo na$u ui! sau nu trebuie sa o faca in apropierea ime#iata a &one or afectate ) magnetismu or extrage totu #in orice parte a corpu ui. Nimeni nu stie cu exactitate ce anume face c%irurgu cu #egete e pentru a patrun#e in corpu pacientu ui. -robabi ca energia mo#ifica forma materiei sau ucruri e se petrec asa cum re atea&a Fog%inii in#ieni! care isi infig in trup ace si cutite fara sa simta nici o #urere. Ei spun ca aceste obiecte tree printre ce u e fara sa e atinga. -ersona ! mi)au reusit operatii #e apen#icita! fibrom uterin! c%isturi! operatii #e ma formatie rena a! fara sa as $reo urma #e sange. Totu se petrecea a ni$e menta si sugesti$. "u te ca&uri au fost $in#ecate intro#ucan# pacientu in stare #e transa sau %ipno&a.

AUTO1IN+ECAREA Can# a$eti o #urere #e cap si aceasta trece! $)ati tAiat a un #eget si rana s)a $in#ecat!

4B

#aca seara ati racit iar #imineata $a simtiti mai bine! $)ati $in#ecat singur. Auto$in#ecarea este un proces natura . Este o sarcina a organismu ui intr)o masura atat #e mare! incat! in ca&u bo i or neinsemnate si nu numai! ne punem sperante e #e $in#ecare in sistemu ner$os periferic! aceasta parte nesupusa $oinVei noastre care cornan#a respiratia! #igestia! batai e inimii si remnoirea! a fiecare sapte ani! a tuturor ce u e or #in corp. +iferenta intre $in#ecarea prin intenne#iu sistemu ui ner$os periferic si auto$in#ecare consta in capacitati e care raman atente sau trec neobser$ate si pe care e puteti fo osi constient! e puteti #iri*a. TRE2IREA In sco i e mistice! primu pas catre constienti&area forte or in#i$i#ua e i constituie procesu !!tre&irii,. Toate aceste sco i se spri*ina pe teoria ca! in cea mai mare parte! ne af am cu totii intr)o stare mai mu t sau mai putin inconstienta a mintii. "are e mistic +. Gur#iae$ #enumeste aceasta stare a#ormire,. intr)a#e$ar! can# !!incepem sa ne tre&im,! sen&atia este ca pur si simp u am motait toata $iata. Bib ia #escrie acest proces #e tre&ire ca o !!ca#ere a pan&ei #e pe oc%i,! pentru ca #intr)o #ata, incepem sa $e#em si sa inte egem ucruri e intr)un p an inaccesibi anterior. -rimu pas pe #rumu tre&irii si #e&$o tarii capacitafi or -SI i repre&inta introspectia! obser$area a ceea ce suntern! ceea ce facem fn raport cu noi si cei a ti. Obser$am ce ne face ferieiti si ce nu! ce ne supara! ne p ictiseste si ne agita si! in primu ran#! obser$am ce ne arunca in aceasta !!a#ormire,! ce se petrece fn $iata noastra si ne impie#ica, sa traim in pre&ent! sa fim !!acum! aici,. "a*oritatea oameni or constata, ca, se conectea&a, a rea itate pe o #urata #e cate$a seeun#e si se !!#econectea&a, timp #e cate$a ore. Apoi isi urmaresc comportamentu si se conectea&a #in nou pentru cate$a secun#e! pentru a se #econecta iar pentru a te cate$a ore. Oamenii obser$a acci#enta '#aca $or continua acest exercitiu(! uneori #upa cate$a &i e! #ar #e obicei #upa cate$a saptamani! ca incep sa se conecte&e perioa#e ce$a mai ungi #e timp si se #econectea&a pentru perioa#e scurte. Uspens3i. unu #intre cei mai ta entati #iscipo i ai ui Gur#iae$! a #enumit acest proces !!memorarea EU) ui,. -rocesu #e autoobser$are acti$ea&a &one e atente a e creieru ui! pe care e cunoastem #rept !!subconstient,. Can# aceasta parte a mintii noastre se tre&este! ea e iberea&a o forta imensa! acumu ata #ar neuti i&ata #e in#i$i#. Aceasta este forta &onei -SI si e iberarea ei #a un nou sens $ietii. Este ince)putu autocunoasterii! pe care toti marii inte epti au consi#erat)o #rept primu pas catre e iberarea #e catuse e $ietii. In pre&entu capito $om ana i&a #i$erse meto#e ap icate in auto$in#ecare cu re&u tate asupra tuturor bo i or! #e a o #urere #e cap a cancer. 1a puteti obser$a oriun#e si orican#. Este un proces continuu! care! atat timp cat i $eti practica! $a #esc%i#e toate usi e. Nu $a trebui sa, atingem un anumit ni$e a constiintei pentru a capata anumite cunostinte mtr)o a ta forma. Can# $a autoobser$ati! totu in $iata #umnea$oastraN #e$ine o parte a proeesu ui propriu #e e$o utie. +UREREA SI BOALA +urerea si boa a inter$in prin perturbatii e #e ec%i ibru a energiei $ita e. Aceste #e&ec%i ibre pot a$ea oc ca urmare a unor suparari! mici iritari sau in urma unui conf ict

4I

mai $ec%i care nu a fost nicio#ata uitat si nici so utionat in intregime. E e se pot insta a si ca unnare a unor trairi foarte recente. +aca $)ati petrecut un timp cu o persoana pe care o consi#erati o cunostinta bana a si intampiatoare! sa nu $a rnirati #aca $eti simti #ureri in &ona cer$ica a. In ca&u unei iubiri puteti suferi #e #ureri car#iace. 2ona afectata a corpu ui mcepe sa semna e&e starea in care se af a. O boa a a organe or genita e #etermina refu&u re atii or sexua e. Laringita sau faringita se manifesta prin refu&u #e a comunica! o boa a a oc%i or #uce a refu&u #e a $e#ea ce se petrece m *uru nostru. +ureri e #e umeri si #e spate ne arata ca persoana respecti$a poarta pe umeri greutati e $ietii. -ana can# boa a #e$ine sesi&abi a a ni$e u corpu ui fi&ic! ea se manifesta a ni$e u psi%ic sau astra . +e aceea! o persoana care practica citirea psi%ica poate pune un #iagnostic cu mu t timp inainte #e insta area bo ii sau! ce putin! poate af a ca in curan# se $a #ec ansa o boa a. Aceasta capacitate poate fi fo osita atat in ceea ce pri$este propria persoana! cat si pentru cei a ti. Boa a este un proces prin care corpu ne informea&a #espre aparitia unui #e&ec%i ibru care s)a insta at sau urmea&a sa se insta e&e. Can# se obser$a in campu aurei ca se apropie boa a! ne putem intreba ce anume s)a #e&ec%i i)brat in afara psi%icu ui si ce se poate face pentru restabi irea #e&ec%i ibru ui. -rocesu #e imbo na$ire repre&inta o parte #in starea #e sanatate! #e a care uneori trebuie sa ne abatem probabi si sa ne Imbo na$im. +ar un #ram #e pru#enta face cat un car #e eacuri. +aca putem capata mformatii psi%ice #espre noi insine! $om putea e$ita #e ce e mai mu te ori aparitia im)bo na$iri or! sau e $om putea atenua! intreban#u)ne organismu ce anume este necesar pentru refacerea ec%i ibru ui sau psi%ic si in#ep inin#u)i cereri e. 1om ana i&a #iferite #irectii #e actiune. Tot ceea ce am stu#iat #espre $in#ecarea ce or a ti poate fi ap icat pentru $in#ecarea propriei persoane. -roce#eu #e auto$in#ecare menta a pre&entat mai *os este asemanator ce ui #in capito u a II ) ea. ) /. Ase&ati)$a pe un scaun cu spataru #rept! cu ta pi e ipite pe po#ea. -icioareie nu se incrucisea&a. "aini e se asea&a pe genunc%i! +e regu a cu pa me e in sus. Nu mestecati guma! nu fumati! nu ascu tati ra#iou . 1om #enumi aceasta etapa !!se#erea *n postura, -SI, sau !!intrarea in transa,. ) 4. Inc%i#eti oc%ii si re axati)$a! purificati)$a mintea pe cat posibi si orientati)$a intreaga atentie catre propria persoana. ) ;. Rea i&ati impamantarea. ) @. Imaginati)$a aura! inceptin# #e a cap. Nu are impor)tanta #aca putem sau nu sa o $e#em. 1om stu#ia citirea aurei in capito u urmator. Urmariti intreaga aura! pomin# #e a cap! #e)a ungu gatu ui! umeri or! brate or! trunc%iu ui! picioare or! pana a ta pi inc usi$. Incercati sa simtiti aura a ni$e menta . +aca $e#em! rea i&ain o imagine $i&ua a sau percepem una sau mai mu te &one reci '#e pi #a! un aisberg! o imagine foarte rafinata a ceea ce repre&inta fiinta noastra(! sau #aca intr)o anumita &ona nu percepem nimic! aceasta inseamna ca energia este b ocata tocmai in aceasta &ona a aurei. Creati in minte o umina portoca ie neutra si orientati)o catre aceste &one. +aca une e portiuni a e aurei ne par fierbinti! groase sau #ense! aici s)a acumu at prea mu ta energie ca urmare a b ocarii &one or reci. In acest ca& ne imaginam ca imprastiem excesu #e energie catre &one e reci.

4D

) A. +upa ce inc%eiem etapa anterioara si energia incepe sa circu e prin intreaga aura! creem menta imaginea unei energii! pure si impe&i! #e cu oare aurie! uminoasa si neutra! care sca #a in intregime corpu propriu. ) B. 1a imaginati acum maini e care ne nete&esc aura #in crestet pana m ta pi. ) I. +esc%i#eti oc%ii! impreunati)$a pa me e si ramaneti inistiti timp #e / minut. Apoi ap ecati)$a brusc fnainte si ramaneti timp #e un minut cu capu asat in *os. In fina ! ri#icati)$a si intin#eti)$a bine. +aca simtiti ca ce$a nu este in regu a! p imbati)$a timp #e cate$a minute! inainte #e a aparea in pub ic. 1om #enumi aceasta etapa Tesirea #in transa,. +IRI0AREA ENERGIEI Go osirea ec%i ibru ui intre energia terestra si cea cosmica! pentru mentinerea unui psi%ic stabi ! este cunoscuta sub #enumirea #e !!#iri*area energiei,. Este proce#eu i#ea care ne a*uta sa ne incarcam baterii e! sa acumu am energie si sa restabi im ec%i ibru energetic #ereg at #e prob eme e $ietii coti#iene! sau sa rea i&am o curatare comp eta a sistemu ui energetic propriu. +esi nu propunem cu preca#ere o anumita practica #e #iri*are permanenta a energiei! trebuie sa sub iniem ca acesta este un minunat mi* oc pentru a incepe in mo# a#ec$at &iua sau pentru a ne re$igora a terminarea programu ui #e ucru. +e asemenea #iri*area energiei este foarte uti a inainte #e inceperea unui proces #e $in#ecare #e #urata si a inc%eierea acestuia! in restabi irea ec%i ibru ui psi%ic. +iri*area energiei terestre ) /. Efectuam etape e /); #in capito u a II) ea. ) 4. Ne impamantam! apoi ne foca i&am atentia asupra c%a3re or #e pe ta pi e picioare or 'amp asate in scobitura ta pii(. Ne imaginam energia -amantu ui! #e cu oare cafeniu) #esc%is! care trece prin c%a3re e #in ta pi e noastre si circuit prin picioare! a*ungan# apoi a prima c%a3ra )"u a#%ara. -utem simti aceasta energie 'astfe se intamp a cu foarte mu ti oameni(. ) ;. Ne imaginam cum strabate energia teresra intregu corp! trecan# #in prima c%a3ra in sus pana in Sa%as%ara. Trimitem o cantitate #in aceasta, energie si catre c%a3re e pa me or. Ne imaginam cum aceasta energie se scurge in propria aura. ) @. Can# energia atinge cea #e)a I)a cna3ra, #in crestetui capu ui o #iri*am inapoi! in *os! prin corpu nostru. Can# energia a*unge #in nou in prima c%a3ra! o $om #iri*a #rept *os. prin ti*a noastra #e impamantare care a*unge in centru( -amantu ui! un#e aceasta energie $a fi neutra i&ata! uan# cu sine toate stresuri e psi%ice. ) A. Iesim #in transa. +iri*area energiei terestre si cosmice +upa ce am in$atat sa #iri*am cu usurinta energia terestra si ne)am insusit bine toate etape e! a#augam a energia terestra o cantitate mica #e energie cosmica. /. Efectuam etape e /); #in subcapito u prece#ent. !!#iri*area energiei terestre,. 4. In timp ce energia -amantu ui circu a prin corpu nostru. ne foca i&am atentia asupra

4L

c%a3rei #in crestetui capu ui. Ne imaginam energia aurie a Cosmosu ui! care patrun#e prin Sa%as%ara si coboara nerni* ocit in a treia c%a3ra! af ata m p exu so ar ;. Ne imaginam energia terestra si cea cosmica inta nin#u)se in cea #e a treia c%a3ra si intrepatrun&an#u)se ent! pana a omogeni&are. @. 1i&ua i&ati cum noua energie creata circu a prin tot corpu timp #e /)4 minute! apoi impamantati)$a orientan# fascicu u #e energie spre centru -amantu ui. A. Iesiti #in transa. In continuare! can# $om $orbi #espre #iri*area energiei! $om a$ea in $e#ere #iri*area energii or terestra si cosmica asa cum am pre&entat aici. +ESCSI+EREA SI INCSI+EREA CSAQRELOR La inceputu acestor cursuri am pre&entat c%a3re e! si b oca*u or care #uce a aparitia #iferite or bo i. -entru a inte ege mai bine aceasta te%nica ! re uati citirea c%a3re or #in cursu II. 1om incerca sa anexam si niste #esene cu po&itia c%a3re or! #ar #aca cititi cu atentie $e)ti inte ege. Can# $orbesc #espre #esc%i#erea si inc%i#erea c%a3re or proprii! oamenii incearca sa $i&ua i&e&e toate aceste operatiuni si consi#era ca nu $or reusi nicio#ata sa e efectue&e. Sa ne re axam. Am mai facut)o si pana acum. In exercitiu anterior! can# am facut sa circu e energia terestra prin c%a3re e ta pi or! e)am #esc%is. La urma urmei! nu putem cre#e ca energia ar circu a prin porti psi%ice inc%ise. In ace asi fe ! can# facem sa patrun#a energia cosmica prin c%a3ra #in crestetui capu ui! #esc%i#em in acest fe cea #e a saptea c%a3ra. +esc%i#erea si inc%i#erea c%a3re or este in intregime o prob ema #e $ointa. Rea i&am aceste operatiuni foarte simp u fo osin# o imagine menta a. +e obicei! rea i&am coman#a c%a3re or m mo# automat! printr)un #ispo&iti$ astra care reg ea&a f uxu #e energie psi%ica! a fe cum sistemu ner$os periferic reg ea&a cantitatea #e aer care patrun#e in p amani sau cantitatea #e sange care circu a prin artere si $ene. Uneori insa capatam posibi itatea sa #iri*am energia care patrun#e in organismu nostru! sa #esc%i#em si sa inc%i#em anumite c%a3re. Can# am inceput sa $orbim #espre c%a3re am mentionat o situatie #e icata in care ne putem af a atunci can# cea #e)a #oua c%ar3a este arg #esc%isa. +aca un prieten care are o mu time #e prob eme ne in$ita a o cafea si $rem sa)/ a*utam sa #epaseasca starea #e #epresie! trebuie sa ne inc%i#em mai intai cea #e a #oua c%a3ra! macar partia ! si $om e$ita astfe pre uarea stresu ui psi%ic #e a ce in cau&a. +orim ca energia noastri sa ne fie #e fo os! sa nu fie in opo&itie cu EU)u nostru. +orim ca centrii nostri energetici sa functione&e in conformitate cu situatia #ata. +aca o perioa#a in#e ungata reusim cu greu sa ne #escurcam! pier&an#u)ne ocu #e munca! $enitu ! umb an# f aman&i! iar apoi! intr)o buna &i! primim o suma mare #e bani! sefu ne trimite un buc%et #e f ori etc.! nu mai este ne$oie sa uptam pentru supra$ietuire. +ar prima c%a3ra, poate sa, nu stie #e aceasta intorsatura a sortii si $a continua sa functione&e! cu toate puteri e! in #irectia supra$ietuirii! inca un numar #e saptamani sau uni! ramanan# #esc%isa. +aca $om reusi sa conso i#am situatia! prima c%a3ra se $a inc%i#e treptat! #e a sine. Aceasta poate crea insa o stare #e ne iniste si tensiune! caci $om continua sa actionam pentru supra$ietuire. Este mu t mai simp u sa inc%i#em c%a3ra! atunci can# ni se pare ca a sosit momentu . O $om #esc%i#e mai tar&iu! can# $a fi ne$oie. Ace asi ucru este $a abi in raport cu fiecare c%a3ra.

;C

ata un exercitiu care ne in$ata sa #esc%i#em si sa in)c%i#em c%a3re e. Acesta aminteste intr)o oarecare masura #e #eco area unui a$ion. Can# in$atam sa ne coman#am centrii energetici! putem #esc%i#e si inc%i#e c%a3re e in orice moment. /. Ne $om ase&a in po&itia -si! ne purificam mintea si ne impamantam. 4. Ne foca i&am intreaga atentie asupra primei c%a3re. C%a3re e au #e obicei aspectu unor mici #iscuri #e marimea unei mone#e! usor co orate. +aca cine$a si e imaginea&a a tfe ! nu are nici o importanta! important este sa ni e repre&entam. ;. Ne imaginam prima c%a3ra #esc%i&an#u)se ca peta e e unei f ori. @. Can# prima c%a3ra s)a #esc%is astfe incat simtim o stare #e contort! ne imaginam ca aceasta se inc%i#e #in nou ent. A. Acum ne imaginam #in nou cum se #esc%i#e c%a3ra. B. Ne imaginam #in nou cum se inc%i#e c%a3ra. I. Repetam etape e ;)B! pana can# a$em sen&atia c ara, a po&itiei #esc%is sau inc%is in care se af a prima c%a3ra! D. Repetam toate aceste exercitii pentru fiecare #intre ce e sapte c%a3re principa e! apoi pentru c%a3re e maini or si in sfarsit pentru c%a3re e #in ta pi e picioare or. +urata acestui exercitiu $aria&a in functie #e capacitati e si puterea #e concentrare a practicantu ui. 1eti reusi sa inc%i#eti si sa #esc%i#eti c%a3re e instantaneu. L. +upa efectuarea exercitii or! aruncam o u tima pri$ire asupra fiecarei c%a3re si stabi im in ce masura #orim sa fie #esc%ise. in tota itate! pe *umatate! pe sfert etc.!#ar nici una #in c%a3re nu trebuie inc%isa comp et. +esc%i#em c%a3re e in masura in care ne)am propus. /C. Iesim #in transa. STAGNAREA Acest exercitiu are #rept scop sa ne anunte ca suntem foca i&ati in intregime asupra contro u ui propriei energii. -e anga faptu ca a*uta a perfectionarea capacitati or noastre psi%ice! acest exercitiu este foarte uti in citire! in ca&u $in#ecarii pe care o exercitam extra corpora si pentru stabi irea #iagnosticu ui. /. Ne ase&am in po&itia psi%ica! ne purificam mintea si ne impamantam. 4. +upa impamantare! #esc%i#em oc%ii pentru o c ipa si pri$im in ce e patru co turi a e camerei! in puncte e in care peretii se imbina cu p afonu . ;. Inc%i#em oc%ii si ne imaginam ca ne af am in aces co t! #e un#e pri$im in *os catre corpu nostru. Ne imaginam ca putem $e#ea aura care ne incon*oara trupu . Cum arata aceastaM +aca nu o putem $e#ea! cum ar arata ea #aca am $e#ea)oM @. Ne imaginam ca re$enim in propriu corp! ne af am in centru capu ui. Cum ne simtim aco oM Ne simtim a tfe #ecat in co tu camereiM +aca #a! cum anumeM A. Ne sc%imbam astfe #e cate$a ori po&itia! af an#u)ne can# in propriu corp! can# in co tu camerei. +e fiecare #ata $a obser$ati aura care incon*oara corpu ! sau $a imaginati ca o $e#eti. B. esim #in trartsa. Nu se efectuea&a, acest exercitiu mai mu t #e /A minute. "E+ITATIA SI 1IN+ECAREA CU A0UTORUL CULORILOR

;/

In capito e e prece#ente am aratat cum se fo oseste energia co orata $in#ecatoare. -ana acum am fo osit energia -amantu ui #e cu oare cafeniu #esc%is! energia cosmica #e cu oare aurie si energia curati$a #e cu oare portoca ie. Este bine cunoscut faptu ca starea psi%ica este inf uentata #e cu ori= In supermaga&ine cumparatorii cauta mai a es pro#use e in cu ori $ii! cu amba a*e frumoase= sa oane e #e mo#a $ec%e in cu ori inc%ise #e ce e mai mu te ori in tonuri cafenii! pro#uc o sen&atie #e confort si apropiere #e -amant! #e natura= o camera m cu ori inistite! in nuante a bastru #esc%is 'sau in nuante #e $er#e( are efect ca mant! pe can# cu ori e stri#ente ) rosu! portoca iu ) au un efect contrar. +aca! seara! a egem pentru a #oua &i o roc%ie negru cu a b! iar #is)#e)#imineata una #e cu oare ro&! inseamna ca ne a egem imbracamin ea in functie #e #ispo&itia noastra. -entru a #etermina ce efect au #i$erse cu ori asupra noastra! $om trece a me#itatia urmatoare asupra cu orii. "ai intai ne impamantam. Intram in transa! fo osin# energia terestra! cea cosmica si energia co orata. Go osim cu ori e #upa ista #e mai *os! imaginan#u)ne mai intai pe ecranu nostru menta ca aceasta cu oare patrun#e prin ta pi e si picioare e noastre! prin crestet! si circu a astfe prin tot corpu . Consumam pentru fiecare cu oare intre ;C #e secun#e si / minut! apoi o #eco oram si trecem a cu oarea urmatoare. Recoman#am urmatoarea or#ine. NEGRU ) este cu oarea cu care incepem! apoi trecem a CENUSIU ) constatam #iferenta. Apoi trecem a CAGENIU ) incepem in cafeniu)#esc%is! apoi i intunecam si urmea&a ROSU ) #in nou incepem cu rosu)aprins si obser$am cum se inc%i#e cu oarea pana a purpuriu inc%is. Urmatoarea cu oare este -ORTOCALIU ) cu oare pe care o cunoastem. in acest exercitiu portoca iu ne apare #iferit fata #e ce e anterioareM GALBEN ) urmat #e 1ER+E +ESCSIS ) intensificam cu oarea pana a $er#e intens si $er#e inc%is! apoi ALBASTRU A2URIU ) intensificam cu oarea treptat pana a a bastru inc%is si trecem a RO2 ) urmat #e "O1 ) intensificam nuanta pana a IN+IGO ) urmea&a cu oarea AURIU ) #upa auriu trecem a ARGINTIU ) si in fina ALB Iesim #in transa. In timpu acestei me#itatii $om urmari care este cu oarea care ne #a sen&atia #e confort maxim. Can# ne ase&am pentru un exercitiu #e #iri*are a energiei sau #e auto$in#ecare! c%iar #e a inceput trebuie sa #estinam o c ipa pentru a circu a prin corp cu oarea care ne p ace. Nu trebuie sa re uam in intregime tot acest exercitiu pentru a a*unge a cu oarea preferata! trebuie #oar sa ne imaginam ca aceasta apare spontan si trece prin corpu nostru #in ta pi pana in crestet. Goarte eficienta este fo osirea cu ori or pentru $in#ecarea a tor persoane. Ne imaginam o cu oare oarecare 'cum am proce#at in ca&u cu orii portoca ii(! care trece prin maini e noastre in trupu pacientu ui. Intuitia si practica ne $or a*uta ce mai bine sa #eterminam ;4

ce cu oare trebuie sa a egem! #aca nu fo osim cu oarea portoca ie E cu oarea $in#ecarii. -ortoca iu nu esre o cu oare prea puternica si are o actiune excitanta! pe can# a bastru #esc%is sa)i ca mea&e pe cei excesi$ #e ner$osi. +aca pacientu este bine impamantat! nu ii putem #auna prin transmiterea unei cantitati mari #e energie. E $a ua atat cat poate fo osi! restu se $a scurge prin ti*a #e impamantare. 1a fi mu t mai simp u #aca suntem suficient #e sensibi i pentru a #etermina exact cantitatea #e energie necesara. C%iar #aca pacientu nu simte efectu actiuni or noastre! trebuie sa tinem bine minte ca aceasta nu este o *oaca. Energia pe care o orientam asupra pacientu ui actionea&a asupra corpuri or sa e! astra si fi&ic. Unui om care n)a mancat nimic imp #e o saptamana nu)i $om #a %rana obisnuita= $om fi suficient #e inte epti sa)i oferim a inceput ce$a usor! un suc sau o supa,! pregatin#u)/ astfe pentru un a t tip #e %rana. Nu trebuie sa e pro$ocam pacienti or !!o in#igestie astra a,. 1om incepe cu cu ori e mai ca me! cu nuante e mai paste ate! pregatin# trecerea a cu ori e mai tari si a o te%nica mai ferma. REA+UCEREA COR-ULUI +IN STARILE -SI Ati obser$at ca! #upa efectuarea exercitii or! sunteti rugati sa $a ase&ati cu maini e impreunate si sa ramaneti inistiti timp #e un minut! apoi sa $a ap ecati inainte si sa asati capu in *os! intre genunc%i! pentru inca un minut. -oate urma o scurta p imbare prin camera. "aini e impreunate cu #egete e imp etite au ro u #e a inc%i#e circuitu psi%ic a corpu0ui! e$itan# astfe scurgerea #e energie. -rin ap ecarea capu ui mai *os #e genunc%i permitem e$acuarea #in corp a energiei in exces. - imbarea prin camera este unu #intre proce#ee e care rea#uc corpu nostru in rea itate #upa efectuarea unei acti$itati psi%ice. +esigur! nu $om cre#e nicio#ata ca am #e$enit mai putin rea i in cursu acestei acti$itati! in comparatie cu starea obisnuita. Numai ca acti$itatea psi%ica ne face sa ne concentram toata atentia mai mu t asupra corpu ui astra #ecat a ce ui fi&ic. +aca ime#iat #upa aceea intarim egatura noastra cu corpu fi&ic! ne $a fi mu t mai usor sa operam in p an fi&ic. Trecerea prin corp a energiei psi%ice in$iorea&a in mo# cert intreaga noastra acti$itate. Efectuan# exercitii e pre&entate aici! $om a$ea o noua perceptie asupra umii si o noua atitu#ine fata #e noi insine si fata #e cei #in *ur. Reusin# sa ne cunoastem organismu ! $om $e#ea ca une e #intre reactii e si sen&atii e acestuia au a ba&a consi#eratii e a tor persoane #espre ceea ce este mai bine pentru noi! nu proprii e noastre consi#eratii. 1om #ori! astfe ! sa traim conform $ointei proprii! nu #upa $oia a tora. Toti acesti factori #etermina sc%imbari in corp si prima ui reactie ca raspuns a e e este sa spuna !!NU,. Cau&a o constituie faptu ca! bune sau re e! obiceiuri e si #eprin#eri e corpu ui sunt cunoscute. +aca se insta ea&a impresia ca tot ce este cunoscut $a fi afungat! e iminat! corpu este cuprins #e #eprimare. Se poate c%iar imbo na$i. +e ce e mai mu te ori insa, sen&atii e corpu ui sunt #e apatie! ne iniste! p ictisea a sau teama! resimtite in perioa#a in care efectuam acti$itati psi%ice. In acest fe corpu $a transmite mesa*u . !!Eu nu $reau sa ma sc%imbP, In astfe #e ca&uri sunteti o persoana care reactionea&a cu teama si furie can# #escopera o iubire nemasurata. Exista oameni care reactionea&a astfe ! in oc sa raspun#a cu ca #ura unei iubiri. +e fiecare #ata can# o persoana s)a in#ragostit #e #umnea$oastra ati proce#at a fe ! ati simtit frica! tristetea. Se insta ea&a astfe obisnuinta. Corpu s)a obisnuit sa reactione&e astfe . !!Este ceea ce fac mereu. Acestea imi sunt regu i e Nu pot renunta a

;;

e eP, Corpu trebuie sa in$ete treptat noi e obiceiuri. +upa cum am mai spus! introspectia propriei persoane constituie prima etapa in e$o utia psi%ica. +aca $om constata ce$a ce trebuie sc%imbat! putem sa efectuam aceasta sc%imbare. Sc%imbari e e $om face insa treptat! cu b an#ete! caci corpu nostru se $a simti anorma sau ipsit #e iubire. In nici un ca& nu ne $om reprosa ceea ce am fost! suntem sau $om fi. In sc%imb ne $om con$inge ca orice #eci&ie #e sc%imbare este un ca#ou pe care ni) facem! si oricum am fi! esenta noastra ucrea&a pentru noi. +aca a$em anumite trasaturi care ne pot fi #e a*utor! este un moti$ suficient #e serios pentru a e #e&$o ta! #ar numai #in aceasta, cau&a si nu pentru ca acum suntem !!putin mai buni,. Exista numeroase proce#ee pentru a transforma corpu #in nou intr)o rea itate! trasatura or comuna fiin# faptu ca se rea i&ea&a concentrarea atentiei asupra intregu ui corp. Scopu acestui exercitiu este foca i&area capacitatii #e concentrare! #eci i $om executa cu acuratete maxima. 1om obser$a cu atentie ceea ce facem si! #aca ne iesim #in fire! $om retine pe cat posibi momentu exact si ce anume gan#im atunci. Exercitii e sunt simp e si amu&ante. Cura*P +ar aici se ascun#e o capcana. -entru ca exercitii e sunt simp e si atat #e amu&ante! este foarte usor sa fie efectuate automat! fara sa e #am nici o atentie. Giecare exercitiu are o singura etapa. Lista #e mai *os cuprin#e o serie #e exercitii #iferite si nu etape e unui singur exercitiu. /. "ancati ce$a. 4. Gaceti sex in orice forma sau #ansati ritmic! a a egere. ;. "ergeti pe *os. Este #eosebit #e uti pentru corpu rea ! #eoarece orientea&a atentia asupra c%a3re or #e pe ta pi e picioare or! egate nemi* ocit #e -amant. @. Gaceti o baie sau un #us. +usu cu apa rece face minuni in cunoasterea propriu ui corp. Corpu poate a$ea proce#eu ui propriu care i a*uta a mentinerea rea itatii. in acesf ca& $om efectua acest proce#eu. In aceasta carte nu este intamp atoare referirea a propriu spatiu! a spatiu ce or a ti oameni! a ramanerea in spatiu propriu. Spatiu nostru este propriu nostru corp fi&ic si astra ! in care nu se poate simti como# nimeni a tcine$a. +in nefericire! unii nca ca acest spatiu a nostru! fie pentru ca $or sa ne atraga atentia asupra or! fie pentru ca $or sa intre in contact cu noi intr)o forma sau a ta 'te epatie! te eg%i#are(. Go osin# un termen psi%ic! #enumim aceste pretentii a e a tor oameni #e a ne atrage atentia prin termenu !! egaturi,. C ar$a&atorii pot $e#ea f uxuri e #e energie care ies #in c%a3re si rea i&ea&a egatura intre noi si o a ta persoana. Nu este ob igatoriu sa $e#em aceste egaturi. -utem sa ne #am seama si sa e simtim ca e e exista. Acestea eaga in permanenta c%a3re e #iferite or persoane= nu exista oameni care sa fie comp et iberi #e e e. In exercitiu urmator $om in$ata cum sa ne amp asam si sa ne retragem egaturi e! care nu trebuie sa ne in$a uie permanent! in mo# ine$itabi . +aca suntem prinsi #e o mu time #e egaturi! $om fi ne$oiti sa actionam mai mu t cu energia a tor persoane #ecat cu a noastra proprie. Ar fi insa o gresea a sa ne p angem ca suntem egati #e cine$a! ca niste pri&onieri! sau sa cre#em ca ce care ne)a ega ne face $reun rau. In rea itate! nu putem receptiona astfe #e egaturi #e a o a ta persoana! #aca nu o #orim. Nimeni nu $a poate agresa in nici un fe #in punct #e $e#ere psi%ic! #aca #umnea$oastra nu #oriti acest ucru.

;@

Legaturi e au insemnatate #iferita! #epin#e ce informatie s)a transmis prin e e! si pro#uc in c%a3re efecte #iferite. -rima c%a3ra! centra supm$ietuirii. O egatura p asata in acest centru inseamna. !!1reau sa ma a*uti sa supra$ietuiesc., -oate ascun#e perico e in ca&u in care cei #oi oameni nu au a*uns a un acor# c ar pri$in# inia #e urmat! #e exemp u! un copi p asea&a o astfe #e egatura in centru #e supra$ietuire a parinti or sau a#u ti or #in *uru sau. +aca a$em un prieten bo na$ sau ranit! pe care i ingri*im! intre noi exista o inte egere pri$in# faptu ca,! pentru o anumita cerioa#a #e timp! $rem sa i a*utam sa supra$ietuiasca si se $a crea o egatura puternica, pe perioa#a con$a escentei. Legatura pornita #e a prieten este p asata in prima noastra c%a3ra si ne transmite informatia !!am ne$oie #e tine,. Uneori! putem a$ea #orinta sa in#epartam aceasta egatura si sa re$i&uim natura re atii or cu persoana respecti$a. AtentieP Nimeni nu poate sa p ase&e o egatura! #aca noi nu #orim sa o primim. A #oua c%a3ra! A sexua itatii si a emotii or. O egatura p asata in a #oua c%a3ra inseamna fie. !!Simt o atractie #e interes sexua pen ru #umnea$oastra,! fie. !!Acor#ati)mi spri*in emotiona ! #ati atentie emotii or me e., -utem #ori sa in aturam sau nu aceasta egatura! #aca nu ne face p acere! sau sa o pastram. Este insa mai bine sa in aturam o egatura emotiona a #in aceasta c%a3ra! #eoarece poate pri$a #e energie si este insotita a#esea #e $ibratia !!necesitatii,. Este mu t mai bine sa raspun#em ne$oi or emotiona e a e cui$a #in c%a3ra inimii! #ecat #in cea #e)a #oua c%a3ra. A treia c%a3ra! centra energetic. O egatura p asata aici inseamna. !!Am ne$oie #e o can itate #e energie #e a #umnea$oastra! imi este insuficienta energia mea proprie,! sau. !!-refer sa uere& cu energia #umnea$oastraN! #ecat sa)mi asum responsabi itatea energiei proprii!, Este e$i#ent ca o egatura p asata in a treia c%a3ra nu poate #ecat sa ne absoarba #in energie! #e aceea trebuie sa o in aturam. O egatura, puternica m a treia c%a3ra ne poate crea o sen&atie #e tensiune sau go ire In &ona ab#omina a. Ea poate #uce a u cer. A patra c%a3ra! centra iubirii si atasamentu ui. O egatura in a patra c%a3ra poate insemna. !!1a iubesc,! sau. !. mi p ace #e #umnea$oastra., -utem sa #orim in aturarea egaturi or #in a patra c%a3ra pentru a ramane singuru om care #ispune #e propria energie! #ar in genera aceste egaturi nu sunt atat #e apasatoare ca a ce e a te c%a3re. Curatan#u)ne c%a3re e! putem asa intacte Legaturi e existente in aceasta a patra c%a3ra! pentru ca este p acut sa te simti egat #e prieteni. A cincea c%a3ra! centru comunicarii. O egatura p asata aici inseamna. !!1reau sa comunic cu #umnea$oastra., O Iegatura puternica in a cincea c%a3ra ne poate pro$oca #ureri #e gat! poate #uce a imbo na$irea g an#ei. A sasea c%a3ra! centra c ar$i&iunii. O egatura p asata in a sasea c%a3ra inseamna. !!Cine$a este in permanenta in mintea noastra ) se gan#este permanent a noi sau $rea sa af e a ce ne gan#im sau ce cre#em #espre e ., Aceste egaturi pot pro$oca #ureri #e cap. La fe ! #eoc%iu #uce a scurgerea energiei #in acest centru. A saptea c%a3ra! c%a3ra cunoasterii si a intuitiei. O egatura p asata aici nu este ipsita #e perico ! pentru ca inseamna. !!1reau sa con#uc, sau !!1reau sa imi urmati in$atatura., "u ti mentori care ucrea&a in #omeniu psi%icu ui! misticismu ui si constiintei p asea&a temporar o egatura in afara c%a3rei #iscipo i or! pentru a spori eficienta in$atarii. C%a3re e maini or! se#iu energiei creatoare. Legaturi e p asate aici inseamna fie. !!Ga ca.

;A

mine,! fie. !!Ga pentru mine., +eoarece creati$itatea este o forma #e exprimare a propriei persoane! egatura p asata in maini poate #auna mo#u ui nostru #e a efectua ce$a! #e a prepararea %ranei si *ocu #e tenis pana a scrierea unei carti. C%a3re e picioare or. Ta pi e se eaga #e -amant. O egatura p asata in c%a3re e #in ta pi #ereg ea&a impamantarea noastra! #etermina o ina tare! o in$iorare sau ne poate face !sa p utim in nori,. -riceperea #e a i#entifica egaturi e si #e a e in atura ne $a a*uta sa fim mai puri si mai iberi si sa ne #iri*am corpu #upa propria #orinta. Capatan# #eprin#eri e #e a i#entifica si in atura egaturi e! $om af a mai mu te #espre acestea. -uterm #escoperi egaturi #e a persoane cu totu surprin&aoare! in ce e mai neasteptate puncte. "ai mu t! o persoana care a p asat o egaturi intr)una #intre c%a3re e noastre poate sa ignore natura comunicarii #intre noi. Cum putem af a #aca cine$a ne)a p asat o egatura intr)o c%a3raM Ne pri$im aura si c%a3re e. +aca sunt egaturi ) si cu siguranta sunt! intr)o masura mai mare sau mai mica ) e $om $e#ea. Ce este #e facut #aca #escoperim astfe #e egaturi in c%a3re e propriiM Le $om in atura. CU" SE INLATURA LEGATURILE ENERGETICE /. Ne ase&am in po&itia psi%ica! inc%i#em oc%ii! ne re axam si ne impamantam. 4. Gacem sa circu e energia prin corpu nostri timp #e aproximati$ un minut. ;. Ne imaginam propria aura si o purificam conform in#icatii or anterioare. @. +upa ce ne)am curatat aura si energia circu a in mo# corespun&ator! ne foca i&am atentia asupra primei c%a3re! asa cum am facut in etapa a #oua a subcapito u ui. !!+esc%i#erea si inc%i#erea c%a3re or,. -ri$im '#aca putem $e#ea( sau cream imaginea primei c%a3re si sesi&am egaturi e #in aceasta. +aca nu reusiti #e a inceput! perse$erati. Nu $a #escura*ati. +aca #escoperim egaturi in prima c%a3ra! ne imaginam cum mainiie patrun# in aura! a*ung a c%a3ra s!i smu g egaturi e. Legaturi e pot fi mai mari sau mai mici! mai subtiri sau mai groase! se pot extrage mai greu sau mai usor. Nu trebuie sa ne speriem. "a*oritatea egaturi or se #esprin# foarte usor! fara sa ramana, nici un fe #e orificiu in c%a3ra. +aca une e egaturi nu se asa in#epartate! ne punem intrebarea 'pe care o a#resam egaturii(! cine este autoru ! urmarim #irectia in care se in#reapta egatura respecti$a! pana can# $e#em! rea i&am imaginea optica sau simtim cine este ce care ne)a imp antat aceasta egatura. -oate fi un om apropiat! un bun prieten sau c%iar sotu 'sotia(! poate fi un sef sau un subor#onat! poate fi c%iar cersetoru caruia i)am #at #e #imineata o mone#a. -oate fi oricine! c%iar persoane care au murit cu ani in urma. Trebuie #oar sa pri$im cu mu ta atentie si sa cre#em ca omu care ne apare pe ecranu menta este autoru egaturii. in ca&u in care ne apar mai mu te persoane! ne $om ocupa #e #istrugerea fiecarei egaturi separat. Urmarim traseu egaturii pana a autoru acesteia! caruia ii mu tumim pentru interesu aratat si ii exp icam ca nu #orim sa fim !! egati,. +aca aceasta persoana #oreste sa pastre&e egatura cu noi! ii propunem sa o transfere in p anu constient fi&ic! nu in p anu astra . Apoi re$enim a prima c%a3ra si extragem egatura respecti$a. Ea trebuie sa iasa cu

;B

usurinta. +aca! orice am face! egatura nu poate fi in aturata! este posibi ca in rea itate sa nu #orim in aturarea ei. In acest ca& putem asa egatura! #ar sa recunoastem ca este optiunea noastra. +aca $om in atura o egatura pe care #e fapt nu #orim sa o in aturam! ea re$ine. Sistemu #e comunicare prin aceasta egatura exists #e*a. -re&entu exercitiu are #rept scop sa ne ofere a ternati$a #e a permite sau nu a tor persoane sa ne fo oseasca energia sau sa o amestece cu a or. A. Can# ne e iberam #e toate egaturi e #in prima c%a3ra! trecem a a #oua. Efectuam si aici toate operaViuni e #e a punctu @! apoi! pe ran#! repetam ace easi operatiuni cu toate ce e a te c%a3re! inc usi$ c%a3re e #e a maini si #e a picioare. B. +upa ce am extras egaturi e #in toate c%a3re e! cream imaginea menta a a unui su$oi #e apa curata si crista in care ne sca #a sistemu energetic! patrun&an# prin Sa%asrara 'c%a3ra #in crestet(! in *os pana a "u a#%ara fe%a3ra 'putem trimite acest su$oi si prin c%a3re e #e a maini si picioare(! apoi trece prin impamantare si se scurge spre centru -amantu ui! un#e este neutra i&at. I. Acum cream imaginea $i&ua a a unei energii neutre! curate si c are! #e cu oare aurie stra ucitoare! care in$a uie intregu nostru sistem energetic si intregu corp. D. Ne imaginam maini e cum nete&esc aura #e a cap a ba&a picioare or. L. Iesim #in transa. Gacem ce$a care sa ne con$inga, #e rea itatea corpu ui nostru. ne spa am pe fata! bem o ceasca, #e ceai sau cafea! ori ne imbratisam cu un prieten. Acesta este ce mai #ifici exercitiu #in ce e pre&entate pana acum. In restu &i ei trebuie sa a$eti gri*a #e $oi. NEUTRALITATEA SI NONRE2ISTENTA In *uru nostru actionea&a #i$erse energii. Cum ne putem mentine ec%i ibru psi%ic fara sa fim atrasi #e une e persoane si fara sa e atragem! fara sa ne subor#onam repre&entari or proprii sau a e a tora pri$in# ceea ce ar fi trebuit sa fim! cum sa ne mentinem c%a3re e curate! sa ramanem sanatosi si sa ne pastram in ec%i ibru tota itatea ps%icu ui propriuM Trebuie sa ramanem neutri si sa nu ne impotri$im! sa nu opunem re&istenta fata #e nimic. +upa cum constatati! nu se recoman#a sa nu cre#eti in nimic #in ce $i se spune! #upa cum nu se recoman#a sa nu a$em sentimente! gan#uri sau reactii fi&ice a anumiti stimu i. +impotri$a! #aca proce#am astfe ! aceasta inseamna re&istenta fata #e impu suri e proprii! iar aceasta nu este o po&itie neutra . Am mentionat ca starea #e comuniune cu Uni$ersu nu inseamna sa $e#em ucruri e asa cum $rem sa fie. "ai #egraba aceasta fnseamna sa e $e#em asa cum sunt in rea itate! inseamna cura*u #e a spune !!+A, proprii or trairi! oricum ar fi acestea. Oamenii isi $or fixa in permanenta egaturi e in sistemu nostru #e c%a3re iar noi nu ne $om af a mereu in starea #e me#itatie in care sa percepem patrun#erea acestor egaturi. +aca ne impotri$im acestora sau #aca toata &iua #iscutam #espre cine$a si ne comparam cu fiecare caine $agabon# care tra$ersea&a stra#a si ne taie ca ea! $om capata o oarecare #uritate psi%ica si $om ina ta &i#uri intre noi si cei a ti! intre noi si proprii e trairi. C%a3re e noastre sunt b ocate. +e$enim tensionati si! ceea ce este mai rau! Incercam sa cre#em ca $om #e$eni a tfe #e cum suntem. Asa#ar re&istenta este o parte a con#itiei #e om. +eci $om incepe prin a nu opune re&istenta faptu ui ca ne impotri$im. Can# comuncam cu cine$a! ii putem spune cu ce anume suntem #e acor# si cu ce nu. +ar

;I

persoana cu care comunicam este o a ta particica a Uni$ersu ui! #eci o a ta parte #in noi! care ne ofera posibi itatea sa constienti&am cine suntem! permitan#u)ne sa a$em proprii e trairi. +aca opunem re&istenta trairi or noastre proprii! re&u ta un cic u incomp et a $ietii noastre! care se $a repeta mereu! iar si iar! in forme #iferite! pana can# ne $om permite o traire comp eta! iar pana can# nu $om a#mite aceasta traire comp eta! $om actiona conform propriei noastre re&istente si imagini create. +aca nu $)au con$ins ce e pre&entate #espre 3arma in primu capito ! trebuie sa recitim aceste paragrafe si sa e ana i&am #intr)un a t punct #e $e#ere. +upa cum am mai spus! 3arma este! pe anga toate ce e a te! un re&u tat a proprii or repre&entari si a cic uri or nefina i&ate. Can# ne impotri$im proprii or trairi! acumu am o anumita 3arma! cu care $om a$ea #e)a face mai tar&iu. +aca ceea ce urmea&a sa facem este re&istenta in fata propriei trairi si acumu area 3armei! nu mai faceti acest ucru. Nu opuneti re&istenta. +ar $om urmari ceea ce facem si $om remarca faptu ca noi suntem cei care actionam! proce#am astfe ! nu actiunea este cea care primea&a in fata noastra. Cu timpu $om constata ca incetam sa mai actionam in acest fe . +e$enim exact obiectu re&istentei noastre ) aceasta este o axioma a e$o utiei psi%ice. Cu cat mai mu t re&istam si ne opunem a ce$a! cu atat acor#am mai mu ta atentie acestui fapt si ne inarmam tot mai puternic impotri$a ui. -e #e a ta parte! atunci can# o persoana este furioasa pe noi si ii acceptam furia '/(! furia persoanei respecti$e trece aproape instantaneu '4(! nu ne $om mai framanta #in cau&a acestei trairi nep acute. Aceasta este esenta i#ei or #espre iubirea fata #e aproape! intoarcerea ce ui a t obra& etc. Aceasta este egatura #intre Uni$ers si propria c%a3ra, a inimii. Exista #oua, meto#e cu a*utoru carora incercati sa in#epartati re&istenta prin iertare. -rima meto#a este o me#itatie pe care am mai exersat)o. /. Ne ase&am in postura psi%ica! inc%i#em oc%ii! ne purificam mintea si ne impamantam. 4. Ne in$estigam intregu corp fi&ic incepan# cu ta pi e picioare or si continuan# spre cap. 1erificam #aca exists $reo parte care resimte #ureri! sau intepenit! se bucura sau $rea sa se o#i%neasca,. Sesi&am sange e care circu a in corpu nostru. Sesi&am energia psi%ica care circu a in noi si in *uru nostru. +aca ne #oare ce$a! n)are #ecat. +aca exista un#e$a o #orinta foarte mare si puternica! o asam sa se manifeste. Nu ne impotri$im! nu opunem nici o re&istenta! sunteni intru totu #e acor#! Lasam sa #oara ceea ce #oare! sa)si manifeste bucuria sau tristetea! asam sen&atii e sa #ispara! #ar nu intreprin#em nimic! ci #oar obser$am. ;. Ne in$estigam emotii e. Ce anume simtimM Nu opunem nici o re&istenta! #oar simtim. @. La ce ne gan#imM Si ce cre#em #espre ceea ce gan#imM Nu ne oprim #in gan#uri! #oar suntem #e acor# cu e e. Continuam sa ne gan#im a aceasta. A. Un#e ne af amM Ne af am in propriu trupM Suntem #e a&i noapte cu persoana iubitaM Coboram in stra#a sa uam o ing%etataM Ramanem aici. Can# ne af am in co tu camerei continuam sa fim in centru propriu ui cap. Re$enim. B. Can# am re$enit in centru propriu ui cap! iesim #in transa. A #oua meto#a este un exercitiu care poate fi efectuat orican# si oriun#e. -resupunem ca ne)am inta nit cu un prieten! iar acesta are o mu time #e prob eme! cu care ne cop eseste= nu)/ iubeste prietena sau mama! tata sau copi u ! caine e nu)/ ascu ta! masina s)a stricat! contu in banca este epui&at! nu mai are nici un ban! papaga u s)a imbo na$it iar sa teaua

;D

#e cauciuc s)a spart. Este posibi sa sesi&am ca a ni$e u prime or #oua c%a3re apar anumite sen&atii. A$em #e gan# sa e inc%i#emM Le #esc%i#em mai argM Ce se petrece cu a patra c%a3raM Inima este #esc%isaM Sau ne este pieptu incatusatM Care este #irectia egaturi orM Ne imaginam ca suntem in intregirne #in aer si tot ce ne po$esteste prietenu trece prin noi. +esigur! ascu tam ce ne spune si inter$enim cu cate o $orba can# ni se pare oportun. Lasam insa toata incarcatura emotiona a sa treaca #e noi si sa se neutra i&e&e in aeru #in *ur. Acum urmarim atent ce se petrece in c%a3re. 1om efectua exercitiu ori #e cate ori a$em oca&ia. SOCURILE -SISICE Nici un orn nu poate ramane permanent neutru si egat #e -amant. +upa cum am mai spus! can# ne impotri$im! trebuie sa continuam sa o facem. Nu putem a*unge intr)un a t oc! pana can# nu incetam sa ne af am aco o un#e suntem acum. Uneori! can# nu suntem impamantati! inter$ine cine$a si ne ap ica un soc psi%ic. Cea mai simp a exp icatie a unui astfe #e soc este perceperea furiei care se napusteste asupra noastra. Tra$ersam stra#a si un sofer trebuie sa opreasca exact can# nu are c%ef sa o faca. In gan#u sau! aparem c%ip #e tica os si socu este gata. Resimtim o s abiciune ciVu#ata in timp ce tra$ersam. Am uat #e pe raftu maga&iu ui u tima punga #e apte! exact can# s)a apropiat a tcine$a sa o ia. -ersoana $e#e ca uam apte e si #intr)o #ata! #atorita socu0ui! ne cuprin#e teama. Socuri e psi%ice pot ua si forme p acute. Ne p imbam pare si pe anga noi trece o persoana foarte atragatoare care)si opreste pri$irea asupra noastra. Soc. Tot restu &i ei ni) petrecem gan#in#u)ne cat #e p acut ar fi fim cu o fiinta atat #e fernecatoare. Caracteristica genera a a acestor socuri este faptu ca sunt orientate in interioru corpu ui nostru. E e ne #istrag #e a momentu respecti$ si ne reorientea&a trairea in interioru propriei minti. Socuri e ne fac sa pier#em contactu cu rea itatea! sa nu mai stim un#e ne af am. E e ne transfera in in)constient! ne ob iga sa ne ce#am intreaga putere in fa$oarea ce ui care ni e ap ica. Si ma*oritatea acestor socuri nu sunt #e oc #istracti$e. Nu exista exercitii specia e referitoare a socuri e psi%ice. Can# constatam ca suntem supusi unui soc psi%ic! putem consuma o cantitate oarecare #e energie pentru a efectua actiuni simp e #e $in#ecare sau pentru a extrage #in c%a3ra egaturi e care ne)au fost imp antate aco o. +ar ce mai eficient este sa obser$am socu care ne este ap icat si sa nu) / intoarcem impotri$a ce ui care ni) ap ica! #eoarece astfe nu am face #ect sa #ec ansam un ra&boi a socuri or psi%ice. -ot fi ap icate ace easi meto#e si a atacu psi%ic #in partea a tor persoane. Atacu psi%ic este mu t mai pericu os! #eoarece este mai greu #e #epistat. +ar socuri e sunt trairi a e rea itatii care pot fi contro ate. Stari e pro$ocate pot #uce a imbo na$irea suprarena e or si a sistemu ui neuro$egetati$. Ra&boaie e psi%ice #uc a crearea prin imagini menta e a entitati or creaturi or! pe care cateo#ata nu e mai poti contro a si incep sa, te #omine! #aca ti)a sca&ut potentia u energetic. +atorita neatentiei se poate a*unge a cabinetu #e psi%iatrie pe post #e pacient.

;L

CURS 1I CITIREA -SISICA -utem spune ca fiecare om este un me#ium si se ocupa #e citirea psi%icu ui! a#esea c%iar fara a)si #a seama. +e fiecare #ata can# ne inta nim cu cine$a si ne spunem in sine. !!Arata foarte obosita,! sau !!+upa cum arata! se poate spune ca a a$ut o &i grea,! sau !!Ce mu t s)a sc%imbat! se poarta ca un in#ragostit,! rea i&am o citire a informatiei pe care o poarta fiecare. Ea se inregistrea&a sub forma #e cu oare! sunet! energie! a catuin# starea noastra pe moment. Cine$a poate spune ca nu se intamp a nimic #eosebit si ca oricine poate g%ici astfe #e ucruri. Intr)a#e$ar! oricine poate rea i&a asa ce$a! #ar este mai mu t #ecat #aca am g%ici. Au fost obtinute informatii pe care nimeni nu e)a exprimat in cu$inte. Exemp e e #e mai sus sunt ca&uri #e perceptie psi%ica ne#e&$o tata. Aceasta perceptie poate fi #e&$o tata si finisata pana a ni$e u intuitiei &i nice. Citirea psi%icu ui este o #eprin#ere care! ca oricare a ta! poate fi conso i#ate si perfectionata prin practica. In p us! $om tine seama #e o recoman#are aparent para#oxa a. 1IATA NOASTRA +E "E+IU" +aca inte egem aceasta exprirnare neobisnuita! ne $om putea interpreta $iata ca pe a unui me#ium. Can# ne nastem! se spune ca tocmai ne)am intrupat. Totu este nou! suntem #esc%isi pentru ume! toate impresii e noastre sunt re ati$ pure si nu sunt impo$arate #e amintiri! trairi si #iferite opinii. Suntem constenti si nutrim interes. Cu a te cu$inte! fiecare #intre noi este un me#ium. +upa cum putem af a intreban#u)i pe copii! mu ti #intre ei $a# aureo e #e #iferite cu ori care)i incon*oara, pe oameni. In #esene e or! ei repre&inta aceste aureo e co orate. "u ti copii au in permanenta insotitori fermecati! cu care stau #e $orba si se *oaca. "ai mu t! copiii care sunt foarte buni obser$atori! #ar! in ace asi timp! sunt extrem #e ipsiti #e tact! exprima cu g as tare fata, #e toata umea ceea ce $e#em cu totii! #ar consi#eram ca nu este potri$it sa spunem. -e masura ce copiii cresc! parintii ii in$ata sa se !!a#apte&e, me#iu ui. C%iar #aca a !!$a&ut, aureo a innegrita sau cu imbi #e foc si scantei a unei persoane apropiate! care se sc%imba brusc in #iferite forme #easupra capu ui expu &an# #in ea! si &ice cu g as tare ca matusa ui este ca o $ipera sau ca seamana cu un monstru 'rea i&an# #e fapt perceperea informatiei #in gan#u ui ei(! parintii i in$ata cu tact ca nu este a#e$arat! ca matusa ui a fost si este o #oamna. +aca stam #e $orba cu une e persoane sau e obser$am! in timpu citirii psi%icu ui $om af a ca, in copi arie mu ti au fost speriati #e a#u ti care e)au exp icat cu insistenta care este rea itatea. -e can# erau copii! ei erau suparati ca toti cei mari resping $i&iunea or asupra umii! #ar treptat au inceput sa o respinga si ei! pentru ca a#u tu #etinea suprematia e$i#enta in cunoasterea practica a umii incon*uratoare si spunea copii or ce este rea si ce nu. Astfe ! ma*oritatea a#o escenti or! a atingerea acestui prag! fie incetea&a sa mai crea#a in rea itatea #in copi arie! fie in$ata sa taca. -entru mu ti #intre cei care au incetat! cu timpu ! sa crea#a in proprii e perceptii prob ema #e$ine mai simp a. Ei nu se mai gan#esc a aceasta pana nu se petrece ce$a care sa)i soc%e&e. +e pi #a! une e

@C

persoane patrun# #in nou in umea psi%icu ui #upa o traire #ramatica neasteptata! cum ar fi contactu cu persoana iubita #isparuta recent sau pre$e#erea unui e$eniment $iitor. -ersoane e care prefera sa pastre&e pentru e e proprii e perceptii fi&ice pot a$ea trairi intamp atoare pe toata #urata $ietii! fara sa po$esteasca nimanui nimic! #in teama #e a parea ri#ico i sau #e a fi consi#erati nebuni. -oate ca intr)o #iscutie cu un prieten! printre a te ucruri marunte! $or mentiona cu ca m !!am simtit ca ma $ei suna asta&i,! #ar nicio#ata nu $or putea po$esti #espre $ise e or ciu#ate sau $oci e pe care e au#. "u ti se tern intr)a#e$ar sa nu fie nebuni! #e aceea isi ascun# cat mai bine ne inistea si in#oie i e. Cei care nu)si reprima nicio#ata trairi e #eosebite! nu ascun# ceea ce au#! pot fi cu a#e$arat persoane cu preocupari #e me#ium sau spiritisti! sau isi pot fo osi obser$atii e si trairi e intr)o a ta #irectie! cu orientare creati$a! artistica. A tii pot sa innebuneasca si sa a*unga in c inici e #e psi%iatrie. Uneori! astfe #e oameni sunt consi#erati #e&ec%i ibrati si excentrici. A#esea! can# timp #e mu ti ani omu este ne$oit sa upte impotri$a propii or sa e trairi! e poate fi expus unor serioase #ereg ari psi%ice. +e$ine paranoic si simte ca toti i urmaiesc si ii resping trairi e= sau poate #e$eni sc%i&ofrenic! o *umatate a sa expriman# o puternica perceptie psi%ica si emotii intense! iar cea a ta *umatate fiin# norma a= poate #e$eni catatonic! inc%i&an#u)se in sine si preferan# sa traiasca exc ust$ in uni$ersu psi%ic a mintii sa e! nu in mi* ocu confruntari or #e opinii si *u#ecati a e ce or a ti. -re&entam aici cate$a exemp c comune. +esigur nu toate bo i e menta e sunt re&u tatu reprimiirii capacitati or psi%ice. +ar #e foarte mu te ori impie#icarea manifestarii acestora #uce a reprimarea unor emotii cum ar fi furia sau teama #e pe#eapsa . Aceste emotii neexprimate pot pro$oca bo i fi&ice sau menta e. Nebunia poate fi actiunea! mo#u acestei persoane #e a se manifesta intr)o ume care)/ separa #e rea itate si #e cei a ti! toto#ata este mo#u prin care persoana respecti$e e$ita, raspun#erea fapte or sa e. -oate nu stie cum s)o faca sau are ne$oie! prin constructia fiintei sau prin e#ucatie! #e cine$a care s)o g%i#e&e. Interiori&area nu a#uce nimic bun in acest ca& si ar trebui cautata iesirea #in impas prin simp a ruga, catre +umne&eu #e a #a umina! ratiunea si ca ea $ietii. +ar sa re$enim a prob eme e noastre. -oate ne este abso ut straina i#eea #e a #e$eni me#ium si citim aceasta carte #oar pentru a gasi ce$a ce am mai putea in$ata. Sau poate ca am consi#erat #intot#eauna ca a$em ce$a #eosebit! poate c%iar supranatura ! si nu stim cum sa proce#am. Sau cunoastem aceste fenomene! e simtim! e percepem rea itatea! #ar am $rea sa e #iri*am! sa in$atam sa e fo osim cat mai bine. Ar fi un mare pacat #aca #intr)o stare #e soc prin necontro u asupra gan#uri or ati a*unge a psi%iatrie. TABLOURI SI I"AGINI IRATIONALE In timpu #escifrarii informatii or psi%ice putem !!$e#ea, o mu time #e ucruri! ca si in timpu $in#ecarii! un#e principa e e surse #e informatii $or fi aura si c%a3re e. Acestea pot a*unge a noi si sub forma unor c%ipuri sau imagini rnenta e! pe care e $om ana i&a in pre&enta ucrare. In timpu citirii psi%icu ui pacientu ui putem $e#ea rea mente a#e$arate tab ouri. E e pot aparea in prim)p an pe ecranu nostru menta sau pot a$ea aspectu unor miniaturi. Aceste tab ouri pro$in #in uni$ersu nostru subiecti$. STERGEREA INGOR"ATIILOR NEGATI1E +IN AURA

@/

/. Ne impamantam si intram in transa. 4. A egem #in propria experienta o stare in care nu ne)a p acut sa ne af am si staruim sa ne manifestam ipsa #e sensibi itate! in#iferenta. -oate fi o situatie in care am trait groa&a sau a tce$a #e acest gen. ;. Ne concentram asupra imaginii create! apoi o facem sa se estompe&e ent. -e masura ce ea #ispare! asam sa apara c%ipuri e a tor persoane. Acestia sunt creatorii initia i ai $i&iunii anterioare. -utem $e#ea un singur c%ip sau mai mu te. Gacem sa se estompe&e aceste c%ipuri unu #upa a tu ! imaginan#u)ne ca e expe#iem posesori or or. +aca! pri$in# aceste c%ipuri! simtim furie! re$o ta! #urere etc.! re$enim pentru a retrai aceste sentimente. Le $om comunica menta acestora tot ce simtim ne$oia sa e spunem. +aca simtim satisfactie in urma ce or spuse! a estomparea imaginii acor#am iertare acestor persoane. +aca nu #orim sa e iertam! inseamna ca n)a sosit inca momentu ! #ar prin iertare se face o stergere automata a sursei #e soc psi%ic si are oc sc%imbarea ra#ica a a aurei in a te cu ori. Can# suntem pregatiti sa ii iertam! ne $om ierta mai usor proprii e noastre prob eme si astfe ne $om apropia #e renuntarea a toate acestea. Sa nu uitam ca nu trebuie sa ne grabim. +aca #orim sa sa$uram un timp oarecare furia! supararea sau tristetea pe care e simtim! nu trebuie sa ne refu&m aceasta p acere. @. Creem o imagine a propriei noastre persoane si ne stra#uim sa in#ragim aceasta imagine. Apoi o facem sa #ispara. A. C%emam in imagine Soare e mare si auriu a energiei! pe care i asam sa ne ump e in tota itate corpu si aura. B. Iesim#in transa. CITIREA AUREI Expresia !!citirea aurei, creea&a o impresia a ce$a te%nic si foarte comp icat. Inainte #e a trece a acest exercitiu! trebuie sa facem o re axare comp eta! stra#uin#u)ne sa $e#em aura. Cream un tran#afir care i repre&inta pe pacientu nostru. In ace asi timp ne imaginam ca tran#afiru acesta are un nimb. Nimbu repre&inta aura in#i$i#u ui! tot asa cum tran#afiru repre&inta in#i$i#ua incepem cu obser$area unei singure cu ori care iri&ea&a in *uru0 peta e or. +aca nu putem $e#ea cu oarea! ne imaginam ca nimbu arata ca si cum am $e#ea)o. Gacem sa #ispara tran#afiru . 4. Repetam exercitiu #e patru ori! a#augan# #e fNiecare #ata cate o cu oare pana a*ungem a un tota #e cinci cu ori! ;. esim #in transa. Urmatoru comp ex #e exercitii repre&inta o etapa mai a$ansata,. Aceasta ne $a a*uta sa fo osim citirea aurei in scopuri curati$e. Ne impamantam si in intram in transa. 4. Rea i&am imaginea pacientu ui! Cu o pensu a imaginara cu $opsea neagra intunecam tab ou rea i&at pana can# obtinem #ear si ueta pacientu ui. Lasam umina interioara! menta a! sa ump e spatiu #in *uru si uetei! mai intai sub forma unui nimb a b. Obser$am

@4

un#e este nimbu mai mare si mai #ens! in ce puncte este mai subtire sau care sunt &one e corpu ui in care #ispare. Toate aceste imagini aparute sunt egate #e c ar$i&iune. ;. Lasam nimbu a b sa capete #iferite cu ori. Acestea sunt cu ori e aurei pacieniu ui nostru. +aca $e#em o singura cu oare este minima . +aca $e#em c%iar &ece cu ori este foarte bine. Ce mai a#esea $om $e#ea #oua sau trei cu ori! #ar can# $om capata #eprin#erea #e a #istinge cu ori e! $om putea ana i&a aura mu t mai bine. -entru inceput $om incerca sa ne oprim #oar cu ori e pe care e $e#em sau sesi&am. Un#e sunt acestea ase&ate m *uru corpu uiM Trebuie sa tinein minte ca semnificatia cu ori or poate fi confirmata numai #e propria noastra experienta! #e aceea ne $om urma intuitia. Lasam imaginea sa se estompe&e. A egem acum a ta persoana si repetam procesu . Ana i&am cu atentie #iferenfe e #intre ce e #oua aure! apoi e asam sa #ispara! Iesim #in transa si ne rea#ucem corpu in rea itate. Este necesar sa o facem! can# tocmai am efectuat o acti$itate psi%ica #eosebit #e comp exa. La exercitii e acestea este ne$oie #e o cantitate mai mare #e energie psi%ica! care $ine prin re axarea perfecta a mintii. Re&u ta e e $or $eni singure a un moment #at si $a $eti %ucura nespus can# $eti reugi sa faceti acest 0ucru fSra prea mu t efort. CITIREA AUREI CU OCSII +ESCSISI C ar$i&iunea sau $e#erea psi%ica! #e care tocmai ne)am fo osit! se rea i&ea&a fara participarea simtu ui fi&ic a $a&u ui. Aceasta se rea i&ea&a prin interme#iu $e#erii psi%ice. Une e persoane $a# aura si cu oc%ii #esc%isi! in stare #e re axare. Aura apare ca un nimb auriu $a urit. uneori este co orata in cu ori #esc%ise! a teori seamana cu niste fotografii. Cu oarea sau cu ori e #ominante sunt p asate in centru aurei! iar scantei e sau exp o&ii e #e energie #e a te cu ori se imprastie in spatiu #in *ur sau se #ep asea&a impre*uru cu orii #e ba&a. Nu este nimic neobisnuit ca une e persoane pot $e#ea aura cu a*utoru $a&u ui obisnuit si nu prin c ar$i&iune. +e fapt cu a*utoru $a&u ui norma putem $e#ea mu t mai inu0te #eta ii marunte #ecat cu a*utoru $a&u ui psi%ic. Citirea aurei cu oc%ii #esc%isi este foarte interesanta! iar procesu In sine pare mai putin fantastic! mai rea . +ar totu se creea&a, pe un ecran in centru #intre sprancene si oricum $e#erea norma a nu participa a #escifrare! oc%ii stan# intr)o po&itie #e parca n)ai a$ea ne$oie #e ei. Totu se petrece in spatiu #e $i# af at in aceasta regiune a fruntii! in#iferent #e #istanta #e a pacient a $in#ecatoru me#ium. -rin crearea imagini or si #escifrarea informatii or $enite are oc stergerea acestora #in campu energetic a persoanei pacient si reec%i ibrarea energii or ui menta e. -utem afirma ca are oc procesu #e $m#ecare. A$em ne$oie #e cine$a cu care sa co aboram in astfe #e ca&uri! ca sa $e#em re&u tatu fina si sa ne con$ingem ca am proce#at corect. Ne a egem o persoana care sa ne a*ute in efectuarea acestui exercitiu. Rugam persoana sa se ase&e sau sa stea in picioare cu spate e a un perete a b. -erete e poate fi si #e o a ta cu oare! #ar neaparat #esc%isa. 4. Ne impamantam. -entru a $e#ea aura nu este necesar sa intram in transa! ci #oar sa fim re axati. Ne in#epartam #e asistentu nostru a o #istanta #e circa sase metri si ne con) centram atentia asupra unui punct in spatiu af at a o #istanta #e un metru fata #e corpu acestuia. -unctu a es nu se $a gasi pe perete sau pe c%ipu asistentu ui! ci intr)un punct oarecare in spatiu pana a e . +upa un timp oarecare $om incepe sa $e#em aura @;

asistentu ui. Une e persoane $a# aura cu $e#erea periferica! #esi asistentii au impresia ca ii pri$iti tinta. ;. -utem exersa $i&ua i&area aurei fara a mai impartasi aceasta respecti$e or persoane. +ar este foarte bine sa fim pru#enti! Este foarte nep acut can# cine$a pri$este tinta in crestetu cui$a sau in go .c%iar #easupra umaru ui.in timpu acestor exercitii putem a*unge a conc u&ia ca $i&ua i&arn aura nu numai pe fon#u peretu ui a b ci si pe fun#a u unor cu ori inc%ise. -uteti incepe prin a $e#ea aura f ori or! fructe or! obiecte or. Re axati! pri$iti in go obiectu care in eresea&a neaparat. 1eti ramane uimiti #e re&u tate. Nu trebuie sa mi*iti oc%ii sau sa)i mariti! ei nu participa a $i&iuni! participa g an#a pinea a. CU" SE CITESC CSAQRELE Citirea c%a3re or este in fon# ace asi ucru cu citirea aurei! #ar nu $om trece a acest exercitiu pana nu ne $om insusi in intregime citirea aurei! #eoarece! in ca&u c%a3re or! exercitiu are #urata mai mare si necesita o mai mare incor#are. /. Ne impamantam si intram in transa.. 4. Rea i&am si ueta asistentu ui pe ecranu nostru menta . ;. Ne concentram atentia asupra punctu ui #in aura care repre&inta prima c%a3ra. Rea i&am imaginea $i&ua a a unui #isc in aceasta &ona si urmarim #aca #iscu este inc%is sau #esc%is si i ump em cu ga ben)portoca iu)rosu)maro! in or#inea #escrisa si nu uitam ca acum citim o %arta. Aceasta este prima c%ar3a egata #e supra$ietuire. +aca este arg #esc%isa! #aca este co orata in cu ori intunecate sau mo%orate! pacientu are probieme! egate #e supra$ietuire sau #e o pato ogie a organe or care tin #e centru energetic respecti$. +aca aceasta c%a3ra este inc%isa! persoana nu are in acest moment probieme #e supra$ietuire. +aca c%a3ra este co orata in $er#e 'cu oarea cresterii(! ce in cau&a poate gasi noi cai care i $or a*uta sa supra$ietuiasca. +aca c%a3ra este co orata in rosu 'cu oarea simturi or si sentimente or( capacitatea #e supra$ietuire #epin#e #e incarcatura emotiona a. Trecem #e a o c%a3ra a a ta! citin#u) e in acest fe pe ran#! atat ce e sapte c%a3re principa e! cat si c%a3re e maini or si picioare or. Este foarte important sa ne concentram asupra fiecarei c%a3re in parte! sa nu incercam sa e ana i&am pe toate a un oc. +upa ce am stu#iat cu mu ta atentie fiecare c%a3ra! aruncam o pri$ire asupra intregu ui ansamb u #e c%a3re. Ne imaginam ca e pri$im mai #e a #istanta! pentru a e $e#ea pe toate. Comparam #imensiuni e si forma #i$ersi or centrii energetici. Care este ce mai mareM Care este ee mai intens co oratM Gacem sa #ispara imaginea si iesim #in transa. In ace asi fe ! $om examina c%a3re e ace eiasi persoane si a #oua &i! apoi #in nou peste o saptamana. 1e#em #aca au inter$enit ce$a sc%imbari. -ot inter$eni sc%imbari #aca i $eti ump e cu o a ta forma #e energie $ita a! #ar pot ramane nemo#ificate #aca persoana este a fe #e comp exata #e gri*i e sa e. +ETER"INAREA -O2ITIEI +URERII IN AURA SI IN CORExercitiu urmator are o mare insemnatate practica in munca #e $in#ecator. E ne $a oferi informatii sup imentare fata #e ce e obtinute prin stu#ierea aurei si c%a3re0or. La inceput @@

$om exersa in#epen#ent! ca in exercitiu prece#ent #e citire a aurei si c%a3re or. /. Ne irnpamantam si intram in transa. 4 -e ecranu menta obtinem imaginea 'si ueta( persoanei pe care o stu#iem. ;. Ne autosugestionam ca pe imaginea obtinuta! in punctu in care prietenu nostru acu&a #ureri fi&ice! trebuie sa apara o pata rosie care sa marc%e&e &ona afectata. Urmarim cu atentie in ce raport se af a pata sau pete e #in aura. +upa ce stu#iem amanuntit imaginea o facem sa #ispara. @ Rea#ucem imaginea prietenu ui. Ne sugestionam ca pete e rosii apar in &one e in care acesta are #ureri. Comparam aceasta imagine cu prima. Estompam imaginea. A Repetam exercitiu a egan# mereu a ti prieteni. La inc%eiere estompam imagini e si iesim #in transa. Can# $om trece a $in#ecarea pacientu ui! inainte #e a incepe proce#uri e! $om efectua aces exercitiu. -utem sa)i spunem sau nu ceea ce $e#em. E poate $eni sa ne caute! p angan#u)se. !!Am o #urere groa&nica #e cap. 1in#eca)ma mai repe#eP, Efectuan# exercitiu ! putem $e#ea o pata rosie #easupra sau in *uru capu ui sau. +ar putem $e#ea o pata rosie si mai mare si mai intense in cu totu a t oc! a ba&a co oanei $ertebrate! in &ona ombi ica a! a genunc%i! oriun#e. Trebuie sa #am atentie ce or ce $e#em c%iar #aca ne #erutea&a. A#esea! #urerea se manifests in cu totu a ta &ona a corpu ui #ecat aceea in care este oca i&ata sursa ma a#iei. Can# trecem a $in#ecare! $om acor#a atentie #eosebita &one or in care am #escoperit pete e rosii. E e trebuie in aturate. AUTOA-ARAREA -entru a ne #e&$o ta #eprin#eri e putem rea i&a citirea psi%icu ui anumitor persoane! cu acor#u acestora! insotin#)o #e proce#eu #e $in#ecare! #aca ni se pare potri$it si nu este #ifici #e reaii&at. Trebuie sa ne ba&am pe intuitia noastra. +upa ce ne $om insusi suficient citirea aurei si a c%a3re or! $om trece #esigur a citiri mai comp exe. +esa$arsin#u)ne practica citirii psi%icu ui! $om constata ca putem raspun#e singuri a toate intrebari e pe care si e pun cei a ti oameni! #oar formu an# aceste intrebari. Can# ne pregatim sa citim psi%icu unui prieten sau a unui pacient! re uam proce#urite pe care e efectuarn in ca&u $in#ecarii. Ne ase&am fata in fata cu pacientu si rea i&am impamantarea pentru aman#oi. +esigur! inainte #e a incepe ne $om go i mintea #e orice a te gan#uri! pentru a nu ne incurca. Trecem apoi a citirea aurei si a c%a3re or! efectuan# toate proce#uri e necesare. Citirea nemi* ocita a psi%icu ui este mu t mai interesanta #ecat obser$area #e a #istanta! #ar este mu t mai #ifici a. Omu a carui psi%ic i citim poate fi speriat! emotiona sau foarte curios. Ca urmare! e poate patrun#e in mintea noastria si ne $a ataca prin atentia! gan#uri e! i#ei e! emotii e sa e si prin tot ce se petrece cu e . +esi poate a$ea ce e mai bune intentii! atacuri e sa e psi%ice ne pot face sa ne pier#em impamantarea. Rea i&am imaginea $i&ua a a unui tran#afir care isi strange peta e e! transforman#u)se intr)un boboc #e f oare! #ar in oc #e a) p asa pe ecranu nostru menta ! i a#ucem c%iar in fata fruntii. Ne sugestionam ca acest tran#afir $a fi magnetu care atrage si absoarbe toate egaturi e care pornesc #e a subiectu pe care)/ citim! inainte ca acestea sa patrun#a in c%a3re e noastre si sa ne absoarba energia. Ne $om sugestiona ca tran#afiru ramane in @A

acest oc si ii $erificam pre&enta #e fiecare #ata! inainte #e a incepe o noua citire. +aca simtim o stare #e ne iniste subita in timpu citini! poate fi ne$oie sa cream un nou tran#afir. La terminarea citirii facem sa #ispara tran#afiru . Go osirea tran#afiru ui pentru protectia psi%icu ui nu sc imitea&a a procesu citirii. E este #e nepretuit in $iata coti#iana. +e fiecare #ata can# cine$a ne $a ataca! can# nc $om contra&ice cu cine$a sau $om intra intr)un !!ra&boi, psi%ic! $om incerca sa ne imaginam tran#afiru pentru a rea i&a o #etensionare. Acest proce#eu poate fi uti in mentinerea ec%i ibru ui interior. E poate face sa nu mai a$em ne$oie #e protectie psi%ica. +aca nu ne impotri$im a tot ce ne agresea&a in procesu citirii psi%icu ui sau in afara acestuia! constatam ca EUL nostru nu exista si nu ne mai ataca nimeni. Cu cat $om permite mai mu t sa fim agresati #e tot ce ne #eran*ca&a si ne creea&a o bariera psi%ica,! cu atat mai mu t citirea noastra nu $a a$ea nici un re&u tat si ne $om pier#e egaturi e. Nu trebuie sa respingem ceea ce simtim! #ar aceasta nu ne $a a*uta in perceperea in propriu nostru spatiu psi%ic a ceea ce simt cei a ti oameni. CO"UNICAREA In procesu oricarei acti$itati psi%ice este foarte important sa #iscutam menta #espre ceea ce $e#em! ca si cum am a$ea pe cine$a a aturi. Cu a te cu$inte! trebuie sa gasim un mo# #e a transmite ace e sen&atii puternice pe care e percepem! pentru a nu se acumu a fn interioru nostru si a nu ne b oca a cincea c%a3ra. In timpu citirii! putem #escifra $i&iuni sau imagini #espre care n)am #ori sii)i $orbim per)soanei #e fata. Este posibi sa nu fim prea siguri #e in br)matii e primite! sau sa simtim ca subiectu s)ar putea supara. sau si)ar b oca in continuare centrii pentru #escifrarea cau&ei simptome or aparute Trebuie sa ne e iberam #e ce e percepute! in#i erent #aca $om comunica subiectu ui #ate e citirii psi%ice! sau putem transmite intr)o forma care sa ne e ibere&e #e tensiune. Este posibi sa asteptam p ecarea pacientu ui si pre&entam toate #ate e in fata og in&ii! $orbin# cu propria persoana sau #easupra unui pa%ar cu apa! care ar pre ua informatii e! apoi sa aruncarn apa. +aca #orim! ne putem ua notite. +aca simtim ca ne este mai usor sa transmitem informatii e si sa ne exprimam prin pictura! #ans sau intr)un a t mo#! fara a recurge a cu$inte! trebuie sa proce#am in acest fe . Orice forma #e acti$itate este buna pentru a gasi o iesire si a ne e ibera #e imagini e pe care e)am $a&ut. Unii $in#ecatori transmit informatii e ce e mai serioase unei terte persoane sau unui obiect 'capac! &i#! ac(. +e ce e mai mu te ori aceasta transmitere este eficienta. +e aceea nu sustinem ca nu trebuie sa comunicam nimic #in ce e af ate! ci #oar ca! atunci can# comunicam a tei persoane! care nu cunoaste pacientu ! ce e af ate in timpu citirii psi%icu ui! nu trebuie sa intoarcem ce e af ate impotri$a acestuia. 1om proce#a in asa fe incat incarcatura emotiona a a informatii or obtinute sa nu #aune&e nici pacientu ui! nici noua! reusin# astfe e iminarea or #in campu nostru psi%ic. Can# comunicam pacientu ui informatii e obtinute prin citire! #aca ne)am %otarat sa o facem! sa fim foarte gri*u ii. +e pi #a! am af at ce$a secret! #ar ne este teama ca pacientu se $a supara au&in# informatii e. 1a trebui sa)/ abor#am in fe u urmator. !!1a# ca $a puteti imbo na$i. Acor#ati prea mu ta atentie unor prob eme ne#emne #e atentia #um) nea$oastra. -ana nu $eti infrunta a#e$aru si nu $eti gasi ce$a care sa $a #istraga atentia #e a toate acestea! nu $a $oi a*uta sa $a $in#ecati., ne)am expus consi#eratii e pri$in# starea psi%ica a cientu ui! #ar am atins punctu sensibi si pacientu ne poate contra&ice cu

@B

ar#oare. +aca $om spune a#e$aru exact cum $e#em! ne putem pro$oca un soc energetic 'pe care )am #enumit anterior !!soc psi%ic,(. +e aceea! in primu ran# $om crea tran#afiru protector! in a #oi ea ran# nu $om uita ca nici un soc psi%ic nu ne poate afecta in $reun fe ! #aca nu #orim sa) percepem. si in fine! #aca ne impotri$im furiei pacientu ui 'prietenu ui(! aceasta $a trece prin noi fara sa ne afecte&e. I"BINAREA I"AGINILOR In acest capito re$enim a unu #intre ce e mai importante aspecte a e acti$itatii psi%ice. a priceperea #e a ramane neutri! #e a nu ne imp ica in emotii e persoanei careia ii citim psi%icu sau pe care o tratam. -entru noi! ca si pentru pacient! $a fi mu t mai usor #aca ii $om so icita sa nu me#ite&e si sa, nu intre in transa impreuna, cu noi. Oamenii cre# a#esea ca ne)ar putea usura munca #aca ar me#ita impreuna cu noi. +ar nu este asa. "ai intai oamenii me#itea&a, in mo# #iferit si! af an#u)se in a te sfere! e $a fi greu sa umareasca cu atentie cu$inte e noastre. Este necesar #oar ca ei sa fie pre&enti. Can# intram in transa este si mai important sa ramanem a ni$e u energetic propriu. +aca prietenu sau pacientu me#itea&a impreuna cu noi! e poate sa ne insoteasca foarte natura ! fara sa)si #ea seama! c%iar #e a intrarea in transa. Astfe ! poate fi inca cat unu #intre principii e #e ba&a, a e intrarii in transa! care consta In ri#icarea ob igatorie a ni$e u ui energetic propriu a un ni$e suficient #e ina t! care sa)/ #epaseasca mu t pe ce a pacientu ui! pentru a ne asigura #e impartia itatea emotiona a si #etasarea necesare in timpu citirii sau $in#ecarii. +aca si noi si pacientu ne af am a ace asi ni$e energetic! putem imbina tab ouri e obtinute cu ce e a e pacientu ui! ceea ce inseamna ca trairi e pacientu ui pe care)/ obser$am se imbina cu trairi e noastre ana oage. -roprii e noastre amintiri se pot constitui a ran#u or in sen&atii puternice! care pro#uc confu&ie in mintea noastra si %aos in citirea psi%icu ui. +e obicei aceasta constituie cau&a sen&atiei ca nu putem $e#ea subiectu citirii in timpu acestei operatiuni. ata un exemp u simp u #e imbinare a tab ouri or. incepem proce#ura cu succes! citim in con#itii optime aura pacientu ui si! #eo#ata! $e#em o pata #e cu oare rosu inc%is. Ii comunicam pacientu ui ca aceasta pata in aura este un semn #e furie si! #upa ce i)am spus)o! #e$enim ner$osi! ne simtim *enati. +aca am a$ea mai mu ta experienta in c ar$i&iune! am putea $e#ea imaginea rea a sau tab ouri e proiectate in aura pacientu ui. Sau am putea sa e sesi&am. Sau! mai #egraba! am inte ege pur si simp u #e ce #intr)o #ata nu ne simtim bine. Se poate intamp a ca pe a $arsta #e cinci ani pacientu nostru sa fi mancat o bataie &#ra$ana #e a mama si sa nu fi putut nicio#ata sa)i ierte aceasta. -oate ca si mama ne)a tras cate$a pa me pe a cinci ani! ucru care ne framanta si acum. +aca nu suntem neutri si ni$e u nostru energetic nu se ri#ica #easupra ce ui a pacientu ui! tab ouri e incep sa se intrepatrun#a si ne simtim #ebuso ati. Amintirea noastra #espre trairi e proprii se amesteca cu amintiri e ana oage a e pacientu ui si ne concentram exc usi$ asupra acestui e$eniment nep acut! c%iar #aca nu suntem constienti #e aceasta. Nu trebuie sa #isperam. Oricine isi poate combina tab ouri e imaginare cu a e noastre! #ar nu este #e oc greu sa scapam #e aceasta. In primu ran# ii $om spune pacientu ui sa ne

@I

scu&e o c ipa pentru a pune a punct starea #e transa sau a ne ca ma cea #e)a saptea c%a3ra. Re$enim in propria minte! ne impamantam iar si ne ri#icam ni$e u energetic! circu an# prin corpu nostru o cantitate mai mare #e energie #ecat a pacientu ui. Astfef $om putea obser$a imbinarea tob ouri or fara a e simti. Apoi i impamantam #in nou pe pacient. +aca a$em i#ee ce repre&inta tab ou nostru care partipa a combinatie! i a#ucem pe ecranu noastru menta si ii facem sa #ispara. Acesta poate repre&enta orice. se poate sf fi a$ut amain#oi in a#o escenta cosuri pe fata care ne faceau sa suferim am fi putut a$ea prieteni ge osi! rau #e ina time etc. Se pot imbina #e asemenea une e tab ouri po&it$e! #esi acestora i sc acor#a mai putina atentie si creea&a mai putine greutati a citire. +aca nu putem $e#ea ci iar tab ou ! ne ase&am in spate e pacientu ui si i asam sa ne ump e mintea orice repre&entare imaginara. +aca incepem pe neasteptate sa percepem ce$a! facem sa #ispara repre&entarea imaginara. +aca nu percepem nimic! facem sa #ispara to u . +aca aceastii #isparitie nu a*uta! ne imaginam ca sen&atii e noastre nep acute formea&a o picatura mare #e energie #e orice cu oare #orim. O p asam pe ecranu nostru menta si o facem sa #ispara. Apoi inc%i#em pe *umatate cea #e)a #oua c%a3ra. Aceasta ne $a separa #e pacient. Apoi ne gan#im a cinci puncte care ne #eosebesc #e pacient. are paru castaniu! spre #eosebire #e noi! este fn$a)tStoare ) ceea ce noi nu suntem! ii p ac tran#afirii ) noua nu! are 4I #e ani ) noi a$em a ta $arsta! cre#e ca proce#uri e psi%ice sunt $ra*itorii E noi stim ca nu. "eto#a este foarte simp a! #ar ii $om aprecia ca itati e can# o $om ap ica. Nu suntem una cu pacientu . Suntem persoane #iferite. -ri$in# a prob eme e si #istractii e pacientu ui! trebuie sa ne spunem. !!Acestea nu sunt prob eme e me e! #ar #oresc sa #eco#ific cau&e e care pro$oaca suferinta., +urerea #e cap care poate aparea ca urmare a suprapunerii tab ouri or poate fi importanta pentru noi. Ea ne in#ica &one e in care s)a acumu at sau este b ocata energia si ne poate a*uta sa c arificam situatia! ob igan#u)ne sa constienti&am cau&a. Can# simtiin ca ce$a nu este in regu a! in timpu citirii. proce#am astfe . /. Gacem irnpamantarea! atat a pacientu ui! cat si a noastra. 4. Ri#icam ni$e u energetic propriu fata #e ce a pacientu ui. ;. Gacem sa #ispara orice imagine! oricare ar fi. @. Cream un tran#afir. A. Inc%i#em a #oua c%a3ra. Ne gan#im a cinci puncte care ne #eosebesc #e pacient. 1in#ecatorii incepatori sunt ne inistiti #e $o umu mare #e informatii #espre c%a3re! egaturi! spirite)mentor! aura! simbo uri a e $ieti or anterioare. Uneori $in#ecatoru incepator nu este sigur #e ceea ce $e#e. -utem e$ita aceste prob eme #aca #eci#em #e a inceput ce anume #orim sa $e#em. aura! c%a3re e! egaturi e etc. Ne concentram asupra a egerii noastre! acor#an#u)i toata atentia. +upa ce stu#iem cum se cu$ine &ona a easa! putem trece mai #eparte. -ERGECTIONAREA CITIRII -SISICE Nu putem $in#eca un om impotri$a propriei sa e $ointe. La fe ! nu) putem pri$i @D

impotri$a $ointei sa e. Lucran#! ne putem #a seama ca informatii e au fost b ocate. Nu putem obtine nici un fe #e #ate! #esi recurgem a toate proce#ee e te%nice cunoscute #e i&o are! #e neutra i&are. Citirea nu se poate face! pana in momentu in care pacientu nu #oreste aceasta. +e ce e mai mu te ori cu toata *ena! pacientu raspun#e !!+A,. Trebuie sa sub iniem ca in toate #ornenii e psi%ice in care suntem imp icati a aturi #e o a ta persoana! insistente e nu ne $or a*uta. Trebuie sa ne instiintam prietenii ca #orim sa facem putina practica! sa incercam proce#ee e psi%ice pe care e)am af at #in pre&enta ucrare. I#ea ar fi ca ei sa ne $ina in intampinare. +ar trebuie sa)i rugam sa fie #e acor# intr)un mo# farte po iticos! astfe incat sa poata refu&a #aca nu $or sa ne spri*ine. Lumea psi%icu ui este #e temut pentru mu ti oameni.unii #intre ei sunt speriati #e posibi itatea patrun#erii acestei umi. La inceputu acti$itatii $eti a$ea mu te surpri&e. prietenii pe care)i consi#erati ca a$an# conceptii iberate si fi o&ofice se #o$e#esc cei mai speriati sau #e$in criticii cei mai se$eri. +impotri$a! persoane care nu se mai interesasera nicio#ata #e fenomene e extrasen&oria e! #e me#itatie etc. se #o$e#esc #esc%ise a nou. Cu trecerea timpu ui ii $om putea i#entifica #e a inceput pe cei speriati #e aceste fenomene. Sa ne amintim cum ne)am simtit in aceasta ume necunoscuta cu cati$a ani m urmaP Trebuie sa fim atenti in a comunica pacienru ui #oar ace e informatii care i pot a*uta. Citirea psi%ica este mu t mai mu t #ecai s u*irea ce or a ti! este s u*irea propriu ui EU. C%iar #aca pare para#oxa ! trebuie sa sub iniem aspectu ce mai important a citirii. Cu cat citim sau traim mai mu t! cu atat ne este mai c ar ca suntem asemanatori oricarui om! care are ace easi prob eme ca noi CURS 1II Etape a$ansate #e $in#ecare -SI

Exercitii e pre&entate in acest capito au un gra# #e #ificu tate mai ri#icat. Este bine sa nu ne grabim si sa nu a$ansam a exercitiu urmator #aca nu stapanim bine te%nica. Une e #intre exercitii e pre&entate in acest capito ne $or parea mu t mai simp e #ecat ce e #in capito e e anterioare. +ar nu trebuie sa precupetim timpu necesar efectuarii exercitiitor si nici sa comparam progresu inregistrat #e noi cu ce inregistrat #e a tii! sau cu ceea ce! #upa impresia noastra! am fi putut rea i&a. Giecare om este o in#i$i#ua itate si merge pe propriu sau #rum. -URIGICAREA CSAQRELOR -urificarea c%a3re or este extrem #e importanta! atat in $in#ecarea a tora! cat si in auto$in#ecare. Iata o meto#a pentru purificarea proprii or c%a3re. /. Ne impamantam si intram in transa. 4. Ne insta am in cea #e)a treia c%a3ra. Ne imaginam cum energia excitanta care s)a acumu at aici se transfera in cea #e)a #oua c%a3ra! se acumu ea&a aici! urman# a fi

@L

transferata tn prima c%a3ra. Repetam acest proces. In aturam prin ti*a #e impamantare tot ceea ce a$em acumu at in aceste c%a3re. In timpu acestui exercitiu nu trebuie sa cercetam ce anume in aturarn! #esi! #esigur! o putem face. ;. Ne insta am in a patra c%a3ra. Acum proce#am in sens in$ers. Transferam intreaga cantitate #e #eseuri psi%ice #in a patra c%ar3a! in a cincea! apoi in a sasea si a saptea c%a3ra! iar prin aceasta e e$acuam in exterior. Ne imaginam ca totu a fost in aturat #in aura noastra si se #i&o $a in energia neutra. Ne intoarcem in prima c%a3ra. Ump em acest centru cu energie #e cu oare portoca ie si ne imaginam ca aceasta circu a prin fiecare c%a3ra. Am e$acuat tot ce era strain. +e fiecare #ata,! e$acuan# tot ce nu ne era necesar! spatiu e iberat se ump e cu energie pura. Natura nu suporta $i#u ! atat in spatiu fi&ic! cat si in ce psi%ic= #aca $om asa spatiu neocupat! nu trebuie sa mai mentionarn ce se poate acumu a in e . A. Repetam etapa a patra pentru a #oua si a treia c%a3ra. Apoi inc%i#em fiecare #intre c%a3re e inferioare! astfe incat sa ne fie como#. B. Ump em ce e patru c%a3re superioare! una #upa a ta! cu energie portoca ie. Cu oarea portoca0ie este tot#eauna o cu oare eficienta! #ar #aca preferam sa fo osim a ta! $om proce#a cum cre#em mai bine. Ce e patru c%a3re superioare nu se Tnc%i#. esim #in transa. -rocesu #e purificare a c%a3re or este o proce#ura pe care o putem efectua cat #e #es #orim. +upa efectuarea etapei a sasea! putem in atura toate egaturi e! gasin# tab ouri e agasante care impie#ica f uxu #e energie. -entru a $in#eca o a ta persoana prin aceasta meto#a! ne impamantam atat pe noi! cat si pacientu .apoi ase&am mana #easupra ce ei #e)a treia c%a3re a pacientu ui si ne imaginam ca mana noastra impinge tot ce nu este necesar c%a3re e inferioare in ti*a #e impamantare! iar #e aici a#anc in -amant. Apoi ne ase&am mana #easupra ce ei #e)a saptea c%a3re a pacientu ui si ne imaginam ca extragem tot ce este in p us in a patra c%a3ra si in aturam ce am extras prin a saptea c%a3ra in atmosfera. Apoi se ump e fiecare c%a3ra cu energie curata! portoca ie. STA-ANIREA COR-ULUI ata un exercitiu! care poate parea oarecum neobisnuit! #estinat sa ne reinnoiasca egatura cu propriu nostru corp! sa ne conso i#e&e situatia #e posesor a propriu ui spatiu fi&ic si sa ne reaminteasea faptu ca! orice s)ar intamp a! mintea noastra ne poate spune. !!Acesta este corpu tau!, !!A a$ea,! !!a stapani, ce$a anume inseamna in imba*u psi%icu ui !!a face sa)ti apartina in tota itate,. +e exemp u! parintii ne)au in$atat sa mergem! prin urmare ei pot continua sa stapaneasca o parte a picioare or noastre! iar noi este posibi sa nu e stapanim pe #ep in nicio#ata. -utem creste cu con$ingerea ca organe e genita e sunt intr)o oarecare masura impure! asa ca nicio#ata nu $om putea sa e stapanim pe #ep in si sa e fo osim ca pe ce$a ce ne apartine. Ace e &one #in corp pe care nu e stapanim sunt &one e m care se poate b oca energia terestra si cosmica. Aceste &one! in care a#esea suntem !!inconstienti sau a#ormiti,! sunt &one e in care #e ce e mai mu te ori apar ma a#ii e fi&ice. Aici aura poate fi foarte subtire sau poate ipsi in tota itate. +aca #oriti sa #e$eniti stapinu corpu ui #umneaoastra! sa parcurgem urmatoru exercitiu. AC

Ne impamantam. apoi ne insta am in #egete e mari a e picioare or ' a fe cum ne)am p asat in centru capu ui! in co tu camerei sau in una #intre c%a3re(. "obi i&am intreaga noastra putere #e constienti&are in aceste puncte. -robabi nu ne)am gan#it nicio#ata atat #e mu t a #egete e mari a e picioare or si $om #etermina cum ne simtim aici si ce simt #egete e noastre! apoi ne mutam a ta pi e picioare or. Cum sunt acestea. usoare! friguroase! ingreunate! amortite sau #ureroaseM Ne insta am apoi in gambe. Astfe ! ne $om af a pe ran# in fiecare particica a corpu ui nostru. in genunc%i! in coapse! in fese! in organe e genita e! in ab#omen! torace! umeri! in brate! coate! antebrate! pa me! #egete! in partea #orsa a a torace ui! a ceafa! in gat! barbie! bu&e! imba! #inti! nas! obra*i! urec%i! par! cap. -entru fiecare popas $om consuma atat timp cat $a fi necesar si! parasin# o parte a corpu ui! $om fi gata sa ne oprim in urmatoarea. -atrun&an# in fiecare parte a propriu ui nostru corp! $om $orbi cu aceasta. 1om #a binete ab#omenu ui si)/ $om intreba #aca nu #oreste ce$a pentru e . E poate raspun#e. !!"ai usor cu a imente e picante,! sau. !!Largeste cureaua., 1om sta #e $orba cu ta pi e noastre. E e ne pot spune. !!Nu ne uita. A$em ne$oie #e inca taminte mai como#a, sau. !!"uItumim pentru baia cu saruri minera e., Trebuie sa mentionam ca in une e parti a e corpu ui ne $om simti bine si como#! confortabi ! pe can# in a te e ne poate incon*ura p ictisea a! $om simti o apSsare sau o ten)siune. Acestea sunt &one e pe care nu e stapanim in tota i)tate. In fiecare parte a corpu ui nostru $om constienti&a sen&atii e! atat pe ce e p acute! cat si pe ce e nep acute. -rimu pas care ne #a sentimentu ca intregu corp ne apartine $a fi sen&atia ca puteti stabi i in ce parte a corpu ui ne simtim confortabi si un#e ne simtim straini. 1om examina cu atentie #aca nu cum$a s)a acumu at #urere in ace e &one ce ne sunt straine! +aca este asa! $om sterge aceste imagini. +upa ce inc%eiem procesu #e uare in posesie a corpu ui nostru! re$enim in centru capu ui. +e aici!construim pe ecranu nostru menta tab ou intregu ui corp. Incon*uram aceasta imagine pe cat posibi cu maxima iubire si tan#rete in aturam imaginea si iesim #in transa. ARTA +E A GI SANATOS -rocesu #e $in#ecare presupune restabi irea ec%i ibru ui in organism. 1in#ecatorii cauta sa)si concentre&e atentia #e ce e mai mu te ori asupra a ceea ce nu este !!in regu a, in corpu fi&ic sau psi%ic! nu asupra a ceea ce este !!norma ,. Trebuie sa pri$im corpu in ansamb u sau in egatura cu Uni$ersu pentru a fi feriti #e erori. 1in#ecarea este un proces #e corectare a corpu ui energetic! care permite corpu ui fi&ic sa functione&e norma . Urmatoare e exercitii sunt #estinate rea#ucerii sub contro u nostru a starii natura e #e forta si $ointa. Sunt #estinate sa ne #e&$ete #e une e mo#e e pe care e)am in$atat in copi arie si care erau uti e copi u ui. Aceste mo#e e nu ne sunt potri$ite tot#eauna! iar uneori pot fi c%iar noci$e. +e pi #a! astmu bronsic poate fi urmarea atentiei exagerate pe care ne)au acor#at)o parintii in copi arie. +ar oare #orim acum sa ni se acor#e aceeasi atentieM -oate p atim pentru aceasta atentie cu imposibi itatea #e a respira usor sau poate tine #e #estin. /. Ne impamantam si intram in transa. 4. I#entificam in propria aura &one e care emit o encrgie sanatoasa! $ibranta! pura! #e cu oare aurie.

A/

;. Ri#icam ni$e u energetic #in ce e a te &one a e corpu ui! astfe incat sa corespun#a energiei ina te #in &one e sanatoase. Trebuie sa ne sugestionam ca ni$e u energiei creste #aca ii $om or#ona aceasta. Atunci $om putea ri#ica acest ni$e cat #orim. @. Gacem sa circu e energia prin c%a3re e si aura noastra! apoi ne ap ecam cu capu mai *os #e genunc%i si iesim #in transa. -utem fo osi acest exercitiu si pentru $in#ecarea a tor persoane. Trebuie sa i#entificam portiuni e sanatoase #in aura acestora! in oc sa e cautam in propria noastra aura! apoi ri#icam ni$e u or energetic asa cum )am ri#icat pe a nostru. Este bine sa in$atati pacientii sa respire corect. Restabi irea energetica a corpu ui fi&ic se face si prin meto#e #e respiratie! prin te%nici Ra#*a)Woga. 1OCEA INTERIOARA Exercitiu #e mai *os este unu #intre ce e mai simp e si #a re&u tate po&iti$e in toate #omenii e acti$itatii psi%ice. Am amintit #e*a #espre $ocea noastra interioara! aceasta parte a EU) ui nostru care intot#eauna stie tot si ne propune! ca raspuns a intrebari e noastre! numai *u#ecati #e fo os. -entru a intra in egatura cu $ocea noastra inierioara! $om inc%i#e mai intai oc%ii si ne impamantam. Ne gan#im a o intrebare a care am #ori sa primim raspunsu .#e exemp u. !!Oare $reau cu a#e$arat sa merg a p imbareM, sau. !!Sefu meu are #e gan# sa ma a$anse&eM, sau. !!Oare sora mea c%iar iubeste pe cine$aM, -e ecranu nostru menta scriem cu ma*uscuie. !!+A,. Apoi!scriem tot cu ma*uscu e. !!NU,!Gormu am intrebarea si $e#em care #in raspunsuri s)a uminat. Inte egem ca este foarte simp u! #ar $iata nu trebuie sa fie prea #ifici a. Incercam! trebuie sa incercam. 1om fi uimiti cat #e repe#e cat si #e usor $om primi un raspuns corect si precis. +e mu te ori raspunsu !!+A, $ine sub forma unei tensiuni usor sesi&abi e pe partea #reapta a fruntii sau in centru fruntii!iar raspunsu !!NU, pe partea obu ui fronta stang! sau parca #in ceafa ni s)ar extrage o ti*a. Acest proce#eu este uti si pentru #iscutii e cu propriu corp. +e pi #a! putem $erifica astfe ec%i ibm substante or nutriti$e. Intrebam. !!"ai ai ne$oie #e $itamineM, +aca primim un raspuns po&iti$! incepem sa enumeram. A! B! C! +! E! primin# raspunsu . !!+A, sau !!NU, pentru fiecare $itamina. +aca #orim putem sa $ariem intrebari e! a#augan# Tuneori, sau !!putin, sau !!mu t,! sau a te gra#atii a e raspunsu ui. 1om fi cat se poate #e in#epen#enti si origina i. +E CE SE I"BONLA1ESC OA"ENII Cei mai mu ti #intre noi cre# ca boa a este o nenorocire care se abate asupra noastra! un acci#ent in care nu a$em nici o $ina. -oate ca ne imbo na$im pentru ca am mers prin p oaie cu capu #escoperit! sau pentru ca este o epi#emie #e gripa. Atunci #e ce unii oameni umb a mereu cu capu #escoperit! nu poarta pa arii sau caciu i! nu se tem #e epi#emii si sunt sanatosi toata $iataM +e ce unii sunt permanent sanatosi c%iar in mi* ocu epi#emii orM 1IN+ECAREA -RIN -RELUAREA BOLII

A4

+aca nu efectuam corect proce#uri e! putem #escoperi Ca a$em ace easi bo i #e care ne) am $in#ecat pacientii. ata! #e ce a inceputu acestei carti! am int$atat sa ne impamantam. Can# suntem impamantati! suntem mai putin inc inati sa p utim in nori! a$em !!picioare e noastre psi%ice, bine infipte in -amant. Sunt unii $in#ecatori care iau asupra or bo i e pacienti or! iar apoi se $in#eca #e ma a#ii e astfe pre uate. Nu consi#er ca ar trebui sa proce#em astfe si $a sfatuiesc foarte insistent sa nu faceti acest ucru. In ca&u in care ne cre#em martiri sau suntem putin masoc%isti si ne roa#e curio&itatea sa stim ce putem simti a pre uarea bo ii pacientu ui! $om a ege pentru experiment ce$a mai putin gra$! cum ar fi #urerea #e cap! #ar in nici un ca& nu $om a ege o ma a#ie gra$a cum este canceru . +upa ce $om intra in transa! #esc%i#em arg cea #e a #oua c%a3ra. Apoi! #upa ce separam #urerea #e cap #e persoana pacientu ui! o cream #in nou in rnintea noastra, pentru propria noastra persoana. Un#e este #urerea in capM Ce cu oare areM Cat este #e intensaM Care ii este temperaturaM Este o #urere care pu sea&a sau este continuaM Acum pacientu nostru trebuie sa se simta bine! iar pentru noi a $enit momentu sa uam aspirina. Sa nu ne asteptam a compatimire #in partea pacientu ui pentru ceea ce am facut. Acum boa a ui ne apartine si trebuie sa ne punem intrebarea. !!Am $rut oare sa primim ceea ce am primitM -rin ce proce#eu ne $om $in#ecaM TULBURARILE -SISICE +eseori $in#ecatorii sunt pusi in situatia #e a a*uta persoane care pre&inta serioase #ereg ari emotiona e sau psi%ice. Sa nu uitam ca aceasta carte este un g%i# pentru efectuarea unor procese #e $in#ecare psi%ica. Can# ni se a#resea&a o persoana cu tu burari serioase! ii $om face ce mai mare bine trimitan#)o a un psi%iatru ca ificat. In a #oi ea ran#! putem sa efectuam cate$a proce#ee #e $in#ecare #e a #istanta! care #esigur nu in ocuiesc inter$entia unui me#ic ca ificat. +ar persoane e cu gra$e tu burari psi%ice si emotiona e au #e obicei ceea ce numim !!moti$atii tainice,. +aca nu #orim sa ne imp icam in acest *oc si sa *uciam cu carti e pe fata! este mai bine sa e mu tumim pentru $i&ita. Nu sunt necesare exp icatii #eta iate! este suficient sa refu&am. +upa cum s)a mentionat anterior! priceperea #e a spune !!NU, este o arma psi%ica foarte pretioasa. Un om cu serioase tu burari #e acest fe nu #oreste sa fie $in#ecat. Un bun psi%iatru i $a ob iga pe pacient sa sesi&e&e re&u tatu nesteptat a bo ii sa e si i $a putea a*uta sa se e ibere&e #e *ocu ui pericu os si sa se insanatoseasca. Efec uan# cate$a proce#ee #e $in#ecare a pacientu ui absent! $om putea a ran#u nostru sa)/ a*utam! #ar! foarte probabi ! a*utoru nostru $a fi imitat. NECOO-ERAREA -SISICA Cei care so icita $in#ecarea fara sa o #oreasca *oaca un *oc numit !!Eu nu $reau si tu nu ma poti ob iga,. Orice am face! oricat am fi #e priceputi ca $in#ecatori! oricat am fi #e instruiti! aceasta boa a nu o $om putea in$*nge. +upa cum am mai spus! nu $om putea $in#eca un om care nu #oreste sa fie $in#ecat. 1in#ecarea psi%icu ui este! mai #egraba! permisiunea acor#ata a tui om pentru a se

A;

$in#eca. Incercan# $in#ecarea unei persoane care nu si)o #oreste #efe ! nu putem rea i&a mare ucru. Este ca si cum am or#ona p oii sa se #e& antuie intr)o &i abso ut senina,. "ai bine am cere Soare ui sa stra uceasca! Ne $a fi mu t mai usor #aca i $om intreba pe ce $enit sa so icite $in#ecarea #aca #oreste sa se $in#ece! Iar apoi! intran# in transa! #upa efectuarea citirii! sa, punem #in nou intrebarea si sa af am #e a organismu pacientu ui #aca acesta #oreste sa fie $in#ecat. Asa cum am aratat anterior! pacientu nu ne permite sa incepem $in#ecarea! iar noi putem inte ege aceasta si raspunsu a intrebarea #e mai sus $a fi e$i#ent. In ma*oritatea ca&uri or! persoana care nu #oreste sa fie $in#ecata nici nu)si cunoaste aceasta atitu#ine. +aca i)o $om #e&$a ui! rugan#)o sa se ra&gan#easca! poate ca $a reusi sa)si puna or#ine in simtaminte si sa e transfere a ni$e u constiintei atunci can# $a putea sa faca o a egere. -acientu poate sa a eaga, $in#ecarea sau boa a si! in functie #e aceasta! putem actiona. NARCOTICELE si ALCOLUL Uneori omu nu #oreste sa fie $in#ecat! mai a es #aca simte ca in acest fe trebuie sa renunte a ce$a. +e exemp u! cei care au fo osi timp in#e ungat tranc%i i&ante capata #epen#enta fi&ica sau psi%ica fata #e me#icamentu or preferat sau stic uta preferata. +aca o persoana ia &i nic! timp #e sase ani! opium! mintea sa este tota #epen#enta si nu $a mai putea trai fara acest preparat #in mac! #in care ia cate putin in fiecare #imineata. +aca ii $om spune. !!Lasa opiumu si fa o p imbare?! mintea ui nu $a fi capabi a sa se supuna acestei sugestii. Oamenii care iau mu te me#icamente au ne$oie sa fie asigurati ca $or supra$ietui in ca&u renuntarii a e e. "intea or trebuie sa stie precis ca nu $or pieri #aca $or renunta ia pasti e. Uneori! cei care fo osesc narcotice nu $or sa se gan#easca a aceasta. +ar! #aca #orim sa uptam cu succes impotri$a bo ii! este bine sa stim cu ce anume trebuie sa ne uptam. -rimu pas in stabi irea a#e$aru ui in prob ema fo osirii narcotice or #e catre pacient este intrebarea a#resata #irect. +aca raspunsu nu ne satisface! $om stabi i a#e$aru pe ca e psi%ica. +aca tratam o persoana care fo oseste narcotice! trebuie sa o con$ingem ca poate sa continue sa e fo oseasca #aca $rea! #ar poate si sa renunte a e e. Giinta umana #oreste a#esea sa renunte a narcotice! pe can# mintea si trupu ar #ori sa e pastre&e. In ca&u tratamentu ui ap icat unei persoane care fo oseste narcotice e! a co ! mai intai trebuie sa o impamantam cum se cu$ine prin prima c%a3ra! precum si prin t pi e picioare or. Apoi! ii purificam bine prima c%a3ra si o ump em cu energie aurie sau a bastru)#esc%is! in functie #e ne$oi e #e inistire 'energie a bastru)#esc%is( sau #e excitatie 'energie aurie(. Can# $in#ecarea se $a inc%eia! i $om ob iga pe pacient saN faca ce$a ce ar putea face trupu ui fara me#icamente. Substante e noci$e af ate in une e me#icamente a#ministrate in cantitati mari se acumu ea&a in corp! facan#u)/ #epen#ent. La sc%imbarea me#icamente or are oc socu psi%ic! persoana neputan# accepta aceasta. Nou me#icament nu $a a$ea efect! #eoarece corpu nu renunta a i#eea ca acesta a fost sc%imbat si $a continua sa se imbo na$easca. Uti i&area unui anumit narcotic poate fi consi#erata corecta! incorecta sau in#iferenta. 1a amintim #oar ca cei #epen)#enti fata #e un narcotic sau mai mu te sunt inc inati sa se

A@

oriente&e cu usurinta catre !!supra$ietuire,! in#eosebi #aca simt ca pot fi uate preparate e preferate. -rin narcotice inte egem nu numai tranc%i i&ante e si mi* oace e excitante! ci si mari*uana! a coo u ! tutunu si cafeaua. "OARTEA 1orbim #espre supra$ietuire si ana i&am in pre&enta ucrare prob ema concentrarii oameni or pe supra$ietuire atunci can# simt ca)i ameninta ce$a. Supra$ietuirea este opusa mortii. Iar moartea este pentru ma*oritatea oameni or "area Necunoscuta. Sau! mai simp u! este cu a#e$arat o imensa sc%imbare. Une e suf ete parasesc greu p anu fi&ic #upa moartea trupu ui! fie pentru ca nu au reusit sa #uca a sfarsit o misiune printre cei $ii! fie pentru ca sunt #erutati! nestiin# un timp #in care p an a existentei fac parte. +octori in me#icina! E isabet% Qiib er Ross si RaFmon# S. "oo#F! au petrecut mu0te ceasuri a capatu muribun&i or! ca si in prea*ma ce or care au cunoscut moartea c inica! #ar au fost rea#usi a $iata. Acestia au po$estit ucruri uimitoare #espre ceea ce au simtit si trait in imp ce mureau si cat au fost morti. Sen&atii e or coinci# cu ce e #escrise #e me#iumuri si mistici pe #urata mai mu tor mi enii. In ucrarea sa < 1iata #e #upa $iata,! #octoru0 "oo#F pre&inta !!Trairea teoretic i#ea a? sau !!comp eta, care inc u#e in genera e emente e comune pe care acesta e)a #escoperit a cea mai mare parte a ce or /AC #e ca&uri #e moarte c inica pe care e)a stu#iat. Consi#eram in#icat sa pre&entam aici aceasta #escriere. .!Un om moare si! can# atinge $arfu ce ei mai puternice cri&e fi&ice! au#e cum me#icu i #ec ara mort. Apoi! e incepe sa au#a un &gomot nep acut! ca un #angat puternic sau un &barnait si! in ace asi timp! simte ca se #ep asea&a rapi# printr)un tune* ung si intunecos. Se $e#e #intr)o #ata in afara corpu ui sau fi&ic. Totusi e inca se af a in acesta! isi pri$este propriu corp #e a #istanta,! ca un spectator. Obser$a efor uri e ec%ipei #e reanirnare care incearca sa) rea#uca a $iata! af an#u)se in continuare in aceasta situatie neobisnuita si resimtin# o emotie puternica. +upa un timp! persoana respecti$a se inisteste si se obisnuieste cu starea sa. Omu constata ca are si acum un corp! #ar #e cu totu a ta natura! a$an#a te forte #ecat corpu pe care tocmai )a parasit. Aco o este intampinat #e a te persoane! care $in sa) a*ute. E recunoaste intre ei prieteni #ece#ati anterior si in fata ui apare un suf et iubitor! p in #e ca #ura! pe care nu )a mai $a&ut suf etu uminii. Acest suf et i intreaba fara $orbe! facan#u)/ sa arunce o pri$ire asupra intregii sa e $ieti! si ii arata esenta principa e or e$enimente #in $iata ui. Suf etu pornit in ca atorie simte ca se apropie #e un fe #e bariera sau %otar! care formea&a #esigur imita #intre $iata pamanteasca si cea care ii urmea&a. Aici e inte ege ca trebuie sa se intoarca! sa re$ina pe -amant! caci momentu mortii nu a sosit inca pentru e . In acest moment incepe sa se impotri$easca! fiin#ca a cunoscut ce urmea&a #upa $iata si nu mai $rea sa se intoarca pe -amant. Este p in #e un sentiment #e bucurie fara margini! #e iubire si #e iniste. +ar! cu toata impotri$irea! suf etu re$ine in corpu fi&ic si continua sa traiasca., 'RaFmon# S. "oo#F! #octor in me#icina ) 1iata #e #upa $iata! pag. 4/)44! NeO Wor3! /LIA.( +octoru "oo#F a ucrat cu acei a esi care traiesc printre noi si ne pot spune foarte exact ce a repre&entat moartea pentru ei. Cei a ti oameni se pot ba&a pe proprii e or trairi sau

AA

pe cre#inte e re igioase! inc usi$ ce e in care se spune ca #upa moarte nu stim nimic. +e obicei moartea ne sperie pentru ca este unu #intre ce e mai importante momente #in $iata unui om si pentru ca ma*oritatea oameni or $ii nu au cunoscut)o prin traire proprie. Can# situatii e #e $iata se incarca in mo# #eosebit #e stres! corpu este cuprins #e o spaima in fata amenintarii #e a inceta sa existe. Toate reactii e in fata spaimei sunt #efinite pana a un punct #e spaima omu ui in fata propriei sa e morti. Can# ne speriem #e un paian*en! #e un cosmar sau #e o umbra ciu#ata care apare noaptea tar&iu in usa camerei noastre! teama aceasta este ec%i$a enta cu teama #e moarte. In orice stare #e frica omu se reg ea&a automat pe re)gim #e supra$ie uire! aceasta ii este reactia fi&icii. In aceasta stare corpu ape ea&a a prima c%a3ra! e iberan# #in aceasta cunos inte e pri$in# supra$ietuirea. care i a*uta sa mentina $iata. In ma*oritatea situatii or! in rea itate nu este ne$oie sa recurgem a aceste masuri. Goarte putini paian*eni sunt pericu osi. Ce e mai mu te cosmaruri nu ne apropie #e moarte! ci! mai #egraba! #e prob ema supra$ietuirii. ar ma*oritatea umbre or care ne sperie se #o$e#esc a fi umbre e copaci or! pisici or sau $ecini or. "a*oritatea situatii or menite sa starneasca spaima sunt egate #e prob ema supra$ietuirii! pro$ocan# #e ce e mai muite ori reactii #e a centrii ce nu sunt egati #e energia #e supra$ietuire. emotii! comunicare! intuitie etc. Ne putem astepta ca nu intot#eauna corpu sa cunoasca acestea! sa fo oseasca aceste spaime pentru a trimite semna e #e perico ce trebuie sa ne tre&easca. +e fiecare #ata can# ne cuprin#e spaima! astfe incat pro$oaca reactii imita! amp ificam ine$itabi aceasta spaima! care incepe sa pre#omine in $iata noastra. Oamenii care si)au trait #e*a propria moarte! cei pe care i)a stu#iat #octoru "oo#F! ca si cei care au a*uns pana in pragu mortii! cum ar fi supra$ietuitorii #in agare e #e concentrare fasciste! #in acci#ente sau #iferite catac isme! #e pi #a cutremure ) acestia isi pastrea&a ca mu si #emnitatea in timpu acestor &gu#uiri care ne fac pe toti sa tremuram pentru propria noastra $iata si sa ne orientam spre supra$ietuire. +ar o astfe #e orientare spre supra$ietuire se poate manifesta si mai putin e$i#ent. af an#u)ne intr)o situatie ana oaga! simtim ne$oia sa ne ascun#em! #e$enim extrem #e somnorosi! obositi si p ictisiti. +orinta #e a merge a cu care! ca si aceea #e a ne in#eparta fi&ic! este a#esea o manifestare psi%ica curenta! menita sa ne fereasca #e conf ictu cu fenomenu #e care ne temem. O situatie #e stres care nu apare in urma unui perico #e moarte pro$oaca mai #egraba reactii norma e! reactii #esc%ise #e spaima! #ecat o crestere a a#rena inei in sange! caci este e$i#ent ca reactia #e teama !!pura, ' upta sau fuga( nu este potri$ita in acest ca&. Oamenii care au suportat o moarte c inica au in$atat foarte mu te in timpu acestor trairi! pe can# toti cei a ti consuma cantitati co osa e #e energie pentru a o e$ita. +upa ce s)au af at fata in fata cu moartea! ei sunt ca mi in fata perico u ui! #ar si acesti oameni sunt speriati uneori. +ar spaime e or se #eosebesc mu t #e spaime e ce or care nu stiu ca, #e frica nu se moare si ca moartea in sine nu repre&inta sfarsitu $ietii noastre constiente. Ca $in#ecatori $om capata posibi itatea sa stu#iem numeroase manifestari a e fricii. Oamenii care so icita sa ii $in#ecam se term #e obicei ca $om reusi sa)i $in#ecam! ceea ce este greu #e acceptat! se tern ca $or trebui sa se e ibere&e #e boa a or. Efectuan# citirea psi%ica in $e#erea $in#ecarii! $om obser$a in aura oameni or o cantitate imensa #e simbo uri care exprima ce e mai contra#ictorii spaime. Uneori reusim sa)i a*utam pe oameni sa)si $a#a spaime e! a teori nu. +e obicei insa! can# constatam o spaima in corpu

AB

energetic a unui om! $om #escoperi ca aceasta este egata u uitor #e simp u! nemi* ocit! cu boa a sa. Can# citim spaima in corpu energetic a omu ui! trebuie sa #am o #eosebita atentie primei c%a3re a acestuia! c%a3re or picioare or si ti*ei #e impamantare. +aca toate acestea sunt pure si re&istente! corpu poate fi sigur #e absenta perico e or si omu poate sa e ibere&e o mare cantitate #e energie psi%ica pentru a ucra cu ce e a te centre energetice si asupra a or prob eme. Ca $in#ecatori putem $e#ea si o mu time #in proprii e noastre spaime. In#iferent ce am in$atat #in carti si pe ba&a propriei experiente! in#iferent #e #urata acti$itatii in #omeniu psi%ic! continuam sa traim in umea materia a! fi&ica. A$em un corp! fiecare #intre noi este un om $iu si mai #e$reme sau mai tar&iu $a trebui sa ne inta nim cu propria moarte. Teama in fata a tor persoane si a prob eme or #e $iata exisia permanent in noi! pentru ca moartea $a ramane o traire in$a uita in taina pana in momentn in care $om muri! #ar si pentru ca in aceasta $iata suntem fixati asupra aturii materia e. "oartea repre&inta pentru noi o enigma pe care o re&o $am murin#. "oartea fiecaruia #intre noi exista in propria persoana! este insotitoru nostru permanent! se ascun#e in %aine e noastre! #oarme a aturi #e noi si asista a fiecare cu$ant si fapta. +e accea trebuie sa ne obisnuim cu ea. +aca ne impotri$im spaimei #e moarte! ne $a fNi mereu frica sa murim. Si aceasta spaima patrun#e in fiecare aspect a $ietii noastre. +aca! #impotri$a! ne cunoastem propria moarte! #estinam #in $iata noastra un spatiu psi%ic pentru noi si moartea noastra! #eoarece trebuie sa o pri$im ca pe o parte #in propria noastra $iata,. Si atunci teama incepe sa se risipeasca si ne paraseste tot asa cum ii $a parasi pe pacientii si prictenii nostri can# $om incepe sa ucram cu ei. Atunci ne $om bucura #e $iata. !!+e ce mor oameniiM, intr)a#e$ar! cine stie #e ce mor oameniiM Lucruri e apar astfe numai ace ora care! in a egerea cai or #e cunoastere a scopuri or propriu ui suf et! abor#ea&a aceasta prob ema #e pe po&itia trairii mortii. +in punct #e $e#ere psi%ic! se poate consi#era ca oamenii se imbo na$esc pentru a af a ce$a #espre peregrinari e or in p an fi&ic. Ei in$ata sa si intampine spaimc e si #orinte e! isi cunosc egaturi e cu $iata si cu propriu trup si af a cate putin #in ceea ce sunt in rea itate! nu ceea ce sunt trupuri e sau minti e or! inte ectu sau emotii e or! #esi $or af a si #espre acestea! $or af a ca fiecare #in aspecte e pre&entate repre&inta o parte a fiintei or. +ar ei $or af a #espre ceea ce sunt in rea itate. cine este aceasta fiinta! suf et sau esenta! care se ascun#e #upa #iferite forme a e existentei materia e! care este imbracata in forme materia e! pentru a exista si aici pe -amant! pentru a in$ata! a iubi si a creste. LEGATURILE QAR"ICE Legaturi e Qarmice contin informatii #espre #estinu nostru trasat si orientat #e ceruri! atat #in $ieti e anterioare! cat si #in $iata actua a. In momentu can# omu repeta o gresea a #in $ieti e anterioare! in aceasta $iata! e a#uce automat pe toate sub ace asi numitor comun. Can# omu este biciuit #e soarta! nu)si #a seama #e ce a $enit pe -amant. Inseamna ca a mai trait aceasta c ipa in a te $ieti si! re$enin# sa in$ete sa)si repare grese i e! e repeta asan#u) e nere&o $ate. In mito ogia bu#ista exista fiinte numite !!bo#isat$a,. Bo#isat$a este ce pre#estinat sa #e$ina Bu##%a 'fiinta uminata si atotstiutoare(! #ar care si)a uat ob igatia ca! in oc sa #uca o existenta in stare #e i uminare! sa re$ina iar si iar in forma fi&ica! muritoare! pentru a a*uta toate fiinte e af ate

AI

in suferinta sa #e$ina i uminate. Bu#istii i consi#era pe gat%ama Bu##a o fiinta a fe ca isus Sristos. Intr)a#e$ar! #aca pri$im in$atatura or! scrieri e mari or proroci si $in#ecatori si semne e +umne&eiesti! $om inte ege ca ei au $a&ut atat #e c ar faptu ca noi toti formam o singura fiinta! incat nu e)ar fi stat in putinta sa ramana in Ceruri sau in Nir$ana cu &ambetu pe bu&e! asteptan# sa ne ina tam cu totii pana a ei. Ei $a# ca si noi! si ei! suntem un tot! ca atat timp cat un singur om ramane in intuneric! impartim cu totii rataciri e si *ugu sau. +e aceea trebuie sa fie c ar ca noi toti trebuie sa traim si sa murim! sa traim si sa murim si iar sa traim si sa murim! pana can# $iata si moartea $or #e$eni! pentru fiecare #intre noi! #oua aturi a e unui singur proces! in care suntem constienti ca noi suntem cu a#e$arat &ei si fiecare #intre noi constituie parte #in tot ceea ce exista. Iar $iata si moartea noastra iau parte a maretu proces a #e$enirii! caci $enim cu totii sa pri$im c%ipu +omnu ui si sa #e$enim o parte #in E . La sfarsitu acestor cursuri numai #aca $e)ti #ori! $a $oi pre&enta! o te%nica #e curatare a Qarmei respecti$ ,te%nica #e stergere a pacate or! b esteme or si farmece or ta e si a e neamu ui neamu ui tau pana a a noua generatie. +upa cum stim cu totii can# ne nastem ! a$em #e*a un baga* #estu #e consistent #e pacate '3arma( care i caram #in $ieti e anterioare #e a neamu neamu ui nostru. +aca $om sterge pacate e neamu ui neamu ui nostru ei isi $or gasi inistea si se $or ri#ica spre umina iar noua ne $)a fi mai bine. +aca mai #oriti si a te informatii ! spre exemp u sc%imbarea frec$entei nume ui unei persoane care sufera #e o boa a incurabi a si care in $iitor nu se $)a mai insanatosi se poate sc%imba frec$enta nume ui si acea persoana $)a functiona pe a ta frec$enta a nume ui si a t #estin.

CURS 1III Cre#inta ! intuitia! autorenuntarea Cre#inta este con$ingerea asupra a#e$aru ui sau a rea itatii fara ne$oia #e #o$e&i. Can# o particica #in noi cre#e ca poate rea i&a ce$a! fara sa fie #erutat in aceasta! $a reusi. Nu expunem pasa*e #in -sa mi sau Bib ie! nu este $orba #e cre#inta in +umne&eu. Giecare #in noi cre#e in ce$a. +o$a#a care te face sa cre&i fn fenomene iesite #in comun! #e #omeniu fantasticu ui! te face sa fii curios si sa incepi sa e stu#ie&i! te con#uce a o forma #e incre#ere in tine can# #oresti sa rea i&e&i ce$a. -ana can# in aceasta nu $om a$ea o experienta persona a care sa confirme ce e sustinute! ne ramane sa ne ba&am pe opinii e formu ate #e persoane initiate! care pot fNi abso ut ipsite #e sens in raport cu propria noastra $iata. +e fapt! nici nu)i cunoastem pe autori! iar acestia pot fi pur si simp u niste nebuni. "enirea exercitii or pre&entate in aceasta carte este #e a ne fami iari&a cu ba&e e procesu ui #e $in#ecare psi%ica! orientan#u)ne catre perceperea capacitati or psi%ice! catre cunoasterea Eu ui superior. Aceste trairi! #e orce fe ar fi! $or repre&enta #o$e&i e noastre. E e ne $or a#uce cre#inta a ni$e u unei cunoasteri po&iti$e.

AD

Singuru mo# #e a in$ata este cunoasterea. Intuitia pura este functia ce ei #e)a saptea c%a3re. Intr)o anumita masura! intuitia #ifera #e cre#inta! pentru ca intuitia nu are sistem. Intuitia este un proces intr)o continua #e$enire. In sistemu cre#intei exista tot#eauna anumite ucruri care se consi#era acceptate. Intuitia nu accepta nimic. Ea stie. -oate fi #efinita ca o informatie primita #e a gan#uri e 'persoana( care $a framanta. Cre#inta este uneori atotputernica! a teori foarte s aba. Aco o un#e exista cre#inta! exista un a*utor= un#e exista intuitie! este o e iberare= aco o un#e este cre#inta este confort= un#e este intuitie este autorenuntare. Cre#inta se ba&ea)&a pe asteptari. #aca $oi in#ep ini cutare si cutare! re&u tatu $a fi acesta. Orice sistem se ba&ea&a pe asteptare! pe speranta! iar acestea contin #e obicei sambure e #e&amagirii. +aca $om cre#e ca iubin# pe cine$a $om capata ce$a anume! mai mu t ca sigur nu $om a$ea parte #ecat #e #e&amagiri. Renuntati sa creati i u&ii. Autorenuntarea nu este un sistem. Intuitia nu cuprin#e asteptare! nu contine sperante! prin urmare nu sunt nici #e&amagiri. +aca iubim un om numai pentru ca) iubim! atunci ne supunem iubirii! #aruim tot! ne #aruim iubirea in oc sa o $in#em! si atunci $om a$ea parte #e si mai mu ta iubire. +aruin# $eti #oban#i. Autorenuntarea este neutra! nonre&istenta si ia ucruri e sa cum sunt. Intr)un anume sens! pre&entu curs $orbeste #espre auto renuntare si #espre priceperea #e a ne #arui intreaga forta. Singuru ucru caruia ne putem subor#ona este ceea ce exista. Can# ne subor#onam existentu ui! suntem ipsiti cu totu #e orce re&istenta! #e$enim pe #ep in neutri si intuiti$i si! oricat ar parea #e para#oxa ! #e$enim atotputernici. +e$enim astfe o parte esentia a si inseparabi a a ceea ce exista. "ai corect ar fi sa spunem ca #e$enim constienti #e faptu ca suntem o parte a tot ceea ce exista. Toate acestea ne sunt necesare pentru a trai a#e$aru acestei stari! #eoarece este e$i#ent ca a ni$e u inte ectu ui reusim a#esea sa atingem forta uimitoare care se ascun#e #inco o #e acest factor simp u. La sfirsitu capito u a patru ea se mentiona ca procesu citirii psi%ice este in rea itate uii proces #e #ia og cu sine #espre sine. Tot asa si procese e psi%ice sunt procese #e subor#onare fata #e noi insine. Autorenuntarea! neutra itatea! nonre&istenta! toate acestea ne a*uta sa mentinem armonia Uni$ersu ui. Capacitati e noastre psi%ice se #escopera intr)o asemenea masura! incat formam noi insine un tot cu aceasta armonie. +ar #aca $om cre#e in armonia Cosmosu ui! sau a$em cre#inta in acesta! atunci speram ca aceasta armonie sa se manifeste intr)un anume mo# pre#eterminat. Ca urmare ne pier#em ec%i ibru ! #e$enim re&istenti si ne situam in afara armoniei. 1IN+ECAREA -RIN CRE+INTA Oricat ar parea #e para#oxa ! cu cat $in#ecatoru se ingri*este mai mu t #e re&u tate e $in#ecarii! cu atat e #e$ine un $in#ecator mai in&estrat! mai p in #e putere. Aceasta se exp ica prin faptu ca ce e mai puternice proce#ee #e $in#ecare se ba&ea&a pe starea #e a#e$arata iubire. Acest sentiment este ega #e a patra c%a3ra. +aca iubim pe cine$a pentru ca ne asigura securitatea! ne ofera bani sau atentie! inseamna ca nu iubim pentru bucuria #e a iubi. inseamna ca iubim #e #ragu posibi itatii #e a primi ce$a a ran#u nostru. Intre #oi oameni poate exista un acor# care sa)i satisfaca pe aman#oi. !!Eu iti #au iubirea #aca tu imi #ai bani! sau atentie! sau imi oferi securitate etc., +e ce e mai mu te ori un astfe #e acor# nu

AL

a#uce #ecat #e&amagiri. -rea mu te se cer in nume e iubirii. bani! siguranta! promisiuni! atentie! con#itii si! #e foarte mu te ori! iubirea este pier#uta! #eoarece nu s)a rea i&at in sine. Ace asi ucru se poate spune si #espre $in#ecare. Can# un me#ium $in#eca pacientii pentru ca ii p ace sa)i $in#ece! in fata ui se #esc%i# posibi itati aproape ne imitate pentru a obtine ce e mai bune re&u tate. Can# insa $in#eca pentru ca ar #ori sa #e$ina un mare $in#ecator sau pentru ca nu #oreste boa a sau moartea persoanei iubite! #e care nu $rea sa se #esparta! sau $rea sa a*unga faimos! mintea se $a rataci printre fe urite gan#uri in timpu procesu ui #e $in#ecare. +orinte e sa e ii consuma intreaga energie. Energia benefica $a fi consumata nu pentru $in#ecare! ci pentru satisfacerea #orinte or sa e. Acest $in#ecator se $a putea transforma in)tr)un cana a energiei $in#ecatoare #aca $a reusi sa renunte a #orinte e sa e. "u ti $in#ecatori spun. !!-rin mine actionea&a +umne&eu! eu nu stiu ce fac., Nu este ob igatoriu sa stim ce facem. +upa cum am mai spus! a urma urmei nu suntem ob igati sa purificam aure e! sa extragem egaturi e! sa repre&entam tran#afiri etc. Suntem ob igati #oar sa facem ca $in#ecarea sa se imp ineasca. Can# $in#ecatoru #ec ara ca se transforma in cana u prin care trece +umne&eirea! e $orbeste #espre propriu sau +umne&eu! in#iferent #e ocu in care se af a acesta! in Ceruri! pe -amant sau in suf etu sau. Cre#inta care insoteste $in#ecatoru ! este cre#inta propriu&isa! corespun&atoare puritatii ce ei #e)a patra c%a3re! iubirea care nu cere nimic in sc%imb. 1in#ecariie uimitoare rea i&ate #e me#iumuri au oc in starea #e autorenuntare. Ce care $in#eca prin cre#inta nu trebuie sa cana i&e&e energia spre boa a sau sanatatea pacientu ui. E nu are ne$oie ca pacientu sa se simta mai bine si nici un mo# #e supra$ietuire nu)i este b ocat #e faptu ca cine$a se simte mai bine sau mai putin bine. In munca sa $in#ecatoru poate fo osi energia armonica a Cosmosu ui in ocu propriei sa e energii! orientan#)o spre refacerea energetica si a#ucerea corpu ui in armonie cu Uni$ersu . Af an#u)se in stare neutra! ce care $in#eca prin cre#inta ii poate pune a #ispo&itie pacientu ui sau ! spatiu psi%ic pentru boa a acestuia= e nu trebuie sa se impotri$easca in fata ma a#ii or oameni or. Can# $in#ecatoru nu se impotri$este bo ii! nici bo na$u nu se impotri$este acesteia! iar boa a nu se $a impotri$i nici unuia #intre ei. Atunci ce care $in#eca prin cre#inta poate sa a eaga. #aca e cre#e si isi #oreste acest ucru! caci a egerea ui porneste #in inima! boa a $a #isparea far nici un fe #e upta. In ca itate #e $in#ecator! #orim sa obtinem anumite re&u tate! ne facem p anuri. +aca in timp ce ne ocupam #e $in#ecare ne gan#im a fe #e fe #e p anuri! nu mai suntem pre&enti aici in acest moment. Ne af am in $iitor cu cinci minute! cu o ora sau cu o $iata! #e ectan#u)ne cu imaginea re&u tate or muncii noastre #e $in#ecator. 1in#ecarea prin cre#inta este consi#erata un proces in#irect! care imbina prefigurarea anumitor imagini! #escantece si incantatii si nu o$ituri cu pumnu in piept intr)o rugaciune ritua a catre +umne&eu! care amintestc #e inc%inari e pagane in fata &ei or. Aceasta pre&entare $a parea! #esigur! #estu #e neatragatoare mu tora #intre noi. In rea itate insa! procesu #e $in#ecare si #e refacere a forte or prin cre#inta este ace asi proces prin care este purificata aura. In acest proces #e renastere! $in#ecarea este a*utata #e numeroase intentii foarte puternice! nu numai #e intentii e singu are a e

BC

$in#ecatoru ui! Can# exista cre#inta #e acest fe ! mintea nu trebuie sa faca fata nici unei prob eme ) totu se rea i&ea&a prin pura $ointa. -rocesu ase&arii maini or $in#ecatoru ui pe trupu pacientu ui si #e obtinere a $in#ecarii pe aceasta ca e este ace asi cu procesu #e $in#ecare pre&entat tn aceasta carte! #oar ca in acest ca& este $orba si #e un contact fi&ic nemi* ocit! numit magnetism propriu. 1in#ecatorii care fo osesc acest proce#eu! ca si c%irurgii psi%ici s consi#era ca !!atingerea nemi* ocita a pacientu ui, a*uta a concentrarea atentiei si energiei pe o parte mai mare a corpu ui. 1om constata ca atingerea pacientu ui i face a#esea pe acesta sa fie mai sigur! mai con$ins #e re&u tatu fa$orabi a tratamentu ui. Intr)un anume sens! atingerea a*uta in transformarea corpu ui pacientu ui intr)un !!corp rea ,! +ar! in ma*oritatea proce#ee or #e $in#ecare! nu este ob igatoriu sa se recurga a contactu fi&ic. +esigur! in con#itii e ce e mai fa$orabi e! trebuie sa e$itam sa atingem cu maini e anumite persoane sau o anumita parte bo na$a #in corpu pacientu ui pe care urmea&a sa)/ $in#ecam. Trebuie sa proce#am in functie #e situatia concreta si sa nu facem nimic care sa anu e&e re&u tate e obtinute! cum ar fi $in#ecarea psi%ica incununata #e succes. CREAREA SI +ISTRUGEREA -recum succesu neaga infrangerea! starea #e sanatate $a nega boa a. Nei#entifican# esenta genera a in care sunt pre&entate toate aceste aspecte! ne incurcam in repre&entari e create #e noi si ne tre&im uneori ratacin# a %otaru ce separa bine e #e rau. Exercitiu urmator este #estinat sa ofere o imagine asupra posibi itati or #e creatie si #istrugere. /. Intram in transa. 4. Cream o boa a! Aceasta poa e fi ce$a neinsemnat! #e tipu #urerii #e cap! sau o ma a#ie serioasa! Ne Iasam in $oie imaginatia! ne amu&am! caci este un *oc. ;. +esfiintam boa a creata. @. Creem o a ta boa a, si apoi o #esfiintam. A. Cream o a treia boa a,. B. Lasan# ne#istrusa aceasta boa a! mai creern inca #oua. I. +esfiintam toate aceste bo i pe care e)am creat. D. Creem a te trei bo i. L. "ai cream #e #oua ori mai mu te bo i #ecat anterior. /C Acum #esfiintam toate bo i e pe care e)am creat anterior. //. "ai #esfiintam inca trei bo i #in ce e create mai #emu t. /4. Cream o boa a #e tip nou. /;. Creem o suta #e bo i noi. /@. Cream atatea bo i noi! cati microbi exista in Uni$ers. /A. +esfiintam #e #oua ori mai mu te bo i #ecat numaru microbi or #in Uni$ers. /B. Cream si #esfiintam cate bo i $rem. /I. +istrugem toate imagini e create anterior si iesim #in transa. Suntem autorii trairiior. Noi ne creem sanatatea si tot noi ne creem bo i e! a fe cum cream proprii e succese si insuccese.

B/

-uteti face un test punan# cate$a boabe #e faso e! ucerna! o$a&! grau sau porumb! bine a ese! separat une e #e a te e! in trei cutii #iferite! pe burete ume&it sau in pamant. Ase&ati cutii e a minimum #oi trei metri una #e cea a ta. -e prima cutie nu actionati cu nici un gan#! pe a #oua cutie actionati pentru #istrugerea or 'menta creati o forma #istructi$a. ar#ere! fierbere. sfaramare(! pe a treia cutie actionati pentru cresterea germeni or 'creati gan#uri #e iubire! forta so ara(. Nu actionati mai mu t #e &ece minute asupra acestor seminte! pentru ca pot fi #istruse prin forta gan#u ui. -este sase ore $erificati) e. Remarcati ce ati reusitP REALITATEA Atunci can# a$em o $iata fericita si reusim sa ne creem sanatatea pe care am #orit)o! a$em con$ingerea ca ne ipseste ce$a. Nu a$em suficient succes! sanatate! nu a$em #estui bani! iubire sau... a tce$a. "u ti oameni nu cre#ca merita ceea ce isi #oresc! inc u&an# si o sanatate perfecta! imitan#u)si succesu ! sanatatea! #e&$o tarea. Oamenii isi creea&a singuri obstaco e pe care cu greu e #epasesc. +aca in $iata ne ipseste ce$a! aceasta se intiimp a pentru ca noi cre#em ca acest !!ce$a, este prea putin ca sa ne satisfaca. Ca urmare! ne p angem #e cat #e putin a$em! iar re&u tatu este ca! o #ata ce cre#em in aceste ipsuri! e mentinemin $iata noastra. Sa uam spre exemp u iubirea. +aca in $iata noastra este putina iubire si ne temem pentru ea! ne e frica sa nu ne paraseasca! #e$enim inc%istati! excesi$ #e pru#enti si #e supusi ) suf eteste! #aca nu fi&ic. +ar #aca in $iata noastra este putina iubire si renuntam a ea! $om simti un go ! #an#u)ne seama cat #e mu t am a$ut si nu am apreciat. Iar #aca $om a unga iubirea cu scopu #e a primi mai mu ta! nu $om mai primi #e oc! #eoarece $om porni #e a starea #e suficienta! consi#eran# ca ne #orim sau meritam mai mu a iubire #ecat a$em. +aca in aceasta situatie o respingem! ea nu este acea iubire pe care trebuie sa o trimitem umii! ci un f ux necesar. Iar ceea ce $om primi in sc%imb $a repre&enta o necesitate si mai mare. Bib ia nu ne insea a! sfatuin#u)ne. !!+a pe apa painea ta si ti se $a intoarce intreit., +ar trebuie sa renuntam a ce ne apartine! a tfe fapta noastra $a fi perceputa a tfe . Iar aceasta a ta fapta ) a#ica ceea ce facem in rea itate ) se intoarce a noi. Armonia cosmica nu poate fi mintita! si ii putem spune numai a#e$aru . Can# nu spunem a#e$aru ! can# infaptuim a tce$a #ecat spunem! ne inse am singuri. Can# $om $e#ea ce ni s)a inapoiat! ce anume s)a intors a noi! $om inte ege ca ne)am tras pe sfoara pe noi insine. In Sfanta Scriptura se spune. !!Ce semeni! aceea cu egi., 1om cu ege ceea ce am semanat si nu ceea ce cre#em sau ni se pare ca am semanat. Exercitiu urmator! care se compune #in #oua parti! poate parea comp icat. Inainte #e a trece a efectuarea ui trebuie sa) citim #e #oua ori! pentru a ne con$inge ca i)am inte es *ust in#icatii e. /. Intram in transa. 4. Creem menta un oarecare nea*uns! a#ica ne construim menta o situatie in care #ucem ipsa #e ce$a rea . ;. "ai a#augam inca un nea*uns. Cream atat #e mu te nea*unsuri! incat sa acopere intreg Uni$ersu ! facan#u)/ in$i&ibi . @. Can# tot ce ipseste $a fi excesi$ #e mu t! ne punem intrebarea #aca aceste nea*unsuri sunt suficiente. +aca tot nu sunt #estu e! e #ub am numaru ! i #ub am #in nou! iar si iar! #e atatea ori cat este necesar pana obtinem raspunsu ca este suficient. B4

Can# obtinem suficient #e mu te nea*unsuri si ipsuri! asam acest Uni$ers si creem a tu nou! in care nu $or fi #e oc nea*unsuri. In acest nou Uni$ers! cream un oarecare exce#ent! a#ica rea i&am o situatie in care toate sunt in cantitati suficiente. Ne punem intrebarea #aca este #estu . +aca nu! mai cream in p us! pana can# in a #oi ea Uni$ers a nostru $a fi un a#e$arat be sug. I.-e ecranu nostru menta p asarn ce e #oua Uni$ersuri! asan# un spatiu iber in *uru or si intre e e. Ump em spatiu iber cu nea*unsuri e #in primu ni$e ! astfe incat spatiu sa fie p in in tota itate. -oate ca acum in primu Uni$ers ipseste o cantitate oarecare #e nea*unsuriM +aca este asa! e cream sa ump em spatiu iber. /C. Ump em spatiu #intre Uni$ersuri cu exce#entu #in a #oi ea Uni$ers. Ump em spatiu in tntregime. //. -oate ca acum in a #oi ea Uni$ers ipseste o cantitate oarecare #e exce#entM +aca #a! i cream si ump em spatiu iber. /4. Repetam etape e D)//! pana can# af am cine este ce care creea&a ipsuri e si exce#entu #in Uni$ersu nostru. /;. Estompam toate imagini e! e facem sa #ispara si iesim#in transa. +esc%i#em oc%ii si examinam incaperea. Ne pare oare acum #iferita fata #e cum arata inainte #e inceperea exercitiu uiM +istrugerea Uni$ersuri or create menta se face prin p asmuirea imaginii Uni$ersu ui ca o minge imensa care exp o#ea&a a gan#u nostru! nemairamanan# #in ea #ecat o umina ga bena! #eosebit #e stra ucitoare. X /. Intram in transa. X 4. -e ecranu nostru menta ne cream propria imagine. X ;. Ne intrebam #aca nu cum$a ne trebuie ce$a ) iubire! bani! sanatate etc. +aca raspunsu este !!NU,! trecem a etapa a patra. +aca raspunsu este !!+A,! ne intrebam ce anume ne ipseste. Ne a#resam Uni$ersu ui cu exce#ent si uam #e aco o ceea ce a$em ne$oie. -ri$im imaginea si ump em apoi spatiu astfe e iberat #in a #oi ea Uni$ers. Repetam aceasta operatiune! pana can# $om a$ea o cantitate suficienta #in ceea ce a$em ne$oie. X @. Can# $om a$ea #e toate! cream pe ecranu nostru menta imaginea unui a t om! caruia ii #am o cantitate oarecare #in ceea ce abia ne)am #at noua. X A. Ne punem intrebarea #aca acum a$em suficient #in ceea ce tocmai am #at. +aca este suficient! trecem a etapa a sasea. +aca nu! ne a#resam Uni$ersu ui cu exce#ent! #e un#e uam ceea ce a$ern ne$oie! Apoi #am #in nou o cantitate oarecare. Repetam aceasta etapa pana can# in$atam sa #am in asa fe incat sa ne ramana si noua suficient. X B. +aca in cursu acestui exercitiu Uni$ersu nostru cu exce#ent si)a subtiat resurse e! i ump em #in nou. X I. Gacem sa #ispara, toate imagini e si iesirn #in transa. Cum ni se pare acum. #aruim! sporim ceea ce a$emM "icsoramM "entinem ega M Am #ori sa o facem in $iitorM +aca nu! re uam acest exercitiu si ne autosugestionam ca! #e fiecare #ata! atunci can# #am! sporim! re#ucem sau mentinem ceea ce a$em! rea i&am totu a ni$e u #orinte or noastre.

B;

CLASELE ASTRALE! 1ISELE! 1IN+ECAREA IN SO"N Cine stie #e un#e $in $ise e un#e se #uc si carui scop ser$escM +in ce e mai $ec%i timpuri s)a consi#erat ca $ise e ii #e&$aiuie omu ui 1ointa +i$initatii. In mito ogia nor$egiana! se consi#era ca prin $ise mortii intra in contact cu cei $ii. C ar$a&atorii! prorocii! poetii si psi%ana istii #au o importanta primor#ia a simbo uri or #in $ise. In u time e #oua #ecenii s)au etectuat cercetari specia e in aboratoare a#ec$ate! care au reusit sa e$i#entie&e o anumita egatura intre $ise! perceptia extrasen&oria a si pre$i&iune. Car os Castane#a re atea&a ca $raciu in#ian #on 0uan )a in$atat sa)si fo oseasca $ise e pentru a capata mai mu ta stiinta. Suntem crea orii Uni$ersu ui in care traim. Acest ucru este $a abi si in ceea ce pri$este $ise e! #eoarece aici nu exista rea itatea exterioara care sa ne #erute&e. C%iar #aca in $isu nostru ne af am in contact cu +umne&eu sau cu o persoana #ece#ata! totusi peisa*u ! persona*e e! subiectu ! re atarea si simbo uri e sunt o creatie a imaginatiei noastre! care ref ecta imagini e menta e #in creieru nostru. Experienta in #omeniu $ise or ne con$inge ca acestea in#ep inesc o mu time #e functii! af ate in stransa egatura cu existenta noastra. +eoarece existenta este constienti&area egaturii #intre noi si armonia cosmica! ea poate furni&a informatii! astfe incat mintea sa poata percepe si fo osi aceste informatii pentru continua ei #e&$o tare psi%ica. In ace asi fe ! $ise e pot fi fo osite in toate sfere e acti$itatii psi%ice! inc usi$ in $in#ecare. 1ise e trebuie consi#erate! #upa opinia noastra! ocu i#ea pentru acti$itatea psi%ica. In starea #e somn superficia patrun#em intr)o a ta rea itate #ecat atunci can# suntem in starea obisnuit #e $ec%e! numai ca inainte #e patrun#erea in umea $ise or este necesar sa efectuam o acti$itate pregatitoare suficient #e serioasa! pentru a ne orienta mintea pe o anumita acti$itate 'prob ema(. -rima etapa a oricarei pregatiri este stabi irea contacte or cu umea proprii or noastre $ise. S)a #eterminat prin #i$erse experimente stiin)tifice ca fiecare om are $ise noaptea! in timpu unor stari #eosebite a e somnu ui. Nu trebuie sa asteptam o noapte in care sa a$em $ise. -rob ema nu este #aca a$em $ise sau nu! ci #aca ni e amintim. -roce#eu ce mai eficient ca sa ne amintim $isu este sa ne tre&im can# $isam. Trebuie sa fim con$insi ca putem rea i&a acest ucru. Seara $om pune anga pat o foaie #e %artie si un creion. La cu care! intram intr)u transa usoara! ca si cum ne)arn pregati pentru citire sau pentru $in#ecare. +aca $rem! ne putem cufun#a in transa! in po&itia cu cat. +upa ce am intrat in transa! ne intrebam c ar ce am #ori si af am prin $is. Apoi ne cufun#am in somn. Une e persoane constata ca se pot tre&i in timpu $isu ui sau ca pot trece a a te tipuri #e acti$itati in timpu somnu ui. +e exemp u! in timpu somnu ui putem stu#ia #iscip ine psi%ice. C ase e astra e pot fi #efinite ca inta niri in timpu carora fiinta noastra 'suf etu ( stu#ia&a meto#e e #e creare sau e$o utie psi%ica a a tor fiinte cu experienta in #omeniu. Timpu petrecut intr)o c asa astra a aminteste intr)o masura acti$itatea #esfasurata cu un spirit mentor. -utem patrun#e intr)o c asa astra a cu un anumit scop! sau ne putem! simp u! cufun#a in ea. +aca incepem sa ne amintim $ise e in care suntem pre&enti a o ectie a unui #asca in #omeniu psi%icu ui! #aca ne amintim a te $ise in care prieteni sau persoane necunoscute

B@

ne in$ata cum sa rea i&am $in#ecarea! cum sa ne concentram etc.! inseamna ca am a*uns intr)o c asa astra a. 1om citi perio#ic carnete u #e insemnari in care ne notam $ise e! pentru a a$ea o imagine a #irectiei pe care o iau aceste ectii a e noastre. +aca #orim! putem frec$enta in mo# constient o c asa astra a! operatie care aminteste foarte mu t #e exercitii e pre&entate in aceasta carte. In cursu acestor cxercitii putem #escoperi ca $e#erea obisnuita! fi&ica! ne ofera mu t mai putin #ecat imaginatia. Inainte #e a intra intr)o c asa astra a! ne $om %otari ce anume $rem sa stu#iem. +upa ce ne)am cu cat! intram in transa si ne intrebam cine con#uce c asa respecti$a. 1om ua in consi#erare primu nume sau c%ip care ne $a $eni in minte. +aca apare ce$a #e neinte es! #e exemp u #aca Ben*amin Gran3 in tine un curs #espre corpu energetic sau bunica ne pre#a un curs #espre functii e creatiei artistice! putem consi#era ca totu este in on ine. O fiinta oarecare #in sfera imateria a! care este un #asca remarcabi ! ni se poate arata astfe si poate #e$eni mentoru nostru. Trebuie sa ne memoram $ise e si sa urmarim cu atentie ceea ce in$atam. +esigur! putem ucra si in#i$i#ua . +upa ce intram in transa! ne impamantam si stabi im subiectu care ne interesea&a can# $om a#ormi! spunan#u)ne in gan#. !!1reau sa af u ce pot obtine #in...,! sau !!1reau sa af u ce mseamna...,! sau !!1reau sa)mi stope& teama fata #e,! sau !!1reau sa stiu ce trebuie sa fac pentru a) $in#eca #e..., +aca nu o si obtinem raspunsuri satisfacatoare! sau in#icatii! pe #urata cator$a nopti! trebuie sa reformu am intrebarea mai c ar sau sa incercam sa inte egem #e ce nu am primit raspunsu . -rocesu #e $in#ecare astra a este o imbinare intre $is si $in#ecarea #e a #istanta. Sa nu uitam ca oamenii au #reptu sa)si aiba proprii e bo i si proce#am incorect #in punct #e $e#ere psi%ic #aca &buram in timpu noptii in p an astra in *uru unei persoane! cufun#an#u)ne #egete e $in#ecatoare in &one e afectate #e ma a#ii fi&ice sau psi%ice a e acesteia. Ca in ca&u $in#ecarii ce or absenti! este #e #orit! pe cat posibi ! sa obtinem permisiunea ce ui pe care am #ori sa)/ $in#ecam. +aca am primit aceasta permisiunc! i putem abor#a. /. +upa ce ne)am cu cat! intram in transa si ne impamantam. 4. Ne purificam mintea si cream imaginea menta a a omu ui pe care i $om $in#eca. Ca si in ca&u $in#ecarii a #istanta! #aca nu stim cum arata persoana! cream o si ueta sau o imagine genera a. ;. Ne impamantam pacientu imaginar si ump em repre&entarea corpu ui si aurei sa e cu energie portoca ie. @. +aca $om ucra asupra unei anumite &one! concentram in aceasta! o umina portoca ie foarte puternica. Spunem omu ui #in imagine ca ne)am inta nit pentru putin timp! pentru a)i a#uce $in#ecarea. A. A#ormim. Noapte buna. Ne notam toate $ise e pe care e $om a$ea in aceasta noapte si $om $e#ea #aca au $reo egatura cu $in#ecarea! Can# $om mai $orbi cu aceasta persoana! putem af a #aca nu cum$a a a$ut niste $ise neobisnuite sau sen&atii ciu#ate in starea #e $eg%e! atunci can# am in#ep init proce#ura #e $in#ecare. In inc%eierea acestui capito ne $om aminti #e un $ec%i cantec #e eagan. Ne imaginam ca trupu nostru este o barca! in care p utim pe f u$iu $ietii! si ne inc%ipuim ce s)ar putea intamp a in goana noastra #upa succes! faima! putere si po&itie in aceasta ume.

BA

RETROS-ECTIA Retrospectia repre&inta posibi itatea #e a $e#ea $ieti e anterioare! fiin# unu #intre ce e mai comp exe fenomene parapsi%o ogice. Capacita ea #e a $e#ea $ieti e anterioare pare a prima $e#ere ce$a mistic si tainic. #ar orice om poate $e#ea $ieti e trecute! in stare #e transa sau #e somn %ipnotic profun#! con#us #e un specia ist. +upa cum s)a mai sub iniat! fiecare entitate se materia i&ea&a in noi corpuri. Giecare corp in care intra acest suf et! sau fiecare noua $iata pe care o primeste e ! constituie un pas inainte pe #rumu cresterii si #e&$o tarii. Aceasta nu inseamna ca in fiecare noua $iata omu #e$ine #in ce in ce mai sfant. Entitatea respecti$e poate sa a eaga $iata unui om foarte $icios! pentru ca etapa urmatoare a #e$enirii sa e sa fie tocmai stu#ierea $iciu ui. Se obisnuieste sa se $orbeasca #espre $ieti succesi$e. Aceasta este conceptia noastra! ca si a numerosi or mistici! anume ca anu 4CCC e.n. si anu 4CCC i.e.n. curg simu tan. -rin urmare! toate $ieti e omenesti pot fi consi#erate $ieti ce se #esfasoara in ace asi timp. A egerea unui trup #e catre suf et este #ictata #e 3arma! care repre&inta un ant comp et #e acor#uri si re atii reciproce cu ce e a te suf ete. Aceste re atii pot cuprin#e intreaga gama! #e a ce e po&iti$e pana a ce e negati$e. Can# ne moare o matusa foarte bogata! asan#u)ne o a$ere! poate sa insemne ca intr)o a ta $iata i)am facut un ser$iciu important! iar acesta este mo#u ei #e a ne mu tumi. Sau! #aca un crimina uci#e niste oameni aparent ne$ino$ati! se poate ca intr)o $iata anterioarii sa fi fost tratat cu mu ta cru&ime #e catre acestia. Oamenii iau insa #eci&ii in raport cu trairi e pre&ente. Nu putem inc%i#e oc%ii in fata fapte or unui crimina #oar pentru ca a fost profun# nefericit in $iata ui anterioara. +intre toate tipuri e #e sar atanie psi%ica! citirea $ieti or anterioare ofera ce e mai argi perspecti$e. Orice pre&icator stie ca $a cuceri inimi e c ienti or sau a e prieteni or #aca e $a spune ca in $ieti e anterioare au fost printese egiptene! con#ucatori ai At anti#ei scufun#ate! sau Beet%o$en. Un a t proce#eu care a*uta in incercarea #e a face impresie si #e a sub*uga oamenii este re atarea ca! intr)o $iata anterioara! au fost niste fiinte re e sau pericu oase! ca urmare nu poarta raspun#erea proprii or or fapte #in $iata actua a. Am $a&ut mu ti oameni care nu au putut sa nu se #ec are mu tumiti can# au #escoperit ca intr) o a ta $iata au fost con#ucatori #e osti ori s)au ocupat cu magia neagra. A tii sunt fericiti #aca af a ca intr)o a ta $iata au fost *efuiti! oprimati! arsi pe rug ca $ra*itoare sau $ra*itori! ca au fost supusi a ca&ne. 1iata trecuta ser$este #rept ba&a sigura pentru con$ingerea or ca $iata $a fi tot#eauna ne#reapta cu ei ) asa a fost mereu si asa $a fi si #e acum inco o. +orinta #e a stapani momentu pre&ent i #etermina pe om sa actione&e conform 3armei sa e. Can# citim $ieti e trecute! consi#eram ca un om tin#e sa)si puna in or#ine toate prob eme e in permanenta! si atunci mo#e u sau 3armic si $ieti e anterioare pot fi interesante si instructi$e. Uneori! poate fi extrem #e uti pentru un om sa i se po$esteasca #espre $iata anterioara care a fost #eosebit #e fericita pentru e . Amintiri e #in respecti$a $iata se acumu ea&a in memoria entitatii respecti$e! iar po$estiri e #espre aceasta pot tre&i amintiri in constiinta sa. -retioase e amintiri #espre fericirea trecuta pot a#uce a inare omu ui tn momente #e restriste! ii pot aminti #e capacitatea innascuta a intregii sa e fiinte #e a fi fericita. Aceasta

BB

i poate a*uta sa inte eaga ca! intr)un inter$a #e timp atat #e mare! prob eme e sa e #e moment nu mai sunt atat #e acute. Uneori oamenii repeta ace easi mo#e e 3armice! manifestan# foarte putin progres si %otarare. In acest ca&! citirea $ietii anterioare ii poate arata omu ui respecti$ ipsa #e ori&ont a interpretarii! a ace uiasi persona* nereusit. Inainte #e a)i citi cui$a $iata anterioara! ne $om intreba #aca $a putea sa fo oseasca informatii e pe care i e $om comunica. Este nerationa sa transferam un om in trecutu in#epartat! #aca aceasta nu i $a a*uta in re&o $area prob eme or curente. -ersoane e carora e sunt po$estite $ieti e anterioare sunt curioase. !!"i)am cunoscut intr) o $iata anterioara sotia 'sotu ! frate e! mama! tata ! fiica! iubitu (M, Aproape tot#ea)una raspunsu este !!+A,. Legaturi e #e ru#enie sunt aproape tot#eauna 3armice. -rietenii apropiati si ru#e e sunt tot#eauna $ec%ii nostri prieteni. !!S)ar putea intamp a ca sotu #ece#at #e curan# sa se fi intrupat in copi u meu nou)nascutM, Raspunsu este #e obicei !!NU,. "a*oritatea suf e)te or nu se intrupea&a asa repe#e. E e au ne$oie #e o perioa#a #e iniste intre cic uri e 3armice. Contrar parerii foarte raspan#ite! ma*oritatea oameni or nu au mai a$ut una)#oua $ieti!cio mu time.+e aceea!#aca a$em #e gan# sa)i citim cui$a $ieti e sa e anterioare! ne $or f necesare cate$a &i e. Inf uenta $ieti or noastre anterioare asupra $ietii actua e se sc%imba In permanenta. In$ataminte e unei $ieti anterioare pe care am trait)o ca pirat ne pot fi asta&i inuti e! #ar anii #e stu#iu intr)o scoa a #in Grecia antica pot asigura subconstientu ui nostru informatii pretioase. Tot ce am in$atat in timpu $ieti or anterioare se acumu ea&a in noi. -entru ma*oritatea oameni or acest proces se #esfasoara in afara constiintei! #ar imagini sau amintiri pot aparea in aura! atunci can# trebuie sa ne amintim ectii e $ieti or anterioare. Un c ar$a&ator care stu#ia&a aura pentru a obtine informatii #espre $iata anterioara poate #e$eni martoru unor scene care s)au petrecut can#$a! poate $e#ea oamenii in $esminte e epoci or trecute si poate au&i c%iar #iscutii care au a$ut oc cu mu te seco e in urma. E poate $e#ea in aura simbo uri care repre&inta #iferite e $ieti a e in#i$i#u ui. o f oare #e otus este asociata cu $iata unui bu#ist sau cu o $iata care are egatura cu une e forme #e me#itatie= crucea este asociata cu $iata unui crestin etc. Cine este interesat #e fi o&ofia orienta a! poate sa extraga #in memorie! fara sa fie constient #e aceasta! ectii e in$atate in timpu uneia #intre $ieti e sa e anterioare pe care a petrecut)o in Orient. +e aceea nu este #e mirare ca in aura acestui om $or aparea imagini #in aceasta parte a umii. Can# $a termina cic u sau #e ectii orienta e! imagini e respecti$e se $or #eco ora treptat si $or #isparea #in aura ui! iar in ocu or $or incepe sa apara a te imagini. Aura unui in#i$i# poate sa cuprin#a scene #in una sau mai mu te $ieti anterioare! simu tan! si! in p us! imagini care repre&inta prob eme nere&o $ate #in $iata actua a. Citirea $ieti or anterioare aminteste foarte mu t #e citirea aurei si a c%a3re or. Trebuie #oar sa ne re axam! permitan# impresii or sa ne ump e pana a refu&! in#iferent #aca sunt gan#ite sau spontane. Trebuie sa ne urmam intuitia. -ractica citirii psi%ice ne $a spune can# trebuie sa)i po$estim persoanei in cau&a si can# nu #espre $iata sa anterioara. Un exercitiu #e tipu !!+AYNU, ne $a a*uta sa uam %otararea *usta. Atunci can# #orim sa ci im o $iata trecuta! $om fo osi urmatoru exercitiu! fie cu o persoana careia i)am mai

BI

citit! fie cu o a ta! pe care o consi#eram potri$ita. -utem fo osi exercitiu acesta si pentru citirea propriei noastre $ieti anterioare. X /. Ne re axam. X 4. Ne e iberam mintea si ne concentram asupra intrebarii. !!Care sunt $ieti e anterioare care apar in pre&ent in aura pacientu uiM, X ;. Acum pri$im aura pacientu ui. Lasam acces iber oricaror impresii sau imagini. Ne intrebam apoi #espre momentu si po&itia geografica #e un#e pro$in scene e $a&ute. X @. Ne intrebam #aca aceste imagini $enite #in trecut au o insemnatate in $iata actua a a pacientu ui. Urmarim #aca printre c%ipuri e $ieti or trecute apare $reo persoana #in antura*u actua a pacientu ui si! #aca #a! in ce contextM X A. Gacem sa #ispara aceste imagini. esim #in transa.

CU" SA NE CITI" 1IITORUL +oua exercitii ne $or a*uta sa ne citim $iitoru . E e pot fi fo osite si in citirea $iitoru ui unei a te persoane. X /. Ne re axam. X 4. -e ecranu nostru menta #esenam trei cercuri. Unu #intre e e $a repre&enta !!sase uni,! a tu ) !!un an,! iar a trei ca ) !!cinci ani,. X ;. Ne gan#im a trei e$enimente care arn #ori sa aiba oc. -oate fi $orba #e orice! #e a cumpararea unui automobi nou sau a unei case! pana a renuntarea a fumat! pier#erea 3i ograme or in p us! stabi irea unor re atii amica e cu sefu etc. X @. Ne con$ingem ca aceste trei #orinte trebuie sa)si af e ocu in cercuri #iferite! Nu e p asam in aceste cercuri! #ar obser$am cum patrun# in e e. Intr)un cere este posibi sa intre mai mu t #e o singura #orinta. Obser$am ce #orinta intra intr)un anumit cere si ce anume simtim. +aca #orim sa sc%imbam ocu acestor #orinte #intr)un cerc in a tu ! o putem face. +aca un e$eniment ramane in afara acestor cercuri! trebuie sa ne punem intrebarea ce #ata trebuie sa apara in #reptu acestuia. Aceasta #ata trebuie sa ne in#ice cati ani trebuie sa treaca pana can# renuntam a aceasta #orinta. X A. Gacem sa #ispara cercuri e si iesim #in transa. Citirea $iitoru ui pe un tran#afir creat menta . /. Ne re axam. 4. Cream menta un tran#afir. ii a#miram cu oarea! stu#iem forma peta e or! a frun&e or. ;. In stanga primei f ori cream inca un tran#afir. Acesta este #estinat pentru urmatoare e sase uni incepan# #in pre&ent. +aca ce$a nu ne p ace! #e pi #a cu oarea! forma sau marimea! sc%imbam tran#afiru . Gacem sa #ispara ambii tran#afiri. @. In partea #reapta a ecranu ui nostru cream o a treia f oare. Este #estinata ce or sase uni care au trecut pana in momentu #e fata. Stu#iem cu atentie #iferente e intre prima si a treia ro&a. . Gacem sa #ispara toate f ori e. A. Cream inca un tran#afir. Acesta este #estinat pentru anu urmator. Cream inca o f oare! pentru urmatorii ani. Cream cati tran#afiri #orim pentru urmatorii ani. Ei trebuie sa fie frumosi! sa ne incante. Gacem sa #ispara toate f ori e si iesim #in transa.

BD

I.;. -ROCESUL +E 1IN+ECARE IN AGARA COR-ULUI -rocesu #e $in#ecare in afara corpu ui se aseamana foarte mu t cu $in#ecarea pacientu ui absent. 1in#ecatoru isi in#reapta atentia spre imaginea pe persoanei absente. La $in#ecarea in afara corpu ui! corpu astra a $in#ecatoru ui ii paraseste cu a#e$arat corpu fi&ic si intra in aura pacientu ui. Unii $in#ecatori prefera sa Iucre&e in afara corpu ui a tii! sa efectue&e $in#ecarea pacientu ui absent. O persoana)me#ium este capabi a sa)si supra$eg%e&e perec%ea af ata a munca si copiii ramasi acasa. Trebuie sa simtim in mo# rea ce inseamna !!Sa fim in propriu nostru corp,! inainte #e a iesi #in e . +aca nu $om fi #estu #e gri*u ii! putem sa ne asam usor energia proprie in aura a tuia. X /. Ne re axam. 1erificam cat #e bine suntem impamantati. Apoi urmarim in#icatii e #in capito u a #oi ea #espre $in#ecarea pacientu ui absent. X 4. Ne af am in co tu camerei. Apoi re$enim in centru propriu ui cap. Repetam acest proce#eu #e trei ori. X ;. Re$enim #in nou in co tu camerei. Apoi trecem intr)o a ta camera a ocuintei noastre. Urmarim #aca ne simtim #iferit fata #e situatii e anterioare. X @. +e aici mergem pe acoperisu casei noastre. X A. Apoi! ne oprim pe un nor #e pe cer. X B. Acum suntem in aura pacientu ui nostru. Cum ne simtimM -utem $e#ea cu ori e aureiM Ne impamanram pacientu . Apoi ii purificam aura si atragem energia cosmica! #upa care)i sca #am cu ea aura. X I. -atrun#em in prima c%a3ra a pacientu ui. O purificam. X D. Ran# pe ran#! curatam toate c%a3re e pacientu ui. X L. +aca una #intre &one e corpu ui pacientu ui are o ma a#ie! patrun#em aco o! ne imaginam energia #e cu oare portoca ie si)i sca #am &ona cu ea. X /C. Re$enirn in centru capu ui nostru. X // In aura noastra p asam un magnet si atragem cu e energia ramasa in aura pacientu ui. Repetam proce#eu . X /4. Iesim #in transa. I.A. CUNOASTEREA COR-ULUI NOSTRU +E CATRE -RO-RIUL NOSTRU S-IRIT /. Ne ase&am in po&itia #e me#ium. Circu am prin corpu nostru umina #e cu oare aurie. 4. Cream o ro&a 'un tran#afir( pentru noi. Stu#iem f oarea cu atentie. cu oarea! aroma! peta e e. ;. Cream inca o f oare 'tot un tran#afir( in ocu in care! #e obicei! p asam soare e. Acest tran#afir este #estinat pentru spiritu nostru superior. Stu#iem f oarea. @. Coboram a #oua f oare si o ase&am c%iar in capu ce) ei #intai! apoi permitem ce or #oua f ori sa se contopeasca. A. Gacem sa #ispara ce e #oua f ori si iesim #in transa. +ESCSI+EREA CELUI +E) AL TREILEA OCSI

BL

D./. TELE-ATIA +in $estite e tratate RA+0A)WOGA! un pasa* spune. !!Gorme e #e concentrare care #etermina o perceptie sen&oria a excesi$a sunt cau&ate #e efortu organismu ui gan#irii,! iar comentariu ui S1A"I 1I1ECANAN+A a acest pasa*= !!Aceasta #ecurge natura #in concentrare. Conform Fog%ini or! prin concentrarea gan#u ui a $arfu nasu ui $or fi percepute miresme minunate! tot prin concentrare pe $arfu imbii se $or simti sen&atii extraor#inare! iar in &ona #e mi* oc a imbii se $a simti o sen&atie tacti a ca o atingere. +aca ce care efectuea&a concentrarea isi $a a#una sen&atii e asupra pa atu ui ceru ui gurii! $a $e#ea ucruri neobisnuite! #ar #aca cine$a a carui minte nu este inistita $a #ori sa efectue&e une e #in aceste exercitii! fara sa aiba incre#ere in e e! in#oie i e sa e $or #isparea! atunci can#! efectuan# un timp exercitii e! $a simti pe propria pie e aceste efecte! #aca $a #o$e#i stapanire., 'S$ami 1i$ecanan#a! CLAR"IROSUL Exercitiu care urmea&a consta in #esc%i#erea capacitati or #e c armiros. Se face #imineata inainte #e a $a scu a #in pat. Timp #e /A)4C #e minute concentrati)$a gan#u a $arfu nasu ui! stan# cu cat cu fata in sus intr)o po&itie re axata. Nu $a gan#iti a nimic. Ra#acina imbii se tine ipita #e ceru gurii! in gan# se &ice mantra !!O",! ca un #angat #e #epot au&it #e #eparte. Re&u tatu nu se $a asa mu t asteptat. La inceput $eti simti furnicaturi in $arfu nasu ui! uneori #ureroase. Nu toti $eti simti ace asi ucru. 1a aparea ca #in senin mirosu unui parfum usor! care $a #isparea in urmatoarea fractiune #e secon#a. -uteti a$ea aceste sen&atii si in cursu &i ei. Re uan# exercitiu ! mirosu o sa apara mai puternic. O sa a$eti sen&atia ca cine$a $)a parfumat intreg #ormitoru ! #upa care $a #isparea #in nou. Antrenati)$a cu asi#uitate! iar timpu pentru aparita parfumu ui inexistent se $a scurta a urmatoarea concentrare. 1eti a*unge sa)/ simtiti c%iar #upa cate$a secun#e #e a inceperea exercitiu ui! Atunci can# acest miros $a aparea #upa scurt timp incercati sa) faceti sa apara si can# mergeti pe stra#a sau $a af ati in ocuri mai putin p acut mirositoare. Acest ucru se face prin puterea gan#u ui! cu respiratia abia perceptibi a si cu gura inc%isa! gan#in#u)$a a $arfu nasu ui si pronuntan# in gan# fra&a fermecata,. .!+oresc sa)mi apara ace miros pe care)/ cunosc m timpu exercitii or me e., Incercati sii nu respirati! acest miros $a aparea spontan! c%iar #aca nu faceti efortu #e a inspira !!ce$a care nu exista,. Gacan# aceste exercitii cu ucenicii mei! acestia au obtinut re&u tate fenomena e c%iar #in prime e minute #e exersare. Inainte #e a efectua exercitii e pentru c armiros trebuie sa purificam centrii energetic prin #iferite te%nici. E poate fi #ec ansat si fara ca omu sa facii $reun efort. Acest ucru se face prin concentrarea menta a a unui specia ist in parapsi%o ogie care #etine c ar$i&iunea! #etectea&a punctu )sen&or a c armirosu ui ega #e g an#a pinea a! #ec ansan#u)/ prin energia proprie. +ar acest fenomen #esc%is fortat! ca si c ar$i&iunea #esc%isa prin aceeasi meto#a! nu este #e unga #urata. Aproximati$ a #oua)trei uni se inc%eie! #aca persoanci nu)i sta scris sa Ie aiba #esc%ise sau nu staruie in cunoastere. Nu sfatuiesc pe nimeni sS si) #esc%i#a fortat. +aca nu $a este #at sa)I a$eti #esc%is! nu se $a #esc%i#e. A teori #estinuZ ne ptine

IC

Tn fata #iferite greutati si Tn timpu unor prob eme gre e o fire mai orgo ioasa! sau care poate a$ea capacitatea #e gan#ire psi%ica! are in minte o arma #e #istrugere. Am $a&ut si asistat a con$orbiri #e acest gen a e unor persoane care Tncercau Tn grup sa se concentre&e printr)un c ar$a&ator care e spunea ce se intamp a cu corpu energetic a persoanei careia i se transmiteau fe #e fe #e sen&atii unite! #e care sarmanu nu a$ea %abar. I)am oprit #in ace start! Tnc%i&an#u)i pentru moment $i&iuni e c ar$a)&atoru ui cu un ecran menta . La un moment #at acesta a spus ca nu mai $e#e #ecat negru iar !!marii #istrugatori, s)au bucurat ca si)au #istrus tinta. Am a$ut gri*a sa reoriente& toate imagini e create #e ei Tntr)un copac uscat #e pe marginea #rumufui si sa fac repe#c o protectie persoanei atacate. Le)am spus ca nu este bine ce fac! ca mca ca etica si ca ceea ce fac ei #e fapt se numeste !!magie neagra,. Ucenicii mei au Tn$atat foarte constiincios exercitiu #e c armiros! astfe meat eraucei mai fericiti can#! $enin# ao noua ectie #e curs! po$esteau ce fe #e miresme primeau. La foarte mu ti persista mirosu #e santa sau unui asemanator miru ui. Apoi! #upa &ece &i e #e concentrare! spre rnarea or mirare! toti simteau aceeasi mireasma. O sa simtiti miresme a tfe #ecat ace ea a care $)ati gan#it. Atunci can# $eti #ori sa $a bucurati #e un anumit miros! o sa apara. Incercati sa)I c%emati cu gan#u ! #ar nu uitati cat #e important este $arfu nasu ui. Concentrati)$a sa $a apara mirosu #e tran#afir! care este mai puternic si se imprastie in toata casa. "irosu acesta $a persista un timp! iar #upa ce $eti uita #e e $a #isparea. 1eti fi capabi i sa pro#uceti orice miros pe care)/ #oriti. O sa $i se para o i u&ie. Nu $a speriati! antrenati)$a cu ace asi cura*. Uneori o sa $a apara fara, nici un efort un miros a care nu $a gan#iti. 1eti fi probabi singuri acasa si cautan#u) nu i $eti gasi. +ar sa fiti atenti! in momentu in care $a gan#iti a ce$a in#epartat sau a o persoana anume! in ace moment $a $eni mirosu . Este posibi ca respecti$a persoana sa se fi parfumat cu ace parfum! pe care i simtiti. Incercati sa uati contact cu persoana! rugan#)o sa $a arate ce fe #e parfum fo oseste. -entru un contro #e a #istanta! gan#iti)$a inca o #ata a ea si!#aca $a $ine ace asi miros! fiti siguri ca este a ei. +aca gan#u $a fuge a cine$a care se roaga acasa! sau in ace moment se af a a biserica! $a poate aparea mirosu #e busuioc sau tamaie! #e umanari aprinse sau a can#e ei #in biserica. -uteti sa)i #ati un te efon mai pe seara acestei persoane si s)o intrebati #aca nu cum$a a fost a biserica. +aca nu se confirma! intrebati)/ ce facea a ora a care ati perceput mirosu . Giti sigur ca $a spune ca se ruga ui +umne&eu. 1a $eti #o$e#i ca nu ati muncit in &a#ar si ca nu a$eti #e)a face cu o i u&ie! ci cu ce$a rea . Experiente e au #o$e#it ca #istanta nu are nici o importanta. 1eti simti #e a intrarea in apartament mirosu robinetu ui #e ga&e care n)a fost bine inc%is. 1eti simti ce se pregateste a&i pentru cina! #aca $eti #ori sa stiti. 1eti putea percepe mirosu unor f ori #e a un ba con pe care i pri$iti #in stra#a! fara sa $e#eti ce fe #e f ori sunt ace ea. Exp icatia acestui fenomen este simp a. prin concentrarea a $arfu nasu ui! respiratia se opreste instantaneu. Ca urmare apare in$o untar #orinta #e a mirosi aeru ! #e parca ne)am astepta in fiecare moment sa percepem un miros. Concentrarea gan#u ui a $arfu nasu ui are ro u #e trambu ina necesara pentru a tre&i #orinta #e a mirosi. Aceasta #orinta in permanenta crestere excita ner$ii o facti$i si ii sensibi i&ea&a intr)atat! incat se acor#ea&a intr)o ungime #e un#a mai mica si pot percepe astfe miro)suri mai fine! mai #iscrete!

I/

inaccesibi e oameni or norma i #atorita #istante or. Capacitatea care se #e&$o ta prin exerasarea #e unga #urata nu se pier#e si %ipersensibi itatea ner$i or o facti$i ramane! atunci can# fenomenu initia #ispar CLARGUSTUL +upa ce ati obtinut re&u tate in !!c armiros, treceti a exercitii e urmatoare! #e concentrare asupra $arfu ui imbii. Re&u tatu #orit $a $eni mai repe#e #ecat in primu ca& a$an# #e*a #esc%is un sen&or #e pe traseu tainic. Exercitiu se poate face si stan# pe un scaun. #ar este mai eficace can# i faceti in po&itie cu cat. Oc%ii se tin inc%isi! gura a fe . 1arfu imbii se tine ipit #e ceru gurii #upa #intii #in fata. In gan# se &ice mantra !!O",! iar concentrarea se face a $arfu imbii cu #orinta #e a simti un oarecare gust '#u ce! acru! sarat(. -artea intere)santa a exer#tiu ui $a fi ca pe anga o intensitate neobisnuita! aproape supranatura a! a sen&atiei gustati$e! $eti obtine sen&atia #e satietate! atat #e puternica! inc t mu ta $reme #upa aceea nu $eti a$ea pofta #e !!specia itati e pe care e)ati putut gusta, in acest fe . Goarte repe#e $eti reusi sa $a contro ati gustu cu a*utoru $ointei si $eti fi capabi sa $a pro$ocati orice gust $eti #ori. +aca mirosu este un gen #e emanatie si permite astfe sa exp icam fapte e pre&entate! cu totu a ta trebuie sa fie exp icatia propagarii gustu ui. -entru aceasta trebuie sa existe un contact! c%iar si extrem #e scurt! a imbii cu obiec)tu respecti$. In con#itii norma e c%iar si o #istanta, in acest ca& ne $a fi #e rea fo os. -erceptia $a exista #e fiecare #ata can# $om #ori sa repro#ucem acest experiment. Oare toate acestea nu sunt %a ucinatiiM +upa #efinitia #ata #e un specia ist american in /LB;! care a intocmit un exicon cu a*utoru ce or mai $estiti specia isti #in toate #omenii e cunosterii! !!%a ucinatie, inseamna perceptia unor obiecte care in rea itate nu exista! sau sen&atii resimtite fara nici o cau&a! #ate #e obicei #e tu burari a e sistemu ui ner$os! asa cum se intamp a in ca&uri e #e #e irium tremens. In primu ca& aceasta #efinitie nu se potri$este perceptii or noastre! #eoarece mirosuri e si gusturi e pe care e)am simtit corespun# unor obiecte pe care e)am mai simtit in rea itate. A$an# cau&e exterioare! e e nu pot fi presimtite. La fe ca in ca&u mirosu ui! simtim foarte pregnant si gusturi e #e a #istanta. +aca omu isi poate ascuti mirosu atat #e mu t! incat prin simp a concentrare! sa #epaseasca #istante e si bariere e materia e! aceasta capacitate nu este o %a ucinatie. A tfe ar trebui sa cre#em ca toate popoare e apropiate #e nature sunt pra#a %a ucinatii or! sau a fe am putea spune #espre cainii si pisici e care au aceste simturi foarte #e&$o tate. Trebuie sa recunoastem ca simturi e noastre pot #e$eni partase a asemenea c arsen&atii! numai ca toate proprietati e percepute #e organe e noastre 'forma! cu oare etc.( cuprin# a aturi #e natura materia a si o natura fina greu sesi&abi a. Aceasta inseamna ca intreaga materie este o ra#iatie #e cu oare si mirosuri! care #epaseste infinit ceea ce putem simti cu #ege e e sau cu gustu . +in oceanu #e un#e sonore omu poate percepe in mo# norma un inter$a #e sapte)opt octa$e! iar #in #omeniu un#e or uminoase rog$ai$)u '#e a rosu a $io et(. Toate ce e a te nuante! ra#iatii e infrarosii! u tra$io ete! roentgen! a fa! beta! gama! ra#iatii e te%nice etc. raman nepercepute! #esi in rea itate e e exista.

I4

Un om care este capabi ! prin exercitii a#ec$ate! sa)si #e&$o te in mo# extraor#inar capacitatea o facti$a! isi $a #e&$oita si ce e a te simturi. CURS IJ SI-NO2A SI +ESCSI+EREA SI"TURILOR +esc%i#erea ce ui #e a trei ea oc%i se poate face ce mai usor prin %ipno&a a persoane e care #oresc sa)si #esc%i#a aceste simturi in stare #e constiinta mo#ificata ' %ipno&a (. Acest ucru are oc !!in proportii astronomice, ) se pot #esc%i#e si ascuti a maximum toate simturi e. +aca intr)o mana a ce ui %ipnoti&at pentru contro u acestor capacitati se asea&a o greutate numai cu un gram mai mare #ecat in mana cea a ta! acesta $a sesi&a ime#iat #iferenta. La fe se $a intamp a #aca $eti trasa pe *os o inie #e trei mi imetri si a ta #oar #e unu! e $a #eosebi si pe acestea. +aca in una #in #oua stic e #e $in i#entice $or fi puse #oua trei picaturi #e ic%i# #e a ta cu oare! persoane e af ate sub %ipno&a o $a #eosebi. Urec%ea unui om norma percepe $ibratii e cu o frec$enta #e a D a B@B CCC osci atii pe secun#a! #ar #upa #esc%i#erea c arau&u ui in stare #e %ipno&a e $a putea percepe pana a /C/L osci atii pe secun#a. Aceasta cifra constituie mai mu t #ecat frec$enta ra#iatii or gama)in$i&ibi e. In stare %ipnotica se poate foarte usor $e#ea aura emisa #e oameni sau obiecte. Aceste sen&atii sunt percepute #e a sase ea sirnt care se acti$e&a in creier in portiunea #intre sprancene ' c%a3ra A*na(.Aco o! in ace spatiu #e $i#! se formea&a imagini e !!c ar$a&u ui,. -rin Sipno&a se poate regenera intregu organism! se pot reface organe e bon a$e. -rin %ipno&a se fac minuni in #omeniu insanatosirii ! regimuri or #e s abire 'contro u greutatii( -rin %ipno&a se coman#a corpu ui informationa care $)a executa coman#a in timpu stabi it ' 4@ sau @D ore sau mai mu t in functie #e starea sanatatii persoanei respecti$e(. ) #esc%i#erea meri#iane or energetice principa e si secun#are prin #eb ocarea c%a3re or ! ) crearea anti#otu ui tuturor bo i or #in organismu sau. ) pro#ucerea #e substante acti$e! ne#aunatoare corpu ui sau! pentru #i&o $area c%isturi or! granu oame3or! ca cinoame or! formatiuni or tumora e ! si iminarea or pe ca e natura a prin urina! feca e ! transpiratie. )regenerarea tuturor organe or ) pro#ucerea #e neuropecti#e ' %ormonii insanatosirii(! en#orfine! en&ime cu antu or trific! aminoaci&i! minera e 'ca ciu ! magne&iu! potasiu ( si a te e #e care organismu are ne$oie. ) pro#ucerea #e feromoni pentru intinerirea organismu ui cu /A )4C #e ani ' asa ca mai bine o se#inta #e %ipno&a care face minuni #ecat operatii e estetice #ureroase si foarte costisitoare(. -rin %iono&a se merge atempora cu pacientu . in trecut pentru a sterge informatii e negati$e #in subconstient ' care au pro#us imbon a$irea #iferite or organe ( sau in $iitor cu circa /A )4C ani.

I;

+aca in aceasta perioa#a persoana af ata in %ipno&a #a semne #e ne iniste! agitatie! o a#ucem inapoi in timp in momentu respecti$ #in acea &i 'in &iua Y una Y anu ( asta inseamna ca persoana respecti$a a murit si nu mai poate merge mai #eparte atempora #e #ata respect$a' Exemp u. suntem in anu 4C4A una august &iua /A! ce faciM(. Sipno&a functionea&a numai a persoane e in stare #e re axare comp eta! #eoarece prin comen&i e #ate! corpu fi&ic #oarme iar corpu informationa 'crieru ( este trea& si executa intocmai toate comen&i e primite. CLAR1I2IUNEA In#icatia #in WOGA)SUTRA pri$in# concentrarea asupra pa atu ui ceru ui gurii pentru #esc%i#erea c ar$i&iunii pare a inceput nebu oasa,. In ca&u #esc%i#erii ce or a ti #oi sen&ori era $orba #espre stabi irea imite or ner$i or o facti$ sau gustati$ pe o anumita ungime #e un#a! capatu respecti$ a( ner$u ui af an#u)se foarte aproape #e punctua nostru #e concentrare '$arfu nasu ui sau a imbii(. Argumentu ca ner$u o facti$ nu se af a in $arfu nasu ui poate fi combatut! #eoarece prin concentrare starea #e tensiune se transmite treptat fn &ona respecti$a. +ar cum se poate exp ica transmifcrea acestei concentrari a gan#u ui mai #eparte! prin faringe! pana a incrucisarea ner$i or optici! nemi* ocit anga %ipofi&a! caci #oar in aceasta &ona se pot percepe osci atii e in$i&ibi e oc%iu ui. Experiente e facute in aceasta #irectie #au $i&iuni uimitoare! #ar succesu or este imitat. Concentrarea nu trebuie facuta asupra ceru ui gurii! ci asupra c%a3rei A*na! centru substantei fine care se af a intre sprancene. A#e$aru este ca aceasta e o munca #estu #e grea. +e aceea se cere cura* in inceperea anumitor exercitii! iar in ocu tism nu au ce cauta oamenii fricosi. Nu i se $a #esc%i#e nicio#ata nimic nici ace ora orgo iosi sau in$i#iosi. "ai bine $a asati pagubas c%iar #e a inceput #aca sunteti astfe rnoti$at. In momentu inter$entiei unuia #intre factorii care fac parte #in prostia omeneasca centru respecti$ se inc%i#e automat. Exercitii e trebuie sa e #esfasurati cu regu aritate si ritmicitate! #ar mai mu t #ecat orice ) $erificarea $i&iuni or! Luati in consi#erare si retineti ca trebuie sa #eosebiti imagini e rea e #e ce e $irtua e. -uteti face un mic experiment! #aca mai ocuiti cu cine$a in ace asi apartament. Gie ca persoana respecti$a asea&a in fiecare seara un obiect intr)un anumit oc! fie ca acesta este o sta ueta sau o $a&a! trebuie ca a #oua &i #in pat! cu oc%ii inca inc%isi! sa $e#eti ace obiect af an#u)$a in a ta camera. Gaceti acest exercitiu timp fn#e ungat! Ar trebui #e fiecare #ata sa)i i#entificati nou 0oc un#e este bine pus #e acea persoana. +e obicei mesa*e e $in #e a un mentor spiritua care $a $a #irectiona in cautarea obiectu ui ascuns. 1eti putea receptiona mesa*e e acestuia si ar fi #e fo os #aca $i e)ati nota. -oate fi #e fo os si te%nica respiratiei #in Ra#*a)Woga! pentru tre&irea ui QUN+ALINI! #ar $e#eti sa nu incurcati borcane e. +in toate in$ataturi e pe care e)am facut singura! pana intr)un anumit oc am mers foarte bine! +ar com)p exitatea excrcitii or a#augate #e sine statator mi)a stagnat $i&iuni c. Nu mai stii atunci ce s)a intamp at. "ai faceam concentrari #e acest gen si cu prietenii! ascun&an# ucruri #iferite! pentru a e gasi. Aceasta c%iar ma amu&a a inceput. O#ata un co eg tot ascun#ea o mone#a $ec%e #in oc

I@

in oc si #e fiecare #ata o gaseam! #ar i)a $enit !!i#eea, sa n)o mai ascun#a in casa! ci si)a bagat)o in gura. In $i&iuni e noastre aparea mone#a si #oar fugiti$ irnaginea co egu ui nostru cu un &ambet pe bu&e. +e obicei se !!$e#ea, un mic !!tab ou, egat #e mone#a! #ar tot e aparea in imagini e noastre. I)am spus ca n)a ascuns mone#a si ca se af a a e ! #ar nu pricepeam in ce oc. Am perceput &ambetu ! fiin#ca a a #oua concentrare a aparut in $i&iune #oar gura si bu&e e! &ambin#. Am #esc%is oc%ii si am &is toti o #ata ) guraP O gasisem! in sfarsitP -entru #esc%i#erea oc%iu ui a trei ea! concentrarea gan#irii se face numai pe centru #intre sprancene ) c%a3ra A*na. +upa experimente e #e mai mu ti ani facute #e Sa%aro$! acesta a a*uns a ce mai usor proce#eu #e #esc%i#ere a !.oc%iu ui a trei ea,! printr)o meto#a #ictata #e mentoru ui spiritua . Aceasta meto#a am praeticat)o si eu si mi)a fost #e un mare fo os. Gericirea a fost ca re&u tate e au $enit foarte repe#e. "eto#a ui Sa%aro$ este fo osita #e toate sco i e ruse pentru #esc%i#erea c%a3rei A*na. O sa #escriu aceasta meto#a pe care am practicat)o a una #intre sco i e facute #e mine si care mi)a #esc%is mari ori&onturi. CURS J AL TREILEA OCSI 'A*na( Gormu a #e #esc%i#ere a oc%iu ui a trei ea este o te%nica ce are o sonoritate #eosebita in sanscrita. !!O" "AGNE "E SA"RSITA! QSA"A+INATSA" RA+0A SI+SA., Tra#ucerea este. !!Norii sunt a#unati asupra mea in acti$itate! intr)un singur punct! ceru este in obser$are intr)o corecta inacti$itate pentru rea i&area stapanirii., Ce inseamna aceste cu$inteM Ce fe #e nori si care cerM Nici ceru si nici norii nu sunt rea i! fapt ce re&u ta #in faptu ca! intr)o corecta inacti$itate! acesti nori trebuie sa fie a#unati intr)un anume oc! a#ica sa se af e intr)o egatura oarecare cu #umnea$oastra. ar cu$antu !!cer, In sanscrita !!QSA, tnseamna in primu ran# orificiu a corpu ui omenesc 'in conceptii e in#iene astfe #e orificii sunt noua. #oi oc%i! #oua nari! #oua urec%i etc.(. +eci nu se potri$este. ar in a #oi ea ran# mai inseamna si spatiu aerian! !!eter,! si poate fi tra#us si ca !!cer,! #ar acest sens pare a fi tot nepotri$it! #esi S1A"I SSI1ANAN+A TARASS1ATI citea&a o minunata in#icatie a $ec%i or Fog%ini %in#usi! #emna #e atentie. Aceasta g asuieste. !!Ce care practica exercitii Foga si este in stare sa)si $a#a imaginea ref ectata pe cer poate af a #aca intreprin#erea ui $a fi incununata #e succes., Wog%inii care stapanesc pe #ep in a$anta*u concentrarii spun. !!in umina ref ectoare a Soare ui pri$este)ti propria ref ectare pe cer! cu pri$irea ferma. +upa ce o $ei $e#ea pe cer! in curan# i $ei af a pe +umne&eu., Cine isi &areste umbra in fiecare #imineata pe cer! ace a $a a$ea $iata unga si nu $a muri intr)un acci#ent. +aca $i&iunea acestei umbre este c ara! $a a$ea $ictorii si succese. Ei isi $or putea in$inge -rana si $or putea merge oriun#e. Te%nica este #estu #e usoara si #eprin#eri e practice pot aparea in circa sapte)&ece &i e. !!Can# rasare Soare e ase&ati)$a astfe incat corpu #umnea$oastra sa faca umbra pe pamant si sa o puteti $e#ea cu usurinta. Intoarceti pri$irea ferma a umbra #e *os! in

IA

regiunea gatu ui! pentru cinci)&ece secim#e! apoi pri$iti pe cer. +aca $a $eti $e#ea intreaga umbra pe cer! este un semn foarte bun. In ca&u in care nu o puteti $e#ea #e a inceput! continua exercitiu pina o $eti sesi&a. Acest exercitiu poate fi practica si a umina Lunii., 'Lectii practice #e Foga!( Este o te%nica #estu #e stra$ec%e! care promite mu te. Urmatoarea semnificatie a cu$antu ui !!QSA, este !!punctu #intre sprancene,. Aici se gaseste! asa cum arata numeroase e repre&entari a e &ei or in#ieni! toate puteri e miracu oase! inc usi$ !!$e#erea sacra,. ata ce spune #espre acest centru SATSACRANI RU-ANTANTRA !!Can# un Fog%in inc%i#e concentrarea sa interioara impotri$a teme iei umii ex erioare si o #escompune! e $e#e in acest oc o scanteie uminoasa si apoi o f acara ar&an#! care seamana cu stra ucirea Soare ui intre Cer si -amant., In in$atatura mistica Foga! a trei ea oc%i se af a in interioru acestei f acari. In SSI1A) WOGA se spune. !!Gan#u este in centru #intre sprancene in forma f acarii opaitu ui si in mi* ocu ui este oc%iu inte epciunii., Aceasta &ona are semnificatia !!OCSIULUI CUNOASTERII, . In sensu ce mai arg a cu$antu ui! caruia ii sunt #esc%ise atat ce e pre&ente in trecut! cat si $iitoru ! in aceeasi masura. +esc%i&an#u)se c%a3ra A*na! are oc #esc%i#erea capacitati or ascunse ) c ar$i&iunea! c arau&u . Wog%inii mo#erni sunt #e acor# cu acest ucru. In ucrarea sa Autobiografia unui Fog%in! -RAN+0A" WOGANAN+A numeste acest centru !!Oc%i spiritua atotstiutor, sau !!Lotusu cu o mie #e peta e a Luminii,. ar S$ami SSI1ANAN+A spune. !!La fe cum tree ra&e e uminii prin stic e sau ra&e e roentgen prin obiecte! Fog%inu poate $e#ea obiecte e #e #upa un &i# gros! poate af a continutu unei scrisori sigi ate! poate $e#ea comori e ascunse sub pamant cu a*utoru oc%iu ui sau spiritua interior. Acest oc%i spiritua este oc%iu intuitiei., Gaptu ca acest a trei ea oc%i! #enumit si oc%iu ui SSI1A! poate $e#ea ne imitat in spatiu a fost #emonstrat nu numai teoretic! ci si practic. Este necesar #oar sa se fun#amente&e stiintific cum in$inge acest a trei ea oc%i timpu ! a#ica fe u cum actionea&a in a patra #imensiune. Gaptu in sine nu necesita a te #emonstratii. +eoarece acest oc%i se af a in afara actiunii spatiu ui! sfera actiunii sa e este in afara ceior trei #imensiuni! #eci in a patra #imensiune! in timp. Toto#ata trebuie sa sub iniem ca! asa cum #emonstrea&a practica ce or mai $ec%i timpuri! in ca&u tuturor c ar$a&atori or! ca in &i e e noastre! capacitatea acestui oc%i nu sufera, inf uenta #istantei in spatiu si timp! ci infringe orice #istante si orice timp. Cu totu a tfe se intamp a in ca&u perceptiei materia e. +upa cum stim! greutatea sca#e proportiona cu patratu #istantei! astfe incat a o anumita #istanta ra#iatii e ce e mai puternice sunt oprite #e ecrane #e o anumita grosime '#e exemp u! ra#iatii e gama sunt oprite #e un ecran #e fier cu o grosime #e ;C #e centimetri! ra#iatii e cosmice ) #e un ecran #in p umb cu grosime #e pana a 4 metri(. Ra#iatii e percepute insa #e a trei ea oc%i! numite si ra&e CSAR-ANTIER! sau !!N)RA2E,! nu)si re#uc intensitatea a nici o #istanta si nu sunt oprite #e nici un obstaco materia . In functie #e gra#u #e #esc%i#ere a ce ui #e a trei ea oc%i! se #isting patru trepte #e $i&iuni. /. -e treapta inferioara se af a $i&iuni e #e ucruri neobisnuite. Sunt $a&ute imagini ciu#ate! atragatoare! #ar nu pro#use a e fante&iei! ci fenomene pe #ep in norma e! tipuri sau parti a e acestora in umina stranie! in nuante #e cu ori neobisnuite si fara nici o

IB

egatura cu orientarea #e moment a gan#uri or ce ui care e $e#e. -oate aparea i#eea ca aceste $i&iuni sunt %a ucinatii. +ar oare rea itatea este profun# materia a! este numai ceea ce percepem cu ce e cinci simturi imitate a e noastreM +aca! asa cum am aratat mai sus! perceptia noastra cu a*utoru simturi or se poate argi pana a anumite imite! un#e este atunci imita rea u ui perceptibi M -si%o ogia noastra occi#enta a se simte #erutata in fata acestor aspecte nerea e si totusi percepute! iar stiinta noastra sco astica este mai mu t #ecat inc inata sa inc u#a astfe #e fenomene stranii a rubrica contra#ictorie si care nu spune nimic intitu ata !!%a ucinatii,. Ce se spune #espre aceasta psi%o ogia in#ianaM Wog%inii $orbesc #espre asa)numita "ANAS CSAQRA sau centru gan#irii! repre&entat in mo# simbo ic printr)un otus cu sase peta e centru #e perceptie cu sase cana e ner$oase. Cinci #intre e e sunt cana e e simturi or noastre norma e. $a&! au&! miros! gust! simtu tacti . A sase ea cana ser$este #rept con#uctor pentru impresii e care apar #in interior! cum sunt $ise e si %a ucinatii e. La prima $e#erene ne mira imbinarea perceptii or sanatoase '$ise( si nesanatoase '%a ucinatii(! #ar aceasta nu este #e oc intamp atoare. A sasea peta a a c%a3rei manas este egata #e LOTUSUL CEL CU O "IE +E -ETALE AL LU"INII! consi#erat se#iu spiritu ui nostru! iar "ANAS CSAQRA este se#iu constiintei noastre tre&e. Acest fapt este #eosebit #e important! #eoarece in perioa#a #e $eg%e constiinta percepe rea itatea prin ce e cinci cai ner$oase! iar in timpu somnu ui! can# ce e cinci simturi nu functionea&a! aceeasi constiinta con#uce imagini e $isu ui sau fante&iei prin a sase ea cana ! a#ica #irect #e a Lotusu cu o mie #e peta e catre a trei ea oc%i. Can# ce e cinci organe #e simt exterioare sunt #ecup ate! in timpu somnu ui sau in a te con#itii! incepe sa functione&e si sa se #e&$o te aceasta a sasea peta a a c%a3rei "ANAS! pre&entan# in fata $e#erii noastre interioare imagini e $isu ui sau %a ucinatiei. Aceasta este o pura teorie. O #o$a#a conc u#enta in sfera practica o constituie! fara sa stie! tocmai stiinta noastra occi#enta a! prin interme#iu psi%o ogi or +.R. Sebb si Saron Roo#breeOore. +eoarece persoane e testate nu erau oameni bo na$i! cu %a ucinatii frec$ente! ci oameni tineri! pe #ep in norma i! in timpu experiente or au fost #econectate in mo# artificia ! pentru o perioa#a! ce e cinci organe #e simt. ar %a ucinatii e au fost in acest fe reactia pe #ep in norma a a constiintei a re axarea impusa trupu ui si suf e u ui. Aceasta re#ucere a starii #e tensiune a fost comparata in mo# eronat cu enea. "ai mu t! stu#entii testati #e cei #oi cercetatori s)au ocupat totusi #e ce$a anume a inceput 's)au gan#it a prob eme e or( si abia #upa ce #econectarea si ita a simturi or exterioare a progresat suficient! au inceput sa $a#a animina e preistorice! oameni ga beni! co ti #e mamut etc. 1i&iuni e stu#enti or sunt #o$a#a ca a sasea peta a a incepu sa functione&e treptat si sa #eru e&e embrioane #e impresii a e ce ui #e a trei ea oc%i. +aca s)ar continua experimente e acestor sa$anti stu#iin# stiintific si sistematic aceste perceptii neobisnuite! in oc #e a reactiona cu spaima! s)ar putea obtine #ate care sa #esc%i#a noi perspecti$e in aceasta #irectie! iar stiinta noastra ar a$ea noi posibi itati stra ucite #e cercetare si cunoastere. Astfe ! #ispunem totusi #e #o$e&i pri$in# faptu ca asa)numite e %a ucinatii apar a tfe #ecat prin organe e #e simt. Ace easi #o$e&i e ofera si stiinta in#iana Foga! in afirmarea i#eii ca omu ! #aca reuseste sa)si #ecup e&e pentru un timp simturi e! intra intr)o stare in care poate percepe transcen#enta . Giecare concentrare corecta a gan#uri or ser$este acestui scop. Ea abate atentia Spiritu ui #e a ce e cinci simturi exterioare! e #econectea&a intr)o masura fa$ori&anta #esc%i#erii

II

ce ei #e a sasea peta e a Lotusu ui. -rima consecinta nemi* ocita este! in sensu ce or pre&entate! un fenomen pe #ep in norma si #e inte es. $ise e #e$in mai bogate in continut! mai exp icite! mai ogice si mai $ii. C%iar #aca #e obicei nu $isati sau $isati foarte rar! #upa prime e &i e #e astfe #e exercitii $or incepe sa apara $ise usor #e memorat! In cursu urmatoare or uni! cei care practica astfe #e exercitii constata aparitia #e imagini! $i&iuni si repre&entari in stare #e $eg%e 'in con#itii e #econectarii simturi or pe timpu concentrarii(. Acesta nu este un fenomen egat #e boa a! este a fe #e norma ca gan#uri e! care! asa cum $om $e#ea mai tar&iu! nu sunt create #e mintea noastra! ci sunt #oar inregistrate #e ea. E e $in si p eaca fara sa stim #e un#e si incotro. Acestea sunt corpuri straine care primesc #e a noi forta! cu oare si impu s! asemenea unui bu gare #e &apa#a! pe care i rostogo esc toti participantii a *oc! si care #e$ine foarte mare sau se sfarama in mai mu ti bu gari mici. Gan#uri e cuceresc $reme nic mintea noastra! pun stapanire temporar pe constiinta precum niste oaspeti neasteptati intr)un %ote ! pentru ca apoi sa piece #in nou. Cine se in#oieste #e aceasta sa se ase&e mai como#! sa)si re axe&e trupu si constiinta si sa #ea frau iber gan#uri or! fara sa e imite&e sau sa e intrerupa. +upa cate$a minute experimentatorii se $or con$inge ca in constiinta or se inregistrea&a gan#uri neasteptate! uimitoare! absur#e! uneori c%iar re$o tatoare! care nu pot fi exp icate ca fiin# #e trecut! #e e#ucatie sau #e orientarea genera a a gan#irii. Atunci experimenratoru $a fi cuprins #e o sen&atei nep acuta si isi $a intrerupe firu gan#uri or. Experienta merita insa facuta. 4. A #oua treapta a $i&iuni or se atinge can# incepem sa facem or#ine in impresii e acumu ate in ca#ru primei etape. Aceasta se manifesta prin faptu ca $i&iuni e anterioare! ace e fenomene neobisnuite! se #o$e#esc pe #ep in norma e! #eoarece pot fi recunoscute in obiecte e sau fenomene e fami iare! $a&ute insa #intr)un punct #e $e#ere ine#it. Astfe se exp ica faptu ca imagini e cuprinse in a #oua treapta a $i&iuni or! #esi ne ofera obiecte e pe care #orim sa e $e#em! totusi ne pre&inta #eta ii e acestora tot#eauna in a t fe #ecat ne asteptam. E o #o$a#a in p us ca nu a$em #e a face cu autosugestii sau cu imaginatia! ci ca este rea itatea. +e regu a! totu este asa cum trebuie sa fie! #ar $a&ut in mo# #iferii. +e exemp u! casa o $e#em pri$ita #intr)un co t sau #e pe acoperis! a#ica asa cum nu am a$ut oca&ia nicio#ata sa o obser$am cu a#e$arat. O a #oua particu aritate a ce ei #e a #oua trepte #e $i&iuni este miscarea proprie a acestora! asemenea unui fi m sau unui peisa* s ab uminat sau nocturn. Aceasta se petrece #eoarece a inceput imagini e sunt s abe si intunecate! ca niste fotografii $ec%i si #ece erate! #e$enin# mai intense si mai co orate pe masura ce a continuant experimente e. "iscarea si $iata or proprie sunt in#epen#ente #e $ointa obser$atoru ui! #e aceea e e nu constituie ro#u fante&iei sa e. Toto#ata! aceste $i&iuni mai au si o a ta particu aritate uimitoare. raspun# a o intrebare pusa nemi* ocit. Este suficient sa ne gan#im in timpu $i&iunii a orice #eta iu a acesteia si e $a aparea ime#iat in imagine! putan# #e$ansa c%iar momentu in care ne inregistram intrebarea. Aceasta este #in nou o #o$a#a a caracteru ui exterior timpu ui 'atempora itatea( pe care i au ra&e e spiritua e 'sutteresti(. Toto#ata! ne con$ingem cu uimire ca aceste ra&e trec prin orice obstaco e! ca pentru e e nu exista nici un fe #e ecran! perete protector sau granita. Imagini e $i&iuni or acestei a #oua trepte se refera #e ce e mai mu te ori a pre&ent sau a trecutu foarte apropiat! mai rar a trecutu mai in#epartat si extrem #e rar a $iitor.

ID

E e pot fi #e asemenea gan#uri)forma a e a tor persoane! in#eosebi #aca obiectu concentrarii constituie un simbo re igios sau a tce$a simi ar! asupra caruia se concentrea&a gan#uri e si me#itatia a mii #e oameni. Aceste imagini nu sunt ro#u fante&iei! care generea&a fenomene mu t mai putin $ii si bine conturate. ;. In a treia treapta #e $i&iune! imagini e e$o uea&a pana a o c aritate #ep ina si o frumusete a cu ori or cu nimic mai pre*os #ecat ce e re#ate cu a*utoru oc%i or nostri fi&ici. +ar $i&iuni e #urea&a putin timp si se sting instantaneu! timp #e aproape un minut #upa aceasta mentinan#u)se ca straiucirea unui bec pe retina #upa intreruperea curentu ui e ectric 'ca un fe #e pa pait(. Acest fenomen este semnu tipic ce ei #e a treia trepte! a fe ca straiucirea caracteristica! ca o aureo a a tab ou ui. Spre #eosebire #e $i&iuni e prime or #oua trepte! p ine #e imagini s ab uminate! care se #ep asea&a timp i#e ungat prin fata oc%iu ui nostru interior! $i&iuni e #in treapta a treia se aprin# instantaneu a intensitatea maxima si #au o sen&atie #e parca iti parasesti propria pie e. Aceasta sen&atie #e exta& #urea&a pe toata #urata $i&iunii si se stinge treptat! asan# o urma incan#escenta. Trebuie sa ne obisnuim u terior ca aceasta sen&atie #eosebita sa nu ne impie#ice sa mai percepem tab ouri e. Ce e trei etape #escrise e$o uea&a una #upa a ta si pre&inta! in con#itii e cresterii ente a c aritatii! imagini rea e a e umii substante or subti e! aceasta fi#e a ref ectare a sferei noastre materia e primare. E e pot fi atinse! mai mu t sau mai putin usor! #e toti oamenii care se antrenea&a suficient fo osin# o te%nica a#ec$ata. Gemei e sunt mai potri$ite pentru aceasta! #atorita ec%i ibru ui or stabi . Ne$a&atorii! ca urmare a aspiratiei or foarte puternice catre umina si #orintei permanente #e a putea sa $a#a! au #e asemenea o #isponibi itate sporita pentru $i&iuni. Oricine gan#este are #aru ce ei #e a #oua $e#eri si succese e sa e #epin# a urma urmei numai #e rab#area! stapanirea #e sine si capacitatea #e concentrare. @..A patra treapta este etapa "aestru ui. +aca o reg are #e catre constiinta a acestui oc%ean suf etesc si fixarea ui asupra unui anumit obiect! ca intr)un focar! constituie caracteristica prime or trei trepte! cea #e a patra este caracteri&ata #e perceptia spatia a. Aceasta perceptie este simu ate #in toate parti e. O stapanire perfecta a ei transforma omu in A#ept ) !!Ce care nu mai are ce in$ata,! #eoarece e $e#e tot ceea ce #oreste! orice ucru asupra caruia $rea sa)si in#repte oc%ii suf etu ui. E nu mai este ne$oit sa caute in carti pentru a in$ata #in experienta si cunostinte e a tora! nu mai trebuie sa faca #e#uctii ogice pe ba&a experientei ce or a ti! cum sunt ne$oiti muritorii #e ran#! cu perceptii e or imitate in spatiu si timp! caci nimic nu $a ramane ascuns ce ui #e a trei ea oc%i a unui A#ept. -entru a exemp ifica starea initia a pe aceasta treapta a $i&iuni or! $om pre&enta trairi e ui -ARA+0A"S WOGANAN+A. !!Aeru #in p amanii mei parca fusese extras cu o seringa ne$a&uta! iar corpu era perfect inistit!#ar nu inacti$. A urmat argirea extatica a contiintei me e. -uteam sa $a# a mu te mi e #istanta! $e#eam c ar pe ma u opus a Gange ui! in stanga mea! #inco o #e temp u! toate impre*urimi e ase&arii +as%3i NesFara. -eretii tuturor c a#iri or erau uminosi si transparenti! $e#eam prin ei oamenii miscan# pe campii e #in #epartari. Eram fara suf are si trupu imi era ciu#at #e inistit! #ar puteam sa)mi misc iber maini e si picioarc e. Timp #e cate$a minute am facut incercari sa)mi inc%i# si sa)mi #esc%i# oc%ii. Corpu meu parea facut #intr)o substanta eterica! gata sa p uteasca in aer. -erfect constient #e tot ce era fi&ic in *uru meu! m)am orienta si am facut cati$a pasi! fara sa intrerup aceasta $i&iune prea fericita,

IL

EJERCITII +E CONCENTRARE Exercitii e #e concentrare! se succe# automat! unu #upa a tu . /. Concentrarea! in a#e$aratu sens a cu$antu ui! ca o mentinere a principiu ui gan#irii pe obiect. Aceasta treapta este caracteri&ata tot#eauna prin respiratie continua! pre ungirea inspiratiei si mentinerea aeru ui in p amani si prin orientarea #irectiei pri$irii asupra centru ui #intre sprancene. -rin aceasta se rea i&ea&a intin#erea arcu ui. 4. "e#itatia propriu&isa! ca o contemp are a obiectu ui in centru #intre sprancene. Ea este insotita tot#eauna #e respiratie nesesi&abi a! pre ungirea expiratiei si pau&e fara aer in p amant! si orientarea spre a trei ea oc%i! in mi* ocu capu ui! un#e apare presiunea a concentrare. -rin aceasta se rea i&ea&a ansarea sagetii 'forma gan#(. +eoarece aceste #oua trepte se succe# automat! asa cum am mai aratat! a fiecare intrerupere a me#itatiei #e gan#uri noi si re$enire a c aritatea anterioara a gan#irii! este necesar sa in$atam sa nu amestecam aceste fa&e. +e exemp u! nu este permis sa #esfasuram treapta intai insotita #e respiratie nesesi&abi a! iar pe cea #e)a #oua ) #e respiratie continua= nu este permis sa orientam concentrarea spre a trei ea oc%i! iar me#itatia ) #irect in centru #intre sprancene. +in toa e acestea #e#ucem te%nica fina a a $e#erii fara a*utoru oc%i or. X /. Se recoman#a! #e.si nu se refera nemi* ocit a $e#erea fara a*utoru oc%i or! sa se efectue&e in prea abi ! timp #e #oua&eci)trei&eci #e &i e! antrenamente #upa meto#ica #escrisa in prima parte! pana a obtinerea !!miresmei ceresti, sau a !!gustu ui para#isiac,. Acest antrenament este necesar #eoarece succesu pe care i obtinem! ce putin in una #intre aceste #irectii! ne confera o incre#ere puternica! tenacitate si rab#are pe cursu exercitii or si in p us! o repre&en are a concentrarii corecte. X 4. Can# atingem ni$e u #e stapanire a exercitii or #e respiratie si a po&itii or corpu ui! incepem exercitii e TRATAQA asupra #iscu ui so ar #esenat pe %artie. +upa #oua)trei minute #e contemp are! inc%i#em oc%ii si #orim sa $e#ern acest #isc so ar cu semnu O" in intuneric! in fata oc%i or inc%isi. Ne stra#uim sa mentinem soare e in gan#. -o&itia imbii este cu ra#acina pe pa atu moa e a ceru ui gurii. Nu trebuie sa uitam! toto#ata! sa repetam continuu sunetu O" cu pronuntia corecta. X +upa ce a$em $i&iunea unor ucruri neobisnuite! ba c%iar si raspunsuri a intrebari e formu ate! putem incepe antrenamente e cu portrete a e unor persoane. $om #etermina o cunostinta sau o ru#a! cu care a$em contact suf etesc puternic! sau o persona itate pe care am $a&ut)o a#esea! actor! om #e stiinta sau pentru care pastram un anume sentiment. Timp #e cate$a minute efectuam TRATAQA cu portretu acestei persoane. +upa ce pri$im trasaturi e c%ipu ui #in portret! $om obtine simtu acestei persoane! #e parca ni s)a a aturat. Inc%i#em oc%ii si ne concentram pe #orinta #e a mentine acest simtamant sau c%ipu interior in intunericu #e #inaintea oc%i or inc%isi. Apoi expe#iem obiectu ! impreuna cu simtamantu ! in interioru capu ui. Nu trebuie sa mentinem cu forta obiectu in centru #intre sprancene. -rincipiu gan#irii trebuie sa fie orienta exc usi$ asupra simtu ui obiectu ui. Respiratia trebuie sa fie continua! iar maini e ce mai bine este sa fie tinute pe genunc%i. X @. Can# simtim ca obiectu ! in ratacirea sa prin Q.SA '#in centru #intre sprancene pana

DC

in centru capu ui(! se apropie #e mi* ocu capu ui! incercam sa pri$im simtu obiectu ui! #e parca s)ar gasi in punctu in care pro#uce presiunea a concentrare. Ime#iat ce $e#erea interioara tinteste #in nou in centru #intre sprancene! contemp am obiectu in a trei ea oc%i. Respiratia trebuie sa fie nesesi&abi a. Nu a$em ne$oie #ecat #e asteptarea $i&iunii obiectu ui in a trei ea oc%i 'in#irect in centru #intre sprancene(. X Can# ne fura contemp area apare $i&iunea obiectu ui! care! in functie #e gra#u pana a care am e$o uat! se aprofun#ea&a sau se stinge! asan# o urma care pa paie. In aceasta etapa procesu #escris ne ser$este #oar #rept exercitiu. X B. +upa o practica suficient #e in#e ungata! atunci can# reusim sa prin#em ace asi obiect si a #oua oara! putem reusi ansarea sagetii fara sa incor#am arcu ! #irect #in a trei ea oc%i! #in spate e g an#ei pinea e sau #in centru #intre sprancene! pri$in# punctu #in crestetu capu ui! caci si #e aici pri$irea trece automat tot in centru #intre sprancene. Astfe $om incepe #irect cu me#itatia in a trei ea oc%i. In inc%eiere pre&entam a te cate$a exemp e #in practica! pentru a exp ica ce posibi itati ne ofera $e#erea fara a*utoru oc%i or. !!Concentrarea asupra centru ui #intre sprancene., "ai intai #orinta #e a $e#ea un anumit obiect! apoi simtu centru ui! apoi concentrarea asupra unei f ori #e otus si! in fina ! asupra efectu ui #orit au #at $i&iunea in miscare! #upa care apar mu te a te $i&iuni! fara prea mare efort. Concentrarea a fos insotita #e o ca #ura puternica in coccis! timp #e o ora. Asta&i ) o $i&iune foarte c ara! #in treapta a treia. un c%ip frumos! in marime natura a! ap ecat putin intr)o parte! cu p eoape mobi e! care #ispare ent. Am inceput TRATAQA fo osin# o %arta #e perete pentru a obtine presiunea in centru capu ui si! #upa unu)#oua minute! am transferat constiinta in acest punct #in centru capu ui! #intr)o #ata! impreuna cu me#itatia si respiratia nesesi&abi a. 1i&iunea s)a pro#us #upa cinci minute. Recoman# mai intai sa se pri$easca in centru #intre sprancene! inainte sa se transfere concentrarea in a trei ea oc%i! pentru ca apoi sa se pri$easca in a trei ea oc%i! rea#ucan# astfe pri$irea in centru #intre sprancene. ARCASUL -ERGECT !.Ce mai bun #intre cei care exersea&a! a carui spirit a inte es +SIANA! ce mai bun intre cei care $a#! este capabi Sa porneasca repe#e a #rum intr)un a t corp. Atotstiutor! atot$a&ator! facan# bine tuturor fiinte or! inte egan# sensu tuturor scrieri or! enuntan# in$atiitura unica! fiin# cunoscut prin puteri e sa e marete! neobisnuite! train# in#e ung! capabi sa faca sa apara ucruri e #in trei umi si sa e pastre&e sau sa e fac sa #ispara, ' -ana aici am #escris te%nica tragerii spiritua e cu arcu ! in principa prime e trei trepte! care sunt accesibi e oricarui om. La cea #e)a patra si u tima treapta! a carei perfecta stapanire con#uce a maiestrie! m)am referit numai in treacat. Expunerea ar fi insa incomp eta #aca nu am #ispune #e o pre&entare exacta a acestei trepte! a "aestru ui! care constituie incununarea e$o utiei in acest sens. In sco i e mistice #e tra#itie orienta a trepte e e$o utiei spiritua e sunt enumerate si #escrise cu ux #e amanunte! c%iar #aca expresii e fo osite sunt $oa ate. +e aceea! este ne$oie #e mu ta intuitie si profun&ime a spiritu ui pentru a #escifra taine e! care e sunt impartasite numai ce or initiati. Aceasta exp ica #in ce cau&a! c%iar si in materia e e recent pub icate! in$atatura In#iana este pre&entata atat #e inca cit si contra#ictoriu! ceea

D/

ce face ca un cititor pretentios si cu t fie sa renunte a e e! consi#eran#u) e nestiintifice si fara rost! fie sa incerce sa e comp ete&e si sa e imbogateasca continu u . Au aparut asta&i foarte mu ti !!specia isti, in tragerea cu arcu care nu repre&inta mare ucru #e fapt. -entru a face parte #intr)o astfe #e scoa a spiritua a! un #iscipo trebuie sa se supuna unei #iscip ine etice foarte stricte! care cuprin#e! in principa ! patru $irtuti. recunoaste)rea! absenta patimi or! comportarea #rept)cre#incioasa si aspiratia catre sa $are! catre i&ba$ire. +esigur! recunoasterea nu are aici sensu succesu ui in $iata sau a #epasirii patimi or e ementare! cum ar fi ge o&ia! ura! ra&bunarea. +iscipo u spiritua trebuie! mai #egraba! sa recunoasca #iferenta #intre rea si nerea ! #intre bine si rau! #intre etern si trecator. +in aceasta prima ca itate apar #e a sine toate ce eta te! cum ar fi #etasarea #e tot ceea ce este nerea ! rau intentiona si trecator! ca si o comportare corecta si p ina #e cre#inta. Aceasta #in urma ca itate are sase aspecte. ) inistea gan#uri or! ) stapanirea #e sine! ) ca mu actiuni or! ) rab#area! ) incre#erea in a tii sau in sine ) atentia bine orientata! ) in sfarsit! #orinta #e e iberare! #ar nu in sensu refu&u ui si renuntarii a ume! ci in sensu e iberarii interioare #e tot ceea ce este umesc. Aceasta #in urma ca itate! care constituie re&u tatu ce or prece#ente! imprirna ce ui in cau&a #estoinicia initierii. Gara aceasta pregatire spiritua a! ce $i&at nu)si $a gasi "entoru ! c%iar #aca ar rasco i umea. +aca a #oban#it aceasta ca itate! e nu trebuie sa caute nicaieri! caci "entoru $a $eni singur! #eoarece isi asteapta #e mu ti ani #iscipo u ! cu mu t inainte ca acesta sa se fi %otarat sa)si caute un mentor. -remise e asteptarii suf etesti sunt ace easi #in ce e mai $ec%i timpuri. E e sunt imuabi e! ca si egi e naturii.-e #e a ta parte! #iscipo u ui nu i se cere perfectiunea! e trebuie #oar sa se stra#uiasca sa isi #e&$o te insusiri e necesare. +ar inca inainte #e a atinge ni$e u #orit! e $a practica #e*a exercitii si ritua uri #e me#itatie asupra unor obiecte strict materia e. Astfe incepe pregatirea #iscipo u ui. +upa cate$a uni #e me#itatie asupra unor obiecte #in umea strict materia a $or aparea primc e $i&iuni #e ucruri neobisnuite. Si abia #upa aproximati$ un an apare $i&iunea "entoru ui. "ai intai ii apar oc%ii uminosi! care #omina totu ! iar #upa a te exercitii #iscipo u isi $e#e "entoru fata in fata. Un mentor atent $a constata ana ogii in aceasta manifestare a maretiei egii cosmice a armoniei. Aceasta ege! cea mai importanta #intre toate! poate fi formu ata astfe . centre e cercuri or mici se rotesc in *uru centru ui unui cere mai mare. In acest mo#! se formea&a &i e e si nopti e in cursu ce or #oua saptamani can# Luna este in crestere! compunan# *umatatea uminoasa a unii ) &iua unara! si &i e e si nopti e can# Luna este in #escrestere ) care formea&a *umatatea intunecoasa a unii ) noaptea unara. In acest fe ! se formea&a timp #e sase uni! cat Soare e se #ep asea&a catre su#! noaptea anu ui! iar ce e a te sase uni! cat Soare e se #ep asea&a catre nor# ) &iua anu ui. Cate$a &eci #e ani #in $iata unui om repre&inta partea uminoasa! #e #e&$o tare ) &iua $ietii sa e! iar aproximati$ tot atat repre&inta coborarea pe $ersantu opus ) noaptea existentei respecti$e etc. In ca&u nostru fiecare treapta #e e$o utie a unei sfere este supusa ace orasi egi ca sub#i$i&iuni e treptei respecti$e. La fiecare etapa a e$o utiei mistice se repeta aceeasi

D4

serie #e momente #istincte! trepte e me#itatiei cornpun in ace asi fe fiecare etapa a e$o utiei. +aca me#itatia are patru trepte ) ase&area sagetii si oc%irea! intin#erea arcu ui! ansarea sagetii si asteptarea o$iturii! in centru tintei sau contemp area acesteia! in esenta sa ) seria #e exercitii cuprinse in ce e patru trepte a e e$o utiei este i#entica! #e a #iscipo a mentor. La fe se intamp a si cu $i&iuni e. $i&iuni e #intr)o me#itatie se succe# in aceeasi or#ine in care sunt compuse! a ran#u or! #in exercitii. +esi pre#omina ten#inta #e ba&a a momentu ui #ominant! in genera raportu ramane ace asi. Acest aspect important ne permite se #e#ucem matematic caracteristici e #e ba&a a e trepte or respecti$e! pe ba&a caracteru ui genera a sub#i$i&iuni or care e compun. Aceasta corespon#enta poate fi #eterminate in fe u urmator. /. -rima treapta #c me#itatie ) -RI"ARA! "ATERIALA. 1i&iuni e ei sunt ucruri neobisnuite. Un mistic a ni$e u primei trepte este preocupat #e obiecte e materia e primare si re&u tatu contemp arii sa e este numit contemp are !!cu in#oia a! #eoarece nu poate i#entifica obiectu care ii apare in $i&iune. +aca insa poate i#entifica obiectu ! contemp area sa este numita !!fara #ubii,. 4. A #oua treapta #e me#itatie ) CONCENTRAREA. Ea es e insotita #e respiratia continue. 1i&iuni e acestei trepte sunt raspunsuri a ce e ce ne)am propus si sunt pri$ite #e asemenea cu in#oia a! #eoarece inca nu se poate #etermina #aca aceste $i&iuni se refera a trecut! pre&ent sau $iitor si #aca au fost pro$ocate #e gan#uri proprii sau straine. Can# insa in#oie i e sunt #epasite! ceea ce se poate rea i&a prin $erificare! contemp area in aceasta treapta este numita treapta !!fara in#oie i,! #eoarece! cum am mai $a&ut! poate #epasi toate obstaco e e #in spatiu si timp. +esi aceasta treapta nu este u tima! p ina #e a#e$ar! ea confine a#e$aru trecutu ui sau $iitoru ui si! #ar nu ob igatoriu! a pre&entu ui. Ea apartine sferei materia e fine! atempora e! #e aceea este nccesara e$o utia a o treapta superioara pentru a pune in re atie aceasta cunoastere si rea itatea ime#iata. Aici se manifesta egea! pe care o ignora a#esea c ar$a&atorii! conform careia $i&iuni e se #e&$o ta #e sus in *os! #e a spiritua catre fi&ic! si nu in$ers. +aca practica ce ei #e)a #oua trepte #e me#itatie consta in a pri$i un obiect urninos! Soare e stra ucitor! in mo# ana og apare practica pentru a #oua treapta #e #e&$o tare mistica! ce se ba&ea&a pe me#itatia asupra 0uminii in care apare obiectu mentionat a prima treapta. Si in acest ca& apare o ca #ura puternica a ni$e u co oanei! in intregu corp. Aceasta ca #ura este #enumita focu sarpe ui )QUN+ALINI ) #enumire a egorica a patrun#erii energiei cosmice $ita e in cana e e si centrii #e materie fina! in f ori e Lotusu ui! tre&it a $iata, si inf orin# #in acest foc mistic. +e aceea a ni$e u treptei a #oua exercitii e se #esfasoara cu a#e$arat in sistem Foga. ;. A treiea treapta #e me#itatie. Can# acest foc mistic a sarpe ui atinge ni$e u spraiicene or! &eitatea QUN+ALINI se #e&$a uie pri$irii spiritua e a misticu ui sub forma unei imbi #e foc! nu in mo# a egoric! ci c%iar apare in fata oc%i or sai inc%isi sub forma unei a#e$arate f acari ce ar#e. Acest moment marc%ea&a a trcia treapta a me#itatiei! ca si a treia treapta #e e$o utie a misticu ui! Acum e incepe sa me#ite&e asupra unui punct 'BIN+U +SIANA(. Ce inseamna aceastaM Cu$antu in#ian BIN+U inseamna picatura si sugerea&a forma #e picatura a imbii #e foc. Aceasta imba #e foc este $estita QSATQSARI "U+RA! care! sub aparenta ing%itirii imbii! ascun#e $e#erea imbii #e foc in &ona QSA ) inter$a u #intre %ipofi&a si g an#a pinea S 'in sens figurat ) spatiu ceresc(! #easupra pa atu ui! intre centru #intre ce e #oua sprancene si occipita . Aceasta $e#ere a imbii #e foc! contemp area acesteia! numita in Foga !!pri$ire 'contemp are( cu

D;

incantare,! este cea care ofera cunoasterea #ep ina a obiectu ui. -erceptia rea a! #rept in fata oc%i or! este a fe ca starea #e incantare. Caci taina puteri or Fog%ine este capacitatea #e a $e#ea obiectu in a sau a trei ea oc%i si! in ace asi timp! cu toata c aritatea formei! cu orii si umino&itatii acestuia. ata cum exp ica AGNI WOGA. !!Giecare $e#ere #istincta a unui obiect in a trei ea oc%i face pentru noi obiectu aproape pa pabi . Can# imaginea obiectu ui este c%emata in #ep ina perfectiune a inii or si cu ori or! asupra sa putem actiona nemi* ocit. Atunci putem #epose#a acest obiect! in#iferent #e #istanta! i putem stapani si actiunea noastra se poate raspan#i #e a obiecte e ce e mai frec$ente pana a p anete e ce e mai in#epartate., Aceasta $i&iune a sarpe ui #e aur rasucit si a imbii #e foe in coccis ) "ULA+SARA ) face sa se tre&easca #e a sine puteri e QUN+ALINI! care se ri#ica intr)o c ipa! a*ungan# in toata stra ucirea a ni$e u capu ui si #esc%i&an# centrii. 1i&iunea g an#ei pinea e! a unuia sau mai mu tor oamem! ii a##uce pe acestia in tota a stapanire! astfe incat ei percep toate gan#uri e transmise in mo# c asic! ca si cum ar fi sub %ipno&a. O $e#ere simi ara a centru ui p asat in ombi ic ofera o imagine exacta in profun&ime! cu structura interna a corpu ui respecti$! ca o ra#iografie. Cititoru poate gasi numeroase a te #ate #espre toate acestea in capito u a trei ea #in WOGA ) SUTRA -ATAN+IALI! un#e sunt pre&entate mu te a te forte obtinute prin $i&iuni. @. +e&$a uirea tota a a tuturor forte or psi%ice nu este insa treapta cea mai ina ta! in#eosebi pentru ca -ATAN+0AL/! care consi#era aceste forte #oar un a#aos a SA"A+SI! spune in continuare. !!-rin in#iferenta! c%iar fata #e aceste forte! se #istruge samanta rau ui si $ine e iberarea., -rin e iberare SA"A+SI se inte ege re$enirea #ep ina a -erfectiunea Sacra. +e aceea! a patra treapta #e e$o utie trebuie #oar sa)/ con#uca pe Fog%in catre acest scop suprem. Sa re$enim a ce e patru trepte #e me#itatie! #e aceasta #ata #oar a u tima parte! care! conform egii ana ogiei! trebuie sa #efineasca caracteru fun#amenta a ce ei #e)a patra trepte #e e$o utie. +e fapt toate forte e apartin acestei a patra trepte! care este greu #e atins ) cea a contempiarii tintei! E e apar in momentui uitarii tota e #e sine! contopirii #ep ine cu tinta. +espre aceasta ne $orbeste "UN+UQA U-ANISSA+. !!O" este arcu ! EU 'AT"AN( sunt sageata! iar BRAS"A este tinta. Lo$este cu atentie in tinta si fii precum sageata! una cu ea., Astfe ! a patra treapta #e e$o utie este caracteri&ata! in primu ran#! prin a #e$eni una cu sageata si tinta. In urma acestui fapt! in aceasta treapta #e e$o utie se $or naste toate forte e #e a sine! fara nici un fe #e exercitii. +aca $orn ana i&a acum prob ema #in #irectie opusa! in scrieri e inte eptu ui BSERAN+A $om af a numai trei me#itatii. #e substanta primara! uminoasa si #e substanta fina,= e in#ica! totusi! caracteru binar a acesteia #in urma! ca o contemp are a mare ui &eu QUN+ALINI si BRAS"A! ca un punct. Acesta spune. !!+aca! printr)o mare fericire! cui$a i se tre&este QUN+ALINI! e merge Inainte Impreuna cu EUL #in corp! prin orificiu #e a ni$e u oc%i or. si ca atoreste pe Ca ea regi or! #ar nu poate fi $i&ibi ! #atorita marii ui umino&itati... Wog%inii obtin orice succes In me#itatie prin SA"BSA1I "U+RA. Aceasta este me#itatia tainica a substantei fine! greu accesibi a c%iar si &ei or., Aceasta aparitie a &eu ui QUN+ALINI sub forma unei imbi #e foc am mai trait)o in a treia treapta. +eci obiectu me#itatiei in a patra treapta trebuie sa fie contemp area ui BRAS"A ca punct. -e #e a ta parte! In capito u a trei ea BSERAN+A spune.

D@

inseamna ca aceasta este me#itatie #e treapta a patra. in cap! intre %ipofi&a si g an#a pinea a! un#e anterior a aparut $i&iunea imbii #e foc! asea&a)i propriu EU! a#ica rea i&ea&a concentrarea asupra sen&atiei #e EU! ca si cum EUL este una cu f acara. Astfe ! pe #e o parte! BIN+U poate fi contemp at ca un BRAS"A si constiinta noastra trebuie unita #e acesta. -e #e a ta parte! asa cum se spune si in U-ANISA+E! #oua strofe mai *os! acest BRAS"A este o f acara mu t mai subti a #ecat tot ce este mai subti si trebuie sa fie sageata ce nimereste in EU., Urmarea acestei me#itatii! cea mai subti a #intre toate me#itatii e! este cunoasterea EU) ui. Iar -ATAN+0ALI a#auga. T-rin cufun#area sine ui $ine cunoasterea propriu ui EU. +e aici cresc au&u ! pipaitu ! gustu si mirosu ?. Exista o meto#a #e actiune magnetica ce con#uce a #esc%i#erea acestui centru. -e fruntea persoanei care este supusa testu ui ase&am ambe e #egete mari a e maini or! #e)a ungu sprancene or! astfe incat sa fome&e aparent a #oi ea ran# #e sprancene. Se mangaie usor fruntea cu aceste #oua #egete! #inspre mi* oc! #e)a ungu sprancene or. Ce e a te #egete se tin rasfirate! pe aturi e capu ui! astfe incat #egete e mici sunt #inco o #e orificii e urec%i or. +aca persoana testata este sen&iti$a! #upa un timp #e pase magnetice #e acest fe $a a$ea $i&iuni., -entru a #ese%i#e a trei ea oc%i trebuie sa simtim ocu g an#ei pinea e. In acest ca& se proce#ea&a astfe . ne concentram in centru #intre sprancene. Re&u tatu nu este simtu acestui punct! ci! in mo# exceptiona ! simtu ce ui #e)a trei ea oc%i. +e aceea In Woga se recoman#a. concentrati)$a asupra punctu ui #intre sprantcene! ceea ce! a#esea! este inte es in mo# eronat ca fncrucisare a oc%i or a ra#acina nasu ui. -entru a in#repta aceasta eroare! uneori profesorii #e Foga inteapa, acest punct a fruntii #iscipo i or cu un instrument ascutit. Atunci #iscipo u se concentrea&a, in$o untar in punctu #ureros si isi simte ce #e)a trei ea oc%i. Astfe s)a proce#at a proc amarea ca Fog%in a ui SSRI RA"A QRISSNA. Contrain#icatii pentru exersare au femei e care se af a In cic u unar ca en#aristic! p us trei &i e #upa e . La fe ! nu se fac me#itatii pentru #esc%i#erea centri or #e forta in timpu p oi or torentia e si furtuni or. In sc%imb se reco)man#a #upa ce a iesit curcubeu ! fiin#ca #upa p oaie are oc curatarea straturi or atmosferice #e anumite energii. Concentrarea gan#u ui pentru #esc%i#erea oc%iu ui a trei eii se face #upa #esenu facut pe u tima pagina a copertei! #e #orit #upa ora /L!CC. Cea mai buna ora ar fi intre 4/!CC) 4;!CC! pentru meri#iane e noastre. ) Gixafi cartea cu imaginea soare ui a ni$e u oc%i or a #istanta #e o mana intinsa . Se poate fixa si a o #istanta mai mare! #ar sa nu #epaseasca ina timea $oastrii. 'Se sta in picioare sau pe un scaun.( ) Re axati)$a. Reg ati)$a respiratia. Nu sc respira pro)fun#! #oar superficia . Gan#u sa fie *a ocu #intre sprancene. ) -ri$iti re axat in or#inea #escrisa mai *os! timp #e aproximati$ ;)A minute! fiecare #eta iu in parte! in sens orar. ) ceru seni ) ra&e e soareiui ) cercu soare ui cu semnu soare ui ['\O"( ) semnu soare ui '\O"( ) #oar punctu mic a semnu ui !!O",

DA

) apoi inc%i#eti oc%ii si #oriti sa $e#eti acest !!Soare, in fata oc%i or inc%isi! asteptan# aproximati$ ;)A minute. Acest exercitiu 'me#itatie( se repeta timp #e #oua ore. +aca ati reusit sa $a apara ALBASTRU in fata oc%i or inc%isi! centru A*na s)a #esc%is. O ca #ura care trece prin co oana $ertebra a! a#ucan# in fata oc%i or imaginea unei f acari #e umanare sau a unui foc! ri#ica energia Qun#a ini #e a ba&a trunc%iu ui catre crestetu capu ui. +aca $a ameteste si apare ga ben)portoca iu in fata oc%i or inc%isi si $i se face ca # intrerupeti me#itatia punan# mana stanga pe p exu so ar si #rcapta pe crestetu capu ui! inspiran# a#anc! #esc%i&an# oc%ii. +aca in timpu me#itatiei $a apare un oc%i care $a pri$este fix ) #e cu oare b eu)a bastru ) este oc%iu $ostru a trei ea. Ati reusitPPP "antra O" sc repeta tot timpu me#itatiei. -ersoane e care au a$ut prob eme #e sanatate 'rinita a ergica sau sinu&ite ( $or a$ea un timp mai mare #e exersat! in scbimb isi $or $in#eca afectiuni e In procesu me#itatiei. +aca $eti exersa timp #e #oua ore continuu ) se #esc%i#e c%a3ra A*na. Este bine sa $a pri$iti in og in#a #upa exercitiu! in punctu #intre sprancene! /C)/A secun#e! apoi inc%i#eti oc%ii #orin# sa $a $e#eti oc%iu a trei ea! apoi aura capu ui. Continuati prin a $i&ua i&a organe e interne.

Curs JI -RANA ' energie( Exist5 trei surse principa e #e prana. aeru ! #in care u5m prana #e aer= p5m9ntu ! #in care u5m prana #e p5m9nt= 8i soare e! #in care u5m prana so ar5. Toate fiin7e e au capacitatea 6nn5scut5 #e a absorbi 8i fo osi prana pentru a r5m9ne 6n $ia75. O facem incon8tient. +e exemp u! primim prana so ar5 prin expunere a umina soare ui. Ob7inem prana #e aer prin actu respira7iei. >i absorbim prana #e p5m9nt prin picioare! 6n timp ce ne #ep as5m #e co o)co o &i #e &i. '-rimim prana 8i #in m9ncarea pe care o consum5m! 6ns5 %r5nirea este #oar o ca e in#irect5 #e ob7inere a pranei! ce pro$ine #e a tfe #in aer! p5m9nt 8i soare.( A te meto#e con8tiente 8i mai puternice #e a #ob9n#i prana pot fi fo osite pentru a ob7ine o astfe #e for75 $ita 5 6ntr)o cantitate 8i ca itate superioare. Te%nici e mai puternice #e generare a pranei sunt c%eia spre auto$in#ecare eficient5. Toat5 prana fiin# energie! exist5 mici #iferen7e 6n ca itatea ei! 6n func7ie #e sursa #in care pro$ine. +e exemp u! prana so ar5 este mai rafinat5 #ec9t prana #e p5m9nt! a#ic5 prana so ar5 $ibrea&5 a o frec$en75 mai 6na t5 #ec9t cea #e p5m9nt 8i este a c5tuit5 #in particu e mai mici 8i mai fine. 6n timp ce orice tip #e prana poate fi fo osit pentru $in#ecarea In a te tari concepte e #e me#icin5 comp ementar5 8i terapie energetic5 sunt intro#use 6n

DB

une e 8co i #e me#icin5 sau #e asistente! #ar programe e 6nc5 tratea&5 cu mu t5 superficia itate energia genera 5 a corpu ui 8i nici m5car nu men7ionea&a #espre energia #e $in#ecare pe care putem 6n$57a s5 o #etect5m! s5 o #e&$o t5m 8i s5 o #irec7ion5m 6n sensu 6mbun5t57irii s5n5t57ii noastre ) 8i a pacien7i or no8tri., fi&ic5! ni$e u #e rafinament 6i impune caracteru con$enabi anumitor scopuri. +e exemp u! prana #e o frec$en75 mai 6na t5 este fo osit5 pentru o #e&$o tare spiritua 5 8i pentru $in#ecarea unor &one #e icate! 6n timp ce prana #e o frec$en75 mai *oas5 se fo ose8te pentru sporirea for7ei fi&ice 8i $in#ecarea unor &one mai pu7in #e icate. -rana este extrem #e puternic5 8i se reface foarte u8or! #ar 6n ace a8i timp este foarte #e icat5. Ea poate fi fo osit5 pentru reme#ierea unor gra$e prob eme #e s5n5tate. Se poate c%iar proiecta pe #istan7e mari f5r5 a)8i pier#e #in for75 sau eficien75. Cu toate acestea! prana poate fi #iminuat5 sau s 5bit5 #e mu 7i factori! printre care concep7ii e ta e! emo7ii e! atitu#ini e! in%ibi7ii 8i amintiri traumatice! %rana pe care o consumi! oamenii cu care stai! me#iu 6n care munce8ti 8i tr5ie8ti! ceea ce spui sau g9n#e8ti 8i mo#u 6n care reac7ione&i a un ni$e obi8nuit #e stres #in $ia7a ta. In genera ! starea #e s5n5tate este egat5 #e re&er$e e ta e #e prana. Atunci c9n# prana 67i este curat5 8i abun#5! ai o s5n5tate fi&ic5 8i menta 5 bun5. Atunci c9n# este insuficient5 sau impur5! $ei a$ea parte! #e obicei! #e une e prob eme #e s5n5tate. Acum s5 6ncerc5m un experiment ce)7i $a permite s5 67i sim7i prana persona 5. EJERCI]IUL NR / Exerci7iu #e sensibi i&are a maini or CU" SA SI"TI ENERGIA '-RANA( Ca ea cea mai u8oar5 8i rapi#5 #e a)simti prana 8i #e a 6n7e ege! este #e a 6n$57a s5)7i sim7i energia persona 5 In acest exerci7iu 67i $ei sensibi i&a c%a3re e m9inii! care se g5sesc 6n centru pa mei ! pentru a sim7i energia #intre e e. 6n timpu efectu5rii acestui exerci7iu po7i s5 stai *os sau 6n picioare. /. -une)7i imba pe ceru gurii! c%iar 6n spate e pa atu ui #ur '6ncre7ituri e #ure #in spate e #in7i or #in fa75! #e sus(. Tine)ti imba 6n aceast5 po&i7ie pe parcursu 6ntregu ui exerci7iu. Astfe se face eg5tura 6ntre ce e #ou5 cane e energetice ma*ore ce trec prin fa7a 8i prin spate e corpu ui t5u! cana e #e)a ungu c5rora sunt oca i&ate c%a3re e ta e ma*ore. +e asemenea! 67i $a spori sensibi itatea a energie. 4. Respir5 a#9nc 8i 6ncet! #e patru ori. Inspir5 8i expir5 pe nas. Astfe $ei reu8i s5)7i e ibere&i mintea #e orice g9n#uri 8i s5)i in#uci o stare #e ca m= 6n ace a8i timp 67i $ei re axa 8i corpu . ;. Rota7ii a e 6nc%eieturi or m9inii. 6ntin#e)7i m9ini e 6nainte! a 6n5 7imea umeri or. Rote8te)7i m9ini e #e a 6nc%eieturi! #e /C ori 6n sensu ace or #e ceasornic 8i #e /C ori 6n sensu in$ers ace or #e ceasornic. @. +esc%i#eri a e m9ini or. #esc%i#e 8i 6nc%i#e pa me e cu putere #e /C ori. A Scutur5ri #e coate 8i #e #egete. 6ncepe prin a 7ine m9ini e pe 9ng5 corp. Ri#ic5 pumnii p9n5 9ng5 umeri! ca 8i cum ai ri#ica gantere. Spate e pa me or trebuie s5 fie spre 6n afar5. +in po&i7ia respecti$5! as5)7i repe#e m9ini e 6n *os! #esc%i&9n# pa me e! ca 8i cum ai #a #rumu gantere or imaginare! iar apoi repet5 mi8carea repe#e! #e /C ori. Ai gri*5 s5 nu)7i 6ntin&i prea tare bra7e e '6n afara ra&ei or natura e #e mi8care( sau s5 for7e&i prea tare 6nc%eieturi e. "i8carea #escris5 nu trebuie s5 #oar5. B. 6ntin#e)7i m9ini e 6n fa75! cu pa me e a o #istan75 #e I)D cm! 6n#reptate una spre cea a t5! ca 8i cum ai fi gata s5 ba7i #in pa me. R5sfir5)7i #egete e. Acum! cu #egetu mare #e a m9na #reapt5! apas5 u8or pe centru pa mei st9ngi! pre7 #e c9te$a secun#e. Repet5

DI

apoi mi8carea cu cea a t5 m9n5! fo osin#u)7i #egetu mare st9ng pentru a ap5sa 6n pa ma #reapt5. I. Acum! 7ine coate e apropiate #e ta ie 8i bra7e e 6ntinse 6n fa75! para e cu so u . ]ine m9ini e re axate! cu pa me e 6n#reptate una spre cea a t5 a o #istan75 #e I)D cm! ca 8i cum ai fi gata s5 ba7i #in pa me! 6nc%i#e oc%ii. -5str9n# #istan7a #intre m9ini! respir5 6ncet 8i concentrea&5)te u8or pe centru fiec5rei pa me. G5)o pre7 #e $reo ;C #e secun#e D. Apoi! p5str9n# aceea8i po&i7ie a m9ini or! a 6nc%eieturi or m9inii 8i a coate or! 6ncepe s5)7i 6n#ep5rte&i m9ini e c97i$a centimetri 8i s5 e apropii #in nou. -ref5te c5 ba7i #in pa me cu 6ncetinitoru ! #ar nu 5sa m9ini e s5 se ating5. Apropie)7i pa me e a ;)@ cm 8i apoi #ep5rtea&5) e 6ncet una #e cea a t5 8i apropie) e #in nou. Repet5 mi8carea timp #e $reo ;C #e secun#e! 6n scurt timp $ei sim7i o re&isten75 6ntre pa me! ca 8i cum ai 7ine un ba on 6n m9ini! sau pa me e $or 6ncepe s5 te g9#i e ori s5 te m5n9nce. C9n# $ei sim7i re&isten75! c5 #ur5 sau $ibra7ie 6n pa me! nu e a tce$a #ec9t energia ta! prana! for7a $ita 5 ce 6ncon*oar5 8i p5trun#e 6n corpu tuturor fiin7e or $ii. Nu)7i face prob eme #ac5 nu $ei sim7i energia #e a prima 6ncercare! 6n ca&u 6n care nu sim7i c5 #ur5 sau nu te g9#i 5 6n pa me #up5 ce ai f5cut exerci7iu ! opre8te)te c9te$a momente! respir5 a#9nc #e c9te$a ori! concentrea&5)te a pa me e ta e 8i reia exerci7iu #e a 6nceput. Nu $a trece mu t p9n5 $ei sim7i 8i tu energia. C%iar #ac5 pe moment nu sim7i energia! ini8te8te)te. oricum $ei a$ea puterea s5 $in#eci C%iar #aca nu reu8esiti s5 simtiti energia pe moment! $eti putea totu8i s5 faceti 6n a8a fe 6nc9t sistemu s5 func7ione&e.. >i! mai mu t! maini e $oastre $or putea s5 $in#ece. -entru 6n7e egerea $in#ec5rii pranice nu este neap5rat5 ne$oie ca practicantu s5 poat5 sim7i perturb5ri e energetice. +ac5 nu $ei reu8i 6nc5 s5 sim7i prana atunci c9n# $ei a*unge a reme#ii e specifice #e s5n5tate ! $ei putea totu8i s5 $in#eci urm9n# instruc7iuni e pas cu pas. Giecare reme#iu este o <re7et5, testat5 8i probat5! menit5 s5 corecte&e perturb5ri e energetice egate #e o anumit5 prob em5 #e s5n5tate! 8i nu trebuie s5 sim7i energia pentru a reu8i s5 faci ca reme#iu s5 func7ione&e. -e m5sur5 ce $ei a$ansa cu exerci7ii e #in curs 6n ca&u 6n care nu po7i sim7i prana! pur 8i simp u re axea&5)te 8i continu5)7i programu 8i practici e. Nu $a trece mu t p9n5 $ei sim7i 8i tu energia. "eto#e e #e pre#are a $in#ec5rii pranice s)au 6mbun5t57it consi#erabi 6n #ecursu u timi or &ece ani. 6n consecin75! cei mai mu 7i #intre practicantii #e ast5&i pot sim7i energia a sf9r8itu primu ui curs! iar LA^ 68i pot sim7i energia 6n prime e #ou5 s5pt5m9ni #ac5 68i exersea&5 &i nic sensibi i&area m9ini or. Am scris aceast curs ba&9n#u) ma pe ace ea8i te%nici 8i te%no ogii noi! a8a c5 exersea&5 8i $ei sim7i energia.

CURS JII Capacit57ii e ta e #e auto$in#ecare In timp ce me#icina tra#i7iona 5 8i)a manifestat scepticismu 8i c%iar #e&aprobarea fa75 #e principii e terapiei energetice! unii cercet5tori 6n #omeniu me#icinei au f5cut experimente ce $in 6n spri*inu ei. +r. Robert Bec3er! c%irurg ortope# a Uni$ersitatea #in NeO Wor3! a f5cut o serie #e in$estiga7ii interesante a e capacit57ii #e regenerare a forme or #e $ia75 simp e! mai pu7in e$o uate! in$estiga7ii ce sus7in cu putere no7iunea #e mo#e energetic sau 8ab on. Bec3er citea&5 ucrarea sa$antu ui sue#e& Abra%am

DD

Tremb eF! care a g5sit c9te$a specii #e po ipi ce se regenerea&5 #ac5 sunt t5ia7i 6n buc57i! at9ta timp c9t buc57i e respecti$e con7in o por7iune #in <tu pina, sau corpu centra . Bec3er mai face referin7e $aste a experimente e ui La&&aro Spa an&ani! un preot ita ian care a #emonstrat c5 unei sa aman#re 6i cre8te #in nou coa#a sau un membru #ac5 sunt t5iate. Bec3er arat5 c5! #ac5 8i coa#a! 8i membru sa aman#rei sunt 6n 5turate! se pot ua c9te$a ce u e #in coa#5 care! mutate 6n &ona membru ui t5iat! se $or regenera 6ntr)un membru nou. 6naintea acestor experimente se cre#ea c5 ce u e e co&ii erau #iferen7iate ) co#u or genetic era programat astfe 6nc9t e e s5 forme&e o coa#5! 6ns5 experimente e arat5 c5 ce u e e co&ii sa aman#rei se pot #e)#iferen7ia 'pot #e$eni ce u e genera e( 8i apoi re)#iferen7ia 6n ce u e cu un co# #iferit '#e a forma un membru(! 6n corpu sa aman#rei! o anumit5 for75 sau con8tiin75 a ce u e or ei a 8tiut cum$a s5 fac5 ce u e e respecti$e s5 forme&e un membru! c%iar #ac5 ce u e e care fuseser5 p asate 6n &ona membru ui rete&at fuseser5 programate #e*a s5 forme&e o coa#5! 6n conformitate cu g9n#irea 8tiin7ific5 tra#i7iona 5! este pu7in probabi s5 se 6nt9mp e a8a ce$a. Bec3er face compara7ia cu o gr5ma#5 #e c5r5mi&i care se rearan*ea&5 6n mo# spontan! form9n# o c 5#ire cu o structur5 comp et5 #in o7e ! ferestre 8i acoperi8P Bec3er mai citea&5 8i a te exemp e #e regenerare. Tritonu 68i poate regenera un oc%i! cu tot cu ner$ optic! 6n aproximati$ @C #e &i e. Cara8ii aurii 8i sa aman#re e 68i pot regenera fibre e spina e. C%iar 8i oamenii au o oarecare capacitate #e regenerare. Gicatu uman poate 6n ocui por7iuni ce s)au pier#ut #in cau&a unor r5ni! prin ceea ce me#icina nume8te %ipertrofie compensatorie ) R5nirea sau #isfunc7iona itatea unui rinic%i #uce #eseori a m5rirea ce ui a t. Bec3er notea&5 faptu c5 regenerarea #e$ine mai #ifici 5 pe m5sur5 ce e8ti tot mai sus pe scara e$o u7iei! imp ica7ii e ei fiin# totu8i semnificati$e. /. $ia7a se poate $in#eca singur5= 4. exist5 o capacitate #e autoregenerare= ;. exist5 o for75 a regener5rii 8i o inte igen75 ce o poate #irec7iona= @. exist5 un mo#e energetic mai $ast ce 6n#rum5 ce u e e s5 creasc5 8i s5 se regenere&e. Cea mai a#ec$ata meto#a #e regenerare a organismu ui uman este %ipno&a. Legi e #e ba&5 a e auto$in#ec5rii energetice Iat5 principii e #e ba&5 pri$itoare a fo osirea energiei 6n auto$in#ecare. Aceste egi simp e fun#amentea&5 ucru cu energia 8i $in#ecarea . /. Atunci c9n# energia circu 5 cum trebuie prin corp! ai o s5n5tate bun5. Este ce mai important a#e$5r #espre prana! corp! minte 8i s5n5tate. +ac5 aura e curat5! meri#iane e sunt neobstruc7ionate iar c%a3re e sunt ec%i ibrate 8i 6ntr)o stare bun5 #e func7ionare! corpu este s5n5tos pe p an fi&ic 8i menta . 4. Atunci c9n# 6n corp exist5 o perturbare energetic5! se creea&5 o stare #e boa 5. Acesta este un coro ar a primei egi. Atunci c9n# energia corpu ui este obstruc7ionat5 6n $reun fe ! c9n# este 6mpie#icata s5 circu e norma prin meri#iane! spre 8i #inspre c%a3re 8i organe! apare o prob em5 #e s5n5tate 'sau este pe ca e s5 apar5= (. Exist5 #ou5 tipuri #e perturb5ri energetice . congestia! care este o acumu are #e prana 6n exces sau #e prana impur5! 8i epui&area! a#ic5 o #eficien75 #e prana. -erturbari e energetice pot fi genera e 'au oc 6n toat5 aura( sau oca e 'se manifest5 6ntr)o anumit5 &on5! c%a3ra sau meri#ian(. -entru a se re$eni a o stare #e s5n5tate a corpu ui! perturb5ri e energetice trebuie tratate. ;. -o7i #etecta! spori 8i #iri*a re&er$e e #e prana a e corpu ui pentru a)7i 6mbun5t57i

DL

s5n5tatea ) asta #ac5 e8ti corect instruit Energia este o for75 $ie= ea are con8tiin75. -oate fi acumu at5 8i contro at5 6n mo# con8tient. Exist5 o &ica 5 <Energia ascu t5 #e g9n#, = prana $a merge aco o un#e $rei tu. Cursu #e fa75 67i ofer5 instruirea corect5 pentru acumu area unui surp us #e prana 8i #irec7ionarea sa 6n scopu 6mbun5t57irii s5n5t57ii ta e. @. Corpu tin#e 6ntot#eauna spre %omeosta&5. Cu$9ntu <%omeo)sta&5, pro$ine #in imba greac5 8i #esemnea&5 o stare #e stabi itate sau ca m 6ntre grupuri sau 6ntre e emente e unui organism! ce sunt #iferite #ar #epin# une e #e a te e. >i corpu tin#e spre un ni$e energetic ec%i ibrat. +e ceM -entru c5 starea #e ec%i ibru! respecti$ #e s5n5tate! este starea noastr5 natura 5. Corpu nostru are o ten#in75 6nn5scut5 spre s5n5tate. A. Bo i e se manifest5 6n corpu energetic 6nainte #e a se manifesta 6n corpu fi&ic. Corpu energetic este mo#e sau 8ab on pentru corpu fi&ic. E 6 6ncon*oar5 8i 6 p5trun#e. Astfe ! prob eme e #e s5n5tate se manifest5 mai 6nt9i ca neregu arit57i sau perturb5ri 6n corpu energetic 6nainte #e a #e$eni simptome sau a#e$5rate prob eme #e s5n5tate a e corpu ui fi&ic. Trat9n# prob eme e a ni$e energetic! $ei $in#eca trupu fi&ic. "ai mu t! prin exerci7ii regu ate #e generare a energiei 8i pa8i ra#ica i 6n men7inerea cur57eniei corpu ui energetic! $ei #a o m9n5 #e a*utor a pre$enirea afec7iuni or 8i a #iminuarea efecte or or 6n ca&u 6n care se manifest5 fi&ic. B. 1in#ecarea se manifest5 6n corpu energetic 6nainte #e a se face sim7it5 6n corpu fi&ic. Atunci c9n# aura este $in#ecat5 energetic! #eseori pot ap5rea re&u tate spectacu oase 8i foarte rapi#e 6n corpu fi&ic. Cu toate acestea! poate s5 apar5 8i un mic #eca a* #e timp p9n5 ce $in#ecarea se manifest5 6n corpu fi&ic. +urata acestui #eca a* #epin#e #e factori precum experien7a 8i priceperea $in#ec5toru ui! comp exitatea 8i gra$itatea prob emei #e s5n5tate 8i ni$e u energetic #e moment a persoanei afectate. I. -rincipa a cau&5 a perturb5ri or energetice ce se fac $ino$ate #e o mu titu#ine #e afec7iuni fi&ice o constituie #eseori g9n#uri e 8i emo7ii e negati$e acumu ate 6n corp. G9n#uri e! emo7ii e! concep7ii e 8i amintiri e con7in energie rea 5 ce se acumu ea&5 incon8tient 6n corpu fi&ic. 'G9n#e8te)te. cum 67i #ai seama c5 e8ti ner$os! sup5rat sau speriatM Nu printr)o con8tienti&are #e natur5 inte ectua a. Ci #oar #in cau&5 c5 sim7i o manifestare fi&ic5 6n corp )#e exemp u! un spasm a stomacu ui! g9t 6ncor#at! b5t5i acce erate a e inimii! ne$oia subit5 #e a merge a toa et5! transpira7ie abun#enta etc.( Emo7ii e negati$e 6n sine nu pro$oac5 prob eme= #e $in5 este 6mpotri$irea noastr5 #e a e sim7i 8i #e a e e ibera energia 6ntr)un mo# constructi$. Atunci c9n# te fere8ti s5 sim7i emo7ii negati$e 8i s5 ai concep7ii negati$e! muscu atura corpu ui t5u se contract5 6n p an fi&ic 8i e p5strea&5 aco o. ]inute cu 6nc5p579nare 6n corp o perioa#5 #e timp! emo7ii e negati$e! conceptii e imitati$e 8i amintiri e traumatice formea&5 pie#ici 8i perturb5ri energetice care #uc a prob eme #e s5n5tate fi&ic5. Bine6n7e es! s5n5tatea ta poate fi afectat5 at9t #e factori externi! precum bacterii e 8i $iru8ii! c9t 8i #e a ternati$e nepotri$ite #e $ia75! obiceiuri proaste 8i acci#ente! 6ns5 mu te prob eme #e s5n5tate re&u t5 #intr)o perturbare energetic5 pro$ocat5 6n ce e #in urm5 #e subcon8tientu ce 7ine pri&oniere 6n corp emo7ii negati$e sau con$ingeri imitati$e. Cursu #e fa75 face auto$in#ecarea mai u8oar5 prin interme#iu ce or 8ase pa8i ce te a*ut5 s5)7i ec%i ibre&i aura! s5)7i m5re8ti cantitatea #e energie 8i s5 6n 5turi anumite prob eme #e s5n5tate cu a*utoru unor reme#ii energetice specifice. -e m5sur5 ce $ei parcurge cei 8ase pa8i! nu confun#a simp itatea or cu o ips5 #e rafinament sau #e eficacitate. -recum sistemu binar #e comunicare a ca cu atoru ui ) o serie #e &ero 8i unu )! ce pare simp u

LC

#ar poart5 6n e o comp exitate 8i o inte igen75 incre#ibi e! cei 8ase pa8i spre auto$in#ecare sunt u8or #e 6n$57at 8i #e pus 6n ap icare tocmai #atorit5 faptu ui c5 au fost extra8i #in mu te 8i puternice sisteme 8i te%no ogii #e $in#ecare energetic5. Tu beneficie&i #e ce e mai importante practici 8i te%nici #e $in#ecare! astfe 6nc9t s5 e trate&i cu o preg5tire minim5 8i cu eficien75 maxim5. 1rem s5)7i petreci timpu $in#ec9n#u)te rapi# 8i corect! nu stu#iin# teorii 3i ometrice. Cei 8ase pa8i sunt. /. 6n 5turarea emo7ii or negati$e 8i a concep7ii or imitati$e. Aici intr5 8i c9te$a te%nici #e 6n 5turare a emo7ii or negati$e! a temeri or! amintiri or traumatice! fobii or! ne ini8ti or 8i concep7ii or imitati$e #in corp! aco o un#e e e b oc%ea&5 f uxu #e prana. Acestea trebuie 6n 5turate pentru recuperarea ec%i ibru ui energetic. 4. Respira7ia pranic5. Este o te%nic5 optim5 #e respira7ie! cu re&u tate benefice pentru s5n5tatea fi&io ogic5 8i energetic5! printre care se num5r5 o circu a7ie 6mbun5t57it5! efort minim a inimii! un sistem imunitar mai bun 8i! ce mai important! capacitatea #e a atrage cantit57i sporite #e prana pentru energi&are genera 5 8i auto$in#ecarea anumitor &one. ;. "anipu area energiei. Sunt trei te%nici unice #e $in#ecare pranica E e cuprin# scanarea! meto#a prin care 67i fo ose8ti m9ini e pentru #etectarea tu bur5ri or energetice= m5turarea! te%nica #e cur57are manua 5 a pranei impure sau congestionate= 8i energ)&area! procesu #e atragere a pranei 8i #e sup imentare a &one or #eficiente. @. Igiena energetic5! a#ic5 practica #e men7inere a corpu ui energetic c9t mai curat 8i 6nc5rcat posibi prin or#onarea emo7iona 5! recoman#ari egate #e regim! exerci7ii fi&ice specia e! practici #e respira7ie! me#ita7ie! un me#iu energetic curat acas5 8i a ser$iciu 8i uti i&area a#ec$at5 a s5rii ca reme#iu #e cur57are. A. "e#ita7ia. A*ut5 a ca marea min7ii! corpu ui 8i intensific5 f uxu #e energie $in#ec5toare 8i #e cur57are! 6n curs sunt inc use #ou5 me#ita7ii. prima este me#ita7ia pentru 6n7e egere= cea a t5 este <"e#ita7ia a Inimi e Gemene,! o me#itatie a pace 8i #ragoste. B. Exerci7ii #e generare a energiei. Ce e #ou5 tipuri #e exerci7ii! exerci7ii e tibetane #e Foga mo#ificate 8i exerci7ii e menta )fi&ice mo#ificate! te a*ut5 s5 atragi 8i s5 genere&i mari cantit57i #e prana #in cea mai rafinat5. -rincipa a cau&5 a mu tor prob eme #e s5n5tate 8i #espre cum eforturi e pe care e face mintea ta pentru a te prote*a agra$ea&5 uneori prob eme e respecti$e. +aca acumu 5m frec$ent emo7ii negati$e 6n corp! emo7ii ce pot pro$oca prob eme fi&ice! printre care 8i tu bur5ri func7iona e. >apte&eci a sut5 #in $i&ite e a #octoru #e fami ie urmea&5 mo#e u #e mai sus! pacien7ii c5ut9n# un tratament pentru prob eme greu #e #iagnosticat! numite tu bur5ri func7iona e ) afec7iuni ce pro$oac5 simptome rea e 8i perceptibi e! #ar care nu au nici o cau&5 #etectabi 5 #in punct #e $e#ere me#ica . nici un $irus! bacterie! tumoare! mas5 sau anorma itate structura 5. -rintre tu bur5ri e func7iona e se num5r5 co ita spastic5 . incontinen7a urinar5! #ureri pe $iene a femei 8.a.m.#. E e sunt numite <func7iona e, #eoarece! 6n ciu#a absen7ei $reunei pato ogii perceptibi e! func7ionarea corpu ui este 6ntrerupt5. C%iar #ac5 nu exist5 $reo cau&5 aparent5 a simptome or! oamenii cu tu bur5ri func7iona e sufer5 #e #ureri gra$e 8i au o stare #e #isconfort. "igrene e &#robitoare pot 6mpie#ica o persoan5 s5 #uc5 o $ia75 norma 5= tu bur5ri e gastrointestina e cronice o pot 6mpie#ica s5 consume o $arietate #e m9nc5ruri= #ureri e #e spate o 7in a pat! iar uneori ne$oia incontro abi 5 8i c9teo#at5 *enant5 #e a merge a toa et5 poate a$ea oc 6n

L/

momente nepotri$ite sau #ifici e. C%iar #ac5 prescriu #e bun5$oie me#icamente 6n scopu contro 5rii unor astfe #e simptome! mu 7i #octori consi#er5 c5 persoane e cu tu bur5ri func7iona e exagerea&5 cu p 9ngeri e or sau sunt stresate! #eprimate ori ne ini8tite. Cu a te cu$inte! #octorii 6n cau&5 cre# c5 astfe #e afec7iuni sunt <ro#u imagina7iei pacientu ui,. Tu bur5ri e func7iona e 8i mu te prob eme #e s5n5tate sunt ro#u imagina7iei noastre! pentru c5 imagina7ia noastr5 ) sau! mai bine &is! mintea noastr5 ) se g5se8te #e fapt 6n tot corpu . "intea nu poate fi separat5 #e trup! a8a c5! #ac5 a$em o prob em5 #e s5n5tate 6n imagina7ie minte! a$em una 8i 6n corp. Iat5 esen7a eg5turii #intre minte 8i corp! referitoare a o 6n7e egere #iferit5! mai profun#5 a tu bur5rii #in <imagina7ia pacientu ui,. Leg5tura #intre minte 8i corp Exist5 #o$e&i certe a e faptu ui c5 accept5m intuiti$ eg5tura #intre minte 8i corp. +e exemp u! spunem <ai s5 te 6mbo n5$e8ti #e at9tea gri*i, sau <eram at9t #e stresat c5 nu am putut s5 #orm,! ambe e #emonstr9n# con$ingerea c5 mintea poate pro#uce un efect fi&ic asupra corpu ui. C%iar 8i #octoru ! recoman#9n# un me#icament #espre care 8tie c5 $a 6n 5tura simptome e unei afec7iuni cau&ate #e stres! recunoa8te c5 persoana respecti$5 68i imaginea&5 c5 e bo na$5. Cercet5ri e 6n #omeniu me#icinei ofer5 #o$e&i 8tiin7ifice mai puternice a e faptu ui c5 eg5tura #intre minte 8i corp nu este #oar intuiti$5! ci 8i fi&io ogic5. Ce e mai con$ing5toare #ate pro$in #e a #r. Can#ace -ert! psi%oneuroimuno og care a stu#iat efecte e min7ii 8i emo7ii or asupra s5n5t57ii. Cercet5ri e #r. -ert s)au concentrat pe substan7e e bioc%imice 8i numite <neuropepti#e, sau %ormonii sanatatii #espre care s)a #escoperit c5 ar fi <mo ecu e)mesager, ce #uc semna e e sau comen&i e #e a creier spre fiecare ce u 5 #in corp. +r. -ert a #escoperit c5 neuropepti#e e ac7ionea&5 ca ni8te c%ei ce se potri$esc 6n 6ncuietori! respecti$ &one #e pe ce u e numite receptori. S)a #emonstrat c5 receptorii acoper5 suprafa7a tuturor ce u e or #in corp! inc usi$ ce e a e sistemu ui imunitar! a e sistemu ui en#ocrin 8i a e p5r7i or corpu ui contro ate #e sistemu ner$os $egetati$ 'SN1(. SN1 reg ea&5 mu te func7ii a e corpu ui nostru ce au oc in$o untar! cum ar fi. pu su ! respira7ia! transpira7ia! #igestia! circu a7ia s9nge ui etc. Neuropepti#e e ne a*ut5 s5 #esf58ur5m procese e in$o untare #in corp. E e #uc mesa*e ce spun ce u e or pu monare s5 inspire 8i s5 expire! ce u e or #in g an#e e suprarena e s5 pro#uc5 a#rena in5 8.a.m.#. Conform cercet5ri or #r. -ert! neuropepti#e e #uc 8i comen&i pentru emo7ii e noastre. Astfe ! #ac5 cine$a e fericit! trist sau furios! o anumit5 neuropepti#5 ar #uce ace sentiment prin tot corpu . +e8i nu s)a conceput 6nc5 un experiment %ot5r9tor care s5 i#entifice 6ntr)un mo# 8tiin7ific riguros care neuropepti#5 #uce cu ea o anumit5 emo7ie! #r. -ert afirm5 cu 6ncre#ere c5 neuropepti#e e sunt <e emente bioc%imice #e eg5tur5 a e emo7ii or,. +r. -ert mai sus7ine c5 sistemu #e mo ecu e)mesager 8i receptori repre&int5 o <re7ea psi%osomatic5 #e comunica7ie,! a#ic5 eg5tura fi&io ogic5 #intre minte! emo7ii 8i corp. "o ecu e e)mesager sunt #e fapt! #up5 spuse e ei! <sucu c%a3rei,. <Substan7e e c%imice care fac eg5tura #intre emo7ii 8i receptorii acestora se g5sesc 6n fiecare ce u 5 #in corp., Astfe ! me#icina mo#ern5 #emonstrea&5 6n mo# 8tiin7ific ceea ce noi cunoa8tem intuiti$! 8i anume c5 mintea este pre&ent5 6n tot corpu . Subcon8tientu Nu a$em! totu8i! o singur5 minte pre&ent5 6n corp. A$em #e fapt #ou5 min7i ) sau! #ac5

L4

prefera7i! #ou5 p5r7i a e unei singure min7i. con8tientu 8i subcon8tientu ! a#ic5 partea min7ii cea mai important5 pentru s5n5tate. Con8tientu 6nseamn5 $oin7a noastr5! con8tienti&area spa7iu ui 8i timpu ui. Este acea parte a min7ii pe care o fo osim pentru a ne stabi i scopuri e 8i a face e$a u5ri ra7iona e. Atunci c9n# $ei fi instruit pe parcursu cursu uii #e fa75 s5 <67i fo ose8ti inten7ia, a 6nceputu #iferite or exerci7ii! 67i $ei fo osi partea con8tient5 a mintii. Subcon8tientu este acea parte a min7ii noastre ce r5m9ne 6n afara con8tientu ui! 68i #uce a cap5t 6n#atoriri e menta e f5r5 contro $o iti$ ori $oin75 #in partea noastr5. Iat5 principa e e responsabi it57i a e subcon8tientu ui . 6n primu r9n#! reg ea&5 toate func7ii e incon8tiente a e corpu ui nostru. Automat! subcon8tientu contro ea&5 b5t5i e inimii! circu a7ia s9nge ui! respira7ia! func7ii e creieru ui! secre7ii e en#ocrine 8i toate ce e a te procese organice #in corp! care ar fi imposibi #e contro at 6n mo# con8tient! 6n a #oi ea r9n#! subcon8tientu ne stoc%ea&5 emo7ii e! amintiri e 8i cuno8tin7e e! at9t in#i$i#ua e! c9t 8i co ecti$e. Astfe #e ar%i$e menta e inc u# istoria noastr5 persona 5! a c5tuit5 #in tot ce am 6n$57at! toate experien7e e 8i inf uen7e e ) bune 8i re e! po&iti$e 8i negati$e! fie c5 au a$ut oc 6n mo# repetat 6n #ecursu $ie7ii sau #oar pre7 #e c9te$a c ipe! trec5toare #ar traumatice. Tot aici intr5 8i istoria noastr5 co ecti$5! a c5tuit5 #in amintiri! comportamente 8i 6n$575minte pe care e 6mp5rt58im ca membri ai rasei umane. Une e 8co i #e psi%o ogie o numesc <subcon8tientu nostru co ecti$,! 6n a trei ea r9n#! subcon8tentu contro ea&5 f uxu #e prana 6n corp. E absoarbe! asimi ea&5 8i #istribuie prana 6n tot corpu energetic ce 6ncon*oar5 corpu fi&ic 8i 6 p5trun#e! 6n a patru ea r9n#! 8i probabi ce mai important pentru #iscu7ia noastr5 #espre s5n5tate 8i boa 5! subcon8tientu se str5#uie8te s5 ne prote*e&e #e re e! #e perico 8i #e #ureri. Cum ne <prote*ea&5, mintea noastr5 Omenirea a e$o uat 6n #ecursu a sute #e mii #e ani! iar nou5 6nc5 ne)au r5mas une e r5m58i7e a e structurii str5mo8i or no8tri preistorici. Une e sunt #e or#in fi&ic ) #e exemp u! apen#ice e nu ser$e8te 6n pre&ent nici unui scop bio ogic! totu8i 6 a$em. "u t mai mu te r5m58i7e sunt #irecti$e menta e ori emo7iona e care ni s)au imprimat 6n subcon8tient. Cea mai important5 este protec7ia 8i asigurarea supra$ie7uirii. Instinctu respecti$ este o re ic$5 menta 5 #in $remuri preistorice! pe c9n# str5mo8ii no8tri erau ne$oi7i s5 upte 6n fiecare &i pentru supra$ie7uire. Impu su #e protec7ieYsupra$ie7uire este ten#in7a noastr5 6nn5scut5 #e a procrea 8i #orin7a #e a tr5i. Se mai manifest5 8i sub forma unor reac7ii ce $in 6n a*utor pentru a ne asigura supra$ie7uirea emo7iona 5 sau psi%o ogic5! prin mecanisme e cu care facem fa75 emo7ii or negati$e! amintiri or traumatice 8i concep7ii or #5un5toare sau imitati$e. Cu toate acestea! ironia const5 6n faptu c5 principa a strategie emo7iona 5 sau psi%o ogic5 #e supra$ie7uire poate fi o cau&5 semnificati$5 a prob eme or #e s5n5tate. ea 6mpie#ic5 g9n#u ! concep7ia! sentimentu sau emo7ia sup5r5toare s5 #e$in5 con8tiente! astfe 6nc9t s5 nu mai tr5im aceea8i #urere pe care am sim7it)o prima oar5. Un exemp u obi8nuit ar fi faptu c5 aproape oricine este e#ucat c5 nu e bine s5 sim7i sau s5 exteriori&e&i anumite emo7ii! cum ar fi furia! 6n copi 5rie! #ac5 p 9ngi atunci c9n# e8ti ner$os sau sup5rat! un p5rinte ipsit #e r5b#are ar putea s5 7ipe a tine s5 <67i 7ii guraP , = un profesor te)ar putea pune a co 7 sau co egii #e c as5 ar putea s5 te tac%ine&e. +in cau&5 c5 inci#ente #e acest gen se repet5 6n timp! 6n$575m ) pentru c5 a8a este programat subcon8tentu ) s5 ne reprim5m furia 6ntruc9t nu ne p ace c9n# cine$a 7ip5 a noi! ne pe#epse8te sau ne ri#icu i&ea&5= astfe #e ucruri ne pro$oac5 #urere. +eseori subcon8tientu ne mai 6ngroap5 8i amintiri e traumatice a e

L;

inci#ente or originare ce au #us a programare ) 6n ca&u #e fa75! cu p5rin7ii! profesorii 8i co egii #e c as5 )! #eoarece 8i amintiri e respecti$e ne)ar pro$oca #urere. Subcon8tientu are inten7ii bune 6n 6ncercarea sa #e a ne <prote*a, #e #urere! 6ns5 reprimarea creea&5 ceea ce #octoru neuro og numeste < imit5 func7iona 5,! care se manifest5 atunci c9n# o tu burare emo7iona 5! p5strat5 sau reprimat5 cu t5rie 6n muscu atura corpu ui! creea&5 o perturbare energetic5 ce 6mpie#ic5 circu a7ia norma 5 a pranei. G5r5 re&er$e a#ec$ate #e energie! partea #in corp cu imit5 func7iona 5 nu func7ionea&5 cum trebuie ) se o$e8te fie #e congestie energetic5! fie #e #eficien75 ) 8i poate s5 apar5 o boa 5 sau b prob em5 #e s5n5tate. Trei #intre ce e mai cunoscute strategii #e supra$ie7uire emo7iona 5 a e subcon8tientu ui sunt. 6mpotri$irea #e a sim7i emo7ii negati$e! reprimarea 8i formarea #e concep7ii imitati$e. Impotri$irea #e a sim7i emo7ii negati$e Licen7iatu 6n psi%o ogie GaF Sen#ric3s consi#er5 c5 <toate emo7ii e negati$e sunt un#e #e icate! #e scurt5 #urat5,. Totu8i! mu 7i oameni pot #o$e#i intensitatea 8i #urata 6n#e ungat5 a temeri or or. gri*i fa75 #e o po&i7ie nesigur5 a ser$iciu sau pri$itoare a bani! furii sim7ite 6n copi 5rie fa75 #e p5rin7i! fra7i sau surori! nesiguran75 fa75 #e aspectu fi&ic! sen&a7ia #e no# 6n g9t atunci c9n# trebuie s5 $orbeasc5 6n fa7a mai mu tor oameni. Cum s5 fie #oar sc ipiri #e energie menta 5 trec5toareM E e sunt #e fapt emo7ii negati$e ce)i fac pe oameni s5 se c%inuiasc5 6n momentu 6n care 6ncearc5 s5 e fac5 fa75. "ai exist5 6ns5 o parte a #efini7iei ui Sen#ric3s. <Toate emo7ii e negati$e sunt un#e #e icate! #e scurt5 #urat5! 6n ca&u 6n care nu ne 6mpotri$im s5 e sim7im,. Incapacitatea noastr5 #e a recunoa8te 8i sim7i emo7ii negati$e 6n corp ) 8i nu emo7ia negati$5 6n sine ) creea&5 imite func7iona e ce 6mpie#ic5 circu a7ia norma 5 a pranei. Impotri$irea #e a sim7i emo7ii negati$e se mai nume8te 8i negare. S5 #iscut5m #espre mo#u 6n care trat5m frica! 6n societatea noastr5 este inacceptabi s5 sim7i 8i s5 ar57i frica! mai a es 6n ca&u b5rba7i or. Este o programare cu tura 5 uni$ersa 5. Acest ucru nu ne opre8te 6ns5 s5 ne fie fric5 #e 6n5 7imi! p5ian*eni! #iscursuri 6n pub ic! moarte! pier#erea s u*bei sau #e a te sute #e posibi e situa7ii ce #ec an8ea&5 temeri sau fobii. La urma urmei! este c9t se poate #e omenesc s5)7i fie fric5. Totu8i! #eseori ar5t5m #ispre7 fa75 #e cine$a care recunoa8te c5 6i este fric5! fa75 #e cine$a presupus a fi moa e! s ab sau %ipersensibi . Astfe ! 6ntr)o societate 6n care nu trebuie s5 ar5t5m frica! 6n$575m '8i prin 6n$57are suntem programa7i( aproape 6n fiecare situa7ie ) #e a p5rin7i! profesori! antrenori! semeni 8i a te persoane cu autoritate ) s5 nu sim7im 8i s5 nu ar5t5m fric5 in#iferent #e situa7ie. Instinctu #e supra$ie7uire a subcon8tientu ui 68i face ime#iat apari7ia pentru a ne <prote*a, #e orice sen&a7ie #e team5 8i 6ngroap5 astfe orice temere sau fobie ce s)ar putea ascun#e 6n corpu nostru! sc5p9n# #e atura con8tient5 a min7ii. O #at5 6ngropate 8i reprimate! temeri e 8i fobii e pot #a na8tere imite or func7iona e care 6mpie#ic5 f uxu #e prana 8i pot #uce a prob eme #e s5n5tate. Noi c%iar sim7im efecte e fricii 6n corp! #e exemp u b5t5i acce erate a e inimii! gura uscat5 sau un go 6n stomac! #ar numai #up5 ce emo7ia negati$5 a a*uns a o asemenea intensitate! 6nc9t sparge toate &i#uri e #e ap5rare a e subcon8tientu ui nostru. Atunci c9n# sim7im 6n corp efecte e fi&ice a e unei emo7ii negati$e! emo7ia respecti$5 a trecut #e mecanismu #e supra$ie7uire a subcon8tientu ui 8i a creat o perturbare energetic5. +in acest moment! o prob em5 fi&ic5 #e s5n5tate poate fi iminent5. <Sufocarea,

L@

+ac5 ai trecut printr)o 6nt9mp are traumatic5 6n tinere7e ) #e exemp u! cine$a a abu&at fi&ic #e tine sau ai crescut 6ntr)o 7ar5 6n care #ominau conf icte e armate )! amintiri e respecti$e $or fi stocate 6n subcon8tientu t5u 8i! prin urmare! 6n tot corpu . -entru a 6mpie#ica aceste amintiri s5 apar5 6n mintea ta con8tient5! un#e s)ar #eru a #in nou! subcon8tientu ! ac7ion9n# 6n $irtutea principa ei #irecti$e #e a prote*a! #eseori <sufoc5, amintirea respecti$5. contract5 sau str9nge mu8c%ii nete&i sau organu intern un#e este stocat5 amintirea. Sufocarea este un tip specific #e 6mpotri$ire fa75 #e resim7irea unor emo7ii negati$e. Iat5 c9te$a exemp e #espre mo#u 6n care sufocarea #5 na8tere a imite func7iona e ce 6mpie#ic5 f uxu norma #e prana 8i poate #uce 6n ce e #in urm5 a prob eme #e s5n5tate. X +ac5 subcon8tientu contract5 mu8c%ii nete&i ai tra%eii! se poate a*unge a astm. X +ac5 subcon8tientu contract5 mu8c%ii nete&i ai $e&icii urinare! se poate a*unge a incontinen75 urinar5. X +ac5 subcon8tientu contract5 mu8c%ii nete&i ai $ase or sanguine! se poate a*unge a %ipertensiune sau! #ac5 contract5 anumite $ase ce #uc a creier! se poate a*unge a migren5. X +ac5 subcon8tientu contract5 mu8c%ii nete&i ai tractu ui intestina ! se poate a*unge a co it5 spastic5! a$9n# ca efect #ureri ab#omina e $agi! ba onare! #iaree sau constipa7ie. 'Nu uita c5 afec7iuni e mai sus men7ionate sunt tu bur5ri func7iona e. +e aceea e e sunt greu #e #etectat 6n urma ce or mai mu te ana i&e. Originea or este emo7iona 5 8i energetic5! nu anatomic5.( Totu8i! subcon8tientu nu contract5 #oar mu8c%ii nete&i asupra c5rora nu a$em nici un contro con8tient. +in aceste stu#ii e 8i)a #e&$o tat urm5toarea teorie. o cau&5 aproximati$a a #urerii structura e este contractarea ner$i or #e c5tre mu8c%i 8i restr9ngerea circu a7iei sanguine c5tre &ona afectat5! ceea ce #uce a %ipoxie oca a! a#ic5 a ipsa #e oxigen. Cau&a esen7ia 5 este m5 incapacitatea persoanei #e a reg a 8i conci ia emo7ii e negati$e! mai a es furia. Se afirm5 c5 este o norm5 genera acceptat5 6n societate faptu c5 oamenii nu trebuie s5)8i simt5 emo7ii e negati$e! mai a es furia. Atunci c9n# ea se acumu ea&5! cum i se 6nt6mp 5 fiec5ruia #intre noi c9teo#at5 subcon8tientu ! in tentati$a sa sincer5! #ar prost #irec7iona 5 #e a ne prote*a 8i #e a ne a*uta s5 supra$ie7uim 6ntr)o ume 6n care astfe #e emotii nu sunt portri$ite spune <nu este bine s5 sim7i furie,. Apoi subcon8tientu ne <prote*ea&5,! #etermin9n# anumi7i mu8c%i s5 se contracte si sa #ea na8tere #urerii pentru a ne #istrage aten7ia #e a furie. Tratamentu necesar 6n scopu $in#ec5rii este o a t5 $i&iune a mo#u ui 6n care se tratea&5 #urerea. pacien7ii s5 nu)8i mai coco o8easc5 spate e sau s5 ia pasti e atunci c9n# 6i #oare! ce$a ci s5 se 6ntrebe ce anume e pro$oac5 furia! ei nu trebuie s5 se #escotoroseasc5 #e furie ca s5 e treac5 #urerea! ci #oar #e 6mpotri$irea or #e a sim7i furia. Concep7ii e imitati$e +ac5 6n copi 5rie ai obser$at c5 p5rin7ii t5i nu erau prea ferici7i 8i 6n cas5 au&eai mai tot timpu #oar certuri 8i 7ipete! ce fe #e concep7ii cre&i c5 7i)ai forma #espre c5s5torieM +ac5 $eneai acas5 numai cu note #e L 8i #e /C! 8i cu toate acestea tat5 t5u te #o*enea 6n mo# repetat c5 nu ai #oar note #e /C! ce p5rere 7i)ai forma #espre orice efort $iitor care nu s)ar #o$e#i perfect M Iat5 c9te$a exemp e #e mo#a it57i prin care ne form5m concep7ii imitati$e.

LA

Concep7ii e imitati$e sunt *u#ec57i menta e pe care e facem fa75 #e noi 6n8ine! fa75 #e mersu umii sau fa75 #e mo#u 6n care interac7ion5m 6n ume raportat a informa7ii gre8ite! incomp ete sau prost 6n7e ese pe care e)am primit! mai a es 6n #ecursu ani or #e formare #in copi 5rie. Informa7ii e respecti$e pot pro$eni #e a persoane cu o autoritate important5 'p5rin7i! profesori! Biseric5(! #e a semeni 'co egi #e c as5! prieteni( sau in#irect! #in a te surse socia e 'c5r7i! te e$i&iune! fi me! rec ame(. Exist5 posibi itatea ca informa7ii e respecti$e s5 fie! pe un#e$a! a#e$5rate. -robabi c5snicia p5rin7i or t5i n)a fost una foarte reu8it5 sau ba&at5 pe afec7iune! sau poate 6ntr)a#e$5r nu a$eai cum s5 a*ungi #ansatoare. Informa7ii e pot c%iar s5 fie bine inten7ionate. -robabi c5 tat5 t5u cre#ea sincer c5 6ncerca s5 te moti$e&e s5 #ai tot ce ai mai bun. Totu8i! mintea copi u ui nu are capacitatea #e a #iferen7ia 8i #e a sorta mesa*e e respecti$e! astfe c5 e e! nefiin# fi trate! inf uen7ea&5 subcon8tientu 8i #uc a formarea unor teorii nea#e$5rate #espre tine 6nsu7i 8i #espre ume. Astfe #e genera i&5ri grosiere #e$in concep7ii imitati$e care uneori sunt ce e mai #ure tipuri #e programare a subcon8tientu ui 6n scopu 6n#ep5rt5rii sau oco irii. Concep7ii e imitati$e 67i creea&5 prob eme #e s5n5tate 6n principa prin interme#iu emo7ii or negati$e! stresu ui 8i frustr5rii pe care e pro#uc atunci c9n# 6ncerci s5 ac7ione&i 6mpotri$a or 6n #ecursu $ie7ii. -ornin# #e a exemp e e #e mai sus! iat5 cum concep7ii e imitati$e creea&5 emo7ii negati$e ce #uc a prob eme #e s5n5tate. X 6n ca&u 6n care 7i)ai format concep7ia imitati$5 c5 <nimeni nu poate a$ea o c5snicie fericit5,! #rept re&u tat a unei $ie7i #ep orabi e 6n copi 5rie! exist5 toate 8anse e s5 ai nenum5rate prob eme cu re a7ii e pe care 7i e faci ca a#u t. S)ar putea c%iar s5 te tre&e8ti cu cine$a tota nepotri$it pentru tine. Sau s)ar putea s5 treci printr)o serie #e re a7ii sau c5snicii nefericite. Ai putea #e$eni furios! moroc5nos 8i ranc%iunos! incapabi #e a oferi sau primi #ragoste. X +ac5! #atorit5 faptu ui c5 nu ai reu8it s5 a*ungi o #ansatoare #e succes! 7i)ai format concep7ia imitati$5 c5 <nu e8ti bun5 #e nimic,! s)ar putea s5 fi tre&i mu te a ternati$e pe care e $ei a$ea 6n $ia75 prin concep7ia respecti$5. Este posibi s5 te #escurci s ab 6n mu te #omenii! 6n c5utarea unei s u*be! 6n re a7ii 8i situa7ii #espre care 8tii c5 nu sunt ce e mai bune pentru tine. S)ar putea s5)7i #e&$o 7i o 6n#oia 5 #e sine cronic5 8i s5 fii frustrat5 6n orice situa7ie! ipsin#u)7i 6ncre#erea #e a upta pentru ceea ce $rei cu a#e$5rat 8i capacitatea #e a fi mu 7umit5 #e ceea ce ai rea i&at. X +ac5 mora a pe care 7i)a f5cut)o tat5 t5u 6n eg5tur5 cu note e uate te)a #eterminat s5)7i forme&i concep7ia c5 <trebuie s5 fac totu perfect,! s)ar putea s5 treci prin $ia75 cu speran7e #e8arte! socotin# 6ntot#eauna c5 tu 8i cei a 7i #in *uru t5u nu trebuie s5 a$e7i nici un #efect! 6ntr)o ume imperfect5! cu oameni imperfec7i 8i eforturi imperfecte! este formu a pentru o $ia75 p in5 #e #e&am5gire! furie 8i nefericire. Subcon8tientu este neutru! #ar 6 po7i <atrage #e partea ta, Subcon8tientu este neutru. Nu este nici <#e partea ta,! nici <6mpotri$a ta,. Se spune #eseori c5 subcon8tientu func7ionea&5 ca un computer! f5c9n#u)8i #atoria 6n conformitate cu informa7ii e 6nc5rcate 6n e . "a*oritatea programe or sa e sunt a$anta*oase! sau au ce pu7in o atur5 po&iti$5 sau uti 5. +e exemp u! este bine c5 nu trebuie s5 g9n#e8ti con8tient pentru a)7i contro a respira7ia. Une e programe au at9t imp icati po&iti$e! c9t 8i negati$e. +e exemp u! este bine c5 atunci c9n# suntem 6ntr)o situa7ie ce ne pune $ia7a 6n perico nu trebuie s5 acti$5m toate sc%imb5ri e corpu ui ce se manifest5 pentru a ne sa $a prin

LB

interme#iu g9n#irii con8tiente. +ar! #up5 cum ai citit mai #e$reme! impu su #e prote*are a subcon8tientu ui poate s5 mearg5 mai #eparte 8i s5 pro$oace prob eme! 6n sf9r8it! fiecare #intre noi mai are mu te a te programe pe care e)a 6n$57at! #e&$o tat sau #eprins 6n timpu $ie7ii! pro$enite prin interme#iu inf uen7ei p5rin7i or! 8co ii! semeni or! a mi* oace or #e informare #e mas5 8i a a tor figuri cu autoritate. Giecare #intre e e este unic5 pentru noi. Une e programe! a#9nc ascunse! #up5 cum ai $5&ut 6n pre&entu capito ! pot fi cau&a principa 5 a mu tor afec7iuni fi&ice 8i emo7iona e. Iat5 8i $estea bun5. 67i po7i reprograma subcon8tientu . C%iar #ac5 e a creat programe ce generea&5 conf icte persona e! greut57i 6n re a7ii sau prob eme #e s5n5tate! programe e respecti$e pot fi mo#ificate sau e$itate= po7i s5)7i atragi subcon8tientu <6napoi #e partea ta,. -o7i 6n 5tura emo7ii e negati$e! amintiri e traumatice 8i concep7ii e imitati$e ce constituie #o$e&i a e program5rii #5un5toare ) 8i care pro$oac5 mu te prob eme #e s5n5tate ) 6n$579n# s5 comunici cum trebuie cu subcon8tientu si $ei 6n$57a #ou5 astfe #e te%nici puternice #e comunicare. Re&umatu cau&e or energetice 8i emo7iona e a e prob eme or #e s5n5tate Iat5 un re&umat a puncte or)c%eie! referitoare a cau&e e energetice 8i emo7iona e a e prob eme or #e s5n5tate. /. A$em o anatomie energetic5 ) sau corp energetic ) ce 6ncon*oar5 8i p5trun#e corpu fi&ic. Corpu energetic ac7ionea&5 8i ca 8ab on sau mo#e pentru corpu fi&ic. 4. Subcon8tientu este maga&ia centra 5 a g9n#uri or! sentimente or! concep7ii or! emo7ii or 8i amintiri or noastre ) at9t po&iti$e! c9t 8i negati$e. ;. Subcon8tientu se g5se8te 6n tot corpu fi&ic! prin interme#iu unui sistem #e mesa*e neurobioc%imice. La ni$e fi&io ogic! subcon8tientu #uce comen&i a p5r7i e corpu ui ce se ocup5 cu func7ii e in$o untare. +e asemenea! ne #istribuie g9n#uri e! sentimente e! concep7ii e! emo7ii e 8i amintiri e tuturor p5r7i or corpu ui. @. Subcon8tientu este 6mpr58tiat 6n tot corpu fi&ic prin interme#iu corpu ui energetic. La ni$e energetic! subcon8tientu reg ea&5 8i contro ea&5 f uxu #e prana prin corp. A. A$em o atur5 incon8tient5 a min7ii ce se comport5 6ntru c9t$a ca 8i un <computer neutru,. +eci ac7ionea&5 6n func7ie #e #ate e pe care e)a primit sau #e program5ri e ce i s)au f5cut. A$em programe imprimate 6n subcon8tient 8i a$em programe pe care e)am 6n$57at sau pre uat 6n #ecursu $ie7ii. E e pot sau nu s5 fie a$anta*oase pentru noi! 6ns5 programe e negati$e sau #5un5toare pot fi mo#ificate sau e$itate. Subcon8tientu poate fi reprogramat 6n$579n# s5 comunic5m cu e c9t mai corect. B. Subcon8tientu poate s5 fixe&e 6n corpu fi&ic ) 8i uneori c%iar o face ) emo7ii negati$e! cum ar fi frica sau furia! amintiri a e traume or persona e! concep7ii imitati$e #espre nesiguran7e e 8i sim7u persona a 6ncre#erii 6n sine! gri*i 8i ne ini8ti &i nice egate #e $ia75 8i #e munc5. Nu o face cu rea inten7ie! ci mai #egrab5 #in #orin7a #e a ne <prote*a, #e #urerea pe care ar pro$oca)o emo7ii e 8i e$enimente e respecti$e a#use 6napoi 6n mintea con8tient5! ca& 6n care ar trebui s5 e retr5im. I. 6mpotri$irea #e a sim7i emo7ii negati$e! amintiri traumatice 8i concep7ii imitati$e poate crea perturb5ri energetice numite imite func7iona e! ce sunt obstaco e 6n ca ea circu a7iei norma e a pranei! necesar5 pentru o bun5 stare #e s5n5tate. -erturb5ri e energetice sunt ca ni8te bo o$ani mari 6ntr)un p9r9ia8. In susu apei exist5 acumu 5ri excesi$e= 6n *osu apei mai r5m9ne #oar un firice #e ap5. 6n anatomia ta energetic5! perturb5ri e respecti$e sunt #e fapt congestie 8i #eficien75 energetic5. D. Corpu fi&ic reac7ionea&5 a perturb5ri e energetice cu tensiune muscu ar5 sporit5!

LI

6mpotri$ire 8i efort! ce a imentea&5 cic u #e re&isten75 8i perturb5ri e energetice. L. Intensitatea perturb5rii energetice ) fie ea congestie! #eficien75 sau o combina7ie a ambe or ) se m5re8te p9n5 ce! 6n fina ! apare o prob em5 #e s5n5tate. +ac5 ai 6ncercat $reo#at5 s5)7i fo ose8ti atura con8tient5 a min7ii pentru a)7i #ep58i temeri e! ne ini8ti e sau concep7ii e imitati$e! probabi c5 ai 6ncercat una #intre ce e trei so u7ii. negarea! sau 6n 5turarea or #in mintea con8tient5= abaterea! sau 6n ocuirea g9n#u ui negati$ cu g9n#uri po&iti$e= sau #istragerea! respecti$ anga*area 6ntr)o acti$itate for7at5! astfe 6nc9t s5 nu e mai obser$i. +ac5 6ntr)a#e$5r ai 6ncercat una #intre ce e trei so u7ii bine cunoscute! probabi ai mai #escoperit c5 te)a a*utat s5 te sim7i bine o $reme! #ar nu a 6n 5turat #efiniti$ emo7ia negati$5 sau concep7ia respecti$5. +up5 cum ai citit negarea sau reprimarea emo7iei negati$e nu face a tce$a #ec9t s5)i #ea mai mu t5 putere! #eoarece subcon8tientu 6ngroap5 mai a#9nc sentimente e. +istragerea aten7iei prin repetarea unor afirma7ii po&iti$e te poate a*uta s5 #ep58e8ti temporar temeri mo#erate. Totu8i! 6n ca&u ne ini8ti or mai a#9nc fixate 8i a concep7ii or 6nr5#5cinate! este ca 8i cum ai ap ica un strat #e $opsea proasp5t5 pe o suprafa75 $ec%e! f5r5 a o po i&a 8i a o grun#ui 6nainte. nu are cum s5 7in5. A)7i #istrage aten7ia u9n# #roguri! consum9n# b5uturi a coo ice! *uc9n# *ocuri #e noroc! f5c9n# sex 6n exces! a*ung9n# #epen#ent #e munc5 sau #e#ic9n#u)te 6n tota itate unui %obbF nu 6nseamn5 a tce$a #ec9t e$itare. -rob ema nu $a #isp5rea= nu faci #ec9t s5 te ascun&i #e ea. Negarea! abaterea 8i #istragerea nu ofer5 re&u tate #e #urat5! #eoarece e e repre&int5 tentati$e #e negare con8tient5 a unei prob eme apar7in9n# subcon8tientu ui! 6ncerc9n# 6n mo# con8tient s5)7i t5g5#uie8ti sau s5 67i b oc%e&i emo7ii e 8i concep7ii e subcon8tientu ui! $ei upta 6mpotri$a ta! ceea ce #oar 67i $a m5ri 6mpotri$irea. +ac5 $ei 6n$57a s5 comunici 6ntr)un mo# a#ec$at cu subcon8tientu t5u! respecti$ s5 recuno8ti! s5 accep7i 8i s5)7i sim7i emo7ii e negati$e! concep7ii e imitati$e 8i traume e! $ei sc5pa #e e e #efiniti$ )po7i mo#ifica sau e$ita at9t programarea negati$5! c9t 8i ne ini8tea menta 5 8i prob eme e fi&ice #e s5n5tate pe care e pro$oac5.

CURS JIII AUTO1IN+ECAREA Iat5 primu #intre cei 8ase pa8i spre auto$in#ecare. 6n 5turarea emo7ii or negati$e 8i a concep7ii or imitati$e. In 5turarea #irect5 8i in#irect5 Exist5 #ou5 principa e te%nici #e 6n 5turare. #irect5 8i in#irect5. "eto#a #irect5 se fo ose8te numai pentru a 6n 5tura pie#ici e emo7iona e 8i energetice. "eto#a in#irect5 ofer5 o $arietate #e a$anta*e energetice sau care 7in #e s5n5tate! printre care 8i 6n 5turarea emo7ii or negati$e. "eto#e e #irecte inc u# #ou5 exerci7ii simp e 6n capito u #e fa75 . con8tienti&area! o te%nic5 cogniti$5 care te a*ut5 s5 recuno8ti 8i s5 sim7i 6n mo# constructi$ perturb5ri e emo7iona e= 8i g9n#irea superioar5! o meto#5 rapi#5 #e #ob9n#ire a unei perspecti$e obiecti$e asupra purt5ri or 8i obiceiuri or negati$e. A8a cum a exp icat prima #at5 #octoru 6n fi osofic GaF Sen#ric3s 6n cartea sa Cu iu7ea a $ie7ii. o nou5 abor#are a sc%imb5rii persona e prin interme#iu terapiei ce $i&ea&5 corpu ! meto#e e #e 6n 5turare

LD

#irect5 func7ionea&5 6n principa prin p asarea con8tienti&5rii non)critice pe o prob em5 6n #ecursu unei anumite perioa#e #e timp. Concentrarea aten7iei neutre pe g9n# sau emo7ie 6i fur5 puterea= b oca*u este <s eit, #e energie! 6n ce e #in urm5 se #i&o $5! iar programarea ta negati$5 este neutra i&at5 eficient sau e$itat5. "eto#e e in#irecte cuprin# respira7ia pranic5! te%nici #e manipu are a energiei! precum scanarea! m5turarea 8i energi&area !igiena energetic5 8i me#ita7ia. Giecare meto#5 in#irect5 6n 5tur5 emo7ii e negati$e 6ntr)un mo# pu7in #iferit. At9t meto#e e #irecte! c9t 8i ce e in#irecte sunt eficiente 6n 6n 5turarea emo7ii or negati$e 8i a concep7ii or imitati$e! #e8i #ifer5 prin mo#u 6n care se rea i&ea&5 6n 5turarea! 6n 5turarea printr)o meto#5 #irect5 este #e obicei mai #e efect 8i subit5= meto#e e in#irecte sunt mai subti e 8i gra#ua e. Nu sunt totu8i regu i fixe. +e exemp u! respira7ia pranic5 este o te%nic5 simp 5! re ati$ pasi$5! care pro#uce sc%imb5ri po&iti$e #e #e&$o tare a energiei 8i #e 6mbun5t57ire a s5n5t57ii! 6ns5 poate a$ea re&u tate spectacu oase. "u 7i oameni au experien7a 6n 5tur5rii emo7ii or 6ntr)un mo# abrupt 8i rapi#! numai sc%imb9n#u)8i tipare e #e respira7ie. Iat5 a t exemp u. con8tienti&area poate #etermina p5trun#eri subite a e emo7ii or! moti$a7ii or 8i purt5ri or! #uc9n# a o 6n 5turare nea8teptat #e rapi#5 a comp exe or. Con8tienti&area poate totu8i ucra a o rat5 mai mo#erat5! promo$9n# sc%imb5ri po&iti$e a e comportamentu ui energiei 8i s5n5t57ii 6n #ecursu unei perioa#e mai ungi! sau poate func7iona treptat! astfe 6nc9t! 6ntr)o &i! pur 8i simp u 67i #ai seama c5 o situa7ie sau un stimu nu te mai #eran*ea&5 ca 6nainte. Nimic #in ce s)a spus nu 6nseamn5 c5 meto#e e #irecte sunt mai mu t sau mai pu7in eficiente #ec9t ce e in#irecte! 6nseamn5 pur 8i simp u c5 6n 5turarea are oc pe #iferite c5i 8i 6n timpi #iferi7i #e a persoan5 a persoan5. 1ite&a 6n 5tur5rii #epin#e 8i #e comp exitatea prob emei #e s5n5tate! #e $ec%imea ei! #e c9t #e a#9nc 6nr5#5cinat5 este perturbarea #e a originea sa! #e aptitu#inea ta #e ap icare a te%nici or! #e frec$enta cu care e ap ici 8i #e c9t #e bine o faci. Scopu t5u. integrarea Scopu pentru care efectue&i procesu #e reintegrare! fie c5 uti i&e&i o meto#5 #irect5 sau una in#irect5! este s5 rea i&e&i sc%imb5ri po&iti$e rea e! #e ung5 #urat5! astfe 6nc9t s5 nu mai sim7i simptome e fi&ice 6n corp. Este o stare #e integrare tota 5! o stare #e s5n5tate 6n care emo7ii e negati$e 8i concep7ii e imitati$e! precum 8i b oca*e e energetice pe care e) au creat au #isp5rut. "intea 8i corpu ucrea&5 6mpreun5! ai #ep58it orice programare negati$5 #ob9n#it5! iar prana circu 5 cum trebuie 8i #in abun#en75. A#e$5rata integrare are oc #oar a ni$e u subcon8tientu ui #eoarece! #up5 cum s)a obser$at mai #e$reme! aici se af 5 emo7ii e negati$e 8i concep7ii e imitati$e. Este #ifici totu8i s5 men7inem o eg5tur5 apropiat5 cu subcon8tientu pentru a 6n 5tura aceste b oca*e! 6n 5turarea 8i integrarea necesit5 #isocierea con8tient ) subcon8tient sau separarea p5r7ii con8tiente a min7ii '8i a g9n#irii ei $o iti$e 8i emo7iona e( #e subcon8tient '8i #e emo7ii e! concep7ii e 8i amintiri e sa e(. +isocierea ne ofer5 o perspecti$5 a mo#u ui 6n care ucrea&5 subcon8tientu . Iat5 un exemp u. ai obser$at $reo#at5 c9t #e u8or este s5 #ai sfaturi unui prieten sau unei cuno8tin7e! egate c%iar #e o prob em5 #eosebit #e grea sau 6nc9 cit5 M Este probabi $orba #e o #eci&ie #estu #e #ifici 5. s5)8i sc%imbe s u*ba! s5 #i$or7e&e! s5 a eag5 un curs #e ac7iune 6n ca&u copi u ui care are prob eme a 8coa 5. Cu toate acestea! cei mai mu 7i #intre noi pot ana i&a situa7ia a rece 8i #eseori pot oferi ime#iat o so u7ie. +ar #ac5 ar fi fost prob ema noastr5! #ac5 am fi fost pu8i 6n fa7a ace eia8i situa7ii! probabi c5 am fi petrecut foarte mu t timp ana i&9n# prob ema!

LL

e$a u9n# 8i ree$a u9n# op7iuni e! cercet9n# #eta ii e 8i so icit9n# p5reri e fami iei! prieteni or! consi ieri or 8i poate c%iar o p5rere profesionist5. C%iar #up5 efectuarea acestor cercet5ri 8i #up5 ce am cerut #iferite p5reri! este posibi s5 tragem 6n continuare #e timp! s5 am9n5m sau c%iar s5 e$it5m uarea %ot5r9rii importante. +e ce M -entru c5 suntem prea aproape #e ea! prea imp ica7i ca s5 fim obiecti$i. Ne g9n#im a consecin7e e ce $or #ecurge! in#iferent #e ca ea #e ac7iune pe care am a es)o. 6ns5 atunci c9n# a egerea apar7ine a tcui$a 8i nu suntem afecta7i #e re&u tat! este mai u8or s5 ne #istan75m #e re&u tatu fina 8i s5 u5m mai repe#e o %ot5r9re. Iat5 obiecti$itatea #e care ai ne$oie pentru a 6n 5tura emo7ii e negati$e 8i concep7ii e negati$e. Con8tienti&area a#ec$at5 este ca ea #ob9n#irii obiecti$it5tii respecti$e. Con8tienti&area In tari e #in occi#ent exist5 ten#in7a #e a raporta con8tienti&area a unu #intre ce e trei sim7uri! 6ns5 con8tienti&area pe care trebuie s5 7i)o #e&$o 7i pentru a 6n 5tura emo7ii e negati$e nu imp ic5 capacitatea #e a $e#ea sau au&i #iferite ucruri= mai #egrab5 este 6nru#it5 cu ceea ce iteratura 2en nume8te 6n7e egere. o stare sus7inut5! #e $eg%e a sensibi it57ii! ce te face s5 fii #esc%is 8i recepti$ a sen&a7ii e ce apar #in interioru t5u. Con8tienti&area poate fi atins5 numai cu a*utoru renun75rii a g9n#u con8tient 8i a sim7irea acti$5. A tfe ! atura con8tient5 a min7ii acoper5 subcon8tientu 8i suprim5 acea capacitate #e&$o tat5 #e a percepe sen&a7ii interioare. Con8tienti&area se aseam5n5 cu auto%ipno&a! care #e fapt este o stare prin care 67i 6mbun5t57e8ti eg5tura cu subcon8tientu . +e exemp u! atunci c9n# se auto%ipnoti&ea&5! oamenii as5 mintea 8i corpu s5 se re axe&e 8i stabi esc o eg5tur5 mai profun#5 cu impu suri e pro$enite #in subcon8tient. Con8tienti&area este 8i non)critic5! ceea ce 6nseamn5 c5! pe m5sur5 ce con8tienti&e&i o emo7ie negati$5 sau o concep7ie imitati$5! nu)7i por7i 7ie sau a tcui$a ranc%iun5 8i nici nu 6i asocie&i $reun #efect sau $reo ca itate. +e exemp u! #ac5 fo ose8ti con8tienti&area 6n scopu 6n 5tur5rii necesit57ii for7ate #e a fi perfect! ceea ce #eseori 6i face pe oameni s5 fie mu t prea autocritici sau s5)i critice pe a 7ii! s)ar putea #eo#at5 s5 ai #in nou experien7a #urerii pro$ocate #e critica aspr5 a p5rin7i or t5i pentru gre8e i minore sau sentimentu cop e8itor a e8ecu ui! sentiment pe care /)ai a$ut atunci c9n# ai fost respins5 a un examen.. -e m5sur5 ce emo7ii e respecti$e ies #in nou a suprafa75 ) 8i cu siguran75 $or ie8i! a tfe nu ai cum s5 e 6n 5turi )! pur 8i simp u e obser$i f5r5 s5 reac7ione&i a e e. Ceea ce 6nseamn5 c5! pe m5sur5 ce experien7e e respecti$e 68i fac apari7ia! nu)7i $ei mai 6n$ino$57i p5rin7ii c5 au fost prea aspri cu tine 8i nu $ei mai tr5i sen&a7ia #e *en5 pe care ai sim7it)o a /; ani. Te instruie8ti s5 e con8tienti&e&i pur 8i simp u. Con8tienti&area este #ifici #e acceptat pentru occi#enta i! pentru c5 ei fac parte #intr)o societate care pune pre7 pe agresi$itate 8i ac7iune. A$em o abor#are #e tipu <treci a treab5, atunci c9n# a$em #e re&o $at o prob em5. Lu5m 6n #er9#ere aparenta pasi$itate a 6n7e egerii 8i con8tienti&5rii! ceea ce poate p5rea o atitu#ine #e tipu <treci a treab5,. -ractic9n# con8tienti&area cu a*utoru te%nici or #irecte #e 6n 5turare! $ei a*unge totu8i s5) 7i #ai seama #e imensa ei capacitate #e $in#ecare. Te%nici #e 6n 5turare #irect5 Te%nici e #e 6n 5turare #irect5 sunt #oar o mo#a itate #e comunicare forma 5 cu subcon8tientu sau cu sine e. So u7ia pentru o comunicare eficient5 re&i#5 6n 6n7e egerea faptu ui c5 procesu #e comunicare poate fi $erba sau nu. <Criticu , #in tine! acea $oce aspr5 #in mintea ta ce te #o*ene8te pentru orice gre8ea 5 pe care o faci! comunic5 #e obicei 6n cu$inte! 6ns5 a te p5r7i #in 8ine e t5u 7i)ar putea <$orbi, prin fotografii sau

/CC

imagini. +e asemenea! ai putea primi o impresie! un sentiment sau o tres5rire fi&ic5 pe m5sur5 ce practici te%nici e #e 6n 5turare #irect5. Iat5 c9te$a exemp e a e #iferite or mo#uri 6n care 7i se manifest5 sentimente e! fo osin# contextu ne$oii excesi$e #e a fi perfect! men7ionat mai sus. -e m5sur5 ce 67i 6n#rep7i con8tienti&area asupra prob emei! este posibi s5 au&i $ocea tat5 ui t5u critic9n#u)te pentru nea*unsuri e ta e )ace a8i ton 8i ace ea8i cu$inte pe care e fo osea. Sau ai putea s5 sim7i cum 7i se str9nge stomacu pe m5sur5 ce furia 8i frica pe care e)ai sim7it atunci ies #in nou a i$ea 5. -o7i s5 $e&i o imagine 6n care apari tu c9n# erai mic5 $enin# m9%nit5 #e a 8coa 5 6n &iua 6n care ai uat o nota mica! 8i sim7i cum 67i ca# umerii pe m5sur5 ce ai #in nou experien7a sentimente or #e e8ec! sau s)ar putea s5 au&i o $oce! poate pe cea a tat5 ui t5u! a in$atatoarei sau profesoarei! sau c%iar $ocea ta! spun9n#u)7i. <1ai #e capu t5uP ,. Con8tienti&area sine ui -ractic9n# con8tienti&area 67i 6n#rep7i u8or aten7ia c5tre sentimente e generate 6n corpu t5u #e o anumit5 emo7ie! concep7ie! g9n# sau traum5. Con8tienti&area este opusu 6mpotri$irii. Nu te up7i cu emo7ia. Nu 6ncerci s5 te con$ingi c5 nu este aco o. O recuno8ti 8i o sim7i 6ntr)un mo# obiecti$ 8i constructi$. +e exemp u! #ac5 criticu #in tine ) fo osin# $ocea ta sau a a tei persoane cu autoritate ) 6ncepe s5 te mustre! iar ca reac7ie sim7i cum 7i se str9nge stomacu ! pur 8i simp u con8tienti&ea&5 acest sentiment. Nu te <certa, cu $ocea pe care o au&i 8i nu)7i abate sau #istrage aten7ia #e a sen&a7ia #e #isconfort #in stomac! 6ncerc9n# s5 scapi #e ea. Nici nu 6ncerca 6n mo# con8tient s5)7i re axe&i stomacu . -ur 8i simp u fii una cu acea sen&a7ie 8i obser$5 c5 e aco o 8i c5 e8ti con8tient #e ea. -ractic! 67i spui <sentimentu #in stomac nu e nici po&iti$! nici negati$. A8a stau ucruri e 6n momentu #e fa75,. Apoi men7ine ace sentiment c9t #e mu t po7i. "ai mu t #ec9t orice! con8tienti&area este non)critic5. A sim7i emo7ii negati$e nu 6nseamn5 s5 boce8ti #e fiecare #at5 c9n# te g5se8ti 6ntr)o situa7ie care 67i pro$oac5 team5. Nu 6nseamn5 nici s5 te comp aci 6n emo7ia respecti$5 at9t #e mu t 6nc9t intensitatea ei s5 te para i&e&e sau s5 te #uc5 a #isperare! #epresie sau autocomp5timire. -ur 8i simp u as5)te s5 sim7i sentimente e 8i sen&a7ii e pe care e pro$oac5 6n corpu t5u! f5r5 a fi critic sau a 6n$ino$57i. Obser$a7ii egate #e practicarea con8tienti&5rii #e sine 8i #e exerci7ii e #e g9n#ire superioar5 X +urata potri$it5 pentru aceste 8e#in7e este #e /A p9n5 a 4C #e minute. -re ungirea unei 8e#in7e te poate obosi. Ce mai bine este s5 6ncerci #in nou mai t9r&iu. X O astfe #e 8e#in75 te a*ut5 s5 fii preg5tit pentru a fo osi te%nici e men7ionate 6n tit u. -reg5te8te)7i cu aten7ie inter$iu cu sine= e$entua stabi e8te)7i #inainte c9te$a 6ntreb5ri. Totu8i! nu 6ncerca s5 anticipe&i fina itatea 8e#in7ei= ar 6nsemna s5 pui prea mu te g9n#uri con8tiente 6n ceea ce ar trebui s5 fie! 6n ce mai bun ca&! un #ia og spontan cu 8ine e t5u sau cu subcon8tientu . Ar trebui s5 8tii #estu e #espre tine 6nsu7i 8i #espre mintea 8i corpu t5u pentru a rea i&a posibi e e cau&e a e prob emei 8i un#e ar putea a*unge #ia ogu . Imaginea&5)7i #inainte e$entua e e fina it57i. X R5m9i f exibi 8i spontan. >e#in7a ar putea)o ua pe o #irec7ie mu t #iferit5 #e cea pe care 7i)ai 6nc%ipuit)o tu. 6n ca#ru exerci7iu ui #e con8tienti&are a sine ui! as5)te 6n $oia impresii or ta e. Efectu9n# exerci7iu #e g9n#ire superioar5! pune)7i 6ntreb5ri #e icate #ar profun#e #up5 fiecare r5spuns primit! p9n5 ce $ei a*unge a cau&a ce st5 a originea prob emei. +ac5 nu ob7ii nici o reac7ie sau #ac5 8e#in7a nu se 6n#reapt5 nic5ieri! este

/C/

probabi $orba #e o emo7ie negati$5 sau #e o concep7ie imitati$5 a#9nc 6nr5#5cinat5. Iat5 #ou5 sugestii 6n ca& c5 te 6mpotmo e8ti. . combin5 te%nici e #e 6n 5turare #irect5 cu respira7ia pranic5 8i apoi continu5 cu te%nici #e manipu are a energiei! mai a es reme#ii specifice #e re#ucere a stresu ui ce se concentrea&5 pe 6n 5turarea congestii or #in c%a3re e p exu ui so ar . In timpu ap ic5rii te%nici or! s5 ai 6ncre#ere 6n sentimente e 8i impresii e ta e. Ascu t5)7i corpu 8i accept5 sentimente e! impresii e 8i emo7ii e pe care 7i e arat5., 4. 6ncearc5 un timp me#ita7ia #e 6n7e egere #up5 care 6ntoarce)te 8i 6ncearc5 te%nici e #e 6n 5turare. +ac5 nici una #intre so u7ii e #e mai sus nu func7ionea&5 #up5 o perioa#5! ar trebui s5 6ncerci o terapie mai tra#i7iona 5 cu un profesionist cu experien75 6n tratarea prob eme or fi&ice #e s5n5tate pro$ocate 6n p an emo7iona . Sau cu un specia ist 6n %ipnotism sau bioenergie. Acum! s5 continu5m cu exerci7ii e. Exercitii pentru concep7ii or imitati$e cu a*utoru con8tienti&5rii #e sine Te%nica aceasta este eficient5 #ac5 o ap ici atunci c9n# timpu nu te presea&5 8i 67i po7i $e#ea #e treab5 ini8tit 8i f5r5 6ntreruperi. Aici este pre&entat un 6ntreg proces. -e m5sur5 ce te $ei sim7i mai bine ucr9n# cu 8ine e! respecti$ subcon8tientu ! po7i scurta anumite p5r7i ) #e exemp u! partea #e re axare. Totu8i! p9n5 $ei reu8i s5 o #eprin&i! este bine s5 o ap ici pas cu pas. Ar fi o i#ee bun5 s5 6nregistre&i instruc7iuni e pe caset5 pentru a nu reciti cartea a fiecare pas. Astfe $ei atinge un gra# mai 6na t #e re axare. /. A8a&5)te 6ntr)un scaun confortabi . Ar trebui s5 fii re axat! iar camera s5 fie 6n obscuritate. Totu8i! 6ncearc5 s5 nu fii prea re axat! iar camera s5 nu fie prea 6ntunecat5! pentru c5 a tfe $ei a#ormi. 4. Inc%i#e oc%ii. -entru a te re axa mai #eparte! respir5 #e opt ori. G5)o 6ncet 8i trage aeru c9t mai a#9nc 6n p 5m9ni. ;. Este mai simp u s5 intri 6n eg5tur5 cu subcon8tientu #ac5 e este re axat! 8i e mai u8or s5)7i re axe&i mintea #ac5 67i re axe&i corpu . A8a c5! 6ncepe prin a)7i re axa treptat corpu ! 6ncepe #e a #egete e #e a picioare spre cap sau in$ers. Con8tienti&ea&5 fiecare parte a corpu ui 8i spune)7i 6ncet. <Aceasta partea a corpu ui meu '#egete e picioare or( 6mi este #ep in re axat5,. Inspir5 6n partea respecti$5 a corpu ui! expir5! apoi treci mai #eparte. -e m5sur5 ce respiri! imaginea&5)7i c5 re axarea 67i $ine 6n acea parte a corpu ui prin interme#iu inspira7iei! iar tensiunea este e iminat5 prin expira7ie. Iat5 o or#ine #e re axare fi&ic5 pe care o po7i 6ncerca. /. -icioru #rept 6mpreun5 cu #egete e 4. Genunc%iu #rept! por7iunea picioru ui #e sub genunc%i ; . Coapsa #reapt5 @. -icioru st9ng 6mpreun5 cu #egete e A. Genunc%iu st9ng! por7iunea picioru ui #e sub genunc%i B. Coapsa st9ng5 I >o #uri! pe $is 8i fese D. -artea #in fa75 a ab#omenu ui L . -ieptu /C. 2ona ombar5 //. Co oana $ertebra 5

/C4

/4. -artea toracic5 a spate ui /;. "9na #reapt5 /@. 6nc%eietura m9inii 8i antebra7u #rept /A. Cotu 8i bra7u #rept /B. "9na st9ng5 /I. 6nc%eietura m9inii 8i antebra7u st9ng /D. Cotu 8i bra7u st9ng /L. G9tu 8i aringe e 4C. "axi aru inferior 4/. Ga7a 44.Capu "u te persoane consi#er5 c5 numai exerci7iu #e re axare #iminuea&5 simptome e fi&ice. 6n starea #e ini8te! obser$5 ce anume sim7i 8i un#e se manifest5 sen&a7ii e respecti$e 6n corpu t5u. / Respir5 ini8tit 8i f5r5 &gomot. 4. Con8tienti&ea&5)7i tot corpu . Nu 6ncerca s5 con8tienti&e&i numai o singur5 parte a corpu ui! 6n ca& c5 mintea con8tient5 este atras5 #e o anumit5 &on5! nu)i nimic. Nu 6ncepe 6ns5 cu g9n#u c5 $rei s5)7i con8tienti&e&i picioru st9ng sau capu . a)o ca pe o scanare intern5 a 6ntregu ui t5u corp. ;. Obser$5 6n p an menta orice sen&a7ie sau impresie care apare pe m5sur5 ce #e$ii con8tient #e corpu t5u. Acor#5 aproximati$ A minute acestei scan5ri genera e. @. +ac5 suferi #e o #urere sau #e o afec7iune anume! con8tienti&ea&5 &ona sau #urerea respecti$5. A. +ac5 te #oare capu ! simte toate sentimente e pe care 7i e pro$oac5 #urerea #e cap. +ac5 te #oare burta! spate e sau suferi #e anumite #ureri emo7iona e! concentrea&5)te pe &one e respecti$e. Con8tienti&ea&5 c9t mai profun# &ona sau #urerea respecti$5. B. Gii ini8tit 8i obser$5 ceea ce sim7i. Re axat! con8tienti&ea&5 orice sen&a7ie sau sentiment ce apare. S5 ai tot timpu 6ncre#ere 6n ceea ce sim7i. Nu fi critic. Nu trage conc u&ii asupra moti$u ui pentru care sim7i une e ucruri. I. +ac5 6mpotri$irea 67i spore8te sau sim7i o ne ini8te accentuat5! e #oar subcon8tientu t5u! care 6ncearc5 s5)7i comunice. Te cufun&i 6ntr)o &on5 care p9n5 atunci 7i s)a sustras aten7iei. Subcon8tientu a 6ngropat aco o ni8te emo7ii negati$e. +ac5 nu #e$ine inconfortabi ! concen)trea&5)7i aten7ia pe acea &on5. Gii una cu sen&a7ia= fii cu a#e$5rat con8tient #e ea. Respir5 6n continuare ini8tit 8i profun#. 'Not5. +ac5! 6n orice moment! sen&a7ia #e$ine prea intens5 ori inconfortabi 5! #esc%i#e oc%ii 8i pune cap5t 8e#in7ei. -o7i 6ncerca mai t9r&iu.( D. +ac5 te concentre&i pe o emo7ie negati$5 sau pe o concep7ie imitati$5 8i e8ti 6n stare s5 r5m9i cu ea! ar trebui s5 #escoperi c5 ea trece sau pier#e #in intensitate 6ntr)un timp scurt. -oate fi 6n 5turat5 #efiniti$ sau numai temporar. -oate se $a 6ntoarce a sf9r8itu 8e#in7ei! 6ns5! atunci c9n# $ei re ua 8e#in7a #e con8tienti&are #e sine! $ei a$ea mai mu te cuno8tin7e #espre ea. 1ei ucra #in nou pe acea &on5 8i $ei ob7ine o perioa#5 #e re axare mai 6n#e ungat5. >i tot a8a! $ei reu8i 6n ce e #in urm5 s5 storci #e energie emo7ia negati$5 8i s5 o 6n 5turi #in corpu t5u energetic. L. La 6nc%eierea 8e#in7ei! mu 7ume8te subcon8tientu ui pentru a*utor! #esc%i#e oc%ii 8i 6ntin#e)te pu7in 6nainte #e a te ri#ica 8i #e a 6ncepe s5 te mi8ti sa faci cati$a pasi. G9n#irea superioar5

/C;

-rin g9n#irea superioaae re&o $am o prob em5 a un ni$e mai 6na t ) pornin# c9t mai aproape #e surs5! cum s)ar spune ) $ei a$ea re&u tate ime#iate! mai eficiente 8i mai #urabi e. G9n#irea superioar5 este o form5 #e con8tienti&are a$ansat5 ce te a*ut5 s5 6n 5turi emo7ii e negati$e! traume e 8i concep7ii e imitati$e in$it9n#u)7i subcon8tientu a #ia og 8i fo osin# con8tienti&area non))critic5 pentru a scoate a i$ea 5 emo7ia! trauma sau concep7ia imitati$5 ascuns5 6n corpu t5u. G9n#irea superioar5 presupune 8apte pa8i. /. re axea&5)te fi&ic 8i menta = 4. 6n#reapt5)7i con8tienti&area non)critic5 asupra prob emei= ;. porne8te in #ia og cu 8ine e! fo osin# ce e patru 6ntreb5ri #e 6nceput. ) oare #e ce se 6nt9mp 5 'prob ema 6n cau&5( M ) ce anume repre&int5 'prob ema 6n cau&a(,M ) #e ce mi se 6nt9mp 5 mie M Sau! a tfe . care ar fi scopu u tim 'a faptu ui c5 am prob ema respecti$5(M ) #e a ce concep7ie am pornit ca s5 cree& 'aceast5 prob em5( M @. 6n#reapt5)7i con8tienti&area non)critic5 spre &ona afectat5 pentru a $e#ea ce emo7ii! amintiri traumatice sau concep7ii imitati$e ar putea fi 6ngopate aco o #in cau&5 c5 nu e) ai #at aten7ia cu$enit5= A. i#entific5 trauma #escoperit5 8i con8tienti&ea&)o f5r5 a fi critic= B. simte sen&a7ia sau a#e$5ru emo7iei respecti$e= I. uit5 #e ea. Te%nica #e fa75 se ba&ea&5 6n principa pe #ia ogu cu 8ine e! 6n ce mai bun ca&! ar trebui s5 aib5 #e c98tigat at9t atura con8tient5 a min7ii! c9t 8i subcon8tientu . -otri$it acestui punct #e $e#ere! con$ersa7ia #ifer5 #e a persoan5 a persoan5! 6n func7ie #e prob ema fiec5ruia! astfe c5 nu exist5 un anumit scenariu pe care s5)/ fo oseasc5 oricine. Ce e patru 6ntreb5ri #e mai sus sunt totu8i ce e mai potri$ite pentru a ega un #ia og. Cea mai eficient5 abor#are este pur 8i simp u #e a pune 6n ap icare te%nica fami iari&5rii cu 6ntreb5ri e puse 8i cu mo#u #e manifestate a subcon8tientu ui '#e exemp u! o $oce interioar5! o tres5rire fi&ic5! o imagine subit5(! 6ncepe #ia ogu cu una #intre ce e patru 6ntreb5ri )sau cu una asem5n5toare ) 8i ucrea&5 cu r5spunsuri e pe care e prime8ti. Apoi! a#resea&5 6ntreb5ri care s5 te a#uc5 mai aproape #e emo7ia negati$5! amintirea traumatic5 sau concep7ia imitati$5 ascuns5 6n corpu t5u. EJERCI]IUL pentru 6n 5turarea emo7ii or negati$e 8i a concep7ii or imitati$e cu a*utoru g9n#irii superioare +up5 ce te obi8nuie8ti s5 ucre&i cu subcon8tientu ) a#ic5 s5 6n7e egi #iferite e mo#uri 6n care 67i comunic5 ) po7i 6ncepe procesu #e g9n#ire superioar5 oric9n#. a ser$iciu! acas5! 6n timp ce con#uci ma8ina sau a8tept9n# pe cine$a a o 6nt9 nire. Totu8i! 6n prima fa&5 a practic5rii g9n#irii superioare! g5se8te un moment 8i un ca#ru potri$it! ca s5 fii ini8tit 8i sa nu te #eran*e&e nimeni! pentru a putea atinge un ni$e c9t mai mare #e re axare. a)o pas cu pas. /. 6ncepe cu aceia8i trei pa8i #e a exerci7iu anterior.. A8a&5)te confortabi 6ntr)un scaun! respir5 a#9nc 8i re axea&5)7i treptat corpu . 4. 6n po&i7ia respecti$5! re axat 8i confortabi ! cu oc%ii 6nc%i8i! concentrea&5)te pe prob ema #e s5n5tate 8i pe simptome. '1om fo osi co ita ca exemp u.( Con8tienti&ea&5 &ona 6n care se manifest5 prob ema respecti$5. Concentrea&5)te pe stomac 8i ab#omen. -5strea&5)7i obiecti$itatea! 6ncearc5 s5 nu te a8i cuprins #e ne ini8te. Nu formu a critici.

/C@

Nu te 6n$ino$57i #in cau&a prob emei pe care o ai 8i nu te sup5ra pe tine 6nsu7i! nici nu in$oca sentimentu c5 trupu t5u este #ominat #e o anumit5 insuficien75 fi&ic5 sau o anumit5 structur5 emo7iona 5. -ur 8i simp u fii con8tient #e simptome e &onei respecti$e a corpu ui 6ntr)un mo# obiecti$. +ac5! pe m5sur5 ce faci exerci7iu ! $ei sim7i crampe! ba onare sau a te simptome! ori #ac5 simptome e respecti$e 6ncep c%iar atunci! simte) e! recunoa8te) e 8i accept5) e a8a cum ai proce#at 8i a primu exerci7iu 6ns5 nu te 5sa cop e8it #e $reo e$entua 5 stare #e #isconfort. Nici nu te 6n#ep5rta #e ea= pur 8i simp u accept)o a8a cum faci 8i cu ce e a te sentimente. Nu te gr5bi 8i continu5 s5 respiri a#9nc. ;. Acum! 6n ini8te! g5se8te)7i o 6ntrebare 6n minte. Go ose8te una #in ce e patru 6ntreb5ri #e 6nceput sau a ta asem5n5toare! 6n exemp u fo osit aici! ai putea s5 6ncepi cu <+e ce oare am crampeM Care ar fi cau&aM ,. "en7ine 6ntrebarea 6n mo# con8tient! pre7 #e c9te$a secun#e! #up5 care re axea&5)te! uit)o! 6ntoarce)te a starea #e con8tienti&are 8i a8teapt5 un r5spuns. Gii ca m c9t a8tep7i r5spunsu = nu fi ner5b#5tor sau insistent cu subcon8tientu t5u. Aminte8te)7i c5 r5spunsu poate fi $erba ! $i&ua ! tacti sau simbo ic. +e orice natur5 ar fi! ai 6ncre#ere 6n ceea ce prime8ti. @. R5spunsu a o 6ntrebare #uce a formu area a tei 6ntreb5ri 8i tot a8a! p9n5 $ei a*unge a ce mai 6na t ni$e a cau&ei prob emei ta e. S5 presupunem c5 prima #at5 prime8ti urm5toru r5spuns. <"u8c%ii nete&i #in intestine e me e se contract5,. "u 7ume8te subcon8tientu ui! #up5 care continu5 #ia ogu . Ai putea s5 6ntrebi apoi. <+e ce s5 se contracteM,. Iar r5spunsu $a fi. <-robabi c5 7in 6n5untru o emo7ie sau o traum5 cu care nu $reau sau nu pot s5 m5 confrunt,. -e m5sur5 ce)7i p5stre&i aten7ia non)critic5 asupra intestinu ui! ai putea s5 te 6ntrebi apoi. <Ce emo7ii sau traume 7in 6n interiorM O fi furie M Gric5M >i #ac5)i a8a! fa75 #e ce sau #e cineM ,. -robabi $ei mai $rea s5 $erifici #ac5 exist5 8i $reo concep7ie imitati$5 egat5 #e prob ema respecti$5! ca s5 6ntrebi a momentu potri$it 'care ar fi c%iar atunci(. <Ce fe #e concep7ie imitati$5 ar #a na8tere a prob ema respecti$5 Y 6mpre*ur5ri e respecti$e Y b ocarea energiei $in#ec5toare M ,. A. +e aici! r5spunsuri e se $or apropia #e principa a cau&5! a8a c5 fii atent 8i con8tient. R5spunsu ar putea $eni pe nea8teptate sau $a trebui s5 faci s5p5turi 8i s5 pui 8i a te 6ntreb5ri. "ai e posibi ca atura con8tient5 a min7ii ta e s5 fie mai protectoare 8i s5 nu)7i r5spun#5 c%iar atunci! sau 7i se pot agra$a u8or simptome e. Agra$area simptome or fi&ice este aproape 6ntot#eauna un semn c5 te apropii #e &ona #e care te)a <prote*at, subcon8tientu . +ac5 mintea ta se go e8te #intr)o #at5! este #e asemenea un semn c5 te apropii #e cau&a principa 5 a prob emei. B. 6n ca& c5 prime8ti r5spunsu ! mu 7ume8te subcon8tientu ui! #up5 care 6n#reapt5)7i un timp aten7ia non)critic5 spre emo7ie! traum5 sau amintire! a8a cum ai 6n$57at a exerci7iu #e con8tienti&are a sine ui. Stai nemi8cat 8i obser$5 ceea ce sim7i. R5m9i re axat 8i con8tient. Ai 6ntot#eauna 6ncre#ere 6n ceea ce sim7i. -ercepe ace sentiment sau a#e$5r a emo7iei! traumei sau amintirii! #ar nu fi critic. Apoi uit)o. Ar trebui s5 #escoperi c5 a trecut sau 8i)a pier#ut #in intensitate #estu #e repe#e. Ca 8i 6n ca&u con8tienti&5rii #e sine! probabi c5 simptomu fi&ic sau emo7ia $a re$eni mai t9r&iu 8i $ei fi ne$oit s5 faci mai mu te 8e#in7e. Totu8i! a fiecare 8e#in75 ar trebui s5 sim7i cum simptome e fi&ice 68i pier# #in intensitate 8i 6nc5rc5tura emo7iona 5 se mic8orea&5. I. +ac5 e8ti ne$oit s5 pui 8i a te 6ntreb5ri! continu5 p9n5 $ei primi un r5spuns sau p9n5 te $a cuprin#e obosea a. +ac5 sim7i c5 nu mai po7i sau obose8ti prea tare 6nainte #e a primi r5spunsuri e #e care ai ne$oie! sau 6nainte #e terminarea ce or /A)4C #e minute!

/CA

mu 7ume8te subcon8tientu ui pentru a*utor. D. +esc%i#e oc%ii 8i 6nc%eie 8e#in7a! 6ntin#e)te pu7in 6nainte #e a te ri#ica 8i a 6ncepe s5 te mi8ti. Stan#ar#e e me#icinei occi#enta e 6nt9mpin5 #ificu t57i 6n reme#ierea principa e or cau&e a e afec7iuni or cronice! func7iona e sau pe fon# emo7iona . "e#icina a opatic5 stan#ar# abor#ea&5 prob eme e #e s5n5tate a ni$e u manifest5rii or= pur 8i simp u tratea&5 simptome e

CURS JI1 GAN+IREA SU-ERIOARA G9n#irea superioar5 6n ca&u <criticu ui interior, B5rbatii #ar si femei e pot a$ea un _ a:uo=critic interior_ra:uo= foarte se$er! o $oce interioar5 care 6 ri#icu i&a permanent! spun9n#u) e ucruri #e genu . _ a:uo=Nu e8ti 6n#ea*uns #e bun_ra:uo= sau _ a:uo=N)ai s5 ai succes nicio#at5_ra:uo=! 8i a te e! 6n timpu ucru ui cu g9n#irea superioar5! ei trebuie a*utati s5 formu e&e c9te$a 6ntreb5ri pentru a stabi i o eg5tur5 cu criticu respecti$ 8i pentru a af a ce inten7ii _ a:uo=superioare_ra:uo= pot a$ea. +up5 atingerea unei re ax5ri treptate 8i #up5 ce i8i 6n#repta aten7ia obiecti$5! non)critic5 spre $ocea respecti$5! trebuie s5)8i 6ntrebe criticu interior ce anume 6ncerca s5 fac5 pentru e . Atunci e $)a simti #intr)o #at5 o sen&a7ie #e greutate 6n piept! apoi o amintire scurt5 #in copi 5rie! 6n urm5 cu mu ti ani! atunci trebuie sugerat _ a:uo=criticu ui_ra:uo= c5 poate era timpu si ca&u timpu ca criticu sa)si ia ta pasita si omu sa fie asat in pace..

Cei mai mu 7i #octori nu sunt instrui7i s5 fac5 a8a ce$a. "u te prob eme #e s5n5tate ) mai a es ce e func7iona e! recurente sau cronice! care s)au #o$e#it re&istente a inter$en7ii e me#ica e tra#i7iona e )pot fi tratate 6n mo# eficient #oar c5ut9n#u) e cau&e e a un ni$e superior. O asemenea cau&5 este 6n ce e #in urm5 una energetic5 8i! #e mu te ori! emo7iona 5. Te%nici #e 6n 5turare pot func7iona bine si pentru tine +up5 ce ai practicat #iferite e te%nici #e 6n 5turare! at9t #irecte! c9t 8i in#irecte! este foarte posibi s5 #escoperi c5 une e func7ionea&5 mai bine pentru tine #ec9t a te e. Sau c5 o anumit5 te%nic5 func7ionea&5 bine 6n ca&u unei prob eme anume! iar a t5 te%nic5 func7ionea&5 6n ca&u a tei prob eme. +e exemp u! ai putea #escoperi! #up5 ce $ei 6n$57a #espre respira7ia pranic5 6n cursuri e urmatoare! si c5 numai ea este extrem #e eficient5 pentru 6n 5turarea emo7ii or negati$e 8i a prob eme or egate #e stres! pe c9n# g9n#irea superioar5 este mai fo ositoare 6n ca&u concep7ii or imitati$e sau a fobii or mai a#9nc 6nr5#5cinate. La sf9r8itu urm5tore or cursuri! $ei citi #espre ca&uri #e ne ini8ti e pro$ocate #e prob eme coti#iene se poate scapa si numai cu a*utoru respira7iei pranice sau a te ca&uri #e migrene! grea75! #ureri atroce #e $e&ic5 8i insomnie in#use #e concep7ia

/CB

imitati$5 se fo oseste con8tienti&area #e sine 8i g9n#irea superioar5 pentru a a*unge a cau&a prob eme or ! care era bine ascunse in subconstient. +e asemenea! ai putea #escoperi c5 te%nici e #e manipu are a energiei ofer5 reme#ii rapi#e #e re#ucere a stresu ui! #ar este ne$oie s5 a#augi 8i con8tienti&are #e sine pentru a #e&$5 ui cau&a principa 5 a reac7ii or #e stres! 6ncearc5) e pe toate 8i apoi r5m9i a cea care 7i se potri$e8te. Nu 6ncerca s5 st5p9ne8ti toat5 gama #e te%nici 8i s5 e ap ici pe toate 6n orice 6mpre*urare. Scopu t5u este s5 ai rab#are sa e in$eti. EJERCITII 2ILNICE. 1om in#ica a sf9r8itu un program #e exerci7ii &i nice 6n 8ase pa8i! care cuprin#e sugestii #e structurare a practic5rii te%nici or. Giecare program $a inc u#e tot ce ai ucrat p9n5 6n momentu respecti$! precum 8i conso i#area exerci7ii or #in capito e e anterioare. La 6nceput! c9n# 6n$e7i no7iuni e #e ba&5! 6ncearc5 s5 faci exerci7iu ce pu7in /A)4C #e minute! 6n fiecare &i. -e m5sur5 ce progrese&i 8i 6n$e7i mai mu te te%nici! practica ta $a fi mai in#i$i#ua i&at5! concentr9n#u)se pe ne$oi e ta e! pe aptitu#ini 8i pe timpu pe care 6 ai a #ispo&i7ie. Ai #e a es 6ntre mu te exerci7ii #in care s5)7i faci propriu t5u program. Bine6n7e es! cu c9t exerse&i mai mu t! cu at9t te $ei #e&$o ta mai rapi#! 6ns5 nu trebuie s5 cre&i c5 este ne$oie #e ore 6ntregi #e antrenament pe &i pentru a a$ea beneficii energetice 8i #e s5n5tate. O practic5 constant5 8i mo#erat5! #e aproximati$ ;C #e minute pe &i! 67i $a a#uce re&u tate exce ente. Te%nici e #e 6n 5turare #irect5. Exersea&5 te%nici e #e 6n 5turare #irect5 ) con8tienti&area #e sine 8i g9n#irea superioar5! exerci7ii e #in cursu JII si JIII ! 6n func7ie #e ne$oi e ta e! urm9n# norme e #e mai *os . ) se pot practica &i nic! sau c%iar #e c9te$a ori pe &i! p9n5 ce prob ema este 6n 5turat5 8i nu mai sim7i 6n corp emo7ia negati$5 sau concep7ia imitati$5= ) fiecare 8e#in75 trebuie s5 fie #e /C)4C #e minute! 6n func7ie #e capacitatea ta #e men7inere a aten7iei f5r5 un efort prea mare= ) #ac5 obose8ti sau nu te sim7i bine 6nainte #e terminarea ce or 4C #e minute! 6nc%eie pur 8i simp u 8e#in7a 8i 6ncearc5 mai t9r&iu sau a #oua &i= ) c%iar #ac5 nu ai prob eme ce so icit5 ucru cu e e! este important s5 practici te%nici e #e 6n 5turare #irect5 pentru a reu8i s5 6n7e egi 6n ce fe comunic5 subcon8tientu cu tine. Respira7ia pranic5 este cea mai simp 5 ) 8i! cea mai puternic5 te%nica #e auto$in#ecare Respir5 a#9nc ) respira7ia pranic5 S5 spunem c5 respira7ia ta este perfect norma 5. Inspiri 8i expiri #e aproximati$ #ou5spre&ece ori pe minut! inspir9n# 8i expir9n# aeru prin ce e AC p9n5 a DC mi ioane #e a $eo e 'micii saci #e aer #in p 5m9ni ce absorb oxigenu (. S5 mai spunem c5 respira7ia nu 7i)e 6ngreunat5 #e prob eme precum a ergii sau astm 8i c5 nu fume&i. -e scurt! 67i iei toat5 cantitatea #e oxigen necesar5 ca s5)7i #uci $ia7a. Te sim7i bine 8i! #in c9te 8tii! respira7ia 67i este 6n regu 5. +ac5 te)ar 6ntreba cine$a cum 67i este respira7ia! probabi i)ai spune c5 e norma 5. +e fapt! 7i se pare c5 e norma 5. Respira7ia norma 5 este 6ns5 #oar respira7ie <suficient5,. Nu este nici ce mai bun! nici ce mai s5n5tos mo# #e a respira. C%iar #ac5 respira7ia norma 5 este suficient5 pentru generarea unei cantit57i suficiente #e energie menit5 s5 sus7in5 $ia7a #e &i cu &i! ea nu este suficient5 pentru a genera cantitatea 8i ca itatea pranei necesare unor sc%imb5ri ra#ica e a e st5rii #e s5n5tate. +e aceea trebuie s5 6n$e7i respira7ia pranic5! in cei 8ase pa8i spre auto$in#ecare. Respira7ia pranic5 poate fi 6n$57at5 6n c9te$a minute. O po7i st5p9ni 6n c9te$a &i e 8i 6i po7i sim7i re&u tate e benefice

/CI

aproape ime#iat. G9n#irea superioar5 6n ca&u <criticu ui interior, B5rbatii pot a$ea un _ a:uo=critic interior_ra:uo= foarte se$er! o $oce interioar5 care 6 ri#icu i&a permanent! spun9n#u)i ucruri #e genu . _ a:uo=Nu e8ti 6n#ea*uns #e bun_ra:uo= sau _ a:uo=N)ai s5 ai succes nicio#at5_ra:uo=! 8i a te e! 6n timpu ucru ui cu g9n#irea superioar5! e trebuie a*utat s5 formu e&e c9te$a 6ntreb5ri pentru a stabi i o eg5tur5 cu criticu respecti$ 8i pentru a af a ce inten7ii _ a:uo=superioare_ra:uo= a$ea. +up5 atingerea unei re ax5ri treptate 8i #up5 ce i8i 6n#repta aten7ia obiecti$5! non)critic5 spre $ocea respecti$5! trebuie s5)8i 6ntrebe criticu interior ce anume 6ncerca s5 fac5 pentru e . Atunci e $)a simti #intr)o #at5 o sen&a7ie #e greutate 6n piept! apoi o amintire scurt5 #in copi 5rie! 6n urm5 cu mu ti ani! atunci trebuie sugerat _ a:uo=criticu ui_ra:uo= c5 poate era timpu si ca&u timpu ca criticu sa)si ia ta pasita si omu sa fie asat in pace..

Cei mai mu 7i #octori nu sunt instrui7i s5 fac5 a8a ce$a. "u te prob eme #e s5n5tate ) mai a es ce e func7iona e! recurente sau cronice! care s)au #o$e#it re&istente a inter$en7ii e me#ica e tra#i7iona e )pot fi tratate 6n mo# eficient #oar c5ut9n#u) e cau&e e a un ni$e superior. O asemenea cau&5 este 6n ce e #in urm5 una energetic5 8i! #e mu te ori! emo7iona 5. Te%nici #e 6n 5turare pot func7iona bine si pentru tine +up5 ce ai practicat #iferite e te%nici #e 6n 5turare! at9t #irecte! c9t 8i in#irecte! este foarte posibi s5 #escoperi c5 une e func7ionea&5 mai bine pentru tine #ec9t a te e. Sau c5 o anumit5 te%nic5 func7ionea&5 bine 6n ca&u unei prob eme anume! iar a t5 te%nic5 func7ionea&5 6n ca&u a tei prob eme. +e exemp u! ai putea #escoperi! #up5 ce $ei 6n$57a #espre respira7ia pranic5 6n cursuri e urmatoare! si c5 numai ea este extrem #e eficient5 pentru 6n 5turarea emo7ii or negati$e 8i a prob eme or egate #e stres! pe c9n# g9n#irea superioar5 este mai fo ositoare 6n ca&u concep7ii or imitati$e sau a fobii or mai a#9nc 6nr5#5cinate. La sf9r8itu urm5tore or cursuri! $ei citi #espre ca&uri #e ne ini8ti e pro$ocate #e prob eme coti#iene se poate scapa si numai cu a*utoru respira7iei pranice sau a te ca&uri #e migrene! grea75! #ureri atroce #e $e&ic5 8i insomnie in#use #e concep7ia imitati$5 se fo oseste con8tienti&area #e sine 8i g9n#irea superioar5 pentru a a*unge a cau&a prob eme or ! care era bine ascunse in subconstient. +e asemenea! ai putea #escoperi c5 te%nici e #e manipu are a energiei ofer5 reme#ii rapi#e #e re#ucere a stresu ui! #ar este ne$oie s5 a#augi 8i con8tienti&are #e sine pentru a #e&$5 ui cau&a principa 5 a reac7ii or #e stres! 6ncearc5) e pe toate 8i apoi r5m9i a cea care 7i se potri$e8te. Nu 6ncerca s5 st5p9ne8ti toat5 gama #e te%nici 8i s5 e ap ici pe toate 6n orice 6mpre*urare. Scopu t5u este s5 ai rab#are sa e in$eti.

CURS J1

/CD

EJERCITII 2ILNICE. 1om in#ica a sf9r8itu un program #e exerci7ii &i nice 6n 8ase pa8i! care cuprin#e sugestii #e structurare a practic5rii te%nici or. Giecare program $a inc u#e tot ce ai ucrat p9n5 6n momentu respecti$! precum 8i conso i#area exerci7ii or #in capito e e anterioare. La 6nceput! c9n# 6n$e7i no7iuni e #e ba&5! 6ncearc5 s5 faci exerci7iu ce pu7in /A)4C #e minute! 6n fiecare &i. -e m5sur5 ce progrese&i 8i 6n$e7i mai mu te te%nici! practica ta $a fi mai in#i$i#ua i&at5! concentr9n#u)se pe ne$oi e ta e! pe aptitu#ini 8i pe timpu pe care 6 ai a #ispo&i7ie. Ai #e a es 6ntre mu te exerci7ii #in care s5)7i faci propriu t5u program. Bine6n7e es! cu c9t exerse&i mai mu t! cu at9t te $ei #e&$o ta mai rapi#! 6ns5 nu trebuie s5 cre&i c5 este ne$oie #e ore 6ntregi #e antrenament pe &i pentru a a$ea beneficii energetice 8i #e s5n5tate. O practic5 constant5 8i mo#erat5! #e aproximati$ ;C #e minute pe &i! 67i $a a#uce re&u tate exce ente. Te%nici e #e 6n 5turare #irect5. Exersea&5 te%nici e #e 6n 5turare #irect5 ) con8tienti&area #e sine 8i g9n#irea superioar5! exerci7ii e #in cursu JII si JIII ! 6n func7ie #e ne$oi e ta e! urm9n# norme e #e mai *os . ) se pot practica &i nic! sau c%iar #e c9te$a ori pe &i! p9n5 ce prob ema este 6n 5turat5 8i nu mai sim7i 6n corp emo7ia negati$5 sau concep7ia imitati$5= ) fiecare 8e#in75 trebuie s5 fie #e /C)4C #e minute! 6n func7ie #e capacitatea ta #e men7inere a aten7iei f5r5 un efort prea mare= ) #ac5 obose8ti sau nu te sim7i bine 6nainte #e terminarea ce or 4C #e minute! 6nc%eie pur 8i simp u 8e#in7a 8i 6ncearc5 mai t9r&iu sau a #oua &i= ) c%iar #ac5 nu ai prob eme ce so icit5 ucru cu e e! este important s5 practici te%nici e #e 6n 5turare #irect5 pentru a reu8i s5 6n7e egi 6n ce fe comunic5 subcon8tientu cu tine.

Respira7ia pranic5 este cea mai simp 5 ) 8i! cea mai puternic5 te%nica #e auto$in#ecare Respira7ia pranic5 )Respir5 a#9nc S5 spunem c5 respira7ia ta este perfect norma 5. Inspiri 8i expiri #e aproximati$ #ou5spre&ece ori pe minut! inspir9n# 8i expir9n# aeru prin ce e AC p9n5 a DC mi ioane #e a $eo e 'micii saci #e aer #in p 5m9ni ce absorb oxigenu (. S5 mai spunem c5 respira7ia nu 7i)e 6ngreunat5 #e prob eme precum a ergii sau astm 8i c5 nu fume&i. -e scurt! 67i iei toat5 cantitatea #e oxigen necesar5 ca s5)7i #uci $ia7a. Te sim7i bine 8i! #in c9te 8tii! respira7ia 67i este 6n regu 5. +ac5 te)ar 6ntreba cine$a cum 67i este respira7ia! probabi i)ai spune c5 e norma 5. +e fapt! 7i se pare c5 e norma 5. Respira7ia norma 5 este 6ns5 #oar respira7ie <suficient5,. Nu este nici ce mai bun! nici ce mai s5n5tos mo# #e a respira. C%iar #ac5 respira7ia norma 5 este suficient5 pentru generarea unei cantit57i suficiente #e energie menit5 s5 sus7in5 $ia7a #e &i cu &i! ea nu este suficient5 pentru a genera cantitatea 8i ca itatea pranei necesare unor sc%imb5ri ra#ica e a e st5rii #e s5n5tate. +e aceea trebuie s5 6n$e7i respira7ia pranic5! in cei 8ase pa8i spre auto$in#ecare. Respira7ia pranic5 poate fi 6n$57at5 6n c9te$a minute. O po7i st5p9ni 6n c9te$a &i e 8i 6i po7i sim7i re&u tate e benefice

/CL

aproape ime#iat. Tipuri e #e respira7ie G9n#e8te)te a p 5m9ni ca fiin# 6mp5r7i7i 6n treimi. Respira7ia c a$icu ar5 este respira7ia #in $9rfu p 5m9ni or! nu 8i mai 6n profun&ime Ea se rea i&ea&5 prin ri#icarea c a$icu ei 8i a umeri or 6n timpu inspira7iei 8i p5str9n# restu torsu ui nemi8cat. Respira7ia c a$icu ar5 este ce mai superficia tip #e respira7ie. A#uce oxigen numai 6n treimea #in $9rf a p 5m9ni or. "u te femei! mai a es ce e care au a$ut copii! fac u& #e respira7ie c a$icu ar5. Sarcina e face pe femei e gra$i#e s5 nu poat5 respira a#9nc! iar ce e nou5 uni #e respira7ie superficia 5 #e$in un obicei #5un5tor c%iar 8i #up5 na8tere. +ar exist5 8i mu 7i b5rba7i ce respir5 a fe ! mai a es suprapon#era ii. B5rba7ii care au <cauciuc #e re&er$5, stau tot timpu g9rbo$i7i! ceea ce 6mpie#ic5 respira7ia profun#5! iar ei n)au 6n$57at nicicum s5 respire astfe . +e fapt! mu 7i oameni s)au apucat #e fumat 8i #in cau&a sentimentu ui #e satisfac7ie pe care 6 au atunci c9n# inspir5 oxigen ) E c%iar mai mu t #ec9t fum ) mai a#9nc 6n p 5m9ni! 6n timpu actu ui #e respira7ie. Respira7ia pranic5 poate fi o ca e eficient5 #e a te 5sa #e fumat. Respira7ia intercosta 5 6nseamn5 ump erea cu aer a treimii #in $9rf a p 5m9ni or 8i continuarea respira7iei 6n partea #in mi* oc a p 5m9ni or . Respira7ia intercosta 5 se rea i&ea&5 prin ri#icarea c a$icu ei! umeri or 8i cutiei toracice! 8i 6mpingerea coaste or 6n afar5. +e8i mu 7i oameni respir5 astfe ! respira7ia intercosta 5 este mai 6nt9 nit5 8i mai u8or #e obser$at a at e7i! 6n timpu concursuri or. Atunci c9n# $e&i un *uc5tor #e basc%et sau #e tenis! ori pe cine$a care practic5 un sport aerobic! iar pieptu or &$9cne8te! iat5 o form5 exagerat5 #e respira7ie intercosta 5. Respira7ia #iafragmatic5 6nseamn5 respira7ia 8i ump erea prime or #ou5 treimi #in p 5m9ni! #up5 care se continu5 p9n5 6n u tima treime a p 5m9ni or O mai numim respira7ie ab#omina 5 sau pranic5. 6n ca&u respira7iei ab#omina e! e$i#ent! aeru nu intr5 6n ab#omen 6n timpu respira7iei ) ar fi o imposibi itate anatomic5. -ur 8i simp u 6nseamn5 c5! 6n timp ce respiri! 67i extin&i mu8c%ii ab#omina i fronta i 8i atera i #e sub cutia toracic5 pentru a permite #iafragmei s5 se re axe&e 8i s5 se ase u8or 6n *os. Apoi! 6n timp ce #iafragma face mi8carea respecti$5! inspiri aer 6n ce e #ou5 treimi #e sus a e p 5m9ni or 8i mai apoi 6n u tima treime. Respira7ia pranic5 este o respira7ie comp et5. Toate fiin7e e au capacitatea 6nn5scut5 #e a asimi a prana 6n timpu respira7iei. C%iar 8i o respira7ie superficia 5 atrage oarece cantitate #e aer 6n toate ce e trei por7iuni a e p 5m9ni or. Un test ra#io ogie! numit <perfu&ia $enti a7iei,! urm5re8te aeru in%a at 6n p 5m9ni 8i arat5 c5 p9n5 8i oamenii care respir5 superficia inspir5 o anumit5 cantitate #e aer 6n partea mai profun#5 a p 5m9ni or. Totu8i! 6n ca&u respira7iei pranice! se in%a ea&5 o cantitate mai mare #e aer 6n p 5m9ni! iar o respira7ie comp et5 are a$anta*e semnificati$e pentru s5n5tate 8i energie. +e ce nu respir5m corect A8a#ar! #e ce nu respir5m corect M +e ce nu practic5m 6n mo# automat 8i incon8tient respira7ia ab#omina 5! f5r5 s5 ne 6n$e7e a tcine$aM Iat5 principa e e moti$e.

//C

X Impunerea posturii. +e a o $9rst5 frage#5! suntem 6n$57a7i s5 a#opt5m o postur5 nepotri$it5 respira7iei ab#omina e. La 8coa 5! copii or i se spune s5 <7in5 capu sus,! 6n armat5! recru7i or i se or#on5. <-ieptu 6nainteP,. Iar mo#e e e actua e #e form5 8i atrac7ie fi&ic5 scot 6n e$i#en75 o 7inut5 impo&ant5! stomacu p at 8i partea #e *os a co oanei curbat5 6nspre spate. +ar #e aici re&u t5 o po&i7ie ce 6ngreunea&5 respira7ia 6n profun&ime. X -5str5m emo7ii negati$e 8i tensiune 6n mu8c%ii pieptu ui 8i ai ab#omenu ui. Ai fost $reo#at5 at9t #e speriat! furios ori stresat 6nc9t s5 sim7i c5 nu mai ai aerM +up5 cum ai citit 6n cursuri transpunem #eseori emo7ii e negati$e 8i stresu 6n p an fi&ic= subcon8tientu e 7ine cu for7a 6n corp. +e8i se poate 6nt9mp a 6n orice parte a muscu aturii! pieptu 8i ab#omenu sunt &one e ce e mai expuse tensiunii muscu are! iar mu8c%iu #iafragmei este cu at9t mai $u nerabi . Tensiunea #in #iafragm5 se manifest5 ca un spasm sau o contrac7ie! ceea ce 6ngreunea&5 cobor9rea #iafragmei pentru efectuarea unei respira7ii profun#e. X Incon8tien7a. "u 7i #intre noi pur 8i simp u nu 8tiu c5 a$em posibi itatea #e a respira mai profun# 8i mai eficient 8i c5 respira7ia 6n profun&ime este mai s5n5toas5. Ne)am obi8nuit s5 respir5m superficia ! 6n partea #e sus a p 5m9ni or! 8i nu ne #5m seama 6n ce manier5 puternic5 8i comp et5 am putea respira #e fapt. Respira7ia ab#omina 5 este respira7ia norma 5. +ac5 nu cre&i! uit5)te a un sugar ce #oarme 6n p5tu7u ui. 6n timp ce respir5! ab#omenu i se ri#ic5 8i i se coboar5! 6ncet 8i ritmic. N)ai s5)i $e&i pieptu ! c a$icu a sau umerii mi8c9n#u)se 6n timpu respira7iei. Numai #up5 ce 6naint5m 6n $9rst5 8i ne maturi&5m pe p an fi&ic! con#i7ia socia 5! stresu 8i tensiunea ne 6mpie#ic5 s5 a$em o respira7ie norma 5. In afara faptu ui c5 respira7ia ab#omina 5 sau pranic5 este! #e fapt! cea norma 5! tra#i7ii e e&oterice spiritua e ne 6n$a75 c5 ea repre&int5 c%eia s5n5t57ii 8i a energiei persona e. G9n#e8te)te c5 sunt mu te statui tra#i7iona e repre&ent9n#u)/ pe Bu##%a cu o burt5 moa e! rotun#5 8i proeminent5. Conform stan#ar#e or contemporane #e form5 8i for75 fi&ica! Bu##%a pare s5 aib5 o s5n5tate #ep orabi 5! 6ns5 pentru mae8trii spiritu ui 8i energiei! p9ntece e este centru for7ei. Un b5rbat cu o burt5 asem5n5toare ce ei a ui Bu##%a ar putea respira profun# 8i puternic! gener9n# enorme cantit57i #e energie pentru a)8i 6mbun5t57i s5n5tatea persona 5 sau i uminarea spiritua 5. Statui e ui Bu##%a repre&int5 o persoan5 care 8tie s5 respire a#ec$at! o persoan5 ce se bucur5 #e mu t5 energie 8i $ita itate. A$anta*e e respira7iei pranice Respira7ia pranic5 are a$anta*e fi&io ogice 8i energetice consi#erabi e. -rincipa e e a$anta*e fi&io ogice sunt . ) func7ionarea 6mbun5t57it5 a sistemu ui #e e iminare a re&i#uri or organice= ) func7ionarea 6mbun5t57it5 a sistemu ui car#io$ascu ar= ) o #iafragm5 mai puternic5 8i mai sup 5! cu efecte benefice asupra 6ntregu ui corp 8i a min7ii ta e. -rintre principa e e a$anta*e energetice se num5r5 . ) capacitate sporit5 #e generare a pranei #e ca itate superioar5= ) 6n 5turarea in#irect5 a emo7ii or negati$e! a traume or 8i a concep7ii or imitati$e= ) m5rirea #imensiuni or cor#onu ui spiritua . 'Cor#onu spiritua este un fir ce eag5 c%a3ra cre8tetu ui #e 8ine e superior sau suf et. Repre&int5! #e asemenea! supapa principa 5 prin care se e imin5 #in corpu energetic prana congestionat5 sau impur5 8i

///

prin care se asimi ea&5 prana proasp5t5. Totu8i! prana impur5! 6n afara faptu ui c5 67i contaminea&5 corpu energetic! mic8orea&5 #iametru cor#onu ui spiritua ! #eoarece astup5 supapa men7ionat5 mai sus. Respira7ia pranic5 atrage enorme cantit57i #e prana #e ca itate superioar5 ce cur575 supapa 8i m5resc #imensiuni e cor#onu ui spiritua .( -entru a 6n7e ege mai bine cum se pro#uc a$anta*e e respira7iei ! pranice! s5 ana i&5m mai 6n#eaproape geografia intern5 a trunc%iu ui t5u! concentr9n#u)ne pe #iafragm5. +iafragma este un strat muscu ar #e forma unui #isc care 6mparte ca$itatea toracic5 6n #ou5 pe ori&onta Ata8at5 #e cap5tu coaste or 8i 6ntin&9n#u)se spre spate 8i pu7in 6n *osu $ertebre or ombare! ea este foarte f exibi 5! repre&ent9n# toto#at5 unu #intre cei mai re&isten7i 8i mai puternici mu8c%i. +iafragma ac7ionea&5 ca un perete 6ntre sistemu car#io)pu monar 8i ce #igesti$. este o po#ea pentru inim5 8i p 5m9ni 8i un ta$an pentru stomac! intestine! sp in5! ficat! pancreas 8i rinic%i! nu este foarte mu t oc 6n piept 8i 6n ab#omen= organe e stau ipite unu #e ce 5 a t. A8a#ar! atunci c9n# se mi8c5 #iafragma! transmite mi8carea 8i organe or interne! ap ic9n#u) e un masa* intern. Ceea ce este bineP "i8carea #iafragmatic5 stimu ea&5 circu a7ia s9nge ui 8i a imfei 6n! prin 8i #in organe e #in piept 8i ca$it57i e ab#omina e. -arte important5 a sistemu ui t5u imunitar! imfa este o component5 ic%i#5 a s9nge ui! #e cu oare ga ben)fa#! sem5n9n# cu p asma. Con7ine eucocite! #e obicei nu 8i g obu e ro8ii! 6n timp ce s9nge e circu 5 prin corp! imfa se separ5 #e s9nge! scurg9n#u)se prin $ase e sanguine pentru a sc5 #a 7esuturi e #in corp #e un#e cu ege bacterii! re&i#uuri! toxine 8i c%iar ce u e tumora e i&o ate. Apoi a#uce resturi e ce u are 6napoi 6n gang ionii imfatici! care sunt ni8te mase #e 7esut imfatic oca i&ate prin tot corpu . Gang ionii imfatici #istrug resturi e 8i e e imin5. 'Cei mai cunoscu7i gang ioni imfatici sunt cei #e a g9t! pe 9ng5 maxi aru inferior! 6n ca&u unei infec7ii a tractu ui respirator superior! ei pot fi inf ama7i! iar #octoru 67i $a spune c5 ai <gang ionii umf a7i,.( Spre #eosebire #e sistemu circu ator! sistemu imfatic nu are o pomp5. S9nge e este 6mpins prin $ase #e c5tre inim5! 6n timp ce circu a7ia imfei este faci itat5 #e mi8c5ri e muscu are. Bra7e e 8i picioare e au mu 7i mu8c%i #e #imensiuni mari care pun imfa 6n mi8care! 6ns5 prin piept! ab#omen 8i pe $is! un#e se af 5 mu 7i gang ioni imfatici 6n 8i 6n *uru organe or! singura muscu atur5 #isponibi 5 6n sensu mi8c5rii ic%i#u ui imfatic este #iafragma. Lu9n# a cuno8tin75 #e aspecte e men7ionate! s5 ne 6ntoarcem a . A$anta*e e respira7iei pranice. Guncfionarea 6mbun5t57it5 a sistemu ui #e e iminare a re&i#uuri or organice! 6n timpu efectu5rii respira7iei pranice! #iafragma 7i se re axea&5 8i cap5t5 o ra&5 #e mi8care mai mare #ec9t atunci c9n# respiri 6ntr)un mo# mai superficia . Ea se mi8c5 mai 6n *os 6n ab#omen 6n timpu inspira7iei 8i mai 6n sus 6n cutia toracic5! 6n timpu expira7iei. "i8carea #e sus 6n *os a #iafragmei creea&5 o mai mare presiune intratora#c5 negati$5! efectu #e absorb7ie ce trage ic%i#u imfatic #in ab#omen 8i pe $is 6n piept! un#e se scurge 6n cana u toracic. +e aco o curge 6n una #intre $ene e ma*ore ce trece #e a bra7 spre piept 8i intr5 #in nou 6n f uxu sanguin! circu 9n# spre organe precum ficatu ! sp ina 8i p 5m9nii! pentru a e cur57a. Respira7ia pranic5 a*ut5 a procesu #e mi8care a imfei prin organe! 6mbun5t57in# astfe

//4

semnificati$ capacitatea #e #e&intoxicare a corpu ui. /. #renarea imfei 4. Gunc7ionarea 6mbun5t57it5 a sistemu ui car#io$ascu ar. Oxigenarea este procesu prin care oxigenu intr5 6n p 5m9ni prin interme#iu inspira7iei! iar #ioxi#u #e carbon iese afar5 prin expira7ie. Respira7ia pranic5 m5re8te oxigenarea #eoarece #istribuie mai mu t oxigen 6n ce e #ou5 treimi #in partea inferioar5 a p 5m9ni or! care $or a$ea o circu a7ie mu t mai bogat5 #e s9nge #ec9t treimea superioar5. Cea #in urm5 are o rat5 a circu a7iei sanguine #e o &ecime #e itru pe minut! treimea #in mi* oc #e #ou5 treimi #e itru pe minut! iar treimea inferioar5 #e un itru p9n5 a un itru 8i *um5tate pe minut. Rata circu a7iei sanguine repre&int5 cantitatea #e s9nge care trece prin 7esutu pu monar. +e $reme ce principa e e func7ii a e p 5m9ni or sunt #e a a#uce oxigen 8i #e a 6n#ep5rta #ioxi#u #e carbon #in f uxu sanguin! este ogic s5 faci cum$a s5 treac5 c9t mai mu t aer prin &one e pu monare care rea i&ea&5 ce mai eficient procesu #e oxigenare. Exact ceea ce face respira7ia pranic5. A*ut5 sistemu car#io$ascu ar s5 func7ione&e a cea mai mare capacitate! sporin# cantitatea #e oxigen ce intr5 6n p 5m9ni 8i re#uc9n# efortu f5cut #e inim5. ;. O #iafragm5 mai puternic5 8i mai sup 5. +up5 cum s)a spus mai #e$reme! p5str5m tensiune! stres 8i emo7ii negati$e 6n sau aproape #e #iafragm5. O #iafragm5 contractat5 poate a$ea ca efect o respira7ie superficia 5! sen&a7ie inconfortabi 5 #e str9ngere a pieptu ui 8i spasme a e stomacu ui! ce pot inf uen7a #igestia. -racticarea &i nic5 a respira7iei pranice 8i a exerci7ii or #e re axare a cutiei toracice #in pre&entu capito te $or a*uta s5)7i 6ntin&i #iafragma 8i s5 6n 5turi orice tensiune acumu at5 aco o. A$anta*e e energetice a e respira7iei pranice . Capacitate sporit5 #e generare a pranei #e ca itate superioar5. Rea i&9n# combina7ia #intre respira7ia pranic5 8i #ou5 te%nici numite ritm 8i reten76e! 67i $ei m5ri consi#erabi capacitatea #e generare a energiei. Ritmu 6nseamn5 s5 respiri 6n timp ce numeri! #e pi #5 inspira7ie c9t numeri p9n5 a opt 8i expira7ie p9n5 a patru 'D)@(! sau num5r9n# p9n5 a cinci at9t 6n timpu inspira7iei! c9t 8i a expira7iei 'A)A(. Ritmu #ifer5 6n func7ie #e minte 8i #e exerci7iu corpora . Woga! me#ita7ia! auto%ipno&a 8i arte e mar7ia e fo osesc ritmuri #e respira7ie ce a*ut5 a ca marea corpu ui 8i a impe&irea min7ii. Ritmu #e respira7ie pune un &i# 6ntre stimu ii exteriori 8i contro ea&5 p5 5$r5gea a creieru ui! con$ersa7ii e cu 8ine e 8i g9n#uri e a eatorii ce trec prin mintea ta 8i te 6mpie#ic5 s5 te re axe&i cu a#e$5rat. Astfe ! ritmu #e respira7ie prestea&5 aceea8i func7ie ca 8i #esc9ntece e sau repetarea mantre or 6n timpu me#ita7iei. foca i&ea&5 aten7ia. '"antra este un cu$9nt sau un sunet repetat continuu cu $oce tare sau 6n g9n#! 6n timpu me#ita7iei. Cea mai cunoscut5 mantr5 este O".( Totu8i! une e ritmuri #e respira7ie fac mai mu t #ec9t s5 ac7ione&e ca punct a foca i&5rii aten7iei sau ca mecanism #e reg are a ritmu ui= e e m5resc #e fapt cantitatea #e prana pe care o asimi e&i. Combin9n# ritmu a#ec$at cu a t5 te%nic5 puternic5 #e respira7ie! reten7ia! 67i po7i spori! exers9n# cu s9rg! capacitatea #e generare a energiei #e &ece ori sau c%iar mai mu t. Reten7ia 6nseamn5 s5)7i 7ii con8tient respira7ia timp #e o secun#5 6n timpu cic u ui respirator= este a#e$5ratu secret pentru o respira7ie c9t se poate #e energi&ant5. ]inerea respira7iei #up5 expira7ie este reten7ie goa 5! iar 7inerea respira7iei #up5 inspira7ie este reten7ie p in5. Reten7ia creea&5 un <efect #e suf ant5, pranic5. Exact cum suf ante e sunt fo osite pentru #ega*area unor curen7i concentra7i #e aer pentru a 6ntre7ine focu 6ntr)un

//;

8emineu! ritmu 8i reten7ia fo osesc un efect #e pompare simi ar pentru a foca i&a 8i m5ri efecte e natura e #e cur57are 8i energi&are a e pranei 6n corp. Ritmu 8i reten7ia 6mbun5t57esc 8i #istribuirea pranei! 6mping9n#)o mai a#9nc 8i mai cu for75 prin corp. Iat5 cum func7ionea&5 ritmu 8i reten7ia. 6n timpu reten7iei goa e! atunci c9n# 67i comprimi ab#omenu ! 67i #e&umf i p 5m9nii 8i 67i 7ii respira7ia pentru o c ip5! cree&i un $i# fi&io ogic 8i energetic. Se poate compara cu pau&a #e #up5 momentu 6n care 6nc%i&i #e tot o suf ant5! 6nainte s5 tragi 6napoi aer 6n ea. Atunci c9n# 6ncepi s5 inspiri contro at! 6n timpu intro#ucerii oxigenu ui 6n p 5m9ni! atragi #e asemenea cantit57i enorme #e prana 6n pori 8i c%a3re. 1ei a*unge s5 fii foarte energi&at. In timpu reten7iei p ine! atunci c9n# ab#omenu este comp et extins 8i 7ii respira7ia 6n p 5m9ni! #ai un impu s pompei ta e energetice. Se poate compara cu pau&a #e #up5 momentu 6n care #esc%i&i comp et suf ant5 6nainte #e a pompa aer 6n 8emineu. Atunci c9n# 6ncepi s5 expiri contro at! energia este con#ensat5 8i trece mai intens 6n ce u e! organe 8i c%a3re! un#e este pe #ep in 8i mai u8or asimi at5. Ritmu potri$it 8i reten7ia a#ec$at5 sunt simp e reg 5ri a e respira7iei! #ar imp ic5 o #iferen75 enorm5 6n prana pe care o po7i genera. La cursuri e #e $in#ecare pranic5 facem experimente pentru a #emonstra puterea respira7iei pranice cu ritm 8i reten7ie. -unem o persoan5 s5 stea 6n fa7a #$s 8i s5 respire norma ! 6n timp ce a 7a persoana r5m9ne a c97i$a metri #ep5rtare 6n *uru ace ei persoane! 6ncerc9n# s5)i simt5 sau s5)i scane&e aura. Cei mai mu 7i #intre #$s simt aura cam a 4C cm 6n *uru persoanei respecti$e! 6n timp ce persoana 6ncepe respira7ia pranic5! 6ncepe)ti s5 simtiti m9ini e 6mpinse 6napoi. +ac5 persoana efectuea&5 respira7ia pranic5 fie 8i numai trei minute! nu este neobi8nuit pentru stu#en7i faptu c5 simt aura extin)&9n#u)se p9n5 a 8ase metri sau mai mu t! #ac5 persoana este #eosebit #e puternic5. +ac5 6ntreb5m persoana care respir5 cum se simte! r5spunsu este ace a8i #e fiecare #at5. se simte ca m5 8i puternic5 6n ace a8i timp. 4. In 5turarea in#irect5 a emo7ii or negati$e! a traume or 8i a concep7ii or imitati$e. +up5 cum s)a mai exp icat 6n u time e cursuri simp a respira7ie profun#5 6n ab#omen te poate sc5pa #e tensiuni pe care e)ai p5strat 6n corp! une e #e care probabi nici nu 8tiai c5 exist5! 6n 5turarea in#irect5 a emo7ii or negati$e! a traume or 8i a concep7ii or imitati$e se poate manifesta 6ntr)o serie #e mo#uri. o a$a an85 #e emo7ii ce te fac s5 fii furios! trist! tem5tor sau ne ini8tit f5r5 $reun moti$ anume= spasme sau tremur5turi a e anumitor &one a e corpu ui! pentru a aminti #oar c9te$a. -ot fi sentimente nestatornice! #ar norma e. +e fapt! sunt norma e 8i c%iar bune. 6nseamn5 c5 e ibere&i emo7ii e negati$e 8i stresu men7inut p9n5 atunci. +ac5 6nt9 ne8ti astfe #e sentimente! pur 8i simp u re axea&5)te 8i respir5 concentr9n#u)te asupra or! a8a cum ai 6n$57at 6n exerci7ii e #e con8tienti&are a sine ui. Con8tienti&ea&5 sentimentu f5r5 s5 emi7i *u#ec57i ori s5)7i fie team5! apoi! cu #e icate7e! fii #in nou concentrat pe respira7ie. ;. "5rirea #imensiuni or cor#onu ui spiritua . 1ei citi mai mu te #espre cor#onu t5u spiritua 6n referitoare a me#ita7ie 8i #e&$o tare spiritua 5! 6ns5 secretu m5ririi ui este pasu reten7iei #in respira7ia pranic5! pas ce are ro u #e cur57are 8i m5rire a cor#onu ui spiritua ! permi79n# astfe unor mai mari re&er$e #e prana s5 intre mai u8or 6n corp! si arat5 un cor#on re#us! 6mb9csit! precum 8i aura ce re&u t5 #in e ! 6n timp ce un cor#on spiritua mare! #esc%is 8i o aur5 pur5 8i str5 ucitoare #atorat respiratiei pranice. Atunci c9n# 7i se #esc%i#e cor#onu spiritua ! te sim7i u8or 8i curat. Can# $e)ti a$ea experien7a #esc%i#erii respecti$e $a #5 sen&a7ia unei <casca#e uria8e #e umin5, sau un <sentiment

//@

#e c5 #ur5, 6n corp. Exerci7ii #e respira7ie pranic5 progresi$5 1ei 6n$57a respira7ia pranic5 6ntr)un set gra#ua #e exerci7ii ce cuprin#e trei etape. /. 6ntin#erea 8i re axarea #iafragmei 4. Respira7ia pranic5 ;. Ritm 8i reten7ie In ca&u tuturor seturi or gra#ua e #e exerci7ii! fiecare ni$e se conso i#ea&5 prin ce anterior. Exerci7ii e sunt proiectate pentru a fi efectuate 6ntr)o anumit5 or#ine. Resurse e ta e #e energie $or #e$eni mai so i#e #ac5 faci exerci7ii e re axat 8i 6ntr)un mo# c9t mai corect a fiecare ni$e ! 6nainte #e a trece a urm5toru . 6ntin#erea 8i re axarea #iafragmei Urm5toare e exerci7ii te $or a*uta s5)7i 6ntin&i 8i s5)7i re axe&i #iafragma. E e sunt pre uate #intr)un set #e exerci7ii :i gong 8i 67i $or comp eta 6n mo# fericit practica respira7iei pranice. C%iar 8i mu te persoane cu #ureri cronice #e torace sau #e #iafragm5 au spus c5 se simt mai re axa7i 6n mai pu7in #e #ou5 s5pt5m9ni #e practic5 &i nic5. EJERCI]IU Intin#erea 8i re axarea #iafragmei 6mpingerea ceru ui /. Stai 6n picioare #rept! #ar re axat! cu m9ini e 6ntinse 6n *os 8i 6n fa75. -icioare e trebuie s5 fie a #istan75 #e o 57ime #e umeri unu #e a tu . 4. 6n#oaie)7i 6nc%eieturi e astfe 6nc9t pa me e s5 fie 6n#reptate spre po#ea. Apoi rote8te)7i 6nc%eieturi e m9ini or a LC #e gra#e 6n interior! astfe 6nc9t $9rfuri e #egete or s5 se ating5. +e asemenea! coate e ar trebui s5 fie 6n#reptate pu7in spre exterior ;. +in po&i7ia respecti$5! 6ncepe respira7ia pranic5 printr)o inspira7ie ent5 8i profun#5! 6n timpu inspira7iei! ri#ic5 u8or bra7e e 6n fa75! astfe 6nc9t s5 forme&i cu e e un arc. ]ine $9rfuri e #egete or ipite 8i coate e c9t mai #repte. Opre8te)te 6n momentu 6n care m9ini e 67i sunt c%iar #easupra capu ui. Continu5 s5)7i 7ii respira7ia! iar pa me e s5 fie 6n#reptate 6n sus. Acum! 6mpinge pa me e 6n sus! ca 8i cum ai 7ine ceru pe e e. Ar trebui s5 sim7i o re&isten75 u8oar5! #ar pa pabi 5! 6n ace a8i timp! 67i $ei sim7i torace e 8i coaste e trase 6n sus. 6mpinge pre7 #e #ou5)trei secun#e! re axea&5)te! #up5 care expir5 6ncet 6n timp ce #ep5rte&i pa me e 8i a8i u8or bra7e e s5 re$in5 6n po&i7ie atera 5 . +o&ea&5)7i expira7ia astfe 6nc9t s5 se termine atunci c9n# m9ini e a*ung pe atera 5. @. Opre8te)te #ou5)trei secun#e! #up5 care a#u)7i m9ini e #in nou 6n po&i7ia ini7ia 5 8i 6ncepe iar. 6n timpu efectu5rii exerci7iu ui! 6ncearc5 s5 sim7i energia #in tine! mai a es atunci c9n# expiri. Cu pu7in5 exersare! $ei sim7i o pern5 #e energie sub m9ini 6n timp ce e cobori. E e sunt u8or #e f5cut 8i ar trebui s5 treci prin ni$e uri #estu #e repe#e. -ri$in# una /. Ap eac5)te #in ta ie! 5s9n#u)7i m9ini e s5 at9rne 6n fa75. -o7i 7ine genunc%ii #rep7i sau! #ac5 ai prob eme cu spate e! po7i s5)i 7ii pu7in 6n#oi7i . +in po&i7ia respecti$5! 6n#reapt5)te 6ncet 8i! concomitent! 6ncepe respira7ia pranic5. 6n timpu inspira7iei! ri#ic5 bra7e e 8i arcuie8te) e p9n5 ce a*ung #easupra capu ui . ]ine m9ini e 8i bra7e e #repte 6n timp ce forme&i arcu 6n sus. 4. +in po&i7ia respecti$5! cu bra7e e #easupra capu ui! 7ine)7i respira7ia 8i apoi ap eac5)te pu7in pe spate! 6n#oaie)7i pu7in g9tu 8i as5 capu pe spate.

//A

;. Gormea&5 un triung%i! ating9n# #egete e mari 8i ar5t5toare. Apoi pri$e8te prin triung%iu astfe format 8i imaginea&5)7i c5 pri$e8ti una . +up5 #ou5)trei secun#e! 6n#reapt5)7i #in nou corpu 8i expir5 6ncet! a#uc9n# bra7e e pe 9ng5 corp 6n atera . Ca 8i a primu exerci7iu! as5) e s5 p uteasc5 pe energia ce se simte ca o p5tur5 ori ca o minge! 6ncearc5 s5 o sim7i cu a#e$5rat! 6ncearc5 s5 a*ungi s5 repe7i fiecare exerci7iu #e opt ori 6nainte #e a face respira7ie pranic5. "ai 6nt9i! s5 ana i&5m #iferen7a #intre respira7ia c a$icu ar5 sau intercosta 5 8i cea pranic5. -o7i face testu #e fa75 st9n# 6n picioare sau a8e&at! #ar #ac5 n)ai mai 6ncercat p9n5 acum acest tip #e respira7ie! 7i)ar fi mai u8or s5 stai *os! #eoarece po&i7ia respecti$5 67i $a re axa #iafragma 8i perete e ab#omina mai mu t. -oart5 %aine argi! mai a es a ta ie! 6ntin#e)te #irect pe po#ea sau pe o sa tea! ori pe un prosop. Nu sta 6ntins pe pat= o suprafa75 moa e $a face ca spate e t5u s5 stea 6nco$oiat. -une)7i o m9n5 pe stern sau pe co8u pieptu ui! iar cea a t5 sub ombi ic! cu #egetu mare c%iar pe buric. Acum respir5 obi8nuit! pre7 #e un minut. Cei mai mu 7i $or sim7i pieptu mi8c9n#u)se 6n interior 8i exterior mai mu t #ec9t ab#omenu . E o respira7ie superficia 5! 6n partea superioar5 a p 5m9ni or. Acum! #in po&i7ia a8e&at! s5 6n$575m respira7ia #in ab#omen.

EJERCI]IU Respira7ia pranic5 'Not5. +e8i toate exerci7ii e fi&ice 8i #e respira7ie ar trebui s5 nu imp ice eforturi! e e presupun un oarece efort #in partea ce ui care e practic5! 6nainte #e 6nceperea exerci7iu ui #e fa75 ori a oric5rui a t exerci7iu sau practic5 #e respira7ie! ar trebui s5 #iscu7i cu me#icu t5u sau cu cine$a care te poate sf5tui 6n prob eme me#ica e! 6n ca&u unor prob eme #e s5n5tate anterioare! mai a es %ipertensiune! migrene sau orice fe #e prob eme cu inima sau p 5m9nii! cere aprobarea me#icu ui 6nainte #e a 6ncepe.( /. Stai a8e&at pe un scaun tare! 7in9n# spate e #rept. -une)7i m9ini e pe burt5! cu #egete e mari pe buric. -oate ar fi mai bine s5 7ii oc%ii 6nc%i8i. 4. -une)7i imba pe ceru gurii 8i 7ine)o aco o c9t #urea&5 exerci7iu . ;. Expir5 pe gur5 p9n5 7i se go esc p 5m9nii. Nu te for7a. Nu trebuie s5 a*ungi a cap5tu expira7iei 8i apoi s5 te for7e&i s5 mai sco7i aer. Expir5 numai p9n5 ce sim7i c5 p 5m9nii sunt go i7i 6n mo# confortabi . @. Cu gura 6nc%is5! inspir5 6ncet 8i f5r5 &gomot pe nas. Simte cum oxigenu 67i ump e p 5m9nii! mai 6nt9i prima treime! apoi a #oua 8i 6n ce e #in urm5 u tima treime. Ar trebui s5)7i sim7i ab#omenu 6mping9n# 6n afar5 8i 6n *os. 6n timp ce #iafragma se ap ati&ea&5 8i p 5m9nii se #esc%i#! m9ini e ar trebui s5 se 6n#ep5rte&e pu7in una #e cea a t5! #ar pieptu $a sta nemi8cat. La sf9r8itu respira7iei! opre8te)te pu7in! apoi expir5. Iat5 un cic u #e respira7ie pranic5. Nu te g9n#i acum a num5rare ) p9n5 a c9t s5 numeri 6n timp ce inspiri sau expiri. Repet5 cic u #e p9n5 a &ece ori. O#i%ne8te)te un minut! #ou5. Apoi 6ncearc5 a t set #e &ece respira7ii. 1e&i exerci7ii e &i nice 6n 8ase pa8i #e a sf9r8itu capito u ui pentru sugestii egate #e practic5. 'Not5. +ac5 nu ai prob eme mari egate #e congestii sau a ergii cronice! respira7ia pe nas este #e preferat ce ei pe gur5! mai mu t #in moti$e fi&io ogice #ec9t energetice. Nasu ac7ionea&5 ca un fi tru ce re7ine mici e #e praf pentru a nu intra 6n p 5m9ni! f5c9n# respira7ia mai curat5. Respira7ia na&a 5 are 8i ro u #e a 6nc5 &i aeru ! u8ur9n# asimi area pranei.(

//B

A. Nu te for7a. Aici nu e $orba #e un concurs 6n urma c5ruia s5 $e&i c9t aer e8ti 6n stare s5 tragi 6n piept. +ac5 te sim7i c9tu8i #e pu7in ame7it! opre8te)te 8i respir5 norma c9te$a minute. Cei mai mu 7i st5p9nesc te%nica 6n #ou5 s5pt5m9ni. Un a*utor pentru a fi con8tient #e ab#omenu t5u +ac5 67i $ine greu s5 #istingi 6ntre mi8carea bur7ii 8i cea a pieptu ui 6n timpu respira7iei pranice! urm5toru exerci7iu 7i)ar putea fi #e a*utor. A fost conceput #e #octoru 6n fi osofic GaF Sen#ric3s 8i este pre uat #in cartea sa Respira7ia con8tient5. exerci7ii #e respira7ie pentru s5n5tate! e iberare #e stres 8i st5p9nire #e sine. 6nainte #e a 6ncepe! a ege)7i o carte pe care s5 o pui confortabi pe stomac! astfe 6nc9t s5 respiri cu u8urin75. O carte cu coperte tari! f5r5 6n$e itoare! ar fi i#ea 5= coperta aspr5 ar 6mpie#ica)o s5 a unece #e pe stomacu t5u. EJERCI]IUL Concentrarea aten7iei mai mu t pe ab#omen #ec9t pe piept 6n timpu respira7iei pranice /. 6ntin#e)te pe spate! pe o suprafa75 tare. 4. -une)7i o carte pe burt5! 6n &ona ombi icu ui. Cartea ar trebui s5 fie 6n#ea*uns #e grea 6nc9t s5 o sim7i. ;. -une)7i imba pe ceru gurii 8i 7ine)o aco o c9t #urea&5 exerci7iu . @. Acum 6ncepe respira7ia pranic5. Respir5 6ncet 8i profun#! f5c9n# 6n a8a fe 6nc9t cartea s5 se ri#ice 8i s5 coboare pe ab#omenu t5u a fiecare respira7ie. +ac5 nu po7i face cartea s5 se mi8te! mai pune greut57i pe ea p9n5 $ei sim7i &ona respecti$5. A. Nu)7i pier#e r5b#area. Atunci c9n# $ei reu8i s5 respiri 6n ab#omen! pune cartea #eoparte. +ac5 respira7ia 6n ab#omen se pier#e! pune cartea a oc pe ab#omen. Nu te 5sa 6n8e at #e simp itatea respira7iei praniceP C%iar #ac5 exist5 te%nici mai spectacu oase! respira7ia pranic5 are puteri #e $in#ecare remarcabi e Inceapeti practicarea respira7iei pranice 6n fiecare &i ' sear5(. 1a mai sugere& s5 $a imaginati c5 $i se umf 5 burta a inspira7ie 8i c5 se #e&umf 5 a expira7ie. +up5 practicarea respira7iei pranice timp #e c9te$a s5pt5m9ni! $a #ati seama c5 nu mai sunteti at9t #e tensionati 8i $e)ti #ormi mu t mai bine #ar si o stare genera a buna.. "eto#a #e respiratie I)/)I)/. Str5$ec%ea #ar pu7in cunoscuta tra#i7ie e$reiasc5 #e Foga Qos%er! meto#a respira7iei I)/) I)/ este cunoscut5 #rept te%nica respira7iei superioare. -entru a)i #emonstra puterea! $a spun urm5toarea po$estire. #oi b5rba7i mergeau pe o stra#5 ini8tit5! c9n# #eo#at5 un c9ine turbat s)a n5pustit asupra or. -rimu b5rbat s)a speriat 8i a 7ipat. A #oi ea a f5cut un gest cu m9na! ca 8i cum ar fi #at ce$a a o parte. C9ine e s)a oprit pe #at5! s)a 6ntors 8i a p ecat! 6ntrebat #e b5rbatu speriat ce a f5cut! b5rbatu ce ca m i)a spus c5 a practicat te%nica respira7iei superioare! ceea ce /)a a*utat s5 pro#uc5 at9t #e mu t5 energie po&iti$5! 6nc9t a putut s5 abat5 energia negati$5 8i $io ent5., Ritm 8i reten7ie +up5 ce ai #eprins mi8c5ri e fi&ice a e respira7iei pranice! 6ncepe 8i cu puternice e sec$en7e #e ritm 8i reten7ie. +ar 6nainte #e asta! se cu$ine s5 iei 6n consi#erare urm5toru fapt. 6n ca& c5 ai %ipertensiune! n)ar trebui s5)7i 7ii respira7ia mai mu t #e o secun#5. +e8i respira7ia pranic5 stimu ea&5 ombi icu ! care este principa u #epo&it #e prana 6n corp! ea mai stimu ea&5 8i c%a3ra mein meng! #ispus5 a spate! 6n #reptu ombi icu ui. +up5 cum am #iscutat 6n cursuri e anterioare! c%a3ra meng mein' a

//I

rinic%i or( contro ea&5 tensiunea sanguin5. Astfe ! a oamenii cu %ipertensiune! o reten7ie mai ung5 a respira7iei ar putea m5ri tensiunea peste imita #e siguran75. EJERCI]IUL. Ritmu optim #e respira7ie /. -une)7i imba pe ceru gurii 8i 7ine)o aco o c9t #urea&5 exerci7iu . 4. Inspir5 c9t numeri p9n5 a 8apte. ;. ]ine)7i respira7ia o secun#5. @. Expir5 c9t numeri p9n5 a 8apte. A. ]ine)7i respira7ia o secun#5. Iat5 un cic u #e respira7ie pranic5! cu sec$en75 #e ritm I)/)I)/ 8i reten7ie. -entru fiecare cic u! repet5 to7i pa8ii! #e a unu a cinci. -entru a 6ncepe practica! efectuea&5 trei seturi a c9te /C cic uri! cu pau&5 #e un minut 6ntre seturi. Totu ar trebui s5 #ure&e mai pu7in #e &ece minute -e m5sur5 ce reu8e8ti s5 te concentre&i tot mai bine pe respira7ie! ritmu $a #e$eni un ref ex 8i nu 67i $ei mai #a seama #e num5r5toare. Nu #urata num5r5tori or este important5! c9t men7inerea unei core a7ii 8i a unui ritm constant! 6ns5 ritmu num5rat 6n secun#e ar fi un pas bun pentru 6nceput. Una #intre ce e mai bune te%nici #e stabi ire a ritmu ui este fo osirea num5r5torii 6n func7ie #e pu s! a#ic5 cronometrarea respira7iei 8i reten7iei 6n func7ie #e b5t5i e inimii. -u su te a*ut5 s5)7i 6nregistre&i progrese e #eoarece! pe m5sur5 ce ai tot mai mu t5 experien75 6n respira7ia pranic5 8i me#ita7ie! b5t5i e inimii ar trebui s5 fie mai rare. EJERCI]IUL. Un exerci7iu #e reten7ie mai puternic B);)B); In exerci7iu pre&entat aici! reten7ia mai ung5! at9t a inspira7ie! c9t 8i a expira7ie! stimu ea&5 8i mai intens c%a3re e ombi icu ui! meng mein 8i a ba&inu ui. /. -une)7i imba pe ceru gurii 8i 7ine)o aco o c9t #urea&5 exerci7iu . 4. Inspir5 c9t numeri p9n5 a 8ase. ;. ]ine)7i respira7ia c9t numeri p9n5 a trei. @. Expir5 c9t numeri p9n5 ia 8ase. A. ]ine)7i respira7ia c9t numeri p9n5 a trei. Iat5 un cic u #e respira7ie pranic5! cu sec$en75 #e ritm B);)B); 8i reten7ie. -entru fiecare cic u! repet5 to7i pa8ii! #e a unu a cinci. Ca 8i 6n ca&u sec$en7ei I)/)I)/! efectuea&5 trei seturi #e c9te /C cic uri! cu pau&5 #e un minut 6ntre seturi. '1e&i 8i exerci7ii e &i nice 6n 8ase pa8i #e a sf9r8itu capito u ui.( Respira7ia pranic5 sus7inut5 contribuie a capacitatea ta #e a genera energie 8i tea*ut5 s5)7i forme&i o ba&5 energetic5 mai puternic5! ceea ce te Fa a*uta s5 genere&i C cantitate mai mare #e prana cu mai pu7in efort 8i 6ntr)un timp mai scurt. Respira7ia ca energie uni$ersa 5 nu este tocmai o necunoscut5 pentru cu tura occi#enta 5 +e8i eg5tura #intre respira7ie 8i energie uni$ersa 5 pre#omin5 6n tra#i7ii e orienta e egate #e minte 8i corp! exist5 o tra#i7ie e&oteric5 #e respira7ie 8i 6n Occi#ent. Ea este c%iar e$i#ent5 6n imba noastr5. G9n#e8te)te! #e pi #5! cu$inte e inspir5 8i expir5. Ast5&i facem u& #e cu$9ntu <inspir5, pentru a ne referi a un act #e moti$are sau 6ncura*are! 6n#reptat spre noi 6n8ine saui spre a 7ii! pentru a rea i&a ce$a extraor#inar sau pentru a crea ce$a nou 8i ie8it #in comun! 6ns5 cu$9ntu <inspir5, pro$ine #in #ou5 cu$inte atine8ti. in '6n( 8i spirare 'a respira(. La r9n#u s5u! spirare are eg5tur5 cu cu$9ntu atinesc spirit. Astfe ! cu$9ntu <inspir5, a fost fo osit 6n Antic%itate pentru a ar5ta c5 cine$a <respira cu spiritu ,! sau atr5gea energia #i$in5. "ai #es! se referea a artistu care c5uta 6n#rumare 6n

//D

procesu #e crea7ie sau a sf9ntu care c5uta energie pentru rugaciuni sau pentru $in#ecare. -rincipa a #efini7ie contemporan5 a cu$9ntu ui expir5 #enot5 sf9r8itu unei perioa#e ) cum ar fi terminarea man#atu ui 6n ca&u unui po itician 'termen expirat(! sau #ata #up5 care un pro#us nu mai pre&int5 siguran75 6n ceea ce pri$e8te consumarea ui '#ata expir5rii(. +ar mai fo osim cu$9ntu respecti$ pentru a scoate 6n e$i#en75 conota7ia sa #e sf9r8it a $ie7ii. o persoan5 care a <expirat, 8i)a #at u tima suf are. +e 6n#at5 ce nu mai respir5! o p5r5se8te 8i for7a $ita 5. C9te$a obser$a7ii 6n eg5tur5 cu respira7ia pranic5 X Exist5 o $ec%e &ic5toare 6n arte e mar7ia e c%ine&e8ti care s)ar tra#uce cu aproxima7ie astfe . <gr5be8te)te 6ncet,. Este ceea ce i se pre#5 6ncep5tori or care 6ncearc5 s5)8i #e&$o te puterea 8i $ite&a te%nici or #e upt5 f5c9n# prea mu t efort. A#e$5rata ca e #e a atinge priceperea )6n orice efort sau 6n#em9nare ) este mai #egrab5 aceea #e a te concentra s5 fii ca m 8i contro at #ec9t s5 #epui un <efort #e //C^,. Ace a8i principiu se ap ic5 practicii ta e #e respira7ie pranic5. -recum mu te aspecte a e exerci7ii or #in carte! respira7ia pranic5 nu este un proces con8tient sau $oit. +e fapt! concentrarea care te so icit5 a maximum este ipsit5 #e re&u tate 6n compara7ie cu respira7ia pranic5 re axat5! ini8tit5. Totu8i! atunci c9n# #eprin&i o nou5 pricepere! este norma s5 te concentre&i a mo#u 6n care se face! p9n5 #e$ine un ref ex. Astfe ! s)ar putea s5 te tre&e8ti num5r9n# 6n mo# con8tient. <Inspir5 /!4!;!@!A!B! 7ine)7i respira7ia ! expir5 ! 4! ;! ..., 8i a te instruc7iuni. La 6nceput concentrea&5)te f5r5 nici o re7inere pe efectuarea te%nicii 6ntr)un mo# c9t mai corect! asigur9n#u)te c5 fo ose8ti o num5r5toare a#ec$at5! c5 67i 7ii pieptu nemi8cat 8i a8a mai #eparte! 6ns5! #up5 $reo s5pt5m9n5 sau #ou5! asigur5)te c5 respira7ia pranic5 pe care o practici este in5. Nu)i nici o prob em5 #ac5 67i ia mai mu t #e #ou5 s5pt5m9ni= exersea&5 p9n5 ce respira7ia pranic5 $a c5p5ta ritmu 8i reten7ia potri$it5 f5r5 s5 te mai g9n#e8ti a e e. X Respira7ia pranic5 eficient5 este una profun#5! consec$ent5 ) 8i ent5. +ac5 ai ne$oie #e a*utor 6n a)7i 6ncetini respira7ia! secretu ce mai important este s5 nu 6ncerci 6n mo# con8tient s5)i impui un ritm mai ent. Nu f5 #in respira7ia pranic5 un efort $oit. Nu)7i tot spune <mai ent! mai ent! mai ent,. +ac5 $rei neap5rat s5 te g9n#e8ti a ce$a 6n timpu etape or ini7ia e a e instruirii! g9n#e8te)te a mecanica respira7iei pranice! cum ar fi s5 te asiguri c5 faci o mi8care comp et5 a #iafragmei 6n sus 8i 6n *os! c5 7i se mi8c5 #oar burta 8i nu pieptu . -e m5sur5 ce a$anse&i! 6ncepe treptat s5 nu mai g9n#e8ti! ci s5 fii atras 6n practica respira7iei pranice. 6n ce e #in urm5 ea $a #e$eni un ref ex. Lista cu ce e necesare respira7iei pranice /. -oart5 %aine argi! mai a es a ta ie. 4. 6nc%i#e oc%ii 8i re axea&5)7i corpu . ;. Con8tienti&ea&5 faptu c5 $ei efectua o respira7ie comp et5! 67i $ei ump e p 5m9nii cu totu . @. -une)7i imba pe ceru gurii 8i 7ine)o aco o pe toat5 #urata exerci7iu ui. A. 6ncepe prin expirarea ent5! pe gur5! f5r5 s5 te for7e&i! p9n5 ce p 5m9nii 7i se go esc #e aer. B. Cu gura 6nc%is5! inspir5 6ncet 8i f5r5 &gomot pe nas. I. Simte cum ce e trei p5r7i a e p 5m9ni or! 6ncep9n# cu cea #e sus! 7i se ump u! pe r9n#! cu aer. -ieptu nu trebuie s5 se mi8te 6n timpu inspira7iei. Ab#omenu trebuie s5 6mping5

//L

6nspre 6nainte 8i pu7in 6n atera 6n timp ce inspiri. -une)7i m9ini e pe burt5 8i #egete e mari pe ombi ic! pentru conso i#are. D. Opre8te)te o secun#5 'reten7ie p in5(. L. 6ncepe ent expira7ia contro at5. Simte cum aeru 67i p5r5se8te p 5m9nii! mai 6nt9i partea or inferioar5! apoi cea #in mi* oc 8i! 6n ce e #in urm5! partea superioar5. /C. Opre8te)te o secun#a si apoi incepe o a ta inspiratie. Exercitii &i nice. /. 6n 5turarea #irect5. Exersea&5 te%nici e #e 6n 5turare #irect5 ! con8tienti&area #e sine 8i g9n#irea superioar5! 6n func7ie #e necesit57i 8i respect9n# ista.. 4. 6ntin#erea 8i re axarea #iafragmei. Repet5 #e opt ori fiecare sec$en75 a exerci7iu ui . Go ose8te) e 6nainte #e respira7ia pranic5 sau p9n5 ce sim7i c5 trunc%iu 8i #iafragma 67i sunt re axate. ;. Respira7ia pranic5. Efectuea&5 trei seturi #e respira7ie pranic5 6n ca& #e necesitate! 6ncepe cu m9ini e pe burt5 8i cu #egete e mari pe ombi ic pentru a simti ab#omenu miscan#u)se spre interior si exterior. Executa sec$enta in in ritm si retentie. I)/)I)/ si apoi B);)B);

CURS J1I CU" SA SI"TI ENERGIA Sensibi i&area m9inii or 8i scanarea genera 5. C%a3ra "eng mein contro ea&5! printre a te e! $ita itatea genera 5 a corpu ui! g an#e e suprarena e 8i tensiunea sanguin5. Trei #intre ce e mai cunoscute simptome a e stresu ui sunt obosea a! %iperexcitabi itatea sistemu ui ner$os cau&at5 #e excesu #e a#rena in5 6n corp! 8i %ipertensiunea. Cum po7i face s5 sim7i energia 8i #imensiuni e c%a3re orM Cum po7i 8ti c9n# exist5 o perturbare energetic5 6n aur5M Cum po7i #etecta faptu c5 respira7ia pranic5! 6mpreun5 cu ritmu 8i reten7ia! au #ub at #imensiuni e aurei sau 7i)au m5rit capacitatea #e generare a energiei #e &ece ori M O mo#a itate ar fi s5 te na8ti cu o con8tienti&are acut5 a energiei! ceea ce te)ar face s5 sim7i sau s5 $e&i aura 8i mo#ific5ri e energetice #in ea. Exist5 oameni cu o astfe #e capacitate 6nn5scut5. A t5 mo#a itate ar fi s5 urme&i ni8te antrenamente specia e! care te $or a*uta s5)7i cu ti$i acuitatea $i&ua 5 pentru a #etecta acea subti a energie. Unii oameni pot a$ea o sensibi itate pentru energie ) unii #in na8tere! a 7ii prin antrenament ! 6ns5 a treia mo#a itate #e a #etecta mo#ific5ri e energetice #in aur5! mai simp 5 8i mai rapi#5! este #e a 6n$57a cum s5 scane&i! respecti$ capacitatea #e a sim7i contururi e 8i for7a energiei #in aur5. Scanarea este un sim7 tacti ascu7it 8i necesit5 #oar sensibi i&area c%a3re or pa mei. TESNICI +E "ANI-ULARE A ENERGIEI Scanarea este prima #intre ce e trei te%nici #e manipu are a energiei care te $or a*uta s5 $in#eci ucr9n# #irect cu aura. "anipu area energiei este a trei ea pas #in cei 8ase c5tre auto$in#ecare. -o7i fo osi scanarea cu urm5toare e trei scopuri. /. pentru a)7i sim7i anatomia energetic5 8i pentru a #escoperi e$entua e e perturb5ri ce pot

/4C

in#ica o prob em5 #e s5n5tate= 4. pentru a)7i m5sura progrese e 6n ceea ce pri$e8te generarea #e prana! sim7in# sporirea energiei ta e 6n timpu efectu5rii exerci7ii or= ;. pentru ob7inerea fee#bac3)u ui energetic 6n scopu conso i#5rii practicii. Exerci7ii #e scanare progresi$5 Scanarea ar putea a$ea un aer misterios! #ar #e fapt se 6n$a75 foarte u8or. -e parcursu cursuri or urmatoare! pre&int5m 8apte ni$e uri #e exerci7ii progresi$e ce te $or a*uta s5 #eprin&i aceast5 competen75. /. +e&$o tarea sensibi it57ii m9ini or 4. Autoscanarea genera 5 ;. Scanarea a tor forme #e $ia75. p ante 8i anima e @. Scanarea a tei persoane A. Autoscanarea specific5 B. Scanarea prin $i&ua i&are I. Interpretarea re&u tate or Exerci7ii e #e mai sus urmea&5 o or#ine ogic5! fiecare ni$e fun#ament9n#u)se pe ni$e u anterior. -rime e patru ni$e uri pre&entate 6n cursu #e fa75 cuprin# exerci7ii menite s5 te a*ute s5 efectue&i autoscanarea genera 5! a#ic5 s5 sim7i for7a genera 5 a aurei ta e. U time e trei ni$e uri pre&entate 6n cursuri cuprin# exerci7ii pentru autoscanare specific5! a#ic5 o scanare mai concentrat5 asupra c%a3re or 8i anumitor &one #in aura ta. 1ei mai 6n$57a cum s5 interprete&i re&u tate e scan5rii. +e obicei! #urea&5 cam #ou5 s5pt5m9ni #e practic5 &i nic5! /A minute pe &i pentru a 6n$57a s5 scane&i. S)ar putea s5 #ure&e 8i mai mu t! #ar! o #at5 ce sim7i energia! m9ini e ta e sunt sensibi i&ate permanent! mai mu t sau mai pu7in. C%iar #ac5 nu po7i efectua exerci7ii e #e a unu sau mai mu te ni$e uri ) #e exemp u! #ac5 nu ai p ante e sau anima e e pe care s5 practici sau un partener cu care s5 ucre&i )! po7i 6n$57a totu8i s5 scane&i. Trebuie #oar s5 petreci mai mu t timp a ni$e uri e pe care e po7i face singur! cum ar fi sensibi i&area m9ini or 8i autoscanarea. Ca 8i 6n exerci7iu #e respira7ie pranic5 progresi$5 !6ncearc5 s5 petreci suficient timp a fiecare ni$e 6nainte #e a trece a urm5toru ! astfe 6nc9t s5)7i construie8ti un fun#ament so i# pentru a sim7i energia. Este mai bine #ac5 e8ti cu a#e$5rat sigur c5 o sim7i prin exerci7ii e #e sensibi i&are a m9ini or 6nainte s5 treci a scanarea genera 5 a corpu ui t5u 8i a a te te%nici #e scanare. Totu8i! #up5 cum am sub iniat 6n aceste cursuri! c%iar #ac5 nu po7i sim7i energia! continu5)7i pur 8i simp u practica. +ac5 ai sen&a7ia c5 te)ai 6mpotmo it a un ni$e 8i nu po7i sim7i energia! treci a urm5toru exerci7iu. C%iar #ac5 nu e8ti sigur c5 sim7i prana atunci c9n# $ei a*unge a exerci7ii e #e $in#ecare! po7i totu8i s5 e faci 8i s5 e uti i&e&i. +e&$o tarea sensibi it57ii m9ini or Exerci7ii e #e sensibi i&are a m9ini or #esc%i# c%a3re e pa mei 8i te a*ut5 s5 sim7i prana. +e*a 8tii #espre c%a3re e #in pa me! #eoarece primu exerci7iu pe care /)ai f5cut 6n #etectarea anatomiei energetice persona e ! este #e fapt exerci7iu #e sensibi i&are a m9ini or! 6n practic5! po7i fo osi unu #intre ce e #ou5 exerci7ii sau c%iar pe am9n#ou5. Exerci7iu 4 #e sensibi i&are a m9ini or -entru efectu5rii exerci7iu ui! stai re axat 6n picioare. /. -une)7i imba pe ceru gurii.

/4/

4 G5 c9te$a cic uri #e respira7ie pranic5 pentru a)7i impe&i 8i ini8ti mintea 8i pentru a)7i re axa corpu . ;. "asea&5)7i c%a3ra inimii #e c9te$a ori! cu #ou5 #egete #e a m9na cu care scane&i. -entru cei mai mu 7i! m9na cu care scanea&5 este m9na #ominant5. C%a3ra inimii este exact 6n mi* ocu pieptu ui! c%iar 6ntre sf9rcuri. +eoarece inima este se#iu sensibi it57ii! masarea c%a3rei inimii 67i $a ascu7i capacitatea #e a sim7i 8i #etecta energia subti 5. @. Rotiri a e 6nc%eieturi or #e a m9ini. 6ntin#e)7i m9ini e 6nainte! a 6n5 7imea umeri or. Cu pa me e #esc%ise 8i cu #egete e re axate! rote8te)7i m9ini e #e a 6nc%eieturi #e /C ori 6n ambe e #irec7ii. 8i 6n sensu ace or #e ceasornic! 8i in$ers. A. +esc%i#eri #e pa me. #esc%i#e)7i 8i 6nc%i#e)7i pa me e cu putere #e /C ori. B. Scutur5ri #e coate 8i #e #egete. 6ncepe cu bra7e e 6n atera . A#u)7i pumnii 6n #reptu umeri or! ca 8i cum ai ri#ica o perec%e #e gantere. +osu pa me or ar trebui s5 fie 6n#reptat 6n exterior. +in po&i7ia respecti$5! as5 repe#e m9ini e 6n *os. I. G5r5 a)7i for7a coate e! #esc%i#e)7i repe#e pa me e c9n# a*ungi 6n *os! ca 8i cum ai #a #rumu gantere or! apoi repet5 repe#e mi8carea #e /C ori. D. Cu #egetu mare #e a m9na #reapt5! apas5 u8or 6n centru pa mei st9ngi! pre7 #e c9te$a secun#e. Repet5 apoi mi8carea cu cea a t5 m9n5! fo osin# #egetu mare #e a m9na st9ng5 pentru a ap5sa 6n centru pa mei #repte. L. Ri#ic5 m9na #reapt5 #easupra capu ui 8i 6mpinge 6n sus cu pa ma! #uc9n# concomitent m9na st9ng5 6n *os 8i ap5s9n# cu pa ma Apas5 6n sus 8i 6n *os c9te$a secun#e! #ar nu)7i for7a mu8c%ii. /C. In$ersea&5 po&i7ia m9ini or! ap5s9n# 6n sus cu pa ma st9ng5! iar 6n *os! cu pa ma #reapt5 . //. Repet5 mi8c5ri e #e 6mpingere cu m9ini e 6nc5 #e #ou5 ori. /4. 6ntin#e)7i m9ini e 6n fa75! cu p5une e 6n#reptate una spre cea a t5 8i a o #istan75 #e circa I!A cm! ca 8i cum ai fi gata s5 ap au&i. ]ine bra7e e 6ntinse 6n fa75 8i para e e cu so u . "9ini e s5)7i fie re axate. Este aceea8i postur5 pe care ai fo osit)o a exerci7iu /! 6nc%i#e oc%ii. -5str9n# #istan7a #intre pa me! respir5 6ncet 8i concen)trea&5)te u8or pe centru pa me or. G5)o pre7 #e $reo /C secun#e. /;. "en7ine)7i po&i7ia m9ini or! 6nc%eieturi or 8i coate or! 6ncepe s5)7i apropii 8i s5)7i #ep5rte&i bra7e e a c97i$a centimetri! m5rin# mai apoi! treptat! #istan7a #intre e e. G5)te c5 ap au&i cu 6ncetinitoru ! 6ns5 nu)7i 5sa pa me e s5 se ating5. Apropie) e a @)B cm! apoi #ep5rtea&5) e a aproape un metru. Apoi apropie) e #in nou. Repet5 mi8carea p9n5 ce sim7i prana 6ntre pa me. Nu)7i f5 gri*i #ac5 nu sim7i nimic. +ac5 nu ai o sen&a7ie #e c5 #ur5! m9nc5rime sau g9#i 5tur5 #up5 ce ai f5cut exerci7iu o #at5! opre8te)te c9te$a c ipe! f5 c9te$a cic uri #e respira7ie pranic5! concentrea&5)te #in nou asupra pa me or 8i f5 exerci7iu 6nc5 o #at5. +ac5 pier&i contactu sau sensibi itatea! f5 o pau&5! mai f5 exerci7ii #e respira7ie pranic5 sau 6ncearc5 exerci7iu #e sensibi i&are a m9ini or. Nu $a trece mu t 8i $ei sim7i energia. >i #ac5 nu po7i sim7i 6nc5 energia M +ac5 tot nu reu8e8ti s5 sim7i energia 6n timpu efectu5rii exerci7ii or #e sensibi i&are a m9ini or! ini8te8te)te. -ractic5 6n continuare= ai s)o sim7i p9n5 a urm5. -5strea&5)7i o atitu#ine po&iti$5 p ina #e iubire fata #e tot ce te incon*oara! 8i mintea #esc%is5! iar 6n#oie i e! temeri e 8i ne ini8ti e 67i re#uc capacitatea #e a sim7i 8i #e a manipu a energia

/44

subti 5. +ac5 6ncerci s5)7i sensibi i&e&i m9ini e g9n#in#u)te 6n ace a8i timp c5 <nu merge,! sau <ce ciu#at,! $ei 6nt9mpina greut57i mai mari. Contro ea&5)7i g9n#uri e! 6ns5 nu 6ncerca s5 te p5c5 e8ti c5 sim7i ce$a ce! #e fapt! nu are suport rea . Energia nu este ro#u imagina7iei= este c9t se poate #e rea 5 8i o po7i sim7i fo osin# exerci7ii e men7ionate. A8a c5 nu)7i imagina! nici nu anticipa c5 sim7i energie #ac5 nu e a8a. -rin exersare constant5 8i regu at5! oricine 68i poate #e&$o ta capacitatea #e a sim7i energia. <2iua 6n care $e)ti simti cu a#e$5rat prana $a fi atunci c9n# accepti primu ucru pe care) $ei simti. Nu $)a fi o sen&a7ie foarte precis5! #ar #e regu 5! ! 6n timp! acuitatea $a creste treptat. In timp ce scane&i! simti presiune sau un f ux #e energie. +ac5 energia este impur5! #e obicei simti m9nc5rime! g9#i a sau! uneori! o sen&a7ie #e ce$a ipicios sau greu. +ac5 energia are o $ibra7ie foarte 6na t5! o pot sim7i g9#i 9n#u)te '#ar nu m9nc5rime(! sau poate fi fin5! ca o crem5 #e icat5., Iat5 un secret #e a cursuri e noastre. cei care #eprin# foarte repe#e scanarea a cursuri fo osesc conso i#area po&iti$5 pentru a)8i acce era #e&$o tarea. +e 6n#at5 ce au $reo sen&a7ie! 68i spun c5 ceea ce simt este prana 8i c5 se #escurc5 bine. Lasan# #eoparte atura critic5 a min7ii 8i fo osim auto6ncura*area pentru a ne con$inge c5 simtim energie. Oric9n# #etectea&i o sen&a7ie! fo osesti conso i#area po&iti$5 pentru a a*uta s5 6n$e7ati mai repe#e scanarea. Autoscanarea genera 5 Autoscanarea 6nseamn5 sim7irea aurei 6n anumite puncte pentru a e$a ua for7a 8i cur57enia ei genera 5! 6n primu exerci7iu #e mai *os! 67i $ei scana bra7u ! #oar fiin#c5 este o 7int5 u8oar5 pentru 6ncep5tori EJERCI]IU. Autoscanarea genera 5 a bra7u ui -entru exerci7iu po7i sta 6n picioare sau a8e&at. 'Not5. -e m5sur5 ce progrese&i! $om scurta #escrierea pa8i or #e 6nc5 &ire. +e asemenea! $om presupune c5 faci scanarea cu m9na #reapt5 8i c5 antebra7u st9ng $a fi 7inta scan5rii. +ac5 $rei s5 scane&i antebra7u #rept cu m9na st9ng5! sc%imb5 pur 8i simp u #irec7ia.( /. -une)7i imba pe ceru gurii. 4. Efectuea&5 c9te$a cic uri #e respira7ie pranic5. ;. "asea&5)7i c%a3ra inimii cu #ou5 #egete a e m9inii pe care o $ei fo osi pentru scanare. @. Efectuea&5 exerci7iu sau 4 #e sensibi i&are a m9ini or! p9n5 ce sim7i c ar energia 6ntre pa me. A. Cu coate e 6n#oite a un ung%i #e LC #e gra#e 8i cu antebra7e e 6ntinse 6nainte! aproximati$ para e e cu so u ! ri#ic5 m9ini e 6n fa75 a ni$e u ta iei! ca 8i cum ai 7ine o minge mare #e p a*5. -a me e 67i sunt 6n#reptate una spre cea a t5. Bra7e e! pa me e 8i #egete e trebuie s5 fie re axate. +egete e trebuie s5 fie u8or #ep5rtate! nu)7i 6ncor#a pa me e 8i 6nc%eieturi e 8i nu #ep5rta bra7e e #e corp. Bra7e e ar trebui s5 fie cam a un metru #istan75 unu #e ce 5 a t B. Atunci c9n# scane&i! trebuie s5 fii pe aceea8i ungime #e un#5 cu 7inta pe care o ai! s5) 7i stabi e8ti inten7ia #e a scana. 1ei face acest ucru uit9n#u)te cate$a momente a 7inta scan5rii 8i #ec ar9n#u)7i 6ncet inten7ia. +e exemp u. <Acum am #e g9n# s5 scane&... 'orice $rei s5 scane&i(,. +e $reme ce 7inta scan5rii este antebra7u t5u st9ng! uit5)te c9te$a c ipe a un punct #e pe interioru antebra7u ui respecti$ 8i apoi spune)7i. <Am #e g9n# s5)mi scane& antebra7u st9ng,. I. O #at5 ce 7i)ai stabi it inten7ia! 6n#reapt5)7i aten7ia c5tre c%a3ra pa mei #e a m9na cu

/4;

care scane&i 8i fii atent a acea &on5 pe tot timpu scan5rii. A#u)7i aminte #e conceptu #e con8tienti&are. Con8tienti&area nu 6nseamn5 concentrare! nici pri$ire a7intit5! cu at9t mai pu7in o simp 5 urm5rire #in oc%i= nu este un sim7 $i&ua . "ai #egrab5! con8tienti&area este o sim7ire ipsit5 #e &gomot! #e mi8care! #ar acti$5. Este un sentiment #e sensibi itate accentuat5! 6n scanare! energia o sim7i! nu o $e&i. Goca i&area con8tienti&5rii asupra m9inii cu care scane&i spore8te sensibi itatea m9ini or fa75 #e energia subti 5. D. Ni$e u #e concentrare #in timpu scan5rii ar trebui s5 fie asem5n5tor cu cititu unei c5r7i. Nu te obosi 8i nu te for7a s5 scane&i. Con8tienti&area fo osit5 pentru scanare este ce mai bine rea i&at5 printr)o concentrare u8oar5 8i un gra# re ati$ mic #e $oin75. +ac5 $ei 6ncerca s5)7i impui $oin7a 6n scanare! sensibi itatea ta $a a$ea #e suferit. L. Respir5 6ncet 8i profun#! fo osin# respira7ia pranic5. /C. ]ine oc%ii 6nc%i8i sau #esc%i8i. '-e m5sur5 ce a$anse&i! po7i scana cu oc%ii #esc%i8i! #ar a 6nceput! pentru a nu fi #istras! ar trebui s5 6ncerci cu oc%ii 6nc%i8i.( Gii cu mintea #esc%is5 8i p5strea&5)ti o atitu#ine po&iti$5. /4. Ca 8i cum ai 7ine o minge #ep a*5 6n m9ini! 6ncepe scanarea spre antebra7u st9ng. Scanea&5 pe ori&onta 5! #irect prin fa7a corpu ui t5u Nu mi8ca m9na st9ng5. ]ine #egete e #e a m9na #reapt5 6ntr)o po&i7ie fireasc5! re axat5 ) pu7in 6n#oite 8i #ep5rtate unu #e ce 5 a t! 6ncetine8te 8i mai mu t 6n momentu 6n care m9na ta #reapt5 a*unge a aproximati$ ;C cm #e antebra7u st9ng. Acum mi8c5)7i m9na #reapt5 6nainte 8i 6napoi pe o ra&5 #e A p9n5 a ;C cm #e antebra7u st9ng! ca 8i cum /)ai sim7i u8or #in afar5! ceea ce este exact ce faci tu. 67i sim7i c9mpu magnetic a corpu ui ca 8i cum ai sim7i u8or o suprafa75 nemi8cat5 #e ap5. Continu5 s5 respiri 6ncet 8i profun#. "9na #reapt5 nu trebuie s5 ating5 sau s5 fie a mai mu t #e *um5tate #e metru #e antebra7u st9ng. Con8tienti&ea&5 centru pa mei cu care scane&i. Las5)7i 6nc%eieturi e #e a um5r! cot 8i m9na cu care scane&i re axate 6n timpu scan5rii. /;. Opre8te)7i m9na atunci c9n# ai o sen&a7ie #e presiune! g9#i 5tur5! m9nc5rime sau c5 #ur5 6n pa m5. Ar trebui s5 ai sen&a7ia respecti$5 6n momentu c9n# a*ungi a /C)4A cm #e m9na st9ng5. Este aura interioar5! &ona cu care $ei ucra ce mai mu t. /@. +ac5 nu sim7i energia ime#iat! nu te #escura*a. -ur 8i simp u re axea&5)te! respir5 a#9nc 8i apropie 8i #ep5rtea&5 m9na #reapt5 #e antebra7u st9ng p9n5 ce o $ei sim7i. +ac5 nici #up5 /C)/4 mi8c5ri nu reu8e8ti s5 sim7i energia! repet5 exerci7iu sau 4 #e sensibi i&are a m9ini or sau masea&5)7i #in nou c%a3ra inimii. /A. 6n ca&u nereu8itei repetate! 6ncearc5 scanarea #intr)un ung%i #iferit! 6ncepe cu po&i7ia #e 7inere a mingii #e p a*5 imaginare! apoi ri#ic5)7i m9na #reapt5 a ni$e u umeri or. Scanea&5 6n *os! a un ung%i #e @A #e gra#e! sau coboar5)7i m9na un#e$a sub ni$e u ta iei 8i scanea&5 6n sus. Ung%iu scan5rii nu este important. +in orice ung%i porne8ti scanarea! asigur5)te c5 6ncepi #e a o #istan75 #e aproape un metru #e 7int5. /B. Atunci c9n# $ei sim7i presiune! g9#i 5tur5 sau c5 #ur5 6n pa ma cu care scane&i! obser$5 c9t #e #eparte se af 5 m9na cu care faci scanarea. Este a /A cmM La A cm M Sau a 4C M Iat5 a#9ncimea aurei ta e! respecti$ #istan7a pe care se extin#e aura ta #e corpu fi&ic. +in anumite moti$e! $om am9na #iscu7ia referitoare a semnifica7ia m5sur5tori or cu a*utoru scan5rii p9n5 ce $om a*unge a cursu respecti$. Ar trebui s5)7i note&i re&u tate e pentru a face referire a e e mai t9r&iu. /I. 6ncearc5 s5 sim7i for7a aurei ta e 6n timp ce continui s5)7i mi8ti m9na 6nainte 8i 6napoi. Sim7i o presiune puternic5 sau g9#i aturi M Sim7i c5 m9na 67i este respins5 cu putere M Sau sim7i #oar o presiune mic5 M

/4@

/D. 6nc%eie exerci7iu p imb9n#u)te c9te$a minute 8i scutur9n#u)7i bra7e e 8i picioare e. Re axea&5)te 8i respir5 a#9nc #e c9te$a ori. +up5 ce ai terminat! ar trebui s5)7i note&i impresii e #in urma scan5rii! pentru a face referire a e e mai t9r&iu. Go osin# aceea8i sec$en75! scanea&5 acum 8i a te p5r7i a e corpu ui t5u. a t5 &on5 a bra7u ui sau #iferite puncte #e pe picioare 8.a.m.#. 6n timp ce faci! 6ncearc5 s5 sim7i a#9ncimea aurei #in #iferite e puncte scanate. Ar trebui s5)7i note&i 8i impresii e u terioare. >i #ac5 totu8i nu po7i sim7i energia M +ac5 pe parcursu exerci7iu ui nu sim7i energia! c%iar #up5 ce ai 6ncercat toate a ternati$e e! ar trebui s5)7i pui 6ntrebarea #ac5 nu cum$a ai o aur5 oarecum s 5bit5. Este posibi ! #ar mai #egrab5! 6n etapa curent5 #e #e&$o tare a scan5rii! nu te)ai sensibi i&at suficient. +ac5 nu reu8e8ti s5 sim7i aura 6n timpu exerci7iu ui! nu te 6ngri*ora. -rin practic5! $ei a*unge s5)7i #e&$o 7i 8i aceast5 capacitate. 1e&i exerci7ii e &i nice 6n 8ase pa8i 8i ista cu ce e necesare scan5rii . Scanarea a tor forme #e $ia75. p ante 8i anima e Exerci7ii e #e scanare a p ante or 8i anima e or fac parte #in setu #e exerci7ii #e auto$in#ecare #oar pentru c5 sunt o oca&ie propice pentru exersare. Energia or anatomic5 este #iferit5 #e cea a oameni or! #ar e e te pot a*uta s5)7i forme&i capacitatea #e a sim7i for7a $ita 5. EJERCI]IUL . Scanarea unei p ante A ege)7i o p ant5 s5n5toas5 pentru a ucra cu o aur5 $ibr9n# #e energie. Orice copac 6nf orit! f oare sau p ant5 este #e a*uns! #ar une e sunt #eosebite! cum ar fi. pini pitici! 5m9i! ficus ! muscate ! bambusi 'cunoscute 8i ca <p ante e a#uc5toare #e noroc,(! sau p ante ag575toare! acestea fiin# #oar c9te$a exemp e. E$it5 p ante e #e #e8ert! precum ce e sucu ente sau cactu8ii. Aura or energetic5 este neregu at5! cu g%impi ori ascu7it5! 8i ar putea fi greu #e #etectat pentru 6ncep5tori. -entru a face exerci7iu trebuie s5 stai 6n picioare. Ar trebui #e*a s5 8tii cei patru pa8i ai 6nc5 &irii. imba pe ceru gurii= c9te$a cic uri #e respira7ie pranic5= masarea c%a3rei inimii #e c9te$a ori cu #ou5 #egete #e a m9na cu care scane&i= efectuarea exerci7iu ui sau 4 #e sensibi i&are a m9ini or p9n5 se simte c ar energia 6ntre pa me. /. Stai a aproximati$ un metru #e p ant5! cu m9na 8i #egete e cu care scane&i re axate. 4. -ri$e8te o por7iune a p antei pentru a intra pe aceea8i ungime #e un#5 cu 7inta. A ege o creang5 anume! o frun&5 sau o f oare 8i stabi e8te)7i inten7ia #e a scana ocu respecti$. ;. Aminte8te)7i s5 respiri profun#! fo osin# respira7ia pranic5. Con8tien)ti&ea&5)7i c%a3ra pa mei #e pe m9na cu care scane&i. +up5 ce ai pri$it p anta 8i 7i)ai stabi it inten7ia! 7ine)7i aten7ia 6n#reptat5 asupra m9inii cu care scane&i pe tot parcursu exerci7iu ui. -5strea&5)7i mintea #esc%is5 8i atitu#inea po&iti$5 p ina #e iubire. @. 6ncepe scanarea mi8c9n#u)7i 6ncet m9na c5tre p ant5 sau arbore #e a o #istan75 #e aproximati$ un metru.. Nu contea&5 #in ce ung%i faci scanarea. -o7i scana p anta #in atera ! #e #easupra sau #e #e#esubt. A. Respir5 6ncet 8i profun#. "i8c5)7i atent m9na cu care scane&i! fo osin# o mi8care constant5 6nainte 8i 6napoi. Nu te gr5bi. B. Opre8te)te c9n# ai sen&a7ia #e presiune! c5 #ur5! g9#i 5tura sau re&isten75! 6n func7ie #e p anta scanat5! ar trebui s5 sim7i aura a /C)4A cm #e p ant5. "i8c5)7i

/4A

m9na 6nainte 8i 6napoi #e c9te$a ori. Obser$5 a ce #istan75 se extin#e aura. O #at5 ce sim7i energia cu c aritate! 6ncearc5 s5 sim7i 8i for7a ei re ati$5. I. +ac5 nu sim7i energia ime#iat! nu te #escura*a. Re axea&5)te! respir5 a#9nc 8i retrage)7i m9na! apoi apropie)o #in nou! p9n5 $ei sim7i! +ac5 #up5 $reo A minute tot 67i este greu s5 sim7i energia! repet5 pre7 #e c9te$a minute exerci7iu sau 4 #e sensibi i&are a m9ini or! sau masea&5)7i #in nou c%a3ra inimii. D. Acum scanea&5 p anta #in ung%iuri #iferite! #e #easupra sau #e sub punctu ini7ia a scan5rii 8i #in a t5 atur5. 1e&i #ac5 po7i #etecta forma genera 5 8i for7a aurei energetice a p antei. Este uniform5 pe toate p5r7i e M Sim7i c5 are o a#9ncime #e /4 cm peste tot! sau o &on5 este mai superficia 5 #ec9t a ta M O sim7i puternic5 sau s ab5 M L. 6nc%eie exerci7iu p imb9n#u)te c9te$a minute 8i scutur9n#u)7i bra7e e 8i picioare e. Re axea&5)te 8i respir5 profun# #e c9te$a ori. +up5 ce ai terminat! ar trebui s5)7i note&i impresii e pentru a face referire a e e mai t9r&iu. Ar fi bine s5 exerse&i scanarea unor p ante! f ori sau arbori #iferi7i pentru a $e#ea care are aura cea mai puternic5. Notea&5)7i 8i impresii e aferente pentru a a$ea un e ement #e compara7ie cu primu t5u efort. EJERCI]IU. Scanarea unui anima Ca 8i 6n ca&u exerci7iu ui cu p ante e! este ce mai bine s5 ucre&i cu un anima perfect s5n5tos. O aur5 puternic5 este u8or #e #etectat pentru 6ncep5tori. C9inii 8i pisici e sunt subiec7i a#ec$a7i #eoarece ne sunt ce mai a 6n#em9n5 8i #orm c9t se poate #e #es! ceea ce ne ofer5 8ansa s5 exers5m pe un subiect ce nu se 6mpotri$e8te. G5)7i 6nc5 &irea 6n patru pa8i 8i apoi 6ncepe. /. Stai a8e&at! 6n picioare sau c%iar 6n genunc%i! #ac5 anima u #oarme pe *os! a un metru #istan75! cu m9na cu care scane&i! bra7u 8i #egete e re axate. 4. -ri$e8te anima u pentru a intra pe aceea8i frec$en75 cu 7inta. A ege)7i o anumit5 &on5 ) s5 spunem um5ru ! 8o #u ! capu sau burta ) 8i stabi e8te)7i inten7ia #e a scana aura #e aco o. ;. Respir5 6ncet 8i profun#! fo osin# respira7ia pranic5. -5strea&5)7 aten7ia 6n#reptat5 asupra c%a3rei pa mei #e a m9na cu care scane&i. O #at5 ce ai pri$it anima u pentru stabi irea inten7ie ! con8tienti&ea&5 m9na cu care scane&i pe tot parcursu exerci7iu ui #e scanare. Gii cu mintea #esc%is5 8i a#opt5 o atitu#ine po&iti$5. @. 6ncep9n# cu m9na cu care scane&i af at5 a un metru #e anima ! apropie)o 6ncet! #in orice ung%i $rei. Scanea&5 spre ocu )7int5 A. Respir5 6ncet 8i profun#. +ep asea&5)7i atent m9na cu care scane&i! fo osin# o mi8care constant5 6nainte 8i 6napoi. Nu te gr5bi. B. Opre8te)te c9n# ai sen&a7ia #e presiune! c5 #ur5! g9#i 5tur5 sau re&isten75! 6n func7ie #e specia anima u ui! precum 8i #e s5n5tatea acestuia! ar trebui s5 sim7i aura a o #istan75 aproximati$5 #e /C)4A cm #e anima . "i8c5)7i m9na 6nainte 8i 6napoi #e c9te$a ori. Obser$5 a ce #istan75 se extin#e aura. O #at5 ce sim7i energia cu c aritate! 6ncearc5 s5 sim7i 8i for7a ei re ati$5. I. +ac5 nu sim7i energia ime#iat! nu te #escura*a. Re axea&5)te! respir5 a#9nc 8i retrage)7i m9na! apoi apropie)o #in nou! p9n5 ce o $ei sim7i. +ac5 #up5 $reo A minute tot 67i este greu s5 sim7i energia! repet5 pre7 #e c9te$a minute exerci7iu sau 4 #e sensibi i&are a

/4B

m9ini or! sau masea&5)7i #in nou c%a3ra inimii. D. Apoi! ca 8i 6n ca&u p antei! scanea&5 #iferite ocuri #e pe corpu anima u ui 8i #in ung%iuri #iferite. 1e&i #ac5 po7i #etecta forma genera 5 8i for7a aurei energetice a anima u ui. Este uniform5 pe toate p5r7i e M Sim7i c5 are o a#9ncime #e /C cm peste tot! sau o &on5 este mai superficia 5 #ec9t a ta M O sim7i puternic5 sau s ab5 M L. 6nc%eie exerci7iu p imb9n#u)te c9te$a minute 8i scutur9n#u)7i bra7e e 8i picioare e. Re axea&5)te 8i respir5 profun# #e c9te$a ori. +up5 ce ai terminat! ar trebui s5)7i note&i impresii e! pentru a face referire a e e mai t9r&iu. +in nou! ca 8i 6n ca&u p ante or! #ac5 ai acces a mai mu te specii #e anima e! ar fi bine s5 e scane&i pentru a $e#ea care anima are aura cea mai puternic5. Notea&5)7i 8i impresii e aferente! pentru a a$ea un e ement #e compara7ie cu a te eforturi #e scanare. -uteti a$ea at9t oameni! c9t 8i anima e #e cas5 #rept <c ien7i,! si obser$ati c5 aure e anima e or par a a$ea aceea8i a#9ncime ca 8i 6n ca&u oameni or! 6n func7ie #e ni$e u #e $ita itate a anima u ui iar c%a3re e anima e or sunt oca i&ate 6n ace ea8i &one genera e ca 8i a oameni! #ar sunt propor7iona e cu #imensiuni e anima u ui 8i! prin urmare! mai mici #ec9t ce e a e oameni or. Scanarea se poate face si pe obiecte #e #iferite cu ori . 1eti simti #iferit fiecare obiect in functie #e cu oarea ui. Scanarea a tei persoane "ecanismu fo osit pentru scanarea a tei persoane este a fe cu ce fo osit pentru scanarea unei p ante sau a unui anima . Scopu t5u este ace a8i. #e a sim7i for7a genera 5 a aurei. Singura #iferen75 este c5 subiectu ! 6n ca&u scan5rii unei persoane! 67i poate oferi un fee#bac3 $erba egat #e anumite prob eme pe care e po7i sim7i 6n timpu scan5rii. Nu) i pune 6ns5 6ntreb5ri subiectu ui #ec9t #up5 ce ai terminat scanarea! c%iar #ac5 mai faci comentarii egate #e ocuri e 6n care sim7i perturb5ri energetice 6n aur5. EJERCI]IUL Scanarea a tei persoane -entru exerci7iu! e preferabi s5 stai 6n picioare. Subiectu t5u poate sta 6n picioare sau a8e&at! fiin# re axat 8i a$9n# o respira7ie norma 5. +ac5 $rea! poate s5 7in5 oc%ii 6nc%i8i. Trebuie s5)8i 7in5 imba pe ceru gurii! pentru a m5ri sensibi itatea. G5 6nc5 &irea 6n patru pa8i! #up5 care 6ncepe. /. Stai a aproape un metru #istan75 #e subiect. Ar trebui s5 te p ase&i 6n atera ! nu 6n fa7a sau 6n spate e ui . 1ei scana partea superioar5 a bra7u ui 'orice &on5 #intre um5r 8i cot(. "9na cu care scane&i! precum 8i #egete e trebuie s5)7i fie re axate. 4. Uit5)te a 7int5 pentru a intra pe aceea8i ungime #e un#5 cu ea 8i pentru a)7i stabi i inten7ia #e a scana. ;. Respir5 6ncet 8i profun#! fo osin# respira7ia pranic5. -5strea&5)7i aten7ia 6n#reptat5 asupra c%a3rei pa mei #e a m9na cu care scane&i. O #at5 ce ai pri$it 7inta pentru a)7i stabi i inten7ia! con8tienti&ea&5)7i m9na cu care scane&i pe tot parcursu exerci7iu ui. -5strea&5)7i mintea #esc%is5 8i atitu#inea po&iti$5. @. -ornin# #e a aproape un metru#e subiect! apropie)7i 6ncet m9na cu care scane&i! #in orice ung%i #ore8ti! #e ocu )7int5. Respir5 6ncet 8i profun#. Apropie)7i m9na respecti$5 cu aten7ie. A. Opre8te)te atunci c9n# ai sen&a7ia #e presiune! c5 #ur5! g9#i 5tur5 sau re&isten75. ar trebui s)o sim7i c9n# a*ungi 6ntre /C 8i 4A cm #e persoan5. Aminte8te)7i c5 un a#u t s5n5tos are o aur5 interioar5 #e /4 cm a#9ncime. "i8c5)7i m9na 6nainte 8i 6napoi #e c9te$a ori. Obser$5 a ce #istan75 se extin#e aura.

/4I

Simte)o cu a#e$5rat. O #at5 ce ai sim7it energia f5r5 6n#oia 5! simte)i for7a re ati$5. B. +ac5 nu sim7i energia #e 6n#at5! nu te #escura*a. Re axea&5)te! respir5 a#9nc! #ep5rtea&5)7i 8i apropie)7i #in nou m9na p9n5 ce o $ei sim7i. +aca #up5 A minute 6nc5 mai ai greut57i 6n a sim7i energia! repet5 pre7 #e c9te$a minute exerci7iu sau 4 #e sensibi i&are a m9ini or! sau masea&5)7i c%a3ra inimii. I. Scanea&5 c9te$a &one #iferite 8i #in ung%iuri #iferite. "ergi 6n partea opus5 subiectu ui 8i scanea&5)/ #e aco o. 1e&i #ac5 po7i #etecta forma 8i for7a genera 5 a aurei energetice. Este uniform5M Sim7i c5 are o a#9ncime #e /I cm #e *ur)6mpre*ur M Sau 6ntr)o parte o sim7i #e I cm! iar 6n a t5 parte #e 4; cm M O sim7i puternic5 sau s ab5 M D. 6nc%eie exerci7iu p imb9n#u)te c9te$a minute 8i scutur9n#u)7i bra7e e 8i picioare e. Re axea&5)te 8i respir5 a#9nc #e c9te$a ori. +up5 ce ai terminat! ar trebui s5)7i note&i impresii e #in urma scan5rii! pentru a te fo osi #e e e mai t9r&iu. +ac5 ai oca&ia s5 exerse&i pe mai mu 7i subiec7i! 6ncearc5 s5 e sim7i for7a re ati$5 a aure or. Notea&5)7i 8i impresii e aferente! pentru a face compara7ie cu ce e a te eforturi a e ta e. -e m5sur5 ce $ei scana mai mu 7i oameni! $ei r5m9ne surprins #e iu7ea a cu care #eprin&i capacitatea #e a scana ) 8i c9t #e precis5 poate fi. Lista cu ce e necesare scan5rii /. -une)7i imba pe ceru gurii. 4. Efectuea&5 c9te$a cic uri #e respira7ie pranic5. ;. "asea&5)7i c%a3ra inimii #e c9te$a ori! fo osin# #ou5 #egete #e a m9na cu care scane&i. @. -e scurt! f5 exerci7iu #e sensibi i&are a m9ini or. +ac5 ai timp sau $rei s5)7i spore8ti sensibi itatea! f5)/ 8i pe a #oi ea. A. +egete e! m9na! 6nc%eietura 8i bra7u trebuie s5 fie re axate = bra7u #ep5rtat #e corp. B. Arunc5 o pri$ire c5tre 7inta #e scanare! pentru a)7i stabi i inten7ia i a scana. I. Respir5 c9t mai 6ncet 8i mai profun#. D. -5strea&5)7i aten7ia asupra c%a3rei #in pa ma m9inii cu care scane&i -rima #at5 uit5)te a 7int5! #ar 6n timpu scan5rii con8tienti&ea&5)ti c%a3ra men7ionat5. L.Ni$e u t5u #e concentrare ar trebui s5 fie unu asem5n5tor cu ce fo osit a citirea unei c5r7i. Aminte8te)7i. scanarea 6nseamn5 sim7i f uxu #e energie! nu s5)/ $e&i. ]ine oc%ii #esc%i8i sau 6nc%i8i! cum sim7i c5 7i)ar fi mai #e a*utor pentru a te concentra mai bine. /C. -5strea&5)7i mintea #esc%is5 8i o atitu#ine po&iti$5! iubitoare ! 6n#oie i e! temeri e 8i ne ini8ti e 67i in%ib5 capacitatea #e a sim7i energia subti 5. -rogramu #e exerci7ii &i nice 6n 8ase pa8i ) actua i&are /. 6n 5turarea #irect5 'exerci7ii. 6n func7ie #e necesit57i(. 4. 6ntin#erea 8i re axarea #iafragmei. Atunci c9n# #iafragma 67i este #e*a obi8nuit5! ar trebui s5 faci exerci7ii e respecti$e #oar uneori! pentru a a#5uga $arietate practicii. ;. Exerci7ii e 8i 4 #e sensibi i&are a m9ini or @. Respira7ia pranic5 G5 trei seturi a c9te &ece respira7ii pranice. Continu5 cu sec$en7e e #e ritm 8i reten7ie I)/)I)/ 8i B);)B);.

/4D

A. Scanarea genera 5 Exersea&5 pe tot fe u #e 7inte. bra7u ! picioru 8i a te p5r7i a e corpu ui t5u= p ante! anima e! a te persoane. Atunci c9n# $ei trece a exersarea manipu 5rii energiei cu a*utoru m9ini or ) scanare 8i 6n urm5toru curs ! m5turare 8i energi&are apoi ! nu uita s5 6ncerci stabi irea unui fun#ament puternic pentru sensibi itate! pe m5sur5 ce exerse&i pas cu pas. +ar #ac5 nu sim7i energia atunci c9n# a*ungi a un anumit pas! pur 8i simp u treci a urm5toru exerci7iu. Unora e trebuie mai mu t timp. .........................................................................................................

CURS J1II SCANAREA ENERGETICA A CSAQRELOR SI INTER-RETAREA RE2ULTATELOR 1om re ata pe scurt un ca&! o tanara 6n $9rst5 #e optspre&ece ani! suferea #e infec7ii cronice a e rinic%i or. +octorii n)au g5sit cau&a infec7ii or recurente! 6ns5 8tiau c5 rinic%iu st9ng se mic8ora 8i murea. Un specia ist i)a spus p5rinti or tinerei c5 #ac5 nu g5seau o so u7ie pentru a opri infec7ia! copi u $a a$ea ne$oie #e un transp ant. +upa toate in$estigatii e si proce#uri e c inice! i s)a efectuat #e catre un bioenergetician o scanare genera 5 a aurei! apoi o scanare specific5 a c%a3re or 8i a &onei ombare. Energia #in rinic%iu #rept era norma 5 8i puternic5! #ar #in rinic%iu st9ng nu s)a sim7it nici un fe #e energie. S)a 6nceput tratamente cu respira7ie pranic5. I s)a m5turat 8i energi&at rinic%ii 8i c%a3re e aferente. a*na! c%a3re e ba&inu ui! a sexu ui 8i meng mein. +up5 aproximati$ un an #e tratamente s5pt5m9na e urmate #e tratamente f5cute #e #ou5 ori pe s5pt5m9n5! infec7ii e au 6ncetat! a 6nceput s5 se simt5 mai bine 8i a putut renun7a a antibiotice. +octorii a u ramas u uiti #e progrese e tinerei. "ai mu t! constatat c5! #up5 un an #e tratament cu respira7ie pranic5! rinic%iu st9ng crescuse mai mare #ec9t ce #rept. Trei ani mai t9r&iu! tanara este perfect norma 5 8i s5n5toas5. Asa #ar ! 6n urm5toare e exerci7ii $om #iscuta #espre scanarea cu o 7int5 anume sau scanarea specific5! a#ic5 perceperea pranei ce caracteri&ea&5 anumite puncte sau &one #in anatomia ta energetic5. Scanarea specific5 inc u#e perceperea energiei #in anumite c%a3re 8i #in p5r7i a e corpu ui! #ar 6n exerci7ii e #e fa75 $ei fo osi #rept 7inte #e scanare numai c%a3re e! #eoarece sunt mai bune pentru 6ncep5tori. Atunci c9n# $ei scana c%a3re e cu succes! $ei putea s5 scane&i cu u8urin75 anumite p5r7i a e corpu ui! si! $ei mai 6n$57a ce 6nseamn5 #e fapt sen&a7ii e energetice = pe care e ai 6n urma scan5rii. La scanarea genera 5 ai scanat aura pentru a)i af a #ou5 caracteristici . a#9ncimea 8i for7a. C%a3re e se scanea&5 pentru a af a #e fapt trei caracteristici. a#9ncimea! for7a 8i 6ntin#erea. C%a3re e pot fi a#9nci 8i puternice! #ar 6nguste! sau superficia e 8i s abe! #ar 6ntinse. C%a3re e se scanea&5 pentru a af a 6ntin#erea! 6n scopu ob7inerii unei perspecti$e comp ete a energiei or. Autoscanarea specific5

/4L

Atunci c9n# 6ncepi procesu #e scanare a unei 7inte anume sau scanarea specific5! asigur5)te c5 inten7ia ta se men7ine impe#e 8i ferm5 pentru a)7i asigura preci&ia. -racticantii 6ncep5tori 6n $in#ecare energetica pot fi in#u8i 6n eroare a citirea aurei #ac5 nu au o inten7ie c ar5 si trebuie o concentrare maxima.. EJERCI]IUL -ENTRU SCANAREA CSAQRELOR ) in a#9ncime 8i for75 -o&i7ionat5 6n &ona moa e #e sub stern sau co8u pieptu ui! c%a3ra fronta 5 a p exu ui so ar este un oc #e popas! o %a t5 pentru prana care circu 5 #e a c%a3re e superioare spre ce e inferioare 8i in$ers. Aceasta c%a3ra este 8i se#iu emo7ii or inferioare! #e aceea este exce ent5 pentru scanare! pentru a sim7i care este starea ta genera 5. -o7i sta a8e&at sau 6n picioare 6n timpu exerci7iu ui. G5)7i 6nc5 &irea 6n patru pa8i! #up5 care 6ncepe! . m9na cu care scane&i s5)7i fie a o #istan75 #e mai pu7in #e un metru! #ar nu c%iar a o ungime #e bra7. cu pa ma 6n#oit5! 6n#reptat5 spre corp. 4 Uit5)te 6n *os! a 7int5! pentru a intra 6n re&onan75 8i pentru a)7i stabi i inten7ia #e a scana. ;. Respir5 6ncet 8i profun#! fo osin#u)te #e respira7ia pranic5. +up5 ce te)ai uitat a c%a3ra fronta 5 a p exu ui so ar pentru a)7i stabi i inten7ia! con8tienti&ea&5)7i m9na cu care scane&i pe tot parcursu exerci7iu ui. -5strea&5)7i mintea #esc%is5 8i o atitu#ine po&iti$5. @. "i8c5 6ncet m9na cu care scane&i spre c%a3ra fronta 5 a p exu ui so ar! 7in9n#)o #esc%is5 8i re axat5! cu pa ma 6n#reptat5 spre corpu t5u 8i cu 6nc%eietura re axat5. ]ine #egete e 6ntr)o po&i7ie natura 5! re axat5 ) pu7in 6n#oite 8i #ep5rtate unu #e ce 5 a t! 6ncetine8te 8i mai mu t atunci c9n# m9na a*unge cam a ;C cm #e corp. A. Acum mi8c5)7i #e c9te$a ori! #e icat! m9na cu care scane&i 6nainte 8i 6napoi fa75 #e c%a3ra fronta 5 a p exu ui so ar! respir9n# 6ncet 8i profun#. +istan7a #e mi8care a m9inii ar trebui s5 $arie&e 6ntre /C 8i ;C cm 6n fa7a c%a3rei! f5r5 ca m9na s5)7i ating5 corpu sau s5 a*ung5 mai #eparte #e ;C cm #e corp. 6n timpu #ep as5ri or m9inii 6nainte 8i 6napoi! 6ncearc5 s5 sim7i energia c%a3rei. Nu)7i 6ncor#a 6nc%eieturi e m9inii 6n timpu mi8c5ri or. B. Scanea&a 8i aura c%a3re or! care este #e aproximati$ /4 cm a#9ncime. +ar c%a3re e se percep mai intens #ec9t aura genera 5! astfe c5 $ei sim7i o impresie energetic5 mai puternic5 acum! c9n# 67i scane&i c%a3ra fronta 5 a p exu ui so ar! #ec9t atunci c9n# 7i)ai scanat bra7u . I. La fe ca 8i 6n ce e a te exerci7ii! #ac5 nu sim7i energia ime#iat! nu te #escura*a. Re axea&5)te! respir5 a#9nc 8i repet5 mi8c5ri e #e #ute $ino a e m9inii! p9n5 ce o $ei sim7i! 6n ca&u 6n care #up5 A minute 6nc5 mai ai greut57i 6n a sim7i energia! repet5 pre7 #e c9te$a minute exerci7iu #e sensibi i&are a m9ini or. Sau exersea&5 un pic mai mu t cu p ante! anima e 8i a te persoane 6nainte #e a)7i scana proprii e c%a3re. D. +e asemenea! ca 8i 6n exerci7ii e anterioare! atunci c9n# sim7i presiunea! g9#i 5tura sau c5 #ura 6n pa m5! obser$5 a ce #ep5rtare se af 5 fa75 #e corpu t5u. Este a acea #istan75 obi8nuit5 #e /4 cmM Este mai aproape sau mai #eparte M Notea&5 a#9ncimea. Acum nu este momentu s5 te 6ngri*ore&i #ac5 aura este mai a#9nc5 sau mai superficia 5. L. In timpu scan5rii #e a#9ncime! simte 8i for7a c%a3rei. -une)7i ace ea8i 6ntreb5ri ca 8i 6n exerci7ii e anterioare. sim7i intens presiune sau g9#i 5turaM Sim7i c5 m9na 67i este respins5 cu putereM Sau sim7i #oar o presiune s ab5 M Continu5 scanarea p9n5 ce sim7i a#9ncimea 8i for7a c%a3rei fronta e a p exu ui so ar. /C. 6nc%eie exerci7iu p imb9n#u)te c9te$a minute 8i scutur9n#u)7i bra7e e 8i picioare e.

/;C

Re axea&5)te 8i respir5 a#9nc #e c9te$a ori. +up5 ce ai terminat! ar trebui s5)7i note&i impresii e #in urma scan5rii! pentru a te fo osi #e e e mai t9r&iu. +ac5 nu ai sim7it intens energia 6n timpu exerci7iu ui! ar trebui s5 te 6ntrebi #ac5 nu cum$a c%a3ra fronta 5 a p exu ui so ar este prea s ab5. Este posibi ! #ar mai #egrab5 nu 7i) ai #e&$o tat suficient5 sensibi itate pentru a sim7i energia. -ur 8i simp u p5strea&5 o atitu#ine #esc%is5 8i exersea&5 6n continuare= p9n5 a urm5 $ei reu8i s5)7i #e&$o 7i capacitatea #e a sim7i energia. SCANAREA CSAQRELOR -ENTRU INTIN+ERE -entru a scana 6ntin#erea c%a3re or! 67i $ei fo osi ambe e m9ini. +e $reme ce $ei scana 6ntin#erea c%iar #up5 a#9ncime 8i for75! nu mai este ca&u s5 faci #in nou 6nc5 &irea! c%iar #ac5 ai uat o pau&5 #e c9te$a minute. Totu8i! #ac5 sim7i c5 mintea 67i obose8te sau ai ne$oie s5)7i rea imente&i sensibi itatea! masea&5)7i #in nou inima 8i f5 c9te$a respira7ii pranice 6nainte #e a 6ncepe. /. 6ntin#e)7i m9ini e a a7imea ta iei! ca 8i cum ai 7ine o minge imaginar5 #e p a*5. "9ini e trebuie s5 fie cam a un metru una #e cea a t5! coate e a un ung%i #e LC #e gra#e! pa me e 6n#reptate una spre cea a t5! iar antebra7e e para e e cu so u . 4. -entru a scana 6ntin#erea c%a3rei fronta e a p exu ui so ar! trebuie s5 ri#ici u8or m9ini e #in po&i7ia ini7ia 5 8i s5 e a#uci a ni$e u c%a3rei p exu ui. Apoi trage) e 6napoi spre corp. Totu8i! 6n acest timp! nu uita s5 p5stre&i #istan7a #e un metru 6ntre e e! iar pa me e s5 fie 6n#reptate una spre cea a t5. 1a fi ca 8i cum ai ri#ica mingea #e p a*5 8i ai a#uce)o 6napoi c5tre tine. Aceasta este po&i7ia cu care trebuie s5 6ncepi ;. Intr5 6n re&onan75 8i stabi e8te)7i inten7ia #e a scana. @. Scanea&5 spre interior! 6ncet! cu ambe e m9ini. Nu te gr5bi. Respir5 a#9nc. "i8carea #e scanare este cu 6ncetinitoru fo osit5 6n exerci7ii e #e sensibi i&are a m9ini or! 6n momentu 6n care 6nc%eieturi e #e a m9ini sunt 6n apropierea coaste or! pa me e $or fi a o #istan75 #e 4A cm una #e cea a t5! 6ncetine8te mi8carea 8i mai mu t. Atunci c9n# pa me e ta e #esc%ise $or fi a /B)4C cm una #e cea a t5! se $or apropia #e aturi e c%a3rei fronta e a p exu ui so ar. +in momentu respecti$! 6ncepe s5 sim7i perimetru c%a3rei! fo osin#u)te #e <ap au#atu , imaginar cu 6ncetinitoru . A. Opre8te)te c9n# sim7i g9#i aturi! re&isten75! presiune sau c5 #ur5. Ar trebui s5 fie o sen&a7ie mai intens5 ori mai concentrat5 #ec9t atunci c9n# 7i)ai scanat aura. 6ncearc5 s5 #etermini #iametru c%a3rei fronta e a p exu ui so ar. Un a#u t s5n5tos $a a$ea un #iametru a c%a3rei fronta e a p exu ui so ar #e aproximati$ /C cm. +ac5 a ta pare mai restr9ns5 sau mai 6ntins5! nu te 6ngri*ora. Nu acum. -ur 8i simp u re7ine)i 6ntin#erea. B. +ac5 nu sim7i nici o re&isten75 sau c5 #ur5 6n timp ce te apropii cu m9ini e #e aturi e c%a3rei! nu te #escura*a. G5 mai mu te cic uri #e respira7ie pranic5= efectuea&5 exerci7iu #e sensibi i&are a m9ini or. Sau! #ac5 nu po7i sim7i #e oc energia! 6ntoarce)te a un pas anterior #in sec$en7a exerci7iu ui progresi$! aco o un#e ai reu8it s5 sim7i energia ) #e exemp u! exerci7ii e #e sensibi i&are a m9ini or! scanarea bra7u ui! scanarea unei p ante )! apoi treci treptat a scanarea 6ntin#erii c%a3re or. I. 6nc%eie exerci7iu p imb9n#u)te c9te$a minute 8i scutur9n#u)7i bra7e e 8i picioare e.

/;/

Re axea&5)te 8i respir5 a#9nc #e c9te$a ori. Notea&5)7i impresii e #in urma scan5rii. Scanarea ce or a te c%a3re fronta e Go osin# aceia8i pa8i #escri8i a exerci7ii e anterioare! scanea&5)7i acum 8i ce e a te c%a3re fronta e a e corpu ui. 1e&i cursu cu c%a3re e pentru a e oca i&a. Scutur5)7i m9ini e 8i #egete e 8i stabi e8te)7i #in nou inten7ia 6nainte #e a trece a scanarea fiec5rei c%a3re. Scanea&5) e a#9ncimea! for7a 8i 6ntin#erea. G5 compara7ii 6ntre e e. +up5 ce termini scanarea fiec5rei c%a3re! ar trebui s5)7i note&i #imensiuni e or 8i a te impresii pe care e)ai a$ut. +ac5 sunt momente c9n# obose8ti psi%ic sau ai sen&a7ia c5)7i pier&i puterea #e concentrare sau sensibi itatea! opre8te)te 8i f5 o pau&5. 6ncearc5 o serie #e cic uri #e respira7ie pranic5. - imb5)te pu7in sau repet5 sec$en7a #e 6nc5 &ire +up5 ce ai terminat scanarea c%a3re or fronta e! po7i s5 treci a scanarea c%a3re or #orsa e. SCANARE ENERGETICA -RIN 1I2UALI2ARE Scanarea c%a3re or #orsa e E$i#ent! este imposibi s5 a*ungi cu m9ini e a spate pentru a scana c%a3re e #orsa e! a8a c5 e $ei scana cu a*utoru $i&ua i&5rii. -ractic! $ei concepe o imagine menta 5 a propriei persoane 6n fa7a ta! #up5 care $ei scana c%a3re e #orsa e #e a imaginea respecti$5. 1e&i figura +IN "ENIUL -ARANOR"AL) ENERGETICA pentru a oca i&a c%a3re e #orsa e. Sfaturi uti e pentru $i&ua i&are Exist5 c9te$a mo#a it57i #e a te $i&ua i&a! #e8i nici o meto#5 nu func7ionea&5 perfect pentru toat5 umea ) iat5 6ns5 c9te$a sfaturi 8i obser$a7ii. Experimentea&5 pentru a af a ce sti #e $i&ua i&are func7ionea&5 ce mai bine 6n ca&u t5u. X "u tora i se pare fo ositor s5 6nc%i#5 oc%ii 6nainte #e a 6ncepe $i&ua i&area! pe c9n# a 7ii 68i 7in oc%ii #esc%i8i! #ar nu se concentrea&5! uit9n#u)se 6n go ! ca 8i cum ar $isa cu oc%ii #esc%i8i. X +ac5 ai o memorie exact5! 6ncearc5 s5 $e&i o repre&entare a persoanei ta e a scar5 norma 5! a aproximati$ un metru 6n fa7a ta. O po7i $i&ua i&a pe un fun#a inco or. Unii prefer5 un fun#a negru! a 7ii consi#er5 c5 un fun#a a b! ca un ecran #e cinema! func7ionea&5 mai bine. Totu8i! a 7ii prefer5 s5 $i&ua i&e&e imaginea c%iar 6n fa7a or 6n camer5= e p ace ca itatea tri#imensiona 5 a unei astfe #e $i&ua i&5ri. X Unora e p ac #eta ii e. +ac5 te a*ut5 o imagine bine #efinit5! a c5tuie8te)7i $i&ua i&area c9t mai corect #in punct #e $e#ere anatomic. Ar trebui c%iar s5 consu 7i texte me#ica e #e specia itate pentru referin7e. A#aug5 cu ori 8i perspecti$5 #e a#9ncime. A te persoane prefer5 o imagine bi#imensiona 5! asem5n5toare unui #esen animat! sau o repre&entare animat5. X Imaginea&5)7i c5 te #esene&i pe tine! cu carioci co orate pe o tab 5 a b5! sau cu $opse e pe o p9n&5. X Unii prefer5 s5 ucre&e cu imagini a scar5 norma 5= a tii prefera o imagine mai mic5! re#us5 a *um5tate sau c%iar mai mu t! sim7ii c5 se pot concentra mai bine asupra unei imagini mai mici. Cursuri e #e $in#ecare pranic5! in occi#ent i se pre#5 stu#en7i or cum sa faca scanari si $i&ua i&5ri a propriei persoane re#us5 a o treime fa75 #imensiuni e or sau c%iar mai mic5! te%nic5 ce i se pare foarte uti 5 La fe se face si tratamentu a #istanta! imaginan#u)$a ca persoana este in fata #$s sau ca #$s suntete anga acea persoana.

/;4

X -ersoane e creati$e! cu #eprin#eri #e $i&ua i&are mai #e&$o tate! ar putea 6ncerca te%nica microscopu ui! 6n care $5# o imagine m5ritat! a c%a3rei sau a &onei pre&ent9n# o posibi 5 prob em5 #e s5n5tate. X 6ncearc5 $i&ua i&area pentru a)7i scana c%a3re e fronta e. AtunciP c9n# ai 6n$57at s5 scane&i imaginea c%a3re or #orsa e! ai puteai prefera uti i&area $i&ua i&5rii 6n ocu corpu ui fi&ic pentru a)7i scana 8i c%a3re e fronta e. Goarte bine. EJERCI]IUL B. Scanarea c%a3re or #orsa e -o7i sta a8e&at sau 6n picioare 6n timpu exerci7iu ui. G5)7i 6nc5 &irea 6n patru pa8i! #up5 care 6ncepe. /. Go ose8te meto#a preferat5 #e $i&ua i&are pentru a proiecta o imagine a propriei persoane 6n fa7a ta. 6ntoarce)o! astfe 6nc9t s5 pri$e8ti spate e imaginii. 4. Loca i&ea&5)7i c%a3ra #orsa 5 a p exu ui so ar 'fig. B)@(. Intra 6n re&onan75 cu 7inta 8i stabi e8te)7i inten7ia #e a scana. Iat5 6nc5 o mo#a itate #e a)7i spori sensibi itatea atunci c9n# scane&i o imagine $i&ua i&at5. repet5)7i nume e #e trei ori 6nainte #e a 6ncepe ) #e pi #5! <0o%n Smit%! 0o%n Smit%! 0o%n Smit%,. Este o te%nic5 simp 5! #ar extrem #e puternic5 pentru a)7i spori sensibi itatea. +in momentu respecti$! a cursuri! stu#en7ii scanea&5 mai 6nt9i partea #orsa 5 a aurei pentru a g5si e$entua e congestii sau #eficien7e! f5r5 a i se #a $reo instruc7iune anume. Apoi i se spune s5)8i rosteasc5 nume e #e trei ori 6naintea scan5rii! apoi s5 repete exerci7iu #e scanare. Stu#en7ii! f5r5 nici o excep7ie! #escoper5 c5 toate sen&a7ii e tacti e )presiune! temperatur5! g9#i aturi ) sunt mu t mai #istincte. ;. Respir5 6ncet 8i profun#! fo osin# respira7ia pranic5. +up5 ce te)ai uitat a c%a3ra)7int5 pentru a)7i stabi i inten7ia! con8tienti&ea&5 m9na cu care scane&i pe tot parcursu exerci7iu ui. -5strea&5)7i mintea #esc%is5 8i o atitu#ine po&iti$5. @. Ri#ic5 m9na cu care scane&i 8i! cu pa ma #esc%is5 8i cu 6nc%eietura re axat5! 6ncepe scanarea mi8c9n#u)7i m9na spre &ona)7int5. Scanea&5)7i c%a3ra #orsa 5 a p exu ui so ar a fe cum ai scanat)o 8i pe cea fronta 5! sim7in#u)i a#9ncimea! for7a 8i 6ntin#erea. X -entru scanarea unei imagini $i&ua i&ate se cere mai mu t5 concentrare! a8a c5 nu te gr5bi! respir5 a#9nc 8i p5strea&5)7i aten7ia asupra c%a3rei #in pa ma m9inii cu care scane&i. X Atunci c9n# ai terminat #e scanat a#9ncimea! for7a 8i 6ntin#erea c%a3rei #orsa e a p exu ui so ar! opre8te)te pu7in 8i notea&5)7i impresii e. Interpretarea re&u tate or Interpretarea re&u tate or scan5rii este un proces a c5tuit #in #ou5 p5r7i. "ai 6nt9i 67i stabi e8ti imita energetic5! #imensiunea genera 5 8i for7a aurei 6ntregi a un moment #at! ceea ce ofer5 o informa7ie #e ansamb u asupra ni$e u ui energetic 8i a st5rii g oba e #e s5n5tate. Apoi stabi e8ti imita c%a3ra 5! #imensiunea 8i for7a fiec5rei c%a3re! ceea ce)7i #5 o i#ee #espre unii in#icatori specifici cu pri$ire a starea ta #e s5n5tate. Limita energetic5 In cursuri e anterioare ai in$atat cum sa 7i scane&i interioru antebra7u ui 8i a te c9te$a p5r7i a e corpu ui pentru a)7i face o i#ee orientati$5 #espre for7a genera 5 a aurei ta e. +ar

/;;

nici o m5sur5toare singu ar5 nu ofer5 o e$a uare precis5 a #imensiuni or 8i for7ei genera e a aurei ta e. -entru a face o apreciere genera 5! trebuie s5)7i scane&i toat5 anatomia energetic5. Nu este 6ns5 ca&u s5)7i scane&i corpu p5rticic5 cu p5rticic5. Exist5 o mo#a itate mai bun5 8i mai rapi#5. -entru af area imitei energetice! 6mparte)7i corpu 6n patru ca#rane )inferior! mi* ociu! superior 8i #e $9rf )! apoi efectuea&5 un set #e exerci7ii #e scanare specific5 6n #ou5 puncte)c%eie #in fiecare ca#ran. partea exterioar5 a ambi or genunc%i 'ca#ranu inferior(! exterioru ambe or 8o #uri 'ca#ranu mi* ociu(! interioru ambe or antebra7e 'ca#ranu superior( 8i t9mp e e 'ca#ranu #e $9rf(. Aceste puncte #istincte sunt u8or #e accesat! iar uate 6mpreun5! ofer5 o e$a uare repre&entati$5 a 6ntregii ta e aure. Scurt5tura respecti$5 te a*ut5 s5)7i stabi e8ti imita energetic5 6n c9te$a minute. -o7i scana ce e opt puncte #in ce e patru ca#rane #e trei ori a r9n#! 6n aceea8i or#ine. genunc%ii! 8o #uri e! antebra7e e 8i apoi t9mp e e. Iat5 un set. Apoi scanea&5) e a #oua oar5 6n aceea8i or#ine ) a #oi ea set. 6n sf9r8it! scanea&5) e 8i a treia oar5! ceea ce repre&int5 a trei ea set. Scanarea unei 7inte #e c9te$a ori a r9n# p9n5 c9n# se ob7in ace ea8i re&u tate #e fiecare #at5 este cea mai bun5 mo#a itate #e a se asigura preci&ia. Re&u tate e constante 6nseamn5 re&u tate precise! mai a es 6n ca&u 6ncep5tori or. Atunci c9n# $ei fi mai priceput! $ei putea s5 scane&i #oar o #at5 8i s5 interprete&i corect 8i 6ncre&5tor. Am $5&ut 6ns5 a cursuri c5 atunci c9n# 6ncep5torii 6ncearc5 s5 interprete&e 6naintea ob7inerii unor citiri constante! re&u tate e or sunt greu #e pre&is! incomp ete sa_ a:uo= eronate! 6n consecin75! ei #e$in frustra7i 8i 6ncep s5 pun5 a 6n#oia 5 #a# scanarea 8i toat5 <treaba asta cu energia, func7ionea&5 6ntr)a#e$5r. 6ncep5tor fiin#! $ei ob7ine citiri mai precise 8i $ei 6n$57a mai repe#[ prin scanarea 6n seturi! nu scan9n# genunc%iu #e trei ori a r9n#! apoi 8o #u #e trei ori a r9n# 8.a.m.#.! #eoarece pier&i contactu cu 7inta scan5rii 6ntre repri&e e #e scanare. +ac5 nu pier&i contactu 6ntre scan5ri! po7i inf uen7at! f5r5 s5 8tii! #e prima scanare. ]i)ai putea aminti! #e exemp u c5 a prima scanare a 8o #u ui m9na 7i s)a oprit a /4 cm a#9ncime! a8` c5! atunci c9n# treci a a #oua scanare a 8o #u ui! probabi $ei g9n#i # m9na ar trebui s5 se opreasc5 a aceea8i a#9ncime. -oate ar trebui= poate c5 prima scanare a fost corect5! 6ns5 a 6ncep5torii care nu 8i)a[ #e&$o tat pe #ep in capacitatea #e scanare! este foarte posibi ca primN scanare s5 nu fie precis5. Scanarea pe seturi asigur5 preci&ia. EJERCI]IUL -ENTRU STABILIREA LI"ITEI ENERGETICE -o7i sta a8e&at sau 6n picioare 6n timpu exerci7iu ui. G5)7i 6nc5 &irea! #upA care 6ncepe. /. Scanea&5)7i exterioru genunc%iu ui #rept cu m9na #reapt5! obser$a a#9ncimea 8i for7a aurei. La fe ! scanea&5)7i exterioru genunc%iu st9ng cu m9na st9ng5. +ac5 #ore8ti! po7i s5 scane&i ambii genune( cu ambe e m9ini 6n ace a8i timp. 4. -roce#ea&5 a fe cu 8o #u #rept 8i ce st9ng. Ca 8i mai sus! poti scana ambe e 8o #uri cu ambe e m9ini o #at5. ;. Scanea&5)7i antebra7u ! a fe cum ai f5cut a exerci7iu anterior= apoi in$ersea&5 m9ini e 8i scanea&5)7i ce 5 a t antebra7. @. Scanea&5)7i t9mp a st9ng5 cu m9na #reapt5! obser$9n# a#9ncimea si for7a aurei. -roce#ea&5 a fe 8i 6n ca&u t9mp ei #repte. Ca 8i 6n pasii #e mai sus! #ac5 #ore8ti! po7i scana ambe e t9mp e #eo#at5! cu ambe e m9ini. A. G5 o pau&5 #e un minut #ou5.

/;@

B. Repet5 sec$en7a p9n5 ob7ii ace ea8i m5sur5tori a e a#9ncimii 8i forta 6n urma a #ou5 sau trei seturi consecuti$e #e scanare. Atunci c9n# ob7ii re&u tate constante 6n ce e patru puncte ) #e exemp u #up5 trei seturi #e scanare! ai #eterminat c5 aura ta este #e /4 cm In fiecare punct #e *ur)6mpre*ur= sau este #e I!A cm a genunc%iu #rept /A cm a 8o #u #rept! /C cm a ambe e t9mp e #eci m5sur5toa respecti$5 este imita ta energetic5. Iat5 ce semnifica7ie are m5sur5toarea #e mai sus. #ac5 aura es uniform5 8i foarte 6ntins5 ) #e exemp u! 4A cm 6n toate ce e opt puncte )probabi c5 e8ti foarte s5n5tos 8i #ebor#e&i #e energie. +ac5 aura este uniform5 #ar 6ngust5 ) #e exemp u! are o a#9ncime #e A cm 6n fiec5reiN #intre ce e opt puncte! ucru acesta in#ic5 o con#i7ie genera 5 #e energie re#us5! care se manifest5 sub forma unui num5r #e prob eme #e s5n5tate. +ac5 aura ta are #imensiuni neregu ate ) #e exemp u! se extin#e a 4C cm a so #u #rept 8i I!A cm a t9mp a st9ng5 ! ai o tu burare energetic5! 6n ca&u unei aure neregu ate! o &on5 mai 6ntins5! #ec9t 6n mo# obi8nuit este #o$a#a unei congestii oca e! 6n timp ce o &on5 mai mic5 #ec9t 6n mo# norma in#ic5 o #eficien75 oca 5. Congestia energetic5 este o proeminen75 6ngro8at5 #e energie impur5 8i este sim7it5 #iferit #e a persoan5 a persoan5. -oate fi #escrisa ca fiin# o <umf 5tur5,= sau se simte ca o for75 #e respingere ce se manifest5 atunci c9n# apropii po ii i#entici a #oi magne7i sau se simte foarte ca # a maini. +eficien7a energetic5 este un spa7iu #in aur5 care mai tot#eauna se simte ca o #epresiune 6n c9mpu energetic. -ractic! m9na se scufun#5 spre corp atunci c9n# trece pe #easupra &onei respecti$e sau se simte sen&atia #e rece a maini. Congestia sau #eficien7a pot fi in#icatori ai unei prob eme pre&ente sau iminente #e s5n5tate 6n &ona un#e ai o perturbare! 6n urm5toare e capito e $ei 6n$57a cum s5 6n 5turi sau s5 m5turi congestia oca 5! precum 8i s5 energi&e&i &one e oca e cu #eficit #e energie. A$ertisment. -robabi $ei putea s5 #e#uci o anumit5 prob em5 #e s5n5tate 6n urma propriei scan5ri 8i #in tabe u ce asocia&5 c%a3re e cu anumite organe sau func7ii a e corpu ui. Nu cum$a s5 6ncerci #iagnosticarea ta sau a a tei persoaneP Ofer5 informa7ii e respecti$e unui #octor 6n care ai 6ncre#ere pentru un #iagnostic u terior 8i pentru tratament! 6n cartea #e fa75 6n$e7i un program #espre care s)a #emonstrat c5 este eficient pentru re&o $area unor afec7iuni me#ica e ce existau #inainte 8i care fuseser5 #iagnosticate. Noi nu 6ncura*5m cititorii s5)8i pun5 singuri #iagnostice 6n ba&a scan5rii anatomiei energetice. Si singur te poti $in#eca! $in#ecarea pranic5 8i me#icina energetic5 6n genera sunt instrumente eficiente! menite s5 comp ete&e! #ar nu s5 6n ocuiasc5 me#icina tra#i7iona 5 occi#enta 5. 1aria7ii a e imitei energetice +imensiuni e aurei $aria&5 #e a &i a noapte! #eoarece ni$e u energiei este inf uen7at #e mu 7i factori! printre care %rana pe care o consumi! starea emo7iona 5! stresu a care e8ti expus etc. +ac5 ai #escoperit c5 aura $aria&5 6ntre /C 8i /4 cm a#9ncime timp #e c9te$a &i e! $aria7ii e respecti$e sunt norma e. Sc%imb5ri e mai intense ) #e exemp u! atunci c9n# #escoperi c5 aura ta s)a mic8orat cu A cm peste tot sau g5se8ti umf 5turi #e p9n5 a 44!A cm 6n une e &one ) sunt tipuri #e perturb5ri energetice care pot in#ica prob eme #e s5n5tate. Limita c%a3ra 5 Cea mai comp et5 imagine a in#icatori or energetici specifici ai s5n5t57ii pro$ine #in

/;A

scanarea tuturor ce or // sau I c%a3re 6n scopu #etermin5rii #imensiuni or 8i for7ei fiec5reia. Ca 8i 6n ca&u stabi irii imitei energetice! 67i $ei scana c%a3re e sec$en7ia ! 6ntr)o serie #e seturi! pentru a asigura citiri constante 8i precise. Atunci c9n# $ei #e$eni mai priceput 6ntr)a e scan5rii! $ei scana a#9ncimea! for7a 8i 6ntin#erea c%a3re or 6ntr)un singur set. +irec7ia 8i or#inea 6n care 67i scane&i c%a3re e nu afectea&5 ca itatea citiri or! 6ns5! pentru a a$ea o anumit5 or#ine 8i structur5 6n etape e #e 6nceput a e practicii! este recoman#at5 urm5toarea sec$en75. c%a3re e cre8tetu ui! a frun7ii! a*na! a g9tu ui! fronta 5 a inimii! fronta 5 a p exu ui so ar! fronta 5 a sp inei! a ombi icu ui! a sexu ui! a ba&inu ui! meng mein! #orsa 5 a sp inei! #orsa 5 a p exu ui so ar 8i #orsa 5 a inimii. ...........................................................................................................

CURS JIJ CURATAREA AUREI ENERGETICE ) m5turarea energiei congestionate! Cur57area este o parte $ita 5 a fiec5rei abor#5ri 6n $in#ecare. "e#icina tra#i7iona 5 caut5 s5 e imine pe c9t posibi mur#5ria 8i germenii patogeni ce pro$oac5 infec7ii. +e aceea asistenta tamponea&5 o t5ietur5 #esc%is5 cu peroxi#! iar c%irurgu se spa 5 cu gri*5 pe m9ini 8i pe antebra7e 6nainte s5 opere&e. "e#icina energetic5 netra#i7iona 5 este #e asemenea preocupat5 #e cur57are. ea caut5 s5 6n 5ture contaminarea energetic5 #in aur5 pentru a se e$ita prob eme e #e s5n5tate! 6n In#ia! unii $in#ec5tori f utur5 o pan5 #e p5un pe #easupra corpu ui! iar 6n Gi ipine! $in#ec5torii cur575 pacien7ii cu o m5turic5 specia 5. Sunt mo#a it57i #iferite! #ar fi osofia #in spate e or este aceea8i. pentru a fi s5n5tos! corpu trebuie s5 fie curat! s5 nu aib5 impurit57i! fie e e microbi sau prana impur5. In cursu #e fa75 $ei 6n$57a #espre m5turare! a#ic5 meto#a #e $in#ecare pranic5 prin care se asigur5 cur57area prin 6n 5turarea manua 5 a contamin5rii sau a energiei impure #in aur5. "5turarea este a #oua #intre ce e trei te%nici #e manipu are a energiei. -rincipii #e ba&5 a e m5tur5rii "5turarea este #e #ou5 fe uri. m5turare genera 5 8i m5turare oca 5. "5turarea genera 5 este o serie #e /C mi8c5ri #e m5turare cu ambe e m9ini ) cinci 6n *os! 6n fa7a corpu ui! 8i cinci 6n *os! 6n spate e corpu ui )ce constituie o cur57are genera 5! #e sus p9n5 *os 8i #e *ur)6mpre*ur! a anatomiei energetice. "5turarea oca 5 este o cur57are manua 5 mai restr9ns5 a unei anumite p5r7i a corpu ui sau a unei c%a3ra. "5turarea oca 5 se face cu o singur5 m9n5! iar cur57area este mai a#9nc5 8i mai concentrat5. -entru a efectua m5turarea genera 5! $ei fo osi ambe e m9ini 6n mi8c5ri ungi! ente! gra7ioase! cu pa me e 6mpreunate . "i8c5ri e respecti$e in#uc ceea ce se nume8te starea #e $in#ecare! o con#i7ie #e re axare fi&ic5 8i menta 5 a$ansat5 6n care e8ti tota recepti$ a energia $in#ec5toare 8i a $in#ecare. Oamenii #escriu o astfe #e stare #e superre axare ca

/;B

pe o <impresionant5 e iberare #e tensiune,! <#ispari7ie a ap5s5ri or, sau <sentiment #e u8urare,. Re axarea respecti$5 se #atorea&5 6n 5tur5rii pranei impure #in corpu energetic 8i 6n 5tur5rii in#irecte a emo7ii or negati$e. Atunci c9n# m5turi b oca*e e energetice sau imite e func7iona e #in aur5! mintea 8i corpu 7i se re axea&5 comp et. Iat5 a t mo# #e a pri$i starea #e $in#ecare. Curentu e ectric trece cu u8urin75 printr)un cab u #e ca itate superioar5! #eoarece meta u #in care este confec7ionat cab u are pu7ine impurit57i. +impotri$5! curentu e ectric trece mai greu printr)un cab u #e ca itate inferioara ! meta u #in care este f5cut acesta are mu te impurit57i. Un corp curat 6n starea #e $in#ecare este asem5n5tor unui cab u #e ca itate superioar5= prana circu 5 cu u8urin75 prin e . Un corp mur#ar #in punct #e $e#ere energetic este ca 8i un cab u #e ca itate inferioar5= prana nu poate circu a cum trebuie! #eoarece e con7ine mu te impurit57i sau congestii energetice. 6n tentati$a #e a circu a printr)o aur5 mur#ar5! prana se b oc%ea&5 8i mai tare! cre9n# tu bur5ri energetice 8i! 6n ce e #in urm5! prob eme #e s5n5tate. "5turarea oca 5 fo ose8te #ou5 mi8c5ri a e m9inii! una asem5n5toare cu 6notu c9inesc 8i una circu ar5! str9ns5!in$ers sensu ui ace or #e ceasornic ! pentru a oferi o cur57are mai concentrata &one or mai mici #in corpu energetic. Atunci c9n# efectue&i m5turare oca 5 pe propria ta persoan5 fo osin# mi8carea circu ar5! sensu in$ers ace or #e ceasornic 6 $ei #etermina imagin9n#u)te 6n afara corpu ui t5u! uit9n#u)te a e . +ac5 $reo#at5 te 6ncurci! pur 8i simp u imaginea&5)7i E sau c%iar p asea&5 ) un ceas cu fa7a 6n afar5! pe partea corpu ui asupra c5reia ucre&i! 8i urmea&5 ace e ceasu ui Atunci c9n# efectue&i o m5turare oca 5 asupra $i&ua i&5rii propriei ta e persoane! ceea ce c%iar $ei face mai t9r&iu! se ap ic5 aceea8i regu 5. Imaginea&5)7i un ceas p asat pe partea #in $i&ua i&are asupra c5reia ucre&i 8i urm5re8te ace e ceasu ui. Exist5 8i mo#a it57i #e a)7i fo osi pa me e pentru m5turarea oca 5. )cu #egete e 6n#reptate 6nainte! spre 7int5 'pentru cur57are 6n profun&ime(= ) cu marginea exterioar5 sau interioar5 a pa mei 'pentru o cur57are mai #e icat5 ) pentru cur57area &one or mai greu #e cur57at! cu o po&i7ie a pa me or cu #egete e 6n#reptate spre 6nainte(= 8i cu unu sau #ou5 #egete '6ntr)o mi8care #e 6mpungere cu scopu #e a re axa &one e cu congestie mai #ifici e(. AR+EREA ENERGIEI I"-URE +U-A "ATURARE +upa ce ai terminat maturarea energetica $ei ar#e energia maturata atingan# pa me e una #e a ta ! ca o bataie #e pa me prin stergere. +aca nu $ei ar#e energia maturata ea se $a #uce inapoi #e un#e ai maturato si munca ta iti $a fi in &a#ar. Ar#erea energiei impure se face atunci can# ai a*uns in partea #e *os a corpu ui pe care i curati energetic! sau c%a3ra sau un a t organ ! atingi pa me e ta e una #e a ta ! ca si cum e suprapui una peste a ta stergan#u e una #e a ta. sau ca si cum ai pocni #in #egete trecan# cu po ice e #egetu ui mare peste ce e a te #egete. Ar#erea energiei impure se face prin atingerea pa me or ! #eoarece in $arfu #egete or noastre a$em minic%a3re corespon#ente c%a3re or principa e care pro#uc o ar#ere! curatare. +upa terminarea curatarii propriu&ise trebuie sa $a spa ati pe maini cu apa sau #aca in con#itii $itrege nu a$eti apa $e)ti simu a spa area ca si cum ati face)o cu apa! #eoarece c%a3re e #in pa mi $or curata energia impura. Cu m5turarea $ei 6ncepe manipu area superioar5 a energiei 8i trebuie s5 mai faci c97i$a pa8i pentru a te feri #e contaminare. -a8ii respecti$i $or #e$eni 8i mai importan7i atunci

/;I

c9n# 6ncepi energi&area 8i practicarea reme#ii or pentru afec7iuni specifice Te rug5m s5 a#augi urm5torii pa8i #e aici 6nainte. /. 6nainte #e a 6ncepe! nu p5stra pe tine %aine sau obiecte care preiau energie impur5. Suf ec5)7i m9neci e! scoate)7i pantofii 8i cureaua 8i go e8te)7i bu&unare e #e bani! c%ei 8i a te obiecte. "9neci e ungi #e a c5ma85! mai a es cea #e bumbac! se contaminea&5 u8or! iar m5tasea este un i&o ant ce 6mpie#ic5 circu a7ia energiei. >i pie ea este un i&o ant. +e $reme ce banii trec prin at9tea 8i at9tea m9ini! pot fi foarte mur#ari #in punct #e $e#ere energetic 8i 67i pot contamina energia $in#ec5toare. 4. Scap5 6ntr)un mo# a#ec$at #e energia impur5. Cea mai simp 5 8i eficient5 ca e #e a neutra i&a energia m5turat5 #in aur5 este #e a o arunca 6ntr)un bo cu ap5 s5rat5! af at a 6n#em9n5 #eoarece sarea neutra i&ea&5 energia impur5. -entru a)7i preg5ti <co8u #e gunoi, cu so u7ie sa in5! ia un bo sau un castron #e p astic cu capacitatea #e aproximati$ un itru! pune 6n e #ou5 treimi #e ap5 8i circa 4CC g #e sare. -o7i fo osi at9t sare fin5! c9t 8i sare mare! +up5 terminarea fiec5rei 8e#in7e #e m5turareY$in#ecare! arunc5 so u7ia sa in5 mur#ar5 6n toa et5 8i trage apa. +ac5 nu ai so u7ie sa in5 #isponibi 5! imaginea&5)7i o f ac5r5 $er#e ce ar#e 6ntr)o g5 eat5 9ng5 tine! 6n care arunci energia impur5! 6n momentu c9n# termini m5turarea! stinge f ac5ra! imagin9n#u)7i c5 arunci ap5 peste ea. ;. "9na cu care m5turi Y energ)&e&i trebuie s5 fie curat5! 6n timpu m5tur5rii s)ar putea s5 #escoperi c5 pa ma 8i m9na 67i sunt gre e. Este 6n parte re&u tatu mi8c5rii fi&ice repetate #e m5turare! #ar se #atorea&5 mai mu t energiei impure pe care o cu egi cu m9na respecti$5. Gere8te)7i m9na 8i pa ma #e contaminare stropin#u) e #up5 fiecare &ece m5tur5ri cu a coo ! extract #e p ante tonifiante sau ap5 s5rat5. Un pu $eri&ator #e stropit p ante e #e g%i$eci ar fi perfect. +ac5 #u&a #e pu $eri&are este reg abi 5! a*ustea&)o 6n a8a fe 6nc9t s5 pu $eri&e&e foarte fin. -o7i fo osi 8i o pomp5 cu pu $eri&ator pe care o po7i g5si a farmacie. Atunci c9n# te $ei pricepe mai bine 8i $ei 8ti c9t #e contaminate 67i sunt m9ini e! $ei pu $eri&a 6n func7ie #e necesitate! #ar a 6nceput pu $eri&ea&5 #up5 &ece m5tur5ri. 'Not5. +e aici 6nainte! c9n# ne $om referi a <a coo , sau a <stic u7a cu a coo ,! trebuie s5 6n7e egi c5 po7i a$ea 8i extract #e p ante tonifiante sau ap5 s5rat5 in acea stic uta cu a co . @ Se#inta #e $in#ecare cu in$ocarea. +eoarece ucre&i cu mai mu t5 energie ce pro$ine #in exterioru corpu ui t5u! probabi $ei a$ea ne$oie #e 6n#rumare in cti$itatea #e $in#ecare. Inainte #e a incepe exercitiu #e $in#ecare 67i suger5m s5 in$oci o entitate superioar5! un sf9nt! care 67i $a oferi siguran7a practicii 8i pe cea a oric5rei persoane pe care exerse&i. -o7i fo osi o rug5ciune care 67i este pe p ac. Cea mai a#esea Tata nostru. Ea poate fi simp 5 8i scurt5. Iat5 un exemp u. <67i a#uc mu 7umiri 7ie! aaaaaa! pentru energia $in#ec5toare 8i pentru c5 6mi ar57i ca ea #e a o fo osi f5r5 prime*#ie 8i cu #reapt5 *u#ecat5,. A. +ac5 ucre&i cu o femeie care este sau ar putea f6 6ns5rcinat5! ar trebui s5 exerse&i #oar scanarea 8i m5turarea #e icat5. "5turarea 6n for75! energi&area 8i prane e cromatice pot #5una fetusu ui. Exist5 exerci7ii #e m5turare 8i energi&are pentru femei e gra$i#e! 6ns5 e e sunt re&er$ate $in#ec5tori or cu experien75. 1ei 6nt9 ni a$ertismente a#i7iona e egate #e ucru cu femei e gra$i#e 6n capito e e #espre energi&are 8i #espre fo osirea prane or

/;D

cromatice B. 6nc%eie 8e#in7a 6n care ucre&i cu a t5 persoan5 prin rete&area cor#oane or. Oric9n# ucre&i pe p an energetic cu a tcine$a! mai a es #ac5 persoana respecti$5 are o prob em5 #e s5n5tate sau o tu burare energetic5! stabi e8ti un <raport energetic, ce ia forma unui fir sau cor#on energetic ce une8te corpu t5u energetic cu ce a persoanei 6n cau&5. +ac5 a8i intact cor#onu 6n cau&5 #up5 ce termini! energia impur5 poate circu a prin e spre tine 8i te poate contamina. +e exemp u! o instructoare efectuase o $in#ecare pranic5 pe tat5 s5u! care a$ea un cioc osos a picior. +up5 c9te$a 8e#in7e ce au #urat #ou5 s5pt5m9ni! tat5 ei a re atat c5 starea sa se 6mbun5t57ise foarte mu t! #ar pe instructoare 6ncepuse s5 o #oar5 picioru 8i nu)8i putea #a seama #e ce. Atunci c9n# 8i)a amintit c5 nu rete&ase cor#onu #intre ea 8i tat5 ei! a f5cut)o! iar #urerea ei #e a picior a #isp5rut. Rete&area cor#onu ui pre$ine contaminarea. La sf9r8itu 8e#in7ei! pur 8i simp u $i&ua i&ea&5 un cor#on 6ntre tine 8i subiectu t5u. Imaginea&5)7i m9na ca pe un cu7it 8i taie cor#onu 6n apropierea p exu ui t5u so ar fronta cu o mi8care subit5! ca a 3arate. Exerci7ii #e m5turare progresi$5 Iat5 or#inea exerci7ii or #e m5turare progresi$5. /. preg5tirea m9ini or 6nainte #e m5turare= 4. m5turarea genera 5 a a tei persoane= ;. m5turarea genera 5 a ra&e or #e s5n5tate a e a tei persoane= @. m5turarea oca 5 a a tei persoane= A. autom5turarea genera 5= B. autom5turarea genera 5 a ra&e or ta e #e s5n5tate= I. autom5turarea oca 5. Ai obser$at c5 $ei exersa m5turarea pe a te persoane 6nainte #e a 6ncepe autom5turarea. S)a #escoperit a cursuri c5! 6n genera ! se 6n$e7a m5turarea '8i energi&area( 6ncep9n# mai 6nt9i pe a tcine$a. Ca 8i 6n ca&u scan5rii! $om pre&enta o sec$en75 optim5 pentru #eprin#erea m5tur5rii. La fe ca atunci c9n# 6nc5 po7i 6n$57a scanarea #ac5 nu ai p ante sau anima e pe care s5 exerse&i! fiin# ne$oit s5 exerse&i mai mu t pe tine! tot a8a po7i 6n$57a 8i m5turarea! c%iar #ac5 nu ai un partener pentru a exersa. -ur 8i simp u $ei ucra mai mu t a exerci7ii e #e autom5turare. G5 tot posibi u s5 urme&i sec$en7a #e fa75! #ar #ac5 nu reu8e8ti! po7i totu8i s5 6n$e7i s5 scane&i prin practicarea regu at5 8i sus7inut5 a pa8i or care nu)7i pun prob eme. Cei mai mu 7i #eprin# m5turarea #up5 $reo #ou5 s5pt5m9ni #e practic5 &i nic5! #up5 ce 8i)au #e&$o tat o sensibi itate re ati$ bun5 a m9ini or 8i capacitatea #e a scana. +ar! ca 8i a scanare! #ac5 te 6mpotmo e8ti a un anumit pas! treci a exerci7iu urm5tor. 1ei 6n$57a 6n scurt timp. Sec$en7a #e preg5tire a m9ini or 6nainte #e m5turare este 6n esen75 sensibi i&are a m9ini or. Seam5n5 cu exerci7iu #e sensibi i&are a m9ini or pe care /)ai 6

/;L