Sunteți pe pagina 1din 5

1.ESENTA ECONOMICA.

ROLUL SI FUNCTIILE PRETULUI Pretul reprezinta cantitatea de bani pe care cumparatorul o plateste in schimbul unei unitati de bun economic,suma pentru transferarea drepturilor de proprietate de la o persoana la alta. Formele pretului: 1)Tariful-pretul serviciilor prestate 2)Comisionul-pretul pt serviciile prestate de catre ag.economici )!mpozitul-pret al dreptului de a obtine venit ")#ividentele-pretul capitalului actionar $)Chiria-pretul pt utilizarea temporara a unui spatiu %)&alariul-pretul muncii ')Cotizatia-pretul pt dreptul de apartenenta a unei organizatii ())menda-pretul pt comiterea unei contraventii *retul indeplineste urmatoarele functii: 1)funcia de calcul i de !"urare a c#eltuielil$r i a re%ultatel$r . *rin intermediul acestei func+ii cap,t, e-presie b,neasc, indicatorii ce caracterizeaz, activitatea economico-social, a unei +,ri. &)funcia de "ti ulare a 'r$duc!t$ril$r. *rin influen+a lor asupra veniturilor, pre+urile reprezint, o component, motiva+ional,, la fel de important, at.t pentru produc,tori c.t /i pentru consumatori. se manifesta prin marimea profitului inclus in structura pretului.Cu a0utorul pretului pot fi stimulate sau nu urmatoarele procese: -progresul tehnico-stiintific ce presupune elaborarea si implimentarea tehnologiilor pt stimularea productivitatii muncii,cresterii calitatii produselor,economiei resurselor materiale. -modificarea structurii de productie si de consum se petrece din contul cotelor differentiate de impozite sit a-e precum si datorita practicarii preturilor differentiate la produse substituibile. ()FUnctia de di"tri)uire.*retul participa la distribuirea si redistribuirea veniturilor intre ramuri,intre regiuni si intre diverse forme de proprietate,intre clase sociale,intre comparator si vinzator. care pre+urile asigur, recuperarea sau compensarea cheltuielilor /i ob+inerea unui anumit profit. *)Functia de ec#ili)rare a cererii cu oferta reflecta legatura dintre productie si consum,legatira posibila numai prin intermediul pretului. +)Functia de inf$r are-in baza inform.furnizate,ofertantii decid sa largeasca,sa restrictioneze sau sa abandoneze unele activitai.*e consumatori pretul ii informeaza referitor la valoarea si raritatea acestora. *retul prin urma functiilor pe care le e-ercita ,indeplineste un r$l atit in dezv economica,a entitatilor economice cit si a intregii societati.1a nivel macroeconomic,pretul este considerat a-ul central al mecanismului economiei de piata.Ca pirghie economica pretul contribuie la echilibrarea cererii cu oferta,stimuleaza investitiile,inovatiile .1a nivel microeconomic,pretul este pirghia cea mai eficienta pt realizarea obiectivului fundamental al gestiunii financiare:ma-imizarea valorii intreprinderii. ,ru'area 'returil$r in functie de diferite cate-$rii . 1)#upa modul de formare: a)preturi libere,negociate intre agenti economici

b)preturi reglementate de catre organele care au dreptul de decizie in domeniul de pret. 2)#upa domeniul de aplicare: a)*returi fundamentale -preturi ale producatorului2de achizitie a mater.prime,cu ridicata in cadrul comertului cu ridic) -preturi ale comerciantului2en gross,en detail) -preturi de transfer 2stabilite pt un produs intermediar care face obiectul comertului intern in cadrul unei firme) b)*returi functionale -de oferta2de catalog,de lista,de cotatii,de deviz) -preturi effective2de contract,de bursa,de licitatie,de consum) c)*returi de evidenta2de prognoza,de proiect) d)*returi de import-e-port e)*returi mondiale )#upa modul in care ractioneaza la variatia anumitor factori: a)variabile-se schimba cu usurinta in functie de influenta factorilor. b)fi-e-isi pastreaza acelasi nivel un timp mai indelungat c)semivariabile-sunt fi-ate limite pina la care sau de la care ele se pot cobori sau ridica. ")#upa aria geografica si intervalul de timp: a)unice-valabile pt toata tara si tot timpul anului b)differentiate-sunt stabilite la nivele difeite de la o zona la alta sau de la un sezon la altul. $)#upa modul de luare in consideratie a T3) a)preturi cu T3) b)*returi fara T3)

&.SISTEMUL /E PRETURI. Totalitatea preturilor si tarifelor care stau la baza schimburilor de marfuri pe piata interna si internationala,precum si totalitatea relatiilor dintre ele formeaza Si"te ul de 'returi. In cadrul "i"te ului de 'returi "e di"tin- & ari "tructure: 1.*returile la bunurile si tarifele serviciilor 2.*returi speciale 2dobinda,salariul) *rincipiul fundamental care sta la baza sistemului de preturi in economia de piata este formarea libera a pretului. &istemul de preturi se caracterizeaza printr-un sir de indicatori:nivelul, structura si evolutia in dinamica a preturilor In functie de ti'ul ec$n$ iei 'ute deli ita. 1.&istem de preturi administrate ce se bazeaza pe principiul unicitatii si coordonarii preturilor de catre stat. 2.&istemul preturilor libere-se formeaza e-clusive sub influenta factorilor pietii.dreptul de decizie privind nivelul pretului revine ofertantului,dar nivelul final se stabileste pe piata. .&istemul mi-t al preturilor-presupune atit e-istenta preturilor libere cit si a celor reglementate de catre stat. Ele entele "tructurale ale 'retului "unt. 1.Costul de productie. $.Ta-a vamala 2.*rofitul producatorului %.Ta-a pt procedurile vamale .)ccize '.)daosul commercial. ".T3) )naliza structurii pretului permite sa fie identificare rezervele pt reducerea unor elemente de costuri fie de productie fie de distriutie,pt stabilirea cit mai corecta a cotei profitului in pret precum si pt anticiparea unor actiuni ale comerciantilor. TARIFUL0este o categorie speciala de pret aplicata in sfera serviciilor.natura economica a pretului si tarifului este aceeasi.#eosebirile apar in legatura cu aplicarea lor in sfera serviciilor.)stfel,spre deosebire de bunuri,serviciile presupun un sir de 'articularitati. 1)4u pot fi stocate 2)Cele mai multe ori nu circula prin diferite stadii )*roductia si consumul de servicii se realizeaza simultat in timp si spatiu. Tarifele serviciilor spre deosebire de preturi cunosc o clasificare mai restrinsa: dupa domeniul de aplicare: -tarife pt servicii personale -tarife pt servicii cu character de masa -tarife in turism -tarife pt servicii speciale !ntre diversele categorii de preturi si tarife e-ista o multime de raporturi ce pot fi divizate in : 1.1egaturi-se refera la relatiile ce se formeaza intre diferitele categorii de pret a aceluiasi bun.legaturile se manifesta in elementele structurale ale preturilor.#atorita acestor legaturi modificarea preturilor intr-o categorie conditioneaza modificarea atit a preturilor cit si a elementelor structurale ale acestora din alte categorii. 2.Corelatiile-se stabilesc intre preturile din aceeasi categorie dar la diferite bunuri sau servicii. .!nterdependentele-se stabilesc intre preturi acelor bunuri a caror pret este un cost pt alte bunuri si servicii.

&.POLITICA /E PRET A ENTITATILOR ECONOMICE. P$litica de 'ret consta intr-un ansamblu corelat de principii,norme,metode strategice si tactice,concrete de pret prin intermediul carora entitatile economice urmaresc realizarea obiectivelor specifice anumitor perioade de timp. P$litica de 'ret '$ate 1i%a. 5stabilirea preturilor la produse noi 5piata tinta 5obiectivele ce urmeaza a fi realizate 5pozitionarea dorita a nivelul pretului tinta 5gradul de fle-ibilitate in stabilirea pretului 5modul in care va fi gestionata reactia concurentei 6biectivele 7n domeniul pre+urilor sunt numeroase /i descriu 7n linii generale ceea ce o firm, dore/te s, realizeze prin intermediul politicii de pre+uri. 8n cazul corpora+iilor transna+ionale, obiectivele de pre+uri se 7nscriu 7n misiunea general, a organiza+iei, iar obiectivele prezentate 7n continuare pot fi restr.nse 7n trei mari categorii: obiective a-ate pe profit, obiective a-ate pe volumul desfacerilor /i obiective a-ate pe concuren+,. O)iecti1ele '$liticii de 'ret "unt. 1)O)iecti1ele le-ate de 'r$fit,care sunt urmatoarele: 9a-imizarea profitului-ce presupune obtinerea unui profit current cit mai inalt posibil.!n stabilirea unui asemenea obiectiv este necesara o evaluare cit mai e-acta a cererii,a costurilor pe care le suporta firma si a concurentei. Cresterea sau mentinerea ratei profitului-se realizeaza prin planificarea unei rate de profitabilitate,care sa permita acoperirea integrala a dividentelor promise actionarilor cit si realizarea proiectelor de investitii. 9inimizarea pierderilor :poate fi un obiectiv pe termen scurt al entitatilor care desi la moment suporta pierderi prin profitul obtinut,totusi obtin suficiente venituri pt acoperirea integrala a costului de productie variabil si acoperirea partiala a costurilor fi-e. &)O)iecti1ele ce 1i%ea%a 1in%arile0maximizarea volumului de vinzari este un obiectiv pe termen scurt si da rezultate numai daca cererea este elastica in functie de pret.;n asemenea obiectiv isi propun companiile mai mari ce dispun de suficiente capacitate de productie pt satisfacerea cererii e-istente. Cresterea cotei de piata :un asemenea obiectiv si-l pot propune firmele ce se instaleaza pe o piata concurentiala stabilind un pret mai redus numit pret de penetrare. ()O)iecti1ele cu referire la c$ncurenta Asigurarea unui anumit volum de vinzari-un astfel de obiectiv isi pot propune firmele ce se confrunta cu o concurenta puternica sau cind are loc o modificare a structurii consumului populatiei. Descurajarea concurentilor-un asemenea obiectiv si-l propun firmele ce detin o pozitie de lider pe piata unui produs sau pe acele piete unde cumparatorii sunt sensibili la pret. Mentinerea unui pret stabil-urmaresc firmele care activeaza pe piata de oligopol prin alinierea la pretul concurentilor. *)O)iecti1ele ce 1i%ea%a f$r area unei i a-ini 'e 'iata-se realizeaza prin stabilirea unor preturi inalte si promovarea de produse de calitate superioara. *entru ma-imizarea vinzarilor,entitatile folosesc diferite tactici de pret: -acordarea de reduceri -promotii cu cadouri -utilizarea preturilor momeala

Pr$)le a. Cost unitar<%$= lei *ret de vinzare cu ridicata al prod2cu T3))<11(= Cota T3)<2=> Cota accizului<1=> )daos comerciantului<1=> )daos unit.de comert<1 > *ret de vinzare cu amanuntul-? 1) 11(=522=@12=)<1A%,% 2T3)) 2)11(=<1A%,%<A( ," 2pret de vinz cu ridicata fara T3)) )A( ,"B1==> )ccizB1=> <C accizul <(A," ")A( ,"-(A,"<(A" 2pretul de vinz cu ridicata fara T3) si fara acciz) $)(A"-%$=<2"" 2profitul producatorului) %)A( ,"5=,1<A(, " 2adaosul commercial) ')A( ,"DA(, "<1=(1,'" 2pret cu ridicata fara T3),cu adaos commercial) ()1=(1,'"5=,2<21%, " lei2T3)) A)1=(1,'"D21%, "<12A(,=(2pret cu ridicata cu T3) cu adios commercial) 1=)1=(1,'"5=,1 <1"=,%2 2adaosul unitatii de comert) 11)1=(1,'"D1"=,%2<1222, %2pret cu adaosul unitatii de comert) 12)1222, %5=,2<2"","'2T3)) 1 )1222, %D2"","'<1"%%,( 2pret de vinzare cu amanuntul cu T3)) *EFT;1 < C6&T D )#)6& C69FEC. D T3) 1=(1,'" 1"=,%2 2"","' C6&T<C6&T *E6#.D*E6F!TD)CC!GD)#)6& C69FEC!)1 %$= 2"" (A," A(, " "", 1> 1%,% > %,=A> %,'>