FINANTELE INTREPRINDERII

Tema 1:Continutul finantelor intreprinderii

1.1esenta si rolul finantelor intreprinderii.Obiectivele financiare ale intreprinderii 1.2functiile finantelor intreprinderii 1.3principiile si particularitatile de organizare a activitatii financiare 1.4factorii care influienteaza organizarea activitatii financiare a intreprinderii 1.1 Prima etapa in formarea intreprinderii este necesara si reprezinta formarea capitalului financiar. Piata asigurarii Bugetul de stat Piata muncii Intreprinderea Capital financiar Capital economic Capital uman Consumatori Furnizori

Banci

Finantele intreprinderii reprezinta ansamblul de relatii economice care imbraca o forma baneasca si care apar in legatura cu formarea si repartizarea fondurilor banesti necesare realizarii procesului productie (prestarea serviciilor) cu scopul indeplinirii obiectivelor economice, financiare si sociale. Obiectivele financiare ale intreprinderii: 1. maximizarea profitului 2. maximizarea valorii de piata 3. asigurarea echilibrului financiar Rolul finantelor intreprinderii: 1. constituirea si largirea capitalului statutar 2. constituirea unei structuri financiare optime 3. asigurarea circuitelor fondurilor(evitarea imobilizarii resurselor) 4. plasarea eficienta a surplusurilor(excedentului)de mijloace fixe,banesti Incasari-Plati=+-Mijloace banesti(+excedentul;-deficit) 5. asigurarea echilibrului financiar a) Incasari=Plati

b) Venit=Cheltuieli c) Nevoi de resurse financiare=posibilitati de acoperire a acestora d) Active=Pasive Rolul finantelor intreprinderii: 1. asigura cu mijloace banesti statul 2. asigura cu mijloace banestii populatia (prin salarii) 3. participa la formarea PIB-ului 1.2 Functiile finantelor intreprinderii: functia de asigurare a intreprinderii cu resurse financiare necesare si la timpul oportun functia de repartitie consta in alocarea resurselor financiare constituite pe destinatii(formarea unui sitem de fonduri) functia de control,care are ca scop: modul de constituire si repartizare a fondurilor banesti asigurarea integritatii si utilizarii eficiente a capitalului asigurarea echilibrului intre incasari si plati modul de executie a bugetului respectarea legislatiei in vigoare.

1. 2. 3. a) b) c) d) e)

Tipuri de control in cadrul intreprinderii: 1. preventiv 2. curent 3. posterior Exista 2 forme de control financiar: 1- interne Se realizeaza de director financiari ,contabil sef ,actionari,comisia de cenzori(banci).Exercita toate cele 3 tipuri de control. 2- Externe De catre organele abilitate:Curtea de Conturi,Inspectoratul Fiscal,Ministerul Finantelor,bancile,Centrul de Combatere a Coruptiei. 1.3 Principiile de organizare a activitatii financiare sunt: 1 eficienta si rationalitate Eficienta=Venit-Cheltuieli; Eficienta>0 rezulta ca avem profit/rentabilitate Rationalitate=mijloc intre pierdere si profit Eficienta=Profit/Resurse consumate>0(0.15) 2demarcarea neta(separarea)lucrarilor de previziune de cele de executie,asfel incit o singura persoana (aceeasi)sa nu fie responsabila de tranzactie. Fiecare persoana trebuie sa ocupe un singur post ,pentru a evita furtul,pentru a mari eficienta etc. 3principiul organizatoriu-activitatea financiara pe sectii,functii.

Organograma unei intreprinderi din domeniul financiar 1.4 Factorii care influienteaza organizarea activitatii financiare a intreprinderii: 1. forma de proprietate(mixta,publica,de stat) 2. particularitatile procesului de productie -domeniul de activitate(comert,agricultura,industrie,transport etc.) -marimea intreprinderii: In functie de ciclul de viata: a) uzina de tractoare(B-M-B 100 zile) b) lactate(B-M-B 5-7 zile) -natura proprietatii(publica,privata) 3.conditiile pietii(piata consumatorilor,piata furnizorilor,piata de capital) 4.fiscalitatea(repartizarea resurselor financiare,poate mari sau micsora autofinantarea intreprinderii) Autofinantarea=[Profit(P/i sau Pn)-Impozite]-Dividente P/i-profit pina la impozitare Pn-profit net Incasari banestiPlati banestiSurplus monetarAsigurarea echilibrului financiar Plasare in active Cont bancar(%) Tema 2: Mecanismul financiar al intreprinderii 1. conceptul si structura mecanismului financiar la nivel de intreprindere 2. continutul mecanismului financiar 2.a mecanismul formarii si utilizarii fondurilor proprii si imprumutate 2.b mecanisme privind autofinantarea 2.c mecanisme privind creditarea activitatii operationale si investitionale 2.d mecanisme de prelevare a unei parti de profit in bugetul statului 2.e mecanismul de distribuire a profitului net 2.f mecanismul formarii si utilizarii surplusului monetar 1. Mecanismul financiar la nivel microeconomic reprezinta metode ,pirghii de natura finaciara prin intermediul carora are loc formarea si gestioanarea resurselor financiare(fondurilor).

Structura mecanismului financiar cuprinde pirghii metode de cadrul cadrul cadrul informational -rapoarte financiare financiare formare si institutional juridic -cost -inspectoratul -legi -metode de utilizare a gestionare a -pret fiscal -acte informatiilor finantare fondurilor -profit -autofinantarea -ministerul normative -informatiile furnizate de -credit -creditarea finantelor -hotariri persoana ce duce evidenta -dobinda -metode de -comisia nationala de guvern de limita de stocuri de -impozitul previziune de finantare -cod civil materiale financiara privata(CNPF) etc. -anuarul statistic devidentele -metode de -centrul de -buletin statistic trimestrial -salariu calcul a uzurii combatere a -orice sursa care reflecta -subventii mijloacelor fixa crimei organizate situatia pe piata,concurenta etc. -metode de si -cod civil etc. analiaza coruptiei(CCCOC) financiara etc. -curtea de conturi -CNAS etc. Activitate individuala:de studiat legea cu privire la antreprenoriat,legea SA,Societatile Comerciale,codul fiscal(ce trebuie de cunoscut pentru o buna organizare a activitatii financiare) 2.2.a Autofinantarea profitul net Capital propriu capitalul statutar,rezervele formate din profitul net,profitul net,profit nerepartizat,subventii Surse interne de finantare capitalul propriu(...),rezerve interne,dezinvestitii(sume obinute din vinzarea mijloacelor fixe nefolosite sau scoase din uz). Mecanismul formarii capitalului propriu include: 1. metoda aportului actionarilor si formarea capitalului statutar cuprinde: metoda directa care reprezinta contributiile sub forma de mijloace banesti a actionarilor ce contribuie la formarea de capital statutar metoda indirecta constituie aporturile prin natura(mijloace fixe,bunuri materiale) care sunt vindute la preturi de piata - metoda convertirii datoriilor in actiuni

Finantari interna 1.profit net (metoda directa) 2.sume obtinute din vinzarea mijloacelor fixe (metoda indirecta) 3.aporturi in numerar+in natura ale vechilor actionari (actuali sau viitori)

Finantari externa 1.emisiuni de actiuni si vinzarea acestora pe piata 2.aporturi in natura ale viitorilor actionari (metoda ) 3.subventii (contributii de la stat)

Aceste 2 tipuri de finantari se includ in capitalul propriu Ca metode de finantre avem: 1.creditarea bancara 2.emisiuni de obligatiuni 3.creditul leasing 4.creditul comercial 1.fuziuni sau absorbtii 2.convertirea datoriilor in actiuni 3.incorporarea rezervelor Fuziunea sau absorbtia (codul civil Art 73)-se realizeaza prin contopirea sau absorbtie; contopirea are ca efect incercarea existentei pers juridice participante la contopire si trecerea integrala a drepturilor si obligatiilor acestora la pers juridice ce se infiinteaza; absorbtia are ca efect incetarea existentei pers juridice absorbite si trecerea integrala a drepturilor si obligatiilor acestora la persoana juridica absorbanta; in cazurile stabilite de lege fuziunea poate fi conditionata de permisiunea organului de stat competent. Fuziunea se poate realiza prin: 1. contopire (A+B=C) 2. absorbtie (A+B=AB sau BA) Concluzii: Metodele de formare a capitalului propriu si imprumutat: -metoda autofinantarii -metoda aportului in bani si in natura -metoda creditarii -metoda finantarii bugetare Leasingul finantarea prin mijloace fixe concrete, o forma de creditare avind loc relatia (vinzator-locator-locatar) intreprinderea vinzatoare da in uz un anumit utilaj locatorului(compania de asigurari),locatorii dau incredit mijloacele fixe locatarului. Incorporarea rezervelor Rezervele sunt o componenta a capitalului propriu care se formeaza din profitul net al perioadei de gestiune;cind nivelul rezervelor atinge nivelul prevazut de lege, integral sau partial acesta se varsa in capital statutar. Mecanismul utilizarii capitalului propriu Capital propriu Capital imprumutat 1.pe termen lung: credite bancare,emisiuni de obligatiuni,leasingul 2.pe termen scurt: credit bancar,credit comercial Capitalul propriu+Capitalul imprumutat pe T.L.=Capitalul permanent Creditele bancare+Creditele comerciale=Capital imprumutat pe T.S. 2.2.b

Autofinantarea reprezinta capacitatea intreprinderii de asi acoperi nevoile de finantare din sursele proprii generate din propriai activitate(din profituri sale obtinute). Autofinantare=Profitul net-Dividente 2.2.c Activitatea operationala reprezinta activitatea de baza a intreprinderii care consta din producerea de bunuri si servicii. 2.2.d Se realizeaza conform legislatiei in vigoare. Cota de impozit pentru venit=12%. Dupa ce sunt deduse inlesnirile fiscale,sunt calculate impozitele pe venit. In bugetul de stat se aloca 75% din incasarile intreprinderilor de stat. 2.2.e Profitul net pentru bugetul de stat Autorinantarea Profitul net al intreprinderilor private Autofinantarea

Bugetul statului

Plata dividentelor

Organigrama financiara a intreprinderii (tema 1) Sursa Colasse B (dupa sursa de finantare a intreprinderii) Presedinte Director financiar

2.2.f Surplusul monetar=Incasarile banesti-Plati banesti(generate de activitatile desfasurate) - daca (incasarile banesti-platile banesti)>0 avem surplus monetar Mecanismul surplusului monetar- aplicarea metodelor de gestionare a mijloacelor, banesti a platilor asfel incit sa se asigure un echilibru financiar. Surplusul monetar: -plasarea in active -deschiderea unui cont bancar (%)

TEMA 3:Politica financiara a intreprinderii

3.1 continutul si obiectivele politicii financiare 3.2 politica de finantare 3.3 politica de credit promovata de intreprindere 3.1 Politica financiara este definita ca ansamblul de metode si instrumente cu caracter financiar antrenate in procurarea, alocarea si gestionarea resurselor banesti. Politica financiara este definita ca determinarea pe termen lung a scopurilor si obiectivelor unei organizatii, adoptarea cursului de actiune si alocarea resurselor necesare pentru realizarea obiectivelor. Politica financiara este ansamblul de decizii, obtiuni fundamentale privind cea mai eficienta alocare a capitalului. Politica financiara poate fi definita ca ansamblu de decizii privitoare la activitatea financiara incluzind obiective: -pe termen lung de ordin strategic(investitii, modificari ale capitalulu propriu) si -pe termen scurt de ordin tactic [organizarea fluxurilor de numerar(de trezorerie), contractarea imprumuturilor pe termen scurt] In concluzie mentionam, ca politica financiara reprezinta un ansamblu de decizii utilizate privind cursul de actiune pe termen lung si scurt pentru gestionarea financiara a resurselor financiara necesare pentru desfasurarea eficienta a activitatii intreprinderii. Directiile de manifestare ale politicii financiare se inscriu pe urmatoarele coordonate: 1. Identificarea modalitatilor de finantare(studierea surselor de finantare) 2. Fundamentarea structurii financiare optime cu asigurarea unui coraport optim intre capitalul propriu si cel imprumutat. 3. Selectarea proiectelor de investitii 4. Alegerea variantei(metodei) de distribuire a dividendelor 5. Modificarea marimii capitalului propriu(alegerea metodelor aplicabile in acest scop)Se realizeaza in dependenta de conditiile pietii 6. Indatorarea sau dezdatorarea intreprinderii pornind de la nevoia de lichiditati si evolutia ratei dobinzii pe piata financiara. Continutul politicii financiare Politica de finantare Politica de devidende cuprinde deciziile se refera la decizia referitoare la formarea adunarii generale a capitalului financiar la actionarilor de a distribui acoperirea nevoilor de profitul net sub dorma de finantare a proiectelor dividende actionarilor sau economice si sociale fie de a reinvesti dividendele din surse interne ,fie din cuvenite in proiecte surse externe. investitonale care promit o crestere a profitului in viitor.

Politica de investire inglobeaza ansamblul de decizii privind plasarea capitalului in anumite operatiuni economicofinanciare cu scopul obtinerii unui profit in viitor.

Politica financiara monetara la nivel macroeconomic depinde de: 1. politica monetar-creditara 2. politica fiscal-bugetara Politica finaciara la nivel microeconomic depinde de: 1. politica fiscala (impunerea taxelor, actionarii intreprinderii) 2. politica monetar-creditara 3.2 Politica de finantare cuprinde un ansamblu de decizii privind acoperirea nevoilor de finantare fie din exterior, fie din interior. Decizia de finantare vizeaza: a) alegerea proportiei intre capitalul atras de la actionari si creditori respectiv finantarea din fonduri proprii sau prin indatorate. b) Alegerea intre reinvestirea profitului net sau ditribuirea lui ca dividende c) Alegerea intre finantarea interna si/sau cea externa, respectiv intre autofinantare si/sau cresteri de capital Elementele luate in considerare la adoptarea deciziei de finantare sunt: 1) durata finantarii 2) sursa finantarii 3) modalitatea de rambursare (in functie de forma creditelor poate fi: rambursare la sfirsitul perioadei, in transe etc.) 4) forma de finantare (institutiile financiar-bancare si altele ce pot credita agenti economici din diferite domenii, cu termen de rambursare pentru o perioada mai lunga) 5) riscul finantarii (daca actionam intr-o perioada financiara instabila, rata dobinzii mare si este prezenta inflatia ne gindim cit ar putea sa ne coste un credit bancar peste 5 ani) 6) costul capitalului- este pretul pe care-l achita intreprinderea pentru utilizarea surselor de finantare (nici o sursa financiara nu este gratuita) Costul capitalului este un cost implicit Din punct de vedere al continutului economic sursele de finantare a activelor reprezinta totalitatea drepturilor proprietarilor si totalitatea obligatiilor agentilor economici.

Capital propriu

Politica de finantare pe termen lung Cuprinde: Credit bancar Emisiuni de Creditul pe termen lung obligatiuni Leasing

alte surse

Emisiunea de obligatiuni (titluri de valoare). Obligatiunea este un tip de credit pe termen lung emis de o societate pe actiuni sau municipala, guvernamentala a carei rambursare este garantata prin bunuri patrimoniale.

Pentru emitent obligatiunile reprezinta datorii care genereaza plati sub forma dobinzilor (cupon) pentru subscrutori (cei ce le cumpara), obligatiunile acestea reprezinta drepturi de creanta. Emisiunea de obligatiuni are loc cind voteaza pentru asta 2/3 din participantii la adunarea generala a actionarilor. Argumente PRO utilizarii creditului obligatoriu: 1. cumparatorii de obligatiuni nu au nici un drept de control asupra gestiunii intreprinderii 2. emisiunea de obligatiuni este un imprumut ce nu antreneaza modificari in componenta adunarii actionarilor sau in cea a consiliului de administratie 3. costul capital imprumutat prin emisiuni de obligatiuni poate fi mai redus decit cea a emisiunii monetare 4. pentru obligatiuni sa stabileste o dobinda platita la inceput, in timp ce pentru actiuni dividentele variaza in functie de marimea profitului net si de decizia adunarii generale a actionarilor Concluzia: mai eficienta este emisiunea de obligatiuni decit creditul obligatar - trebuie de aratat - trebuie marit nr. actionarilor - sa gasim cumparatori Leasingul modalitatea de finantare a mijloacelor fixe. Conform legislatiei: Leasingul este o activitate de antreprenor, modalitate de finantare de investire a unor mijloace temporar disponibile sau imprumutate, pe baza de contract, conform careia locatorul (creditorul finantelor) procura un titlu de proprietate echivalentul indicat de locatar (de la vinzatorul/furnizorul) stabilit de acesta si il acorda contra plata locatarului in posesiune si folosinta temporara in scopuri de intreprinzator (legea RM cu privire la Leasing nr.731 din 15.02.1996). In contractul de Leasing sunt prezente 3 parti: - furnizorul - cumparatorul (locator) proprietarul Leasing - utilizatorul (lacatar) ce foloseste Leasing Tipuri de Leasing 1. Operational este operatiunea ce 2. Financiar este cel care indeplineste se caracterizeaza prin: urmatoarele conditii: a) costurile generate de procurarea a) partile au stabilit Expres (de la inceput) ca si mentinerea echipamentului de la expirarea contractului de Leasing, dreptul Leasing se recupereaza integral la de proprietate asupra bunurilor se transfera sfirsitului contractului de Leasing asupra utilizatorului (locatarului) b) cheltuielile de intretinere, b) perioada de folosire a bunului in sistemul repartitie, plata primelor de de Leasing se apropie de durata normala de asigurare sunt suportate de catre exploatare a bunului si de recuperare locatar (cel ce utilizeaza). integrala a cheltuielilor suportate+dobinda de cumparator (locatar).

Avantajele creditului Leasing pentru intreprindere: 1) achitarea cheltuielilor/pretului integral al mijloacelor fixe se achita in rate, acestea fiind deductibile in scopuri fiscale. Rezervele se folosesc pentru acoperirea pierderilor. Reevaluarea se face cind creste inflatia, apoi deficitul mijloacelor fixe duce la finantarea capitalului propriu. Alte surse: - de la anumite organizatii internationale - pentru agricultura: de la organele de finantare a fondurilor nationale, internationale ce pot sustine. Bilant Contabil Active Pasive 1. active pe 1. capital propriu + TL 2. datorii pe TL=capital permanent 2. active curente 2. datorii pe TS

1. Fondul de rulment=capital permanent-active pe TL (Capital permanent=capital pripriu+datorii pe TL) 2. Fond de rulment=Active curente-datorii pe TS BaniStocuri de materii primeProduse finiteBani (Fond de rulment) Adoptarea politici de finantare este conditionata (dependenta) de fazele dezvoltarii in care intreprinderea se afla : 1)lansare-se caracterizeaza prin: - insuficienta de surse de finantare -cheltuieli mari -vinzari nesemnificative. Surse de finantare: capital propriu si creditul bancar. 2)crestere-se caracterizeaza prin: -crestere rapida a vinzarilor si a profitului -crearea unei reputatii bune pe piata -cresterea numarului consumatorilor -aparitia concurentilor Surse de finantare: autofinantarea,leasingul,emisiuni de obligatiuni. 3)maturitate- se caracterizeaza prin: -dorinta de a mentine pozitia pe piata -cresterea lenta a productiei si vanzarilor Surse de finantare:autofinantarea,credite bancare,emisiuni de actiuni si obligatiuni. 4)declin se caracterizeaza prin: -reducerea vinzarilor, -reducerea profitului; Surse de finantare: dezinvestitii,

Daca stopam declinul putem apela la credite bancare,sau chiar actionarii vin cu acord financiar.In cazul incapacitatii de a stopa aceasta faza ,ea trebuie sa-si reorienteze activitatea sau sa inceteze activitatea. Politica de credit promovata de intreprindere cuprinde: 1. politica de atragere a creditelor- are ca scop asigurarea echilibrului financiar intre nevoile de finantare si posibilitatile de procurare a acestora. Adoptarea acesteia are la baza elementele: 1) destinatia- pentru acoperirea nevoilor de active curente sau active pe TL 2) costul- dobinda 3) termenul de acordare- pe TL sau pe TS 4) gajul- nu mai putin de 150% 5) calitatea bunurilor in cazul creditului de la furnizor 2. politica de acordare a creditului comercial- are ca scop sporirea volumului vinzarilor. Adoptarea politici de credit implica: 1) analiza costurilor suportate de intreprindere in cazul acordarii creditului si compararea acestora cu costul de neacordare sau restringere a creditului. Costurile acordarii creditului comercial sunt: 1. dobinda pierduta 2. pierderea puterii de cumparare a banilor 3. costuri legate de inregistrarea si gestionarea creditului comercial- costuri legate de studierea, de gestionarea a clientului 4. discount- o reducere la pretul de vinzare Costurile neacordarii creditului cormercial sunt: 1. reducerea vinzarilor 2. pierderea clientilor 3. sporirea stocurilor de productie si a riscului de aparitie a uzurii fizice si morale Conditiile acordarii creditului comercial se negociaza intre intreprindere si client fiind determinate de: a) situatia financiara a clientului b) pozitia pe care clientul o detine pe piata Adoptarea politicii in domeniul creditului comercial se bazeaza pe urmatoarele elemente: - perioada de acordare a creditului - credibilitatea clientului

Tema 4: Structura financiara a intreprinderii

4.1 conceptual de structura financiara. 4.2 principii si criterii de formare a structurii financiare 4.3 capacitatea de indatorare a intreprinderii 4.4 efectele stucturii financiare asupra rezultatelor financiare a intreprinderii 4.5 factorii de influienta asupra structurii financiarea intreprinderii

4.1 Structura financiara reprezinta o compozitie complexa si coordonata a diverselor surse de finantare utilizate de intreprindere, la care managementul recurge pentru a acoperi nevoile de finantare a intreprinderii. Structura financiara este definita si ca raportul dintre capitalul propriu si capitalul imprumutat; ca rapotrul dintre finantarile pe TL si TS. Structura financiara este suma ponderilor de participare a diverselor surse de finantare la constituirea capitalurilor investite in intreprindere. Structura financiara este exprimata prin relatiile: 1) structura financiara= capital propriu/datorii totale 2) structura financiara= finantari pe TL/finantari pe TS 3) structura financiara= capital permanent/resurse de trezorerie (fond de rulment+datorii pe TS) Incasari - plati (credite bancare pe TS) >0 avem surplus monetar 4.2 1. Principiul lichiditate-exigibilitate. Lichiditate Exigibilitate -active pe TL >1an -(dupa perioada de rambursare) >1an -active curente <1an - <1an 2. Principiul rentabilitate-risc 3. Principiul crestere-autonomie financiara Criterii de formare a structurii financiare: 1) Costul mediu ponderat al capitalului; CMP costul mediu ponderat al capitalului = (ponderea capitalului propriu/total pasiv)*costul capitalului propriu kpr+(datorii pe TL/total pasiv)*costul datoriilor pe TL kDTL+(datorii pe TS/total pasiv)*costul datoriilor pe TS kDTS Costul mediu ponderat indica nivelul minim al rentabilitatii pe care intreprinderea trebuie sa o obtina pentru a justifica structura financiara creata. 2) Criteriul rentabilitatii; Daca intreprinderea este rentabila, iar rentabilitatea este superioara ratei dobinzii, indatorarea este indicata si posibila. (Datoriile au termen de scadenta, in cazul in care majoram capitalul propriu achitam dividende si avem un cost permanent, insa datoriile avind termen de scadenta putem scapa mai usor de ele). 3) Criteriul destinatiei fondurilor; Presupune ca activele pe TL trebuie sa fie finantate din capital permanent, iar activele curente din fondul de rulment (banii pusi in circulatie) si datorii pe TS. Nerespectarea finantarii din poate conduce la incapacitate de plata pe TS, din datorii pe TS nu putem finanta active pe TL, deoarece duce la incapacitate de plata.

4.3 Capacitatea de indaorarea unei intreprinderi- reprezinta posibilitatea acesteia de a primi credite care sa fie garantate si a caror rambursare inclusiv plata dobinzilor sa nu creeze dificultati financiare pentru intreprindere. In stabilirea capacitatii de indatorare sunt cointeresati atit agentii economici cit si bancile comerciale. Asfel intreprinderile sunt cointeresate in determinarea capacitatii de indatorare pentru a-si masura cu exactitate garantiile disponibile cit si fluxurile monetare viitoare astfel incit sa fie posibila atit rambursarea creditului atit si plata dobinzilor. Banca Comerciala este cointeresata in determinarea capacitatii de indatorare deoarece acordind credite ea isi asuma anumite riscuri, de aceea ea trebuie sa cunoasca foarte bine situatia financiara a clientului pentru a putea accepta sau respinge cererea de credit. Pentru aprecierea situatiei in care se poate afla intreprinderea banca utilizeaza anumiti indicatori care sunt numiti in sistemul bancar coeficienti de indatorare si care pot fi: 1) coeficient de indatorate globala CG- arata daca intreprinderea poate apela la imprumuturi atit pe TL cit si pe TS; 2) coeficientul de indatorare la termen CT- arata daca intreprinderea poate apela la imprumuturi pe TL. Daca intreprinderea inregistreaza valori maxime la acesti coeficientii insemna ca ea are o capacitate de indatorare saturata si nu mai poate apela la credite. Exemplu 1:o intreprindere are urmatoarea situatie financiara: CP=128500 u.m. DTL=50000 u.m. DTS= 80000 u.m. Sa se analizeze posibilitatile de contractare a imprumuturilor atit pe TL cit si pe TS, precum si suma maxima ce poate fi imprumutata. Teoria si practica economica au format urmatoarele variante in ceea ce priveste capacitatea de indatorare: 1) in situatia in care capitalul propriu reprezinta cel putin 2/3 din capitalul total intreprinderea dispune de o anumita autonomie financiara reprezentind garantii aproape certe pentru eventualii creditori. 2) Daca ponderea capitalului propriu in total resurse este cuprinsa intre 30 si 50%, atunci gradul de autonomie este ridicat si intreprinderea poate beneficia de credite in proportii mai mari. 3) Daca capitalul propriu se situeaza sub 30%, atunci intreprinderea nu mai prezinta garantii pentru a contracta noi credite. 4.4 In cadrul analizei structurii financiare un loc important il are si aprecierea efectului indatorarii asupra rezultatelor financiare ale intreprinderii. Prin efect de indatorare se intelege efectul pozitiv sau negativ pe care il obtine intreprinderea in urma utilizarii capitalului imprumutat (a creditului). Efectul de indatorare poate fi apreciat foarte simplu comparind rentabilitatea economica prognozata cu rata dobinzii cerute de creditori. Rentabilitatea- cit profit ne aduce activitatea desfasurata. Rata dobinzii- cit trebuie sa platim din profit obtinut. 1) Re>Rd rezulta E>0 (efectul de indatorare este pozitiv, asfel ) 2) Re<Rd rezulta E<0 3) Re=Rd rezulta E=0 Cantitativ efectul de indatorare poate fi determinat cu ajutorul formulei:

E=C/CP*(Re-Rd) Exemplu: o societate comerciala analizeaza un pproiect investitional cu urmatoarele caracteristici, capital necesar 20000 lei,CP-5000, Rentabilit economica 12%, Rd 8,5 %. Ei= (CI/CP)*(Re-Rd)*(1- CIV) CIV(cota impozit pe venit). Ei=(15000/5000)*(12%-8,5%)=10,5% Astfel imprumutul in suma de 15000 lei va contribui la cresterea rentabilitatii financiare cu 10,5%. Importanta strcuturii financiare decurge si din rolul pe care il are indatorarea asupra rentabilitatii financiare. Conform calculelor efectuate mai sus deducem ca un grad de indatorare mai mare poate avea efecte pozitive asupra rentabilitatii financiare in conditiile in care rentabilitatea economica este mai mare decit rata dobinzii. Re>Rd. Rf=(PN/CP)*100% PN-profit net Aceasta formula arata care este cistigul ce revine proprietarilor sau actionarilor pentru fiecare unitate monetara investita in ccapital propriu. Example: o intreprindere analizeaza 3 variante de finantare . Indicatori: A B C 1. Capital total, lei 10000 10000 10000 2. CP, lei 10000 4000 2000 3. Cap Imprumutat, lei 0 6000 8000 4. Rec=20% 20 20 20 5. Rd=10% 10 10 10 6. Profit brut, PB 2000 2000 2000 7. Cheltuieli aferente dobinzii 600 800 8. Profitul perioadei de gestiune 2000 1400 1200 pana la impozitare. (Profit global) 9.PN profit net 1760 1232 1056 10. Rf rentabilit financ 17.6 30.8 52.8 CIV= Cota impozit pe venit CIV=12%
Profit net=2000*0,88=

1400*0,88= 1200*0,88= Concluzie: Cu cit este mai mare gradul de indatorare cu atit este mai mare si rentabilitatea financiara, totodata o structura financiara indatorata implica si un risc financiar ridicat determinat de cheltuielile fixe aferente dobinzilor. Pentru a lua o decizie privind structura optima a capitalului este necesar de tinut cont de o serie de factori cum ar fi: Stabilitatea vinzarilor. Structura activelor. Genul de activitate. Rentabilitatea. Controlul (grad de dependenta). Atitudinea echipei manageriale. Flexibilitatea.