http://www.myjob.ro/sfaturi-cariera/despre-asertivitate.htmlDespre asertivitate...

Articol de Dorin Dancu (TMI)

MBUNATATIREA PERFORMANTELOR INDIVIDUALE LA PERSOANELE NON-ASERTIVE DIN MEDIUL MILITAR. Irina Papaleata* Maria Comaneanu**

ARGUMENT "Cum sa-ti sporesti bucuria de a trai? + Aproape de natura-prin dieta, miscare, odihna. + Aproape de oameni-comunica sincer, nu-i judeca, ncearca sa-i ntelegi. + Aproape de tine nsuti-cultiva autostima, nu te judeca prea aspru, ntelege ca esti unic. + Aproape de divinitate-n fiecare exista o scnteie divina descoper-o! + Cere ce vrei, dar nu emite pretentii: ndrazneste, acum! + Accepta, pentru moment, orice se ntmpla! + Emite tot mai multa iubire, chiar daca nu obtii ceea ce vrei. + Abordeaza viata cu entuziasm! + Gndeste pozitiv, elibereaza-te de prejudecati. + Foloseste-ti creierul integral;da credit intuitiei, imaginatiei si puterii creatoare." (Ion RaduTomsa). Astazi, un numar foarte mare de psihologi se ocupa de punerea la punct a unor strategii psihologice care sa contribuie la sanatatea mintala a oamenilor, sa mbunatateasca ceea ce numim calitatea vietii umane. Lavson (1984) arata ca acesta orientare este ilustrata de un vechi proverb chinez: "Daca dai unui om un peste, i asiguri o masa, daca l nveti sa pescuiasca el va putea sa-si procure hrana pentru tot restul vietii", reprezinta esenta programelor care presupune nvatarea unor deprinderi de a face fata problemelor vietii. Asertivitatea este o caracteristica a unei persoane care si exprima cu usurinta punctul de vedere si interesele, fara anxietate, si fara a le nega pe ale celorlati. Tehnicile de antrenament n sensul asertivitatii, si propun sa ajute un subiect, care se plnge de comunicare, sa-si exprime si sa-si sustina mai bine punctul sau de vedere.Se pune problema diminuarii anxietatii sale, fie nvatndu-l sa-si nvinga dificultatile pe care le imputa uneori timiditatii sale, fie dimpotriva sa-si modereze agresivitate si sa-si modifice comportamentul pentru a se integra mai bine n normele anturajului sau si sa obtina o buna cooperare cu acesta. Tehnicile asertive fac n permanenta apel la factori cognitivi, sunt foarte frecvent utilizati n terapia comportamentala atunci cnd anxietatea generata de situatii sociale ramne n registru nevrozelor. Interventia cognitiv -comportamentala pentru mbunatatirea performantei individuale la un numar de 20 persoane non-asertive a cuprins urmatoarele etape: + Etapa 1. Relaxare. Se realizeaza exercitii de relaxare, care au ca obiectiv relaxarea ntregului corp prin nsusirea deprinderilor de relaxare dupa metodele Jacobson, controlul respiratiei si administrarea de sugestii si autosugestii. (sedintele 1 - 2 ). + Etapa 2. Restructurare cognitiva.Componenta cognitiva implica un anumit mod de gndire care, de regula l mpiedica pe individ sa fie asertiv. Terapeutul l va ghida pe pacient sa

reevalueze convingerile disfunctionale de baza si gndurile negative automate si nlocuirea acestora cu gnduri realiste, pozitive pentru o mai buna performanta la locul de munca (sedintele 3-6 ). + Etapa 3. Antrenamentul asertiv. Are drept scop optimizarea relatiilor interpersonale si mbunatatirea performantei individuale la persoanele prea pasive.Componenta comportamentala a asertivitatii include contactul vizual, mimica si pantomimica, postura, tonul si modulatiile vocii, continutul si momentul administrarii unui mesaj (optimizarea comunicarii). Persoanele non-asertive prezinta o imagine de sine scazuta. Antrenamentul asertiv conduce la mbunatatirea imaginii de sine (autostima). (sedintele 6-12). La modul concret, n cadrul pregatirii psihologice a personalului din unitate s-a aplicat un model de antrenament asertiv n patru trepte stucturat astfel: 1. Formarea comportamentului asertiv non-verbal. 2. Recunoasterea propriilor drepturi si efectuarea unor exercitii de lupta pentru obtinerea acestora. 3. Costientizarea propriilor sentimente, dorinte si trebuinte. 4. Exersarea raspunsurilor asertive + Etapa 4. Rezolvarea de probleme.Pacientii sunt nvatati sa constientizeze si sa rezolve problemele care le produc tulburari emotionale sau comportamentale precum si capacitatea de a face fata situatiilor dificile de la locul de munca (sedintele 13-14 ). Cuvinte cheie: psihoterapia asertiva, restructurare cognitiva, optimizarea comunicarii, autostima , rezolvarea de probleme.

Rolul terapiei cognitiv-comportamentala "Oamenii sunt perturbati nu de mprejurari, ci de modul n care le interpreteaza" putem considera aceasta maxima a lui Epictet cheie consilierii si terapiei cognitiv comportamentale. Terapia cognitiv-comportamentala este o forma de psihoterapie larg raspndita care se centreaza pe schimbarea gndurilor disfunctionale, a emotiilor si comportamentelor.Aceasta forma de terapie sustine ca actiunile, comportamentele si emotiile oamenilor sunt determinate de modul lor de a gndi si de a interpreta evenimentele din jur. Ceea ce provoaca tulburari n viata oamenilor nu sunt evenimentele n sine, ci modul de a judeca, evalua si interpreta aceste evenimente. De exemplu, pentru acelasi eveniment/stimul, oameni diferiti pot avea emotii diferite pentru ca au cognitii diferite (gndesc diferit) despre un eveniment: daca se aud pasi pe scari si prima persoana se gndeste ca este un hot traieste emotia de frica, n timp ce a doua persoana daca se gndeste ca este un vecin, nu simte frica, ci ramne relaxat. Terapia cognitiv-comportamentala si-a dovedit eficienta de-a lungul timpului. n unele studii se considera ca este la fel de eficienta ca si tratamentul medicamentos n tratarea depresiei si anxietatii si chiar mai mult este mai buna n evitarea esecului terapeutic si n prevenirea recaderii la sfrsitul tratamentului. n mod obisnuit este tratamentul preferat pentru timiditate, migrene, atacuri de panica, fobii, stres post-traumatic, tulburari ale comportamentului alimentar. Poate fi eficienta si n combinatie cu tratament medicamentos.

Psihoterapia asertiva Termenul de asertivitate a fost introdus n psihoterapia americana n jurul anilor `70 , de ctre Wolpe si Lazaruc si reprezinta o atitudine si o modalitate de actiune n acele situatii n care trebuie sa ne exprimam sentimentele, sa ne revendicam drepturile si sa spunem "NU" atunci cnd nu suntem dispusi sa facem un anumit lucru. Asertivitate se refera la acel

comportament prin care subiectul si sustine punctul de vedere personal, cu curaj si fermitate dar fara agresivitate. Meggle (1990) considera ca acest tip de terapie se deosebeste de orientarile terapeutice umaniste doar prin faptul ca se utilizeaza evaluarile si autoevaluarile cuantificate ale comportamentului pacientului. Demersul terapeutic ar dura pna la 20 de sedinte si se adreseaza subiectilor care sufera de timiditate, somerilor n cautare de loc de munca, oamenilor de afaceri sau oamenilor politici dornici de afirmare. Comportamentul asertiv are la baza convingerea persoanei ca are dreptul sa ceara ceea ce doreste, respectndu-si propriile drepturi, asa cum ea nsasi face n cazul celor din jur; reprezinta calea de mijloc ntre doua extreme: agresivitatea si supunerea; implica solicitarea propriilor drepturi sau refuzul unor sarcini ntr-o maniera simpla, directa, deschisa, care urmareste sa nege, sa atace sau sa-i manipuleze pe ceilalti; presupune respect si consideratie fata de propria persoana si fata de cei din jur. Comportamentul non-asertiv presupune desconsiderarea propriilor drepturi si supunerea exagerata fata de dorintele si nevoile celorlalti. Subiectul nu-si exprima sentimentele si dorintele culpabilizndu-se atunci cnd ncearca sa ceara ceva. Daca subiectul va transmite celorlalti nesiguranta sa n legatura cu dreptul de a cere ceva, acestia din urma vor avea tendinta sa-i desconsidere solicitarea. Persoanele insuficient asertive nu se simt n largul lor n situatii sociale obijnuite, nu lupta pentru drepturile lor, nu pot spune" NU" cnd li se cere ceva si se simt prost, atunci cnd trebuie sa faca observatie unui subaltern. Tipuri de comportamente non-asertive 1. persoanele nclinate spre tulburari anxioase si fobii se comporta non-asertiv, formndu-si o imagine de sine de persoane amabile n orice situatie, gata sa le faca tuturor pe plac si se tem sa-si exprime n mod deschis solicitarile pentru a nu strica relatia cu partenerul de care se simte extrem de dependenti.(9 subiecti ) 2. persoanele pasiv-agresive nu-si manifesta n mod deschis agresivitatea, opunnd o rezistenta indirecta la solicitarile celorlalti. O persoana care are sentimente de ostilitate fata de sef ntrzie de la serviciu sau uita sa-si ndeplineasca anumite sarcini. Astfel de persoane obtin rar ceea ce vor, deoarece comportamentul lor este ineficient si genereaza ostilitate si resentimente.(7 subiecti ) 3. persoanele manipulative care obtin ceea ce vor deoarece i determina pe ceilalti sa simta vinovatie sau compasiune fata de ei, poznd n victime sau n martiri. Aceasta metoda functioneaza numai n situatiile n care persoana vizata nu realizeaza ce se petrece. (4 subiecti ) Model de antrenament asertiv n patru trepte: 1. Formarea comportamentului asertiv non-verbal. Persoana asertiva trebuie sa priveasca interlocutorul drept n ochi atunci cnd i se adreseaza si trebuie sa se plaseze drept n fata acestuia. Adoptarea unei posturi care sa exprime deschiderea si tratarea cu calm a interlocutorul. 2. Recunoasterea propriilor drepturi si efectuarea unor exercitii de lupta pentru obtinerea acestora.Se prezijnta subiectului o lista cu drepturi pe care acesta le-a uitat din cauza educatiei sau a experientelor de viata traite ulterior.Se recomanda sa se citeasca lista respectiva de mai multe ori. 3. Costientizarea propriilor sentimente, dorinte si trebuinte. Este dificil ca o persoana sa devina asertiva, daca nu-si da seama ce simte, ce doreste si ce nu

doreste. Comportamentul asertiv presupune ca subiectul sa spuna deschis ce simte si ce nu doreste sa se schimbe. 4. Exersarea raspunsurilor asertive - Descrierea problemei -situatia care l supara pe subiect - Declansarea raspunsului asertiv-elaborarea raspunsului asertiv (evaluarea drepturilor personale, precizarea timpului cnd va avea loc discutia, prezentarea problemei n termenii consecintei, acesteia). - Exprimarea sentimentelor - Exprimarea solicitarii - Prezentarea consecintelor cooperarii pacientului Capacitatea de a spune "NU". Comportamentul asertiv presupune capacitatea individului de a refuza o solicitare pe care nu doreste sa o ndeplineasca deoarece contravine propriilor lui dorinte si nevoi. Bourne (1995) ne sugereaza sa parcurgem urmatoarele etape:1.repetarea solicitarii, 2.prezentarea motivelor refuzului, 3.exprimarea refuzului,4.presupunerea unei alternative convenabile pentru ambele parti. Restructurare cognitiva Desi dezvoltarea comportamentului asertiv reprezinta obiectivul prioritar n vederea mbunatatirii performantelor individuale la persoanele non-asertive, restructurarea cognitiva va fi n atentia terapeutului, aceasta reprezentnd o parte integranta a asertivitatii, pentru ca att pasivitatea, ct si agresivitatea reprezinta rezultatul unui stil distorsionat de gndire, precum si moduri deficitare de comportament.Psihoterapia cognitiva porneste de la ideea ca gndurile negative distorsionate conduc la tulburari emotionale patologice cum ar depresia sau anxietatea. Optimizarea comunicarii Asertivitatea reprezinta abilitatea subiectului de a-si recunoaste drepturile si de a-si comunica trebuintele, sentimentele si opiniile fara a ncalca drepturile celorlalti Componenta comportamentala a asertivitatii include: + Contactul vizual. O persoana asertiva si priveste interlocutorul n ochi. Lipsa contactului vizual poate transmite mesaje nedorite. + Tonul vocii. Mesajul si va pierde din semnificatie daca va fi exprimat cu o voce soptita care va da impresia de nesiguranta sau prea tare, fapt ce ar putea activa comportament defensiv al interlocutorului si o comunicare ineficienta. + Postura. Subiectul trebuie sa stea drept, nici prea rigid nici prea relaxat pentru ca ar putea fi interpretata ca lipsa de respect. + Mimica. Pentru ca mesajul sa aiba caracter asertiv, mimica trebuie sa fie adecvata si congruenta cu continutul mesajului. + Momentul administrarii mesajului. Mesajul si pierde din semnificatie daca este administrat ntr-un moment nepotrivit. + Continutul. Trebuie sa fie precis, descriptiv si direct. Antrenamentul asertiv are menirea de a-l nvata pe subiect sa-si exprime deschis si adecvat gndurile si sentimentele. Se acorda o atentie deosebita dezvoltarii unor deprinderi si abilitati de relationare interpersonala. Pacientii timizi sunt nvatati sa adreseze altor persoane remarci directe si mai putin confortabile, fara ca n spatele lor sa se afle sentimente de ostilitate sau agresivitate. Asertivitate- autostima -anxietate

Asertivitatea este o caracteristica a unei persoane care si exprima cu usurinta punctul de vedere si interesele, fara anxietate, fara a le nega pe ale celorlalti. Tehnicile de antrenament n sensul asertivitatii, uneori numita destul de inpropriu afirmare de sine, si propune sa ajute un subiect, care se plnge de inhibitie pe planul social sau de difilcutati de comunicare, sa-si exprime si sa-si sustina mai bine punctul de vedere. Autostima scazuta reprezinta poate cauza cea mai profunda care sta la baza tulburarilor anxioase. Subiectul anxios a crescut probabil ntr-un context familial disfunctional, caracterizat prin diverse tipuri de deprivari, abuzuri, neglijari care au condus la un nivel scazut al autostimei. Drept rezultat, acesta va dezvolta la vrsta adulta un profund sentiment de insecuritate, jena si neadecvare care se poate manifesta n plan comportamental sub forma unor atacuri de panica, teama de a se confrunta cu lumea exterioara (agorafobie), teama de a nu fi umilit (fobie sociala) sau anxietate generalizata. Adesea, nivelul scazut al autostimei se coreleaza cu lipsa asertivitatii, cu vorbirea interioara, cu continutul perfectionist si cu dificultatea de-a exprima propriile sentimente. Metode de ameliorare a sentimentului de autostima: - Realizarea unei imagini corporale bune - Atingerea unor obiective personale concrete - Contracararea vorbirii interioare cu continut demobilizator - Comunicarea cu "copilul interior, instanta psihica creativa si spontana, dar care nglobeaza si sentimentele de insecuritate, rusine si durere ce s-au format n copilarie. n stare de relaxare, pacientul va fi ghidat de catre terapeut sa actioneze ca un parinte puternic, suportiv si adecvat pentru copilul care se afla n interiorul fiintei sale. Se recomanda persoanelor cu imagine de sine scazuta sa desfasoare activitati care sa le faca placere, sa amelioreze relatia cu propriul eu si sa contribuie la cresterea sentimentului valorii personale. Rezolvarea de probleme Psihoterapia cognitiv-comportamentala este o terapie de scurta durata, focalizata pe rezolvarea problemelor, cu rezultate evidente, centrate pe ameliorarea sau vindecarea unor simptome neuropsihice sau psihosomatice. Psihoterapia cognitiv-comportamentala sustine faptul ca modurile n care se comporta oamenii sunt determinate att de situatiile extreme, ct si de felul n care acestia interpreteaza respectivele situatii. De obicei pacientii care solicita ajutorul persoanelor de specialitate (psiholog, consilier sau psihoterapeut) sunt luati n evidenta nu pentru problema n sine, ci pentru simptome, cum ar fi: depresia, anxietatea, insomnia, durerile de cap, pierderea apetitului, sau probleme n sfera comportamentala cum ar fi de pilda o tentativa de suicid.Simptomele respective sunt secundare situatiei stresante, remiterea ei depinznd de rezolvarea situatiei problematice. Psihoterapiei cognitiv-comportamentala n rezolvarea de probleme este indicata persoanelor care se descurca bine n viata ,dar care dintr-un motiv sau altul situatia stresanta a depasit posibilitatile lor de adaptative actuale. Interventia terapeutica la un pacient non-asertiv. 1. IDENTIFICAREA NUMELE SI PRENUMELE: Vasile Costel VRSTA: 41ani

SEX: masculin OCUPATIA: cadru militar STUDII: scoala Militara de Ofiteri STATUT MARITAL: casatorit RELIGIA: ortodoxa 2. MOTIVUL SOLICITARII CONSILIERII PSIHOLOGICE Subiectul este un barbat n vrsta de 41 de ani, casatorit de aproximativ 10 ani, are doi copii si prezenta stari depresive si anxioase, sursa acestora fiind munca. Se simte incompetent si neproductiv n raport cu ceilalti simtind nevoia unei schimbari la nivel profesional. Problema lui consta n faptul ca se simte nedreptatit la serviciu, munca lui nefiind apreciat la justa valoare. si doreste o imagine de sine pozitiva din punct de vedere a competentei si eficientei, sa ajunga la timp la locul de munca, sa-si atinga obiectivele profesionale, sa fie nteles acasa si sa primeasca mai multa afectiune. 3. ANTECEDENTE - antecedente personale patologice 1. PSIHIATRICE: a fost internat la neuropsihiatrie n 24 noiembrie 2003 cu diagnosticul: tulburari anxioase si depresive, fiind adus de sotie pentru ca simtea dureri n zona abdominala si a capului plus agitatie psihomotorie. Pacientul cerea insistent un consult la nivelul capului deoarece acuza dureri ca niste ace n zona creierului, lucru care l mpiedica sa-si desfasoare munca n bune conditii. 2. MEDICALE: probleme digestive. - antecedente heredo-colaterale: Matusa paterna: -care are probleme psihice "face rau" de profesie nvatatoare. 4. ISTORICUL PROBLEMEI Starile depresive si anxioase apar n urma unor evenimente negative ale existentei subiectului si a unor situatii stresante de mare severitate la locul de munca. n perioada octombrie decembrie 2003 n viata subiectului apar trei decese care l vor afecta profund :decesul mamei n octombrie, decesul unui prieten apropiat n noiembrie si a unei rude din partea sotiei n aceeas luna. La acestea se mai adauga si alte situatii stresante de viata :probleme de eficienta la locul de munca, probleme financiare si de comunicare n cadrul familiei plus mutarea ntr-un mediu nou n care subiectul se simte inferior (aprilie 2003).Cu aproximativ 3 zile naintea debutului tulburarilor, subiectul a fost anuntat ca va avea un control pe linie profesionala si au nceput presiuni asupra sa n ceea ce priveste finalizarea lucrarilor. 5. ISTORICUL PERSONAL SI FAMILIAL RELATII FAMILIALE Parintii sunt decedati, mama n octombrie 2003 iar tatal n iunie1968, cnd pacientul avea vrsta de aproape 5 ani.Tatal a decedat pe 6 iunie iar subiectul a mplinit pe 18 iunie vrsta de 5 ani.Copil dori mai mult de tata, nascut al 6-lea dintre cei 7 frati cu o dezvoltare psihomotorie normala, sustine ca a avut o copilarie plina de greutati si neajunsuri mai ales dupa moartea tatalui.Mama este descrisa ca fiind rece din punct de vedere afectiv, egocentrica, incapabila de apropiere afectiva autentica sau de empatie. Creste n casa parintilor pana la vrsta de 14 ani cnd pleaca la liceu n oras (Galati) unde sta pana la varsta de 18 ani. Dupa liceu se angajeaza ca muncitor necalificat aproximativ 6 luni, apoi si satisface stagiul militar si sustine examenul la Scoala Militara de Ofiteri unde reuseste din a doua ncercare.Parcurge scoala Militara de Ofiteri si se angajeaza n M.Ap.N n Bucuresti unde sta cu chirie timp de 4 ani.si cunoaste viitoarea sotie (de profesie tehnician agricol) datorita cunoscutilor si se casatoreste cu ea la vrsta de 29 de ani.Dupa

nasterea primului copil (baiat), subiectul se muta cu toata familia la socrul sau n provincie la o distanta de 40 de km de locul de munca. Sotia nu mai lucreaza avand grija att de copil ct si de tatal sau bolnav iar la un interval de 3 ani apare si al doilea copil (fata).n prezent baiatul este n clasa a I-a iar fetita este la gradinita. Sotia este o persoana rece din punct de vedere afectiv, dominatoare, egocentrica cu potentialitate isterioida n momente de cotrarietate sau constrngere. RUTA SCOLARA - n scoala primara si generala subiectul prezinta rezultate scolare medii. Sustine examenul de admitere la Liceul n Galati si apoi si continua studiile la scoala Militara de Ofiteri unde reuseste din a doua ncercare. RELATII,PRIETENI - Nu mentioneaza prezenta unor prieteni apropiati, singura persoana cu care mai comunica si cu care se ntalnea zilnic a decedat n noiembrie 2003 fiind profund afectat de pierderea acestuia.n prezent nu primeste vizite la domiciliu dect ale rudelor de care nu este prea ncntat. 6. EXAMEN PSIHIC GENERAL Conform datelor din fisa de observatie psihologica, completata la prima ntlnire, rezulta: Tinuta - ngrijita, mimica si gestica retinuta cu o usoara agitatie motorie la nivelul minilor avnd tendinta de a ordona tot ce este n fata sa. Limbajul trupului exprima nchidere (corpul este aplecat, contactul vizual lipseste). Tulburari de dispozitie: deprimat, ncordat, anxios, ngrijorat, trist, plictisit, vinovat, nemultumit, timid. Probleme cognitive:gndirea: ideile sunt legate logic de obiectul vorbirii; continutul gndirii: idei de referinta legate de performanta profesionala; memorie: poate evoca evenimente ndepartate si recente cu usurinta; calcul mental: poate face cteva operatii mentale simple; fondul de cunostinte: cunostinte cu caracter general, inserat n realitatea nconjuratoare; gndirea abstracta: are o buna capacitate de a trece de la un concept la altul. Activitatea si grijile materiale: "muncesc prea mult, primesc prea putina apreciere la locul de munca, nu sunt satisfacut de conditiile de munca, am probleme cu colegii si sefii, am dificultati financiare, nu ajung la timp la locul de munca si plec foarte trziu." Probleme sociale: "ma simt prost fata de colegi si fata de sefi ,nu am curajul de a-mi apara drepturile, accept solicitari pe care nu le doresc sa le accept si ramn plin de resentimente (spune "da" atunci cnd nu ar fi dorit sa o faca), ma simt stnjenit n prezenta altor persoane, am prea putine ntlniri". Vorbire: vocabular uzual; tonalitate scazuta a vocii; o lentoare n vorbire; articulare normala a cuvintelor. Probleme somatice: dureri de cap, tulburari de somn, oboseala, atacuri anxioase, tulburari digestive. Sentimente legate de propria persoana: lipsa ncrederii n sine, incapacitatea de a conduce subalternii la locul de munca, timid (neasertiv), se simte nenteles, nu are curajul de a-si apara drepturile, retinut, i lipseste ambitia, nu este n stare sa faca nimic nici la serviciu nici acasa. Valori si probleme religioase: crede n DUMNEZEU Probleme comportamentale: "nu ma pot linistii n anumite momente", are tendinta de a ordona tot ce este n fata sa.

Subiectul se simte depasit, nefacnd fata la solicitarile zilnice ale locului de munca este usor confuz si prezinta reactii la stres sever si tulburari de adaptare datorita unor situatii stresante de mare severitate (probleme la locul de munca, decese n familie, mutarea domiciliu ntr-un nou mediu).Situatia stresanta este ilustrata prin: depersonalizare si derealizare; manifestari neurovegetative (probleme digestive, dureri puternice la cap, palpitatii, tahicardie); stari depresive si anxioase, confuzie, dezorientare si evitarea situatiei care i provoaca starea de stres (nu poate sa ajunga la serviciu). 7. DEMERSURI TERAPEUTICE: Obiectivele terapiei: - Obiectivele principale: reducerea starilor anxioase si depresive pentru a putea sa ajunga la serviciu; clientul trebuie condus spre o ntelegere profunda a propriilor sale atitudini si stari emotionale si la autoacceptarea acestora; nvatarea comportamentului asertiv; mbunatatirea performantelor individuale - Obiectivele secundare: cresterea gradului de autocontrol,organizarea eficienta a timpului,dezvoltarea abilitatilor sociale, cresterea stimei de sine, cresterea ncrederii n sine, dezvoltarea unui stil de gndire eficient Interventia psihoterapeutica: Tehnici cognitiv - comportamentale utilizate: - Tehnici asertive: metoda ascultarii active, metoda discului stricat, metoda demorsarii; - Tehnica metaforelor; - Tehnica utilizarii unor scale de evaluare a asteptarilor; - Tehnica examinarii avantajelor si dezavantajelor; - Tehnica transformarii unui eveniment negativ ntr-un avantaj; - Tehnica descoperirii dirijate; - Tehnici de ameliorarea autostimei ; - Tehnici de relaxare; - Tehnica sarcinilor pentru acasa. Contractul terapeutic - Se va semna nainte de nceperea sedintelor de terapie - "Subsemnatul V.C. ma oblig sa respect urmatoarele: sa iau parte la toate sedintele de terapie, sa realizez toate sarcinile pentru acasa, sa particip la sedintele de psihoterapie ct se poate de eficient, sa respect confidentialitatea. Structura sedintelor: Sedinta I (organizarea eficienta a timpului) + Am stabilit un climat psihologic n cadrul caruia subiectul s-a simtit acceptat, nteles si valorizat ca persoana. + S-a realizat o relatie empatica si calda cu pacientul. + Subiectul a fost ascultat cu mare atentie si cu o atitudine de acceptare a ceea ce a avut de comunicat n cadrul terapiei. + Am stabilit mpreuna cu subiectul despre ce vom discuta n timpul sedintei de psihoterapie. (Terapeutul-"Vom ncerca mpreuna sa stabilim ce va deranjeaza n prezent si care este cauza nemultumirilor dv.Sunteti de acord?"). Subiectul a fost de acord sa vorbeasca despre nemultumirile sale. Clientul-"Chiar mi doresc sa gasesc un raspuns la problemele mele." + Clientul si terapetul vor ncerca sa ordoneze problemele si sa stabileasca de comun acord

de ce se vor ocupa pe parcursul terapiei. Se va acorda o mai mare importanta evenimentelor actuale dect cele trecute: - sa-si atinga obiectivele profesionale; - sa aiba o imagine de sine pozitiva din punct de vedere al competentei si eficientei; - sa poata sa ajunga la timp la locul de munca; - sa fie nteles n familie, primind mai multa afectiune. Terapeut-"Care este problema cu care te confrunti si care te nemultumeste cel mai mult n prezent?" Client- " Nu pot sa ma concentrez ca sa-mi termin la timp lucrarile, din acest motiv stau peste program ma obosesc, nu pot sa ma odihnesc bine noapte si a doua zi nu pot sa ajung la timp la locul de munca " I s-a cerut clientului sa descrie o zi obisnuita din viata lui. Client- " Ma trezesc la ora 3 dimineata si ma dau jos din pat la ora 7. Plec din casa pe la 7.30 (ora la care ar trebui sa ncep programul de lucru) si ajung la servici la 8.30-09.00.Cnd ajung la servici ma apuc de lucru dar nu ma pot concentra si renunt.Ma simt obosit si fara vlaga. Nu stiu cum trece timpul si se termina programul. ncerc de mai multe ori sa ma apuc de lucru dar nu pot. Adorm trziu si ma trezesc foarte devreme. n restul zilei ma plimb prin casa pentru ca nu-mi place sa ies, ma uit la tv. si cam att. " I-am prezentat clientului diverse metode de organizare a timpului.Am identificat mpreuna perioadele zilei cnd se poate sa lucreze mai bine si perioadele n care se odihneste.I-am propus un model de organizare zilnica a ativitatii : ora activitatea Gradul de realizare (1-10) (1-10) n final i-am aplicat o tehnica de relaxare musculara. Efecte imediate:"Nu mai m-am simtit de mult asa de odihnit" + Tema pentru acasa:monitorizarea activitatii zilnice;practicarea relaxarii si consemnarea gradului de realizare si efectele acesteia. Sedinta II (organizarea materialului de lucru) + Se va face o scurta recapitulare a ceea ce s-a discutat n cursul primei sedinte. + Se va verifica tema pentru acasa. S-a observat ca excluznd anumiti "timpi morti" clientul a respectat programul pe care l-am impus. Am observat ca cele mai scazute note au fost date la activitatea care viza lucrul la locul de munca. Terapeut-" As vrea sa discutam despre dificultatile pe care le ntmpinati cnd ncepeti sa lucrati." Client- " Nu stiu cum fac dar ma apuc de documentele la care ma pricep cel mai bine.Cnd trebuie sa trec la documentele pe care nu prea stiu sa le fac ma apuca o stare ne neliniste, de nervi si renunt." Am discutat despre starea de agitatie pe care o simte cnd se apuca de lucru.L-am nvatat exercitii de respiratie completa pentru reducerea acestei stari.Respiratia completa se realizeaza prin coborrea diafragmului concomitent cu mpingerea abdomenului spre nainte, departarea coastelor si ridicarea umerilor. Apoi am indus relaxarea si am formulat urmatorul scenariu. "vreau sa-ti imaginezi ca te afli n fata unui fisete un fiset plin de dosare aranjate n fata, Gradul de satisfacie

dar n spate la ntuneric sunt hrtii n dezordine, unele sunt mototolitearanjeaza dosare n ordine.n functie de documente.sau cum vrei tugaseste ordinea pe care o vrei tu unele dosare sunt mai groase altele mai subtiri.deschidele si vezi cum le poti folosi pentru documentele pe care le ai de facut..pe cele groase poate vrei sa le recitesti pe cele subtiri sa le completezi cu noi pagini.e sertarul tau si tu sti cel mai bine cum sa-l aranjezi..". Tema pentru acasa: sa continuie monitorizarea activitatii; sa continuie relaxarea. Sedinta III -V (restructurarea cognitiva) + S-au verificat temele pentru acasa.Clientul a nceput sa-si organizeze din ce n ce mai bine timpul si materialul de nvatat. + n sedintele 3,4,5, s-a mers pe restructurare cognitiva + Se va explica clientului modul n care apar gndurile disfunctionale, cum se formeaza si cum i perturba acestea comportamentul. + Modelul de combatere a gndurilor negative a fost explicat si apoi s-a trecut la implementarea lui n practica. - Identificarea evenimentului perturbator:Client- " Nu pot sa termin la timp lucrarile pe care le am de predat sefului la terminarea zilei de lucru" - Notarea starilor afective negative pe care le traieste clientul Client-" descurajat 90%, trist 85%, ranit 90%, anxios 95%,deprimat95% " - Descoperiti care sunt gndurile negative asociate cu starile afective disfunctionale. Terapeut-" Trebuie sa va adresati ntrebari de genul:"Ce mi spun n gnd, n situatia n care ma supar?" Client- " nu sunt bun de nimic ", "nimeni nu ma apreciaza", "nu am prieteni" , " sunt incompetent", "voi fi concediat si nu voi mai gasi un alt serviciu" , " toti colegii vor rde de mine daca vor vedea ca nu am terminat la timp lucrarile" - Identificarea distorsionarilor cognitive :Prevederea viitorului: "voi fi concediat si nu voi mai gasi un alt serviciu"Citirea gndurilor: " toti colegii vor rde de mine daca vor vedea ca nu am terminat la timp lucrarile" Judecata afectiva:"Ma simt foarte incompetent. Asta nseamna ca mi voi pierde serviciu?" Suprageneralizari :" nu sunt bun de nimic " Desconsiderarea pozitivului: " sunt incompetent" - Contraargumentarea acestora:Client- "Nimeni nu ma apreciaza". Terapeut- "Oare chiar nimeni nu te apreciaza ?"Client-" Toti colegii vor rde de mine daca vor vedea ca nu am terminat la timp lucrarile" Terapeut-" Ce nseamna toti? Ct este de posibil sa afle toti ce s-a petrecut? si daca ei afla, oare vor rde de tine sau poate te vor ajuta? Ai ncercat sa le ceri ajutorul atunci cnd ai nevoie?"Client- "Nu, cu toate ca am nevoie " - nlocuirea gndurilor negative cu unele rationale Gnduri automate Distorsionrile cognitive Nu sunt bun de Desconsiderarea nimic pozitivului,generalizri Gnduri raionale Sunt o persoan valoroas, tiu s fac bine multe lucruri Desconsiderarea Pot numi cteva pozitivului,generalizri persoane care m apreciaz Prevederea viitorului Nimeni nu a fost

Nimeni nu m apreciaz Voi fi concediat

i nu voi mai gsi un alt serviciu

concediat pentru astfel de fleacuri

S-au analizat si alte gnduri negative pna ce am fost sigura ca pacientul a nteles bine mecanismul de contracarare. n alta sedinta care a vizat tot restructurarea cognitiva i s-a prezentat clientului si alte metode care vizau acelasi obiectiv.Cautarea si verificarea dovezilor (Client- " Nu pot face nimic",Terapeut-"Chiar nimic?"),Definirea termenilor (Client- "Sunt incompetent.",Terapeut"Ce nseamna pentru tine incompetent ?"), Metoda unui caz similar (Terapeut-"Ce i-ai putea spune unei persoane care este n situatia n care te afli tu acum?"Client- " Sa aiba rabdare, sa lucreze organizat, sa se relaxeze, sa fie curajos."Analiza costurilor si beneficiilor n timpul acestor sedinte de restructurare cognitiva clientul si-a nsusit foarte bine deprinderile de gndire functionala Tema pentru acasa:monitorizarea gndurilor negative si nlocuirea lor cu gnduri rationale ;monitorizarea activitatii ;practicarea relaxarii Sedinta VI-X (ANTRENAMENTUL ASERTIV) + Clientul s-a prezentat la a seasea sedinta foarte multumit ca au functionat exercitiile de relaxare pe care le-a nvatat n ultimele sedinte. Sedinta VI + Dezvoltarea comportamentului asertiv. + Se va face o scurta recapitulare a sedintei anterioare si se va discuta tema pentru acasa. + n cadru acestor sedinte subiectului i s-a cerut sa retraiasca de mai multe ori unele situatii n care s-a simtit incompetent si sa nvete sa reactioneze adecvat la ele, printr-o nemultumire moderata si nu prin anxietate. Tehnica folosita "joc de rol". + Restructurarea cognitiva va continua sa fie n atentia terapeutului, pentru ca reprezinta parte integranta a asertivitatii. Pasivitatea si agresivitatea reprezinta rezultatul unui stil distorsionat de gndire si a modurilor deficitare de comportament. Terapeutul l va ghida pe client sa reevalueze convingerile disfunctionale de baza si gndurile negative automate. Client-"Daca voi spune ceea ce simt cu adevarat, colegii nu ma vor iubi si acest lucru ar fi insuportabil." Terapeut-"Ai ncercat sa vorbesti cu ei si sa spui ce simti ? " Client-"Parerile mele nu sunt att de importante nct sa vorbesc despre ele." Terapeut-"Chiar toate parerile tale sunt neimportante ?" Terapeut-"Ce ntelegi prin pareri neimportante ?" Astfel de gnduri blocheaza comunicarea sincera si deschisa cu ceilalti. + naite de a se expune bazele antrenamentului asertiv se va realiza un exercitiu de relaxare. - Exercitiu de relaxare "Asezati-va confortabil pe scaun si concentrati-va asupra respiratiei.nspirati si expirati linistit, calm, prelungit usor expiratia.Cu fiecare expiratie, corpul se relaxeaza tot mai mult, din ce n ce mai mult, tot mai mult.Acum imaginati-va ca relaxarea va inunda ca o lumina aurie care cuprinde tot corpul.Odata cu fiecare respiratie va relaxati tot mai mult si lumina aurie, placuta va cuprinde tot corpul, revarsndu-se din crestetul capului pna la picioare.ntreg corpul se relaxeaza tot mai mult, din ce n ce mai mult, fiind scaldat n lumina aurie placuta, calda odihnitoare.Va simtiti tot mai linistit, tot mai relaxat, cuprinsi de o stare de calm, ncredere si pace interioara. - Se va identifica stilului obisnuit de comunicare I-am cerut sa-mi descrie o situatie care l-a deranjat l-a locul de munca.

Client-"ntr-o zi am lucrat foarte mult la un document ntr-un domeniu pe care nu-l stapnesc foarte bine, si am prezentat ce am facut sefului care nu a fost foarte multumit.Am acceptat sa-mi faca observatii, cu toate ca nu le meritam si mi fac si rau (stare de neliniste, tensiune).Greselile erau ale colegului care a completat documentul facut de mine dar nu am putut sa nu accept observatiile pentru ca altfel l suparam si pe sef si pe coleg." Identificarea stilului obisnuit de comunicare dupa modelul urmator. Situaia Unde, cu cine, ce fceai? M aflam mpreun cu eful n faa unui document fcut de mine. Rspunsul comportamental

Stilul de comunicare

Cum ai reacionat? Pasiv,agresiv,asertiv Am acceptat s-mi fac observaii dei mi fac ru.

Pasiv

- Explicarea conceptului de asertivitate + Terapeutul va explica pacientului conceptul de asertivitate. Vor fi definite alternativele comportamentului asertiv: agresivitate si pasivitate punndu-se accent mai mult pe cel din urma. Terapeut- "Asi dorii daca sunteti de acord sa va explic ce nseamna asertivitatea" Client-"Da, chiar a-si vrea sa-mi explicati" Terapeut- "Am sa va exemplific cele trei tipuri de comportament prin intermediul unor exemple.Tocmai ati fost examinat de un medic care este foarte grabit si nu va explica prea bine ceea ce va intereseaza." Comportament agresiv : Pacientul va raspunde :"Niciodata nu mai vin la cabinetul dumneavoastra.Am fost foarte prost tratat.Ati merita sa nu mai puteti practica profesia de medic.O sa ne mai ntalnim noi." Comportament nonasertiv : Pacientul fie nu va spune nimic si va pleca nelamurit din cabinet, fie se va exprima ntr-o maniera indirecta si nu va fi luat n seama "Domnule doctor as vrea sa stiu..,dar nu e nimic,lasati." Comportament asertiv" Domnule doctor as dorii sa stiu ce diagnostic am si cte ceva despre medicamentul care mi l-ati prescris.V-as fi foarte recunoscator daca mi-ati acorda cateva minute pentru a ma lamurii n aceasta problema.Multumusc mult." - Formarea comportamentului asertiv non-verbal + Se va explica clientului componenta comportamentala a asertivitatii care include contactul vizual, tonul vocii, postura, mimica, momentul administrarii unui mesaj. Se va trece apoi la realizarea unor exercitii de joc e rol care au drept scop formarea comportamentului asertiv non-verbal. Terapeut-"Trebuie sa va duceti la seful dumneavoastra ca sa discutati n legatura cu o lucrare pe care a-ti facut-o si vreti sa-i schimbati parerea n legatura cu aceasta.Intrati pe usa si va asezati undeva n ncapere, l priviti pe sef, si vorbiti ce aveti de spus. " Dupa ncheierea scenei i-am adresat feedback-uri pozitive de genul"Ati stabilit un bun contact vizual, si o postura adecvata.A fost foarte bine dar data viitoare ncearcati sa vorbiti un pic mai tare si mai hotarat si sa va asezati chiar n fata interlocutorului. " - Recunoasterea propriilor drepturi si efectuarea unor exercitii de lupta pentru obtinerea

acestora + I-am prezentat clientului "lista drepturilor personale" elaborata de Bourne si l-am rugat s-o citeasca cu voce tare. + Clientul a constatat ca a uitat foarte multe din drepturile sale, si a fost foarte interesat de lista. + La sfrsitul sedintei clientul a fost foarte ncntat de informatiile pe care le-a primit si a promis ca va ncerca sa le puna n practica. + Tema pentru acasa:Monitorizarea gndurilor negative si nlocuirea lor cu gnduri rationale.Practicarea relaxari.L-am sfatuit sa exerseze comportamentul asertiv non-verbal si sa citeasca lista cu drepturi si sa le noteze pe acelea care le crede mai impotrtante pentru el. Sedinta VII (Recunoasterea situatiilor care solicita un comportament asertiv) + Se perfectioneaza tehnica antrenamentul asertiv . + Se va face o scurta recapitulare a sedintei anterioare si se va discuta tema pentru acasa. + Recunoasterea situatiilor care solicita un comportament asertiv de catre client si sa nvete sa se comporte adecvat n respectivele situatii. Terapeut-"n ultima sedinta am discutat despre asertivitate si n final v-am cerut sa mai exersati comportamentul asertiv non-verbal si sa notati drepturile pe care le credeti mai importante. Ati reusit?" Client-"Da, sunt multumit 95% de mine. Am avut putine dificultati n a-mi exprima dorintele fata de interlocutor.Toate drepturile sunt importante din lista pe care ati prezentat-o n ultima sedinta. " + Clientul va fi ndrumat sa recunoasca situatiile care solicita un comportament asertiv si sa se comporte ca atare.S-au realizat urmatoarele exercitii de comportament: Metoda discului stricat. Subiectul trebuie sa-si afirme punctul de vedere reprezentndu-l de mai multe ori cu hotarre, clar si bine comunicat. Ex. "Esti ntr-un restaurant si comanzi o pizza vegetariana, dar ti este adusa una cu carne pe care nu ai comandat-o si care nu-ti place deloc.Chelnerul te obliga s-o platesti ."Terapeutul va juca rol de chelner si pacientul de client. Client-"Am comandat o pizza vegetariana si mi cereti si bani n plus.Nu vreau sa platesc n plus acesti bani." Terapeut-"Ati primit o pizza cu carne n loc de una vegetariana." Client-"Da si nu vreau sa mannc pizza cu carne si nu vreau sa platesc." Terapeut-"Faptul ca a fost pusa carne nu nseamna ca ati comandat alt produs.Nu avem preturi speciale pentru dumneavoastra. " Client-"De la biroul de reclamatii mi s-a spus ca sunt mai multe feluri de pizza. Nu vreau sa platesc n plus. " Terapeut-"Am sa va aduc una asa cum doriti mi cer scuze.Va mutumesc." Metoda demorsarii. Terapeut-"seful vine la servici foarte supart iar tu ai de semnat niste documente si trebuie sa intri n biroul lui.Cum vei proceda n situatia n care el tipa si are un comportament agresiv." seful-"Documentul asta este foarte prost facut. " Client-"Nu este cel mai bun document pe care l-am facut dar ce nu va place la el?" seful-"Nu este scris cu tipul de litere care trebuie si continutul este prost. " Client-"mi pare rau daca vam suparat dar este pentru prima data cnd fac astfel de documente.Poate vreti sa ma ajutati si sa-mi aratati unde am gresit. " seful-"Sigur ca o te ajut.Scuza-ma dar am avut o zi tare proasta. "

Sedinta VIII (Constientizarea propriilor sentimente, dorinte si trebuinte) - Constientizarea propriilor sentimente, dorinte si trebuinte + Se continua antrenamentul asertiv nceput n ultimele sedinte. + Se va face o scurta recapitulare a sedintei anterioare si se va discuta tema pentru acasa. + Antrenamentul asertiv fiind o metoda de reducere a anxietatii si a depresiei, voi ncerca sa furnizez clientului cteva exemple cu diversi subiecti care au devenit deprimati si anxiosi pentru ca nu au avut curajul sa-si exprime starile afective si sa lupte pentru drepturile lor. Terapeut-"n momentul n care te apuci de lucru ce simti?" Client-"Ma simt obosit, fara vlaga ncordat ca nu voi putea termina la timp ce am de facut." Terapeut-"Astazi vom discuta mai mult despre anxietatea, ngrijorarea si suprancordarea dvs.Pe masura ce ve-ti nvata sa va controlati anxietatea (teama), ve-ti fi capabil sa treceti mai usor peste problemele cu care va confruntati." + Vor fi exemplicate cteva cazuri n care diverse persoane au devenit depresive sau anxioase pentru ca nu au avut curajul sa -si comunice sentimentele si gndurile. + Vor fi folosite si alte tehnici de antrenamant asertiv Utilizarea unor mesaje adevarate legate de propria persoana.(utilizarea pronumelui personal "EU").Clientul a nvatatsa foloseasca pronumele personal "eu" si sa-si comunice sentimentele .Client-"Eu ma simt foarte necajit ca nu am terminat la timp lucrarea, dar am si eu dreptul sa fiu ajutat, pentru ca ,eu fac treaba la doua persoane." Metoda ascultarii active. Client-"Consider ca lucrez foarte mult si ar trebui sa fiu recompensat sau macar laudat."Terapeut-"Se pare ca acest serviciu nu ti-a adus prea multe beneficii. "Client-" Asa este, ma simt nedreptatit si ma ntreb ce caut eu oare aici. "Terapeut"Te consideri att de nedreptatit nct vrei sa pleci ?" Client-"Nu stiu daca voi merge att de departe dar as vrea sa stiti ce simt. " + La sfrsitul sedintei i se va recomanda pacientului o tema pentru acasa"Te rog sa notezi cu grija gndurile si sentimentele care se petrec atunci cand ncepi sa lucrezi" Sedinta IX( exersarea raspunsurilor asertive) - Exersarea raspunsurilor asertive + Descrierea problemei + Declansarea raspunsului asertiv Terapeut-"Puteti sa-mi descrieti va rog situatia care va supara cel mai tare?" Client-"Da, am sa va descriu o situatie care ma suparat forte tare.Am un coleg n birou care ma ntrerupe din treaba mereu pentru ca nu stie sa faca anumite lucruri.Din cauza lui nu pot sa ma concentrez la ce am de facut eu, si astfel nu mi voi termina la timp lucrarile, atunci seful va fi iar nemutumit." Terapeut-"Vom evalua mpreuna situatia descrisa si vom copleta mpreuna urmatorul plan." + Evaluarea drepturilor personale Terapeut-"Care sunt drepturile tale ? Poti folosi si lista drepturilor personale care am prezentato n sedintele anterioare." Client-" Am dreptul sa refuz solicitarile carora nu pot face fata; am dreptul sa-mi exprim sentimentele, pozitive sau negative; am dreptul sa-mi schimb opiniile; am dreptul sa comit greseli si sa nu fiu totdeauna perfect; am dreptul sa spun" NU" la tot ce mi se pare ca nu sunt pregatit sa fac, este periculos sau mi ncalca sistemele de norme sau valori; am dreptul sa spun" NU sTIU"; am dreptul sa nu prezint scuze si sa nu-mi motivez comportamentul." + Precizarea timpului cnd va avea loc discutia Terapeut-"Poti preciza te rog cnd vei discuta cu, colegul?" Client-"Dimineata, cnd colegul vine la serviciu i voi cere sa discutam problema respectiva." + Prezentarea problemei n termenii consecintelor acesteia

Client-"ti-am explicat de mai multe ori ca am nevoie de liniste, dar tu ai continuat sa ma deranjezi, punndu-mi tot felul de ntrebari. Comportamentul tau mi tulbura concentrarea si din acest motiv, nu pot sa-mi duc la ndeplinire programul de munca. " + Exprimarea sentimentelor Client-"Ma simt frustrat atunci cnd sunt deranjat. Ma superi ori de cte ori nu-mi respecti dreptul de a muncii. " + Exprimarea solicitarii Client-"Atunci cnd observi ca am de lucru, as dori sa nu fiu ntrerupt dect n situatii de urgenta.Mi-ar placea ca tu sa-mi respecti dreptul de a beneficia de liniste n timp ce am de lucru. " + Prezentarea consecintelor cooperarii pacientului Client-"Daca tu mi respecti nevoia de liniste n timp ce lucrezi, atunci voi fi o companie mai placuta pentru tine. " Sedinta X ( ameliorarea autostimei ) + Desfasurarea unor actiuni care sa le faca placere, sa amelioreze relatia cu propriu eu si sa contribuie la cresterea sentimentului valorii personale. Starea de bine fizic si imaginea corporala Respectarea unui program ordonat care sa cuprinda exercitii fizice si o alimentatie rationala.Terapeut-"Faceti o plimbare, mergeti la o sala de masaj, mancati numai ce va place si este sanatos." Exprimarea starilor emotinale. Terapeut-"Exprimati-va deschis starile emotinale. De ex. puteti sa-i spuneti colegului cnd va intrerupe din lucru :"Ma simt frustrat atunci cnd sunt intrerupt de la lucru." Vorbirea interioara si afirmatiile care exprima autostima + Opriti fluxul gndurilor negative prin metode de distragere a atentiei Terapeut-"Atunci cnd va cuprinde teama si starea de neliniste faceti o plimbare prin curtea unitatii, sau practicati respiratia abdominala ." + Adresati ntrebari cu caracter provocativ gndurilor negative. + Contracarati dialogul interior cu continut nagativ prin intermadiul unor afimatii pozitive :"Ma accept asa cum sunt.", "Merit respectul celor din jur.", "Nu este nevoie sa fiu perfect pentru a merita laude din partea celor din jur." Cultivarea sentimentului autoimplinirii Terapeut-"Care sunt cele mai importante lucruri pe care le doriti de la viata?" Client-"Cred ca familia, sanatatea, aspectele financiare si serviciu." Terapeut-"Ce faci concret ca aceste obiective sa se realizeze?" Client-"n familie ca totul sa fie bine trebuie ca sotia sa munceasca si atunci se va rezolva si aspectul financiar.Pentru sanatate ma duc la doctor iar pentru serviciu nu stiu ce sa spun." Se constata ca n calea realizarii obiectivelor legate de performantele profesionale subiectul a ntmpinat diferite obstacole cum ar fi : teama de esec, de respingere si dezaprobare, de schimbare. I-am propus sa discutam la sfrsitul sedintei de o lista a realizarilor personle pentru al determina sa se concentreze mai mult asupra succeselor si mai putin asupra esecurilor. Tema pentru acasa : Notati realizarile pe care le-ati avut pna n prezent n urmatoarele domenii de activitate : scoala, serviciu, familie, sport, conducere, recompense si premii, evolutie personala, alte aspecte Sedinta XI ( rezolvarea de probleme) + Clientul va nvata tehnica rezolvarii problemelor

+ Se vor aprofunda abilitatile de restructurarea cognitiva + Dezvoltarea deprinderilor pentru rezolvarea problemelor personale n prima parte a sedintei s-a discutat tema de acasa.Clientul a observat ca a avut si realizari dea lungul timpului cum ar fi: a intrat la scoala de ofiteri, un lucru foarte greu la timpul cnd a sustinut examenul, are doi copii frumosi si sanatosi, o sotie care are grija de ei si ceea ce trebuie n casa, la servici au fost perioade n care erea apreciat si recompensat, etc. Subiectului i s-a cerut sa discute mai multe situatii de viata si i s-a demostrat n ce masura modul sau defectos de a gndi l conduce la concluzii eronate.De exemplu daca un coleg se arata plictisit de ceea ce spune el, aceasta nu nseamna ca el nu va fii niciodata competent n ceea ce face. n urma discutiilor subiectul a realizat faptul ca sunt colegi care l apreciaza profesional, ca au fost domenii n care el a fost competent si ca este util n postul pe care l ocupa. I-am prezentat modalitati de rezolvare a problemelor si implementarea lor n realitate. Identificarea problemei: "Sunt o persoana retrasa care accepta tot ce i se cere si nu am puterea de a spune "nu ". Stabilirea scopurilor: "Sa fiu mai curajos, mai hotart si sa spun "nu " cnd vreau" Generarea de solutii alternative : 1. Sa ma nscriu la un curs de informatica. 2. Sa ma nscriu la un club de sport. 3. Sa-mi caut prietenii vechi si sa ies cu ei n oras. 4. Sa ncerc sa ies n timpul liber cu colegii de la serviciu. Evaluarea solutiilor alternative : Argumente ,,pro Argumente ,,contra 1.Voi acumula informai i Nu am chef s mai nv voi mai cere ajutorul altora seara. Serviciul m solicit i aa prea mult 2.Sunt muli oameni care Cei care frecventeaz asfel de practic sport. M face s medii sunt de regul, m simt relaxat i deosebit competitivi. pentru c am condiie fizic bun. 3.Ar fi interesant dac a Este puin probabil ca reui .A avea nevoie de prietenii mei s fie liberi. Ei mai mult iniiativ. au probabil vieile lor. 4.Dac reuesc s vorbesc S nu m accepte n grupul cu ei n afara orelor de lor pentru c sunt mai tineri. serviciu mi va fi mai uor s-i refuz sau s le spun ,,nu cnd vreau. Adoptarea deciziei : 2 si 4 Verificarea : clientul este convins ca solutiile alese sunt cele mai bune.

Pregatirea implementarii solutiei : Client-"Saptamna aceasta am sa ma duc sa vorbesc cu antrenorul de atletism de la clubul Steaua si voi ncerca sa ies n oras la o bere cu colegii de la serviciu." Clientul a nteles mecanismul care sta la baza rezolvarii de probleme.Pentru sedinta a 12 i s-a dat drept sarcina, pe lnga cele cunoscute, rezolvarea conform modelului predat a ct mai multor probleme. Tema pentru acasa :Identificati si rezolvati mai multe probleme dupa mecanismul nvatat.Practicarea relaxari. Sedinta XII( rezolvarea de probleme) + Am reluat tema rezolvarii de probleme. + Am verificat temele pentru acasa. + Am verificat punerea n practica a solutiilor la problemele discutate la ultima sedinta.Subiectul a reusit sa discute cu colegii si sa iasa la o bere mpreuna, a discutat si la club si se va duce saptamnal sa alerge pentru o buna conditie fizica. Alte probleme rezolvate: mbunatatirea relatiilor sociale, activitatea profesionala, relatiile cu seful si cu sotia. Clientul a capatat ncredere n el. Nici o sarcina nu i se mai pare greu de rezolvat. Are curaj n ndeplinirea multor activitati de care i era frica. I-am prezentat modelul celor "4 A ai succesului " din programarea neurolingvistica:Afirmatia pozitiva-decide ce vrei sa obtii si reformuleaza rezultatul n termeni pozitivi.Argumentarea mentala -mareste forta mentala a rezultatului propus.Imagineaza-ti mai luminos, mai colorat, adauga sunete si senzatii pentru al face mai atractiv pentru tine.Asocire si repetare -identifica-te cu aceea imagine a succesului si traieste-o cu intensitate, chiar nainte de a fi propus. Asociazate si intra n starea specifica succesului.Actiune -porneste si actioneaza n lumea reala pentru atingerea scopului propus.Fa primul pas catre telul tau.Apoi pe urmatorulsi cea mai lunga calatorie ncepe cu primul pas. Tema pentru acasa : Practicarea tehnicilor prezentate n cadrul sedintei. Sedinta XIII + Am accentuat resursele adaptative ale clientului + Am mers pe valorificarea personala , pe realizariile pe care le-a obtinut dea lungul vietii. n finalul sedintei n timpul relaxarii am introdus urmatorul scenariu: am utilizat " metafora calugarului"."A trait , n vremuri demult apuse, un calugar care se simtea foarte deprimat si trist.Era o iarna grea si el privea pe fereastra mhnit gradina cu pomii goliti de coroana podoabei lor, odinioara att de bogate.I se parea ca sunt si ei tristi, poate chiar lipsiti de viata, dar intuitia i spuse ca sunt totusi vii. Deodata si dadu seama ca odata cu venirea primaverii pe ramurile lor vor creste noi frunze si vor fi mai puternici, dect anterior.Chiar daca pe din afara par lipsiti de viata , n interiorul lor la radacina , sunt ct se poate de vii. Radacinile lor, sursa nsasi a existentei lor , continua sa traiasca, iar atunci cnd ploile de primavara si razele soarelui de vara timpurie le vor hrani din belsug, pomii vor nmuguri din nou.Pe tot parcursul iernii, ei au crescut de fapt si mai puternici, utiliznd resursele lor tmaduitoare primite de la natura pentru a-si dezvolta potentialul n capacitati superioare celor posedate anterior". Tema pentru acasa: Identificarea problemelor cu care s-a confruntat n decursul vietii si cum lea depasit.Practicarea relaxarii Sedinta XIV + Am verificat tema pentru acasa + Am trecut n revista tot ce am facut mpreuna pana acum. Clientul a identificat modificarile majore n felul lui de a fi si de a relationa cu celelalte

persoane. Am discutat si despre dificultatile care ar putea aparea (riscul recaderilor n cazul unui esec) si cum ar putea sa faca fata .Am stabilit sa ntrerupem relatia terapeutica dar l-am asigut ca n cazul n care are nevoie poate sa se prezinte la cabinet. Situatia actuala n urma sedintelor de psihoterapie si pe baza informatiilor din fisa psihologica si fisa medicala privind internarile acestuia, s-a constatat ca exista posibilitatea de a avea anumite tulburari ale functiilor psihice, o anumita ncordare psihica care se traduce, pe de o parte, printr-o nevoie acuta de afectiune si apreciere. Subiectul nu mai prezinta acuze privind starea de sanatate, frecventa sentimentelor pozitive au mai crescut iar tulburarile de adaptare, iritabilitate, sentimentele de culpabilizare si durere fizica sau mai diminuat. Teama de a ajunge la locul de munca nu mai este constanta, devenind periodica si a mai scazut n intensitate. Nu mai sunt afectate capacitatiile de a-si ndeplinii sarcinile dect periodic iar productivitatea nu mai este foarte scazuta. Nu manifesta comportamente dezintegrative, distructive si disfunctionale pentru siguranta si stabilitatea unui grup si poate ndeplini n conditii acceptabile sarcinile primite. Concluzii Psihoterapia asertiva a fost folosita nu numai ca metoda de desensibilizare, ci si ca formare a abilitatilor de a face fata diverselor situatii de viata. S-a dovedit eficienta n cazul persoanelor cu dificultati n stabilirea unor contacte interpersonale din cauza anxietatii accentuate, fiind indicata si n cazul persoanelor care i lasa pe ceilalti sa-i manipuleze sau sa profite de pe urma lor n mod constant. Antrenamentul asertiv aplicat a avut menirea de a-i nvata pe subiecti sa-si exprime deschis si adecvat gndurile si sentimentele. S-a acordat o atentie deosebita dezvoltarii unor deprinderi si abilitati de relationare interpersonala. Pacientii timizi au fost nvatati sa adreseze altor persoane remarci directe si mai putin confortabile, fara ca n spatele lor sa se afle sentimente de ostilitate sau agresivitate.Performanta individuala a fost mbunatatita la persoanele carora le-a fost aplicat antrenamentul asertiv, lucru constatat si de sefii directi ai acestora. CONCLUZII GENERALE I RECOMANDRI Cercetarea efectuat a finalizat cu o viziune de ansamblu asupra formrii competenei de comunicare asertiv i, n mod special, formarea acesteia la studenii, aflai ntr-un mediu academic multietnic. n baza investigaiei putem formula urmtoarele concluzii generale: 1. Mediul polietnic creeaz condiii pentru un contact permanent al diverselor culturi etnice. Multietnicitatea mediului devine o premis pentru care comunicarea ntre reprezentanii diferitor etnii poate avea diverse aspecte - de la tensiune i intoleran n comportamente i atitudini, pn la acceptarea i convieuirea panic. ntr-o comunitate multietnic comunicarea asertiv reprezint calea de mijloc i implic solicitarea propriilor drepturi; refuzarea unor sarcini ntr-o manier simpl, direct; adaptarea eficient la situaii conflictuale i, n orice situaie, comunicarea se mbuntete dac exist un dialog deschis, far agresivitate. 2. S-a demonstrat analitic c competena de comunicare asertiv reprezint o integralitate imanent a structurii comportamentale i atitudinale a personalitii, condiionat de contextul social, care necesit activarea contient i motivat a unui ansamblu structurat de cunotine, capaciti, atitudini, aflate n relaie de interdependen i influen reciproc, din moment ce subiectul i propune atingerea scopului relaionrii i comunicrii eficiente. 3. Au fost aduse dovezi tiinifice pentru faptul c formarea competenei de comunicare asertiv se nscrie n direciile de modernizare i eficientizare a nvmntului. Aceast competen este constituit din trei componente importante: Componenta cognitiv a nva s tii implic un sistem de cunotine conceptuale i

metodologice care permit persoanei de a manifesta capacitatea de a aplica cunotinele, adaptndule la situaii complexe i variate. Componenta comportamental a ti s faci solicit integrarea cunotinelor i capacitilor n procesul de rezolvare a problemelor sociale, utilizarea informaiei n acest scop, demonstrnd anumite valori profesionale i personale. Componenta atitudinal a ti s fii i a ti s trieti laolalt solicit de la studeni motivaii contiente n procesul comunicrii i relaionrii, punerea n valoare a propriei persoane, ct i a altora, acceptnd oportunitatea de a se realiza att n grup, ct i individual. 4. Studiul preexperimental al circumstanelor i premiselor facilitatoare de formare a competenei de comunicare asertiv ne-a permis s constatm c att studenii, ct i cadrele didactice universitare au demonstrat un nivel de achiziii n acest context. Rezultatele constatrii reflect realitatea de facto i sunt un argument n plus n favoarea necesitii elaborrii i implementrii Modelului de formare a competenei de comunicare asertiv la studenii din mediul academic multietnic. 5. Fundamentarea Modelului pedagogic de formare a competenei de comunicare asertiv la
158

studenii din mediul academic multietnic a stabilit interconexiunea dintre scopul, obiectivele i fazele de formare a competenei de comunicare asertiv, principiile i condiiile specifice, precum i tehnologia de formare a acesteia. Prin urmare, Modelul pedagogic de formare a competenei de comunicare asertiv reprezint un construct ideatic care direcioneaz interveniile pedagogice la o juxtapunere a etapelor generale de socializare a personalitii la fazele speciale de nsuire a competenei de comunicare asertiv de ctre studeni. 6. Prin implementarea Modelului pedagogic de formare a competenei de comunicare asertiv n practica colii superioare s-a argumentat faptul c plasarea accentelor pe corelarea fazelor de formare a competenei nominalizate cu etapele de socializare a personalitii pe de o parte, iar pe de alt parte, tehnologiile pedagogice nglobau condiiile derivate din principiile valorice: principiul nvrii sociale; principiul valorificrii potenialului cultural; principiul coeziunii de grup; principiul manifestrii asertivitii/suportivitii; principiul continuitii, consecvenei, perseverenei, asigur realizarea praxiologic pe baza unui ir de condiii pertinente pentru dezvoltarea competenei de comunicare asertiv. 7. S-a demonstrat investigaional c abordarea participativ i interactiv are importan semnificativ n procesul de formare a competenei de comunicare asertiv, deoarece contribuie att la motivaia relaionrii, ct i la procesul de socializare a tinerilor. Multietnicitatea mediului academic reflect variabila comunicrii i interaciunilor dintre studeni, profesori i alte persoane. Astfel, competena de comunicare asertiv devine un mijloc prin care o persoan poate face fa trasformrilor sociale i personale, exersndu-se pe parcursul ntregii viei, ceea ce-i confer un caracter permanent. 8. S-a ilustrat c formarea competenei de comunicare asertiv la studenii din mediul academic multietnic se axeaz pe interaciunea studentului cu mediul socio-cultural, atitudinea fa de sine, cooperarea cu semenii i cu cadrele didactice universitare. De asemenea, competena de comunicare asertiv dispune i de particulariti care demonstreaz necesitatea formrii ei: globalizarea mediului social, exigenele mediului, relativitatea, structurarea i etapizarea, polifuncionalismul etc. 9. Luarea deciziilor la nivel de instituie universitar privind includerea unui curs opional Comunicarea asertiv, scopul cruia vizeaz formarea competenei de comunicare asertiv i implementarea Modelului de formare a competenei nominalizate printr-un sistem de intervenii

educaionale, la acest curs, dar i la disciplinele psiho-pedagogice care pot fi aplicate infuzional, modular i opional, au optimizat formarea competenei de comunicare asertiv la studenii din mediul academic multietnic. Este demonstrat valoarea cercetrii, a crei problema tiinific important soluionat const n elucidarea valorilor educaionale ale fenomenului de asertivitate n practica
159

nvmntului superior ntr-un mediu multietnic prin ilustrarea demersului de formare a competenei de comunicare asertiv la studenii, aflai n mediul academic multietnic. Recomandri Rezultatele, obinute n cadrul cercetrii i validrii Modelului pedagogic elaborat, au favorizat deducerea urmtoarelor recomandri: Extinderea ariei praxiologice a nvmntului superior prin implementarea Modelului pedagogic de formare a competenei de comunicare asertiv la nivel infuzional (prin module n cadrul cursurilor obligatorii), disciplinar (prin cursuri opionale), experienial (prin implementarea coninuturilor n cadrul stagiilor de practic). Aplicarea n cadrul tuturor disciplinelor socio-umane a modelului elaborat i a tehnologiei de implementare a acestuia n vederea formrii unui viitor specialist constructivist: ncreztor n a emite mesajul ntr-o modalitate ferm i sigur, matur emoional, asertiv n comunicare, reflexiv, asculttor activ i respectuos al mesajelor altora, sociabil, manifest abiliti de a stabili i lrgi contactele, de a construi relaii de colaborare etc. n condiiile diversificrii etnice i culturale, competena de comunicare asertiv a viitorilor specialiti trebuie s fie considerat prioritar n procesul de formare profesional de rnd cu celelalte competene generale i specifice. Extinderea investigaiei asupra altor medii educaionale n vederea efecturii unui studiu aprofundat de aplicabilitate a Modelului pedagogic de formare a competenei de comunicare asertiv n scopul eficientizrii procesului de socializare a subiecilor i dezvoltrii lor personale. Problema cercetat i rezultatele obinute permit a contura unele perspective de valorificare a experienei n formarea competenei de comunicare asertiv: Cercetarea problemei investigate n afara mediului academic multietnic, spre exemplu, cercetarea variatelor situaii ce vizeaz socializarea eficient a personalitii; Actualizarea semnificaiei competenei de comunicare asertiv n formarea personal i profesional; Elaborarea i monitorizarea procesului de formare a competenei de comunicare asertiv n baza teoriilor: nvare prin aciune, nvare contient, nvare cognitiv n context social.
160