Sunteți pe pagina 1din 8

FACTORI LOCALI DE IRITAIE IMPLICAI N ETIOPATOGENIA PARODONTITELOR MARGINALE CRONICE Factorii locali de iritaie se clasific (dup Pawlack) n:

resturi alimentare - retenie i tasare coloraii dentare depozite calcificate - tartrul cariile igrile i tutunul tipul de alimentaie igiena oral tratamente dentare defectuoase

Materia alba

Este un depozit moale, vizibil compus din microor anisme, leucocite, proteine salivare, celule epiteliale descuamate !i particule alimentare" Ea se acumuleaz pe dini, restaurri, proteze dentare, in ie" Este mai puin aderent dec#t placa !i poate fi ndeprtat prin aplicarea unui $et de ap" %u are structur microbian bine or anizat !i poate constitui un mediu favorabil producerii !i cre!terii micror anismelor cu potenial pato en n inflamaia in ival"
Retenia i tasarea alimentar

&asarea alimentar const n blocarea n for a alimentelor ntre in ie !i dinte, ca urmare a absenei punctului de contact sau prezenei unei relaii interpro'imale neadecvate"

Perturbarea suprafeei de contact intepro'imal antreneaz retenia alimentar, inflamarea in iei !i formarea de pun i cu pierdere consecutiv de os !i mobilitate dentar ((lickman)" &asarea alimentar este o cauz curent de in ivopatii !i parodontolize" Frecvent, absena recunoa!terii !i eliminrii tasrii alimentare este responsabil de insuccesul tratamentului unui caz de maladie parodontal, care de altfel, a fost bine tratat" )ncastrarea forat a alimentelor este mpiedicat prin inte ritatea !i localizarea contactului pro'imal, de conturul crestelor mar inale !i al !anurilor, ca !i de cel al feelor vestibulare !i lin uale" *elaiile de contact pro'imal str#ns mpiedic ncastrarea alimentar interpro'imal" +ocalizarea punctului de contact este important pentru prote$area esuturilor contra tasrii alimentare (localizarea optim se situeaz la nivelul celui mai mare diametru ,-. al dintelui, n apropierea crestei rebordului mar inal)"

/irscfield claseaz factorii ce provoac tasarea alimentar dup cum urmeaz:

Clasa I 0 abrazie ocluzal" Clasa a II-a 0 pierderea suportului pro'imal Clasa a III-a 0 anomalii morfolo ice con enitale, rotaii dentare, nclinri 1-+, etc" Clasa a IV-a 0 e'truzia dincolo de planul ocluzal a unui dinte care pstreaz conti uitatea cu dinii adiaceni" Clasa a V-a 0 restaurri inadecvate

Simptomatologia le at de tasarea alimentar se manifest prin: 2enzaie de presiune !i necesitatea de a elimina resturile dintre dini, .urere va iradiat profund n ma'ilare, 2#n erare !i ust neplcut la nivelul zonei atinse, (rade variate de inflamare a parodoniului de susinere, cu sensibilitate la percuie, e'truzia asociat a dintelui, prematuritatea contactului funcional, Formarea unui abces in ival3parodontal, *ecesiune in ival3distrucia osului alveolar3carii radiculare"

&asarea !i reteniile alimentare pot avea consecine nocive asupra esuturilor parodontare deoarece tasarea alimentar se comport ca factor direct de iritaie mecanic a esuturilor !i particulele alimentare, creeaz un mediu favorabil acumulrii plcii"

Coloraiile dentare 2unt depozite pi mentate pe suprafaa dinilor, ce apar ca urmare a pi mentrii peliculei dob#ndite de ctre bacteriile cromo ene, alimente sau a eni c4imici" Ele pot provoca iritaie tisular ca urmare a aspectului lor ru os, fapt ce contribuie la acumularea !i retenia de plac"

Cariile dentare %u provoac prin ele nsele boal parodontal, dar acioneaz ca mediu favorabil acumulrii !i reteniei de depozite moi"

Depozitele calcificate - tartrul 5ciunea distructiv iniial a tartrului, rezid n comportamentul su ca mi$loc de retenie a plcii, pe care o menine n contact direct cu esuturile parodontale" Tartrul reprezint o mas calcificat, aderent, care se depune la nivelul coletului dentar !i a !anurilor in ivodentare, mai ales la nivelul feelor lin uale ale frontalilor mandibulari !i pe feele vestibulare ale molarilor ma'ilari, n dreptul desc4iderii canalelor landelor salivare"( 64aput)" .epunerea se observ mai ales la subiecii care: %u ntreprind msuri adecvate de i ien oro-dentar, 5u disfuncii locale, precum tulburri ale cantitii !i calitii salivei, activitatea mu!c4ilor masticatori, etc" .in diferite motive (carii, dureri, masticaie unilateral) nu folosesc n actul masticator o 4emiarcad, fapt care duce la acumulare de plac bacterian !i de tartru"

n funcie de localizare, tartrul este supra !i sub in ival Tartrul supragingival: la nivelul coroanei dentare 0 este vizibil n cavitatea oral" depunerea se realizeaz mai nt#i la nivel cervical, ca apoi s acopere suprafeele din ce n ce mai e'tinse7 depunerea poate fi la un sin ur dinte sau rup de dini, acolo unde sunt situsuri retentive7 depozitele de tartru se nt#lnesc at#t la nivelul suprafeei dinilor naturali, c#t !i pe suprafeele artificiale 7 &artrul supra in ival se prezint sub form de depozite dure la palpare, de culoare variabil (alb 0 lbui p#n la brun) n funcie de pi menii care se adau la e'teriorul depozitelor de plac bacterian n curs de mineralizare" .uritatea tartrului depinde de viteza de formare !i de vec4imea depunerii" (cu c#t depunerea este mai vec4e, cu at#t duritatea !i aderena sunt mai crescute)" .atorit prezenei la suprafa a depozitelor de plac bacterian, n curs de mineralizare, depozitele tartrice se pot evidenia indirect cu a$utorul substanelor revelatoare de plac bacterian" Tartrul subgingival: 2e ntlne!te n sulcusul in ival !i sub $onciunea amelo-cementar, ader la suprafaa cementului radicular, este de culoare nc4is, retenioneaz mult mai u!sor placa bacterian !i se observ ca un lizereu caracteristic ce transpare prin mar inea in ival" CONSTIUENI Substane an rgani!e Compoziia i structura tartrului PROCENTAJ ELEMENTE % s&at 'e !al!iu Carb nat 'e !al!iu "#$ % s&at 'e (agne)iu *n+Sn+,r+Cu+Mn+-i+et! Sinteti)ate 'e ba!terii .#$ /e rigine salivar0 /e rigine sangvin0 1$

Substane rgani!e Ap0

&artrul acioneaz asupra parodoniului prin dou modaliti: 8" Prin a!iunea (e!ani!0 ce provoac !i ntreine iritaie la nivel in ival , manifestat prin ulceraii in ivale, apariia esutului de ranulaie" 9" Prin a!iunea (i!r rganis(el r de la suprafaa sa coninute n placa bacterian, ce constituie o surs permanent de infecie" &artrul nu ocup totalitatea suprafeei radiculare, c4iar n cazul pun ilor profunde" ,sur#nd distana care separ tartrul cel mai apical de primele fibre li amentare, *ic4ardson, 64adroff !i :owers (8;;<) au artat c limita cea mai apical a tartrului se situeaz, cel mai adesea, la $umtatea profunzimii defectului, !i c distana ce separ tartrul de ata!amentul epitelio-con$unctiv, cre!te proporional cu profunzimea pun ilor"

Consistena alimentelor Poate $uca rol asupra vitezei de formare a plcii" =n re im cu alimente moi !i lipicioase produce mai mult plac bacterian deoarece sunt aderente la suprafeele dinilor !i se comport ca mediu favorabil reteniei !i acumulrii de plac" 5limentele ferme !i fibroase favorizeaz eliminarea debriurilor !i particulelor alimentare" giena oral

> i ien oral necorespunztoare este responsabil, n mare msur, de acumularea depozitelor locale ce produc distrucie tisular"

Tratamentele dentare defectuoase


2?&=5@?? F51>*?A5%&E 56@?>%E5AB P*?%

>bturaii dentare debordante, >bturaii dentare fr punct de contact interpro'imal, ,icroproteze cu mar ini defectuoase, 5parate nato-protetice amovibile !i inamovibile cu adaptare defectuoas, *estaurri dentare !i intermediari supraconturai, ce e'a ereaz conve'itile 1 0> !i ambrazuri interpro'imale incorecte, Elemente de meninere spri$in !i stabilizare a aparatelor natoprotetice ad$uncte incorecte care e'ercit fore e'cesive"

?nterfer cu te4nicile corecte de i ien oral, 5ntreneaz tasri !i retenii alimentare, 6reaz zone favorabile reteniei de plac, .eplaseaz esuturile in ivale, 6reaz fore ocluzale e'cesive"