Sunteți pe pagina 1din 5

Aspectele sociale ale bolii

Notiunea de boala. Consecintele bolii. Atitudini fata de boala. Din punct de vedere biologic, boala este o stare a organismului sau a unei parti din organism, in care functiile sunt afectate sau deranjate datorita unor agenti din mediul intern sau extern. Boala nu reprezinta doar o suma de simptome sau un ansamblu de acuze pur somatice. Ea reprezinta un proces care, chiar daca nu conduce la modificari marcante structurale sau functionale, afecteaza viata psihica a subiectului, ca o reactie a acestuia la boala. Ca stare nedorita, involuntara, boala creeaza sub aspect psihic o anumita anxietate, incertitudine in primele ei stadii, inceritudine atenuata sau suprimata prin diagnostic. Etichetata prin diagnostic, starea de boala este ,,legitimata, iar comportamentul pacientului se structureaza in jurul acestei stari. Constiinta bolii cu anxietatea, nelinistea, supraincarcarea, anticiparea suferintei fizice (la debutul bolii sau traierea ei directa, ecoul social pe care!l are boala asupra individului, determina la orice pacient aparitia unor stresuri psihice majore si de lunga durata. "ceasta constiinta se exprima oprintr!un registru larg de manifestari si reactii, in functie de natura bolii (altfel se reactioneaza la o raceala si altfel la un infarct si de trasaturile de personalitate ale pacientului. #a un pol avem negarea subiectiva sau nerecunoasterea bolii (anozognozia , iar la celalalt pol avem supraevaluarea subiectiva a simptomelor (hipernozognozia . $n primul caz e vorba de ,,fuga de boala, iar cel de!al doilea, de ,,refugiu in boala (%ascanu %., &''( . Consecintele starii de boala depasesc disfunctiile biologice si psihologice, afectand intreaga viata sociala a persoanei. )ersoana bolnava pierde controlul activitatii sociale normale, cu particularitati in diferite tipuri de imbolnavire. Ca ,,situatie de impas existential ($. B. $amandescu, &''( , boala antreneaza o serie de servituti si restrictii, modificand modul de viata al individului. "cestea privesc aspecte ca*
-

restrangerea sau modificarea unor activitati motrice sau fiziologice (alimentare, sexuale + limitarea sau suprimarea unor activitati intelectuale sau profesionale, care pentru unii constituie surse intrinseci de satisfactie, dincolo de obtinerea unor mijloace de existenta+ suprimarea, pe diferite durate de timp, a unor activitati extraprofesionale+ modificarea relatiilor interpersonale in sensul diminuarii contactelor cu cei apropiati (mai ales in cazul bolnavilor spitalizati + dereglarea raporturilor familiale sau conjugale+ pierderea sau reducerea capacitatii de munca si, legat de aceasta, a posibilitatilor de a realiza castiguri economice sau mijloace de subzistenta+
1

dependenta fata de ceilalti, mai ales in cazul aparitiei unor infirmitati.

,ub aspect social, boala are drept consecinte pierderea rolurilor obisnuite, a unor gratificatii si a unor moduri de comportament adaptativ. )acientul nu depune o prestatie sociala optima si constituie izvor de suferinta pentru cei din ambianta imediata. )arsons arata cum pot fi tulburate rolurile familiale datorita imbolnavirii unuia dintre membrii ei, dereglandu!le orarul si marind tensiunea dintre ei. Boala mamei este cea mai perturbatoare, deoarece dezorganizeaza resorturile generale ale vietii familiale. Boala tatalui creeaza reactii discrete din partea celorlalti membri ai familiei, incarcata de tentativa de a!l retine mai mult in stare de dependenta (la pat si de ai se ,,uzurpa rolul autoritar )rezenta unui batran bolnav intr!o familie nucleara (parinti, copii poate perturba intr!o masura semnificativa rolurile celorlalti membri din familie, datorita dependentei bolnavului de adulti.

Rolurile sociale in relatia terapeutica Statusul si rolul social ,tatusul reprezinta pozitia ocupata de o persoana sau de un grup de persoane in societate. "ceasta pozitie are doua dimensiuni* orizontala si verticala. Dimensiunea orizontala a statusului se refera la reteaua de contacte si de schimburi reale sau posibile pe care individul le are cu alte persoane situate la acelasi nivel social. Dimensiunea verticala vizeaza contactele si schimburile cu persoane situate in ierarhia sociala intr!o pozitie superioara sau inferioara. ,tatusul este astfel definit ca un ansamblu de relatii egalitare si ierarhice pe care individul le are cu alti membri din grupul din care face parte. %olul social se defineste ca model de comportare asociat unei pozitii sociale sau unui status, punerea in act a drepturilor si datoriilor prevazute de statusurile indivizilor si grupurilor intr!un sistem social. %olul are valoare de expresie a persoanei care ocupa un anumit statut, fiind rezultatul unei interactiuni dinamice intre normele si modelele impuse unei anumite pozitii sociale si spontaneitatea creatoare a subiectului. )ersonajul este rezultatul sintezei dintre prescriptiile si modelele comportamentale statutare si originalitatea personalitatii subiectului, care dau o forma distincta comportamentului de rol. Din punct de vedere terminologic conceptul de rol a aparut in contextul artei dramatice, caracterizand prestatiile actorului in cadrul unei reprezentatii si de aici a fost imprumutat de limbajul stiintelor sociale, referindu!se la functia pe care o indeplineste o persoana ocupand o pozitie intr!un cotext social. #a fel ca in cazul actorului, si rolul persoanei este dependent partial de rolul altora cu care ea se relationeaza in contextul social. -otiunea de rol apare ca fiind complexa, ea reflectand imbinarea unor caracteristici simultan subiective si obiective, sociologice si psihologice, normative si personale* functia sociala, in care se regasesc un gen de activitate si un procedeu general de conduita, elaborate
2

de societate si coditionate de locul pe care il ocupa individul in sistemul relatiilor sociale, indeplinirea concreta a rolului de catre fiecare individ. Ca si in cazul statusului, fiecare persoana la un moment dat nu are numai un singur rol, ci un set de roluri care pot fi congruente sau incongruente..ermenul de ,,set de roluri/ desemneaza totalitatea relatiilor de rol pe care o persoana le intretine in fapt prin statusul sau social. )entru indeplinirea unui rol, subiectul trebuie sa fie constient de drepturile si de indatoririle pozitiei pe care o ocupa. "steptarile pot specifica strict comportamentul cerut sau pot fi doar indicatii care ofera actorului posibilitatea de a!si juca liber rolul. "ceste variatii sunt in functie de sanctiune, de certitudine si de consensul legat de asteptari. Rolul social al asistentului medical ,tatusul social al asistentului medical este perceput de catre masa larga de persoane in asociere cu valori precum*
-

alina suferinta+ vindeca boala+ salveaza viata pacientului.

%olul social al asistentului medical este asociat statusului sau si este caracterizat de cinci trasaturi principale (.. )arsons, &'01 *
-

competenta tehnica determinata de continutul tehnic al stiintei medicale si prioritara in infaptuirea eficienta a actului medical+ universalismul care presupune existenta unei relatii cu pacientul bazate pe reguli formale si nu legaturi personale, neputand face nici un fel de discriminare in acest sens+ specificitatea functionala privind ingrijirea sanatatii si rezolvarea cazurilor de boala care presupune actiunea cu mijloace si tehnici specifice, fara a interveni in alte aspecte ale vietii pacientului+ neutralizarea afectiva care impune existenta unei relatii obiective si fara implicare emotionala+ orientare spre colectivitate este obiectivul ideologiei medicale, care pune accent pe devotamentul fata de colectivitate si mai putin pe urmarirea unor profituri materiale.

Rolul social al bolnavului ,pre deosebire de medic, aflat in general in situatia unui om sanatos, bolnavul este confruntat cu o noua situatie existentiala determinata de afectarea capacitatilor sale fizice,

psihice si sociale. "ceasta situatie, noua, de bolnav, s!ar caracteriza prin cinci trasaturi principale*
1. ,ituatia marginala a bolnavului (intre lumea sanatatii si cea a bolii, negand cand una,

cand alta , care il face instabil, dominat de stari conflictuale+


2. ,tarea de primejdie care planeaza asupra bolnavului si care il determina sa apeleze la

tehnici protectoare spre a face fata pericolului situatiei, fapt care se traduce uneori prin euforie si, mai des, prin sugestibilitate crescuta+
3. %estrangerea orizontului (de preocupari, de ambianta + 4. Egocentrism+ 5. )erspectiva temporala indelungata a bolii duce la sporirea anxietatii si potenteaza

actiunea factorilor 2, 3. $n aceasta situatie, bolnavul apeleaza la institutia medicala in virtutea unui rol social dobandit, rolul de bolnav (cu caracter trmporar sau permanent , rol definit de )arsons prin patru trasaturi*
1. Degrevarea de sarcini si responsabilitati normale, in functie de natura si gravitatea

bolii. Cand este bolnav, individul nu poate nici munci, nici nu se poate ocupa de familia sa. Daca nu se vindeca, aceasta scutire de sarcini si responsabilitati devine o acceptare definitiva, un drept+
2. Bolnavul nu se poate insantosi singur, printr!un act de decizie propriu, de aceea el nu

este responsabil de incapacitatea sa. Ca atare, el va primi sprijin din partea acelor membri ai societatii care institutionalizeaza ajutorul acordat bolnavilor. %ealizarea rolului poate oscila, in acest sens, intre tendinta de a exagera utilizarea acestui ajutor si tendinta de a!l refuza din diverse motive* exces de zel profesional, altruism familial, teama etc. Cele doua trasaturi constituie privilegii pentru bolnavi, insa ele sunt conditionate de respecarea unor obligatii precizate de celelalte doua trasaturi.
3. Boala trebuie considerata ca indezirabila si bolnavul trebuie sa doreasca ,,sa se faca

bine. "ceasta este o legitimitate conditionata a rolului de bolna+


4. 4bligatia bolnavului de a cauta ajutor competent si de a coopera cu cei ce raspund de

ingrijirile de sanatate. ,e poate adauga ca degrevarea de obligatii nu este generalizata. #egitimitatea conditionata nu se aplica decat pentru bolile grave si nu se aplica pentru anumite malformatii congenitale, de exemplu, sau pentru anumite boli cronice. 4bligatia de a cauta un ajutor competent nu este aplicabila bolilor usoare. )arsons afirma ca tipul de rol al bolnavului depinde de mai multi factori*
4

5elul bolii+ 6ravitatea bolii+ Cronicizarea bolii+ 6enul de tratament* ambulatoriu, stationar, spitalicesc.

$n aceeasi idee, Bec7mann (&'(' distinge, la un pol, pacienti care adopta rolul de bolnavi timizi* bolnavi ce se considera lipsiti de ajutor doresc intens contactul cu medicul si asteapta de la el ocrotire si intelegere pentru orice problema personala sau socio! emotionala. #a celalalt pol, se afla pacientii care adopta rolul de suprasanatosi* bolnavi reali (cu tulburari grave psihice sau cu boli de tip neoplazic care stiu acest lucru, dar refuza sa creada si consulta rar medicul, stiind ca nu se pot insanatosi. Exista si pacienti care nu se incadreaza intr!un tip ideal al rolului de bolnav, persoane care din punct de vedere comportamental si atitudinal nu se inscriu in media de conduita a populatiei si care creeaza dificultati in relatia medic!pacient. %olul social al bolnavului legitimeaza starea sa vulnerabila si incapacitatea sa, obligandu!l in acelasi timp sa caute vindecarea. ,e poate intampla ca pacientul sa incerce sa traga foloase de pe urma starii sale si sa considere boala ca pe un mijloc de a scapa de responsabilitati pe care nu poate sau nu vrea sa si le asume. 8edicul trebuie sa pastreze in acest sens un echilibru intre a ajuta bolnavul si a!l refuza. "!l ajuta in relatia terapeutica pentru a!si depasi starea de dependenta cauzata de boala si a!i refuza tentativa de ,,manipulare prin recompense vizand cereri ce nu decurg din starea de boala.