BIZANTOLOGIE Cursul nr.

1 Introducere Istoria bizantin ia sfrit la o dat sigura: cucerirea Constantinopolului de ctre otomani la 29 mai 1453 !n sc"imb ea mu are o dat de natere cert: creearea noii #ome$ pe malurile %osforului$ pentru care sfntul Constantin a decis s&i poarte numele$ ar putea fi una dintre ele 'a acea (reme impratul se gndea la o apropiere de frontierele cele mai amenin)ate$ *unre i +ufrat$ fr a a(ea ,n (edere crearea unui nou Imperiu *in punct de (edere cronologic %izan)ul a succedat Imperiului #oman desc"iznd o er nou C"iar dac ,n structura sa a pstrat o serie de norme ce au sus)inut edificiul imperial roman$ e(olu)ia sa ulterioar descoperindu&ne o direc)ie diferit *e asemenea$ %izan)ul se inscrie pe coordonatele elenismului$ orizont cu desc"idere ampl spre antic"itate$ reprezentnd o sintez la alctuirea careia au contribuit factori i (alori apartinnd unor culturi di(erse #olul Imperiului bizantin ,n istoria european i a poporului roman nu poate fi negli-at c"iar dac mul)i il trec uneori cu (ederea *e fapt intreaga istorie a cretinismului$ din momentul ,n care a de(enit religie liber$ s&a desfsurat ,n cadrul acestui Imperiu .rin studierea Istoriei i /piritualit)ii %izan)ului putem ,n)elege mai bine cadrul i modul ,n care cretinismul s&a dez(oltat$ i&a formulat dogmele i normele sale de baz$ a creat opere de cultur$ art i ar"itectur$ a dat (ia) unor forme superioare de trire spiritual i s&a impus ,n (ia)a societ)ii determinndu&i cursul %izan)ul a fost$ aa cum spune bizantinologul$ /te(en #unciman$ 0imperiul lui *umnezeu pe pmnt$ o palid imagine a Impr)iei lui *umnezeu din Cer0 In ceea ce ne pri(ete pe noi romanii$ %izan)ul a a(ut un rol "otrtor ,n con)inuitatea daco&roman$ ,n cretin rea noastr$ ,n procesul de formare a poporului i a limbii romane$ ,n organizarea i (ia)a bisericeasc$ ,n cultur i art ,n perioada migra)iei popoarelor$ Imperiul bizantin a reprezentat singura forma)iune politic din sud&estul european care a reuit sa se impun ,n fa)a barbarilor$ obligndu&i pe acetia sa dea libertate de (ia) i de credin) auto"tonilor daco&romani *e la %izant a fost condus acti(itatea misionar de cretin re ,n prtile noastre 1ai trziu$ cnd s&au constituit /tatele feudale independente romanesti$ ,n secolul al 2I3&lea$ intemeierea mitropoliilor i organizarea bisericeasc$ formele pe care le&a imbrcat mona"ismul$ toate s&au fcut ,n strans legtur cu %izan)ul 4rasul %5zantion$ de unde (ine numele de %izan)$ a fost fondat pe malul (estic al %osforului ,n -urul anului 667 i d 8r .ozi)ia sa geografic deosebit de fa(orabil$ i&a permis s aib succese economice i politice notabile inc de la infiin)area sa 9cest ora domina comer)ul dintre 1area :eagr i 1area +gee$ dintre +uropa i 9sia 1ica$ fiind uor de aprat$ pentru ca era incon-urat pe trei laturi de ape Cu toate acestea %izan)ul nu i&a putut apra grani)ele sale$ fiind cucerit pentru o scurt perioad de peri$ la sfritul secolului al 3I& lea 9de(rata glorie a oraului (a incepe ,ns ,n timpul domniei lui Constantin cel 1are cel care il (a transforma ,n capitala Imperiului ;oarte mul)i cercettori au considerat c Imperiul bizantin a fost o con)inuare direct a Imperiului roman$ numindu&l c"iar la un moment dat <395=$ Imperiul roman de rsrit 9firma)ia nu este lipsit de temei deoarece !mpra)ii bizantini au pstrat o lung perioad de timp titulatura !mpra)ilor romani$ s&au considerat pn la sfritul Imperiului urmaii acestora$ re(endicnd toate teritoriile asupra crora acetia stpniser ,n Imperiul bizantin au supra(ie)uit forme de organizare statal$ administrati( ori social de tradi)ie roman *reptul i normele -uridice romane au rmas ,n (igoare mult (reme$ cu modificri neesen)iale C"iar i limba oficial a Imperiului a fost pn la inceputul secolului al 3II&lea$ latina 'a rndul lor locuitorii Imperiului bizantin se numeau pe sine romei$ iar )ara lor era >#omania? sau >pmntul roman? Caracterul grecesc al lumii bizantine s&a accentuat incepnd cu secolul al 3II&lea$ cu domnia impratului 8eraclius$ cnd latina este inlocuit cu greaca @recismul (a de(eni mai pregnant ,n secolele urmtoare$ cnd intre 9pus i #srit (or inter(eni disensiuni religioase ma-ore <iconoclasmul$ sc"isme etc = i c"iar conflicte politice ca ,n cazul cruciadelor 3om intlni pentru bizantini tot ,n aceast perioad i termeni ca: helleni sau helladikoi$ dar ,n mod izolat i fr s&l inlocuiasc pe cel de romei .eristen)a tradi)iilor greceti i a popula)iei de limb greac ,n Imperiul bizantin a determinat pe istoricul 9ugust 8eisenberg s spun c: 0%izan)ul este Imperiul roman de(enit cretin$ dar de na)ionalitate greac0 iar pe Aarl Arumbac"er s considere elenismul ca al doilea element fundamental al ci(iliza)iei noastre *e altfel grecii de astzi consider istoria %izan)ului drept istoria lor na)ional ,n defini)ia lui Arumbac"er i a altor cercettori$ se men)ioneaz ca al treilea element constituti(: cretinismul *e altfel$ cum se tie$ religia cretin a reprezentat osatura spiritual a Imperiului bizantin Intreaga (ia) public i particular a bizantinilor era patruns de in()tura cretin 'iteratura bizantin$ ca i ma-oritatea crea)iilor artistice i ar"itectonice$ ,i au sursa de inspira)ie ,n cretinism *e aceea Istoria i /piritualitatea %izan)ului presupune preocuparea pentru cunoaterea istoriei cretine pe o perioada de 1 123 de ani$ att ct a durat Imperiul bizantin In cadrul realit)ilor bizantine un loc important l&au a(ut i diferitele influen)e$ fie c au fost orientale$ fie occidentale$ ,n disciplina pe care o studiem a(nd obliga)ia s )inem seam i de acest lucru #eiese din cele de mai sus c Istoria i spiritualitatea %izan)ului este o tiint (ast$ c domeniul ei de cercetare este compleB Periodizarea istoriei bizantine *elimitarea ,n timp a Imperiului bizantin a fost destul de fluctuant :u ins i pentru anul cderii sale: Imperiul ia sfrit odat cu ultimul su su(eran$ Constantin al 2I&lea$ ,n diminea)a zilei de 29 mai 1453 ,n sc"imb$ data sa de natere rmne contro(ersat$ c"iar dac bizantinii nu au a(ut nici o ezitare asupra ei: !n concep)ia grecilor$ Imperiul lor incepe odat cu 9ugustus$ fapt ,n bun parte ade(rat pentru c e(olu)ia de 15 secole$ de la principat la ultimul basileu$ a consemnat o serie de muta)ii fr a inregistra (eritabile rupturi Inceputul istoriei bizantine este stabilit de di(eri cercettori ,n func)ie de momentul pn la care ei consider c se poate (orbi ,nc de Imperiul #oman +i s&au oprit la urmatoarele date: &anul 2C4$ momentul urcrii pe tronul Imperiului #oman a ,mpratului *iocle)ian <2C4&375=$ cel care a introdus o serie de reforme militare i administrati(e$ care (or dura i ,n (remea succesorilor si &anul 337$ cnd a fost inaugurat oraul Constantinopol$ noua capital a Imperiului &anul 395$ atunci cnd$ dup moartea lui Deodosie I cel 1are$ Imperiul a fost impr)it ,n cel de #srit i cel de 9pus & anul 4E6$ care corespunde momentului cderii #omei ,n minile "erulilor lui 4doacru i a ultimului ,mprat roman$ #omulus 9ugustus & domnia ,mpratului Fustinian$ care reprezint o etap nou pe plan militar$ politic$ cultural i artistic & anul 632$ momentul declanrii cuceririlor arabe ,n 4rient$ cu consecin)e economice i politice nefaste pentru Imperiul bizantin & prima -umatate a sec al 3III&lea$ mai precis anul E1E$ cnd pe tronul Imperiului a a-uns 'eon al III&lea$ ini)iatorul iconoclasmului

*up prerea noastr i a altor istorici$ inceputul istoriei bizantine trebuie aezat ,n timpul domniei lui Constantin cel 1are$ mai precis odat cu intemeierea Constantinopolului Dransformarea (ec"iului %5zantion ,n capitala Imperiului a atras dup sine o serie de sc"imbri structurale ,n organizarea administrati($ economic$ militar$ economic i politic a statului Gn alt element esen)ial care a a(ut loc tot acum$ a fost introducerea cretinismului ca religie liber prin edictul de la 1ilan i prin msurile de spri-inire luate dup aceea de Constantin cel 1are *in punct de (edere teologic$ /inodul l ecumenic de la :iceea din 325$ reprezint i el o rscruce$ intruct este momentul din care religia cretin incepe s se manifeste ,n mod liber$ trecndu&se de asemenea la elaborarea ,n()turilor sale dogmatice *e aceea prima etap din Istoria bizantin o putem delimita intre 337 <325= i 632$ o perioad numit i roman trzie$ din cauza predominrii elementelor romanice sau etapa proto&bizantin 9 doua perioad este aceea a e(ului mediu bizantin care este cuprins intre anii 632&1274$ cu dou etape: 632&1725: perioada evului mediu bizantin timpuriu i perioada medieval bizantin trzie$ de la 1725 la 1274 9nul 1274 constituie momentul ,n care Imperiul bizantin este destrmat ,n urma cruciadei a I3&a i se formeaz pe o bun parte a teritoriului su Imperiul latin de #srit cu capitala la Constantinopol i alte regate i despotate occidentale Imperiul latin de #srit (a dura 5E de ani$ pn ,n anul 1261$ cnd bizantinii (or reui s recucereasc Constantinopolul *e asemenea$ anul 1274 reprezint i momentul ,n care Imperiul bizantin$ izgonit din Constantinopol i de pe o bun parte a .eninsulei %alcanice i a 9siei 1ici$ se (a reorganiza ,n trei centre: :iceea& sub conducerea !mpra)ilor dinastiei 'ascarizilor$ Drapezunt& condus de Comneni i 9rta& ,n +pir$ sub dinastia 9ng"elilor +tapa trzie bizantin sau a treia perioad bizantin$ este cuprins intre 1274&1453$ fiind caracterizat de numeroase dificult)i politice$ economice i sociale$ att pe plan intern ct i pe plan eBtern Hiua ,n care a czut Constantinopolul nu (a reprezenta i dispari)ia complet a %izan)ului$ formula lansat de :icolae Iorga$ 0%izant dup %izant0$ eBprim,nd foarte bine con)inuitatea ci(iliza)iei bizantine i dup 1453$ att pe teritoriul fostului Imperiu$ ct mai ales ,n teritoriile libere: Drile romane$ #usia$ Italia

Bibliografie general IZVOARE 1.A!!ianus "arcellinus & Istorie roman <#erum gestarum libri Iui supersunt=$ trad * .opescu$ +d Jtiin)ific$ %ucureti$ 19C2 #. Anna Co!nena & 9leBiada$ trad 1 1arinescu$ %uc 19EE $. Constantin Por%&'rogenetul & Carte de ,n()tur pentru fiul su #omanKs$ trad 3 @recu$ %ucureti$ 19E1 (. ide!&*espre administrarea imperiului$ trad @ 1ora(csicL$ Mas"ington$ 196E ). Eusebiu de Cezareea & 3ia)a lui Constantin cel 1are$ %ucureti$ 1C96 *. Iordanes & *espre originea i faptele ge)ilor$ trad + C /LrzinsLa-a$ 1967 +. "auricius & 9rta militar$ trad 8 1i"iescu$ %ucureti$ 19E7 ,. Ni-e%&or & /curt istorie$ trad + 'ipNic$ 1957 .. Nil-etas C&oniates & Istoria lui :iLetas C"oniates$ care ,ncepe cu domnia lui Ioan Comnenul$ trad 3 I *olocLi-$ 1962 1/. Proco%ius din Cezareea&Istoria secret$ trad 8 1i"iescu$ %ucureti$ 19E2 11. ide! &*e aedificiis$ trad @ .opa&'isseanu$ %ucureti$ 1939 1#. T&eo%&anes & Cronica bizantinului D"eop"anes$ de la *iocletian pn la ,mpra)ii 1i"ail i fiul acestuia$ D"eop"5laLt$ trad 3 I 4bolensLi-$ 1C97 LUCRRI E !"ECIALI#A#E 1. A0ra!1 Andrea & /intez de istorie bizantin$ +d 1irton$ Dimioara$ 1995 #. Baill'1 Auguste & Istoria %izan)ului$ I$ +d .rietenii cr)ii$ 2777 $. Barnea1 Ion i Iliescu1 Octa0ian & Constantin cel 1are$ +d Jtiin)ific i +nciclopedic$ %ucureti$ 19C2 (. B nescu1 Nicolae & C"ipuri din istoria %izan)ului$ +d 9lbatros$ %ucureti$ 19E1 ). ide! & Istoria Imperiului %izantin$ I$ +d 9nastasia$ 2777 *. Br2&ier1 Louis & Ci(iliza)ia bizantin$ +d Jtiin)ific$ %ucureti$ 1994 +. Brezeanu1 3telian&4 istorie a Imperiului %izantin$ +d 9lbatros$ %ucureti$ 199E ,. Br tianu G&eorg&e I. & +tudes b5zantines dO"istoire economiIue et sociale$ .aris$ 193C .. ide! & .ri(ileges et franc"ises municipales dans lO+mpire b5zantin$ .aris$ %ucureti$ 1936 1/. Bur'1 4.5. & 8istor5 of t"e 'ater #oman +mpire from t"e deat" of D"eodosius I to t"e deat" of Iustinian <395&565=$ I$ 'ondra$ 1923 11. Cazacu1 "i&ai & %izan)ul$ +d 8elicon$ Dimioara$ 1995 1#. C&if r1 Nicolae & Istoria Cretinismului$ II$ +d 1itropoliei 1oldo(ei i %uco(inei$ Iai$ 2777 1$. Clauss1 "anfred & !mpra)i romani$ +d +nciclopedic$ %ucureti$ 2771 1(. Constantinescu6Ia7i1 Petru& %izantinismul ,n romania$ 9teliere grafice$ %ucureti$ 1924 1). 5a7-o01 3. B. & !mpra)i bizantini$ +d +nciclopedic$ %ucureti$ 1999 1*. 5el0o'e1 C&arles & 9rta bizantin$ I$ +d 1eridiane$ %ucureti$ 19E6 1+. 5ie&l1 C&arles& 1arile probleme ale istoriei bizantine ;iguri bizantine$ I&II$ +d .entru literatur$ %ucureti$ 1969 1,. ide! & %izan) P mrire i decdere$ +d Jtiin)ific$ 19C7 1.. ide! & Istria Imperiului %izantin$ +d /corilo$ Craio(a$ 1999 #/. Elian1 Al. & Curs de bizantinologie Istoria %izan)ului i a grecit)ii post&bizantine$ %ucureti$ 19E2 #1. 8inla'1 George & 9 "istor5 of @reece from its conIuest b5 t"e #oman to t"e present time % C 146 to 9 * 1C64$ 4Bford$ 1CEE ##. 8ord1 Ed9ard & %5zantine +mpire$ 'ondra$ 1911 #$. Gibbon1 Eduard & Istoria declinului i a prbuirii Imperiului #oman$ II$ +d 1iner(a$ 19E6 #(. :arrison18rederic-&%izantine 8istor5 of t"e +arl5 1iddle 9ges$ 'ondra$ 1977 #). Iorga1 Nicoale & D"e %izantine +mpire$ 'ondra$ 197E #*. ide! & ;ormes b5zantines et realite balcaniIue$ %ucureti$ .aris$ 1922 #+. ide! & +tudes b5santines $ I&II$ %ucureti$ 1939&1947 #,. ide! & %izan) dup %izan)$ +ditura enciclopedic roman$ %ucureti$ 19E2 #.. ide! & /inteza bizantin$ conferin)e i articole despre ci(iliza)ia bizantin$ %ucureti$ 19E2 $/. ide! & Istoria (ie)ii bizantine$ %ucureti$ 19E4 $1. ;ru!bac&er1;arl&@esc"ic"t"e der b5zantinisc"en 'itteratur$ 1Qnc"en$ 1C91 $#. Le0tc&en-o1 ".<. & %5zance des origines R 1453$ .aris$ 1949 $$. "e'endorff1 4o&n & Deologia bizantin$ 1996 $(. "untean1 <asile <. & %izantinologie$ I$ +d !n(ierea$ 9r"iepiscopia Dimioarei$ 1999 $). O!an1 C.=.C. & %5zantine +mpire$ 'ondra$ 1C96 $*. Ostrogors-'1 G. & 8istoire de lO+tat b5zantin$ .aris$ 1969 $+. P>r0an1 <asile & Contribu)ii epigrafice la istoria cretinismului daco roman$ %ucureti$ 19EC $,. Po%escu1 E!ilian & Curs de bizantinologie$ Gni(ersitatea %ucureti$ ;ac *e Deologie ortodoB$ 1996 $.. 3tein1 E. & @esc"ic"tes des spStrTmisc"en #eic"es$ 3iena$ 192C (/. <asilie0 A.A. & 8istoire de lOempire %5santin$ .aris$ 1932 LUCRRI $E%ERALE 1. Aurel ? Po%1 Ioan & Istoria Dransil(aniei 1edie(ale de la etnogeneza romanilor pn la 1i"ai 3iteazul$ .resa uni(ersitar clu-ean$ 199E

#. Brezeanu1 3telian & @ I %rtianu et 'O"istoire en 1o5en 9ge$ ,n @ I %rtianu&Gne enigme et un miracle "istoriIue : le peuple roumain$ +d Jtiin)ific i +nciclopedic$ %ucureti$ 199C $. Br tianu1 G&eorg&e I. & 1area :eagr & de la origini i pn la cucerirea otoman$ I P II$ +d 1eridiane$ %ucureti$ 19CC (. ide! & 4 enigm i un miracol istoric: poporul roman$ ;unda)ia pentru literatur i art #egele Carol al II&lea$ %ucureti$ 1947 ). Car%entier1 4. i Lebrun1 8. & Istoria +uropei$ +d 8umanitas$ 199E *. Co!an1 Ioan G. & .atrologie$ /f 1nstire *er(ent$ 1999 +. 5r@!ba1 O0idiu & Istoria culturii i ci(iliza)iei$ II$ +d Jtiin)ific i +nciclopedic ,. 5r gan1 Iosif C. & :oi$ Dracii$ I$ +d /cris romanesc$ Craio(a$ 19E6 .. Giurescu1 Constantin C. i Giurescu1 5inu C.& Istoria romanilor$ I$ +d Jtiin)ific i +nciclopedic$ %ucureti$ 19E5 1/. :arnac- Adolf & *ie 1ission und 9usbreitung des C"ristentums ,n den ersten drei Fa"r"underten$ 'eipzig$ 1976 11. OAetea1 Andrei i colaboratorii & Istoria lumii ,n date$ +d +nciclopedic roman$ 19E2 1#. P curariu1 "ircea & Istoria %isericii 4rtodoBe romane$ +d Institutului %iblic i de 1isiune al % 4 # $ 3 (ol %ucureti$ 19C7& 19C2 1$. P>r0an1 <asile & /tudii de istoria culturii antice$ +d Jtiin)ific$ 1992 1(. Po%o0ici Euse0iu & Istoria bisericeasc uni(ersal i /tatistica bisericeasc$ Dipografia cr)ilor bisericeti$ 1nstirea Cernica$ %ucureti$ 1926 1). B !ureanu Ioan & Istoria bisericeasc uni(ersal$ I$ +d Institutului %iblic i de 1isiune al % 4 # $ %ucureti$ 19E5 1*. Bic&21 Pierre & @randes in(asions et empires$ 'ibrairie Fules Dallandier$ 19E3 1+. 3t nescu1 G&eorg&e G. & /tudii de Istorie %isericeasc Gni(ersal i .atristic$ +d 9r"iediecezan Clu-&:apoca$ 199C 1,. T&eodorescu1 B z0an & %izan)$ %alcani$ 4ccident la ,nceputurile culturii medie(ale romaneti <sec 2&2I3=$ +d 9cademiei # / # $ %ucureti$ 19E4 1.. ide! & Gn mileniu de art la *unrea de Fos <477 & 1477=$ +d 1eridiane$ %ucureti$ 19E6 #/. ide! & #oumains et %alLaniIues dans la ci(ilisation sud&est europeene #1. ide! & .ictura de istorie$ +d ;unda)iei Culturale romane$ 1999 Cursul nr. # E%oca lui Constantin cel "are *omnia lui Constantin cel 1are$ care (a transforma Imperiul pgn intr&unul cretin$ iar #oma (a fi deposedat de primatul ei de onoare ,n fa(oarea Constantinopolului$ marc"eaz inceputul istoriei bizantine Drebuie ,ns men)ionat faptul c nu (om asista acum la o ruptur net intre istoria roman i cea bizantin: timp de trei secole pn la eecul lui Fustinian ,n incercarea sa de a reface unitatea Imperiului$ el (a aprea mai degrab ca o con)inuare a romanit)ii Dimp de 377 de ani motenirea #omei i a @reciei$ amenin)ate de in(aziile popoarelor barbare$ a fost treptat transferat la %izant$ iar Imperiul a cptat caracterele esen)iale ale Imperiului bizantin *e aceea fr s ne "azardm putem spune c istoria bizantin are un sfrit sigur: cucerirea Constantinopolului de ctre otomani pe 29 mai 1453 ,n sc"imb$ actul fondator este crearea noii #ome decis de ctre Constantin cel 1are$ pe malurile %osforului i care (a purta numele su: Constantinopol$ inaugurat pe dat de 11 mai 337 .rin aceasta$ ,mpratul urmrea apropierea de frontierele cele mai amenin)ate$ *unrea i +ufratul$ fr a urmri neaprat crearea unui nou Imperiu In 337$ Imperiul roman con)inua 9tunci cnd (alul in(aziilor de migratori (a acoperi partea occidental a acestuia$ iar (ec"ea #oma (a cdea ,n 4E6$ Imperiul roman (a con)inua ,n 4rient: nu eBist o alt solu)ie de con)inuitate Constantinopolul a fost intemeiat pe locul anticului %izan)$ dar locuitorii noii #ome ca i cei ai Imperiului nu&i (or lua numele de bizantiniU ei (or fi ,n con)inuare romani$ Imperiul lor (a rmne Imperiul roman$ iar ,mpratul (a fi ,n con)inuare ,mpratul romanilor :umai ca)i(a pasiona)i de literatura antic (or a(ea contiin)a acestei indeprtate preistorii a oraului i il (or numi ocazional %izantin I!%eriul lui Constantin :ici un su(eran ,n istorie poate c nu merit mai mult titlul de 01are0 ca ,n cazul lui Constantin$ deoarece ,n 15 ani el a luat 2 decizii care au modificat (iitorul lumii ci(ilizate .rima a fost adoptarea cretinismului drept religie liber ,n Imperiul roman 9 doua a fost transferul capitalei acestui Imperiu de la #oma la Constantinopol 9ceste dou decizii cu consecin)ele pe care le (om (edea pe parcurs$ i&au conferit lui Constantin dreptul de a concura pentru titlul de omul cel mai influent ,n istorie Constantin cel 1are s&a nscut ,n oraul :aissus din 1oesia /uperior <:i pe grani)a dintre %ulgaria i fosta Iugosla(ie= ,n -urul anului 2E4$ ca fiul mai mare a lui Constantius C"lor i al +lenei :e aflm ,n perioada ,n care Imperiul roman era condus de !mpra)ii *iocle)ian i 1aBimian$ cu titlul de auguti i de @aleriu i Constantius C"lorus$ ,n calitate de cezari .entru o mai bun cunoatere a treburilor statului$ *iocle)ian <2C4&375= prim august i ,mprat ,n 4rient i&a luat un coleg cu titlul de augustus i anume pe 1aBimian 8erculius$ cruia i&a repartizat pentru administrare 9pusul 9a a luat natere sistemul de conducere ,n doi$ cunoscut sub numele de diar"ie 1ai trziu fiecare august i&a luat cte un a-utor$ cu titlul de cezar$ i anume *iocle)ian pe @aleriu$ iar 1aBimian pe Constantius C"lor lund natere conducerea ,n patru$ tetrar"ia 'a 1 mai 375 *iocle)ian i 1aBimian se retrag iar ,n locul lor de(in auguti @aleriu pentru 4rient i Constantius C"lor ,n 4ccident *up moartea acestuia din urm ,n anul 376$ armata il proclam drept august pe Constantin care pn la moartea lui 1aBimian ,i ia ca patron di(in pe 8ercule <protectorul socrului su$ Constantin lund de so)ie pe fiica lui 1aBimian$ ;austa= *up aceast dat el se pune sub oblduirea lui >/ol in(ictus? <soarele nein(ins= di(initate oriental adoptat i de romani ,n anul 311 el se aliaz cu 'icinius$ noul august ,n 4rient$ dup moartea lui @aleriu i lupta impotri(a lui 1aBen)iu instalat la #oma dup ce il inlturase pe /e(erus <ad-unctul ,n calitate de cezar a lui Constan)ius C"lor ,n 4ccident= 'a 2C octombrie 312 1aBen)iu este infrnt la .ons 1il(ius <.odul 3ulturului= sau /aBa #ubra <stncile roii= pe 3ia ;laminia la aproB 17&12 Lm :&+ de #oma ,n acest loc Constantin are celebra (iziune relatat de istoricul +usebiu de Cezareea ,n lucrarea sa 3ita Constantini$ precum i de apologetul cretin 'actan)iu$ tutorele lui Crispus$ fiul cel mare a lui Constantin <*e mortibus persecutorum= +(enimentul relatat ,n cele dou lucrri constituie actul prin care s&a eBplicat

con(ertirea lui Constantin cel 1are la cretinism Gnii pun ,ns la indoial (aloarea documentar a celor doi autori$ mai ales a lui +usebiu Intre argumentele pe care le aduc ar fi faptul c intamplarea de la .ons 1il(ius nu este relatat de +usebiu ,n Istoria sa bisericeasc de la 324$ ori dac ar fi a(ut loc$ autorul nu ar fi trecut&o cu (ederea *eci ar fi (orba de o interpolare mai tarzie ,n 3ita Constantini :oi trebuie ,ns s )inem cont de faptul c nucleul e(enimentului a fost real$ c"iar dac a cunoscut i unele infloriri$ pentru c despre el +usebiu (orbete i ,n *iscursul su festi( )inut cu ocazia a 37 de ani de domnie a lui Constantin #ele(ant ,n aceasta pri(in) este i comportarea pe care a a(ut&o dup acest e(eniment Constantin cel 1are fa) de cretinism +l nu a repudiat dintr&o dat toat motenirea pgnismului ci ca i tatl su care fusese monoteist$ el a con)inut s considere soarele ca mediator (izibil intre *umnezeul suprem i oameni +l (a inclina ,ns din ce ,n ce mai mult spre cretinism i do(ada cea mai clar a atitudinii sale din aceasta (reme o (a constitui statuia sa din ;orum$ care dup instruc)iunile sale trebuia s poarte ,n mna dreapt o cruce %tlia de la .ons 1il(ius a fcut din Constantin stpnul absolut al +uropei +a a marcat totodat$ dac nu propria sa con(ertire$ cel pu)in momentul din care el a de(enit protectorul cretinilor 'a inceputul lunii ianuarie a anului 313 Constantin prsea #oma pentru 1ilan$ unde (a a(ea loc o intlnire cu 'icinius *iscu)iile au fost amicale cu att mai mult cu ct 'icinius se (a cstori cu Constantina$ sora lui Constantin 9ceast intlnire a fost urmat imediat i de binecunoscutul edict de toleran) de la 1ilan Cu toate acestea 'icinius era un pgn con(ins i la scurt timp nu (a mai accepta edictul$ fapt atestat de inscrip)ia de la /also(ia DeBtul acestei inscrip)ii amintete i de un >duB /c5t"ia?& duce al /ci)iei: & ei !an'ti( !oli()!imula'rum 'on(e'ratum)die *IV kalendi( e'embribu() debet (in+uli( anni() iu((o (a'ro ominorum %o(trorum Li'ini Au+u(ti et Li'ini Cae(ari( ) ture 'er'i(i( et pro,u)(ionibu( eodem die)a praepo(iti( et ve-illationibu( du-)(e'utu( iu((ionem de('rib(it.& <c"ipul sfntului zeu /oare$ consacrat la 14 decembrie trebuie sa fie inc"inat ,n fiecare an$ dup porunca sacr a stpnilor nostri 'icinius 9ugustul i 'icinius Caesarul$ cu tmie$ lumini i liba)ii$ ,n aceea zi de ctre comandan)ii i detaamentele sta)ionateV&in castrul /also(ia= 3alerius #omulus$ brbat de rang ec(estru i ducele pro(inciei$ urmnd porunca$ a pus s se transcrie i acest teBtV? *atorita inclcrii in)elegerii religioase i politice ,n special$ Constantin il atac pe 'icinius i il infrange la Carpus 9rdiensis ,n 314 >i lund ,n stpnire toat *ardania$ 1oesia i 1acedonia a ocupat numeroase pro(incii 0U 'icinius cerea pace i promitea s indeplineasca cele cerute .acea a fost inc"eiat de ctre cei doi cu condi)ia ca 'icinius s pstreze 4rientul$ 9sia 1ica$ Dracia$ 1oesia i /c5t"ia 1inor0 *in pcate rela)iile dintre cei doi se (or deteriora din nou intre anii 319&327$ tensiunea atingnd punctul maBim ,n 324$ cnd ,n lupta de la C"r5sopolis$ de lng Calcedon$ 'icinius este infrnt #mas singur ,mprat$ Constantin a instaurat monar"ia ereditar$ asigurat pn ,n 361 de fiii si$ lund sfrit ,n acest fel sistemul colegial de conducere$ instaurat de *iocle)ian Noua ca%ital a I!%eriului 9legerea anticului %izantion de pe malul (estic al %osforului drept (iitoarea capital a Imperiului se eBplic prin ra)iuni strategice i economice *e aici se putea supra(eg"ea frontiera cea mai amenin)at a *unrii de Fos i ,n acelai timp dumanul persan /c"imburile comerciale dintre oraele din bazinul 1rii :egre i @recia nu se puteau face dect pe aiciU nici o corabie nu putea trece dintr&o parte ,n alta fr asentimentul locuitorilor din %izan) 1ai pu)in de 6 ani au fost necesari intre decizia de construire a noii #ome i inaugurarea din 11 mai 337 ,n -urul palatului$ al bisericii i al "ipodromului$ zeci de mii de muncitori i artizani au lucrat zi i noapte pentru ca acest ora s de(in intr&o oarecare msur asemntor (ec"ii capitale a Imperiului: #oma 4raul (a fi inc"inat de ctre intemeietorul su /fintei ;ecioare$ iar cu prile-ul inaugurrii s&a s(rsit o slu-b ,n biserica sfnta Irina$ ,n timp ce popula)ia pgn s&a rugat pentru prosperitatea lui ,n templele autorizate s le foloseasc Cu ase ani ,n urm$ %izan)ul nu era dect un orael grecesc ca attea altele 9cum$ reconstruit i rebotezat$ el era 0:oua #oma0$ aceasta fiind noua denumire oficial de-a gra(at pe unul din stlpii cur)ii de -usti)ie recent construit ,n (ec"ea #oma$ binein)eles c cet)enii pstrau (ec"ile pri(ilegii$ comer)ul era acelai$ portul 4stia rmnnd deosebit de acti( :umai c mai multe familii senatoriale romane incep s ia drumul %osforului$ atrase de perspecti(a locuirii intr&un palat somptuos ,n noua capital$ sau de marile domenii din Dracia$ %itinia i .ont ,n plus$ un /enat incomparabil mai luBos ii atepta ,n 0:oua #om0 /uccesul (a fi deplin 'a sfritul domniei lui Constantin ,n 33E$ oraul (a numra de-a mai multe zeci de mii de locuitoriU la inceputul sec al 3&lea zidurile construite de Constantin$ care se ,ntindeau pe o suprafa) de E57 "a $ se (or do(edi prea strmteU Deodosie al II&lea (a dubla suprafa)a acestuia a-ungnd pn la 1 457 "a $ o nou eBtindere a(nd loc ,n sec al 3II&lea prin includerea cartierului de :ord al 3la"ernelor ,n care se afla celebrul sanctuar al 1aicii *omnului /trada principala era plin de porticuri i forumuri *in pcate contrastul era e(ident intre splendoarea palatelor i construc)iilor publice i micile locuin)e din lemn de la periferii 'a inceput oraul (a fi deosebit de aerisit$ plin de grdini de agrement <dar i de cele cu zarza(aturi=$ de terase cu (i) de (ie i li(ezi precum i de di(erse culturi de cmp 9ceste caracteristici ale noii capitale le (om gsi i ,n timpul lui Fustinian$ cnd popula)ia (a a-unge la aproB 477 777 de locuitori Cre7tinarea I!%eriului .rimul episcop de %izan) a fost /tac"is <aezat de /f 9postol 9ndrei= .rin +dictul de la 1ilan din 313$ Constantin acorda cretinilor libertate de cult 'a sfritul secolului al I3&lea Deodosie I (a face din religia cretin singura religie autorizat: cretinismul inlocuia religia imperial Gni(ersalismul religios se adauga celui politic !mpra)ia terestr era pri(it ca imaginea pmnteasc a !mpra)iei lui *umnezeu$ iar ,mpratul de(enea locotenentul lui *umnezeu pe pmntU %iserica i /tatul se completeaz, i se intreptrund ,n timp ce legisla)ia ci(il se (a ocupa de organizarea material a %isericii$ decretele canonice (or de(eni legi ci(ile %iserica urmeaz ca organizare pe cea a /tatului: se aplic aa&numitul principiu al a'omodrii +a ia natere ,n orae i se organizeaz ,n acest cadru: conductorul comunit)ii locale este episcopul iar oraul este administrat binein)eles prin episcopie %iserica adopt i modelul pro(inciei care regrupa mai multe orae ce de(eneau pro(incie ecleziastic sau bisericeascU episcopul principalului ora de(enimd episcop mitropolitan$ incon-urat de principalii si sufragani 9daptarea cadrului diocezan ci(il (a fi ce(a mai dificil 9stfel 9ntio"ia era ,n mod firesc ,n fruntea diocezei 4rientului$ precum 9leBandria pentru +gipt ,n sc"imb importan)a pe care o capt acum Cezareea ,n cadrul diocezei .ontului iar +fesul ,n aceea a 9siei$ umbrete intr&o oarecare msur Constantinopolul ,n acest caz (edem cum func)ioneaz din nou foarte bine principul acomodrii: fiind (orba de noua capital$ (a e(olua din sufragan a 8eracleei Draciei ,n mitropolieU no)iunea de patriar"at se (a dega-a treptat$ iar la /inodul +cumenic de la Calcedon din 451$ se (a fiBa numrul de 5: :oii #ome se acorda rangul al doilea$ (ec"ea capital ,i pstra locul 1$ organizarea global incepnd s aib un caracter politic

#aporturile dintre %iseric i Imperiu (or depi destul de repede cadrul administrati( +piscopii erau alei din rndul aristocra)iei municipale$ de(enind ,n scurt timp membrii marcan)i ai inteligen)ei oraelor *e fapt$ cretinismul de(ine singura garan)ie a ci(iliza)iei impotri(a barbarilor: el sal(eaz Imperiul roman$ filozofia i etica cet)ii greceti de la distrugere .entru aristocra)ia oraelor$ episcopul >elenofon? este de preferat soldatului barbar >latinofon?U el de(ine misionarul unei culturi cu care se identifica Gn prim eBemplu ,n acest sens este +usebiu$ episcopul Cezareei$ care& se (a pune ,n slu-ba lui Constantin cu atta entuziasm inct (a contrasta ,n mod e(ident cu atitudinea re)inut a retorilor greci cu pri(ire la puterea imperial 9stfel ,n multe situa)ii i locuri$ misionarul (a fi acela care (a inc"eia procesul de elenizare Ba%orturile lui Constantin cel "are cu Biserica 4 religie care cretea prin propria sa energie$ cum era cazul religiei cretine$ nu ,i putea dori altce(a dect s fie liber i ,n siguran)U acest lucru i&a fost acordat de ctre Constantin *e aceea$ ,n (remea sa (edem cum ,n lumea roman se inmul)esc bisericile$ are loc o acti(itate teologic intens +l a fa(orizat pe cretini s intre ,n administra)ie i a incura-at c"iar comunit)ile compuse indeosebi din cretini 9stfel portul cretin al @azei$ 1aiuma$ obtine rangul de cetate$ iar 4riListos$ un sat din ;rigia$ primete rangul de ci(itas$ 0pentru c to)i locuitorii sunt cunoscu)i a fi adepti ai celei mai sfinte religii0 *in pcate$ ,n aceast perioad se (or dez(olta i ereziile 9stfel$ ,n :ordul 9fricii$ mai cu seam ,n pro(incia :umidia$ au aprut o serie de tulburri pro(ocate de atitudinea aripei rigoriste a cretinilor$ care pretindea c cei ce nu a(useser un comportament demn ,n timpul persecu)iilor$ considera)i a fi nite trdtori <traditores= i czu)i <lapi=$ trebuie condamna)i pentru totdeauna +piscopul Cartaginei$ 1ensurius$ era aprtorul tendin)ei moderate$ dar dup moartea sa$ a fost ales ca episcop diaconul Cecilian$ ,n anul 312 'a "irotonia sa a participat numai episcopul ;eliB dintr&un ora mic pe nume 9btuni$ fr s fi ateptat (enirea celorlal)i episcopi din :umidia$ aa cum era normal ,n plus$ acest ;eliB era considerat a fi un >traditor?$ iar Cecilian de(enea automat tot un trdtor care trebuia eBclus automat din %iseric impreun cu pr)izanii si 9ceti episcopi au considerat "irotonia nul i au ales ,n locul lui Cecilian pe 1a-orin$ succedat la scurt timp de *onatus$ de la care (ine i numele acestei micri eretice C"iar dac a a(ut la prima (edere mai degrab un caracter disciplinar$ donatismul a cptat ,n timp o form doctrinar opus credin)ei tradi)ionale *e aceea nu poate fi considerat ca o simpl sc"ism$ ci ca o criz care are un aspect doctrinar e(ident .entru donatiti faptul de a fi >traditor? era o crima$ iar legtura cu cel care era considerat culpabil$ insemna a fi la fel cu el *e aceea donatitii se situau la un moment dat pe linia sfntului Ciprian al Cartaginei <W25C= care spunea ca 0in afar de %iseric nu este mntuire0 .entru c ei considerau c singur %iseric este cea a /fin)ilor$ ei rebotezau pe cei care pro(eneau din comunit)ile lui Cecilian i a succesorilor acestuia Con(ingera lor c sunt singura %iseric$ ii (a conduce de&a lungul timpului la un conflict desc"is cu puterea ci(il 9stfel ,n anul 314$ Constantin a con(ocat un sinod la 9rles$ unde au participat 33 de episcopi din 4ccident$ care i&au condamnat pe donatiti 1ai tarziu$ ,n 316 este con(ocat un alt sinod la 1ilan$ care confirma "otrrile de la 9rles .rin libertatea ,n cult$ pe care le&o acorda Constantin cel 1are ,n anul 321$ se incerca o aplanare a tensiunilor$ dar tulburrile pro(ocate de ei (or con)inua pn ,n (remea in(aziilor arabe 4 alt erezie ce(a mai cunoscut a fost arianismul Cu acest nume distingem o doctrin aprut ,n sec al III&lea ,n /iria i dez(oltat ,n secolul urmtor de ctre 9rie$ un preot din 9leBandria +l nu admitea c cele 3 persoane ale /fintei Dreimi pot fi egale: el sus)inea c dac Datl sau *umnezeu este (enic$ atunci ;iul este creatura Datlui$ negnd di(initatea celei de a doua persoane a /f Dreimi 9rie este eBcomunicat de episcopul 9leBandriei decizie ce (a fi (alidat printr&un sinod local Criza arian marc"eaz debutul marilor contro(erse teologice$ care (or perista pe durata a 5 secole$ lsndu&ne ca motenire scrierile inspirate ale .rintilor bisericeti i formulele adoptate la /inoadele +cumenice Cauzele contro(ersei care a luat natere la 9leBandria$ capitala gndirii cretine$ poate prea cretinilor de astzi greu de in)eles$ numai c pentru cei din secolul al I3&lea teologia reprezenta 0o problem de (ia) i de moarte$ o indatorire spiritual$ o mrturisire a credin)ei lor$ o solu)ie poziti( la problemele lor de (ia)0 ,n aceste dispute care aparent pareau c se opreau asupra unor termeni i defini)ii abstracte$ participan)ii aprau i prote-au de fapt sensul concret i esen)ial al cretinismului$ care se rezuma ,n no)iunea de 0mntuire0 *e fapt mntuirea nu rezult dintr&un act magic$ implinit din eBterior$ ci depinde de gradul de acceptare i apropriere de ctre om al darului primit de la *umnezeu Deologia este eBpresia credin)ei %isericii ,n termenii ra)iunii$ prin lrgirea acesteia pn la dimensiunea #e(ela)iei$ prin punerea ei ,n acord cu e(iden)a ade(ratei credin)e Credin)a precede teologia i pentru aceasta este unica ra)iune care ne permite s (orbim despre o e(olu)ie teologic$ ca receptare$ eBplicare i precizare progresi( a plenitudinii originale a credin)ei +Bemplele lui 4rigen sau Dertulian ne arata c primele tentati(e de eBplicare au fost imperfecte i c"iar eretice 9ceasta ne permite s msurm intreaga dificultate ,n gsirea cu(intelor adec(ate pentru eBprimarea credin)ei 9 fost ne(oie de mai multe secole pentru remodelarea gndirii umane ,n spiritul cretinismului In secolul al II&lea$ 9pologe)ii$ aprtori ai credin)ei cretine ,n fa)a Imperiului i a societ)ii$ au incercat s eBplice credin)a ,n Dreime plecnd de la conceptul de 'ogos$ familiar filozofilor greci 8ristos$ ;iul lui *umnezeu$ este Cu(ntul Datlui$ prin care 9cesta a creat i mntuit lumea$ fiind legtura sa cu aceasta .rin >Cu(nt?$ noi Il recunoatem pe *umnezeu i ne unim cu +l .ericolul intr&o astfel de eBplica)ie )ine de faptul c ,n filozofia greaca$ conceptul de 'ogos$ poseda o natur 0instrumental0 'ogosul este intotdeauna un intermediar$ un principiu unificator$ fr a fi o instan) independent$ cu o eBisten) proprie ,n +(ang"elia dup Ioan$ 0Cu(ntul0$ este in)eles ,n spiritul i ,n lumina 3ec"iului Destament$ ca *umnezeu dinamic$ acti($ ori ,n concep)ia grecilor +l putea fi foarte uor considerat o 0calitate0 di(in sau o 0for)0 acordat omului Iisus pentru a se distinge de restul umanit)ii 9ltfel spus$ conceptul de 'ogos$ comun cretinismului i elenismului$ trebuia s se debaraseze de sensul 0cosmologic0 pe care&l poseda ,n filozofia greac :umai c 9pologetilor din secolul al II&lea le lipseau cu(intele filozofice necesare /crierile lor erau uneori confuze i pline de ambiguit)i: perfect ortodoBe pentru %iseric$ care le citea ,n termenii propriei credin)e$ ele puteau fi in)elese ,n eBterior ca identificnd pe Datl cu ;iul$ ,n sensul ,n care un om poate fi identificat cu ra)iunea sau gndirea sa Ce(a mai tarziu$ la inceputul secolului al III&lea apare ,n 4ccident$ ceea ce s&a numit 0monar"ianism0$ adic ,n()tura despre Dreime care apra 0monar"ia0 Datlui$ moti(at ,n acest demers de teama de a nu se indeprta de monoteismul original$ prin scandalul celor pentru care credin)a %isericii aprea ca o credin) ,n trei dumnezei 1onar"ianistii in()au c singur Datl era *umnezeuU cu pri(ire la ,n()tura despre Iisus 8ristos i cea despre *u"ul sfnt ei erau di(iza)i ,n dou grupe: unii spuneau c 8ristos era un om asupra cruia a cobort o for) di(in$ care a fcut din +l ;iul lui *umnezeu$ unindu&' sub o form deosebit cu DatlU al)ii considerau c Datl$ ;iul i *u"ul sfnt sunt trei 0moduri0 de manifestare ,n lume ale unicului *umnezeu$ descoperit mai inti ca Dat$ apoi ca ;iu i apoi ca *u" sfnt 9ceast doctrin a primit numele de modalism$ iar promotorul ei a fost un preot din #oma$ /abelius$ eBcomunicat de %iseric prin papa Calist *e la lupta impotri(a ereziilor au luat natere primele incercri ortodoBe de a 0descrie0 taina /fintei Dreimi i de a o eBprima intr&un limba- accesibil oamenilor ,n 4ccident acest fapt s&a materializat ,n teologia lui Dertulian$ inaintea trecerii lui la montanism$ iar ,n

4rient$ ,n opera lui 4rigen ,n ciuda eforturilor e(idente$ cei doi pctuiesc prin acelai defect: amndoi admit identificarea lui *umnezeu cu Datl$ ceea ce constituia sursa monar"ianismului @ndirea era ,nc ,n urma credin)ei$ cu(intele se do(edeau incapabile s eBprime o eBperient 9ceasta era situa)ia la apari)ia arianismului: insuficien)a limba-ului antrena o de(iere a gndirii i implicit a credin)ei$ denaturnd ade(rurile fundamentale ale re(ela)iei neo&testamentare ,n acest sens criza arian a pus capt acestor confuzii: ea a dat %isericii posibilitatea eBprimrii credin)ei sale ,n sfnta Dreime 9rie se inela pentru c el adopta o apropiere eBclusi( filozofic pentru rezol(area problemei teologice a Dreimii ,n cele dou ade(ruri esentiale din (ia)a cretin: unitatea lui umnezeu i mntuirea lumii prin /iul$ el (edea dou principii abstracte 1onoteist con(ins$ el nu era ,n sensul 3ec"iului Destament$ ci ,n spiritul monoteismului filozofic$ predominant ,n lumea elenistic +ra (orba despre recunoaterea Gnului$ acea unitate abstract de la baza oricrei eBis)ente$ principiu i instan)$ unificator al multiplului .entru 9rie$ *umnezeu este Gnul i nu poate eBista ,n +l multiplicitate: dac +l are un ;iu$ 9cesta fiind distinct de +l$ nu este *umnezeu C"iar dac ;iul /&a intrupat pentru mntuirea oamenilor$ +l nu este *umnezeu ,n sensul unic i absolut$ aa cum putem (orbi despre Datl 9rianismul era o ra)ionalizare a cretinismului$ care con(enea spiritului epocii printr&un monoteism strict .rima reac)ie impotri(a arianismului a fost o credin)a puternica$ care nu (edea cu oc"i buni pericolul distorsionrii principiilor sfinte ale %isericii 9rie a fost combtut c"iar de propriul episcop$ 9leBandru al 9leBandriei$ numai c ,n acele (remuri eBista o clas de 0intelectuali0 care aspirau la eBplicarea 0ra)ional0 a credin)ei$ deran-a)i de natura prea pu)in filozofic a ,n()turii %isericii +rezia arian le prea o interpretare 0modern0$ susceptibil s&o fac acceptabil pentru cercul oamenilor instrui)i *in pcate$ ceea ce la inceput prea o contro(ers localizata la 9leBandria$ se (a intinde pu)in cte pu)in ,n tot 4rientul 4rientul cretin a a(ut mult de suferit de pe urma acestor neintelegeri$ iar ,mpratul Constantin se (a "otri ,n cele din urm s inter(in personal pentru pstrarea ordinii i linitii ,n Imperiu :e putem imagina ce reprezenta acum pentru %iseric$ dup trei secole de persecu)ii$ con(ertirea ,mpratului !mpratul i Imperiul de(eneau deodat instrumentele pro(iden)iale ale !mpr)iei lui 8ristos C"iar dac nu a putut sesiza personal fondul contro(ersei teologice$ el a fost deosebit de afectat de noua disensiune aprut ,n snul %isericii *e aceea a con(ocat primul /inod +cumenic de la :iceea din anul 325$ unde dup lungi dezbateri ,n()tura lui 9rie a fost condamnat i s&a adoptat formula c ;iul lui *umnezeu este deofiin) cu Datl i deci$ din (eci cu +l 8otrrea dogmatic a acestui sinod a fost sintetizat ,n primele E articole ale /imbolului de credin) <Crezul=$ care sunt de atunci i pn astzi rostite ,n %iseric Dot cu acest priles&a incercat s se stabileasc i data srbtoriri !n(ierii *omnului$ care se )inea diferit ,n di(erse locuri ale Imperiului$ i s&a "otrt ca intreaga cretintate s srbtoreasc aceast zi ,n %ri!a du!inic dup luna plin$ care urmeaz ec"inoc)iului de prima(arU dac se intampla s coincid aceast zi cu .esc"ul <.atele= e(reilor <14 :issan&aproB E aprilie=$ atunci cretinii trebuiau s amne srbtorirea ,n *uminica urmatoare *up /inod$ ,n anul 32E$ Constantin a incearcat s&l readuc ,n %iseric pe 9rie i pe discipolii si$ +usebiu de :icomidia$ /ecundus de .tolemaida i Deognis de 1armarica <:iceea=$ dar s&a opus episcopul 9leBandru al 9leBandriei i apoi succesorul su$ 9tanasie 9cesta din urma (a fi c"iar eBilat la 9ugusta Dre(erorum Importan)a /inodului de la :iceea este legat ,n primul rnd de (ictoria 9de(rului !n compara)ie cu celelalte sinoade$ de la sinodul din :iceea nu ne&a par(enit nici un act sau protocol Jtim doar c arianismul a fost condamnat$ iar ,n formula Crezului$ a fost introdus precizarea asupra rela)iei dintre Datl i ;iul$ ,n care ;iul este consubstan)ial cu Datl <omousios=$ deci egal cu +l ,n dumnezeire C"iar dac aceast condamnare a arianismului a fost fr drept de apel$ termenul >omousios? a fost adeseori un prile- de scandal i de nein)elegeri ,n snul %isericii Confuzia (a marca cei 56 de ani care (or separa lucrrile primul /inod +cumenic de cel de&al doilea <3C1= Cauzele eBterne ale acestei crize )in mai mult de faptul c arienii nu (or depune armele nici dup condamnarea ,n()turii lor Intrigi subtile le (or permite s atrag de partea lor c"iar i pe reprezentan)ii puterii politice /tudiind mai atent semnifica)ia teologic a tulburrilor din aceast (reme$ (om (edea c secolul al I3&lea a a(ut un rol poziti($ demonstrnd ,n condi)ii dificile puterea final a ade(rului ,n (ia)a %isericii 1a-oritatea participan)ilor la /inodul de la :iceea au acceptat condamnarea lui 9rie$ care reprezenta o distorsionare e(ident a tradi)iei originale a %isericii$ dar a(eau dificult)i ,n ,n)elegerea termenului de consubstan)ial 9cest termen a fost propus lui Constantin de un mic grup de teologi 0lumina)i0$ care ,n)elegeau c o condamnare a lui 9rie era insuficient$ impunndu&se de fapt folosirea unui concept fr ec"i(oc .entru ma-oritatea episcopilor termenul era greu de inteles$ iar participarea lor la :iceea reprezenta condamnarea unei erezii C"iar dac sinodul s&a inc"eiat cu un succes$ Constantin a comis o greseal$ aceea a eBilrii lui 9rie i a pr)izanilor acestuia$ confundnd astfel -udecata %isericii cu cea a Cezarului 9cum (or inter(eni c)i(a episcopi$ prieteni ai lui 9rie$ ,n frunte cu +usebiu de :icomidia +i au acceptat "otrrile de la :iceea pentru c ma-oritatea participan)ilor erau impotri(a lui 9rie$ dar ateptau cu nerbdare ziua re(anei ,n aceste condi)ii cea mai eficient metod era intriga .rofitnd de indiferen)a celorlal)i episcopi fa) de formula poziti( adoptat la :iceea$ ei se (or concentra asupra grupului de teologi care ,n)elegea greutatea "otrrilor .rima (ictim care (a cdea (a fi +ustatie al 9ntio"iei$ pe care au reuit s&l discrediteze ,n oc"ii ,mpratului i s&l eBileze *up aceasta urmtoarele atacuri au fost indreptate impotri(a lui 9tanasie$ noul episcop al 9leBandriei$ principalul inspirator al termenului omousios <consubstan)ial= +Bilat de ,mprat$ 9tanasie (a trece ,n oc"ii acestuia drept un rebel Cursul nr.$ Cr! rile con0ertirii lui Constantin .e la sfritul sec al I3&lea$ ,n timpul pstoririi /f 9mbrozie$ episcopul 1ediolanului$ se (orbea despre o cltorie fcut de mama lui Constantin cel 1are$ /f +lena$ la 'ocurile /finte Cu acel prile- ea ar fi gsit i Crucea pe care a fost rstignit 1ntuitorul$ ingropat cu celelalte dou ale tl"arilor 'ocul eBact al descoperirii i&ar fi fost artat de un e(reu .entru a ti care este Crucea cea ade(rat a rstignirii 1ntuitorului$ /f +lena a fcut s se ating de ele de trei ori trupul unui tnr bolna( 9ceea care l&a (indecat a fost considerat Crucea lui Iisus 4 parte din cuiele Crucii au fost topite$ iar materialul utilizat la o casca de fier a ,mpratului precum i pentru frul calului /f +lena ar fi murit la Constantinopol pe la (rsta de C7 de ani$ corpul ei fiind aezat intr&un sarcofag de porfir i transportat la #oma 9stzi ,n 1uzeul 3aticanului se poate (edea un sarcofag de porfir atribuit /f +lena #e(enind la fiul su Constantin$ con(ertirea sa a fost un act de o importan) capitala .n atunci cretinii constituiau o minoritate ,n Imperiu i apar)ineau 1ai cu seam$ popula)iei modeste de la orae 9ristocra)ia senatorial era ,n marea ei ma-oritate pgn$ ,n afar$ poate$ de 9frica i +gipt

In aceste condi)ii ansele cretinilor de a a(ea un ,mprat dintre ei erau mici i fr un ,mprat cretin con(ertirea popula)iei ar fi fost ,nc mult (reme amnat .rin con(ertirea lui Constantin la cretinism s&au modificat i raporturile dintre %iseric i /tat /ocotindu&se slu-itorul lui *umnezeu$ responsabil ,n fa)a 'ui de buna rnduial ,n %iseric$ el nu a ezitat niciodat s inter(in ,n treburile acesteia ,n mod "otrtor cum a fost cazul cu con(ocarea /inodului de la :iceea +l a creat precedentul dup care numai ,mpratul putea s con(oace un /inod +cumenic$ iar %iserica a acceptat autoritatea sa fr discu)ie Politica intern a @!% ratului Constantin cel "are @ri-a deosebit pe care a manifestat&o Constantin pentru %iserica cretin $ strduindu&se s contribuie la asigurarea unittii sale$ pornea nu numai dintr&un adnc sentiment religios$ ci i din necesit)i practice$ politice +l era con(ins ca unit)ii Imperiului$ trebuie s&i corespund unitatea de credin)a 9prarea Imperiului$ ordinea i unitatea sa intern$ au fost )eluri urmrite ,n tot cursul (ie)ii sale de Constantin cel 1are .e plan administrati( i militar el a pstrat orientrile generale ale lui *iocle)ian <impr)irea Imperiului ,n peste 177 de pro(incii$ gu(ernate de conductori laici >praesides? i militari&>duces?$ apoi gruparea acestora ,n unit)i mai mari numite dioceze= *e aceea ,n literatura de specialitate toate acestea sunt cunoscute sub numele de reformele diocletiano&constantinopolitane Dot lui Constantin cel 1are i se atribuie i infiin)area intre anii 31C&326 a prefecturilor >praetorio?$ adic unit)i administrati(e mai mari dect diocezele 'a inceput au fost infiin)ate trei: a 4rientului$ care cuprindea tot 4rientul <9rmenia$ .alestina$ /iria i +giptul=$ 9sia 1ica i %alcaniiU a Italiei$ ,n care intra Italia i :ordul 9fricii <1auritania$ :umidia i 'ibia=U a @aliei$ cu /pania$ @alia$ %ritania i o parte buna a @ermaniei *up 326 au mai fost formate ,nc doua: prefectura Iliricului <partea de 3est a .en %alcanice= i prefectura 9fricii ,n 9pus$ desprins din cea a Italiei :umrul prefecturilor a (ariat$ iar la sfritul secolului al I3&lea <395= (or rmne stabile 4: Illiricum i 4rientul care (or apar)ine ,mpratului din #srit$ @alia i Italia$ sub conducerea ,mpratului de 9pus 'a conducerea prefecturii pretorio se afla un prefect pretorio$ iar o dioceza era condusa de un (icar In domeniul economic Constantin ia o serie de msuri cu scopul de a consolida procesul de stabilizare a preturilor$ ini)iat de *iocle)ian printr&un edict ,n anul 371$ iar ,n domeniul financiar emite moneda de aur cunoscut sub numele de aureu( sau (olidu($ ce (a rmne etalonul de sc"imb pentru lumea de atunci pn ,n (remea !mpra)ilor Comneni Dot Constantin (a emite i o moneda noua de argint <(ili0ua= i una de bronz <,olli(=$ care (or reprezenta banii obisnui)i folosi)i ,n afacerile curente In raporturile cu 'icinius$ Constantin a fost o (reme destul de apropiat cu att mai mult cu ct sora sa Constantina era so)ia acestuia Cu toate acestea raporturile dintre cei doi s&au deteriorat dup 327 Cauzele disensiunilor dintre ei sunt multiple$ dar una dintre cele mai importante a fost atitudinea dumnoas adoptat de 'icinius fa) de cretini Conflictul dintre cei doi (a atinge punctul maBim ,n anul 324$ cnd la C"r5sopolis$ lng Calcedon$ 'icinius este infrnt dup o lupt crancen rmas singur ,mprat ,n anul 324 peste tot Imperiul$ Constantin (a instaura monar"ia ereditar$ asigurat pn ,n 361 de fiii si 9stfel ia sfrit sistemul colegial de conducere instaurat de *iocletian Constantin cel 1are a murit ,n 33E$ fiind singurul dintre to)i !mpra)ii #omei care l&a preasla(it pe *umnezeu$ ,mpratul a toate Cursul nr. ( I!%eriul bizantin sub ur!a7ii lui Constantin cel "are Constantin cel 1are fondatorul Imperiului cretin oriental a lsat urmailor si ca principal sarcin aprarea lui impotri(a ereziilor i a in(aziilor barbare ,n plus$ la moartea sa$ Imperiul nu a(ea ,nc un 9ugustus desemnat ,n anul 335$ cu prile-ul srbtoririi a 37 de ani de domnie$ ,mpratul defunct a ,mpr)it Imperiul intre cei trei fii ai si i cei doi nepoti$ fr s fi indicat fiului cel mare$ Constantin al II&lea$ c ar a(ea drepturi deosebite :epo)ilor *almatius i 8anibalianus li s&a refuzat din start de ctre armat un rol politic 9stfel cei trei fra)i s&au ,ntlnit la 3iminacium$ ,n 1oesia /uperior i i&au ,mpr)it teritoriile motenite de la tatl lor astfel: Constantius al II&lea <33E&361= a a(ut mai ,nti 4rientul <9sia 1ica$ /iria$ .alestina$ +giptul= la care se adaug Dracia$ iar mai apoi tot Imperiul Constantin al II&lea <33E&347= primete 4ccidentul <%retania$ @alia$ /pania=$ iar Constans <33E&357=$ care a(ea numai 14 ani primete Italia$ 9frica i Ill5ricul 4riental Constans ,i fiBeaza mai ,nti capitala la /irmium$ iar mai trziu la #oma Cucerind :ordul Italiei$ Constantius al II&lea i Constans domnesc fiecare ,n buna ,n)elegere$ cu toate c intre ei eBistau deosebiri de credin)$ Constans fiind ortodoB iar Constantius al II&lea arian *orin)a de a scpa de sub tutela fratelui su$ Constantin al II&lea$ il (a determina pe Constans s declaneze un rzboi fratricid$ soldat cu moartea celui din urma ,n anul 357 #mas singur ,mprat Constantius al II&lea are de fcut fa) unor situa)ii delicate de natur politic i militar$ att ,n 4ccident ct i ,n 4rient Incepnd cu anul 33C$ cnd /apor al II&lea asediaz cetatea :isibis$ conflictul cu perii (a fi practic permanent pn ,n 357 ,n ceea ce pri(ete situa)ia Imperiului la *unrea de Fos$ putem spune c sub Constantius al II&lea este con)inuat politica dus de *iocle)ian i de Constantin cel 1are +l instaleaz noi trupe ,n /c5t"ia 1inor cum ar fi milites primi Constantiniani$ la :o(iodunum ,n aceast perioad a fost reno(at cetatea Capida(a$ iar Constantiniana$ ora de pe malul 1arii :egre$ la : *e 8istria$ pare s fi fost refcut tot acum 4 important inscrip)ie descoperit pe teritoriul cet)ii Droesmis$ ne d amnunte interesante cu pri(ire la msurile suplimentare intreprinse de Constantius pentru paza acestor locuri de grani)a 1sura se impunea pentru a face fa) go)ilor$ care adesea n(leau dincolo de flu(iu$ treceau *unrea pe furi$ prime-duind (ia)a panica a locuitorilor din aceasta zon .e plan religios$ Constantius al II&lea a con)inuat s spri-ine acti( cretinismul$ dar spre deosebire de tatl su el a fost adeptul arianismului +l a cutat s promo(eze aceast erezie$ reuind ctre sfritul domniei s&o impun ca doctrin oficial a Imperiului .rin faptul c a incercat s impun o linie de conduit fa(orabil arienilor$ mul)i l&au considerat inter(en)ionist$ fiind c"iar asimilat cu 0primul caz de cezaro&papism0 Cearta dintre niceeni i arieni (a con)inua$ sfntul 9tanasie reintors din eBil ,n 33C fiind ne(oit s fac fa) reac)iei (iolente a arienilor 9cetia din urm se (or ,mpr)i tot acum ,n dou grupe: semiarienii$ care admiteau numai o asemnare intre ;iul i Datl$ numi)i eu(ebieni deoarece il a(eau ,n frunte pe +usebiu de :icomidia i arieni radicali$ sau eunomieni$ de la numele conducatorului lor +unomiuU acetia din urm considerau c intre Datl i ;iul eBist o deosebire fundamental$ de substan) .rin "otrrea ,mpratului$ /f 9tanasie este alungat iar ,n locul su este pus @rigorie 9tanasie fuge ,n Italia$ unde cere a-utorul papei Iulius$ care il gsete ne(ino(at <347= ,n 4rient$ episcopii )in mai multe sinoade$ ,n care se incearc alctuirea unui Crez propriu ,n 4ccident$ papa il con(inge pe Constans s fac presiuni asupra fratelui sau Constantius al II&lea$ pentru a fi con(ocat un sinod care s discute cazul lui 9tanasie ,n 342 sau 343 are loc un sinod la /ardica </ofia=$ la care particip i 9tanasie *in cauza neintelegerilor reprezenta)ii celor dou pr)i a Imperiului se adun separat 4ccidentalii il declar pe 9tanasie ne(ino(at$ iar orientalii dup mai multe edinte se mut la

9drianopol$ unde il condamn pe 9tanasie i alctuiesc un nou Crez 'a moartea lui @rigorie ,n 345$ sub presiunea fratelui su$ Constantius permite lui 9tanasie s&i ocupe scaunul din 9leBandria *in pcate lucrurilor nu se (or opri aiciU ,n urma sinodului de la #imini din 356 cu episcopii occidentali$ Constantius al II&lea il (a eBila pe 9tanasie pentru a treia oar Dot sub presiunea lui Constantius al II&lea$ la un alt sinod de la /eleucia din .alestina$ se (a adopta ca formula de credin)a oficial arianismul In ceea ce pri(ete atitudinea fa) de pgnism putem spune c succesorii lui Constantin cel 1are au fost mai degrab defa(orabili$ dar msurile lor au fost de multe ori lipsite de coeren) 4 lege din (remea lui Constant din 341 pre(edea abolirea supersti)iilor i a sacrificiilor$ fr a fi (orba aici de o interdic)ie absolut a tuturor cultelor pgneU era (orba probabil de o reinnoire a pre(ederilor din (remea lui Constantin cel 1are pri(ind sacrificiile sngeroase i alte practici pgne Constatius al II&lea moare ,n 361 intr&o lupt cu (rul sau Iulian$ cel care ii (a fi succesor Iulian A%ostatul D$*16$*$E Iulian 9postatul era fiul lui Iulius Constantius Crispus <frate (itreg cu Constantin ll=$ primind o educa)ie cretin aleas *in pcate ,n 351 se con(erteste ,n secret la pgnism i frec(enteaz pe unii filozofi din 9sia 1ica *e asemenea se simte atras de taumaturgul 1aBimus din +fes$ care l&a ,n()t cum s comunice cu zeii Con(ertirea sa la pgnism$ de unde ,i (a lua i numele de 09postatul0$ pare s fi fost determinat de a(ersiunea pe care o a(ea fa) de Constantius$ cel care omorase mai mul)i membri ai familiei sale$ apoi imaginea negati( oferit de disputele teologice /tudiile sale literare i filozofice la 1arcellum ,n Capadocia <unde fusese eBilat dup masacrarea fmiliei sale= iar apoi la +fes i 9tena$ l&au condus ctre o form de religiozitate particular dominat de neo&platonism particularismul acestei alegeri consta intr&o filozofie de tip spiritual$ o apropiere de mistere realizndu&se prin ritualuri secrete$ practici magice$ prin care era in(ocat puterea zeilor i a demonilor pe pmnt i ,n sufletele celor ini)ia)i *e asemenea$ credin)a lui Iulian era sincretist$ amestecnd elemente preluate din oracolele caldeene$ cu religiile orientale i misterele$ mitologie clasic cu orfism$ doctrinele lui .itagora cu cele ale lui .laton Deologia sa pe care o putem califica de tip gnostic&pgn$ a(ea pronun)ate caractere monoteiste$ fiind apropiat mai degrab de cretinism dect de pgnismul clasic: Iulian il (enera pe Heus <tatal=$ pe 8elios <fiul asemenea Datlui$ mediator intre ideea binelui i crea)ie= i un al treilea ipostas$ mama zeilor$ o fecioara nscut fr mam *up ce ,n noiembrie 361 este desemnat succesorul lui Constan)ius al II&lea$ Iulian a incearcat s restaureze pgnismul ,n acest sens ,i asum ,n mod deplin titlul de >pontifeB maBimus? anulnd msurile luate anterior impotri(a religiei tradi)ionale$ desc"iznd templele i oblignd pe cretini la restituirea cladirilor i materialelor care le fuseser oferite dup confiscarea acestora de la pgni 1surilor de restituire$ Iulian a adugat o serie de fa(oruri: dona)ii de bani pentru construc)ia i repararea templelor$ scutiri fiscale pentru oraele ma-oritar pgne$ anga-area preferen)iala a func)ionarilor pgni Ceea ce urmrea Iulian era o reform religioas i moral$ inspirat ,n bun parte tot din cretinism 9stfel incearca mai ,nti s reformeze clerul pgn$ instituind ,n fiecare pro(incie un fel de ef al preo)ilor$ care asemenea episcopului mitropolitan supra(eg"ea acti(itatea celor subordona)i 9cest cler beneficia de cantit)i anuale de gru i de (in$ iar surplusul trebuia ,mpr)it sracilor Iulian impunea preo)ilor pgni i o serie de datorii cultuale: in()area cntrilor$ rugaciunea de trei ori pe zi$ postul$ studiul filozofilor recomanda)i <erau eBceptati +picur i scepticii=$ interdic)ia citirii romanelor Cei care nu respectau aceste recomndari riscau eBcluderea din cler ;a) de cretinism Iulian afia o orecare toleran) contrazis ,ns de msurile pe care le (a lua 9titudinea sa a fost mereu inso)it de suprimarea unor "otrri luate ,n (remea lui Constantin cel 1are: amenzi mari erau date comunit)ilor cretine care distruseser templele pgne$ li se interzice cretinilor eBercitarea meseriei de profesor$ iar ,n ultimele luni de domnie Iulian eBclude pe cretini din func)iile importante ale /tatului i nu le mai permite s s(resca inmormntri ,n timpul zilei 'a inceputul anului 363 Iulian a permis e(reilor reconstruirea templului din Ierusalim$ ini)iati( euat ,n urma unui cutremur de pmnt Consecin)ele acestui demers au fost gra(e pentru e(rei$ carora li s&a reproat ulterior alian)a cu un ,mprat anticretin 4stilitatea lui Iulian fa) de cretini mai poate fi obser(at i din propria lucrare polemic intitulat >!mpotri(a galileenilor? .olitica anticretin a lui Iulian a fcut numeroase (ictime printre cretini: mul)i episcopi au fost eBila)i$ au fost distruse biserici <la .anias$ la *amasc$ ,n /amaria= unii episcopi au fost masacrati iar ,n *obrogea /f +milian a fost martirizat la 1C iulie 362 ,n localitatea *urostorum </ilistra= Campania militar impotri(a perilor din prima(ara anului 363$ ar fi trebuit s reprezinte ,n (iziunea lui Iulian$ o prob ca zeii pgni ii sus)in pe adoratori .n la urm totul s&a inc"eiat cu un dezastru$ sanc)ionat prin pierderea pro(inciilor orientale ale Imperiului .e 26 iunie 363$ ,n timpul unor tratati(e cu perii$ Iulian este asasinat$ iar odat cu moartea sa se punea cpat unei scurte perioade de reconsiderare a cretinismului ,n Imperiu <alens D$*(6$+,E Drecerea de la domnia lui Iulian la cea a lui 3alens a fost fcut de ,mpratul Io(ian$ cretin care a domnit foarte pu)in <363&364=$ gsindu&i sfritul ,n @alia ,n ceea ce&l pri(ete pe 3alens <364&3EC= a a(ut de luptat impotri(a go)ilor la *unrea de Fos *e fapt$ dup moartea lui Io(ian$ go)ii s&au amestecat ,n luptele interne pentru ocuparea tronului de la Constantinopol$ sus)inndu&l pe .rocopiu$ considerat singurul descendent al lui Constantin cel 1are .n la urm in(ingtorul a fost 3alens care organizeaz imediat o eBpedi)ie de pedepsire a go)ilor nord&dunreni .entru aceasta i stabileste cartierul general la 1arcianopolis$ de unde intreprinde intre anii 36E&369$ eBpedi)ii ,n stnga *unrii .rima campanie a inceput ,n 1untenia$ ,mpratul trecnd *unrea pe un pod de (ase i urmrindu&i pe go)i pn ,n muntii %uzului$ dar fr s poarte o lupt decisi( *in discursul )inut de retorul D"emistios la 2C martie 36C$ cu prile-ul a 5 ani de domnie$ rezult c la :ord de *unre erau cunoscute cele dou edicte date ,n 362$ primul impunnd ,n cazul numirii unui profesor aprobarea autorit)ilor imperiale locale$ iar al doilea interzicnd cretinilor s mai predea ,n coli Dot de aici aflam o serie de informa)ii interesante i despre istoria *obrogei 9stfel$ popula)ia de aici se arata nerbdtoare pentru ca ,mpratul s restaureze linitea i pacea la *unre *e aceea 3alens dorete s reia ,n 36C campania impotri(a go)ilor$ dar este impiedicat de inunda)iile pro(ocate de flu(iu 9rmata sa rmne toat (ara la 3icus Carporum <satul Carpilor=$ probabil ,n apropiere de 8ro(a <Carsium=$ singurul (ad din zona *urostorum i :o(iodunum eBpedi)ia este reluata ,n 369$ dar de data aceasta ,n : /c5tiei 1inor$ ,n regiunea dintre Carpa)i i :istru 9tanaric"$ conducatorul go)ilor$ este silit s cear pacea$ ale crei condi)ii sunt discutate ,n 369 Condi)iile pcii sunt fa(orabile romanilor$ barbarii lundu&i obliga)ia de a nu mai trece ,n Imperiu$ stabilindu&se pentru sc"imburile comerciale dou puncte de grani): Constantiniana *ap"ne i :o(iodunum *e asemenea lui 9tanaric" i se cerea s nu&i mai persecute pe cretinii auto"toni sau go)i$ afla)i ,n stpnirea sa ,n aceast perioad (or fi construite dou fortare)e cunoscute dup nume$ fr sa fi fost identificate i pe teren: 3alentiniana$ de la numele fratelui

lui 3alens$ i @ra)iana$ dup numele nepotului su @ra)ian 9tanaric" nu a respectat toate pre(ederile pcii inc"eiate ,n 369$ prigoana impotri(a cretinilor fiind indrepat att ctre popula)ia auto"ton ct i asupra go)ilor Cretinismul fusese predicat ,n stnga *unrii de misionarii trimii de autorit)ile bisericeti din /c5t"ia 1inor$ dar i din Capadocia prin gri-a /f 3asile cel 1are 9stfel religia cretin prinsese rdcini adnci att printre auto"toni$ ct i ,n rndul go)ilor 1isiunea ortodoB eBercitat ,n stnga *unrii a fost deosebit de acti( i a dus la instaurarea unei organizri temeinice cu paro"ii ,n sate i cet)i$ cu popula)ie miBt: auto"ton i got ,n fruntea acestor paro"ii erau desigur preo)ii$ protopopii i binein)eles episcopii *intre acetia din urma cunoatem pn acum urmatoarele nume: Deofil$ Glfila <apostolul go)ilor$ botezat ,n rit arian de episcopul +usebiu de :icomidia$ cel care traduce %iblia ,n limba germana ,n 357=$ @odas sau /il(anus Doate paro"iile dimpreun cu preo)ii lor i cu episcopii formau asa&numita 0%iseric a lui *umnezeu0 care se afla ,n )ara go)ilor Ditulatura ei era: 0%iserica lui *umnezeu i a tuturor paro"iilor /fintei %iserici 4rtodoBe din Capadocia0$ condus ,n (remea aceea de /f 3asile cel 1are 'a 0construirea0 acestei %iserici a contribuit ,n mod deosebit /a(a @otul$ misionar cretin din Capadocia$ care a suferit martiriul ,n anul 3E2$ cu ocazia persecu)iei dezln)uite de 9tanaric" *in 9ctul martiric al sfntului /a(a$ ca i din acti(itatea cunoscut a episcopilor men)iona)i mai sus$ deducem c %iserica eBistent ,n regiunea dominat de go)i$ a(ea edificii de cult <bazilici= i a acti(at pentru rspndirea cretinismului ,n masa auto"tonilor i a barbarilor .acea din 369 cu go)ii nu a a(ut consecin)e durabile$ deoarece ptrunderea "unilor ,n 3E5&3E6 ,n regiunile nord&dunrene a tulburat ec"ilibrul care se stabilise$ oblignd popula)iile germanice s se deplaseze spre sud 9tacat de "uni ,n regiunile :istrului$ 9tanaric" se (a retrage spre /iret i 1un)ii Carpa)i$ unde (a incerca s&i organizeze rezisten)a +ste foare probabil ca ,n aceast perioad s fi fost construit antul de aprare impotri(a "unilor$ intre /iret i .rut$ ,n dreptul localit)ii /toicani <-ud @ala)i= :esiguran)a creat de deplasarea "unilor$ precum i o serie de nein)elegeri aprute intre 9tanaric" i unii principi go)i precum ;rit"rigen sau 9la(i($ ii (a determina pe acetia din urm s cear ,mpratului 3alens permisiunea de a imigra ,n Imperiu$ promitnd ,n sc"imb s de(in cretini i s apere pro(inciile *unrene impotri(a unor atacuri 3alens a consimtit la aceasta$ dar aflndu&se ,n 4rient$ unde lupta cu perii$ nu a putut controla indeaproape modul ,n care se desfaura ,n)elegerea @o)ii trec *unrea pe la *urostorum$ dar administra)ia roman$ ,n special conductorii diocezei Dracia$ 'ucinus i 1aBimus$ nu le&au asigurat "rana necesar pn cnd acetia trebuiau aeza)i ,n calitate de coloni 1ai mult dect att au fost i infometa)i$ pentru a supra(ie)ui fiind ne(oi)i s&i (nd obiectele de pret i copiii ca scla(i ,n mod firesc go)ii aflati de-a ,n Imperiu se (or re(olta$ a(nd de partea lor i pe cei de dincolo de *unre 9rmatele romane (or fi infrnte$ iar mai multe pro(incii (or fi de(astate .resat pe de&o parte de popula)ia roman$ iar pe de alta de ra(agiile barbarilor$ 3alens se (a anga-a intr&o lupta direct$ soldat ,ns cu infrngerea sa la 9drianopol ,n 3EC *ezastrul din acest an (a a(ea consecin)e gra(e pentru Imperiu: de acum incolo go)ii (or rmne pentru totdeauna ,n grani)ele Imperiului$ se (or amesteca ,n treburile sale interne$ detinnd o pondere de care conducerea de la Constantinopol (a trebui s )in seama ,n %tlia de la 9drianopol moare i 3alens$ ars probabil de (iu intr&o cas ,n care se retrsese pentru a&i lega rnile Politica religioas @n I!%eriu de la Iulian A%ostatul %>n @n 0re!ea lui Teodosie I cel "are /uccesorii imedia)i ai lui Iulian 9postatul$ nu re(in ,n intregime la politica religioas dus de predecesorii lor Io(ian a crui domnie a fost efemer$ era cretin$ el abrognd o serie de msuri discriminatorii$ cum ar fi interdic)ia de a in()a i a restitui %isericii o serie de pri(ilegii !ns el nu s&a anga-at ,n luptele interne ale %isericii$ rmnnd c"iar tolerant fa) de pgnism$ limitandu&se numai la interzicerea supersti)iilor Cei care i&au succedat lui Io(ian$ 3alentinian I <364&3E5= ,n 4ccident i 3alens <364&3EC= ,n 4rient$ au fost cretini$ politica lor religioas fiind marcat de o atitudine fa(orabil cretinilor Cte(a din legile date acum$ tind s pre(in unele eBcese: limitarea intrrii ,n cler$ nu eBagereaz cu pri(ilegiile acordate cleruluiU ,n plus$ 3alentinian se ab)ine ,n 4ccident de la inter(en)ia puterii seculare ,n problemele interne ale %isericii$ declarnd ca acestea trebuie rezol(ate de episcopi .olitica celor doi !mpra)i fa) de pgnism a fost relati( tolerant Gna din primele legi date acum i reinnoit ,n 3E7$ men)inea libertatea de cult /acrificiile nocturne erau interzise ,nc din 364 $ mai degrab din teama fa) de magie dect din ostilitate fa) de pgnism$ dar prin inter(en)ia proconsulului 9"aiei$ 3alentinian$ misterele lui +leusis (or fi autorizate :u trebuie eBagerata nici toleran) lui 3alentinian fa) de cretini: una din legile sale inscris mai trziu intr&un capitol consacrat cretinismului din CodeBul lui Deodosie al II&lea$ interzicea folosirea solda)ilor pentru paza templelor pgne$ inclusi( a templelor unde era celebrat cultul public 9cest lucru atest o atitudine discriminatorie bazat pe criterii religioase din partea /tatului In pri(in)a lui 3alens$ acesta (a fa(oriza pe arieni$ atitudine determinat de faptul ca fusese botezat de un arian moderat$ episcopul +udoBius *e aceea arianismul se (a rspndi ,n rndul popula)iilor germane din stnga *unrii i c"iar din interiorul Imperiului$ pro(ocnd mari tulburri ,n rndul autorit)ilor bisericeti i a popula)iei cretine Incepnd cu anul 365 foarte mul)i episcopi (or fi alunga)i de pe scaunele lor ,n atitudinea sa 3alens nu (a a(ea succesul scontat$ pentru ca att ,n 9pus ct i ,n #srit traiau mari personalit)i cum au fost .rin)ii Capadocieni$ intre care s&a distins 3asile cel 1are <episcop intre 3E7&3E9=$ 1eletie al 9ntio"iei$ 9tanasie <W3E3=$ fratele i succesorul sau .etru al 9leBandriei ,n 9pus trebuie amintiti papa *amasus i /f 9mbrozie al 1ediolanumului 3alens a incercat s&i impun politica sa ariana i ,n *obrogea$ unde pstorea ,n acea (reme episcopul %retanion <srbtorit ,n calendarul ortodoB la 25 ianuarie=$ atunci cnd 3alens se afla ,n *obrogea cu prile-ul campaniilor sale impotri(a go)ilor i a (rut s&l determine pe %retanion s treac la arianism ,n Istoria bisericeasc$ /ozomen ne relateaz acest e(eniment$ spunnd c ,mpratul a intrat ,n biseric i l&a indemnat pe %retanion s se uneasc cu arienii +piscopul de la Domis i&a sus)inut cu mult cura- punctul su de (edere cu pri(ire la ,n()tura /inodului I +cumenic de la :iceea$ iar poporul l&a inso)it 9frontul adus ,mpratului prin acest atitudine a atras dup sine eBilarea lui %retanion$ iar %iserica din Domis a rmas astfel fidel 4rtodoBiei ,n 4ccident$ dup moartea lui 3alentinian I a urmat fiul su @ra)ian <3E5&3EC=$ un cretin pios c"iar 0prea credincios dect ar fi trebuit pentru un ef de /tat0 aa cum afirm #ufin ,n Istoria bisericeasc .olitica sa religioas este ,n primii ani de domnie asemntoare celei duse de tatl su +l confirma faptul c problemele de ordin bisericesc trebuie rezol(ate de episcopi$ dar impune -udecarea preo)ilor implicati ,n crime$ de ctre magistra)i ci(ili ,n urma cererii formulate de papa *amasus <3EC= la un sinod local )inut la #oma$ ,mpratul accepta ca /tatul s se ingri-easc de punerea ,n aplicare a "otrrilor luate de sinoade <eBpulzarea episcopilor depui din scaun=

17

Interesant pare i edictul formulat de @ra)ian$ prin care era permis 0libertatea de a se inela0 <securitas erroris "umani= 9cest edict impus cu siguran) de ctre arieni ,n timpul unei scurte (izite intreprinse de ,mprat la /irmium$ (a fi aplicabil pentru o perioad scurt Dulburrile pro(ocate de arianism ,n perioada de dup moartea lui Cosntantin cel 1are$ au scos la lumin intreaga compleBitate a noii situa)ii ,n care se gsea %iserica ,n raport cu lumea 9desea (ictoria risca s se transforme ,n infrngere$ iar sfritul unor persecu)ii ,n dependen) fa) de autorit)i 9desea suntem foarte sensibili la riscul pe care il poate a(ea colaborarea eBcesi(a a %isericii cu /tatul *urerea unor perioade sumbre din istorie ne determin s (edem cu oc"i buni i obiecti(itate un proces deosebit de compleB: implicarea %isericii ,n lume .rin aceasta nu ,n)elegem un particularism aparte al rela)iei dintre %iseric i /tat$ nici adop)ia formal de ctre societate a unor ceremonii$ simboluri sau rituri cretine$ ci o profund transformare a spiritului uman$ care are loc la adpostul acestui proces$ transformare greu de sesizat$ dar deosebit de important prin consecin)e +ste (orba de includerea ,n spiritul i constiin)a uman a lui Iisus *up Constantin$ cretinismul de(ine cu ade(rat destinul lumii$ aceasta fiind i importan)a deosebita a acestei perioade .rima impresie lasat de secolul al I3&lea este aceea a unei con(ertiri rmas 0nominal0 ,n aparen)$ att pe timpul lui Constantin ct i a urmailor acestuia au loc foarte multe contro(erse legate de cretinismU ,n acelai timp biserici splendide sunt ridicate ,n orae$ sunt oficiate cu mult solemnitate slu-be$ (emintele liturgice sunt confec)ionate din aur i pietre pre)ioase Intrebarea pe care ne&o punem este urmtoarea: putem obser(a o reinnoire moral sau cretinismul a influen)at pur i simplu legile$ obiceiurile i principiile /tatului care l&a adoptatX Constantin a decretat *uminica zi de odi"n$ a scutit de impozite %iserica i clerul$ a acordat putere -udiciar episcopilor$ a prote-at familia *in pcate o parte a acestei legisla)ii 0cretine0 tindea s acorde pri(ilegii %isericii$ iar pentru a umaniza un pic (ia)a era pstrata linia dreptului roman ,n orice caz nu obser(am acum o anumit criz de constiin) 9u fost ,n secolul al I3&lea domenii ,n care s&a inregistrat c"iar o cretere a ser(ilismului omului fa) de /tat Fudecnd aceast perioad suntem tenta)i s o facem ,n raport cu problemele pe care cretinismul le are astzi #aportul dintre %iserica i /tat$ problemele de cultur sau societate au e(oluat mult$ astfel inct trebuie s )inem cont de o cretere dificil$ ,n care idealul cretin nu a fost att de usor de impus .rimul obstacol al %isericii din acesta perioad nu era nici imperfe)iunea particular$ sau a /tatului i societ)ii$ ci pgnismul :u putem -udeca ,n mod corect realizarile din acest epoc fr a ,n)elege natura luptei .gnismul il reprezentam de obicei ca pe un cult adus idolilor$ iar (ictoria %isericii pare ce(a simplu i firesc 'ucrurile sunt ,ns ce(a mai complicate ,n spatele adorrii idolilor se ascund mentalit)i specifice i coerente$ un ansamblu de idei i credin)e profund inrdcinate ,n oameni$ care nu erau usor de eliminat i care nu au disprut nici pn astzi Intr&un mod foarte general am putea descrie acest (iziune a lumii ca fiind legat de tendin)a omului de a se lasa supus uneori ira)ionalului din natur 9cesta ar conduce 0destinul0 pmntului i al celor care locuiesc pe el$ omul prin aceast fragilitate a-ungnd la un cult dominat de sacrificii .n la un oarecare punct omul poate a-unge s domine aceste for)e cu a-utorul magiei$ dar nu reuete s le cunoasc pn la capt 9titudinea fa) de lume este dominat de teama$ de un sentiment al dependen)ei fa) de anumite for)e misterioase: omul le poate in(oca$ dar nu le poate face inteligibile Cretinismul (edea ,n pgnism o mare minciun$ o minciun la adresa lui *umnezeu: el se (a concentra acum asupra luptei impotri(a pgnismului +ra (orba de o lupta pentru sufletul uman$ pentru eliberarea sa din iadul care&i otr(ea contiin)a i (ia)a ,n lumina acestui conflict ,n)elegem mai bine ceea ce suntem tenta)i s numim astzi un compromis cu lumea .e (remea persecu)iilor$ micul grup de cretini era prin lege eBclus din (ia)a public urmaii lui 8ristos nu puteau a(ea un rol acti( ,n lume$ ci numai de a&' marturisi pe *omnul prin cu(inte i snge odat cu edictul de la 1ilan lucrurile se sc"imb ,n mod radical: tot mai mul)i oameni (in la biserici$ %iserica fiind plasat ,n centrul (ie)ii Imperiului 1arturia martirilor a demonstrat inseparabilitatea religiei cretine de (ia)$ afirmnd c omul apar)ine !mpr)iei lui 8ristos /ensul mesa-ului cretin era ca !mpr)ia lui *umnezeu s&a apropiat odat cu intruparea lui 8ristos$ de(enind inceput al unei (ie)i noi ,n lume ,n lumina acestei !mpr)ii nimic ,n lume nu mai putea pretinde pe (iitor c reprezent o (aloare absolut: nici /tatul$ nici cultura sau familia Dotul era subordonat unicului *omn *e aici i refuzul cretin de a acorda ,mpratului apelati(ul de 0*omn0 !mpratul plasase Imperiul su sub aceast protec)ie i se pregatea s fie sanc)ionat acum de %iseric i nu de idoli$ aa cum o fcuse mai inainte .utea %iserica s se esc"i(eze de la o astfel de sarcinaX :u$ ,n msura ,n care folosind termenii sfntului 9tanasie$ afirma: 0Crucea nu a fost un dezastru pentru creatura$ ci tmduire0 9bolirea pgnismului insemna nu numai inlturarea idolilor i a cultului acestora$ ci i etaneizarea ne(oii care "rnise aceast necesitate .entru aceasta era ne(oie de un sens autentic dat (ie)ii$ iar e(entualele analogii intre cretinism i anumite forme pgne nu trebuie s ne mire cretinismul a adoptat i asimilat c"iar unele forme ale religiei pgne$ pentru ca inten)ia sa era de a completa cu sensuri noi i autentice toate formele acestei lumi %iserica nu a negat legtura sa cu religiile naturale$ ci din primele (eacuri a conferit acestei rela)ii semnifica)ia contrar pe care istoricii moderni ar fi dorit s&o (ad +i eBplic totul prin 0,mprumut0 sau 0influen)e0$ ,n timp ce %iserica prin gura lui Dertulian a afirmat ,ntotdeauna c 0sufletul uman este natural cretin0 ,n consecin) religiile naturale i pgnismul nu erau dect distorsiuni a ceea ce prin natur era ade(rat i bun .rin acceptarea unor forme preeBistente %iserica nu fcea altce(a dect s restituie lui *umnezeu ceea ce&i apar)inea$ restaurnd totodat 0imaginea czut0 a umanit)ii *e aceea ar trebui s ne ,ntrebm mai degrab ce sens a dat %iserica formelor particulare pe care le&a adoptat *in acest punct de (edere$ ar"itectura sacr$ care cunoate o dez(oltare deosebit odat cu Constantin cel 1are este un eBemplu interesant *ac ,n perioada persecu)iilor %iserica nu a(ea cldiri speciale pentru cult$ aceasta se datora faptului c era impiedicat s aib +ra (orba ,n aceast reac)ie i de opozi)ia cretinilor fa) de doua atitudini religioase reprezentate pe de&o parte de raportul e(reilor cu Demplul lor din Ierusalim$ iar pe de alta de func)ia pe care o a(ea Demplu la pgni .entru acetia din urm$ templul era un "abitaclu sacru al di(init)ii$ dar sacru este diametral opus profanului !n interiorul Demplului puteau fi aduse sacrificii pentru oameni pentru a se concilia cu di(initatea$ dar ,n afar lumea rmnea profan i ,ndeprtat de *umnezeu 3estea cea noua adus de cretinism const intr&o sc"imbare de atitudine: de acum *umnezeu a ales pentru templu pe om$ +l nelocuind ,n 0templele fcute de mna omeneasc0 <I Corinteni 3I$ 19= 9stfel opozi)ia dintre sacru i profan era surmontat$ pentru c 8ristos s&a intrupat$ pentru a&l sfin)i pe om i (ia)a$ pentru a&l uni cu *umnezeu Demplul cel nou erau cretinii$iar adunarea lor era %iserica :u mai era ca altdat un 0templu fcut de mna omeneasc0$ ci *u"ul /fnt fcea din om$ prin unire cu ceilal)i fra)i ai si$ un templu (iu 'ocul unde se adunau cretinii era sfnt$ iar aceast sfin)enie se putea rspndi ,n intreaga lume cretinii incep s&i construiasc templele lor$ iar aceast lucrare de(ine incepnd cu Constantin una din principalele manifestri ale (ie)ii bisericeti ;orma principal a templelor cretine a fost ,n sec al I3&lea cea basilical$ ori acesta a(ea la origine un edificiu profan$ destinat adunrilor numeroase$ de genul tribunalelor$ pietelor sau reuniunilor publice 9ceasta insemna c prin construirea propriilor temple$ cretinii respingeau deliberat att

11

modelul Demplului din Ierusalim$ ct i pe cel al templului pgn Demplul cretin era supus ,n intregime (iziunii %isericii ca o adunare a cretinilor +l are ,n centru o mas pentru s(rirea +u"aristiei$ care transforma aceast adunare ,n %iserica$ care ii uneste pe cretini$ de(enind templu al Drupului lui 8ristos 9stfel eBisten)a templelor cretine nu aducea nici o sc"imbare de fond %isericii$ dar ii conferea templului o semnificatie noua *up edictul de la 1ilan$ templul cretin incet de a mai fi un loc de ,ntlnire semi&clandestin$ de(enind centrul intregii (ie)i religioase din cetate odat cu inaugurarea Constantinopolului$ Constantin punea bazele unui urbanism cretin$ care (a ser(i drept referin) pentru tot +(ul 1ediu cretin %iserica (a incorona prin cupola ei intreaga cetate$ prote-nd&o cu umbra ei$ iar Constantinopolul (a de(eni centrul cretin al Imperiului Dot acum o nou legtur 0fizic0 se stabilea intre %iseric i lume ,n fiecare ora martirul local este considerat drept 0/fntul .atron0 al cet)ii$ iar rugciunea din %iserica 0pentru to)i i pentru toate0 (a fi considerat pentru acest spa)iu precis %iserica i cultul ei de(enea principala form de predicare a cretinismului intr&o lume ,nc pe -umatate pgna$ coala noii societ)i cretine #spunznd ne(oilor acestei lumi$ asumnd&i func)ia de altdat a pgnismului$ %iserica plasa imaginea lui 8ristos ,n centrul lumii /anctificarea timpului$ a naturii$ a (ie)ii$ ferma con(ingere c 0prin Cruce am fost (indeca)i0$ iat sensul care uneori a fost considerat drept un 0compromis0 progresi( al %isericii cu lumea +l trebuie msurat ,n func)ie de inspira)ia sa initial i nu ,n raport cu unele distorsiuni sau inadec(ri aprute pe parcurs /tatul eBercita c"iar presiuni asupra %isericii$ episcopii artndu&se adesea ser(ili .n la urm ,ns cei sl(i)i de %iserica au rmas 9tanasie cel 1are sau 3asile cel 1are i nu +usebiu de :icomidiaU /tatul se (a supune ade(rului lor .entru prima dat principiul ade(rului obiecti($ independent de orice alt lucru din lume era pus deasupra oricrei autorit)i ,n disputele de cu(inte se (a forma contiin)a omului modern: credin)a sa ,n ra)iune i libertate$ capacitatea sa de a infrunta fr team realitatea aa cum este$ pentru c ade(rul este deasupra realit)ii ,n secolul al I3&lea are loc o reconciliere cu lumea$ o acceptare a culturii sale$ a formelor sale de (ia)a$ a limba-ului i a gndirii sale sfntul 3asile cel 1are i prietenul su sfntul @rigorie Deologul ,i (or aminti toat (ia)a cu plcere de anii tinere)ii lor la Gni(ersitatea pgna din 9tena <,mpreun cu Iulian 9postatul= #econcilierea s& afcut ,ns sub semnul /fintei Cruci$ lumea a cptat o finalitate$ este concepu)a c o cale$ o lupt i un progres Cursul nr.) E%oca lui Teodosie I cel "are In urma dezastrului lui 3alens de la 9drianopol$ ,mpratul @ra)ian <36E&3C3=$ nepot al lui 3alens$ proclam la 19 ianuarie 3E9$ la /irmium$ c 9ugustus pe Deodosie$ cruia ii incredin)eaz spre administrare pro(inciile orientale ale Imperiului$ precum i diocezele *acia i 1acedonia Deodosie era un general de origine spaniol$ el domnind alturi de @ra)ian pn ,n anul 3C3$ dat la care 1aBim$ conductor al trupelor din %retania$ il omoar pe cel din urm #ecunoscut o (reme de Deodosie$ 1aBim ,i eBercit puterea ,n 4ccident <@alia$ /pania$ %retania= ,n perioada ,n care fiul lui @ra)ian$ tnrul 3alentinian al II&lea$ sub regen)a mamei sale Iustina$ administra Ill5ricul$ Italia i 9frica 3alentinian al II&lea moare ,n 392$ el fiind urmat de un alt uzurpator +ugen$ care (a domni ,n 4ccident pn ,n 394 #e(enind la Deodosie putem spune c pe plan eBtern este confruntat cu problema gotic ,n acest sens el incearc s reorganizeze armata$ lucru deosebit de dificil din cauza numrului mare de barbari instala)i pe teritoriul Imperiului *in /irmium ,mpratul pornete spre Desalonic$ unde (a rmne mai mult (reme .e drumul spre Desalonic el a incercat s ctige bun(oin)a go)ilor$ att a celor din interiorul Imperiului$ ct i din afara lui Gnora le&a trimis cadouri iar altora bani ,n aur 9semenea 0aten)ii0 au fost descoperite i pe teritoriul )rii noastre$ ele constnd ,n monede de aur$ dar mai ales ,n lingouri Cele de la Crasna i ;eldioara au legtur cu aceste e(enimente de la inceputul domniei lui Deodosie ,n afara acestui procedeu Deodosie a apelat i la lupta armat Drupele sunt trimise ,n 1oesia i Dracia$ ob)innd ,n iulie 3E9 o (ictorie important impotri(a go)ilor Dot acum sunt alunga)i dincolo de %alcani alanii i "unii %eneficiind de a-utorul lui @ra)ian$ care&i trimite trupe conduse de generali (esti)i precum %auto i 9rbogastes$ Deodosie reuete s ani"ileze pericolul gotic$ intrnd triumfator ,n Constantinopol 'a rndul lor ostrogo)ii (or pleca ,n 4ccident$ de unde se (or reintoarce$ fiind i ei in(in i de comandantul Draciei 9tanaric" amenin)at de "uni (a cere azil ,n Imperiu$ fiind primit cu onoruri la Constantinopol ,n ianuarie 3C1 .rea obosi)i dup attea lupte$ go)ii cer pace$ inc"eiat la 3 octombrie 3C2$ ,n baza creia ei de(eneau foedera)i <alia)i= ai Imperiului i primeau pmnturi ,n zona dintre *unre i %alcani /pre deosebire de tratatele de pace anterioare$ cel din 3C2 a fost discutat de go)i de pe pozi)ia unora care se aflau de-a ,n interiorul Imperiului$ cernd s fie coloniza)i$ s fie autonomi i s fie scuti)i de impozite +i acceptau s fie anga-a)i ,n armat$ unii a-ungnd c"iar s ocupe func)ii importante$ situa)ie ce (a crea unele dificult)i politice i militare Intre regiunile dintre *unre i 1un)ii 8aemus <%alcani= am (zut c au fost coloniza)i go)i ,n calitate de alia)i ai Imperiului ,n acest spa)iu trebuie inclus i *obrogea$ despre prezen)a go)ilor aici gsind cte(a amnunte la istoricul pgn Hosimus C"iar dac a trit pe (remea lui Deodosie al II&lea$ acest istoric a putut culege unele informa)ii despre epoca nu prea indeprtat a lui Deodosie al II&lea 9stfel el spune c go)ii a(eau un tratament pri(ilegiat$ dar se manifestau abuzi( cu popula)ia local din *obrogea ,n plus$ comportamentul lor nu era de ade(ra)i alia)i ai Imperiului$ ci manifestau dispret fa) de armata roman i comandan)ii ei go)ii se ddeu adesea la -afuri$ prdnd localit)ile pe care ,n mod normal trebuiau s le apere Hosimus mai aminteste i de re(olt efului garnizoanei romane de le Domis$ pe nume @"erontius$ care (a reui 0sa elibereze /c5t"ia de pericolele ce o amenin)au0$ in(ingnd 0cu (ite-ie i cura-0 pe barbarii care se ridicaser impotri(a ei *e teama go)ilor$ Deodosie I (a fi pe punctul s&l pedepseasc pe @"erontius$ scpat ,n ultima clip de eunuci$ crora a trebuit s le impart a(erea personal +pisodul este rele(ator pentru starea de spirit ,n care triau locuitorii pro(inciei /c5t"ia sau ai altor pro(incii ,n care se gseau go)i$ amintind totodata i de eBisten)a unei %iserici la Domis cu drept de azil$ ,n care se refugiaser barbarii urmri)i de @"erontius .acea din 3C2 a fost de scurt durat deoarece barbarii nu erau oameni care s stea prea mult intr&un loc$ astfel ,nct conflictul cu go)ii a con)inuat ,n iarna anilor 3C4 & 3C5 i 3C5 &3C6 ,n aceti ani Imperiul nu a reuit s impiedice atacul unor barbari impotri(a cet)ii 8alm5ris$ de pe malul lacului #azelm Cu toate acestea ,n toamna anului 3C6 armatele romane ob)in o (ictorie important impotri(a unui grup insemnat de ostrogo)i$ refugia)i din stepele de sud ale #usiei sub conducerea lui 4doteus$ a-ung i ,n aceast zon din cauza presiunii "unice 4strogo)ii cer i ei azil ,n Imperiu$ dar bizantinii ii refuz a(nd de-a eBperien)a trist cu ceilal)i 3ictoria din 3C6 a contribuit mult la ridicarea prestigiului romanilor ,n fa)a barbarilor$ ,mpratul ridicnd ,n amintirea acestui e(eniment o column ,n cartierul Daurus din Constantinopol <inalt de 42 m =

12

In 4ccident$ @ra)ian este ucis la 'ugdunum$ Deodosie fiind ne(oit s&l recunoasc pe 1aBimus drept conductor ,n regiunile de dincolo de 9lpiU Italia i 9frica rmn mai departe lui 3alentinian al II&lea <3E5&392=$ patronat de mama sa Iustina .rofitnd de nemul)umirea popula)iei fa) de msurile de incura-are a arianismului luate de Iustina$ 1aBimus trece ,n Italia$ 3alentinian al II&lea i mama sa fiind obliga)i s se refugieze la Desalonic i s cear a-utorul lui Deodosie /ora lui 3alentinian al II&lea de(ine so)ia lui Deodosie$ cruia ii druiete o fiic pe @alla .lacidia ,n urma contraofensi(ei declanate ,n 3CC de Deodosie$ 1aBimus este ,nfrnt i omort$ iar 3alentinian repus ,n scaun .n la urma 3alentinian este i el asasinat ,n 392 de ctre 9rbogastes$ un franc numit de Deodosie magister millitum 'ocul rmas liber ,n 4ccident$ este luat de un func)ionar al Cur)ii$ +ugenius$ ,nfrnt la rndul su de Deodosie ,n %tlia de la 9Iuileea$ armata imperial fiind format ,n bun parte din go)i$ alani$ "uni i iberi din Caucaz$ iar printre ofi)eri ii a(eau pe @ainas$ 9laric$ /tilic"on$ care (or -uca un rol important ,n cursul anilor urmtori$ dup aceast (ictorie Deodosie rmne singur ,mprat peste tot Imperiul Politica faA de cre7tinis! a @!% ratului Teodosie I cel "are Deodosie I cel 1are a acordat problemelor religioase o atentie deosebit$ ,nct s&a putut spune despre el c 0s&a ocupat mai mult de situa)ia %isericii dect de problemele /tatului i ale sale0 </f 9mbrozie= *omnia lui Deodosie a insemnat i re(enirea la carma Imperiului a !mpra)ilor ortodoci$ Deodosie fiind primul care a renun)at la titlul de pontifeB 1aBimus$ obligatoriu ,n titulatura unui ,mprat roman !nc de la inceputul domniei sale$ alturi de @ra)ian (a incerca s apere ade(rata credin) ortodoB$ credin)a uni(ersal 9ceasta atitudine este ilustrat printr&o opozi)ie e(ident fa) de diferitele 0dizidente ariene0$ sau fa) de donatiti$ mani"eeni$ apolinariti etc 'a (enirea la Constantinopol a lui Deodosie$ episcop era *amofilus <arian=$ iar conductorul anomeilor$ +unomius$ tria la Calcedon$ influen)a arienilor fiind deosebit de puternic *up moartea sfntului 3asile cel 1are <3E9=$ sfntul @rigorie de :azianz este c"emat de clerul i popula)ia capitalei$ pentru a de(eni episcopul lor @rigorie (ine la Constantinopol$ unde intemeiaz %iserica In(ierii <9nastasis=$ ,n care pronun)a intre 3E9&3C7 cunoscutele cu(ntri impotri(a anomeilor i a pne(matoma"ilor$ numite cele 5 Cu(ntri Deologice$ care (or pro(oca mari tulburri 1embrii tuturor acestor dizidente erau considera)i drept 0eretici0 i supu i rigorilor legii 'a 3 august 3E9$ @ra)ian anulase de-a msurile luate la /irmium cu un an mai inainte: el interzicea adunarile ereticilor$ nu le recunoate conductorilor lor calitatea de clerici$ aceast msur (izndu&i$ se pare ,n mod special pe donatiti cte(a luni mai trziu$ la 2C februarie 3C7$ un edict promulgat de Deodosie I la Desalonic$ fr consultarea prealabil a episcopilor$ preciza criteriile care ddeau dreptul la titlul de 0Cretin al %isericii uni(ersale0U un alt edict din 17 ianuarie 3C1 reamintea acelai lucru ca dealtfel i cel emis ,n iulie 3C1$ dup /inodul al II&lea ecumenic de la Constantinopol Doate aceste edicte men)ionau cel pu)in pentru partea oriental a Imperiului$ c religia cretin ade(rat este cea care se acord cu credin) marturisit la sinodul de la :iceea$ fiind men)ionat pe scurt i con)inutulU erau cite)i i episcopi considera)i garan)i ai acestei credin)e *eodat to)i diziden)ii se (edeau ,n postura de a fi considera)i eretici$ construirea de %iserici le era interzis$ c dealtfel i reuniunile liturgice$ c"iar i ,n case particulare$ iar clerul lor era alungat din capitala Cu toate acestea ,n 3C6 un edict al lui 3alentinian al II&lea restituia pentru eternitate 0drepturile sale0 unei frac)iuni ariene: aici era desigur i influen)a mamei sale Iustina 9cest edict era trecut i ,n CodeB Deodosianus$ permi)nd multor arieni s&i pstreze %isericile din afara oraelor 9ceasta constituia singura eBcep)ie$ ,n anii care au urmat Deodosie I lund msuri drastice impotri(a tuturor ereticilor: ei nu a(eau nici un drept aa cum a(ea %iserica Gni(ersala i fceau obiectul mai multor interdic)ii$ cum ar fi interdic)ia de a a(ea locuri de cult$ de a se reuni$ de a "irotoni preo)i al)ii cum ar fi mani"eii$ erau reprima)i foarte dur$ fiind pri(a)i c"iar de o serie de drepturi ci(ice$ din 3C9 a(nd i interdictul de a mai locui la #oma /ub inciden)a lipsirii de drepturi ci(ile de genul de a lsa testamente sau moteniri$ au fost arienii incepnd din anul 3C9 *ac prin edictul de la 1ilan din 313$ cretinismul de(enea numai o religie licit$ alturi de alte culte pgne$ acum se fcea un pas inainte$ decisi($ prin care 4rtodoBia era declarat singura credin)a permisa ,n Imperiu: ,n edictele date acum se fcea o distinc)ie clar intre catolicus i ereticus$ primul termen desemnndu&i pe ortodoci$ adep)i ai "otrrilor /inodului de la :iceea$ iar al doilea pe to)i pr)izanii celorlalte culte religioase$ pgnii erau considera)i o categorie aparte *rept urmare nu era permis dect eBisten)a %isericii Catolice .rin decretul lui Deodosie din 2C februarie 3C7$ se adaug termenului catolicus$ care insemn uni(ersal$ adic %iserica Gni(ersal$ spre deosebire de secte aa cum precizase pentru prima oar /fntul Ignatie al 9ntio"iei$ i semnifica)ia de ortodoB$ drept credincios Cu siguran) c aceste msuri nu au fost puse ,n practic cu strictete$ dar ne dau indica)ii precise cu pri(ire la orientarea politic a /tatului$ garant de acum al 4rtodoBiei 'a aceast legisla)ie trebuie amintit i preocuparea pentru conduita preo)ilor$ a clerului ,n general$ tradus prin numeroase eBigente de ordin moral: adulterul i "omoseBualitatea fiind se(er pedepsite *up moartea lui @ra)ian ,n 3C3$ uzurpatorul 1aBim era con(ins ca Imperiul i&a fost dat de *umnezeu$ interesndu&se de problemele %isericii i condamnndu&l pe 3alentinian pentru politica sa de fa(orizare a arianismului$ persecut pe mani"ei ,n 3C4$ tribunalul imperial pe care&l prezida$ confirma condamnarea la moarte a lui .riscilian$ un episcop spaniol pe care un sinod local )inut la %ordeauB il declarase mani"eu$ fapt care a suscitat oprobiul a numeroi episcopi printre care 1artin de Dours i totodat inceputul unei sc"isme ,n rndul episcopatului din @alia +l (a fi considerat de discipolii si drept martir 9ceast micare declanat de omorarea lui .riscilian (a dura pn ,n sec 3&3I .entru aceast perioad nu pot fi uitate lucrrile /inodului al II&lea ecumenic tinute la Constantinopol ,n prima(ara anului 3C1 Dema acestui sinod a fost erezia lui 1acedonie$ cunoscut sub numele de erezia pne(matoma"a$ deoarece era impotri(a *umnezeirii /fntului *u" 1acedonie fcea din /fntul *u" o creatur$ o persoana mai mica dect Datl i ;iul +rezia sa a fost combtut i s&a "otrt c /fntul *u" este a treia persoan a /fintei Dreimi$ egal cu ele i prin urmare i se cu(ine aceeai cinstire /&au redactat acum i ultimele 5 articole ale Crezului$ confirmndu&se totodat (alabilitatea "otrrilor /inodului de la :iceea @aran)i pentru toate acestea au fost numi)i: :ectarie$ episcopul Constantinopolului$ Dimotei al 9leBandriei$ @rigorie de :5ssa$ *iodor de Dars$ la care s&a alturat c"iar i episcopul Domisului$ @"erontie .rezen)a sa ne arat prestigiul de care se bucura %iserica pe care o reprezenta$ pstratoare a credin)ei ade(rate 'a /inodul al II&lea s&au luat de asemenea importante "otrri ,n pri(in)a organizrii bisericeti 9stfel$ ,n pri(in)a comunit)ilor bisericeti din pro(incii$ acestea urmau s fie grupate ,n unit)i mai mari corespunztoare diocezelor laice 'a :iceea se "otrse de-a ca episcopul din metropola pro(inciei <mitropolitul= s aib autoritate asupra episcopilor din epar"ia <pro(incia= sa 9cum se face un pas mai departe 1itropolitul din centrul diocezei a(ea autoritate asupra celorlal)i mitropoli)i *e aceasta "otrre au profitat mitropoli)ii din 9ntio"ia$ care

13

i&au eBercitat autoritatea asupra diocezei 4rientului$ cei de 9leBandria asupra +giptului i :ubiei$ cei de Cezareea Capadociei asupra diocezei .ontului$ cei de +fes asupra diocezei 9sia i cei de 8eracleea asupra diocezei Draciei .rin al treilea canon$ /inodul al II&lea +cumenic a "otrt ca episcopul de Constantinopol s poarte numele de patriar" i s fie ,n rang 0primul dup episcopul #omei0$ deoarece Constantinopolul era noua #oma 9ceast "otrre a fost ratificat abea la sinodul I3 ecumenic 4bser(m c ,n -ustificarea rangului episcopului de Constantinopol se )inea seam de faptul ca el era ,n capitala Imperiului #idicarea ,n rang a episcopului de Constantinopol a nemultumit pe ceilal)i episcopi din centrele apostolice precum: #oma$ 9ntio"ia$ 9leBandria .apa *amasus nu a recunoscut aceste "otrri ale canonului al III&lea$ con(ocnd c"iar un sinod la #oma$ la care a in(itat i episcopi din 4rient$ dar acetia nu au (enit$ ei participnd la un alt sinod local organizat de Deodosie I la Constantinopol 'a #oma nu au fost trimii dect nite obser(atori$ iar papa *amasus ,mpreun cu 9mbrozie al 1ediolanului au suportat cu greu acest afront /e pare ca Deodosie a dat un ordin prin care urma s se alctuiasc ordinea de intietate pentru toate scaunele mitropolitane din Imperiu$ lund natere astfel prima >:otitia episcopatum? Atitudinea lui Teodosie I cel "are faA de % g>nis! .olitica religioas a lui @ra)ian i Deodosie$ apoi a lui Deodosie singur$ con)ine un alt aspect$ acela indreptat impotri(a pgnilor /puneam mai inainte c ,nc de la urcarea sa pe tron Deodosie a renun)at la titlul de >pontifeB maBimus?$ gest pe care&l (a face la scurt timp i @ra)ian .rimele edicte au fost indreptate impotri(a aposta)ilor <Cretini rede(eniti pgni=$ care (or pierde ,n 3C1 dreptul de a&i alctui testamente 9ceast lege este reinnoita ,n 3C3$ dar ,mbunt)it: ea se aplica ,n mod strict cretinilor boteza)i care au abandonat credin)a 0considerndu&se strini dreptului roman0$ dar ea lsa celor care fuseser numai cate"umeni dreptul de a mai incerca o dat prin familiile lor @ra)ian reia i completeaz aceast legisla)ie ,n acelai an +a este insprit de Deodosie ,n 391 pe moti( c cel care abandonase comuniunea cretin se indeparteaz de specia umana ,n 3C1 i 3C2$ sacrificiile sngeroase sunt interzise sub pedeapsa deportrii 9ceste cte(a msuri nu mergeau prea departe fa) de cele luate ,n (remea lui Constantin$ dar cei doi !mpra)i @ra)ian i Deodosie I (or ataca ,n urmtorii ani institu)iile cultului pgn: ,n toamna lui 3C2 @ra)ian (a scoate din /enatul de la #oma statuia zeitei 3ictoria$ (a suprima imunit)ile 3estalelor i ale sacerdo)iului pgn$ (a confisca a(erile i aloca)iileU la Constantinopol i ,n alte orae din 4rient$ Deodosie ordona inc"iderea templelor: rmneau desc"ise ,n scop cultural$ cele care con)ineau opere de art ,n 3C4 trimite pe prefectul pretoriului /5negios ,n +gipt pentru a inc"ide principalele temple *up 391 aceast politic oarecum radical$ este temperat din cauza conflictului cu 1aBimus$ Deodosie cutnd ca i Iustina spri-inul aristocratiei pgne$ unele personalit)i pgne primind c"iar inalte func)ii ,n acest conteBt$ senatorii de la #oma (or incerca ,n 3C4 s anuleze msura luat anterior ,n 3C2 de eBcludere a altarului 3ictoriei din /enat /enatorul /5mac"us face acum o not prin care c"ema la toleran)$ la ,n)elegere$ la posibilitatea eBisten)ei mai multor ci de a a-unge la ade(rul de credin)$ dar 9mbrozie al 1ediolanului reuete prin in(ocarea libert)ii de contiin) a senatorilor cretini$ s&l impiedice pe 3alentinian II s fie de acord cu inter(en)ia senatorului pgn 9ceast inter(en)ie din partea lui 9mbrozie$ nu (a fi i ultima$ el (a intreprinde o alta pe lng Deodosie$ care (a a(ea drept consecin) o perioad destul de incordat intre cei doi *e fapt sfntul 9mbrozie l&a impiedicat pe ,mprat dup 3CC s fac dreptate e(reilor din Callinicuma a cror sinagog le fusese incendiat de cretini: Deodosie il condamnase pe episcopul din acel loc$ cu reconstruirea cldirii$ dar 9mbrozie obiectase$ spunnd c un episcop nu putea s recladeasc un 0templu al greelii0$ cernd i ob)innd anularea deciziei *e aici i iritarea ,mpratului eBplicat i de incercarea sa de apropiere fa) de aristocra)ia pgn din #oma ,n ciuda acestor ne,n)elegeri cu /f 9mbrozie$ Deodosie a fost pn la sfritul (ie)ii un lupttor pentru interesele %isericii i ale Imperiului 4 serie de legi date intre 391 i 394$ reacti(eaz lupta impotri(a pgnismului$ a-ungndu&se la interzicerea oricrui cult pgn: legea din 24 ianuarie 391 era (alabil pentru #oma$ cea din 16 iunie pentru +gipt$ iar cea din C noiembrie 392 pentru intregul Imperiu .e (iitor toate sacrificiile$ fie publice$ fie particulare$ inclusi( cele domestice erau interzise indiferent de rangul social$ cei care inclcau legea fiind supui unor amenzi consistente ,n acest conteBt inceteaz$ ,n 394$ celebrarea Focurilor olimpice$ iar ,n 396 sunt interzise misterele lui +leusis 9stfel religia tradi)ional pierde orice drept legal de eBprimare$ Imperiul de(enind ,n mod oficial cretin +Bista ,ns o singur eBcep)ie: cea a e(reilor$ care conser(au libertatea de cult /e(eritatea acestor msuri politice$ (a declana o reac)ie din partea pgnilor Gzurpatorul +ugen$ a-uns la putere ,n @alia prin intermediul lui 9rbogastes ,n 392$ ,n momentul ,n care preia controlul asupra Italiei ,n prima(ara lui 393$ (a cuta$ c"iar dac era cretin$ s se reconcilieze cu pgnii prin restituirea bunurilor acestora i prin restabilirea cultelor interziseU la #oma altarul 3ictoriei (a fi reinstalat ,n /enat *up (ictoria lui Deodosie impotri(a lui +ugen ,n septembrie 394$ toate aceste msuri au fost reportate$ iar interdic)iile din 392 puse ,n aplicare i ,n Italia Deodosie I cel 1are a murit la 1E ianuarie 395 la 1ilano$ cu(ntul funebru fiind rostit c"iar de episcopul locului 9mbrozie 1otenirea politic i religioas pe care a lsat&o era deosebit 8otarele Imperiului erau sigure$ cuprinse intre 9tlantic i +ufrat$ din 9frica i pn la 1area :eagra i *unre .artea oriental a acestui (ast teritoriu cuprindea dou mari prefecturi ale pretoriului$ a Ill5ricului i a 4rientului ,n prefectura Ill5ricum erau diocezele *acia i 1acedonia insumnd 12 pro(incii$ iar prefectura 4rientului a(ea 5 dioceze: Dracia$ 9sia$ .ontul$ 4rientul i +giptul$ cu un total de 4C de pro(incii ,n 4ccident erau marile prefecturi ale @aliei i Italiei cu diocezele i pro(inciile$ aa cum fuseser pe (remea lui *iocle)ian i Constantin 5ez0oltarea structurilor regionale ale Bisericii @n secolul al I<6lea .e plan religios$ decisi(e au fost numeroasele realizri ale lui Constantin cel 1are sau ale lui Deodosie I cel 1are$ ilustrate de legile promulgate ,n fa(oarea 4rtodoBiei ,n (remea lui Deodosie I cel 1are$ 4rtodoBia de(ine religia oficial a Imperiului$ iar teologia politic de stat /ecolul al I3&lea a marcat astfel o e(olu)ie interesant legat de noua pozi)ie pe care o (a ocupa de acum %iserica ,n cadrul Imperiului +ste (orba ,n linii mari$ aa cum am (zut de incercarea de a acomoda structura eBterioar a %isericii cu cea administrati( 9cest lucru nu reprezent ce(a re(olu)ionar$ deoarece tendin)a era practic de prelungire a unui fenomen aprut ,nc de pe timpul lui Constantin cel 1are i c"iar inaintea lui: mai multe teritorii bisericeti$ adunate ,n -urul %isericii mame Canonul al 3I&lea dat la sinodul I de la :iceea consfin)ea aceast situa)ie +ra recunoascut de facto intietatea #omei ,n 4ccident$ 9leBandriei ,n +gipt i a 9ntio"iei ,n /iria Constituindu&se aproape spontan$ toate aceste 0intiet)i0 purtau marca unor condi)ii specific locale i a particularit)ilor progresului %isericii ,n diferite regiuni ale Imperiului #oman 9stfel #oma$ singurul scaun

14

apostolic din 4ccident a(ea locul su unic +Bista ,ns o diferen) intre intietatea canonic i cea -urisdic)ional a #omei asupra %isericilor italiene in(ecinate pe de&o parte$ i autoritatea sa moral$ recunoscut ,n afara frontierelor Italiei$ ,n 9frica$ /pania sau @alia %iserica din 9frica a(ea ,nc de la inceput o structur i o practic canonic special: autoritatea suprem era de)inut de sinodul episcopilor$ care se reuneau ,n mod regulat de 2 ori pe an ,n 4rient$ forma canonica a unit)ii bisericeti (aria de asemenea de la o regiune la alta ,n +gipt$ centralismul era practic complet: intreaga autoritate era ,n mna episcopului de la 9leBandria$ ,n raport cu care ceilal)i episcopi a(eau practic o pozi)ie asemntoare cu cea a episcopilor (icari de astzi ,n /iria ins$ episcopul locului era mult mai independent$ ,n ciuda autorit)ii a(ut ,nc de la inceput de %iserica din 9ntio"ia$ al doilea ora al Imperiului fr a ri(aliza cu cele trei scaune apostolice$ +fesul rmnea totui centrul bisericesc al 9siei 1ici ,n celelalte regiuni unde nu eBista (reun pol de atrac)ie la fel de important ca cele de-a men)ionate$ %isericile se regrupau ,n -urul unei metropole sau a unei capitale pro(inciale +ste semnificati( cazul %isericii din Ierusalim$ leagnul cretinttii care la sfritul sec al III&lea nu reprezenta dect un simplu scaun episcopal aflat ,n orbita metropolei de Cezareea$ capitala administrati( a .alestinei ,n secolul al I3&lea crete importan)a sa bisericeasc$ fapt eBplicabil prin interesul lui Constantin cel 1are pentru 'ocurile /finte i a fluBului tot mai mare de pelerini atrai de locurile ,n care a trit i acti(at Iisus 8ristos C"iar dac la inceput$ la baza structurii bisericeti a stat %iserica local$ adic comunitatea sau adunarea reunit sub indrumarea i conducerea unui episcop$ a preo)ilor i a diaconilor$ este clar c ,n pri(in)a caracterului rela)iilor i legturilor canonice dintre %iserici eBistau diferen)e$ acestea fiind ,n strans legtur i cu (iitoarea dez(oltare a cretinismului Gn lucru rmne ,ns esen)ial: legtura dintre comunit)i era trita i considerat la fel de important ca i structura fiecreia dintre eleU nici o %iseric nu putea accepta sentimentul autosuficien)ei legtura care unea diferitele comunit)i putea cpta ,n func)ie de loc$ forme (ariabile ,n unele regiuni intinderea teritoriala a autorit)ii canonice cuprindea dioceze de la )ar situate ,n -urul bisericii din oraul cel mai important$ al crui episcop era recunoscut drept mitropolitU ,n alte regiuni$ pro(inciile intrau c"iar ele insele ,n orbita unei %iserici care se distingea prin (ec"ime sau prestigiu apostolic$ formnd o asa&numita 0regiune bisericeasc0 +giptul reprezenta ,ns o eBceptie prin absen)a unui ealon intermediar care era de altfel metropola pro(incial: to)i episcopii a(eau drept primat pe ar"iepiscopul din 9leBandria /inoadele mitropolitane a(eau sarcina s rezol(e problemele de ordin general +Bistau c"iar >Cur)i de apel? pentru plngeri impotri(a episcopului locului$ ele reglnd rela)iile intre episcopi$ sau modificau ,n caz de necesitate limitele diocezei 'a "irotonia noilor episcopi$ participau to)i episcopii unei pro(incii ,n frunte cu mitropolitul .entru organizarea i disciplina bisericeasc$ la sinoade erau date binecunoscutele canoane sau reguli$ primele culegeri eBistnd incepnd cu secolul al I3&lea 9cum erau cunoscute C5 de canoane numite i 0apostolice0 care formeaz pn astzi tradi)ia canonic ortodoB 'a acestea se (or adauga ,n timp canoanele /inoadelor +cumenice i cele ale /inoadelor locale$ acceptate de intreaga %iseric *emn de remarcat este i faptul c ,nc din secolul al I3&lea poate fi obser(at o diferen) intre e(olu)ia canonica a 4ccidentului i 4rientului :iceea inregistrase i sanc)ionase modelul unit)ii uni(ersale a %isericii$ uni(ersalitatea sa$ dac (rem catolicitatea sa$ aa cum era la sfritul sec al III&lea Dotu i numic nu putea impiedica e(olu)ia acestui model ,n sec al I3&lea obser(m o coordonare din ce ,n ce mai strns intre structurile %isericii i cele ale /tatului Imperiul era ,mpr)it ,n dioceze$ iar canonul al II&lea de la /inodul +cumenic din 3C1 stabilete ,mpr)irea %isericii ,n dioceze: regiunea bisericeasc a +giptului a(ea drept centru 9leBandria$ 4rientul&9ntio"ia$ .ontul&Cezareea Capadociei$ 9sia&+fesul$ Dracia& 8eracleea 3ec"ea organizare era fundamentat pe cea nou$ unde criteriul decisi( era importan)a oraului 'a rndul lor$ diocezele au fost ,mpr)ite ,n pro(incii$ iar acestea din urm ,n epar"ii$ terminologia fiind de origine roman Cursul nr.* Ideea bizantin de Biseric 7i 3tat In paralel cu acest proces natural de coordonare$ perceptibil ,nc inainte de con(ertirea lui Constantin cel 1are$ putem obser(a naterea unui centru bisericesc nou$ legat ,n dez(oltarea sa de situa)ia noua a %isericii ,n Imperiu Cu pri(ire la modul ,n care trebuie sa ,n)elegem originalitatea i profunzimea solu)iei aduse de %izan) problemei raportului dintre %iseric i /tat$ este ne(oie de mult precau)ie %iserica i /tatul nu erau unite printr&un contract de tip -uridic$ ci prin singurul ade(r$ adic credin)a %isericii precum c ,mpratul i prin el intregul Imperiu$ recunoteau drept propriul ade(r pe *umnezeu$ plasndu&l deasupra lor .e de alt parte$ %iserica nu putea s se arate indiferent fa) de concep)iile religioase ale Imperiului Gn ,mprat eretic$ un apostat ar fi insemnat sfritul cretinismului i prin aceasta a proiectului unei lumi cretine$ a unei infrngeri a ade(rului ,n fa) minciunii$ a unei renegari a lui 8ristos din partea lumii Cretinismul era trit ,n primele secole mai ,nti ca o (ictorie cereasc a lui 8ristos asupra rului din lume ,n perspecti(a acestei (ictorii$ con(ertirea lui Constantin capt o perspecti( nou$ special .rin acest act$ /tatul$ care pn acum fusese instrumentul principal al urii dia(olului fa) de %iseric$ se inclin ,n fa)a lui 8ristos !n)elegem de ce neutralitatea /tatului ,n materie de religie era un fapt strin cretinilor$ cum le era strin i Yclericalismul0$ adic subordonarea ierar"iei fa) de /tat$ care (a apare mai trziu ,n 4ccident ,n concep)ia ortodoB$ %iserica imbra)ieaz intreaga lume: ea este ins i fiin)a sa intim$ msura saU iz(or de "ar$ dar nu de putere 9ceasta este acordat !mpra)ilor i gu(ernan)ilor ,n aceast (iziune trebuie s ,n)elegem de ce ortodocii au cutat s&l influen)eze pe ,mprat$ fr ca oportunismul sau ambi)ia s reprezinte (reun moti( ,n sine *rama 4rientului a fost ,ns faptul c acest proiect s&a do(edit imposibil de realizat$ iar tentati(ele de a&l pune ,n practic au a(ut destul de des consecin)e nefericite /tatul ,n sine era prea legat de categoriile gndirii pgneU el continua s se cread ,nc ultimul scop$ (aloarea ultim$ iar religia nu era dect un mi-loc pentru a realiza acest )el *ac destinul %isericii$ precum i luptele doctrinare nu&l lsu indiferent$ atitudinea se datora unor ra)iuni proprii 4rice di(izare sau neintelegere ,n interiorul %isericii$ reprezenta o amenin)are direct pentru partea ci(il In secolul al I3&lea asistm la apari)ia a dou centre noi ,n snul %isericii: Constantinopolul i Ierusalimul Interesul lui Constantin pentru )ara sfnt$ unde mama sa +lena cuta lemnul /fintei Cruci$ era semnificati($ dac )inem cont de faptul c al doilea ora sfnt era pentru el Constantinopolul$ pe care&l intemeiase Constantin se sim)ea poate ,n mod incontient$ in(estit cu o misiune special ,n istoria mntuirii: oraul Crucii i cel care #srise prin (ictoria Crucii$ cele dou centre ale lumii$ regele iudeilor i cel al romanilor$ reconcilia)i ,n persoana sa *e&a lungul secolelor aceast concep)ie mistic despre Constantinopol ca ora sfnt$ se (a lrgi i aprofunda$ dar ini)iati(a (a rmne a primului ,mprat Intemeierea noii capitale ,n 337 a dat centrului imperial o nou dimensiune bisericeasc: dintr&un modest sediu episcopal$ Constantinopolul era 0condamnat0 practic creterii +ste ade(rat c la inceput nu lsa s

15

se intre(ad (iitorul su: o perioad destul de lung$ el a fost centrul arianismului$ ,n timp ce 9tanasie intrea ,n oc"ii %isericii prestigiul 9leBandriei$ prin combati(itatea sa pentru ade(r i libertate C"iar i atunci cnd Constantinopolul de(ine ortodoB$ ostilitatea 9leBandriei nu slbete: eBemplul cel mai bun il (om a(ea ,n disputa dintre C"iril al 9leBandriei i :estorie$ -ust de altfel$ dar care ,n materie de putere i de primat nu ocupau c"iar un loc secundar Cu toate acestea la 57 de ani dup intemeierea oraului$ .rin)ii participan)i la al II&lea /inod +cumenic au proclamat pentru episcopul de la Constantinopol o intietate de onoare dup cel al #omei$ pentru c oraul lui Constantin era 0noua #oma$ oraul ,mpratului i al /enatului0 <canonul al III&lea= Constantinopolul nu era pus ,n fruntea unei regiuni$ iar pe plan administrati($ episcopul su continua s fie unul dintre episcopii diocezei Draciei$ condus de mitropolitul 8eracleei ,n realitate$ canonul care&i acorda 0o intietate de onoare0 transformndu&l dintr&o dat intr&un centru bisericesc pentru intreg 4rientul$ era clar c cele dou structuri ecleziastice nu coincideau$ iar una dintre ele mai de(reme sau mai trziu trebuia s se supun celeilalte 9cesta este secretul conflictului$ care (a anima ,n urmtoarele secolele 9leBandria i Constantinopolul Comunit)ile cretine din marile centre urbane$ au organizat asa&numitele sinoade pro(inciale pentru rezol(area problemelor de disciplin sau de doctrin .rimele sinoade interpro(inciale au fost con(ocate pentru a elimina curentele considerate eretice /inoadele de la 9ntio"ia din anii 264 i 26C s&au inc"eiat cu condamnarea episcopului sirian .a(el de /amosata$ cruia i se reproau ino(a)ii de natur liturgic$ disciplinar sau doctrinar 9cceptat de episcopii din 9leBandria i #oma$ "otrrile acestui sinod interpro(incial au fost aplicate de ,mpratul 9urelian ,n aceste condi)ii a(em de&a face cu prima recunoatere oficial a unei autorit)i bisericeti de ctre /tatul roman /inoadele interpro(inciale au fost decisi(e ,n constituirea religiei cretine ca religie de /tat$ ,n special ,n ceea ce pri(ete intrirea disciplinei bisericeti prin publicarea unor impresionante liste de interdic)ii i sanc)iuni .entru cretini totul se (a sc"imba ,n momentul ,n care Constantin cel 1are i succesorii si cretini au ales 0religia lui 8ristos0$ iar Crucea a de(enit insemnul Imperiului 9cest lucru s&a realizat ,n dou etape 1ai ,nti este (orba despre anul 313$ cnd cretinismul este autorizat ,n mod oficial ,n tot Imperiul .reluarea puterii de ctre Constantin ,n 376 a marcat sfritul unei perioade destul de confuze$ Imperiul fiind condus de mai mul)i !mpra)i cu titlul de >august? sau >cezar? *up ce i&a eliminat ri(alii i s&a plasat sub protectia *umnezeului cretinilor <cruia i&a atribuit (ictoria sa asupra lui 1aBentiu$ ,n apropierea #omei & 312=$ Constantin a fa(orizat religia lor ,n cadrul unei politici tolerante i a unui sincretism care&i permitea s asocieze cultului 0soarelui nein(ins0 i teologiei pgne <Constantin rmnea pontifeB maBimus$ adic 1are .reot al pgnilor=$ noua sa cinstire pentru 8ristos In ceea ce pri(ete +dictul de toleran) din 313$ teBt cunoscut sub numele de 0+dictul de la 1ilan0 <proclamat de fapt la :icomidia$ capitala prtii orientale a Imperiului=$ el marc"eaza recunoaterea cretinismului de ctre puterea imperial *in acest moment cretinismul a beneficiat de pri(ilegii din partea /tatului .entru a controla mai bine religia$ Constantin a incercat s realizeze o unificare a ei$ dar politica sa a trebuit s fac fa) diferitelor doctrine i antagonisme ,n aceast perioad eBistau unele dispute pe plan teologicU pro(enind din di(ersele tradi)ii iudaice sau eleno&cretine din primele trei secole$ aceste curente au de(enit eBpresia unor conflicte politice i sociale *isputele "ristologice$ insotite de eBcomunicri i tot felul de acuza)ii de de(iere$ sc"isme sau erezii au atins zonele cele mai cretinizate *e asemenea eBilul unor episcopi sau defini)iile luate ,n cadrul sinoadelor generale <ca cele ecumenice=$ au reprezentat un pas spre de(enirea religiei cretine$ religie de /tat ,n timpul lui Constantin cele mai bune eBemple ale acestor dispute au fost: 1 *onatismul african: conser(ator i intransigent$ s&a transformat ,n timp intr&o re(olt social impotri(a nedrept)ii i a domina)iei strine .roblema aceasta a aprut cam ,n aceeai perioada cu persecu)iile din anii 373&375 i a durat mai bine de trei secole i -umtate$ pn la in(azia arab 'a inceput era (orba despre o problema disciplinar la Cartagina: este bine sau nu s fie reintegra)i ,n %iseric acei cretini care au cedat eBigentelor lui *eciu sau ale lui @aleriuX Cel mai intransigent s&a aratat episcopul *onat$ ale crui idei s&au rspndit cu repeziciune ,n toat 9frica roman <aproape 177 de episcopi erau de partea sa= C"iar dac a luat pozi)ie impotri(a lor$ ,mpratul Constantin ezita intre o atitudine represi( i una tolerant 2 9rianismul aleBandrin: a cptat dimensiunile unui conflict religios la scara intregului Imperiu :esupunerea ereticului 9rie fa) de episcopul 9leBandru a a(ut un impact deosebit$ suscitnd pasiuni i di(iznd profund comunit)ile cretine .entru a fi combtut aceast erezie$ am putut obser(a cum Constantin a con(ocat primul /inod +cumenic de la :iceea pe dat de 27 mai 325 9stfel$ acest /inod a fost con(ocat de ctre ,mprat$ iar "otrrile au fost impotri(a lui 9rie$ consacrnd (ictoria sfntului 9tanasie$ (iitorul episcop al 9leBandriei Constantin cel 1are ,n calitatatea sa de singur august$ a identificat ,n mod progresi( *i(initatea suprem pe care el o cinstea din anii tinere)ii cu 8ristos Incercarea de a reconcilia ,n propria constiin) i ,n teorie datoriile unui principe roman cu eBigen)ele etice personale ale unui cretin l&au fcut s intrzie primirea botezului pn inaintea mor)ii <33E= Dransformarea progresi( a Imperiului intr&o societate formal cretin a continuat pe (remea succesorilor lui Constantin$ dar acest fenomen a fost plin de contraste i paradoBuri Cei doi fii ai lui Constantin$ Constan)ius al II&lea <33E&361= i Constans <33E&357= care au stpnit ,n 4rient$ respecti( ,n 4ccident$ au eBtins legisla)ia constantinian ,n fa(oarea cretinismului i au luat parte acti( la problemele unei %iserici di(izate de criza arian Ca i tatl lor$ ei au amnat propriul botez pn ,n ceasul mor)ii ,n contiin)a social a timpului$ mrturisirea credin)ei cretine nu era perceput ca o condi)ie pentru a de(eni ,mprat: Iulian 9postatul <361&363= a restabilit c"iar pgnismul$ iar un alt pgn$ prefectul pretoriului /ecundus /olutius$ a obtinut la un moment dat sus)inerea unanim a armatei pentru a&i succeda la tron lui Iulian ,n cele din urma /ecundus a refuzat deoarece era ,n (rst i bolna( .rintre !mpra)ii care s&au succedat la sfritul secolului al I3&lea$ cazul lui 3alentinian I <364&3E5= este considerat ca o eBcep)ie printre contemporani$ deoarece ,n calitatea sa de comandant militar pe (remea lui Iulian$ a refuzat s ofere sacrificii pgne Deodosie I <3E9&395= i colegul sau occidental$ @ra)ian <3E5&3C3=$ au inceput s considere cretinismul ca o religie de /tat @ra)ian a renun)at la titlul pgn de pontifeB maBimus ,n 3C1$ iar Deodosie a fost primul ,mprat botezat la inceputul domniei +l a rupt total legturile cu cultele pgne$ aprobnd cererea episcopilor cretini de inc"idere a templelor ,n unele locuri au izbucnit incidente intre cretini i pgni$ Deofil ar"iepiscopul 9leBandriei trnsformnd$ de eBemplu$ templul lui *ion5sos ,n biseric i a distrus templul lui /erapis ,n anii 391&392$ Deodosie I a publicat dou decrete prin care erau interzise cultele pgne publice sau pri(ate *in acest moment Imperiul de(enea din punct de (edere constitutional un /tat cretin$ ,n care pgnismul era redus la stadiul de minoritate tolerat .olitica riguroas de mai trziu a lui Fustinian I <52E&565= a eliminat complet pgnsimul din (ia)a public 3uccesorii lui Teodosie I cel "areF Arcadius 7i :onorius.

16

5i0izarea I!%eriului *up moartea lui Deodosie I cel 1are la 1E ianuarie 395$ Imperiul a fost ,mpr)it intre cei doi fii ai si: 9rcadius <395&47C= ,n 4rient$ iar 8onorius ,n 4ccident <395&423= C"iar dac cele dou pr)i rmneau elemente ale aceluiai corp$ anul 395 a constituit un moment de rascruce ,n istoria /tatului roman$ deoarece de acum i pn la cderea Imperiului #oman de 9pus ,n 4E6$ (or eBista practic dou Imperii: cel de #srit$ cu capitala la Constantinopol$ i cel de 9pus$ cu capitala la #oma$ 1ediolanum sau #a(enna *ei Imperiul a fost ,mpr)it$ aceasta nu a insemnat o di(izare a lui$ ci mai degrab o descentralizare de /tat Cele dou pr)i se considerau unite$ iar !mpra)ii erau numiti ,n documente impreun$ c"iar dac era (orba de faptele unuia singur *e acum Imperiul (a fi cnd ,n mna unui ,mprat unic$ cnd ,mpr)it intre doi !mpra)i$ unul ,n 4rient celalalt ,n 4ccident Cu toate acestea unitatea de gu(ernare a Imperiului subzista +a se (a men)ine ,n drept$ pentru c unul dintre !mpra)i )ine ,n mod direct de acceptul celuilalt la in(estitur$ dar se (a men)ine i pentru c unul dintre cei doi !mpra)i ,i (a pstra suficient autoritate ,n (ederea impunerii celuilalt a unor puncte de (edere care s fie ,n beneficiul celor dou pr)i Gnitatea Imperiului se (a pstra i la ni(elul contiin)ei populare :ici romanii$ nici barbarii nu (or a(ea sentimentul c 4rientul i 4ccidentul formeaz entit)i distincte +ste ineBact c"iar afirma)ia c la moartea lui Deodosie I ,n 395$ Imperiul a fost ,mpr)it ,n dou$ asistnd astfel la separarea definiti( dintre 4rient i 4ccident *e fapt$ Deodosie I este surprins de moarte c"iar ,n momentul ,n care ca at)ia al)i predecesori desemnase un august pentru 4ccident i unul pentru 4rient$ fr s se gndeasc la o separare .atruzeci de ani mai tarziu$ Deodosie al II&lea publicnd celebrul Cod care ii poarta numele i care reunea legile tuturor !mpra)ilor de la Constantin cel 1are$ face acest lucru ,n numele ,mpratului care domnea atunci ,n 4ccident$ 3alentinian III$ amintind c pentru a fi (alabil o lege$ aceasta trebuie adus i la cunotiin)a unuia dintre cei doi !mpra)i *ac unitatea constitu)ional a Imperiului subzist$ nu trebuie negli-at nici faptul c opozi)ia dintre 4rient i 4ccident se (a agra(a$ aceasta fiind de altfel i caracteristica perioadei de dup Deodosie I cel 1are Cu timpul legturile ,mpratului asociat lui 3alens <364&3EC= dintre +stul i 3estul Imperiului (or slabi$ a-ungndu&se ,n timp$ de multe ori la momente de tensiune /ceptrul pe care fiii lui Deodosie I il moteniser$ prea s fie un dar al lui *umnmezeu i al Datlui lor @eneralii i minitrii se obisnuiser s adore ma-estatea copiilor imperiali$ iar armata i poporul nu a(usesera ,n ultima (reme prile-ul s&i afirme prime-dioasa lor putere$ prin alegerea unui alt su(eran 4dat cu (enirea la putere a celor doi$ la conducerea /tatului se constat o sc"imbare profund$ cei doi prefernd s&i duc (ia)a$ spre deosebire de tatl su$ intr&un deplin sedentarism$ fr s prseasc Constantinopolul i respecti( #a(enna 9ceti doi !mpra)i (or de(eni practic nite -ucrii ,n minile celor care&i incon-urau: femei$ eunuci$ episcopi$ demnitari ser(ili$ conductori militari de origine barbar %ine intentionat$ Deodosie I cel 1are a dorit s asigure copiilor si un protector$ cei mai indica)i ,n acest sens fiind persoane apropiate de cei doi prin legturi familiare *e aceea$ inainte de a muri$ el a lsat pe 8onorius ,n gri-a bra(ului ofi)er de origine (andal$ /tilic"on$ cstorit cu nepoata ,mpratului$ /erena 'a moartea Datlui su$ 9rcadius ,n (arsta 1C ani$ era lipsit nu numai de eBperien)$ dar i de initiati($ menit parc a fi stpnit de oamenii energici ai cur)ii sale Gn astfel de om era prefectul pretoriului din 4rient$ ;la(ius #ufinus$ general de origine celt$ inteligent i acti($ ambi)ios i a(ar$ fr principii morale /copul su era de a a-unge la tron ca asociat al lui 9rcadius i s cstoreasca pe ,mprat cu fiica sa .lanurile lui #ufinus sunt ,ns de-ucate de eunucul +utropius$ care&l determin pe 9rcadius s se cstoreasc cu +udoBia$ fiica puternicului general franc %auto 9mbi)ia lui #ufinus il aduce ,n conflict cu /tilic"on$ suspectat c acela ar a(ea i planuri$ pentru fiul su +ut"erius$ pe care dorea s&l cstoreasc cu sora (itreg a ,mpratului$ @alla .lacidia Conflictul dintre cei doi izbucnete cu ocazia re(oltei (izigo)ilor condui acum impotri(a Imperiului$ de 9laric Ca ef al intregii armate (izigote$ acesta a pustiit Dracia i 1acedonia$ apoi a a-uns aproape de zidurile Constantinopolului$ dnd micrii sale un profund caracter na)ional 9laric trateaz cu #ufinus$ care prin abilitatea sa diplomatica reuete s&l determine pe barbar s se indrepte spre 3est$ ocolind capitala 9-uns ,n D"esalia$ el (a intra ,n conflict cu /tilic"on$ interesat i el de stpnirea Ill5ricului oriental Inainte de anul 3E9 prefectura Ill5ricului$ care cuprindea @recia i regiunile centrale ale %alcanilor$ fcea parte din -umatatea de 9pus a Imperiului$ dar ,n acelai an @ra)ian$ ,mprat al 4ccidentului$ i nepotul lui 3alens o cedase lui Deodosie I /tilic"on spunea acum$ c (oin)a lui Deodosie fusese ca fii si s se intoarc la (ec"ea situa)ie$ iar autoritatea lui 8onorius s ating doar "otarele Draciei Cauza principal pentru care /tilic"on reclama acest teritoriu era c .eninsula %alcanic reprezenta furnizorul de baz al celor mai buni lupttori Demndu&se de o (ictorie$ pe care ri(alul su ar fi ob)inut&o asupra lui 9laric$ iar prin aceasta de o crestere a influen)ei lui /tilic"on$ #ufinus determin pe 9rcadius$ s ordone incetarea oricrei ac)iuni impotri(a (izigo)ilor /tilic"on surprins poate de "otrrea ,mpratului$ trimite printr&un ofi)er de(otat$ @ainas$ trupele 4rientului$ care luptaser ,n 4ccident$ la Constantinopol impotri(a lui +ugenius$ iar el ,n fruntea armatei sale se retrage$ lsnd libertate trupelor lui 9laric s&i continue campania de pustiire 'ui @ainas$ a-uns la Constantinopol$ ii ies ,n intampinare att ,mpratul ct i Curtea pentru a&l saluta 'a un semn al lui @ainas ,ns$ un barbar strpunge cu sabia pe #ufinus$ c"iar sub oc"ii ,mpratului 9sasinatul a fost pus la cale de /tilic"on ,n locul lui #ufinus$ 9rcadius a ales pe eunucul +utropius 9rcadius (a trece de acum incolo sub influenta eunucului +utropius$ tot att de a(id de putere ca i predecesorul su +l pri(ea cu gelozie i suspiciune pe prefectul 4rientului$ cel mai puternic ,n administra)ie$ dup ,mprat +unucului i se datoreaz probabil ino(a)ia adus de 9rcadius$ de a lua din atribu)iile prefectului pretoriului$ administra)ia general a potelor$ precum i supra(eg"erea fabrican)ilor de arme i de a le trece ,n seama marelui demnitar$ >magister officiorum? <primul ministru= .rin cstorirea fiicei sale 1aria cu 8onorius$ /tilic"on ,i consolideaz i el pozi)ia +(enimentul nu este trecut cu (ederea i +utropius ob)ine de la 9rcadius un nou titlu ,n anul 399 i anume pe acela de consul$ fapt care a deran-at nobilimea senatorial :ici Italia ,mpreun cu toat partea occidental a Imperiului$ nu a fost de acord$ pentru ca pn atunci nu se mai auzise ca un eunuc s de)in o astfel de func)ie Intre timp @ainas$ ca 0om0 al lui /tilic"on$ dup ce de(ine magister militum$ urmrete rsturnarea indrzne)ului eunuc 'a rndul su$ partida roman anti&barbar era impotri(a lui +utropius$ ca i impotri(a creterii puterii germane ,n Imperiu /enatorii i demnitarii lega)i de tradi)iile romane$ erau indigna)i de inl)area unui enunc la consulat i alarma)i de de)inerea unor importante func)ii militare de ctre germani #e(olta ostrogo)ilor din ;rigia <incura-ati de @ainas=$ a condus ,n final la cderea lui +utropius$ declannd ,n acelai timp lupta impotri(a influen)ei germane din Imperiul de #srit 9rmatele romane in(inse ,n .amfilia de Dribigilol$ conducatorul ostrogo)ilor$ au pro(ocat dizgra)ia ,mpratului 9rcadius fa) de +utropius$ care este degradat$ eBilat ,n Cipru$ iar ,n cele din urma decapitat la Calcedon 'ocul su este luat de conductorul partidului antibarbar$ 9urelian$ gest care ec"i(ala cu (ictoria partidului

1E

antigerman i cu o lo(itur puternic dat lui @ainas$ aliat acum cu Dribigilol impotri(a Constantinopolului ,n noile condi)ii 9rcadius accept cererile gotului la tratati(ele de la Calcedon *emn de remarcat pentru spiritul acestei epoci sunt cele spuse de episcopul /inesios din C5rene ,n discursul sau 0*espre su(eranitate0$ un ade(rat manifest al partidei antigermane ,n el apar unele re(endicri cum ar fi: respectul pri(ilegiilor aristocratice$ gri-a fa) de supui$ uurarea impozitelor$ incura-area agriculturii$ toleran) religioas$ cur)area armatei de go)i i trecerea la recrutarea unei armate na)ionale *ei timp de aproape 6 luni go)ii au fost stpni pe destinele Imperiului de #srit$ tirania lui @ainas a fost de scurt durat$ trupele sale fiind in(inse de flota lui ;ra(itta$ un alt got cstorit ,ns cu o roman i care ,n ultimii ani ai lui Deodosie I -ucase un rol important ,n politica go)ilor si ca ef al partidei filoromane 9rcadius i popula)ia Constantinopolului au inteles gra(itatea situa)iei i profitnd de o re(olt a go)ilor ,n momentul plecarii temporare din capital a lui @ainas$ determin pe got s se retrag dincolo de *unre$ unde cade ,n minile lui Gldin$ regele "unilor 4 dat cu infrngerea lui @ainas$ pericolul got lua sfrit ,n pro(inciile 4rientului$ indreptndu&se ctre 4ccident *up ce ,n anul 396 9laric a n(lit ,n @recia$ trecnd prin foc i sabie %eotia$ .ireul$ 1egara i Corintul$ dar cru)nd 9tena$ un an mai trziu el se retrage din .eloponez$ ptrunznd ,ns ,n +pir 9ici timp de 4 ani$ purtnd titlul de magister militum per Ill5ricum$ acordat de 9rcadius$ barbarul este ispitit i de perspecti(a cuceririi Italiei 1omentul prielnic este oferit de n(lirea ,n pro(inciile de pe cursul superior al *unrii$ #aetia i :orricum$ a unei mase de triburi germanice pornite dinspre 1area %altic$ la sfritul anului 471 sub conducerea lui #adagaisus .entru a respinge atacul$ /tilic"on ,i duce trupele peste 9lpi *e acest moment$ ,n care Italia rmne fr aprare profit 9laric$ care trece 9lpii italieni i asediaz ,n 471 9Iuileea Intrarea go)ilor ,n Italia a produs o (ie consternare 8onorius ar fi (rut s fuga ,n @alia$ dar a fost con(ins s rmna la 1ilan /tilic"on$ contient de marele pericol care amenin)a 4ccidentul$ sftuiete pe ,mprat s reziste alturi de curtea sa la 1ilan$ pn cnd (a strnge trupe suficiente pentru a face fa) unei in(azii de amploare ,n acest scop pleac ,n #aetia i :orricum$ recrutnd mercenari (andali i alani$ la care adaug i trupe rec"emate de pe #in i din %ritania Cu o astfel de mobilizare$ /tilic"on reuete s sal(eze ,n eBtremis 1ilanul de asediul lui 9laric /uferind o puternica infrangere la .ollentia$ (izigo)ii lui 9laric sunt constrani s prseasc Italia 3dit nemul)umit 9laric dorete s ocupe 3erona$ ora strategic$ ce domina trecerea principal a 9lpilor #aetici ;r s tie de trdarea care se punea la cale$ el inainteaz spre trectorile montane$ aflate de acum sub controlul trupelor imperiale i unde$ aproape simultan este pus ,n situa)ia de a face fa) unui atac general ,n aceast lupt$ desfaurat nu departe de zidurile 3eronei$ pierderile go)ilor au fost mai pu)in insemnate dect la .ollentia ,n urma tratatului de pace inc"eiat$ i s&a permis lui 9laric s se aseze ,n zona frontierei de pe rul /a(a$ unde conductorul (izigot a rmas c)i(a ani .ericolul prin care trecuse palatul de la 1ilan$ il determin pe 8onorius s&i caute un refugiu mai sigur ,n fa)a e(entualelor noi atacuri din partea neamurilor germanice 9lternati(a s&a numit #a(enna$ o aezare prielnic pentru a satisface securitatea personal a ,mpratului 9pusului 8onorius s&a retras ,n aceast localitate la (rsta de 27 de ani$ eBemplul lui fiind imitat i de ctre urmaii si$ apoi de regii go)i i de gu(ernatorii pro(inciei Italia$ pn la mi-locul secolului al 3III&lea ,n trecat fie spus$ #a(enna a reprezentat de&a lungul anilor i o atrac)ie deosebit datorit operelor de art cu care su(eranii au impodobit&o Gnele din aceste monumente au pierit$ dar altele s&au pstrat ca o do(ada a dez(oltrii artei cretine din Italia$ influen)at de %izan)$ indeosebi ,n sec al 3&lea sub auspiciile @allei .lacidia$ iar ,n sec al 3I&lea sub Fustinian cel 1are ,n timpul domniei lui 8onorius aprarea frontierei .anoniei a fost practic abandonat$ iar pro(inciile din aceast zon au a(ut de suferit din cauza barbarilor$ care se aflau att ,n interiorul lor$ ct i ,n afar ,n ultimele luni ale anului 475$ o armat format indeosebi din ostrogo)i ptrunde ,n Italia +i erau condui de #adagaisus$ gonit cu cti(a ani mai inainte de /tilic"on Italia a fost ocupat fr prea mult rezisten) .n la urm /tilic"on reuete s&l in(inga pe #adagaisus ,n localitatea ;iesole Conductorul germanilor este fcut prizonier i eBecutat Italia bine pazit de /tilic"on a determinat popoarele germanice s se indrepte spre :ord&3est declannd un (ast proces de distrugere ,n @alia$ decisi( pentru istoria (iitoare a +uropei 4ccidentale Capacitatea remarcabil a lui /tilic"on de a face fa) numeroaselor probleme legate de in(azia popoarelor germane$ este din nou pus la incercare ,n (ara anului 47E$ cnd sosesc ,n @alia trupe din %ritania dominate de un puternic spirit de re(olt 9ceste trupe proclam rnd pe rnd ca !mpra)i$ pe un oarecare 1arcus$ apoi pe @ra)ianus i ,n sfrit pe Constantin 9cesta din urm cucerete c"iar la sfritul anului 47E oraul 9rles$ capitala @aliei$ unde ,i stabilete i reedin)a *up mai multe dispute armate a(ute cu /tilic"on i trimisul acestuia germanul /arus$ Constantin este ,nfrnt ,n 411 i ucis din ordinul ,mpratului 8onorius *in acest moment pozi)ia lui /tilic"on incepe s de(in destul de nesigur .opularitatea ctigat prin eBpulzarea lui 9laric din Italia sau (ictoria asupra lui #adagaisus$ incep s pleasc ,n fa)a dificulta)ilor din @alia ocupat de Constantin i -efuit de barbari #ela)iile sale destul de neclare cu 9laric precum i inten)ia crerii unei triple di(iziuni a Imperiului$ ,n care fiul su$ +uc"erius$ trebuia s fie al treilea trium(ir imperial$ fceau loc unor bnuieli 9ristocra)ia #omei il ura$ ca i pe sotia sa /erena 9ceast atitudine fa) de un om care slu-ise cu destul de(otament destinele 4ccidentului$ ,i gsea eBplica)ia ,n anti&germanismul (ictorios din 4rient$ dar care prinsese teren i ,n 3estul Imperiului$ influen)nd decisi( i pe ,mprat .rintre numeroii dumani ai bra(ului general se numra i 4l5mpus$ un perfid demnitar i fa(orit al ,mpratului$ care prin calomniile sale a tiut s&l alarmeze pe su(eran$ indemnndu&l sa scape de sub tutela socrului <8onorius era cstorit cu fiica lui /tilic"on$ 1ariaU dup moartea acesteia se cstoreste cu o alta fat a generalului$ +milia= ,n urma intrigilor de la Curte$ /tilic"on este arestat din ordinul ,mpratului i eBecutat la 22 august 47C$ odat cu el pierind ultimul mare general roman *up moartea lui /tilic"on$ Italia nu (a fi scutit de noi pericole (enite din partea aceluiai 9laric care nu mai a(ea acum de cine s se team *up ce a prdat 9Iuileea i Cremona$ 9laric a-unge ,n toamna anului 47C ,n prea-ma #omei pe care o asediaz ,n urma eecului tratati(elor de pace$ conductorul (izigot asediaz pentru a doua oar >Cetatea etern? spre sfritul anului 479$ cernd cet)enilor s se alieze cu el impotri(a ,mpratului +l ocup portul de pe Dibru i bloc"eaz oraul ,n ciuda unor noi tratati(e desfurate la #imini$ #oma este cucerita ,n 417$ 9laric permi)nd armatei sale trei zile de -af i mceluri$ popula)ia asistnd la scene teribile$ asociate cu incendii$ care au a(ut darul s mistuiasc ,n cartierele aristocratice$ palate i monumente somptuoase Cu toate acestea$ 9laric nu a permis distrugerea bisericilor$ iar dreptul de azil trebuia respectat Constrns s rezol(e problema "ranei solda)ilor si$ 9laric se gndete la cucerirea 9fricii$ grnarul Imperiului$ dar ,n drum spre :eapole se imbolna(ete i moare la Consenza la sfritului anului 417 9stfel ia sfrit la numai 47 de ani a(enturosul rege (izigot$ care a creat mari probleme ,n pro(inciile ambelor pr)i ale Imperiului 'a conducere ii (a urma cumnatul sau 9t"aulf$ care a(nd ca obiecti( tot cucerirea 9fricii$ rmne pentru un timp ,n /udul Italiei ,n 412 el trece 9lpii$ ducnd cu sine i pe @alla .lacidia$ fiica 0marelui Deodosie0$ luat ostatec de ctre 9laric ,n 417 9ta"aulf pune stpnire pe :arbonne$ Doulouse$ %ordeauB i 1arsillia$ dup care ,n 414 o con(inge pe .lacidia s&l ia de so) *in acest moment$ influen)at i de so)ia sa$ el (a a(ea o atitudine concilianta fa) de Imperiu *up moartea lui 9t"aulf a urmat Malia$ cu care ,mpratul (a

1C

inc"eia un acord$ ,n sc"imbul a 677 777 de msuri de gru$ obtinnd totodat i repatrierea sorei sale @alla .lacidia Malia se obliga s duc rzboi i impotri(a poparelor barbare: (andali$ alani i sue(i$ care trecuser .irineii$ stabilindu&se ,n /pania Intorcandu&se ,n Italia$ @alla .lacidia se (a cstori ,n 41E cu Constantiu$ >comes et magister militum?$ asociat prin acest unire ca ,mprat alturi de 8onorius *in cstoria lor s&au nascut doi copii$ o fat i un baiat$ (iitorul ,mprat al 9pusului$ 3alentinian al III& lea Dot acum Malia ii eBtermin pe barbarii din /pania$ care sunt recunoscu)i ca >foedera)i?$ ,n timp ce go)ii au fost rsplti)i pentru ser(iciile lor i li s&au dat teritorii ,n @alia$ formndu&se astfel dou regate germanice sub autoritate roman: regatul burgund de pe #in i regatul (izigot la malul 9tlanticului Dot acum @alla .lacidia se distan)eaz de fratele ei$ datorit indeosebi intrigilor din antura-ul ei .n la urm @alla .lacidia este izgonit din #a(enna$ gsindu&i refugiu la Constantinopol cte(a luni mai trziu moare 8onorius$ punnd capat unei domnii destul de modeste ,n timpul su$ #oma a fost gra( lo(it$ @alia i /pania ruinate de barbari$ iar %retania aproape pierdut .n la moartea sa e(enimentele din 4ccident au fost dominate de in(aziile popoarelor germanice$ anticipnd alturi de frmntrile interne fa(orizate i de slaba gu(ernare a urmaului lui Deodosie I cel 1are$ dezastrul din anul 4E6 Cursul nr.+ Teodosie al II6lea *up moartea lui 9rcadius ,n partea de #srit a Imperiului urmeaz la tron Deodosie al II&lea$ cunoscut i sub numele de cel Dnr$ un minor de E ani$ proclamat august ,nc de la naterea sa ,n anul 472 'a moartea tatlui su$ protec)ia proasptului ,mprat a fost asigurat timp de 6 ani de un colegiu de demnitari ,n fruntea cruia se gasea 9nt"emius$ prefectul pretoriului$ care acti(eaz acum ca regent +ducatia tnrului prin) era dat ,n sarcina lui 9ntioc"us *e numele lui 9nt"emius este legat construirea laturei (estice a zidului Constantinopolului$ e(eniment foarte important pentru aceast epoca !nc din perioada lui Constantin cel 1are eBista un zid de aprare al noii #ome$ care ,n prezent nu mai fcea fa) eBtinderii oraului$ impunndu&se restructurarea ,n func)ie de necesit)i$ a (ec"iului zid$ pentru a apra oraul ,n fa) pericolelor eBterne 9ceasta initiati(a a fost una din marile realizari i ser(icii aduse Imperiului de ctre 9nt"emius +l a restabilit armonia dintre Cur)ile de la #a(enna i Constantinopol$ iar un nou tratat a fost inc"eiat pentru asigurarea pcii la frontiera cu .ersia .entru a e(ita in(adarea 1oesiei inferioare de ctre Gldin$ regele "unilor$ 9nt"emius a intreprins o (ast opera)iune de intrire a flotei sta)ionat la *unre$ construind noi (ase i reparndu&le pe cele (ec"i .entru eficientizarea eBpedierii grului din +gipt la Constantinopol$ el a luat o serie de msuri pri(ind transporturile pe mare 9nt"emius s&a aratat interesat i de conditiile de (ia)a din oraele prefecturii Ill5ricum /e pare ,ns c ,n anul 414$ regentul plin de attea merite$ s&a retras din acest important func)ie sau a murit .refectura pretoriului este asigurat mai ,nti de predecesorul su$ patriciul 9urelian$ dup care la 4 iulie 414$ .ulc"eria$ sora minorului Deodosie al II&lea$ de(ine august +a ,i (a asuma i regen)a ,n numele fratelui ei C"iar dac era mai mare doar cu 2 ani fa) de Deodosie II$ proaspta august (a gu(erna practic Imperiul aproape 47 de ani .ulc"eria a fost aceea care a supra(eg"eat educa)ia lui Deodosie al II&lea$ cautnd s&l prote-eze de intrigile de la Curte$ crora$ dat fiind firea lui slab$ le&ar fi czut prada usoar Politica eGtern a lui Teodosie al II6lea *estul de ters ca politician$ eclipsat poate i de influen)a surorii sale$ iar apoi a sotiei i a unor demnitari foarte capabili$ Deodosie al II&lea$ ,n prima perioada a sa de domnie nu a fost confruntat cu e(enimente politice deosebite pe plan eBtern$ eBceptnd poate in(azia "unilor din Dracia$ dup care bizantinii au fost obliga)i s plateasc un tribut substan)ial Densiunea incepe s creasc abia prin anul 434$ cnd "unii$ condui de #uas cer bizantinilor s mreasc obliga)iile tributare i aa destul de mari$ amenintnd ca (or in(ada Imperiul 9cest popor barbar se afla ,nc din anul 427 ,n zona central a +uropei 4rientale$ formnd un Imperiu destul de intins$ dar cu o organizare nu prea energic ,n anii urmtori$ alturi de alte triburi germanice$ ei n(lesc ,n Cmpia .anonic 'a 437 ei reprezentau de-a o putere apreciabil$ iar gu(ernul lui Deodosie al II&lea este obligat sa consimta la inc"eierea unui tratat de pace cu aceti periculoi (ecini$ care (a dura pn ,n 434$ cnd #uas a acuzat gu(ernul oriental de primirea unor transfugi "uni ,n acelai an$ #uas moare$ iar "unii condu i de succesorii si$ 9tilla i %leda$ inc"eie un nou tratat cu bizantinii$ ,n urma cruia Imperiul accepta sa plateasca un tribut enorm$ fapt care demonstreaza marea putere politica a "unilor din acel moment Deodosie al II&lea se anga-eaza sa nu mai primeasca transfugi "uni$ sa trimita inapoi romanii e(adati din capti(itatea "unilor$ sa acorde a(anta-e comerciale "unilor la frontiera Dratatul mai con)inea de asemenea o clauza care interzicea recrutarea de ctre Imperiu a mercenarilor barbari de dincolo de *unre$ considerati cei mai buni solda)i 9ttila i %leda nu s&au limitat la respectarea tratatului$ intensificnd lupta de cucerire a unor noi teritorii 'a inceput "unii s&au multumit cu modul lor de trai destul de modest$ dar odat cu anul 445$ cnd dup moartea lui %leda$ 9ttila rmne singur conducator$ ei (or reprezenta principalul pericol eBtern pentru %izan) 4riginar dintr&o familie regala$ rzboiul constituia pentru 9ttila un lucru fcut cu placere$ dobandindu&i astfel faima de conducator indraznet i de general prudent i norocos /copul principal al politicii sale rmnea ,ns -aful ,n anul 441 i se ofera prile-ul sa atace pro(inciile lui Deodosie al II&lea$ armata imperiala fiind slabita prin trimiterea de trupe ,n 9pus$ ,n Dracia i Illiric In(ocnd nerespectarea tratatului din 434$ "unii a(anseaza pe *unre$ capturnd #atiaria$ 3iminacium$ /ucida(a$ /ingidunum$ :aissus$ localit)i complet de(astate$ dup care se indreapta ctre Constantinopol *nd do(ada de prudenta$ 9ttila nu ataca capitala Drimisii lui Deodosie al II&lea reusesc pn la urma sa inc"eie un nou tratat de pace$ foarte umilitor pentru Imperiu #egatul "unilor este ,mpr)it intre 9ttila i %leda$ primul lund ,n posesie cuceririle din 3est$ iar al doilea pe cele estice$ de la *unrea inferioara pn la 3olga 'a pu)in timp dup inc"eierea acestei paci$ 9ttila ,i condamna propriul frate la moarte$ iar prin unificarea tuturor "unilor de(ine cel mai puternic om din +uropa .ro(inciile tracice (or cunoaste o scurt perioada de respiro pn ,n 44E$ cnd acelai 9ttila reia incursiunile ,n /udul *unrii 1ulte localit)i din .eninsula %alcanica i pn ,n @recia sunt complet de(astate *atorita cruzimii sale$ 9ttila este supranumit 0biciul lui *umnezeu0 ,n cele din urma "unii sunt opriti prin inc"eierea unui nou tratat de pace$ 9ttila cernd bizantinilor e(acuarea popula)iei romane de pe malul drept al *unrii$ mai precis de la /ingidunum pn la :o(ae$ pe o distanta de cinci zile de mers pe -os175 #atiunea acestor noi condi)ii poate fi eBplicata prin impiedicarea acum a trecerii e(entualilor "uni fugiti de la 9ttila peste frontiera cu Imperiul #oman$ unde erau apoi inrolati .ractic$ regatul lui 9ttila a cunoscut ,n aceast perioad cea mai mare intindere: de la gurile *unrii$ ,n +st$ pn la :oricum$ ,n 3est$ i o mare parte din .eninsula %alcanica 9cest teritoriu condus de 9ttila nu era cu mult mai intins dect regatul dac al lui %urebista

19

Incitat de eunucul C"r5sap"ius$ unul dintre confidentii de la Curte$ Deodosie al II&lea pune la punct un plan de prindere i ucidere a lui 9ttila Dentati(a de asasinat este de-ucata$ iar conducatorul "un are pretentia ca eunucul C"r5sap"ius$ autorul principal al complotului$ sa fie omorat .entru calmarea barbarului$ ,mpratul trimite doi patricieni$ care&i cer clementa ,n pri(in)a inaltului demnitar bizantin .n la sfritul domniei lui Deodosie al II&lea$ plata tributului s&afcut cu regularitate$ dar succesorul su$ 1arcian$ (a refuza sa mai plateasca /e parea ca pro(inciile Illiricului (or fi din nou atacate$ dar 9ttila ,i indreapta pri(irile spre 3est$ unde eBista speranta unui -af mai consistent ,n regatul lui 3alentinian al III&lea In anul 451 0biciul lui *umnezeu0 este ,nfrnt ,n @alia$ la Campiile Catalaunice <C"alons & ,n ;ranta=$ dup care se retrage spre Italia$ incercnd sa cucereasc #oma$ sal(ata ,n eBtremis de inter(en)ia papei 'eon I cel 1are 'a 453$ 9ttila moare ,n .anonia$ disparnd astfel una din figurile de seam din istoria #sritului i 9pusului /ub conducerea lui$ "unii ,i sc"imba felul de (ia)a ca i institu)iile$ de(enind o putere politica ce intretinea legturi cu Imperiul #oman Politica intern a lui Teodosie al II6lea Deodosie al II&lea a stiut s&i aleaga demnitari capabili Intre acetia amintim: 9nt"emius$ C"r5sap"ius$ C5rus$ .riscus din .anion$ care prin diplomatie i abilitate au depasit gra(ele probleme interne sau eBterne #ealizarile primilor doi au fost men)ionate ,n mod sumar mai inainte Drecnd la C5rus$ trebuie fcut precizarea ca acesta era fa(oritul ,mpratesei +(doc"ia ,n anii ,n care aceasta la influentat mult pe sotul ei .osesor al unei culturi retorice deosebite$ numit prefect al oraului Constantinopol$ iar apoi i al .retoriului$ C5rus are meritul principal ca a inc"eiat construirea zidului de aprare al capitalei inceput sub 9nt"emius$ construc)ie care suferise de-a ,n urma unui cutremur de pmnt ,n ceea ce&l pri(ete pe .riscus$ acesta era originar din Dracia$ fiind un demnitar de (aza i un mare diplomat$ trimis ,n 44C intr&o solie la curtea lui 9ttila$ de unde s&a intors cu pretioase informa)ii consemnate intr&o Istorie a %izan)ului /c"itnd personalitatea lui 9ttila$ .riscus men)ioneaza printre altele ca: 0el s&a aratat cumpatat ,n toate$ a(and pa"arul din care bea$ confectionat din lemn *e altfel simpla ii era i imbracamintea$ caci nu se ingri-ea de nimic altce(a dect sa fie curata i nu se deosebeau intru nimic$ nici sabia$ nici legturile incaltamintei sale barbare i nici fraul calului su$ care nu a(ea podoabe de aur$ pietre scumpe sau alte lucruri de pret$ ca i al celorlalti sciti0 .riscus ne&a lasat informa)ii interesante i cu pri(ire la teritoriul patriei noastre$ mai precis amanunte pri(ind %anatul$ care atesta con)inuitatea daco&romana dup retragerea aureliana din 2E1 9m pomenit de cte(a ori numele sotiei lui Deodosie al II&lea$ ,mprateasa 9t"enais&+(doc"ia$ ateniana i pgna$ dar a-unsa pe tronul %izan)ului i botezata ,n credin)a cretin +a a reuit sa contrabalanseze pentru o buna perioada de timp puterea .ulc"eriei$ sora lui Deodosie al II&lea cstoria cu o ateniana a parut unora drept o (ictorie a pgnismului$ care ,n prima -umatate a secolului al 3& lea era ,nc prezent la Constantinopol :u a fost c"iar asa$ caci traind de acum inainte ,n mi-locul unei Curti credincioase$ tnra ,mprateasa se lasa influentata pe nesimtite de influenta celor piosi 1ai mult c"iar$ +(doc"ia era pasionata$ ca o ade(rata bizantina$ de discutiile teologice Drecerea pe care o a(ea la Curte$ a sporit neintelegerile cu cumnata sa$ a(ida de putere$ care nu ,n)elegea sa renunte la gu(ernare ,n anul 423$ Curtea de la Constantinopol a primit pe sora lui 8onorius$ celebra @alla .lacidia$ (enita la %izant mpreun cu fiica sa$ 8onoria$ i fiul su$ 3alentinian Cu acest prile- este stabilit un plan de cstorie intre micuta +(doc"ia$ nascuta recenta de 9t"enais$ i caesarul de 5 ani$ pe care moartea lui 8onorius il facuse motenitorul Imperiului 4ccidental .este 14 ani$ proiectul de(enea realitate pentru ,mprateasa %izan)ului$ care drept multumire adusa lui *umnezeu$ pleaca intr&un pelerina- la 'ocurile /finte #eintoarsa ,n 439 basilisa era ,n culmea gloriei a(nd o fiica maritata cu un ,mprat stpna pe situa)ie$ +(doc"ia a gresit totusi$ creznd ca .ulc"eria ar putea renun)a aa de usor la influenta pe care o eBercitase la Curte cu pu)in timp inainte ,n urma intrigilor de tot felul$ 9t"enais&+(doc"ia (a parasi palatul imperial ,n 442$ indreptandu&se ctre Ierusalim$ unde (a i muri .ulc"eria a crei influenta scazuse destul de mult$ este unanim recunoscuta ca ,mprateasa dup moartea lui Deodosie al II&lea la 2C iulie 457$ alegandu&i drept sot i coleg la tron pe 1arcian Acti0itatea cultural67tiintific @n 0re!ea lui Teodosie al II6lea InfiinAarea Cni0ersit Aii din Constantino%ol In istoria milenara a %izan)ului$ cultura sub diferitele ei forme a reprezentat o preocupare statornica pentru marea ma-oritate a !mpra)ilor Crearea Gni(ersit)ii din Constantinopol i publicarea CodeBului Deodosian rmn ,ns inscrise drept momentele de (arf din istoria ci(ilizatiei Imperiului bizantin$ apartinnd ,n eBclusi(itate perioadei de gu(ernare a lui Deodosie al II&lea .n ,n sec al 3&lea 9tena reprezenta principalul centru al !n()mntului i al stiintelor pgne ,n intreg Imperiul roman Cu toate acestea triumful cretinismului de la sfritul sec al I3&lea$ a adus o sensibila scadere a prestigiului acestei scoli$ declin amplificat nu numai de in(azia (izigota$ dar i de crearea unei Gni(ersit)i cretine ,n (remea lui Deodosie al II&lea 9ctul care a legitimat infiin)area noii Gni(ersit)i de la Constantinopol$ a fost dat de ctre Deodosie al II&lea la 25 februarie 425 Corpul profesoral era compus din 17 gramaticieni de limba greaca$ 17 de limba latina$ 5 retori greci i 3 latini$ la care se mai adaugau o catedra de ;ilozofie i 2 de *rept ,n luna urmatoare$ la 14 martie 425 un teBt inscris ,n CodeB Deodosianus fcea elogiul acestei realizari de prestigiu din (ia)a cultural a noii #ome$ dnd c"iar numele unor profesori 9stfel pentru catedra de @ramatica a limbii greceti erau 8elladios i /5rianus$ pentru cea de @ramatic a limbii latine$ Deofil$ apoi sofitii 1artinos i 1aBimos$ -uristul 'eontiu prednd la catedra de *rept .rofesorii erau foarte bine pltiti de ctre /tat$ a(nd obligatia s&i dedice ,n eBclusi(itate timpul lor acti(it)ii didactice de la Gni(ersitate .ozitia lor social ,n /tat capata un loc aparte$ oferindu&li&se onoruri de seama ;ondarea acestui loca de !n()mnt nu a a(ut o destinatie cu totul intamplatoare$ ci a incercat sa contrabalanseze prestigiul (ec"ilor Gni(ersit)i pgne din 9leBandria i 9tena !n()mntul se fcea ,n doua limbi: greac i latin C"iar dac latina rmnea ,n con)inuare limba oficiala$ greaca o (a inlocui treptat 9ceasta initiati(a a fost culti(ata tocmai de profesorii de la Gni(ersitatea din Constantinopol Intemeiata de Deodosie al II& lea$ restaurata ,n secolul al I2&lea$ prote-ata de Constantin .orfirogenetul$ /coala /uperioara din Constantinopol$ ,n ciuda multor (icisitudini$ a eBistat atata (reme ct i Imperiul Crearea ei ,n secolul al 3&lea$ intr&o perioada ,n care (ec"ile scoli ale lumii romane incep sa se inc"ida una dup alta$ rmne ,n istorie drept un simbol ,n -urul cruia s&au grupat cele mai capabile forte spirituale ale Imperiului CodeG T&eodosianus #eorganizarea !n()mntului superior a a(ut consecin)e deosebit de importante asupra e(olu)iei culturale ulterioare i ,n cadrul ei s&a putut elabora i publica 0CodeB D"eodosianus0$ din punct de (edere cronologic cea mai (ec"e culegere de legi imperiale$ iar ca importanta ocupa locul al II&lea dup Corpus Furis Ci(ilis 'ucrarea a fost initiata ,n anul 429 ca urmare a dificultatilor ,ntlnite ,n

27

folosirea *reptului imperial$ ca i a cresterii numrului legilor imperiale$ necesitatea intocmirii unei culegeri unitare impunandu&se acum cu acuitate .entru epoca anterioara lui Deodosie al II&lea erau cunoscute doua colectii -uridice: CodeB @regorianus i CodeB 8ermogenianus$ numite astfel dup numele celor doi -uristi care le&au alctuit .rima culegere marc"eaza epoca lui *iocletian$ iar a doua se refera la perioada succesorilor lui *iocletian$ pn ,n sec al I3&lea$ incadrnd legile promulgate de la sfritul sec al III&lea pn la aproBimati( anul 367 9mbele au fost pierdute$ eBistenta lor fiind semnalata ,n fragmente neinsemnate ca i din noua colectie intocmita acum <prima -umatate a sec al 3&lea= #ealizarea acestei (aste lucrri a fost incredintata unei comisii formata din 9 membrii dintre care un rol important l&a a(ut 9ppeles .ublicarea noii culegeri$ intitulata CodeB D"eodosianus s&afcut ,n 43C$ dup 9 ani de munca asidua CodeBul cuprindea legile ,n limba latina$ materialul -uridic fiind ,mpr)it ,n 16 carti$ di(izat apoi ,n numeroase capitole$ clasificate la rndul lor pe probleme speciale: administrati(e$ politice$ religioase etc ,n fiecare titlu decretele erau enumerate ,n ordinea cronologica iar legile date dup publicarea Codului au fost numite :o(ele Importanta CodeBului Deodosian est deosebita din punct de (edere istoric 1ai intai$ el este iz(orul cel mai pretios pe care&l detinem pentru studiul istoriei interne a Imperiului bizantin din sec I3&3$ cuprinznd ,n egala msura perioada ,n care cretinismul a de(enit religie de /tat *e asemenea$ Codul a ser(it mai mult dect culegerile anterioare$ la intocmirea legislatiei lui Fustinian :oul cod dadea ,n prima -umatate a sec al 3&lea o mai mare stabilitate -uridica$ descoperind i luminnd incertitudinile i(ite din lipsa unei culegeri oficiale de legi .rin CodeBul D"eodosian ideea de unitate a Imperiului gaseste o (iguroasa afirmare$ el fiind publicat att ,n 4rient ct i ,n 4ccident ,n numele celor doi !mpra)i: Deodosie al II&lea i 3alentinian al III&lea +ste semnificati( faptul ca dup publicarea lui$ !mpra)ii romani ai 4rientului$ nu (or mai trimite dect foarte rar legile lor ,n 4ccident In sfrit$ detinnd informa)ii autentice prezentate intr&o forma destul de clara$ CodeB D"eodosianus a eBercitat o influenta co(arsitoare att asupra popoarelor barbare din 4rient ct i a celor din 4ccident ;aimoasa 0lege romana a (izigo)ilor <leB romana (izigot"orum= nu este dect un rezumat al Codului Deodosian 'eB romana (izigot"orum$ numita i 0%re(iarul lui 9laric0 <%re(iarium 9laricianum=$ a influentat la rndul ei i legislatia +uropei 4ccidentale$ de(enind principala sursa de *rept roman ,n 4ccident Culegerile legislati(e ale lui Fustinian patrund mult mai trziu ,n 4ccident$ spre sfritul +(ului 1ediu 'a rndul lor$ bulgarii au primit CodeBul Deodosian prin intermediul aceluia i %re(iar al lui 9laric 0%re(iarium 9laricianum0 fusese adresat prin papa :icolae I regelui bulgar %oris$ care (a trimite o delegatie la papa ,n anul C66 pentru a&l intreba i a i se da rela)ii ,n legtura cu 0legea lumii0$ leges mundanale cum o numeste el *rept raspuns$ papa trimite bulgarilor$ dup propriile sale cu(inte 0(enerabila lege romana0 <(enerandae romanorum leges=$ considerata a fi fr indoiala 0%re(iarul lui 9laric0 Proble!e religioase 9laturi de structura romana de /tat i cultura greaca$ credin)a cretin a reprezentat un element de baza a Imperiului bizantin Gnitatea acestui Imperiu multinational a fost asigurata de religia cretin *ac nu eBista contiin)a unei natiuni bizantine$ eBista ,n sc"imb o singura credin)a$ cea ortodoBa$ care indeplinea ,n cadrul %izan)ului multinational i un rol politic *espartirea de credin)a ortodoB insemna nu numai lepadarea credin)ei celei ade(rate$ dar i lipsa de patriotism 9m (zut ca intelegnd rolul i importanta cretinismului ,n (ia)a publica a Imperiului$ Deodosie I cel 1are$ a luptat att impotri(a pgnismului ct i a sectelor .rin msurile i legile sale ,n fa(oarea cretinismului$ el a spulberat definiti( iluzia pgnilor$ mai ales a filozofilor i a retorilor$ ca religia lor ar putea sa mai rein(ie In Imperiul de #srit$ urmaii si$ 9rcadius i fiul acestuia$ Deodosie al II&lea$ au dus la bun sfrit "otrrile luate ,n (remea lui Deodosie I cel 1are 9rcadius a amenin)at c"iar cu pedeapsa capitala pe to)i func)ionarii care nu (or arata destula (igilenta ,n aplicarea legilor pri(itoare la cultul pgn *in ordinul lui toate c"ipurile zeilor au fost distruse *e asemenea$ .atriar"ia de la Constantinopol a fost ,n c"ip deosebit reprezentata de sfntul Ioan @ura de 9ur$ ales patriar" cu a-utorul eunucului +utropius ,n (remea lui 9rcadius$ succesorul ,n 4rient al lui Deodosie I$ atitudinea ferma a episcopului de la Constantinopol (a consacra triumful ,n()turii de la :iceea: sfntul Ioan are meritul de a fi impus aceasta ,n()tura intr&o perioada ,n care la Constantinopol partidul got era foarte puternic$ iar go)ii erau arieni /ub Deodosie al II&lea$ a crui domnie lunga acopera prima -umatate a sec al 3&lea$ disputele "ristologice au reaparut .rima i una dintre cele mai importante este erezia nestoriana /inodul de la :iceea stabilise ca 1antuitorul era ,n acelai timp *umnezeu i om *iscutiile (or pune accentul acum asupra modului ,n care cele doua naturi se unesc ,n persoana lui Iisus 'a 9ntio"ia$ leaganul arianismului$ se formeaz o ,n()tura conform careia cele doua naturi sunt distincte$ iar dintre cele doua$ cea umana este cea mai importanta $ 8ristos fiind un om de(enit *umnezeu cnd aceasta erezie era sus)inuta de cine(a care (a a-unge i patriar" de Constantinopol$ ,n cazul nostru :estorie$ acest lucru (a pro(oca tulburri gra(e$ care nu se (or limita numai la aspectul teologic #atacirea lui s&a mai numit i dioprosopism :estorie afirma ca persoana dumnezeiasca$ este din (eci i nu a putut fi nascuta din sfnta ;ecioara$ ci aceasta a nascut numai persoana umana a 1antuitorului$ cu care s&a unit persoana dumnezeiasca$ fr sa precizeze cnd i cum ;ecioara 1aria nu poate fi numita deci :ascatoare de *umnezeu$ ci :ascatoare a omului 8ristos <9ntropotoLos= sau :ascatoare de 8ristos <8ristotoLos= Impotri(a lui :estorie i a adeptilor si au luat atitudine episcopii 9leBandriei ,n frunte cu C"iril *incolo de aspectul teologic nu trebuie uitat ca aceasta disputa a capatat pe alocuri i semnficatii politice .restigiul de care se bucura scaunul de la 9leBandria era imens ,n 4rient$ iar puterea titularilor si deosebita ,n +gipt +piscopii 9leBandriei pretindeau detinerea "egemoniei religioase ,n 4rient i erau acum nelinistiti de primatul acordat de sinodul din 3C1 Constantinopolului .rin aceasta se eBplica ,n buna msura zelul ortodoB impotri(a lui :estorie .entru rezol(area acestei noi dispute$ Deodosie al II&lea$ ezitnd un pic asupra fondului problemei$ a con(ocat al III&lea /inod +cumenic care s&a )inut la +fes ,n anul 431 i la care au participat 1CE de .arinti printre care i Dimotei I$ episcopul Domisului *in pacate$ dup /inod erezia lui :estorie se rspndeste ,n .ersia$ 9sia Centrala i c"iar India 1ul)i considera acest /inod ca fiind ,n multe pri(inte mai degrab o (ictorie a lui C"iril impotri(a lui :estorie$ i implicit impotri(a 9ntio"iei /e parea ca dup condamnarea nestorianismului$ Imperiul cretin (a a(ea o perioada de liniste$ numai ca (a izbucni o noua erezie$ cea euti"iana sau monofizita .rin opozitie fa) de nestorianism s&a nascut erezia monofizita$ care admitea ,n 8ristos o singura persoana i o singura fire$ cea di(ina Initiatorul acestei noi erezii a fost batranul ar"imandrit din Constantinopol$ +uti"ie$ luptator aprig impotri(a lui :estorie +l a dus la eBtrem ,n()tura /colii din 9leBandria despre unirea celor doua firi ,n persoana 1antuitorului$ a-ungnd la o noua greseala: monofizismul sau euti"ianismul *enuntat patriar"ului ;la(ian al Constantinopolului de ctre +usebiu de *orileum$ ar"imandritul +uti"ie a fost c"emat s&i spuna punctul de (edere la un sinod local de la Constantinopol ,n noiembrie 44C 9ici el a fost clar: 0recunosc ca i inainte de unirea *umnezeirii cu umanitatea$ 8ristos a(ea doua firi$ dar dup unire nu recunosc dect o

21

singura fire0 ,n urma acestei declaratii +uti"ie a fost anatematizat mai ,nti de sinodul local din Constantinopol ,n 44C 'a rndul sau papa 'eon I cel 1are <447&461= fiind informat despre erezia lui +uti"ie$ a adresat la 13 iunie 449 patriar"ului ;la(ian o scrisoare dogmatica$ ,n care eBpunea clar ,n()tura ortodoB despre cele doua firi din persoana 1antuitorului$ socotind pe ar"imandritul +uti"ie 0eretic periculos0 pe drept anatematizat de /inodul din Constantinopol fa) de aceasta noua tulburare$ intreaga c"estiune a fost prezentata i discutata intr&un nou /inod con(ocat tot la +fes ,n luna august 449 .entru (iolentele la care s&au dedat participantii ,n frunte cu *ioscur patriar"ul 9leBandriei$ acest sinod este cunoscut ,n istorie sub numele de 0sinodul tal"aresc0 9cest sinod a pro(ocat mare confuzie i "aos +par"iile din +gipt$ Dracia i .alestina au trecut de partea lui *ioscur$ iar cele din /iria$ .ont i 9sia 1ica au a(ut cura-ul sa se opuna pe fa) monofizismului promo(at de +uti"ie ca eBponent al %isericii 9pusene$ papa 'eon cel 1are a condamnat i el pe +uti"ie *ezbaterile teologice ale primei -umatati a secolului al 3&lea au tradat pe lng lipsa unei cristalizari depline a ,n()turii cretine i o serie de interese politice iz(orate mai ales din diferendul dintre Deodosie al II&lea i sora sa .ulc"eria$ a(ida de putere Dotodata$ asemenea papilor ,n 4ccident$ fondatori mpreun cu 'eon I cel 1are ai monar"iei pontificale$ patriar"ii 9leBandriei$ C"iril i *ioscur$ au incercat fr izbanda sa instaureze un fel de papalitate aleBandrina /pre deosebire de papalitatea occidentala$ care tindea spre separarea de autoritatea imperiala$ %iserica 4rientului rmne acum o %iserica de /tat$ supusa (ointei ,mpratului$ facnd uz din ce ,n ce mai mult de limba greaca %izan)ul (a capata astfel o fizionomie noua i proprie$ (a fi locul unde se (or reuni marile /inoade$ iar %iserica se (a acoperi de gloria unor personalit)i de frunte ca cea a sfntului Ioan @ura de 9ur Cursul nr., 3inodul al I<6lea ecu!enic de la Calcedon. Cr! rile sale %e %lan religios 'a 2C iulie 457 cnd Deodosie al II&lea cel tnr inc"idea oc"ii$ el nu lasa urma i pe linie barbateasca ,n aceasta situa)ie$ respectnd tradi)ia$ partea de #srit a Imperiului trebuia s re(in (rului su din 9pus$ 3alentinian al III&lea *ar acest lucru nu era nici pe placul lui Deodosie i nici al supusilor si /e spune ca pe patul de moarte Deodosie ar fi indicat personal pe 1arcian s&i urmeze la tron 1arcian fusese ag"iotantul lui 9spar$ un alan care a(ea sub autoritatea sa trupele go)ice din Imperiu .ulc"eria$ sora lui Deodosie$ a consimtit s se cstoreasca cu 1arcian$ conferindu&i ,n felul acesta prestigiul ereditar al dinastiei teodosiene +l a condus destinele Imperiului numai E ani <457&45E=$ a(nd de fcut fa) la inceput pericolului "unic *up 453$ cnd "unii au fost infrnti la Campiile Catalaunice$ iar regatul lor s&a descompus$ urmeaz o perioad de linite$ care i&a dat posibilitatea lui 1arcian s refac tezaurul statului .e plan intern$ 1arcian s&a do(edit a fi un bun gospodar$ eliminnd practica (nzrii ser(icilor administrati(e .roblema cea mai dificil creia a trebuit s&i fac ,ns fa)$ a fost erezia monofizit$ care a determinat con(ocarea celui de&al I3&lea /inod +cumenic de la Calcedon din 451 "onofizis!ul *octrina profesata de C"ril i adeptii si nu era ,n intregime ortodoBa ,n incercarea de a diminua importanta naturii umane a lui Iisus$ ei se indepartasera att de tare ,nct recunosteau numai una singura$ cea dumnezeiasca: putem (orbi acum de o noua erezie cea monofizita$ care din multe puncte de (edere era in(ersul ereziilor nestoriana i ariana cnd aceasta noua ,n()tura a fost predicata de un calugar de la Constantinopol$ +uti"ie$ ea a obtinut imediat i aprobarea patriar"ului de la 9leBandria$ *ioscur$ cel care&i succedase lui C"iril 9cesta (a a(ea de&a face imediat cu opozitia papei 'eon cel 1are$ ingri-orat nu att de erezie$ ct de ambitia patriar"ului de 9leBandria In acest timp ,mpratul Deodosie al II&lea$ aflat ca de obicei intr&o situa)ie delicata$ con(oaca la +fes ,n anul 449 un /inod cunoscut sub numele de 0sinodul tal"aresc0$ pentru ca *ioscur a (rut s&i impuna punctul de (edere monofizit prin (iolenta *up moartea lui Deodosie al II&lea$ pentru a pune capat situa)iei tensionate$ noul ,mprat 1arcian con(oaca /inodul de la Calcedon din 451$ care constituie al I3&lea /inod +cumenic 'a lucrri au asistat i trimisii papei$ iar "otrrea finala a fost ca ,n 8ristos eBista doua naturi$ una di(ina i una umana$ unite intr&o singura persoana$ neamestecate$ nesc"imbate$ neimpartite i nedespartite /inodul a elaborat i un numr de canoane dintre care cel mai important este al 223III&lea$ care confirma canonul al III&lea de la Constantinopol din 3C1$ facandu&se un pas inainte ,n fiBarea rangului de intaietate$ pe care il are patriar"ul de Constantinopol 9cest canon recunostea papei un primat de onoare$ dar afirma i egalitatea scaunului din noua #oma <Constantinopol= cu cel din (ec"ea #oma$ -ustificandu&se prin aceea ca la Constantinopol este sediul gu(ernului$ al /enatului i al ,mpratului Impotri(a acestei "otrri se (a ridica papa$ care nu recunoate canonul$ dar i ceilal)i patriar"i de 9leBandria i 9ntio"ia Gltimii doi ,i -ustificau pozitia prin faptul ca erau scaune apostolice i prin renumele scolilor lor de teologie Dot prin canonul 2C se stabilea aria -urisdic)ionala a .atriar"iei de Constantinopol$ care cuprindea diocezele : Dracia$ .ontul i 9sia$ la acestea adaugandu&se teritoriile din afara grani)elor Imperiului$ adic cretinii aflati sub dominatie barbara Dot acum se pare ca %iserica din +gipt (a abandona limba greaca pentru cea copta 9stfel$ disputele teologice (or masca opozitii na)ionale i aspiratii mai (ec"i de independenta .este c)i(a ani$ ,mpratul Henon <4E4&491= (a sesiza pericolul i ,n 4C2 (a da un edict de unire care cauta sa aminteasca ct mai pu)in despre cele doua naturi ale 1antuitorului sau despre "otrrile /inodului de la Calcedon :ici monofizitii$ nici ortodocsii nu&l (or accepta$ dar nici papa nu (a fi de acord cu el$ astfel ,nct se (a a-unge la "otrrea eBtrema de eBcomunicare i anatematizare a patriar"ului de Constantinopol 9cesta$ ,n persoana lui 9caciu$ (a riposta i (a sterge din diptice numele papei$ a-ungndu&se la prima sc"isma intre cele doua %iserici$ cea din 4rient i cea din 4ccident 9ceasta separare a durat pn ,n anul 51C ,n ce pri(ete atitudinea %isericii din Domis fa) de /inodul de la Calcedon$ trebuie remarcat ca episcopul 9leBandru$ nu a putut fi de fa) la lucrri$ dar a semnat actele un an mai tarziu$ adic ,n 452 .rezenta lui 9leBandru la acest /inod a fost impiedicata probabil de situa)ia politica destul de tulbure de la *unre$ unde ,n (remea aceea "unii erau desosebit de periculosi 1arcian a murit ,n ianuarie 45E i odat cu el a luat sfrit dinastia teodosiana$ pe care el a con)inuat&o printr&o alianta BeacAii i!%otri0a 3inodului de la Calcedon *atorita impotri(irii monofizitilor de a recunoate "otrrile dogmatice ale /inodului al I3&lea +cumenic de la Calcedon i din dorinta lor de adaptare a formulei monofizite$ ,n secolele 3&3I asistam la crearea asa&numitelor %iserici monofizite$ numite i necalcedoniene sau %isericile (ec"iorientale$ care se men)in pn astazi ,n secolele 3&3I$ problema monofizismului s&a complicat$ transformandu&se dintr&o problema cu caracter predominant religios intr&una cu caracter na)ional$ care a atins unele pro(incii ale Imperiului ce se opuneau tendin)ei centralizatoare a Constantinopolului 1onofizi)ii erau mai numeroi ,n pro(inciile orientale ale Imperiului: ,n .alestina$ /iria i +gipt Cele doua popoare orientale principale ale Imperiului bizantin$ sirienii i egiptenii$ cautau sa se

22

desparta prin monofizism de greci$ de 0romei0$ cum erau acetia numiti la Constantinopol$ ca urma i ai Imperiului roman$ incepnd sa gra(iteze ,n sfera de influenta politica a 9siei *in erezia monofizita a secolului al 3&lea s&au nascut %isericile care s&au separat de marea familie a %isericii #sritului: %iserica copta din +gipt$ %iserica siro&iacobita <de la organizatorul ei Iacob %aradai$W4EE= sau %iserica se(eriniana <cel care a contribuit ,n mare msura la rspndirea monofizismului printre sirieni fiind patriar"ul /e(er al 9ntio"iei$ 512& 51C=$ %iserica apostolica armeniana$ %iserica etiopiana$ %iserica siriana sau %iserica din 1alabar <in statul indian Aerala= In (ecinatatea 9rmeniei se gaseste @eorgia$ a crei %iserica astzi ortodoBa$ a fost de&a lungul secolului al 3I&lea anticalcedoniana *e&a lungul (eacurilor$ aceste %iserici au trit ,n izolare din cauza di(erselor circumstante ale istoriei .rin intermediul micrii +cumenice$ dialogul lor cu celelalte %iserici cretine$ indeosebi cu ortodocsii$ este mult mai intens #e(enind la proclamarea dogmei de la Calcedon$ (om spune ca pentru o buna parte a cretinilor de astazi$ ,n()tura despre sfnta Dreime i despre cele doua firi ale lui 8ristos rmn formule abstracte i nu intotdeauna -oaca un rol decisi( ,n credin)a indi(iduala ,n sc"imb pentru contemporanii /inodului de la 451$ definitia de la Calcedon con)inea o negare a eBperientei religioase anterioare *ac la aceasta adaugam i folosirea limba-ului sobru al antio"ienilor sau faptul ca principalul dusman$ +uti"ie$ alaturi de (ec"iul prieten al lui :estorie$ Deodoret de C5r$ au fost primiti ,n cele din urma la sfnta Impartasanie$ ,n)elegem mai bine de ce acest /inod a pro(ocat o serie de reactii negati(e "otrrile lui nu au satisfacut dect c)i(a antio"ieni$ la care s&au alaturat i unii moderati din Constantinopol ,n +gipt ,ns$ reactia a fost deosebit de negati(a$ a(nd efectul unei tradari fa) de principiile marelui C"iril Calugarii sirieni s&au alaturat i ei egiptenilor Inarmati cu sloganul 0Calcedonul este o reabilitare a lui :estorie0$ miscarea mona"ala ce se impotri(ea acestui /inod a antrenat de asemenea un numr important de credinciosi Consecintele tragice ale acestei reactii nu se pot eBplica dect prin cauze de ordin teologic i cultural ,n spatele ereziei monofizite trebuie (zut mai mult dect o simpla recidi(a a unor tendin)e eBtreme (enite din 9leBandria Importanta acestei crize ,n istoria 4rtodoBiei tine de faptul ca ea a scos la i(eala toate contradictiile i tentatiile inerente ale unirii %isericii cu Imperiul ,n (remea lui Constantin cel 1are *ac din punct de (edere spiritual i teologic$ /inodul de la Calcedon a fost o ade(rata minune i un iz(or inepuizabil de inspiratie teologica$ el a marcat ,ns o brutala ruptura pe plan relational$ intre %iserica i /tat ,n istoria lumii cretine .entru a ,n)elege sensul opozitiei fa) de acest /inod ,n 4rient$ trebuie )inut seam de compleBitatea tuturor acestor elemente *incolo de triumful ade(rului absolut$ obiecti( i atemporal$ el reprezenta i (ictoria credin)ei Imperiului i a Constantinopolului *ac Imperiul ar fi fost ceea ce pretindea a fi P un /tat cretin uni(ersal i supranational P acest triumf al 4rtodoBiei imperiale i al Constantinopolului ar fi fost -ustificat att din punct de (edere istoric ct i eclezial Intre teorie i practica era ,ns o distanta Constiinta imperiala este atestata de unele documente ale (remii$ dar realitatea oferea o imagine diferita /ub masca unui elenism i a unei culturi elenistice ce se fceau resimtite ,n special ,n marile orae i printre intelectuali$ (ec"ile pasiuni na)ionaliste i (ec"ile tradi)ii se men)ineau Intr&unul din cartierele 9ntio"iei$ sfntul Ioan @ura de 9ur se spune ca era obligat sa predice ,n siriaca$ pentru ca ascultatorii nu ,n)elegeau limba greaca cercettorii moderni au a-uns la concluzia ca masele de sirieni i coptii resimteau puterea Imperiului ca pe un -ug odios ,n regiunile orientale ale Imperiului incepuse sa se dez(olte o literatura cretin de limba siriaca$ ,nc tributara modelului grec$ dar a(nd un important potential autonom ,n acest sens este suficient de men)ionat opera sfntului +frem /irul$ din sec al I3&lea$ pentru a msura profunzimea i bogatia potentiala a acestei eBpresii 0orientale0 a cretinismului In ceea ce pri(ete mediul monastic putem spune ca a reprezentat un alt factor al curentului anticalcedonian i aceasta pentru ca manastirile erau prea pu)in atinse de elenism$ recrutnd (ietuitori indeosebi din mediul popula)iei locale$ copte sau siriene cnd calugarii l&au spri-init pe C"iril$ ei aprau de fapt propria lor %iserica impotri(a ingerentelor unui centru imperial considerat a fi strin In afara semnificatiilor teologice$ lupta impotri(a Calcedonului a a(ut o dimensiune religioas i politica noua Intr&un fel lupta depusa pentru 0cele doua firi0 amenin)a sa se transforme intr&o re(olt impotri(a Imperiului cnd episcopii s&au intors de la Calcedon$ ei au trebuit sa fac fa) ,n mai multe rnduri opozitiei populare$ fiind ne(oie c"iar de protectia armatei ca ,n cazul lui Iu(enalie al Ierusalimului 'a 9leBandria$ solda)ii care&l pazeau pe patriar"ul .roterius$ numit de Constantinopol pentru a&l inlocui pe *ioscur$ au fost inc"i i de multimea furioasa i ar i de (ii C"iar dac intr&o prima etapa$ ,n (remea lui 1arcian termenii de la Calcedon s&au putut impune$ odat cu moartea acestuia ,n 45E$ se desc"ide o perioada de compromis cu monofizitii Dimp de doua secole$ aceasta problema a dominat politica imperiala ,n martie 45E$ poporul i&a ales la 9leBandria propriul patriar" monofizit ,n persoana lui Dimotei$ iar .roterius a fost omorat ,n 4E5 monofizi)ii ,i asigura i scaunul 9ntio"iei$ alegnd pe un oarecare .etru ,n acest conteBt$ autorit)ile inteleg ca monofizismul era sus)inut de importante forte$ amenintnd unitatea politica a Imperiului Dotodata ,n 4E5 uzurpatorul %asilisLos$ care l&a inlaturat pentru scurt (reme pe ,mpratul Henon$ publica un +ncicliLon care condamna Calcedonul i cerea episcopilor sa semneze acest act #e(enit la putere ,n 4E6$ Henon sus)ine mai ,nti ortodoBia calcedoniana$ dar sub influenta patriar"ului de Constantinopol$ 9cac"ie$ i ,n fa) cresterii opiniei monofizite ,n +gipt$ /iria i ,n .alestina$ publica ,n 4C2 8enotiLonul$ un decret dogmatic ,n care respingea$ fr a le numi$ Domosul papei 'eon i definitia de la Calcedon 9ctul este semnat de patriar"ii monofizi)i ai 9leBandriei i 9ntio"iei$ ,mpratul recunoscandu&le astfel legitimitatea celor doi /e produce tot acum i o sc"ismZ intre 9pus i #srit$ papa /implicius con(ocnd un sinod la #oma$ care i&a eBcomunicat pe 9cac"ie i pe patriar"ul 9leBandriei$ .etru 1ongius #uptura a fost prima dintre cele doua %iserici purtnd numele de sc"isma acac"iana i a durat pn ,n anul 51C ,n interiorul Imperiului se parea ca 8enotiLonul (a aduce o destindere la 9leBandria$ dar pn la urma el nu satisfacea nici pe ortodocsi$ nici pe monofiziti .rimii nu puteau accepta concesiile fZcute monofizitiilor$ iar ceilal)i le considerau insuficiente din cauza lipsei de precizare a 8enotiLonului 9stfel acest act a adus noi complicatii ,n (ia)a religioas a %izan)ului$ marind numrul dizidentilor: monofizi)i eBtremisti i moderati .rin incercarea de a pstra 4rientul monofizit$ Constantinopolul a pierdut 4ccidentul ortodoB: sc"isma acac"iana a fost unul din elementele de dezacord care au condus pn la urma la separarea din 1754 !mpratul 9nastasie <491&51C= fost un sus)inator desc"is al monofizitilor +l a intrat ,n conflict cu patriar"ul +ufemie$ pe care l& a condamnat ca fiind nestorian i l&a inlocuit cu 1acedonie$ calcedonian con(ins 'a inceput$ ,mpratul a a(ut ca baza a atitudinii sale religioase 8enotiLonul lui Henon$ dar cu timpul monofizitismul sau s&a accentuat spre satisfactia coptilor i a sirienilor$ dar spre nemultumirea crescanda a ortodocsilor 9nastasius depune din scaun i pe 1acedonie$ inlocuindu&lcu Dimotei$ monofizit recunoscut ,n 512 el a numit la 9ntio"ia un cunoscut teolog monofizit$ /e(er al 9ntio"iei$ care a condamnat ,n mod oficial /inodul de la Calcedon ,n 51C C"iar dac ,n .alestina i ,n /iria$ unii calugari aflati sub conducerea sfntului /a(a$ intemeietorul binecunoscutei 'a(re a .alestinei$ rmneau ortodoc i i nu recunosteau ierar"ia monofizita$ cu cit anii treceau prapastia dintre necalcedoneni i ortodoc i crestea 1area

23

ma-oritate a sirienilor i practic tot +giptul era pe drumul ereziei :u din intamplare ortodocsii din aceste regiuni au primit numele de melLiti sau 0oamenii ,mpratului0 *in pcate sinteza teologica a Calcedonului nu s&a putut impune ,n intreg Imperiul /c"isma monofizita demonstra ca pretul platit pentru unirea dintre %iserica i /tat sau mai bine zis pretul platit de %iserica pentru pacatele Imperiului$ constituia prima tragedie a lumii cretine Cursul nr.. Leon I cel "are1 Zenon. Patriar&ul Acac&ie. :enoti-onul 7i conflictul dintre Orient 7i Occident *up moartea lui 1arcian$ /enatul a ales ca ,mprat un alt ofi)er$ pe nume 'eon$ fost administrator pe domeniile lui 9spar +l a fost primul ,mprat care a primit coroana imperiala de la patriar"ul Constantinopolului .n la el to)i ceilal)i !mpra)i$ respectnd tradi)ia romana$ au primit coroana din mainile comandantului suprem al armatei$ ori al unui inalt func)ionar ci(il Initiati(a din 45E a(ea la baza prestigiul de care se bucura patriar"ul de la Constantinopol$ mai ales dup /inodul de la Calcedon *e acum inainte to)i !mpra)ii bizantini (or fi incoronati de patriar"ul capitalei$ iar incoronarea capata semnificatia unei consacrari religioase Incoronarii ci(ile cu caracter militar i se adauga o ceremonie bisericeasca$ care (a capata din ce ,n ce mai mult importanta$ iar ,n +(ul 1ediu (a reprezenta actul (eritabil al incoronarii In timpul domniei lui 'eon$ acesta ,n alianta cu un ofi)er isaurian pe nume DarasiLodissa il (or asasina pe comandantul aramatei$ 9spar$ magister militum per 4rientem$ reuind astfel sa elimine influenta germanilor de la Curte Gnii istorici pri(esc acest e(eniment drept o etapa importanta ,n procesul de na)ionalizare a armatei bizantine i de slabire a influen)ei barbare ,n Imperiu *up (ictoria impotri(a lui 9spar$ DarasiLodissa obtine puteri sporite la palat$ cstorinduse c"iar cu 9riadna$ fiica ,mpratului i ,i sc"imba numele ,n Henon .e plan militar$ bizantinii sufera o mare infrangere ,n 9frica$ flota condusa de cumnatul lui 'eon$ %asilisLos$ fiind infranta intr& o eBpedi)ie impotri(a (andalilor regelui @enseric 'a moartea lui 'eon ,n 4E4$ nepotul sau 'eon al II&lea$ de numai E ani$ fiul lui Henon i al 9riadnei$ a-unge ,mprat$ iar Henon de(ine ,mprat asociat al fiului su 1urind 'eon al II&lea c"iar ,n toamna anului 4E4$ Henon (a conduce singur Imperiul *omnia este scurt$ pn ,n ianuarie 4E5$ cnd o conspiratie greaca indreptata impotri(a isaurienilor$ care capatasera prea mare putere ,n capitala$ il inlatura de pe tron 'ocul ii este luat de cumnatul lui 'eon I$ %asilisLos *up 27 de luni Henon reia ,ns conducerea Imperiului i domnese linistit pe o durata de 15 ani <4E6&491= Gn e(eniment deosebit al domniei sale este cderea Imperiului #oman de 9pus sub "erulii lui 4doacru$ care ,n 4E6 inlatura de pe tronul #omei pe #omulus 9ugustus C"iar dac nu se proclama ,mprat$ recunoscnd su(eranitatea Imperiului #oman din #srit$ el este numit de Henon magister militum per Italiam$ primind ,n gri-a administratia pro(inciei *ominatia sa asupra Italiei nu (a fi lunga$ deoarece Henon pentru a se debarasa de ostrogo)ii din .eninsula %alcanica <care intreprindeau multe incursiuni de(astatoare=$ il con(inge pe unul din conducatorii lor$ Deodoric cel tnr$ sa porneasca ,n 4CC impotri(a lui 4doacru 9cesta din urma este ,nfrnt ,n 493$ in(ingatorul de(enind stpnul Italiei i intemeietorul #egatului ostrogot al Italiei cu capitala la #a(enna Henon (a rezol(a astfel doua probleme deosebit de gra(e: inlaturarea lui 4doacru i indepartarea germanilor .lecarea acestora din urma nu (a insemna i rezol(area unor probleme de ordin etnic ,n interiorul Imperiului$ legate de cresterea eBagerata a puterii isaurienilor la Curte sau de ordin religios cu pri(ire la disensiunile profunde nascute intre ortodoc i i monofiziti$ dup /inodul al I3&lea !n()tura adoptata la Calcedon nu a fost din pcate acceptata de toat %iserica$ conducnd la o di(izare care se men)ine pn astazi #eamintim ca pentru cretinul de rnd$ dogma /fintei Dreimi i a celor doua naturi ale 1antuitorului rmne o formula abstracta$ fr sa -oace mereu un rol determinant ,n credin)a lui personala .entru cretinii din sec al 3&lea$ definitia adoptata la Calcedon era mai degrab o negatie a unei eBepriente religioase anterioare$ astfel ,nct "otrrile lui nu multumeau dect pe c)i(a antio"ieni$ pe moderatii de la Constantinopol precum i pe trimisii romani ,n +gipt ,ns$ Calcedonul reprezenta o tradare a principiilor marelui C"iril Calugarii sirieni se (or alia cu egiptenii$ sloganul fiind: Calcedonul este o reabilitare a lui :estorie In martie 45E$ la 9leBandria poporul alege propriul patriar" monofizit ,n persoana lui Dimotei +lurul$ iar .roterius este omorat ,n 4E5$ monofizi)ii ,i asigura i scaunul 9ntio"iei prin alegerea unui oarecare .etru 9utorit)ile inteleg acum ca monofizi)ii era sus)inuti de forte importante$ amenintnd practic unitatea politica a Imperiului ,n 4E5$ uzurpatorul %asilisLos$ cel care l&a inlocuit pentru pu)in timp pe Henon$ publica o +nciclica$ care de fapt condamna Calcedonul$ cernd episcopilor s&i puna samnaturile pe acest act Intre 577 i E77 de episcopi s&au supus indemnului imperial #e(enit la putere ,n 4E6$ Henon sus)ine mai ,nti ortodoBia calcedoneana$ dar sub influenta patriar"ului de la Constantinopol$ 9cac"ie$ i ,n fa) cresterii alarmante a monofizismului ,n +gipt$ /iria i .alestina$ publica ,n 4C2 8enotiLonul$ un decret dogmatic ,n care era recunoscuta (alabilitatea deciziilor celor trei /inoade +cumenice$ pe care le considera suficiente$ anatematiznd att pe :estorie ct i pe +uti"ie$ dar i pe cei care in(atau o doctrina di(ergenta In forma i con)inutul su$ 8enotiLonul era o incercare de a duce dezbaterea la ni(elul conceptelor "ristologice i de a&l sustrage piedicilor terminologice *ac nu ar fi a(ut alte implicatii contro(ersele "ristologice puteau fi rezol(ate pe baza unei intoarceri la situa)ia care a urmat reconcilierii dintre sfntul C"iril i Ioan al 9ntio"iei din 433 DeBtul nu crea ,ns premisele fa(orabile acestui demers$ men)ionnd pe de&o parte condamnarea euti"ienilor la Calcedon$ iar pe de alta se referea la Calcedon intr&un conteBt defa(orabil Cu toate acestea$ pe planul rela)iilor bisericesti$ au a(ut loc cte(a modificari notabile: toate scaunele episcopale mai importante au intrat din nou ,n comuniune .etru 1ongius$ cel care il inlocuise pe Dimotei +lur$ a fost recunoscut ar"iepiscop al 9leBandriei$ iar 9cac"ie al Constantinopolului intra ,n mod oficial ,n comuniune cu el *eoarece pozitia oficial a Constantinopolului era ,n c"ip firesc cea calcedoniana$ .etru scria lui 9cac"ie urmatoarele: 0;iind conducatorul nostru al tuturor$ ati unit %iserica lui *umnezeu i ne&ati con(ins cu probe de netagaduit ca /inodul )inut la Calcedon nu afcut nimic contrar celui )inut la :iceea$ cofirmnd "otrrile .arintilor de la :iceea0147 9ceasta recunoatere c"iar i formala a Calcedonului de ctre un ef al opozitiei$ a constituit un e(eniment ce parea sa -ustifice politica lui 9cac"ie *in pacate$ 1ongius se (a confrunta ,n +gipt cu rebeliunea monastica$ care&l condamna pentru faptul ca intrase ,n comuniune cu calcedoneni Gnii se (or separa de conducatorul lor <numiti acefali$ pentru ca nu mai a(eau conducator=$ ar"iepiscopul ,n astfel de condi)ii $ dnd do(ada i de mult instabilitate$ aruncnd anatema asupra Calcedonului i a Domosului lui 'eon I cel 1are$ papa #omei

24

'a 9ntio"ia$ ar"iepiscopul Calendion$ fiind strict calcedonean$ a respins 8enotiLonul$ dar este compromis prin implicarea sa intr&un complot politic ce (iza rasturnarea lui Henon Grmarea: este eBilat ,n 4C4 /caunul (a fi recuperat de .etru ;ullon$ care nu numai ca recunoate 8enotiLonul$ dar de(ine i un pro.gndist acti($ introducnd la un moment dat ,n practica liturgica Drisag"ionul *in pacate$ promo(area Drisag"ionului i opozitia fa) de calcedoneni (or contribui la promo(area unui ade(rat slogan monofizit C"iar i ,n .alestina$ unde Calcedonul era sus)inut de calugari$ 8enotiLonul a fost acceptat la Ierusalim$ iar personalit)i calcedoniene au salutat unificarea %isericii141 situa)ia creata de 8enotiLon$ aa cum era descrisa de istoricul +(agrie: 0in acele zile$ /inodul de la Calcedon a fost declarat ,n mod desc"is ca oficial de %iserica$ dar nici respins de toti ;iecare episcop actiona dup propria con(ingere0$ nu putea sa se prelungeasca$ doar dac nu eBista un real consens asupra fondului "ristologic i o interpretare acceptabila pentru tradi)ia %isericii :umai ca perioada lui Henon sau cea al lui 9nastasius <491&51C=$ nu (or face dect sa fa(orizeze un monifizism care respingea ambiguit)ile i insista asupra respingerii clare a /inodului .entru mai multe decenii$ %iserica din Constantinopol$ sub 9cac"ie i succesorii si$ a rmas practic singurul centru care a rezistat acestei tendin)e .aradoBal$ episcopii capitalei$ sus)inatorii naturali ai politicii imperiale$ erau singurii care se opuneau 9liatii naturali ai Calcedonului$ erau ,n mod firesc papii de la #oma$ relatia dintre cele doua scaune fiind intrerupta ,ns de atitudinea lui 9cac"ie /e (a a-unge astfel la asanumita sc"isma acac"iana$ care (a dura pn ,n 51C ,n pri(in)a lui 9cac"ie$ ortodocsii nu&l considerau formal responsabil de un document publicat de ,mprat$ iar legtura sa cu .etru 1ongius nu putea fi un argument impotri(a sa$ deaorece rezulta din recunoaterea formala a Calcedonului de ctre acesta din urma Anastasius I D(.#6)1,E *up moartea lui Henon$ ,n fruntea Imperiului (a fi ales un func)ionar de la Curte$ pe nume 9nastasius ,n acea (reme$ Imperiul era framantat de doua probleme ma-ore: una de natura religioasa$ care di(iza popula)ia ,nc de la /inodul al III&lea +cumenic$ dar mai ales dup /inodul al I3&lea de la Calcedon$ iar alta de natura etnica$ anume problema strinilor$ mai cu seam a isaurienilor$ care de(enisera un pericol intern ,n (remea lui Henon *e aceea$ poporul cerea cu insistanta ca (iitorul ,mprat sa fie un ortodoB i un ,mprat roman :oul ales$ 9nastasius$ nu era ,ns un ortodoB con(ins 1ama sa era ariana$ un unc"i mani"eu$ iar el insui a(ea inclinatii monofizite Inainte de alegerea sa ca ,mprat a(usese un conflict cu patriar"ul +ufemius$ pentru faptul catinuse ,n %iserica sfnta /ofia o serie de conferinte cu caracter eterodoB *in acest moti( patriar"ul nu a fost mutumit de alegerea ,mpratesei 9riadna$ sotia lui Henon$ de /enat i de armata .n la urma s&a a-uns la un compromis i anume s&a "otrt ca 9nastasius sa se anga-eze ,n scris ca (a respecta "otrrile /inodului de la Calcedon 9nastasius a consimtit la acest lucru$ dar cum se (a (edea$ el nu&i (a respecta anga-amentul ,n mai 492 noul ,mprat se (a cstori cu 9riadna i (a domni pn ,n 51C !nc de la inceputul domniei sale$ 9nastasius (a rezol(a problema isaurienilor +l il (a omori pe fratele lui Henon$ 'onginus$ care organizase un complot impotri(a noului ,mprat$ (a confisca bunurile isaurienilor i ii (a alunga din capitala 9ceste msuri au fost urmate de lupte lungi i crancene$ care au durat 6 ani$ ,n urma carora isaurienii au fost infranti ,n anul 572 ,mpratul 9nastasius are de luptat i impotri(a perilor$ pentru care anga-eaza forte militare considerabile *up lupte indecise$ ,n anul 576 este inc"eiat un armistitiu pe o durata de E ani Politica religioas a lui Anastasius 9nastasius era un ,mprat ,n (arsta <61 ani=$ dar competent i energic Cunoscnd opozitia fa) de /inodul de la Calcedon$ el rmne fidel 8enotiLonului$ mergnd c"iar spre o radicalizare a pozitiei anticalcedoniene ,n +gipt el sus)inea pe scaunul de la 9leBandria fr ec"i(oc$ pe to)i cei care erau impotri(a /inodului al I3&lea: 9tanasie al II&lea$ Ioan al II&lea$ Ioan al III&lea de :iLiu$ *ioscur al II&lea i Dimotei al I3&lea146 Cu toate acestea$ regimul inaugurat de 8enotiLon eBcludea un triumf radical al monofizismului i pemitea afirmarea unui calcedonism puternic$ capabil nu numai sa se men)ina$ dar sa de(ina c"iar dominant ,n mai multe scaune episcopale importante ale cretin tatii orientale 9cest calcedonism$ ca reactie impotri(a monofizismului$ capata pe alocuri forma unei afirmri a limba-ului "ristologic antio"ian aa se intampla cu partidul calcedonian de la Constantinopol$ ,n (remea ar"iepiscopilor +ufemius i 1acedonius 9stfel marii teologi care ,n tabara monofizita concepeau lupta lor ca pe o aprare a sfntului C"iril$ puteau argumenta cu mai mult con(ingere ca sinodul de la Calcedon ec"i(ala cu o restaurare a nestorianismului 9ceti teologi monofizi)i au gsit mai mult audienta la Curtea lui 9nastasius$ ,n special ctre sfritul domniei sale ,n afara Constantinopolului$ scaunele de la Ierusalim <patriar"ul Ilie$ 493&516= i 9ntio"ia <;la(ian al II&lea$ 49C&512= erau ocupate de calcedoneni$ dar trebuiau sa fac fa) unei opozitii puternice i adesea (iolente Dabara anti&calcedoneana numra doi teologi de (aloare: ;iloBene$ episcop de 1abug ,n /iria i un con(ertit de la pgnism$ /e(er /irian$ ;iloBene nu cunostea greaca$ fiind autorul mai multor scrieri impotri(a /inodului al I3&lea Intre 576&57E$ atitudinea sa se (a radicaliza prin cererea adresata episcopului su$ ;la(ian al 9ntio"iei$ de a pronunta anatema impotri(a /inodului de la Calcedon *orinta nu i&a fost implinita i trimite ,mpratului o scrisoare ,n care ,i eBprima parerea sa ,n materie de credin)a$ cernd spri-in imperial *e dat aceasta$ a(nd i spri-inul ,mpratului$ ;iloBene reuete sa impuna patriar"ului ;la(ian o retragere pr)iala: acceptarea condamnarii lui :estorie i a euti"ienilor$ dar nu i a definitiei adoptate la Calcedon ,n ciuda acestui compromis$ monofizi)ii (or obtine la sinodul de la /idon din 512$ depunerea i eBilarea lui ;la(ian :oul patriar" (a fi /e(er$ cel care (a accepta 8enotiLonul <ca de altfel marea ma-oritate a calcedonenilor=$ dar ii (a anatematiza pe :estorie$ +uti"ie$ Domosul lui 'eon i /inodul de la Calcedon :ascut la /ozopolis$ ,n .isidia$ /e(er a primit o educatie aleasa ,n domeniul retoricii$ filozofiei$ dreptului i a limbii grecesti$ fiind botezat la maturitate ,n anul 4CC 9tras la un moment dat de idealul monastic$ el este initiat ,n asceza la 1aiuma Deolog stralucit$ capabil sa critice brutalitatea lui *ioscur$ dar credincios pozitiilor pe care le considera -uste$ el de(ine purtatorul de cu(ant al unei "ristologii despre care afirma a fi singura eBpresie legitima a 4rtodoBiei c"iriliene /uccesul carierei sale il datoreaza personalit)ii sale impozante i bineinteles patrona-ului imperial ,n capitala Imperiului (a sta c"iar timp de 3 ani$ intre 57C&511$ desconsiderandu&l pe ar"iepiscopul ortodoB$ 1acedonie$ prin promo(area ,n cantarea Drisag"ion </finte *umnezeule= a cu(intelor: 0Care De&ai rastignit pentru noi0 Doate acestea au produs agit)ie ,n rndul popula)iei ortodoBe$ a-ungndu&se c"iar la un sir de re(olte Intre cele mai importante micri contestatare$ care au a(ut loc acum se numra i cea condusa de 3italian$ intre anii 513&515149 9cesta era originar din cetatatea Haldapa$ ,n sudul *obrogei$ unde indeplinea i func)ia de comes foederatorum$ adic de comandant al trupelor de foederati$ alctuite ,n ma-oritate din barbari 3italian s&a declarat aprtorul credin)ei ortodoBe i a asociat la rascoala nu numai trupele de barbari$ dar i pe cele romane din dioceza Draciei$ precum i tarani din di(erse regiuni :emultumirea taranilor se datora noului sistem de impozitare$ instituit de

25

9nastasius$ care pe de&o parte reprezenta o degre(are a celor care se ocupau cu comertul i mestesugurile$ dar pe de alta reprezenta o sarcina greu de suportat pentru popula)ia rurala 'a acestea se adaugau unele msuri luate impotri(a colonilor$ cum ar fi cele inscrise ,n Constitutia din anul 577$ prin care se decreta aser(irea tuturor agricultorilor rama i 37 de ani pe acelai pmnt i ,n general fiscalitatea se(era$ ce urmarea realizarea de economii ,n aceste conditii$ 3italian ataca de mai multe ori trupele imperiale$ a-ungnd c"iar pn sub zidurile Constantinopolului Dratati(ele purtate cu 9nastasius (or duce la numirea lui 3italian ,n func)ia de magister militum per D"raciam i la promisiunea con(ocarii unui /inod +cumenic$ sub presedentia papei :umai ca papa 8ormisdas punea ca prima conditie ca ,mpratul i to)i episcopii orientali sa aprobe actele /inodului de la Calcedon i Domosul lui 'eon$ negocierile fiind ,n acest fel intrerupte 3italian ataca din nou Constantinopolul pe mare i pe uscat$ flota sa este ,ns distrusa$ iar el c"iar dac scapa cu (ia)a$ ,i (a pierde titlul de magister militum per D"raciam 4biecti(ul acestei rascoale a disparut odat cu moartea lui 9nastasius ,n anul 51C Dot ,n 51C au disparut i unele personalit)i anga-ate ,n conflictul monofizit: Dimotei al Constantinopolului$ patriar"ii ortodoc i eBilati <Ilie al Ierusalimului i ;la(ian al 9ntio"iei= ,n curnd se (a inc"eia i un acord de pace intre #oma i Constantinopol$ cu un triumf aparent al #omei i al /inodului de la Calcedon ,n ciuda aparentelor$ %iserica din Constantinopol nu (a adopta niciodata punctul de (edere roman cu pri(ire la 9cac"ie <succesorii si$ +ufemius i 1acedonius$ eBcomunicati de papi$ (or fi (enerati ca sfin)i ,n 4rient= Impacarea care (a duce la unire$ (a fi de fapt impusa de un om$ cu presepecti(e largi$ poate un ade(rat (izionar: ;la(ius .etrus /abbatius Fustinianus 3iziunea sa era a unui Imperiu care ar fi unit 4rientul i 4ccidentul$ cu papa de la #oma intr&un sistem imperial$ iar solutia teologica punea capat conflictului dintre aprtorii /inodului de la Calcedon i opozantii lui din 4rient Dot acest demers implica abandonul 8enotiLonului :umai ca politica religioas a lui Henon i 9nastasius era interpretata ,n mod diferit ,n 4ccident sau ,n 4rient 4ccidentul considera mereu aceasta politica ca pe o tradare a Calcedonului$ iar 4rientul nu (edea ,n sc"isma dintre calcedoneni i necalcedoneni o ruptura definiti(a Cei care acceptasera 8enotiLonul i care&l interpretasera ,n sensul calcedonian nu erau considerati ca nite eretici *e aceea$ +ufemius i 1acedonius ai Constantinopolului precum i ;la(ian al 9ntio"iei i Ilie al Ierusalimului i&au pstrat reputatia$ c"iar dac au acceptat 8enotiLonul *e fapt meritul lor pentru pstrarea credin)ei calcedoniene era la fel de mare ca i cel al episcopilor #omei mai pu)in dispu i la compromis Befor!ele ad!inistrati0e ale lui Anastasius Gnul din marile merite ale lui 9nastasius a fost acela de a pune ordine ,n finantele /tatului +l a procedat la o serie de reforme pe care le&a aplicat metodic 9nastasius a incercat sa dea (aloare stabila monedei de bronz numita follis$ care sa fie ct mai apropiata de (aloarea ,n aur .entru perceperea impozitelor ,n orae a "otrt ca aceasta colectare sa fie fcut de ctre un (ideB$ care depindea de prefectura praetoriului .n aici impozitele din cet)i erau percepute de decuriones$ membrii ai consiliilor municipale$ care garantau strangerea regulata a impozitelor cu propriile a(eri .entru a pre(eni e(entualele abuzuri ale (idicesilor$ 9nastasius a ,ntrit i largit drepturile celor care erau c"emati sa apere popula)ia de nedreptati: defensores ci(it)ium i episcopii .entru asigurarea strangerii banilor necesari$ s&a "otrt ca intreaga comunitate sa fie pri(ita ca o unitate fiscala$ responsabila pentru incasarea tuturor impozitelor *eci$ dac din di(erse moti(e o proprietate nu mai era sol(abila$ ceilal)i erau obligati sa plateasca pentru ea 1surile acestea la care s&au mai adaugat i altele$ au contribuit la restabilirea finantelor /tatului$ la moartea sa$ 9nastasius$ lsnd o rezer(a apreciabila de aur <cca 175 777 Lg *e aur= *in banii adunati acum ,mpratul 9nastasius (a construi un zid de aprare a capitalei$ la 47 de Lm $ spre 3est de zidul lui Deodosie al II&lea$ inc"iznd o zona imensa$ el pornind de la 1area de 1armara i mergnd pn la Cornul de 9ur Ba%orturile cu %o%oarele barbare din Occident *up moartea lui 4doacru ,n 493$ 9nastasius il accepta pe Deodoric cel 1are ca rege al Italiei Deodoric a pstrat aproape intreaga administra)ie romana$ fiind preocupat ,n c"ip deosebit sa nu&i supere pe membrii /enatului 4 apropiere intre popula)ia romana i barbari <goti=$ nu a fost posibila din cauza diferen)ei de credin)a: go)ii erau arieni$ iar romanii ortodocsi rela)ii amicale a a(ut 9nastasius cu Clo(is$ regele francilor$ cruia ii trimite insemnele demnit)ii de consul$ socotindu&l un reprezentant al puterii imperiale ,n 9pus Consideratii asu%ra %erioadei de la Constantin cel "are %>n la Anastasius 9ceasta perioada de aproape doua secole este destul de confuza$ ,n 4rient dar i ,n 4ccident asistnd la o succesiune de peste 27 de !mpra)i: spanioli$ ilirieni$ traci i c"iar un asiatic cte(a domnii sunt mai lungi i demne de remarcat: lui Constan)ius al II&lea$ fiul lui Constantin$ i&a urmat (arul sau Iulian <361&363=$ cu care a luat sfrit dinastia lui Constan)ius C"lor *up acestia$ ,n 4rient a gu(ernat 3alens <364&3EC=$ iar ,n 4ccident 3alentinian 'ui 3alens$ i&a urmat Deodosie I cel 1are <3E9&395=$ iar fiii si$ 8onorius i 9rcadius$ au condus primul 4ccidentul$ iar cel de&al doilea 4rientul 9rcadius l&a a(ut ca succesor pe Deodosie al II&lea <47C&51C= 'a inceputul secolului al 3&lea$ 4ccidentul s&a confruntat cu o succesiune de in(azii barbare$ iar 4rientul a fost gu(ernat intre 457&51C de !mpra)i ca: 1arcian$ 'eon I$ Henon i 9nastasius ,n toat aceasta perioadZ de fapt numai doua domnii au fost mai importante: aceea a lui Deodosie I$ pentru ca acesta a fost ultimul ,mprat care a condus efecti( Imperiul i cea a lui Deodosie al II&lea$ care ,n ciuda mediocrit)ii sale$ prin lunga perioada ,n care a condus Imperiul de #srit a reuit sa indeplineasa o opera utila ,n mare parte$ dus la bun sfrit de unii dintre ministrii si sau de sora sa$ .ulc"eria 9cest fenomen a fost fa(orizat de urmatoarele cauze: ;ortele (itale ale Imperiului erau concentrate ,n 4rient +ste de fapt ce i&a dorit Constantin odat cu crearea Constantinopolului ,n (remea lui Deodosie al II&lea$ pe lng largirea zidului de incinta al oraului$ a luat fiinta i o Gni(ersitate pe care o inzestreaza cu 31 de catedre$ repartizate aproape egal intre limbile greaca i latina 9cest fapt este foarte interesant$ pentru ca demonstraza (ointa Constantinopolului de a fi i capitala intelectuala a Imperiului Cretinismul s&a dez(oltat diferen)iat ,n #srit i ,n 9pus ,n secolul al I3& lea cea mai inalta autoritate religiosa ,n 9pus$ sfntul 9mbrozie$ episcopul 1ilanului$ proclama independenta spirituala ,n raport cu /tatul$ ,n timp ce tot acum$ ,n 4rient$ Deodosie I fcea din cretinism o religie de /tat ,n secolul al 3&lea$ papa 'eon cel 1are afirma primatul scaunului de la #oma$ ,n timp ce canonul al 223III&lea de la /inodul al I3&lea +cumenic plasa #sritul sub dependenta canonica a .atriar"iei de la Constantinopol /ocul in(aziilor barbare inegal resimtit ,n #srit i 9pus #sritul$ ce(a mai abil i mai puternic$ a rezistat mai bine ,n aceast perioad in(aziilor barbare$ ,n timp ce 4ccidentul$ s&a prabusit .rin aceasta$ ceea ce era un dezec"ilibru crescnd intre cele doua pr)i ale Imperiului$ a de(enit o ruptura Proble!e de ordin religios

26

In secolele I3&3$ pe plan intern$ istoria %izan)ului se (a confrunta cu di(erse probleme de ordin religios Drebuie retinut faptul ca prin dez(oltarea mona"ismului$ care se organizeaza ,n secolele I3&3$ creste ,n mod e(ident forta morala i social a cretinismului$ ce se (a manifesta acum i sub forma unei forte de eBpansiune deosebita$ prin e(ang"elizarea 9rmeniei de ctre @rigorie 'uminatorul$ a 9bisiniei de ctre ;rumentiu$ a go)ilor de ctre Glfila Dot acum asistam i la sfritul pgnismului !mpratul Constan)ius luase mai multe msuri fa(orabile cretinilor$ limitnd acti(itatea pgnilor *in pacate$ succesorul sau Iulian$ educat att ,n spiritul pgnismului grec ct i ,n religia cretin $ odat a-uns la putere a dat un edict prin care ordona redesc"iderea templelor i reorganizarea cultului pgn +l a dat i o declaratie de toleranta$ ,ns a eBclus pe cretini din func)iile importante ale /tatului *up moartea lui Iulian$ pn la Deodosie I$ pgnii au con)inuat sa obser(e nestingeriti cultul i obiceiurile lor Deodosie I a luat ,ns msuri dure impotri(a pgnilor: faimosul edict din 392 interzicea sacrificiile i orice ceremonie pgna precum i accesul la temple Focurile olimpice au fost i ele interzise ,n 393$ iar misterele lui +leusis ,n 396 ,n 4ccident$ episodul cel mai semnificati( rmne decizia luata de @ra)ian de a scoate statuia zeitei 3ictoria din /enatul de la #oma$ care simboliza ,n oc"ii tuturor grandoarea trecutului roman *up /inodul de la :iceea$ ,mpratul Constantin cel 1are nu a dus o politica bine definita cu pri(ire la arieni .rintre succesorii si$ Constan)ius i 3alens au fost arieni ,n (remea lui Deodosie I$ acesta (a fi ,ns foarte categoric cu arienii$ gonind din Constantinopol pe episcopul arian i dnd niceenilor toate bisericile din ora ,n 3C7$ el a publicat un edict prin care numai cei care aderau la ,n()tura niceeana cu pri(ire la sfnta Dreime a(eau dreptul sa se considere 0Cretini catolici0$ ,n timp ce ceilalti$ arienii$ erau considerati eretici Gn sinod con(ocat de Deodosie I la Constantinopol ,n 3C1$ confirma simbolul de credin)a de la :iceea ,n ceea ce pri(ea consubstantialitatea Datlui i a ;iului i completa afirmnd consubstantialitatea sfntului *u" cu celelalte doua .ersoane 9ceala i /inod fiBa i locul episcopului de la Constantinopol: primul dup cel de la #oma :u era (orba ,nc de egalitate$ dar asistam de-a la pozitia de superioritate a scaunului de la Constantinopol fa) de ceilal)i confrati din #srit 9ceste "otrri eBtrem de importante i&au asigurat lui Deodosie I un loc de frunte ,n istoria cretinismului$ alaturi de Constantin cel 1are Deodosie proclama de fapt ca nu eBista toleran) ,n materie de religie: este o religie de /tat obligatorie$ a crei dogma este fiBata de ,mprat$ care o impune supusilor si 4rtodoBie i erezie de(in acum subiect politic i religios ,n acelai timp sau ,n unele situa)ii$ puncte de (edere care risca sa se confunde Drebuie notat faptul ca aceasta politica a lui Deodosie se opunea ideilor pe care le apra ,n acea (reme ,n 4ccident sfntul 9mbrozie$ con(ins ca ,n problemele bisericeti nu trebuie sa se amestece puterea temporala 9stfel$ atitudinea lui Deodosie anunta (iitoarele conflicte dintre #srit i 9pus ,n sfrit$ locul pe care&l (a ocupa de acum inainte Constantinopolul$ (a declansa reactia episcopilor de la 9ntio"ia i 9leBandria$ -ucnd astfel un rol important ,n luptele din secolul al 3&lea$ aspectul teologic mascnd uneori interese de ordin material Cursul nr.1/ "arile !igratii 7i arianis!ul %o%oarelor barbare %arbarii nu au fost mereu tentati sa intre ,n Imperiu prin (iolenta sau pentru -af: popoarele germanice nu a(eau dect admiratie i respect pentru maretia romana +i doreau numai sa beneficieze de binefacerile i de bogatiile sale$ de aceea Imperiul i&a primit adesea cu buna(ointa ,n armata sau administratie 9sistam uneori la o ade(rata 0in(azie pacifista0 ,n (remea lui Deodosie I$ sau mai ales sub 9rcadius$ go)ii de(in atotputernici la Constantinopol$ iar conducatoarul lor$ @ainas$ reuete c"iar s&l omoare pe +utropius$ unul din fa(oritii Curtii imperiale Grmarea acestui gest: o re(olt populara soldata cu asasinarea lui @ainas .e timpul lui 1arcian i 'eon I$ un alt conducator got$ 9spar$ a-unge sa gu(erneze 4rientul pn ,n ziua ,n care ,mpratul$ a(ertizat de pericolul unei nemultumiri generale$ ii inlatura att pe 9spar ct i pe pr)izanii si$ punnd astfel capat influen)ei go)ilor la Constantinopol :u (a fi ,ns usor pentru Imperiu sa fac fa) masei germanice sau altor barbari 0agit)i0$ atunci cnd ,n fruntea lor s&au aflat conducatori ambitiosi :umai ca (izigo)ii lui 9laric$ "unii lui 9tilla$ sau ostrogo)ii lui Deodoric$ dup ce (or pune ,n mare pericol 4rientul$ (or fi diri-ati ctre 4ccident$ ce (a fi sacrificat ,n cele din urma ,n beneficiul sal(arii celeilalte -umatati a Imperiului <izigoAii Imperiul a considerat o buna perioada de timp ca remediul pentru a face fa) tendin)ei de depopulare a unor zone ar fi stabilirea triburilor germanice cu statut de foederati 1sura era oricum bine(enita$ deoarece acetia eBercitau presiuni serioase la frontiere 9stfel$ ,n (remea ,mpratului 3alens$ ,ntlnim ,n 1oesia Inferioara cca 27 777 de (izigo)i$ care ,n scurt timp se (or re(olta ,n urma %tliei de la 9drianopol din 3EC$ romani sunt infranti$ iar ,mpratul 3alens este ucis Deodosie I a reuit s&i mai potoleasca$ impunandu&le c"iar un tratat de pace prin care era men)inuta conditia lor de foederati *up moartea lui Deodosie$ conducatorul (izigot 9laric a declansat o noua ofensi(a$ de dat aceasta ,n Dracia$ apoi ,n 1acedonia$ Desalia i c"iar ,n .eloponez ,n urma negocierilor$ ,mpratul 9rcadius a obtinut instalarea (izigo)ilor ,n Illiric$ iar 9laric a fost numit magister militum per Ill5ricum 1sura se (a do(edi abila$ atentia lui 9laric indreptandu&se acum ctre 4ccident *up o prima tentati(a ,n 472$ cnd este in(ins de generalul lui 8onorius$ /tilic"on$ 9laric reuete ,n 417 sa cucereasc #oma *up aceasta dat ei se (or instala ,n @alia i /pania i nu ii (om mai ,ntlni ,n 4rient :unii +i au fost cei care i&au inlocuit pe (izigo)i Deodosie al II&lea le dadea anual un tribut ,n aur %inecunoscutul conducator "un 9tilla nu se (a multumi cu acest tribut i (a obtine de la Deodosie al II&lea i titlul de magister militum :esatisfacut$ 9tilla a trecut *unrea ,n 441 cucerind oraele /irmium i :aissus <:is=$ indreptandu&se ctre Constantinopol Constrans i de pericolul persan$ Deodosie al II&lea a semnat ,n 443 un tratat umilitor cu "unii$ prin care tributul anterior era triplat ,n cele din urma 9tilla i&a diri-at fortele ctre 3est$ iar ,n 452 e ,nfrnt de ctre ,mpratul 1arcian$ Imperiul fiind sal(at pentru a doua oara OstrogoAii /upletea diplomatiei bizantine se (a manifesta ,nc odat cu prile-ul in(aziei ostrogo)ilor /ub 'eon I ei au primit pmnturi$ numai caseful lor$ Deodoric$ mandru de ser(iciile aduse ,mpratului Henon$ s&a aratat eBigent i a in(adat .eninsula %alcanica$ amenintnd Constantinopolul Dot acum lucrurile se precipita i ,n 4ccident: ,n 4E6$ un ef al unor triburi germanice$ 4doacru$ l&a inlaturat pe ultimul august de snge roman$ #omulus 9ugustus$ cucerind Italia ,n plus$ el obtine de la Henon delegatie pentru a gu(erna Italia *andu&i seam de pericolul reprezentat de o astfel de autonomie$ Henon se gandeste s&l pedepseasca att pe el$ ct i pe Deodoric .lanul sau era urmatorul: il sfatuieste pe acesta din urma sa lupte impotri(a lui 4doacru$ promitandu&i ,n cazul unei (ictorii succesiunea Deodoric reuete s&l infranga pe 4doacru$ cucereste #a(enna$ iar 4rientul este sal(at pentru a treia oara Deodoric se instaleaza ca su(eran al Italiei a(nd #a(enna drept capitala$ cernd ,mpratului 9nastasie legitimitatea .rin acest gest se poate obser(a cum

2E

,mpratul din partea oriental a Imperiului reusea s&i pstreze ,nc autoritatea 9parentele erau sal(ate: Imperiul ,i conser(a unitatea$ iar ,mpratul autoritatea 3om asista ,ns la un proces care cu timpul se (a accentua$ anume acela al opozitiei din ce ,n ce mai (izibila dintre 4rientul intact i 4ccidentul desirat intre ostrogo)ii ce detineau Italia$ francii ce ocupau o buna parte a @aliei$ (izigo)ii care a(eau restul @aliei i /pania$ iar (andalii detinatori ai 9fricii *e altfel$ incercarile lui Fustinian din secolul al 3I&lea$ de refacere a frontierelor occidentale se (or do(edi ,n buna msura zadarnice$ separatia fiind defin)i(a .rezenta acestor barbari la grani)ele Imperiului era o tradi)ie$ ca i incadrarea lor uneori ,n armata romanaU puterea ci(ilizatoare a romanit)ii asigura ,ns asimilarea lor rapida In(aziile masi(e din secolele I3&3 (or modifica profund datele prezentei barbare pe teritoriul Imperiului suscitnd aprigi contro(erse .entru unii$ lumea romana risca s&i piarda identitatea: aceti barbari trebuiau eliminati cu att mai mult cu ct o buna parte dintre ei erau arieni .entru altii$ increzatori ,n superioritatea ci(ilizatiei romane$ prezenta lor era o sansa pentru repopularea unor teritorii ca celedin Dracia$ depopulate inainte de in(azii ,n cazul ostrogo)ilor lui Deodoric$ prea puternici pentru a fi in(in i i prea numero i pentru a fi asimilati$ este eBperimentata c"iar o solutie originala: de(enit magister militum$ regele ostrogot conduce Italia cucerita ,n numele ,mpratului i men)ine administratia romana 9ceasta situa)ie necesita de asemenea i o pace durabila pe cel de al doilea front$ desc"is aproape ,n permanenta confruntarilor cu perii 'uptele se (or da timp de mai multe decenii pentru controlul campiilor bogate situate intre Digru i +ufrat sau pentru orae prospere precum +dessa ,n aceasta zona$ singura solutie (iabila era o pace durabila$ pe care o (or inc"eia ,n cele din urma Fustinian i Cosroe I ,n anul 532 Arianis!ul %o%oarelor !igratoare Incepnd cu a doua -umatate a secolului al I3&lea$ arianismul i&a gsit noi adepti printre popoarele migratoare 9stfel$ informa)ii precise despre arianismul acestor popoare a(em din 3E6$ cnd go)ii lui ;ritrigern$ ,n rzboi cu cei ai lui 9tanaric i amenin)ati de "uni$ au acceptat cretinismul de nuanta ariana impus de ,mpratul 3alens .ri(itor la acest moment$ /ocrate spunea: 0;ritrigern ceru a-utorul ,mpratului 3alens$ care comanda trupelor ce se aflau ,n garnizoana ,n Dracia spre a&l sus)ine ;ritrigern biruind pe 9tanaric cu a-utorul acestei sporiri de puteri$ a (rut s&i arate recunostiinta pentru binelefcut i a imbratisat credin)a ,mpratului i i&a indemnat i pe supu i sa fac acelai lucru0 'a rndul su$ Deodoret de C5rr spunea ca supusii care au trecut *unrea i au inc"eiat pace cu 3alens 0primisera de mult (reme razele cunostiintei dumnezeiesti i erau "raniti cu dogmele apostolice0 *in acest citat se poate obser(a ca ei erau ortodocsii fapt confirmat de raspunsul pe care l&au dat lui 3alens: 0nu (om suporta sa parasim ,n()tura parinteasca0 .rocesul de e(ang"elizare ariana intreprins de Glfila la :ordul *unrii nu poate fi pus la indoiala$ istoricul 4rosiu spunnd c"iar ca go)ii au solicitat ,mpratului 3alens trimiterea de episcopi 'a rndul su$ profesorul +milian .opescu este de parere ca putem afirma ca se aflau arieni printre go)ii e(ang"elizati din stnga *unrii$ dar de dat recenta i intr&un numr destul de redusU de fapt$ ei dateaza din (remea ,n care la cererea lui ;ritrigern$ ,mpratul 3alens le&a trimis misionari i episcopi arieni162 *e asemenea$ trebuie sa luam ,n consideratie i faptul ca pentru go)ii de rnd$ mai precis pentru marea lor ma-oritate$ diferen)e intre ortodoc i i arieni nu eBistau In pri(in)a (ie)ii bisericeti a (izigo)ilor se cunosc foarte putine lucruri Cu toate acestea putem remarca acti(itatea misionara a sfntului :iceta de #emesiana printre (izigo)ii din Illiric$ fr a cunoaste ,ns rezultatele ei /e pare ca pe (remea conducatorului lor #eccared <5C6=$ sub influenta episcopului 'eandru de /e(illa$ ei au renun)at la arianism con(ertindu&se la 4rtodoBie +piscopii arieni au fost in(it)i sa urmeze calea regelui$ arianismul disparnd din regatul (izigot dup aproBimati( doi ani Gnitatea bisericeasca a fost srbtorita de #eccared printr&un sinod care a a(ut loc la Doledo ,n anul 5C9$ la care regele a marturisit credin)a ortodoB i l&a anatematizat pe 9rie 'a fel$ parintii$ episcopii i ceilal)i clerici sau persoane din fruntea regatului au semnat o marturisire de credin)a impotri(a ,n()turii gresite a lui 9rie 'a sinodul de la Doledo se afirma din pcate i purcederea sfntului *u" i de la ;iul o ino(atie care s&a do(edit a fi pn astzi un serios obstacol pentru restabilirea unit)ii bisericesti C"iar i ,n aceste condi)ii #eccared i (izigo)ii nu se considerau despartiti de %iserica$ iar acest adaos este posibil sa fi fost introdus pentru a accentua puterea dumnezeiasca a ;iului$ intr&un act de negare a arianismului .entru ostrogo)i putem spune ca au fost barbarii care au primit arianismul de la (izigo)i Cu toate ca este destul de greu de spus cnd a a(ut loc con(ertirea ostrogo)ilor$ se pare ca lucrarea misionara din timpul regilor 3alamir$ Deodomir i 3idimer$ foederati ai Imperiului ,n .anonia$ a -ucat un rol important ,n acest proces *e asemenea$ la sfritul secolului al 3&lea ostrogo)ii lui Deodoric au fost con(ertiti la cretinismul arian ;ie ca ne aflam ,n Dracia$ 1oesia sau .anonia$ cel mai probabil este ca (izigo)ii$ de(eniti urma i ai lui Glfila$ au propo(aduit credin)a semiariana printre fratii lor go)i +ste de necontestat faptul ca ,n acest proces o mare importanta a a(ut i traducerea %ibliei$ inteleasa i de ostrogo)i Fordanes este con(ins de dependenta arianismului ostrogo)ilor de cel al (izigo)ilor 9ceasta filiatie religioas este demonstrata i de calendarul go)ic comun celor doua neamuri .e de alta parte este greu de inteles cum misionarii (izigo)i arieni au putut (eni la Contantinopol sau din 1oesia lui Glfila sa propo(aduiasca ostrogo)ilor in(adati de "uni dup 3E7 *e aceea$ este mult mai usor sa ne imaginam ca ostrogo)ii au putut fi adu i la cretinismul arian ,n pro(incia .anonia$ deci intre anii 456& 4E2 'eB got"ica$ credin)a i legea gotoariana$ au a-uns la cea mai mare inflorire ,n regatul lui D"eodoric cel 1are D"eodoric a profesat un arianism generator de cultura: creatiile ar"itecturale legate de arianismul ostrogot sunt dintre cele mai celebre realizari ale antic"it)ii tarzii$ nu numai ale perioadei ,n care D"eodoric a condus acest regat 9rianismul ,n forma ,n care a fost preluat i dez(oltat de ostrogo)i$ a a(ut un rol important ,n sus)inerea i dez(oltarea identit)ii lor$ iar prin toleran) afisata uneori de D"eodoric fa) de cretini sau e(rei$ el a ctigat spri-in politic din partea acestora .robabil ca dac nu ar fi fost rzboiul de pe (remea lui Fustinian$ ostrogo)ii ar fi trecut la 4rtodoBie odat cu (izigo)ii Gni(ersul religios al ostrogo)ilor nu a fost sc"imbat radical odat cu trecerea la cretinismul arian :u trebuie sa credem ca arianismul ostrogo)ilor era departe de cel nascut la biserica %aucalis din 9leBandria .racticarea acestei forme de cretinism a permis ,ns nobililor pgni sa fac parte din 4rbis #omanum et C"ristianum fr sa renunte la (ec"ile tradi)ii pgne *ez(oltarea structurala a %isericii ariene era legat i de contactul cu %iserica 4rtodoB organizata$ iar trairea simpla a cretinismului i&a apropiat pe ostrogo)ii de rnd de arianism /e poate spune ca a eBistat un mesa- comun al cretinismului$ astfel ,nct arieni i ortodoc i au putut face unii pa i impreuna Cretinismul adoptat de go)i sau de alte popoare barbare este diferit prin dogma de cel ortodoB$ dar ,n pri(in)a cultului este aproape identic .rocopius de Cezareea scria ca ceremoniile nu difera aproape deloc$ /al(ian ne spune ca 0gotii citesc din acelea i carti$ din profeti$ apostoli i +(ang"elii0$ iar 3ictor de 3ita indica faptul ca se ser(eau de limba lor i ca limba liturgica$ gratie indeosebi traducerii %ibliei de ctre Glfila 4 alta particularitate a ritului got era i obiceiul de sa(ar i slu-bele noaptea sau ,n zori 9cest obicei era att de reprezentati( pentru arieni ,nct un episcop italian a-unge sa fie acuzat ,n aceast perioad pentru simplu fapt catinea slu-bele noaptea

2C

Iconografia baptisteriului arian de la #a(enna ne arata ca 8ristos nu este un simplu om: la %otez un inger se afla lng +l .e tronul care se (ede ,n ceruri este reprezentata sfnta Cruce$ iar Datl nu este nicaieri Cu alte cu(inte$ 8ristos nu este de aceea i natura cu Datl$ +l are un loc pri(ilegiat$ dar nu cu *umnezeu&Datal ,n acelai sens$ al negarii intruparii ;iului lui *umnezeu$ arienii nu (edeau natura trupului$ astfel ,nct cultul /fin)ilor constituia un alt aspect care diferen)ia arianismul barbar de cretinism go)ii arieni a(eau propriul calendar liturgic i pstrau formulele tradi)ionale ale clerului: episcopi$ preo)i$ diaconi ,n momentul intrarii ,n grani)ele Imperiului$ multor popoare barbare nu le&a fost greu sa renunte la pgnism$ eBceptie facnd francii i sue(ii$ care i&au men)inut credin)a pgna timp de o generatie .n la urma arianismul nu a a(ut prea mari sanse de supra(ietuire$ deoarece dup secolul al I3&lea era asociat barbariei /ensul ci(ilizator a generat trecerea cretinismului arian spre cretinismul ortodoB Cursul nr.11 3ecolul lui 4ustinian D)1,6*1/E 'a inceputul sec al 3I&lea$ Imperiul ,i re(enise de pe urma socului produs de in(aziiU politica riguroasa dus de 9nastasie adusese /tatului prosperitate financiara$ condi)ii care ii (or permite lui Fustinian sa se indrepte mai degrab ctre 4ccidentul roman 9cest mare cuceritor a cunoscut ,nc de la inceput o serie de dificultati Grmas al unc"iului sau Iustin I <51C&52E=$ el a trebuit sa fac fa) ,n anul 532 unei teribile re(olte Gnul din locurile pri(ilegiate de dialog i confruntare intre ,mprat i popor era la (remea aceea "ipodromul 4 parte a popula)iei capitalei era organizata ,n factiuni$ la inceput indeplinind mai degrab rolul unui club insarcinat cu organizarea curselor: albastrii i (erzii .entru asigurarea ordinii i aprarii zidurilor$ aceste factiuni dispuneau de asa&numitele militii$ aproBimati( 977 de oameni pentru albastrii i 1577 pentru (erzi Intre aceste partide formate indeosebi din tineri turbulenti$ confruntarile erau frec(enteU ,n plus$ intre ele a(eau loc i dezbateri religioase$ (erzii fiind ,n ma-oritatea lor monofiziti$ iar albastrii calcedoneni C"iar dac disputele erau frec(ente$ ,n anul 532 cele doua partide se aliaza sub de(iza: :iLa <in(inge= *ebordat de situa)ie$ Fustinian se gandeste sa fuga *in fericire sotia sa Deodora$ care pro(enea din mediul popular al "ipodromului$ refuza ideea ,mpratului i ,n cele din urma re(olt este inabusita *up acest e(eniment care putea a(ea consecin)e dramatice pentru Fustinian$ acesta ,i poate pune ,n aplicare cele doua obiecti(e ale domniei sale: pe de&o parte restabilirea integrit)ii teritoriale i prosperitatea Imperiului$ iar de cealalta parte impunerea unei ortodoBii ,n care ,mpratul putea decide asupra dogmelor i a organizarii %isericii 9stfel se eBplica intreaga politica eBtern a lui Fustinian$ ,n care ideea dominanta era recucerirea 4ccidentului$ ,n timp ce opera sa legislati(a i administrati(a (iza sa redea Imperiului forma initiala i splendoarea sa .entru problemele de ordin religios$ #oma nu mai oferea solutii i de aceea Fustinian ezita$ inclinnd ,n cele din urma pentru o ,n)elegere cu 4ccidentul i cu papalitatea /otia sa$ Deodora$ a(ea ,ns mai mult inclinatii monofizite$ intelegnd poate mai bine importanta pro(inciilor orientale EG%ansiunea !ilitara a lui 4ustinian .entru refacerea Imperiului #oman$ Fustinian a(ea ne(oie de libertate de micare ,n partea de 3est i ,n acest sens el rezol(a c"estiunea perilor prin pacea din 532 ,n baza tratatului inc"eiat cu C"osroe I 9nuc"rir(an <531&5E9= se dorea realizarea unei paci eterne$ ,n baza careia %izan)ul se obliga sa plateasca cca 11 777 li(re de aur ,n sc"imbul aprarii de ctre peri a Caucazului ,n anul 547$ C"osroe incalca tratatul de pace inc"eiat ,n urma cu E ani i in(adeaza /iria$ distruge 9ntio"ia$ cucerind mai multe orae ,n :ord$ perii in(adeaza 9rmenia$ Iberia i ocupa 'azica$ pe malul oriental al 1arii :egre .entru a rezol(a noua situa)ie$ Fustinian accepta marirea tributului$ obtinnd un armistitiu de 5 ani 9cest armistitiu a mai fost prelungit de ,nc doua ori i nu a putut fi transformat intr&un tratat de pace pe o durata de 57 de ani dect ,n anul 562 Dributul a fost ridicat la 37 777 de solidi$ dati de bizantini ,n sc"imbul eliberarii de ctre peri a 'azicai 9ceti bani erau platiti pentru aprarea Caucazului impotri(a barbarilor din :ord .lata a fost fcut ,n a(ans pe primii E ani$ iar ,n al optulea an trebuia platit ,n a(ans pe urmatorii 3 ani 3ictoriile perilor ,n 4rient marcau astfel inceputul perioadei marilor eBpansiuni ,n detrimentul %izan)ului *up pacea din 532$ prin generalul %elizarie$ Fustinian recucereste 9frica din mana (andalilor condu i de @elimar #egatul (andal este nimicit$ iar teritoriile sale re(in Imperiului bizantin$ fiind organizate intr&o prefectura a pretoriului separata$ care cuprindea 6 pro(incii$ inclusi( /ardinia 'uptele de g"erila pro(ocate de bastinasii mauri inceteaza i ele ,n 54C$ cnd sunt infranti de strategul1C4 bizantin Ioan Droglita ,n anul 535$ acelai general %elizarie incepe recucerirea Italiei din mana ostrogo)ilor Cad pe rnd #oma i #a(enna$ capitala ostrogo)ilor$ reuind s&l fac prizonier pe 3itiges$ conducatorul ostrogo)ilor Cu toate acestea$ bizantinii (or fi ne(oiti sa mai astepte ,nc pn ,n 552$ cnd un alt ilustru general bizantin$ :arses$ ii (a infrange pe ostrogo)i la %usta @alorum ,n 554$ Fustinian a dat o lege numita .ragmatica sanctio$ prin care restabilea autoritatea %izan)ului asupra intregii Italii Intre anii 557&554$ Fustinian profitnd de un conflict intern al (izigo)ilor din /pania$ trimite trupe pe mare$ care reusesc sa cucereasc pentru Imperiu /ud&+stul tarii$ inclusi( Cartagina :oua$ 1alaga i Cordoba C"iar dac numai o parte a Imperiului #oman fusese recucerita$ Fustinian a reuit cel pu)in sa transforme 1area 1editerana ,n ceea ce era altadata: un lac roman :umai ca ,n 4rient apar noi amenitari: perii$ "unii i mai nou sla(ii /labit$ Fustinian se (a multumi ,n cele din urma cu plata unui tribut$ iar pe barbari ii (a tine la distanta printr&o diplomatie abila Codul Huridic de la Teodosie al II6lea la 4ustinian .entru a conduce pe oameni$ 'egea di(ina nu era de a-uns$ ori Fustinian a fost motenitorul unei situa)ii -uridice destul de confuze Cele cte(a date men)ionate mai sus marc"eaza cu siguranta politica eBtern a lui Fustinian$ dar au mai putina greutate fa) de opera -uridica realizata ,n (remea sa Cu alte cu(inte Corpus Furis Ci(ilis este incoronarea i punere la punct definiti(a a lucrrilor anterioare *atorita imperfectiunilor ,ntlnite ,n CodeBul Deodosian$ a abundentei legislati(e din (remea !mpra)ilor din a doua -umatate a secolului al 3&lea <'eon$ Henon$ 9nastasius= se impunea o opera de sinteza .entru realizarea acestei lucrri Fustinian a a(ut concursul unor -uristi de seama$ intre care amintim pe Drebonian Dotul a inceput la 13 februarie 52C$ atunci cnd Fustinian numeste o comisie formata din E membri$ ,n frunte cu Drebonian$ a(nd misiunea de a reuni intr&un cod toate constitutiile <legile= imperiale ,n (igoare$ de la 8adrian <11E&13C= i pn ,n secolul al 3I&lea$ eliminnd elementele care nu mai corespundeau cerintelor timpului Comisia trebuia sa utilizeze CodeBul Deodosian precum i culegerile particulare alctuite ,n timpul lui *iocle)ian : CodeB @regorianus i CodeB 8ermogenianus *emersul lui Fustinian s&a concretizat pe E aprilie 529$ cnd lucrarea intitulata CodeB Fustinianus a fost gata 'a 15 decembrie 537$ ,mpratul numeste o noua comisie formata din 16 membri$ pusa sub conducerea aceluia i Drebonian cu misiunea de a codifica lucrrile de interpretarea legilor <-urisprudenta= -uristilor romani din secolele II&III *up trei ani lucrarea a fost gata i publicata la 16 decembrie 533 sub numele de .andecte sau *igeste 'a 21 noiembrie 533 a aprut o alta lucrare intitulata Institutiones$ realizata din

29

insarcinarea lui Fustinian de ctre Deofil i *orotei$ profesori la scolile de drept din Constantinopol i %e5rut"$ precum i de consacratul Drebonian 'ucrarea era de fapt un manual elementar de drept$ pus la indemana studentilor ,n drept i care prezenta un material selectionat din CodeB Fustinianus i *igeste$ fiind ,mpr)it ,n 4 carti numrul mare de legi promulgate de Fustinian ,n cursul celor 5 ani scur i de la apari)ia lui CodeB Fustinianus <529= a impus publicarea unei noi editii inbogatite a CodeBului amintit i care (a apare sub numele de CodeB repetitae praeselectionis la 16 noiembrie 534$ ,n 12 carti 'egile promulgate intre anii 535&565 au purtat numele de :o(ellae$ adic legi noi ,n numr de 154 i redactate ,n marea lor ma-oritate ,n limba greaca Gnele dintre aceste legi fceau referire i la teritoriul tarii noastre$ dandu&ne informa)ii despre (ia)a politica i religioas din acesta zona a Imperiului 9stfel :o(ela a 2I&a ne (orbeste de ar"iepiscopia Iustiniana .rima$ intemeiata de Fustinian ,n anul 535 i care a(ea ,n subordine doua episcopii din %anat$ 'ederata i #ecidi(a Doate lucrrile -uridice publicate pe (remea lui Fustinian au primit din partea -uristilor Gni(ersit)ii din %ologna$ incepnd cu secolul al 2II&lea$ denumirea de Corpus Furis Ci(ilis Cel care adesea este numit 0ultimul ,mprat roman0 i 0primul bazileu bizantin0$ a rmas ,n istorie i prin numeroasele sale initiati(e legislati(e att faimosul sau cod de legi$ ct i *igeste$ Institutiones sau :o(elele$ reflectau de fapt (isul unei ordini uni(ersale cretine i romane ;ragmente intregi din aceasta legisla)ie tratau despre %iserica$ despre disciplina i morala$ accentund concep)ia bizantin i medie(ala asupra %isericii i societ)ii C"iar dac principalele directii ale acestei legislatii urmareau principii stabilite de-a din (remea lui Constantin cel 1are i Deodosie I$ contributia lui Fustinian rmne profunda :enumaratele sectiuni ale Codului sau (orbeau despre proprietatea bisericeasca$ despre datoriile clerului$ despre drepturile episcopale ,n cadrul societ)ii$ despre disciplina calugarilor sau despre msurile care trebuiau luate impotri(a ereticilor 'a rndul lor :o(elele 6 i 123 reprezinta un fel de constitutie a %isericii Imperiale Intemeiate esential pe legislatia canonica eBistenta promulgata la /inoadele +cumenice$ aceste teBte depaseau cadrul strict i legiferau ,n domenii despre care sinoadele nu aminteau nimic *e eBemplu Fustinian interzicea "irotonia ca episcop a celor care a(eau sotii sau copii sau formula faimosul sistem al 0pentar"iei0$ conform cruia %iserica Gni(ersala trebuia condusa de 5 patriar"i: #oma$ Constantinopol$ 9leBandria$ 9ntio"ia i Ierusalimul /istemul nu a func)ionat ,n mod real niciodata$ sc"isma monofizita eliminnd de la inceput influenta 9leBandriei i 9ntio"ieiU rezulta mai degrab o suprematie de facto a Constantinopolului ,n 4rient i o autoritate redusa a celorlalte patriar"ate ortodoBe Arta @n %erioada lui 4ustinian .rincipala bazilica a capitalei imperiale$ consacrata lui 8ristos$ Intelepciunea lui *umnezeu <I Corinteni 1$ 24= $ fusese contruita initial ,n (remea lui Constantin i Constans +a a fost incediata ,n 474 pe (remea tulburrilor pro(ocate de eBilul sfntului Ioan @ura de 9ur #econstruita pe timpul lui Deodosie al II&lea ea a fost ,nc o dat distrusa ,n timpul rascoalei :iLa$ ,n 532 #econstructia edificiului i&a permis lui Fustinian s&i afirme (ocatia sa de constructor$ eBprimata att ,n capitala ct i ,n pro(incie prin ridicarea de noi biserici sau alte edificii !mpratul (a incredinta unor sa(anti precum geometrului 9ntemios din Dralles i fizicianului Isidor din 1ilet$ construirea unei imense bazilici cu cupola ,n cinci ani edificiul a fost gata$ iar la inaugurarea sa pe 2E decembrie 53E$ Fustinian declarand: 0De&am in(ins /olomoane0 *in pacate$ ,n urma unui puternic cutremur de pmnt$ cupola se (a darama i (a fi refacuta ,n 563 Caracteristica acestei biserici era tocmai marimea cupolei$ cu un diametru initial de 31 m $ ridicata la o inaltime de 57 m 9ceasta cupola domina intreg edificiul .rocopius de Cezareea spunea ca ea 0este att de usoara i aeriana$ ca pare ca sta mai pu)in pe ziduri$ dect ca este suspendata cu un lant de aur din inaltul cerului0 sus)inuta de 4 mari arcuri$ care se spri-ina pe 4 piloni foarte puternici$ ea se propteste la +st i la 3est pe 2 mari semicupole$ care la rndul lor au ca punct de sus)inere 3 nise semicirculare Cupola reprezenta de fapt !mpra)ia lui *umnezeu care domina pe cea a oamenilor ,n timpul di(erselor ceremonii ce (or a(ea loc pn la 1453$ ,mpratul ocupa spatiul de sub cupola tocmai pentru a aminti asistentei legtura sa cu *umnezeu$ ,n centru fiind sfera cereasca i trimisul pe pmnt$ ,mpratul .rin abilitatea lor eBtraordinara ar"itectii au reuit sa fac ,n acelai timp i un edificiu solid$ de proportii armonioase$ realiznd o ade(rata capodopera19C .oate ca indrazneala lor a fost pu)in cam mare do(ada fiind cutremurul care a dus la daramarea cupolei$ refacuta ulterior de acelai Isidor din 1ilet *e atunci incoace$ sfnta /ofia apare ca una dintre cele mai mari creatii ale ar"itecturii$ un monument tipic$ ,n care se rezuma un intreg ansamblu de metode i idealuri de arta Cupola (ade(eni de acum incolo caracteristica ar"itecturii bizantine ,n eBterior$ basilica nu are nimic deosebit$ zidurile fiind construite din caramida aparenta ,n sc"imb$ interiorul are o bogatie i un luB deosebit$ care au de(enit de asemenea caracteristice stilului bizantin ;rumusetea pa(a-ului din marmura i mozaic$ coloanele inalte de marmura$ decoratia bogata a capitelurilor lucrate ca nite bi-uterii$ placa-ul peretilor cu marmura policroma care (or sa imite co(oarele din 4rient$ stralucirea mozaicurilor de pe cupole i abside$ minunatele (ase din aur i argint$ tesaturile din matase i aur care decorau altarul$ toate uluiau pe pri(itori 9ceal i .rocopius afirma: 0ea este opera puterii i indemanarii omenesti$ precum i a di(init)ii0 +a reprezinta i astzi un monument celebru dei dup cderea Constantinopolului sub turci a de(enit mosc"ee 9zi este muzeu att pentru cretini ct i pentru musulmani /fanta /ofia nu a fost singura opera de arta din timpul lui Fustinian ,n (remea sa au fost construite i alte biserici$ intr&un stil care do(edeste ingeniozitate i noutate *in pcate multe dintre acestea au fost distruse de&a lungul anilor 'a Constantinopol se mai pstreaza bisericile: /fin)ii /erg"ie i 3ac" dup un plan octogonal$ precum i sfnta Irina199 Cel mai bine s&au conser(at bisericile din #a(enna: sfntul 9polinarie ,n Classe$ sfntul 9polinarie il :uo(o <ultima tot dup un plan octogonal= 'a Desalonic Fustinian a refacut biserica sfntul *umitru$ care pstreaza pn astzi forma ei originala$ iar la +fes biserica sfntul Ioan +(ang"elistul Doate acestea sunt capodopere care stralucesc prin frumusetea placa-elor$ a pa(imentelor de marmura policroma$ ori a mozaicurilor cu un decor deosebit de bogat 1ozaicurile de pe bisericile amintite din #a(enna$ ne dau o imagine a luBului i (ie)ii bizantine din secolul al 3I&lea$ asupra stralucirii i fastului imperial 9celea i tendin)e se intalnesc i ,n alte opere din acesta perioada$ cum ar fi manuscrisele cu litere de aur i argint pe pergament de purpura$ tesaturile scoase la i(eala cu prile-ul sapaturilor ar"eologice din +gipt$ sculpturile din fildes$ lucrrile de orfe(rerie ,n toate acestea se intalnesc elemente tradi)ionale greco&romane$ dar i influen)e orientale$ ,n special siriene$ din a caror combinatie a iesit arta bizantina Constantinopolul (a de(eni$ din (remea lui Fustinian$ un centru artistic i cultural de prim ordin$ prelund ,n multe pri(inte rolul pe care l&au a(ut mai inainte orae precum: 9ntio"ia$ 9leBandria i +fes 3a lua natere o arta noua$ iar printre scopurile principale se (a numra ,n primul rnd glorificarea lui *umnezeu i a ,mpratului Intreaga arta (a fi ,n ser(iciul cretinismului Befor!ele ad!inistrati0e @n 0re!ea lui 4ustinian In ciuda acestei opere durabile$ pe plan intern situa)ia nu a(ea ,ns nimic entuziasmant Indeosebi puterea ,mpratului era inegal respectata *e aceea intre 535&536$ sub impulsul prefectului pretoriului 271 Ioan de Capadocia$ Fustinian intreprinde o ampla reforma

37

administrati(a 1surile din acest timp au fost dictate i de tulburrile pro(ocate de rascoala :iLa$ percum i de presiunile tot mai mari din partea popula)iilor migratoare$ ori ale perilor !mpratul era nemultumit de faptul ca func)ionarii i gu(ernatorii de pro(incii erau corupti$ se dedau la abuzuri i negli-ente gra(e ,n acest sens ia o serie de msuri eBpuse ,n :o(elele 3III i 23II din anul 535$ prin care intre altele$ se suprima obiceiul de a se cumpara func)ia de gu(ernator pentru o anumita suma de bani$ urmnd ca cel care inaintase suma s&i recupereze banii ulterior prin asuprirea popula)iei !mpratul i&a obligat de asemenea pe func)ionari sa -ure ,n modul cel mai solemn ca n&au platit pentru func)iile lor nimanui o suma de bani 9u fost aduse i unele modificari ,n organizarea pro(inciilor$ unele dintre ele fiind unificate i puse sub conducerea unui gu(ernator militar <duB= 'a Constantinopol Fustinian a largit atributiile sefului politiei <prafectus (igilum=$ care a luat numele de praetor plebis i a creat un post$ acela de Iuaestor cu misiunea de a se ocupa de multimea (izitatorilor i imigrantilor de tot felul$ care (eneau ,n numr mare ,n capitala .entru a micsora pericolul eBtern$ tot mai amenin)ator dinspre :ordul /c5t"iei$ Fustinian afcut o mare organizare economica i militara$ grupnd /c5t"ia i 1oesia <pro(incii cu resurse economice reduse= cu pro(inciile maritime Cipru i Insulele 1arii +gee$ pe care le&au pus sub comanda unui Iuaestor Fustinianus eBercitus /ediul acestui comandant pare sa fi fost la 4dessos ori la Domis 'a Constanta s&a descoperit piatra funerara a lui 1arcellus$ (icar de 4dessos i care lasa posibilitatea ca Domisul sa fi fost sediul acestui (icar$ ori s&i fi gsit moartea aici cu prile-ul unei calatorii de lucru 4ustinian 7i Biserica :u putem ,n)elege importanta lui Fustinian ,n istorie i mai ales ,n istoria %isericii$ fr a (edea ,n el primul ideolog al Imperiului cretin$ cel care a dus alianta lui Constantin pn la o concluzie logica ,n aceast perioad s&a realizat o prima sinteza a cretinismului bizantin$ care (a orienta cursul ulterior al 4rtodoBiei Fustinian nu a fcut niciodata distinctie intre tradi)ia politica romana i cretinism Considerandu&se ,mprat roman$ el se autointitula i ,mprat cretin concep)ia sa ,i a(ea originea ,n unitatea indisolubila dintre Imperiu i religia cretin :umai ca aceasta teorie a(ea i unele ambiguit)i 1ai intai$ trebuie amintit faptul ca sub influenta cretinismului$ Imperiul suferise modificari substantiale: Fustinian se considera slu-itorul i eBecutantul (oii lui *umnezeu$ iar Imperiul ca instrument al planului di(in pri(ind lumea Imperiul era plasat sub semnul /fintei Cruci$ iar misiunea sa era prezer(area i rspndirea cretinismului printre oameni Interesul lui Fustinian pentru lucrarea misionara$ contributia sa decisi(a la opera carit)i(a a %isericii$ donatiile fcute %isericii$ nu trebuie minimalizate sau uitate$ e(identiind sinceritatea credin)ei sale i interesul real pentru teologie Codul sau de legi incepea cu o ade(rata marturisire de credin)a ,n 8ristos i ,n sfnta Dreime$ iar pe sfnta 1asa a bisericii sfnta /ofia erau gra(ate cu(intele: 0Ceea ce este al Dau$ ceea ce este primit de Dine$ Iti este oferit de Fustinian i Deodora0 Cu(intele era eBpresia contiin)ei i credin)ei ,mpratului *in pcate sunt unii istorici care (ad ,n acesta (iziune a lui Fustinian mai degrab o eBpresie a cezaropapismului su$ adic subordonarea %isericii /tatului al)ii ,ns$ (ad ,n Fustinian in(entatorul 0simfoniei0$ adic a teoriei autentic ortodoBe a raportului dintre %iserica i /tat C"iar dac ,n teorie i c"iar ,n practica a dorit plasarea cretinismului ,n centrul acti(it)ii /tatului$ ,mpratul a uitat %iserica Cu(antul 0%iserica0 apare adesea ,n scrierile lui Fustinian$ definind misiunea unui ,mprat credincios$ 0pastrator al credin)ei cretine i aprtor al /fintei %iserici Gni(ersale i 9postolice impotri(a dezordinei0$ dar situa)ia reala era pu)in diferita fa) de aceste cu(inte In contiin)a cretinilor$ %iserica a fost de la inceput o comunitate noua$ noul popor al lui *umnezeu$ edificat pe Daina %otezului 9ceasta natere atribuia (ie)ii cretine o noua dimensiune: il introducea pe primitor ,n !mpra)ia care nu era din aceasta lume i ii dadea acces la 0(iata (esnica0$ fr ,ns a pierde calitatea de cetatean al acestei lumi279 9ltfel spus nu numai persecu)iile au pus %iserica ,n afara lumii$ dar i alteritatea fiintei sale ,n secolul al I3&lea$ frontiera dintre %iserica i lume era transparenta 1ul)i ezitau sa primeasca %otezul$ a(nd contiin)a 0rupturii0 pe care o antrena acesta Daina *e eBemplu sfntul 3asile cel 1are a fost botezat la o (arsta adulta$ iar sfntul Ioan @ura de 9ur critica pe cei care intarziau sa se boteze ,n secolul al 3&lea limita eBterioara dintre %iserica i lume incepe sa disparaU comunitatea cretin tinde din ce ,n ce mai mult spre o coincidenta cu societ)ea bizantin ,n totalitatea sa Cu toate acestea$ ,n ,n()tura i contiin)a %isericii$ principiul era mai pu)in intact: ,n calitate de comunitate care nu 0este din aceasta lume0$ %iserica este deci distincta de orice comunitate 0naturala0 C"iar dac metodele de predicare sau de actiune printre oameni au inregistrat unele modificari$ c"iar dac slu-bele s&au dez(oltat i au capatat un aspect solemn sau dac %iserica a patruns ,n diferitele sfere ale (ie)ii umane$ ea rmnea ,n esenta ceea ce trebuia sa fie: adunarea poporului lui *unmnezeu$ care marturisea inainte de toate !mpra)ia 'ui .n astzi rugaciunea eu"aristica pstreaza inspiratia es"atologica de la inceput$ iar la fiecare 'iturg"ie$ %iserica marturiseste ce 0ea nu este din acesta lume0 i ca 0apartine (ie)ii (iitoare0 Coincidenta dintre comunitatea sacramentala i cea naturala a antrenat dup cretin rea Imperiului o deplasare a frontierei dintre %iserica i lume 'imita eBterioara separa pe cretini de pgni$ ori acum ea de(ine interioara i strabate contiin)ele cretinilor 9partinnd att lumii ct i %isericii$ cretinul trebuia sa recunoasca diferen)a lor ontologica ,n timp ce efortul sau este indreptat spre iluminarea (ie)ii sale de ,n()tura lui 8ristos$ el stie ca !mpra)ia lui *umnezeu$ bucuria (ie)ii (esnice ,n 8ristos$ nu este din acesta lume 9cesta bucurie este eBperimentata de fiecare cretin la sfnta 'iturg"ie$ cnd ,n momentul frangerii painii este proclamata 0moartea *omnului i este marturisita In(ierea /a0 9stfel$ %iserica ,n ansamblul ei reprezinta taina !mpra)iei lui *umnezeu$ anticiparea (ictoriei sale$ fiind totodata libera i disticta de lume Doate eforturile teologilor din secolele I3&3 (izau tocmai conser(area ,n interiorul comunit)ii ecleziale a contiin)ei coeBistentei celor doua planuri ,n (ia)a cretin 9ceste eforturi eBplica de altfel compleBitatea ritualului liturgic i accentul tot mai mare pus pe caracterul 0redutabil0 al /fintelor Daine$ ca manifestare (izibila a unei realit)i ceresti in(izibile .rin rugaciune$ 'iturg"ie sau asceza$ %iserica lupta impotri(a unor tendin)e de transformare a cretinismului intr&o religie naturala$ solidara ,n intregime cu aceasta lume ,n aceasta consta poate neintelegerea dintre %iserica i Imperiu /tatul roman putea adopta$ fr prea mari probleme$ ,n()tura despre *umnezeu i despre 8ristos$ facnd din aceasta doctrina religioas oficialaU putea elimina pgnismul sau pn la un punct cretin propriile legi :umai ca Imperiul nu putea recunoate %iserica drept o comunitate distincta$ independenta de lume 9bsolutismul religios al /tatului roman i faptul ca ,mpratul se considera reprezentantul lui *umnezeu pe pmnt erau piedici serioase ,n sc"imbarea de atitudine Cu ct dimensiunile %isericii coincideau cu cele ale Imperiului$ cu att frontierele eBterioare erau eliminate$ ,n contiin)a /tatului aprnd ideea unei identit)i perfecte de autoritate$ de origine di(ina *up abolirea pgnismului$ !mpra)ii au renun)at la func)iile sacre sau sacerdotale pe care le eBersau ,n (remea #omei antice$ iar autoritatea sacramentala$ doctrinara sau pastorala a ierar"iei bisericeti nu a fost limitata /tatul prote-a ierar"ia$ confirma doctrina %isericii aa cum fusese ea stabilita la /inoadele +cumenice$ numai ca problema rela)iei dintre %iserica i /tatul bizantin a fost cu timpul inlocuita de cea a rela)iei dintre autoritatea seculara i ierar"ie ,n contiin)a imperiala$ %iserica se confunda cu lumea$ lumea fiind cretin doua principii complementare fiind necesare eBistentei i organizarii sale: ,mpratul i preotul ,n literatura bizantin din

31

aceast perioad aparea comparatia raportului dintre %iserica i /tat ca cea dintre suflet i trupU /tatul conceput ca un trup animat de prezenta ,n el a %isericii$ sufletul su 9ceasta concep)ie era diferita de cea din perioada %isericii primare 9tunci %iserica era un trup$ un organism (iu$ un popor nou$ ireductibil unei comunit)i naturale C"iar dac to)i oamenii erau c"emati sa fac parte din acest corp i puteau de(eni membrii si$ lumea nu se putea confunda cu %iserica pentru ca ,n ea i prin ea oamenii participau la o alta lume i la o alta (ia)a$ care se (a manifesta cu sla(a la sfritul acestei lumi ,n realitate Imperiul$ ,n calitatea sa de motenitor ideologic al pgnismului$ (edea ,n /tat singura forma de comunitate oranduita de *umnezeu i care imbratisa toate domeniile (ie)ii umane /ingura diferen)a intre acest model i cel al teocratie pgne era ca Imperiul$ prin alegerea ,mpratului$ a putut afla pe ade(ratul *umnezeu i religia sa cretin 8ristos a dat preo)ilor puterea de a ierta$ (indeca$ sfin)i i in(ata$ iar /tatul trebuia sa le dea acestora onoruri deosebite$ caci de rugaciunile lor depindea prosperitatea Imperiului ,n contiin)a primelor secole la %izant$ %iserica era asimilata ierar"iei$ dogmelor$ slu-belor di(ine$ dar func)ia ei era de)inut de /tat .roblema raportului dintre %iserica i /tat nu se punea inca$ deoarece totul se reducea la rela)ii ,n snul aceluia i /tat$ intre puterea seculara i cea spirituala 'egislatia i politica religioas a lui Fustinian (a aduce ,ns un raspuns acestei situa)ii 3i!fonia bizantina /olutia propusa de Fustinian este cunoscuta ,n istorie sub numele de 0simfonie0 Initiati(a sa este foarte bine eBprimata ,n :o(ela a 3I&a: 0/acerdotiul i Imperiul <sacerdotium i Imperium=$ sunt doua daruri pretioase pe care *umnezeu le&a lasat oamenilor din dragostea sa nemarginita /acerdotiul pri(ete lucrurile di(ineU Imperiul conduce lucrurile muritoare i le gu(erneazaU i unul i celalalt$ pro(in din acelai principiu$ diri-nd cursul (ie)ii umane0 'a rndul sau Imperiul prelua asupra lui gri-a pstrarii dogmelor bisericeti i a demnit)ii sacerdotale Clerul$ ,n armonie cu Imperiul$ orienta intreaga (ia)a publica spre *umnezeu 9ceasta teorie putea fi foarte buna numai ca %iserica in(ata ca lumea a(ea doua (alori absolute: *umnezeu i omul$ restul inclusi( /tatul fiind limitat prin natura$ datorita apartenentei eBclusi(e la lume /tatul$ prin natura sa era limitat$ nu putea reprezenta o (aloare absoluta *e aceea cretinii au suferit i s&au -ertfit atunci cnd au refuzat sa recunoasca /tatului dreptul de a supune pe om Idealul cretin nu era de a uni %iserica cu /tatul$ ci dimpotri(a de a face o distinctie intre ele /tatul este cretin numai ,n msura ,n care nu are pretentia de a fi totul pentru om$ ,n msura ,n care renun)a a determina ,n c"ip eBclusi( (ia)a omului Deoria lui Fustinian dorea sa se impuna ,n mentalitatea teocratica a Imperiului pgn$ pentru care /tatul era forma sacra i absoluta a lumii$ sensul su$ -ustificarea sa :u putem (orbi deci de subordonarea %isericii /tatului$ deoarece orice subordonare presupune doua subiecte distincte$ ,n timp ce pentru modelul teocratic nimic nu poate fi ,n afara /tatului: religia prin fiinta sa este o func)ie statala 0%inele %isericii constituie forta Imperiului0$ aceste cu(ine ale lui Fustinian reprezinta c"eia teoriei sale +l accepta distinctia dintre autoritatea imperiala i cea spirituala$ considerandu&o pe aceasta din urma drept purtatoare de ade(r +l admitea ca Imperiul i sacerdotiul au func)ii diferite$ dar totul este subordonat binelui Imperiului$ puterii i prosperit)ii sale$ ca (aloare ultima i absoluta C"iar i dragostea lui Fustinian pentru mona"ism$ demonstrata prin infiin)area a zeci de manastiri pe intreg teritoriul Imperiului$ a(ea drept sursa acest absolutism religios 0*aca aceti sfin)i il roaga pe *umnezeu pentru prosperitatea Imperiului$ cu maini pure i suflete ferite de pacate$ inseamna ca armatele noastre (or fi (ictorioase iar oraele bine administrate0 Politica de reconciliere cu Bo!a 7i ru%tura cu Orientul In (remea lui Fustinian asistam la noi conflicte de ordin religios C"iar dac a fost ultimul ,mprat roman de pe tronul Imperiului bizantin$ el a fost i un domn cretin$ un su(eran constient de originea di(ina a puterii sale :otiunea de Imperius #omanus se confunda cu cea de ecumenicitate cretin $ iar (ictoria religiei cretine peste tot pmntul nu a(ea mai putina (aloare ca cea a restaurarii puterii romane Fustinian considera ca prima indatorire a unui su(eran era 0de a pstra intacta puritatea credin)ei cretine$ de a o apra impotri(a oricarei perturbari$ de a spri-ini %iserica 4rtodoB i 9postolica0 amintindu&i ca 0piosii i dreptcredinciosii !mpra)i care l&au precedat$ a(eau ca scop eBtirparea ereziilor i men)inerea pacii ,n sfnta %iserica a lui *umnezeu0 Grmnd aceasta directie$ Fustinian daduse ,nc din anii 52E&52C legi se(ere impotri(a ereticilor i inc"isese templele lui Isis i 9mon din +gipt216 ,n anii urmatori (a lua i alte msuri impotri(a cultelor pgne i a e(reilor carora le (a cere sa foloseasca ,n cultul lor teBtul ,n limba greaca a /eptuagintei ,n anul 529$ Fustinian ordona inc"iderea Gni(ersit)ii din 9tena un ultim refugiu al pgnismului .rin aceasta atitudine Fustinian nu fcea altce(a dect sa se inscrie liniei antipgne adoptata de Deodosie I$ ,ns prin in(ersare i radicalizare ,i apropria atitudinea lui Iulian: !n()mntul trebuia pe (iitor sa se situeze ,n cadrul unei doctrine oficiale definita de %iserica$ ,mpratul a(nd indatorirea ca ea sa fie respectata Fustinian a precizat i grani)ele dintre legea laica <ci(ila= i cea mona"ala$ mergnd att de departe ,nct a adus corecturi i "otrrilor /inoadelor toat aceasta legisla)ie a(ea la baza obligati(itatea calugarilor de a rmne fideli (otului dat lui *umnezeu Cel care abandoneaza manastirea trebuie adus inapoi cu forta i dac pleaca din nou$ este trimis ,n armata$ fZra sa poata beneficia de bunurile i de situa)ia sa -uridica anterioara ,n anul 529 a luat msuri i impotri(a unor aristocrati i a altor persoane$ care se fceau (ino(ate de practicarea ,n secret a riturilor pgne *ac refuzau sa se initieze ,n doctrina cretin i sa se boteze$ erau eBilati i li se confiscau toate bunurile In ceea ce pri(ete arianismul putem spune ca mai dainuia la (remea aceea ,n 9frica$ Italia i /pania$ regiuni ocupate de (andali$ ostrogo)i i (izigo)i ,n lupta sa pentru aprarea 4rtodoBiei ,mpratul Iustin I i&a fortat pe arieni sa treac la credin)a ortodoBa$ confiscandu&le a(erile i bisericile 9ceasta l&a determinat pe regele Deodoric cel 1are al ostrogo)ilor sa protesteze la Contantinopol$ unde l&a trimis pe papa Ioan I <523&526=$ ,n anul 526 *in delegatia papala mai fceau parte 4 senatori i epicopul +cclesius al #a(ennei 1isiunea era de a cere ,mpratului ridicarea sanctiunilor dictate impotri(a arienilor 1isiunea ambasadei s&a soldat cu un eec$ la intoarcere papa fiind inc"is$ iar Deodoric a conficat bisericile cretinilor ortodoc i din #a(enna$ dandu&le arienilor 3ictoriile militare ale lui Fustinian au creat premisele restaurarii 4rtodoBiei$ dup cucerirea Italiei ,n anul 554$ ,mpratul dnd asa&numita .ragmatica sanctio$ prin care se restabilea autoritatea bizantin asupra pro(inciilor italiene 9stfel se restabileau i drepturile %isericii 4rtodoBe$ .ragmatica sanctio$ a(nd inscrise att legi ci(ile ct i msuri de ordin religios: erau recunoscute donatiile fcute %isericii 4rtodoBe$ fie de unii regi go)i$ fie de ,mprateasa Deodora sau de /enatul roman *e asemenea$ erau retrocedate ortodocsilor toate imobilele$ mai ales biserici$ confiscate de regii ostrogo)i de la Deodoric pn la Dotila !nc din momentul ,n care pe tronul %izan)ului se mai afla Iustin I$ Fustinian se gandea sa introduca ,n politica sa religioas o reconciliere cu #oma @andul sau era eBpresia unui proiect mai amplu: restaurarea Imperiului din 4ccident ,n "aosul care domnea

32

atunci ,n 4ccident singura legtura dintre %izant i tradi)ia romana era papa 9utoritatea sa era de necontestat printre barbarii germani$ dei acetia erau arieni din momentul ,n care Glfila ii botezase pe go)i ,n secolul al I3&lea Fustinian miza pe papalitate pentru restaurarea puterii sale ,n 4ccident$ ,n timp ce clerul roman rmnea fidel papei 'eon i /inodului de la Calcedon :umai ca atunci cnd Fustinian a-unge pe tron ,n 52E$ situa)ia ,n 4rient era diametral opusa fa) de cea din 4ccident ,n +gipt$ %iserica era ,n intregime ,n mainile monofizitilor$ iar ,n alte pro(incii adeptii 8enotiLonului sau monofizi)ii moderati fceau legea %iserica 9ntio"iei a(ea ,n frunte pe /e(er$ 0creierul0 teologiei monofizite Iustin i Fustinian au incercat mai ,nti sa constranga episcopatul Imperiului sa re(ina la credin)a de la Calcedon$ dar noii episcopi numiti i consacrati la Constantinopol$ trebuiau sa fac apel la fortele de ordine pentru a&i ocupa scaunele 9git)ia era tot mai mare i printre credinciosi$ numai .alestina rmnnd acum ortodoBa ,n /iria$ la +desa$ nu departe de frontiera cu .ersia$ precum i ,n regiunile indepartate ale 9siei 1ici$ ierar"ia calcedoniana se instala ,n forta .entru +gipt nimeni nu indraznea s&l atace pe /e(er al 9ntio"iei i pe al)i conducatori monofizi)i care&i gsisera refugiul aici In 531$ Fustinian sc"imba ,n mod radical politica sa: el abandoneaza recurgeera la forta ,n sc"imbul unei politici de compromis 1ul)i istorici pun acesta sc"imbare de atitudine pe influenta eBercitata asupra ,mpratului de ctre Deodora$ care nu ezita s&i a-ute pe cei acuzati de erezie al)i istorici (orbesc de o repartizare a rolurilor intre sot i sotie: sus)inerea 4rtodoBiei de ctre Fustinian i a monofizitilor de ctre Deodora ar fi fost de fapt o mane(ra politica destinata prezer(arii unit)ii Imperiului$ permitnd celor doua curente sa se spri-ine pe puterea imperiala Cu toate acestea Fustinian nu putea ignora amenin)arile impuse de aceasta di(izare religioasa$ ,n spatele careia statea separatismul de tip na)ionalist 9stfel problema religioas cea mai delicata rmnea acum$ aceea a monofizitilor$ Fustinian datorita influen)ei deosebite a Deodorei a(nd o pozi)ie so(aielnica i oscilanta .n ,n 536 el se do(edeste ingaduitor fa) de monofiziti$ de aceasta atitudine beneficiind mul)i episcopi monofiziti$ printre care /e(erus$ fostul patriar" al 9ntio"iei$ readus din eBil Fustinian organizeaza o intrunire intre 6 calcedoneni i 6 monofizi)i moderati$ care elaboreaza o formula de credin)a$ pe care ,mpratul o promulga ,n 533 i pentru care obtine i aprobarea papei Ioan al II&lea ,n 534 ,n aceasta formula de credin)a nu se (orbea de o singura fire sau de doua firi ,n persoana lui Iisus 8ristos$ ci doar de 1antuitorul$ care /&a intrupat$ /&afcut om$ a fost rastignit i este una dintre cele trei .ersoane ale /fintei Dreimi$ de o fiinta cu ele 9ceasta formula nu a satisfacut nici pe calcedoneni$ nici pe monofizi)ii moderati$ aa ca ,n 536 (ine la Constantinopol papa 9gapit$ succesorul lui Ioan al II&lea i il con(inge pe Fustinian sa renunte la formula adoptata deoarece nu era ortodoBa .atriar"ul 9ntim$care fusese unul dintre autorii formulei$ este depus din scaun i reincepe persecu)ia impotri(a monofizitilor Cu timpul ,ns$ prigoana a slabit$ iar monofizi)ii aufcut noi progrese$ mai ales datorita influen)ei pe care o capata nite calugari ,n()ti$ *ometian i Deodor 9sLidas$ pr)izani ai origenismului <in lucrarea lui 4rigen$ *espre principii$ erau strecurate unele greseli dogmatice: preeBistenta sufletelor$ ;iul subordonat Datlui$ la sfritul (eacurilor pacatosii de toate categoriile$ implicit dia(olul$ datorita marii bunatati a lui *umnezeu (or in(ia cu trupuri eterice i (or fi restabiliti ,n starea initiala de ne(ino(atie=$ pe lng Deodora i ,mprat ,n 543 se tine ,ns un sinod local la Constantinopol$ prin care erau condamnate noua propozitii din scrierile lui 4rigen$ iar numele sau era trecut printre eretici Indignat de aceste "otrri$ Deodor 9sLidas indeamna pe Deodora i pe Fustinian sa fac o noua incercare de a atrage cel pu)in o parte a dizidentei monofizite #econcilierea era acum impiedicata de o alta problema$ anume reabilitarea la /inodul de la Calcedon a lui D"eodor de 1opsuestia$ Deodoret de C5rr i Ibas de +dessa$ ale caror scrieri erau considerate de monofizi)i impregnate de nestorianism Deodor 9sLidas i ceilal)i monofizi)i cu trecere la palat au reuit s&l con(inga pe Fustinian sa dea ,n 544 un edict teologic$ [in trei capitole\$ prin care se condamnau unele lucrri ale lui Ibas de +dessa$ Deodoret de C5rr </crierile acestuia impotri(a lui C"iril al 9leBandriei i contra /inodului de la +fes= precum i opera lui D"eodor de 1opsuestia .atriar"ii i ma-oritatea ierar"ilor #sriteni s&au opus dorintei ,mpratului$ ,n sc"imb ,n 4ccident edictul a fost pri(it$ ,n general defa(orabil .apa 3igilius$ cunoscut i prin corespondenta purtata cu episcopul 3alentinian al Domisului$ a fost adus cu forta la Constantinopol ,n 54E i 0con(ins0 de ,mpratul Fustinian i de Deodora sa adere la semnarea 0celor trei capitole0$ ceea ce 3igilius a i fcut +coul produs ,n 4ccident a fost negati($ ceea ce l&a determinat pe 3igilius sa retracteze cele afirmate mai inainte ,n (ara anului 551$ Fustinian indemnat de D"eodor 9sLidas publica un nou edict$ cunoscut sub numele de 01arturisirea de credin)a a ,mpratului Fustinian impotri(a celor trei capitole0 :oul edict pro(oaca o confuzie i mai mare ingreunnd impacarea$ lucru sesizat i de ,mprat$ ce (a con(oca ,n 553 al 3&lea /inod +cumenic .apa 3igiliu$ in(itat special sa se prezinte la /inod$ moti(nd ca este bolna( i ca (a raspunde ,n scris$ trimite un memoriu numit Constitutum$ prin care eBceptnd un numr mai mare din scrierile lui Deodor de 1opsuestia$ declara 0cele 3 capitole0 ortodoBe$ amenintnd cu anatema pe oricine le (a condamna participantii la acest /inod nu au )inut seam de protestul papii i au condamnat 0cele 3 capitole0$ iar 9rie$ 1acedonie$ :estorie$ +uti"ie sau 4rigen au fost din nou anatematizati .n la urma i papa a acceptat "otrrile /inodului Credinciosii din 1ilan$ ca i episcopii i clericii din :ordul Italiei$ Istria$ 3enetia$ *almatia$ @alia i 9frica au refuzat sa intre ,n legtura cu papa care a urmat lui 3igiliu$ .elagiu$ care fusese de acord i el cu "otrrile /inodului 3 +cumenic 4pozitia episcopilor din 3enetia i Istria contra /inodului de la Constantinopol din 553 este cunoscuta sub numele de sc"isma istro&(enetiana$ i a durat pn ,n 67E$ cnd episcopii (enetieni i istrieni s&au impacat cu #oma Cursul nr.1# "ostenirea lui 4ustinian Gltimii ani din (ia)a lui Fustinian au fost plini de amaraciune *up moartea Deodorei$ erorile politicii generale i (iciile administrati(e au dus la o slabire a autorit)ii imperiale Cu toate nea-unsurile interne sau cele de ordin religios i politic$ inerente unei perioade zbuciumate i cu toate ca multe din recuceririle teritoriale nu au putut dura prea mult$ domnia sa reprezinta o culme de realizari *omnia sa nu a insemnat$ aa cum el i&ar fi dorit$ inceputul unei ere noi$ ci sfritul unei epoci muribunde :u i&a fost dat lui Fustinian sa reno(eze Imperiul +l a reuit numai s&l restaureze ,n eBterior i aceasta pentru scurt (reme$ dar ,n interior statul roman trziu imbatranit$ nu a putut fi regenerat *e aceea$ nici realizarile eBterne nu au putut dura$ fiindca nu au a(ut o baza solida Insuccesele lui Fustinian se datoresc planurilor sale prea ambitioase$ precum i (remurilor destul de (itrige $ ,n care i&a fost dat sa incerce implinirea lor Gn aspect important al domniei lui Fustinian a fost ,ns implicarea sa ,n problemele de ordin religios att ,mpratul ct i ,mprateasa Deodora au considerat problemele "ristologice drept esentiale pentru binele spiritual al societ)ii i pentru propria lor mantuire 1surile coerciti(e pe care Fustinian le&a considerat necesare pentru unii opozanti ai politicii sale$ erau de fapt eBpresia a ceea ce el considera a fi responsabilitatea unui ,mprat cretin: a rasplati (irtutile i a corecta greselile supusilor +l nu se considera infailibil i

33

de aceea adesea sc"imba tactica +l a acceptat ,n mod indubitabil conceptul tradi)ional cretin conform cruia episcopii adunati ,n sinod erau martorii ade(rului Cel mai bun indiciu al anga-amentului personal al lui Fustinian ,n problemele religioase a fost atitudinea sa brusca$ spre sfritul (ie)ii$ impunnd %isericii ,n()tura gresita a aftarodoc"etismului *emersul sau nu a(ea nici o ratiune politica Fustinian moare pe 14 noiembrie 565$ lsnd Imperiul intr&un apogeu destul de fragil 3ituatia I!%eriului bizantin sub ur!a7ii lui 4ustinian *up disparitia ,mpratului Fustinian$ elementele de descompunere ale Imperiului i&aufcut apari)ia din ce ,n ce mai mult Intre anii 565 i 617 (om asista la multe situa)ii critice /uccesorii imediati ai lui Fustinian au fost: Iustin al II&lea cel tnr <565&5EC=$ Diberiu al II&lea <5EC&5C2=$ 1auriciu <5C2&672= i ;ocas <672&617= In aceast perioad situa)ia intern a Imperiului bizantin a fost dominat de gra(e probleme de ordin financiar 1oartea lui Fustinian fusese de altfel urmata de o reactie (iolenta impotri(a absolutismului imperial la Constantinopol$ unde diferitele factiuni precum (erzii sau albastrii tulburau oraul sau ,n pro(incii acolo unde nobilimea era destul de agitata Doate acestea$ la care se adauga i politica dictatoriala a lui ;ocas i&au gsit o rezol(area ,n momentul ,n care pe tronul Imperiului bizantin a a-uns ,n 617 fiul eBar"ului Cartaginei$ 8eraclius$ domnia sa marcnd practic inceputul epocii bizantine 9ftarodoc"etismul era o ,n()tura sus)inuta de unii monofiziti$ care afirmau ca trupul lui Iisus era incoruptibil <aftartos= dinainte de In(ierea sa $ (ia)a sa pmnteasca fiind diferita de cea celorlalti oameni Politica eGtern .e plan eBtern$ !mpra)ii acestei perioade abandoneaza politica occidentala$ Italia fiind aproape ,n intregime cucerita de lombarzi #oma este abandonata$ ultimul a-utor fiind gsit ,n energia papei @rigorie cel 1are <597&674= .entru a sal(a cte ce(a$ 1auriciu a creat un eBar"at la #a(enna$ un altul ,n 9frica la Cartagina$ ,n care puterea militara i cea ci(ila erau reunite ,n mainile unei singure persoane$ eBar"ul <reprezentantul puterii imperiale ,n cazuri speciale= .ractic Imperiul bizantin era amenin)at din trei directii: /pania & un spatiu destul de indepartat$ Italia & amenin)ata de in(azia lombarda i %alcanii & unde sla(ii$ a(arii i bulgarii amenin)au ,ns i (ia)a Imperiului ,n aceasta situa)ie$ din .eninsula Iberica care se gasea acum ,nc ,n mana bizantinilor$ Imperiul a pierdut intre 5E1& 5E2 Cordoba$ iar ce(a mai trziu ,n 629 a fost cucerita definiti( de (izigo)i fr a intra ,n detalii (om mai spune ca influenta bizantin asupra culturii (izigote nu a fost negli-abila Bizantul 7i Italia In ceea ce pri(ete Italia$ rezistenta bizantin a fost deosebit de slaba$ pentru ca efortul principal al Imperiului era indreptat acum ctre 4rient i %alcani .opula)ia care ,i re(enise cu greu dup recucerirea bizantina$ era acum ne(oita sa fac fa) unei fiscalit)i eBcesi(e$ unui sistem de spoliere discutabil$ astfel ,nct (enirea lombarzilor era pri(ita cu buna(ointa ,n patru ani lombarzii (or stpni o mare parte a .eninsulei cu eBceptia litoralului i a laguneiU ,n mai pu)in de zece ani ei reuind sa se organizeze ,n principate :oul conteBt permitea %izan)ului sa mai detina o parte importanta a Italiei de /ud: /icilia$ Calabria$ regiunea de coasta care incon-ura oraele :eapole i 9malfi ,n aceasta perioada$ papa @rigorie cel 1are a reprezentat factorul de rezistenta impotri(a lombarzilor$ pgni ,n marea lor ma-oritate i a caror aristocratie era ariana .restigiul moral al scaunului sau era recunoscut ,n intreg 4ccidentul cretin Corespondenta sa con)ine numeroase scrisori adresate episcopilor africani$ indeosebi ,n problema donatista$ (ec"ea sc"isma de la inceputul secolului al I3& lea$ care con)inua sa reprezinte un factor pro(ocator ,n %iserica ,n acea (reme$ ,n care o buna parte a 4ccidentului era ,n mana regatelor 0barbare0$ legturile acestora cu %iserica erau ,n mod e(ident prioritare pe agenda de lucru a papei *e aceea$ gri-a lui @rigore cel 1are era puterea lombarda ,n Italia: asistam acum la o ocupare brutala a pmnturilor tradi)ional romane de ctre regii i ducii de neam germanic$ arieni$ care nu numai ca atacau ,n mod direct armatele eBar"atului imperial de la #a(enna$ dar se opuneau i autorit)ii spirituale a papei +Bprimandu&i frustrarea$ papa @rigorie scria la un moment dat unui prieten de&al sau de la Constantinopol: 0+u nu am fostfcut episcop de ctre romani$ ci de lombarzi0 *e altfel$ el compara #oma cu un (ultur care i&a pierdut penele 9cest patriotism roman a lui @rigorie$ -ustifica atasamentul sau politic fa) de Imperiul bizantin ,n scrisorile adresate lui 1auriciu$ el se numea 0ne(rednicul tau ser(itor0 <indignus pietatis (estrae famulus=$ iar influenta mare pe care el o a(ea ,n 4ccident$ mai mare dect eBar"atul de #a(enna$ il determina sa dea c"iar decrete ,n numele ,mpratului 9cest rol -ucat acum de papalitate ,n 4ccident$ ca reprezentant imperial de facto$ a ser(it mai trziu drept precedent psi"ologic$ atunci cnd papii ,i (or asuma o putere ci(ila autonoma Cu toate acestea$ @rigorie cel1are nu a fost mereu un instrument pasi( al politicii imperiale ,n rela)iile sale cu lombarzii$ el a adoptat mai degrab o atitudine independenta 1ult (reme ,mpratul 1auricius i eBar"ul su$ #omanus$ s&au opus tratati(elor de pace cu cuceritorii .apa ,ns a a(ut contacte cu regele lombard 9gilulf$ prin intermediul sotiei acestuia$ Deodelinda$ care era ortodoBa 1auricius (a condamna aceste initiati(e independente$ #omanus il (a acuza de tradare$ numai ca aceasta politica a papei (a da pn la urma roade sub eBar"ii Calinicus i /marald$ cnd se (a inc"eia pacea cu lombarzii 1ai mult c"iar$ 9daloald$ fiul lui 9gilulf i al Deodelindei a fost botezat ,n credin)a ortodoB ,n 673 9ceasta politica pacifista (a fi con)inuata i de ,mpratul ;ocas$ asasinul lui 1auriciu <672=$ care trebuia sa fac fa) acum unei noi in(azii persane Con(ergenta politica dintre papa i noul ,mprat era eBplicabila$ dar nu -ustifica bucuria eBprimata de @rigorie la instalarea acestui tiran ca raspuns la sus)inerea papei$ ;ocas a publicat un decret special ,n fa(oarea primatului roman$ pentru acest gest fiind cinstit la #oma prin ridicarea ,n ;orum a unei coloane 9cest monument se pstreaza i astazi #elatiile care au eBistat ,n (remea lui @rigorie cel 1are$ intre %iserica #omei i alte centre ale cretin tatii$ au aratat ca papa ,n)elegea misiunea sa mai degrab ,n termenii slu-irii$ dect ,n cei ai puterii Intr&o scrisoare adresata ar"iepiscopului *ominicus al Cartaginei$ papa ii recunostea ,n mod formal drepturile$ adic independenta administrati(a a %isericii africane Dot papa purta o corespondenta regulata cu patriar"ii orientali$ indeosebi cu +(log"ie al 9leBandriei$ 9nastasie al 9ntio"iei i c"iar Airion al @eorgiei Dot din (remea lui @rigorie cel 1are nu pot fi uitate daniile pe care el le&afcut manastirilor din )ara sfnta i la 1untele /inai Ba%orturile cu %er7ii In 4rient$ rzboaiele reincep att la frontiera persana ct i la cea *unreana Conflictul cu perii$ dezastruos pentru Imperiu sub Iustin$ se (a termina ,n condi)ii a(anta-oase sub 1auriciu$ dar (a reincepe ,n (remea lui ;ocas 1oti(ul declansarii acestui conflict$ care parea pentru o buna perioada inc"eiat$ a fost nerespectarea de ctre Iustin a tratatului unc"iului su$ Fustinian$ inc"eiat cu perii ,n anul 562 *e asemenea$ un rol determinant l&a mai a(ut i protectia pe care bizantinii o manifestau fa) de armeni$ cei care tot acum se

34

re(oltasera impotri(a perilor 9rmenia a(ea nu numai o importanta strategica pentru Imperiu$ dar era i un furnizor important de militari$ care ii inlocuiau pe mercenarii germani plecati ,n 9pus *rept represalii la aceasta atitudine$ C"osroe I a in(adat /5ria$ a pus stpnire pe cetatea *aras situata la frontiera .e timpul lui Diberiu <asociat lui Iustin II cu titlu de caesar$ el fiind mai inainte comes eBcubitorum$ adic comandantul garzii personale a ,mpratului=$ s&a incercat inc"eierea unei paci cu perii$ dar pentru aceasta era ne(oie de ,ntrirea fortelor armate$ care s&i dea prestigiul necesar sa trateze cu perii ,n (ederea ,ntririi fortelor sale militare$ Diberiu a(ea ne(oie de un armistitiu pe care&l obtine ,n 1esopotamia$ dar nu i ,n 9rmenia ,n 5EC$ ,n func)ia de magister militum per 4rientem este numit 1auriciu$ care a repurtat unele (ictorii ce i&au permis lui Diberiu sa negocieze pentru oprirea luptelor Conditiile puse de el lui C"osroe erau generoase: ,n sc"imbul cet)ii *aras$ perii urmau sa primeasca unele teritorii pierdute precum 9rmenia Dratatul era pe punctul de a fi inc"eiat$ cnd C"osroe moare ,n 5E9$ succesorul sau 8ormisdas$ rupnd negocierile rzboiul reincepe i (a dura pn la moartea lui Diberiu ,n 5C2 /uccesorul lui Diberiu$ 1auriciu (a con)inua conflictul cu perii$ dar (a inregistra o oarecare ameliorare a situa)iei ,n 591$ 8ormisdas a fost asasinat de ctre satrapul 3aranes din 1edia$ iar fiul lui 8ormisdas$ C"osroe al II&lea a cerut a-utor bizantinilor pentru a&i recapata tronul 1auriciu il a-uta$ C"osroe ,i recapata tronul iar ,n sc"imb cedeaza bizantinilor oraele 1art5ropolis$ *aras i intreaga 9rmenie rela)iile cu perii se (or inrautati sub ,mpratul ;ocas$ C"osroe al II&lea cucerind ,n 675 cetatea *aras i Cezareea Capadociei Conflictul dintre %a%a Grigorie 7i Biserica de la Constantino%ol In ciuda raporturile bune dintre papa @rigorie cel 1are i Imperiu$ intre episcopul #omei i cel de la Constantinopol au aprut ,n aceast perioad unele neintelegeri ,n anul 595$ papa anula ,n mod oficial condamnarea a doi clerici greci$ Ioan i 9tanasie$ acuzati de erezie de ctre patriar"ul Ioan .ostitorul 1ai mult dect att papa i&a in(itat pe cei doi la #oma Cazul ilustreaza faptul ca @rigorie era constient de pricipatus roman definit de predecesorii si +l era gata sa largeasca semnificatia canoanelor sinodului de la /ardica din 343$ care permiteau #omei anularea sentintelor altor mitropolii i stabilirea unor curti de appel$ din care urmau sa fac parte episcopii diocezelor(ecine ,n cazul celor doi clerici men)ionati$ @rigorie a adoptat o procedura directa$ cazul fiind -udecat la #oma Cu toate acestea el nu nega locul al doilea dup #oma al episcopului de la Constantinopol i inaintea 9leBandriei 9ceasta ordine$ care fusese stabilita la /inodul de la Constantinopol din 3C1$ dar contestat de 'eon ,n secolul al 3&lea$ aparea ,n scrisoarea lui @rigorie din 597$ prin care anunta alegerea sa 9cest realism al papei cu pri(ire la pozitia scaunului 0:oii #ome0$ nu&l (a impiedica sa protesteze impotri(a titlului de 0patriar" ecumenic0 folosit de Ioan .ostitorul Contestat i de predecesorul lui @rigorie$ .elagiu al II&lea ,n 5CC$ titlul fusese utilizat de mai multe ori de ctre Ioan .ostitorul ,n corespondenta sa cu #oma din 595 cu pri(ire la preo)ii Ioan i 9tanasie ,n scrisorile adresate patriar"ului Ioan .ostitorul$ ,mpratului 1auriciu i ,mpratesei Constantina$ papa @rigorie demonstra o necunoastere a semnificatiei termenului de 0ecumenic0 ;olosit mai inainte de ctre patriar"ii 9leBandriei$ Constantinopolului i a altor scaune$ c"iar i de #oma$ titlul de 0ecumenic0 <oiLoumeniLos= afirma o autoritate ,n cadrul 0pamantului locuit0 <oiLoumene=$ termen care desemna ,n mod practic Imperiul +l era aplicat de facto numai patriar"ului de la Constantinopol ,n contiin)a bizantin nu se punea problema negarii autorit)ii 0apostolice0 i morale a (ec"ii #ome$ deoarece titlul era folosit i ,n cazul episcopului de la #oma 9similarea sa la sfritul secolului al 3I&lea$ reflecta probabil dorinta episcopilor de la Constantinopol de a&i face cunoscuta influenta Yimperiala0 asupra rezistentei monofizite Cu toate acestea$ @rigorie cel 1are a dat acestei probleme o dimensiune ecleziologica care demonstra pe de&o parte ca folosirea eBcesi(a a unor titluri bizantine era strina spiritului latin$ iar pe de alta parte ca eBistenta unui 0episcop uni(ersal0 era eBclusa$ aici fiind inclus i el .rin traducerea incorecta a cu(antului 0ecumenic0 cu 0uni(ersal0$ papa il acuza pe patriar"ul Ioan de un orgoliu de neiertat 0'uandu&i titlul de episcop uni(ersal0 scria papa @rigorie ,mpratului$ patriar"ul de la Constantinopol 0-uca practic rolul anti"ristului$ deoarece c"iar i 9postolul .etru$ cruia 8ristos i&a incredintat turma /a$ nu l&a numit niciodata episcop uni(ersal0 +l insista asupra acestei idei$ pe care o strecoara ,n scrisorile adresate colegilor si$ patriar"ii 9nastasie al 9ntio"iei i +(log"ie al 9leBandriei #ezultatul a fost nefa(orabil$ ,n raspunsul su$ 9nastasie insinund ca papa a reactionat astfel din gelozie 'a rndul su$ +(log"ie era ce(a mai conciliant$ spunnd ca pentru 0a&l asculta pe @rigorie0$ nu (a folo i pentru colegul sau de la Constantinopol titlul de ecumenic 1ai mult dect att pentru a place lui @rigorie$ +(log"ie i se adresa cu titlul de papa uni(ersal$ care nu a(ea nimic eBceptional$ fiind folosit des pentru episcopul de la #oma Cu toate acestea papa @rigorie cel 1are protesta: 0 +u (a cer sa nu mai folositi acest titlu$ atunci cnd (orbiti de mine +u stiu cine sunt$ iar (oi cine sunteti .rin rang (oi sunteti fratele meu$ dup morala parintele meu +u nu am dat un ordin$ ci numai am indicat ce mi s&a parut ecesar 9m spus ca (oi nu trebuie sa folositi titlul de episcop uni(ersal$ att pentru mine ct i pentru altii 4noarea mea este %iserica Gni(ersala$ (igoarea unita a fratilor mei Ceea ce ma onoreaza cu ade(rat este faptul ca nimeni nu refuza onaorea ce i se cu(ine sa dispara cu(intele care pot spori (anitatea i care ranesc milostenia0 'a moartea patriar"ului Ioan .ostitorul ,n 595$ succesorul sau a con)inuat sa foloseasca titul de 0patriar" ecumenic0$ iar ,mpratul 1auriciu (a ordona papei ca subiectul sa fie inc"is +ste greu de crezut ca papa @rigorie a transformat concep)ia autoritara a primatului$ pe care o a(eau predecesorii si$ 3ictor i /tefan$ *amasus$ 'eon sau @"elasie @rigorie nu era ,n opozitie cu concep)iile contemporanilor si$ iar ecleziologia papala eBprimata ,n *ecretum @elasianum ii era strina ca to)i papii din aceasta perioada$ papa @rigorie se considera drept un succesor al lui .etru$ pe care&l aprecia ca sursa a puterii episcopale$ dar nu (edea #oma ca pe o putere dominanta ,n raport cu ceilal)i episcopi +l este deci un martor al 0ecleziologiei comuniunii0$ care a pstrat unitateadintre 4rient i 4ccident de&a lungul primului mileniu al istoriei cretine Cursul nr.1$ 5inastia lui :eraclie 7i sf>r7itul I!%eriului Bo!an D*1/6+1+E Grcat pe tron ,n anul 617$ ,mpratul 8eraclie a domnit pn ,n 641$ iar urmaii si (or conduce Imperiul pn ,n E1E *intre acestia$ doi sau trei merita a fi men)ionati pentru unele realizari sau pentru durata domniei lor: Constant II <642&66C=$ Constantin I3 <66C& 6C5= i Fustinian II #ino"metul sau 0cel cu nasul taiat0 <6C5&695U E75&E11= *espre secolul al 3II&lea$ C"arles *ie"l spunea ca 0reprezinta perioada cea mai sumbra din istoria %izan)ului +ste (orba despre o perioada de criza profunda$ un moment decisi( ,n care eBistenta ,ns i a Imperiului parea mai degrab un -oc0 'a rndul su$ @ 4strogorsL5$ atribuie epocii lui 8eraclie o importanta

35

eBceptionala: este punctul de pornire al istoriei propriu&zise a %izan)ului$ ,n timp ce pn acum Imperiul mai pstra o serie de caracteristici ale perioadei romane 9ceste doua obser(atii ,i au -ustetea lor ,n sec al 3II&lea ci(ilizatia bizantin a trecut printr&o ade(rata criza de (alori: lipsa de scriitori$ de istorici$ de construc)ii deosebite etc Cu toate acestea asistam mai degrab la o sc"imbare a aspectului Imperiului .rintre cauzele acestei sc"imbari se numra lipsa de unitate intre 4ccident i 4rient$ iar ,n cazul 4rientului$ di(ergentele dintre regiunile ortodoBe i cele monofizite au creat mari probleme Fustinian esuase ,n epuizantul sau efort de restabilire a 0romanit)ii0$ iar pretul ambitiilor sale gresit diri-ate au dus la cucerirea pro(inciilor cele mai bogate$ de ctre arabi *e asemenea$ ,n .eninsula %alcanica$ sla(ii s&au instalat pentru o perioada lunga de timp$ a-ungndu&se tot acum i la formarea primului /tat bulgar ,n aceste conditii$ consecinta fireasca pe toate planurile & geografic$ etnic$ economic$ religios i administrati( & a fost aceea ca Imperiul a suferit o transformare decisi(a: nu mai putem (orbi acum de un Imperiu #oman$ ci de un Imperiu @rec de #srit +l se (a adapta noilor condi)ii create i (a supra(ietui la dimensiuni reduse$ dar ce(a mai omogen$ mai bine proportionat fortelor sale reale i mai bine pregatit pentru lupta impotri(a dusmanilor care&l incon-urau /ub aceasta forma (a rezista pn la sfritul sec al 23&lea 5ecadenAa %ersan Cele doua mari puteri mondiale de pn la sfritul secolului al 3I&lea i inceputul secolului al 3II&lea erau Imperiul #oman i cel persan: primul (a reu i sa obtina ,n detrimentul celui de&al doilea o (ictorie decisi(a$ dup care (a fi i el in(ins de arabi ,n primii ani ai domniei lui 8eraclius$ perii erau mai amenin)atori ca niciodata$ cuceririle lor efemere anuntnd parc pe cele de mai trziu ale arabilor: ,n 612 ei se aflau la 9ntio"iaU ,n 614 la Ierusalim$ de unde au luat pr)i din sfnta Cruce a 1antuitoruluiU ,n 61C sau 619 ei a-ung la 9leBandria 8eraclie a reluat ofensi(a ,n 622 cu rezultate poziti(e$ ,n 9rmenia ,n 625$ iar oraul :ini(e l&a cucerit ,n 62E 8eraclie impune conditiile noii paci$ ,n urma careia persanii au fost constran i sa restituie toate posesiunile lor anterioare !mpratul se intoarce din aceasta campanie (ictorios$ este primit ,n triumf la Constantinopol ,n 629$ aducnd cu el i pr)i din sfnta Cruce a 1antuitorului care au fost luate anterior i pe care le reaseaza la Ierusalim Dot acum 8eraclie ,i ia i titlul oficial de basileus$ care pn atunci ,n limba greaca desemna pe regele perilor :oul titlu era de fapt: pistos e( 2risto %asile(s sau rege care are credin)a ,n 8ristos$ ca un fel de complement adus (ec"iului titlu tradi)ional roman$ imperator sau a(tocrator /c"imbarea este semnificati(a cu att mai mult cu ct ,n terminologia politica curenta$ putea fi interpretat ca o diminuare a demnit)ii imperiale Ditlul de ,mprat apartinea unicului i uni(ersalului ,mprat ,n timp ce el a(ea mai mul)i regi <in latina : reges U ,n greaca : basileis= ai natiunilor$ care re(endicau o -urisdic)ie regionala sau tribala /c"imbarea titlului imperial este interpretata ca un semn al noii contiin)e 0elenice0 a bizantinilor sau ca o imitare a titlului persan de 0rege al regilor0 In realitate$ factorul decisi( era faptul ca 0basileus0 era un termen biblic i mesianic: ,n :oul Destament$ 8ristos este ade(ratul i singurul basile(s sau rege$ c"iar dac su(eranul Imperiului #oman$ prin credin)a sa ,n 8ristos <pistos en 2risto= se asocia pe (iitorul slu-irii ,mpratesti a lui 8ristos 9stfel$ sc"imbarea reflecta mai ,nti integrarea unei ideologii cretine teocratice$ filozofiei politice romane oficiale .e (iitor$ titlul de basileus de(enea pri(ilegiul eBclusi( al singurului i uni(ersalului su(eran al :oii #ome$ fiind refuzat acest titlu pretendentilor franci sau sla(i 9stfel$ 8eraclie ,i asuma ,n teorie i ,n practica (iziunea uni(ersala motenita de la Constantin$ Deodosie I i Fustinian$ conferindu& i totodata o dimensiune eBplicit religioasa 9ceasta motenire uni(ersala a fost pstrata i de succesorii si precum Constantin al II&lea$ care atunci cnd arabii amenin)au Constantinopolul se gandea c"iar la transferul capitalei ,n Italia ,n 617$ situa)ia Imperiului era att de tragica ,nct 8eraclie se gandea la o e(entuala retragere la Cartagina$ care parea mai sigura dect Constantinopolul Driburile de sla(i i de a(ari detineau practic intreaga .eninsula %alcanica$ iar ofensi(a persana con)inua 9ntio"ia i *amascul au fost cucerite ,n 613$ iar cucerirea Ierusalimului$ simbol al dominatiei cretine ,n 4rient s&a produs ,n 614 Doate e(enimentele dramatice care au a(ut loc pe perioda domniei sale$ culminnd cu aprarea capitalei ,n fa) atacului persan din 626$ sal(ata prin protectia icoanei 1aicii *omnului$ au constituit fondul politicii religioase a ,mpratului 8eraclius 9rmatele bizantine au combatut cu succes$ pentru aprarea i prezer(area Imperiului roman uni(ersal 9tat ,mpratul ct i patriar"ul nu puteau ,ns negli-a pstrarea unit)ii religioase$ amenin)ata de sc"isma dintre calcedonieni i monofiziti .roblema de(enise cruciala ,n zona situata intre 9rmenia$ /iria i +gipt$ unde a(eau loc %tlii decisi(e$ nu numai pentru controlul teritorial i politic$ dar i pentru (iitorul popula)iilor cretine orientale Instalarea sla(ilor ,n @recia /ituati intre 4der i 3istula$ popoarele sla(e considerate indo&europene$ s&au deplasat lent ctre /&+U ,n secolul al II&lea ei ocupau zona dintre :ipru i / *unrii +i apar ,n iz(oare tocmai la inceputul secolului al 3I&lea$ cnd au intreprins dese incursiuni la *unre Intre 5C7&5C1 sla(ii au trecut masi( flu(iul$ fr a intampina nici cea mai mica rezistentaU ei au ocupat mai ,nti Dracia i 1acedonia$ iar ,n 5C6 Desalonicul a cunoscut primul dintr&o serie mai lunga de asedii 9flati la inceput sub controlul a(arilor$ au scapat de acetia i s&au rspndit ,n @recia pn ,n .eloponez$ unde (or a-unge ,n 5CE&5CC +i s&au instalat sub forma unor mici entit)i independente numite scla(inii In zona Desalonicului ei au obtinut c"iar independenta fa) de a(ari Intre 674 i 615 sla(ii au asediat din nou Desalonicul$ iar ,n 61C 8eraclie a reuit sa inc"eie pacea cu ei ,n sc"imbul permisiunii de a se instala la portile oraului ,n partea de :ord a %alcanilor$ triburile de sla(i au rmas ,n con)inuare supuse a(arilor$ care ii (or substitui pe greci 9stfel$ procesul de sla(izare (a atinge o zona destul de larga$ din 9"aia i Desalia pn ,n 1acedonia ,n aparenta$ sla(izarea %alcanilor a fost un proces care a inceput din /udul .eninsulei %alcanice pentru a se indrepta mai apoi spre :ord .enetrarea sla(ilor are ,ns acum un caracter nou: nu mai este (orba acum de simple incursiuni$ ci de instalarea ,n teritoriul grec ,n grupuri compacte$ indeosebi ,n 1acedonia$ +pir i Desalia$ cu a-utorul corabiilor construite dintr&un singur trunc"i numite monoBile$ a-ungnd c"iar i ,n insule rela)iile dintre Imperiu i aceste triburi in(adatoare au fost pentru o lunga perioada de timp destul de delicate: Constans II <641&667= i Fustinian II <6C5&695U E75&E11= (or intreprinde incursiunimilitare impotri(a lor ,n 1acedonia$ sla(ii au rmas elementul dominant$ iar Imperiul a fost ne(oit sa se acomodeze acestei situa)ii$ multumindu&se cu o anumita suzeranitate asupra lor ,n restul @reciei sla(ii (or fi elenizati #apiditatea cu care att sla(ii ct i celelalte popoare migratoare au ocupat .eninsula %alcanica poate fi eBplicata prin (idul militar$ administrati($ iar ,n unele zone c"iar demografic$ pe care l&au gsit toate aceste popoare Intre 593 i 596 sistemul defensi( bizantin de la *unre se prabuseste$ Imperiul pstrnd doar cet)ile mai mari precum: /ingidunum$ Fustiniana .rima$ :aissus$ /erdica Bulgarii

36

Dot ,n aceast perioad amenin)atori au de(enit i bulgarii 9ceasta popula)ie de origine finougrica aparuse cu caracter episodic ,n mai multe rnduri @oniti de pe 3olga de ctre cazari ei s&au deplasat sub conducerea "anului 9sparu" ctre 3est$ a-ungnd pe la 6E7 ,n zona *eltei *unrii .entru a&i opri Imperiul a intreprins mai multe opera)ii militare combinate <armata terestra i flota pe *unre=$ dar Constantin al I3&lea <66C&6C5= este in(ins i este obligat sa recunoasca noul /tat de la *unre i pn ,n %alcani *in acest moment (om putea obser(a cum bulgarii ,i (or intinde dominatia asupra triburilor sla(e$ dar (or fi sla(izati ,n scurt (reme$ a-ungnd c"iar s&i uite i limba$ ,n timp ce sla(ii pn acum destul de dispersati (or cunoaste o buna organizare politica impusa de ctre bulgari #ezultatul acestui fenomen (a fi constituirea ,n :ordul Draciei a unui /tat redutabil$ ce (a -uca un rol important i funest ,n acelai timp$ pentru Imperiul bizantin +ste important de amintit i un alt aspect al acestei perioade i anume: Imperiul (a abandona ,n noul conteBt geopoli)ic (ec"ile frontiere ale *unrii$ pentru a se replia spre (arfurile muntoase din :ordul Draciei Cuceririle arabe .n ,n secolul al 3I&lea prezenta celor doua Imperii$ cel persan i cel roman$ ri(ale dar solidare$ caracteriza 4rientul 9propiat 1icrile de popula)ii care s&au produs la periferia acestor Imperii au modificat uneori natura rela)iilor dintre romani i sasanizi$ fr a pune ,n pericol eBistenta lor Incepnd cu secolul al 3I&lea lucrurile s&au sc"imbat$ mai ales ca urmare a in(aziilor popoarelor germanice ,n 4ccident$ a eBpansiunii sla(e i a cresterii puterii arabe *e aceea$ e(enimentul cel mai important al sec al 3II&lea rmne cel al cuceririlor arabe In momentul ,n care scena politica era dominat de lupta dintre romani i persanii sasanizi$ 9rabia a a(ut de suportat o transformare deosebit de importanta 9ceasta sc"imbare s&a simtit mai mult pe plan ideologic$ prin patrunderea cretinismului monofizit moderat legat de %izant$ a cretinismului nestorian i a iudaismului prote-at de peri Doate aceste religii erau prezente ,n 9rabia$ dar mai ales ,n /udul ei +(reii reuisera c"iar sa impuna ,n aceasta zona un rege arab$con(ertit la iudaism ,n secolul al I3&lea d 8r ,n -urul anului 517$ un rege adept al iudaismului militant a-unge la putere i ii persecuta pe cretini 'a rndul su$ %izan)ul contraataca prin intermediul Imperiului cretin al +tiopiei ,n urma unei re(olte$ la putere a-unge un scla( pe nume 9bra"a$ aprtor al cretinismului$ dar care oscila intre cele doua puteri 9propierea sa de %izant i +tiopia a declansat o contraofensi(a persana$ astfel ,nct pe la anul 677 d 8r armata persana a de(enit stpna ,n zona ]emenului ,n aceast perioad au prosperat unele centre comerciale precum 1ecca$ a crei economie monetara eBercita o influenta dizol(anta asupra structurilor tribale i a (alorilor tradi)ionale 1ecca <in araba 1aLLa= era un centru comercial important stabilit ,n -urul unui sanctuar binecunoscut Cetatea era locuita de tribul ^ora5s$ care se ocupa cu traficul cara(anelor Gn membru al acestui trib$ pe nume 1o"amed ibn_9bdalla" pe scurt 1o"amed <nascut pe la 5E7= orfan$ sarac$ de(enit agent comercial al unei femei <Aadi-a= deosebit de bogate$ cu care s&a i cstorit$ era ,n cautarea unei noi (ie)i religioase ,n -urul anului 617 el a a(ut primele re(elatii i predica precum ca 9lla" era atotputernic$ ca era singurul *umnezeu i ca ascutatorii si trebuie sa fie pregatiti pentru 1area Fudecata :oua grupare$ care numra la (remea aceea c)i(a locuitori ai 1eccai$ a fost ,nc de la inceput persecutata ,n 622 .rofetul mpreun cu adeptii si au gsit refugiu ,n oaza de la 1edina sau ]atrib 1a"omed a fost primit aici de cele doua triburi pgne i de alte trei grupari iudaice$ di(izate de luptele interne$ ca un fel de arbitru inspirat al Cerului 'a 1edina$ comunitatea lui 1a"omed a sporit ca numr$ iar credinciosii si se numeau moslim$ musulmani$ adic supusii lui 9lla" @rupul a capatat ,n mod progresi( caracterul unui /tat teocratic$ iar o serie de ,n)elegeri a fa(orizat consolidarea legturilor cu triburile arabe .entru trecerea la noua religie era ne(oie de o con(ertire superficiala$ iar triburile aliate plateau taBa legala numita zaLat Driburile aliate se anga-au de asemenea sa nu atace alte grupari musulmane i sa participe la rzboaiele impotri(a non musulmanilor *up ce 1ecca a capitulat ,n 637$ pacea islamica s&a instaurat peste intreaga .eninsula ,n -urul anului 629$ 1a"omed a organizat o serie de eBpedi)ii care (izau frontierele Imperiului %izantin$ numai ca profetul a murit ,n anul 632 1oartea lui 1a"omed a pri(at tnra comunitate musulmana nu numai de seful ei religios$ dar i de un conducator politic a crui prestigiu i autoritate daduse posibilitatea consolidarii unei unit)i ce risca acum sa dispara ,n realitate$ .rofetul nu pre(azuse nimic pentru succesiunea sa iar fiecare clan incerca s&i impuna un candidat$ ,n timp ce unele triburi fceau secesiune$ recapatandu i completa independenta *ualitatea rolului lui 1a"omed$ .rofet i ef politic$ fcea deosebit de delicata succesiunea sa 9sistam la opozitia dintre locuitorii 1edinei$ care re(endicau onoarea de a apartine oraului ales drept resedinta de ctre .rofet i cei ai 1eccai$ concetatenii lui 1a"omed ,n sfrit$ unii beduini care se aliasera cu 1a"omed$ pentru ca acesta reprezenta forta i autoritatea$ dar care suportau cu greu unele restrictii$ abandonau Islamul pentru a&i ura pe falsii profeti sau pentru a&i relua (ec"ile obiceiuri .n la urma un acord a fost inc"eiat intre primii si adepti$ iar 9bu %aLr a de(enit primul Lalif +l trebuia sa g"ideze comunitatea$ sa se ingri-easca de aplicarea diferitelor prescriptii ale legii sacre$ saria transmisa de 1a"omed$ dar care nu trebuia completata #e(elatia era inc"isa$ 1edina rmnea un loc pri(ilegiat$ ,n care se aflau cei care auzisera Coranul i care il pstrau ,n memorie 9nii care au urmat mortii lui 1a"omed au reprezentat i perioada eBpansiunii arabe ,n 4rientul 9propiat$ fr a putea considera acest fenomen drept un plan al .rofetului ,n teritoriile cucerite$ arabii au organizat "egemonia lor politica iar prin intermediul credin)ei$ primii califi au reuit sa men)ina unitatea unor pro(incii deosebit de di(erse +Bpansiunea ,n afara .eninsulei 9rabice a fost mai ,nti opera a 4 califi: 9bu&%aLr$ 4mar I$ 4tman i 9li$ considerati de ma-oritatea musulmanilor ca fiind nite 0g"izi0 <#asidun= *amascul a fost cucerit ,n 635$ Ierusalimul a capitulat ,n 636$ 4mar I fiind acela care a semnat actul de predare a oraului i garantnd libertatea de cult pentru cretini *in acest moment Ierusalimul a de(enit alaturi de 1ecca i 1edina al treilea ora sfnt al Islamului *up cucerirea 9leBandriei ,n 642$ au urmat 1agrebul ,n 69E$ DurLestanul c"inezesc ,n E12 i Indiile ,n E17&E13 Incepnd cu E11$ Islamul s&a rspndit ,n /pania i a a-uns pn ,n .irinei$ eBtinzandu&i influenta de&a lungul 3aii #inului ,n ciuda unor succese sporadice inregistrate ,n /icilia sau ,n Italia 1eridonala$ intre secolele 3III&I2$ eecul de la .oitiers din E32 a marcat sfritul eBpansiunii islamului ,n 3est Cucerirea de noi teritorii nu a insemnat ,n mod obligatoriu o arabizare i o islamizare sistematica a popula)iei$ ci o organizare a (eniturilor i a c"eltuielilor ;iecare pro(incie ,i pstra propriile caracteristici i tradi)ii 'a moartea lui 1a"omed Imperiul bizantin putem spune ca se afla intr&o pozi)ie destul de confortabila pe plan eBtern *up o disputa teribila care a culminat ,n secolul al 3II&lea cu cucerirea +giptului$ a /iriei i a .alestinei de ctre peri$ %izan)ul condus de 8eraclie <617&641= parea sa castige definiti( confruntarea: sasanizii sunt respin i ,n spatiul lor tradi)ional$ 1esopotamia i Iran$ fr acces la 1are$ ,n timp ce bizantinii detineau tot litoralul mediteranean$ din /pania i pn ,n +gipt$ din .alestina i pn ,n Italia *in acest moment puterea %izan)ului parea imposibil de contestat$ cu att mai mult cu ct .ersia (a intra intr&o perioada de lupte intestine$ care o (or impiedica sa pri(easca dincolo de frontiere ,n mod s5mbolic$ ,n anul 629$ cnd 8eraclie readuce sfnta Cruce la Ierusalim$ dup ce 15 ani mai inainte perii au luat&o ,n capitala lor Ctesifon$ marc"eaza un dublu program: acela al #omei tradi)ionale i cel al Imperiului romano&Cretin nascut ,n secolul al I3&lea$

3E

care tindea ctre dominatia intregii lumii de ctre detinatorii ade(rului /pre deosebire de (ec"ea #oma$ %izan)ul in(insese defin)i( singurul ri(al$ iar ,n plus recuperase sfnta Cruce cea care determinase (ictoria lui Constantin$ primul ,mprat cretin Cu toate acestea$ (ictoria din 629 rmne mai degrab aparenta dect reala C"iar dac Imperiul #oman de #srit reprezenta o forta militara$ el era unit prin cultura romano&elenistica$ a(ea reguli -uridice motenite din dreptul roman$ iar unitatea religioas era asigurata de cretinism 9cesta forta cunostea i unele slabiciuni *in punct punct de (edere militar$ nenumaratele rzboaie cu perii epuizasera armata bizantina$ iar unele pro(incii precum /iria i +giptul erau men)inute de garnizoane mult prea dispersate i fr spri-in financiar corespunzator ,n pri(in)a administratiei$ ,nc din secolul al 3&lea se inregistreaza o transformare prea lenta$ fr o eliminare rapida a ramificatiilor compleBe ale unui func)ionariat foarte ierar"izat Gnitatea pe plan cultural era asigurata de o asanumita elita constantinopolitana ce (orbea i scria ,n greaca$ o sinteza intre (alorile elenistice i cele romane$ pgne i cretine$ care impunea o imagime omniprezenta a #omei ,n realitate$ ma-oritatea subiectilor Imperiului nu (orbeau greaca$ fiind departe de a se simti purtatori ai acestei noi eBpresii: latina domina 4ccidentul "ispanic i italian$ ,mpr)ind cu 9frica limbile berbera$ copta ,n +gipt$ siriaca ,n /iria i .alestina$ ade(rate limbi na)ionale 9ceasta di(iziune ling(istica nu era att de gra(a$ dac nu ar fi fost sus)inuta de contradictii mult mai gra(e de ordin economic$ social sau religios *in punct de (edere social$ Imperiul bizantin era un spatiu dominat de o aristocratie a(ida i lucrat de tarani cu drepturi diminuate$ ,n timp ce ,n orae se confruntau bogatia i mizeria crunta$ fr ca sa putem (orbi ,n mod real de eBistenta unei clase mi-locii %izan)ul era ancadramentul natural al popoarelor$ mai ales al celor din pro(inciile marginale$ care nu erau grecesti$ cum ar fi cazul cu 9rmenia$ /iria$ .alestina$ +giptul *e aceea o astfel de situa)ie poate eBplica foarte usor multimea greselilor comise ,n momentul declansarii cuceririlor arabe$ puse de prea multe ori pe seam 0maselor populare0 In afara di(iziunilor sociale a(em di(ergentele religioase: din secolul al 3&lea cele mai gra(e erezii s&au dez(oltat ,n partea oriental a Imperiului Cele mai importante$ nestorianismul sau monofizismul s&au eBtins: prima ,n 1esopotamia iar a doua ,n /iria$ .alestina i +gipt$ unde a de(enit rapid ma-oritara$ un mi-loc de a&i eBprima re(endicarile socio&economice i personalitatea na)ionala ,n fa) unor probleme religioase i na)ionale deosebit de compleBe ca cele enumerate aici pe scurt$ Imperiul nu a a(ut intotdeauna o politica coerenta: !mpra)ilor ortodoc i le (or succeda su(erani cu simpatii monofizite *e aceea$ toate tentati(ele de compromis$ aa cum a fost cazul cu +ct"esisul lui 8eraclie din 63C$ s&au do(edit inutile In aceste conditii$ sub conducerea primilor su(erani arabi$ califii$ supranumiti i ortodocsi$ <ras"idun= 9bu %aLar$ 4mar$ Gtman i 9li$ /iria$ .alestina i +giptul$ manate de di(iziunile pe care le&am pomenit$ au trecut fr rezistenta ,n mainile noilor cuceritori$ ,n timp ce (ec"iul Imperiu persan se (a prabusi ,n 661$ generalul 1ua`i-a preia puterea i intemeiaza o ade(rata dinastie$ aceea a Gma5azilor$ care (a reu i sa supuna :ordul 9fricii i /pania$ lansandu&se pe mare$ cucerind Cipru i a-ungnd pn la asedierea ,n doua rnduri a Constantinopolului 4 alta greseala tactica a fost i politica religioas a %izan)ului fa) de monofiziti$ pe care succesorii lui Fustinian au con)inuat s& i combata Dentati(ele de unire intreprinse de 8eraclius$ precum i noua doctrina creata de el i de patriar"ul /erg"ie$ tocmai pentru a&i apropia pe ortodoc i de monofiziti$ au dus pn la urma la monotelism aa a luat fiinta o noua erezie monoenergismul .e baza acestei doctrine s&a putut realiza o unire ,n 9rmenia$ /iria i +gipt$ unde a fost ales ca patriar" C5r <631=$ mare aprtor al acestei formule Impotri(a acestei formule de unire s&a ridicat ,ns patriar"ul /ofronie al Ierusalimului$ care (a a-unge ,n 634 patriar" al Constantinopolului /ofronie a pri(it aceasta noua ,n()tura ca pe o noua formula a monofizismului i ca o departare de la dogmele Calcedonului :oua formula monotelita a stat la baza edictului din 63C$ cunoscut i sub numele de +ct"esis <eBpunere de credin)a=$ promulgat de 8eraclie i afisat ,n nart"eBul /fintei /ofia .e scurt$ nici ortodocsii$ nici monofizi)ii nu se (or ,n)elege$ iar pro(inciile monofizite$ +giptul$ /iria i .alestina$ a-ung s&i doreasca desprinderea de %izant$ prefernd dominatia araba$ cunoscuta pentru toleran) ei 9stfel arabii (or prelua ,n ultimii ani ai domniei lui 8eraclie pro(incii pe care el le cucerise de la peri : 634&%osra$ 635&*amascul$ 636&batalia de la ]armouL ce ec"i(aleaza cu pierderea definiti(a a /iriei ,n 63E sau 63C$ arabii au cucerit Ierusalimul$ iar ,n 639 au a-uns ,n 1esopotamia$ ,n 642 cuceresc 9leBandria$ apoi Ciprul i #odosul$ atacnd ,n cele din urma Constantinopolul 4fensi(a asupra capitalei s&a desfurat ,n mod simultan pe apa i pe uscat timp de 5 ani: din 6E3 pn ,n 6EE Constantin al I3& lea (a rezista$ astfel ,nct arabii se (or intoarce ,n 6EE ,n /iria 9cest moment a reprezentat o mare (ictorie pentru Constantin al I3&lea$ cel care a opri progresul fulminant al arabilor Ce(a mai tarziu$ intre 693 i 69C$ intreaga 9frica bizantin mpreun cu Cartagina au trecut ,n mainile musulmanilor Cursul nr.1( 3iste!ul t&e!elor Fustinian incercase ,n zadar o reforma de amploare$ care urmarea concentrarea intregii puteri ci(ile i militare ,n mainile gu(ernatorilor de pro(incii /uccesorii si au con)inuat aceasta politica$ crend eBar"atele de #a(enna i Cartagina: eBar"ul numit direct de ,mprat i re(ocabil ,n orice moment$ a(ea o astfel de putere Dimp de mai multe secole$ separarea puterilor ,n /tat constituise un principiu al administratiei romane /istemul t"emelor era ,ns ce(a contrar i s&a dez(oltat mai ales ,n situa)iile de criza ,n secolul al 3II& lea sistemul (a desemna practic circumscriptia unde era cantonat principalul corp de armata$ t"ema a(nd ,n fruntea ei un militar$ un general$ un strateg$ de(enind cu timpul o subdi(iziune administrati(a a Imperiului D"emele erau constituite ,n func)ie de ne(o : t"ema armeniacilor este poate prima infiin)ata$ iar mai trziu t"ema 9natolicilor era pentru protectia 9siei 1ici$ ,n fa) in(aziilor arabe$ t"ema 4psiLion pentru a apra capitala$ t"ema 1arii pentru a raspunde amenitarii flotei arabe$ t"ema Draciei impotri(a bulgarilor$ t"ema 8eladicilor impotri(a sla(ilor care amenin)au @recia$ t"ema /iciliei pentru a lupta impotri(a amenin)arii arabe ,n 4ccident *in aceasta sumara enumerare se poate (edea clar cum noua organizare care s&a inc"eiat ,n secolul al 3III&lea$ bul(ersnd administratia pro(inciala cu subdi(iziunile Imperiului$ lua ,n calcul diferitele pericole eBterne D"emele corespundeau i unor realit)i sociale con)ingentul era de fapt format din solda)ii (ec"iului corp de armata care dadea i numele lor t"emei Instalati ,n anumite locuri$ ei au de(enit cu timpul legati de acel pmnt$ astfel ,nct a-utati i de numeroase facilit)i fiscale i de o protectie -uridica$ au transformat armata intr&o institutie practic ereditara :u se mai putea (orbi de o armata bazata pe un sistem clasic de recrutare$ ci de o inrolare ereditara /er(iciul militar nu era permanentU pe perioada campaniilor militare stratiotul a(ea o solda$ iar pe timp de pace se putea intoarce acasa ocupandu&se de culti(area pmntului pe care&l a(ea ,n proprietate 4ri de cte ori era con(ocat$ el trebuia ,ns sa fie gata de lupta i sa aib ec"ipamentul specific pregatit /tratiotul era de fapt un fel de ca(aler$ care trebuia s&i procure singur ec"ipamentul$ calul i armamentul +l se ocupa de intretinerea acestor elemente$ a(nd totodata gri-a sa fie ,n

3C

permanenta antrenat 9stfel$ sistemul militar bizantin a stiut sa utilizeze mutatiile sociale din mediul rural$ bazandu&se pe patura mica i mi-locie a taranimii Transfor! ri sociale Institutia aceasta a t"emelor nu este dect o parte a profundelor sc"imbari ,n urma carora ,n secolele 3II&3III$ Imperiul a cunoscut transformri importante .erioada in(aziilor a marcat o oarecare ruralizare a Imperiului bizantin Importanta oraelor scade$ iar acti(it)ile au fost diminuate prin pierderea regiunilor orientale$ 9leBandria i 9ntio"ia$ puternic urbanizate /c"imburile comerciale au inregistrat i ele un e(ident regres$ fapt demonstrat de slabirea emisiei monetare 1arile aBe comerciale ale acelor timpuri au fost o perioada intrerupte$ iar 4ccidentul era saracit i anar"ic Cu toate acestea oraul nu a disparut$ el conser(nd triplul rol: administrati($ militar i religios *e asemenea$ el rmnea centru de recrutare al armatei$ resedinta sefilor$ resedinta episcopului i a personalului bisericesc 1ari orae precum Desalonicul sau +fesul au supra(ietuit$ intimp ce altele precum 9ncira au cunoscut un sensibil declin ,n aceasta perioada$ caracterul urban i&a sc"imbat structura fapt usor de obser(at din folosirea frec(enta a termenului de Lastron <fortareata= pentru a&l desemna Transfor! ri de!ografice Cu pri(ire la situa)ia demografica din Imperiul bizantin ,n secolul al 3II&lea putem spune ca a(em putine cunostinte +ste greu de estimat consecin)ele produse de in(azii sau de e(aluat aportul in(adatorilor$ fie direct ,n cazul sla(ilor$ fie indirect ,n 4rient$ unde au fost repatriate popula)ii intregi Ceea ce este sigur este faptul ca popula)ia rurala a crescut$ cauza principala fiind mai degrab transformrile sociale i mai pu)in aportul strin 9ceasta situa)ie masca de fapt o serie de inegalit)i$ ceea ce eBplica transferul de popula)ii din (remea unor !mpra)i: ,n 6CC$ Fustinian al II&lea a transferat cca 37 777 de bulgari i de sla(i ,n %itiniaU ,n 697 acelai ,mprat a dus ciprioti ,n apropierea C5ziculuiU iar ,n E62$ Constantin al 3&lea a deplasat 277 777 de sla(i ,n %itinia *in punct de (edere geografic$ Imperiul nu mai detinea ,n 4ccident$ dect cte(a posesiuni i acestea pu)in loialeU 4rientul se (a reduce la 9sia 1ica i la @recia .ierderile ,n 4ccident au tranformat ideea romana ,n ce(a utopic .entru a msura intreaga amploare a pierderilor din 4rient este de a-uns de amintit rolul pe care timp de mai multe secole l&au -ucat /iria i +giptul %e5rut$ 9ntio"ia sau 9leBandria$ erau porturile cele mai prospere ale 1editeranei orientaleU industria /iriei era cea mai acti(a$ iar +giptul dup ce fusese granarul #omei$ de(enise principalul furnizor de grane pentru %izan) 9cestei importante economice se adauga i aportul celor doua pro(incii adus ci(ilizatiei bizanine & arta$ teologie$ literatura & deoarece elenismul bizantin a fost mai mult (reme mai degrab sirian i aleBandrin dect asiatic 9stfel$ %izan)ul pierdea ,n aceast perioad cea mai buna parte a patrimoniului su *e aici a rezultat i un brusc dezec"ilibru$ agra(at prin faptul ca @recia era supusa tot acum unei sla(izari masi(e care&i modifica caracterul *e aceea$ incepnd cu sec al 3II&lea$ Imperiul bizantin era redus la 9sia 1ica *up dinastia lui 8eraclius$ probabil originar din 9rmenia$ ,n secolele care au urmat$ asiaticii (or fi tot mai numero i pe tron Cu toate acestea$ din punct de (edere etnic i religios$ inregistram o sensibila omogenitate .ierderea pro(incilor monofizite$ insemna i pierderea unor opozanti obstinanti ,n pri(in)a politicii de conciliere consecin)ele nu (or intarzia: la /inodul de la Constantinopol din 6C1$ Constantin al I3&lea a condamnat monotelismul i a restaurat 4rtodoBia 4 alta sursa de disputa dispare acum: ri(alit)ile dintre .atriar"atul de la Constantinopol pe de&o parte i cei de 9leBandria$ Ierusalim sau 9ntio"ia de cealalta 4rtodoBia oriental a de(enit de acum incolo strans grupata ,n -urul .atriar"atului de la Constantinopol Ca urmare a acestei concentrari teritoriale i etnice$ Imperiul a capatat un alt caracter: el de(ine ,n mod defin)i( un Imperiu grec sau greco&asiatic 1itul Imperiului roman$ cruia eforturile lui Fustinian i&au mai asigurat un secol ,n plus de eBistenta$ dispare odat cu folosirea limbii latine *in secolul al 3II&lea limba greaca a de(init limba oficial ,n administra)ie i ,n armataU titlurile func)ionarilor se elenizeaza$ ca de altfel i titulatura imperiala .ractic nu se abroga ce(a ci se suprapunea o institutie alteia$ care se in(ec"ise Dot acum$ un alt fapt demn de remarcat este i c(asidisparitia prefecturii pretoriului :oile di(iziuni administrati(e$ se (or intinde practic pe intreg teritoriul Imperiului institu)iile care depindeau de (ec"ea prefectura a pretoriului se (or indi(idualiza sub diferite nume precum: stratiotiLon pentru afacerile armate$ geniLon pentru c"eltuielile cu caracter general$ idiLon pentru c"eltuielile de la Curte$ iar mai trziu apari)ia logot"etului pentru responsabilitatea postei imperiale Cursul nr.1) 5inastiile isaurian 7i a!orian D+1+6,*+E *inastia lui 8eraclie a luat sfrit printr&o re(olta Gltimul ,mprat$ Deodosie al III&lea <E15E1E=$ incapabil sa restaureze ordinea a abdicat ,n momentul ,n care strategul anatolicilor$ 'eon$ a fost c"emat de ctre pr)izanii si pentru a fi incoronat ,mprat 'eon al III& lea a condus Imperiul intre E1E&E41$ fiind originar din @ermaniceea$ ,n :ordul /iriei +l a inaugurat dinastia isauriana sau siriana$ care a supra(ietuit pe linie barbateasca pn la anul EC7 i c"iar pn ,n C72$ dac adaugam la aceasta dinastie pe Irina$ prima femeie care a detinut ,n mod deplin func)ia de ,mprat$ (adu(a lui 'eon al I3&lea <EE5&EC7= i pe fiul lor Constantin al 3I&lea$ deci aproape C5 de ani *in aceasta dinastie a maifcut parte i Constantin al 3&lea Copronimul <E41&EE5= Irina a fost detronata de propriul ministru de finante$ :ic"ifor I <C72&C11=$ care a fost omorat intr&un rzboi impotri(a arabilor ,n C13$ la conducerea Imperiului a a-uns 'eon al 3&lea 9rmeanul <C13&C27=$ urmat de 1i"ail al II&lea <C27&C29=$ cel care (a inaugura dinastia de 9morium <de la localitatea 9morium din ;rigia= *in aceasta dinastie au maifcut parte !mpra)ii: Deofil <C29&C42= i 1i"ail al III&lea <C42C6E= +(enimentele perioadei isaurienilor i a amorienilor au reprezentat o urmare logica a ceea ce se petrecuse ,n secolul al 3II&lea ,n eBterior$ sla(ii$ bulgarii sau arabii (or crea cam acelea i probleme ca i pn acum .ierderea 4ccidentului$ marcat de incoronarea lui Carol cel 1are$ nu era dect o consecinta fireasca a orientalizarii Imperiului ,n administratie$ regimul t"emelor a cunoscut o e(olu)ie ec"ilibrata fa) de secolul precedent$ iar ,n plan legislati($ +cloga rmne un document elec(ent ,n pri(in)a problemelor de ordin religios asistam la apari)ia iconoclasmului$ o reactie (iolenta care a marcat %iserica i Imperiul bizantin intre anii E37 i C43 1anual -uridic ,n care sunt cuprinse cele mai importante legi din dreptul ci(il i penal +l corespunde inlocuirii limbii latine cu limba greaca Iconoclas!ul .rin iconoclasm ,n)elegem acel curent eretic$ care ,i are inceputul mai inainte de domnia lui 'eon al III&lea$ dar care$ ,n timpul acestui ,mprat a luat o amploare deosebita$ reprezentnd c"iar politica sa ,n materie religioasa +timologic iconoclasmul inseamna distrugerea icoanelor .entru a indica aceea i actiune de distrugere i de necinstire a icoanelor uneori se (orbeste de iconoma"ie$ adic de

39

lupta impotri(a icoanelor +rezia aceasta a fost ,n special initiata i sus)inuta de !mpra)i$ beneficiind de spri-inul lor militar i politic$ de aceea ea s&a deosebit de precedentele erezii prin cruzimea cu care a fost impusa .erioada iconoclasta este lunga$ a durat aproape un secol$ incepnd cu dinastia isauriana <E1E&C72= i terminandu&se ,n anul C43$ cnd la conducerea Imperiului se aflau reprezentanti ai dinastiei de 9morium Iconoclasmul a cunoscut doua faze: prima$ care este inaugurata de 'eon al III&lea Isaurul ,n anul E26 i se inc"eie ,n timpul ,mpratesei Irina i a fiului ei Constantin al 3I&lea$ odat cu /inodul al 3II&lea +cumenic de la :iceea <ECE=U a doua incepe cu anul C13$ odat cu urcarea pe tron a lui 'eon al 3&lea 9rmeanul i se termina ,n anul C43$ cnd domnea ,mpratul 1i"ail al III&lea din dinastia de 9morium$ patronat de mama sa$ Deodora /e poate face aici o obser(atie: att prin restabilirea cultului icoanelor la /inodul al 3II&lea +cumenic$ ct i la cel din C43$ acest lucru s&afcut atunci cnd puterea suprema a Imperiului era de)inut de femei *ac prima restabilire a cultului icoanelor a fost de scurt durata$ cea de a doua a rmas ,n (igoare pn astazi Originile 7i e0oluAia iconoclas!ului %>n la 3inodul al <II6lea Ecu!enic Icoanele eBista practic de la inceputul cretinismului$ a(nd un scop pedagogic: in(atarea istoriei sfinte 9cest aspect de ordin material s&a dez(oltat ,n c"ip deosebit ,n secolul al I3&lea$ dup ce prin edictul de la 1ilan ,mpratul Constantin cel 1are a acordat libertate cretinilor$ religia acestora de(enind oficiala 9stfel$ ia natere o forma de cult$ care pri(ea mai ,nti sfnta Cruce i /fintele 1oaste: ,n secolul al I3&lea inc"inarea la sfnta Cruce era un lucru normal .aralel s&au dez(oltat i asa&numitele icoane domestice adic pictarea unui portret unic pe o bucata din lemn de dimensiuni mici ,n secolul al 3&lea cultul /fintelor Icoane era asociat credin)ei ca acestea pot face minuni Icoana integrata ,n practica religioas indi(iduala marca de-a prezenta datatoare de siguranta a *i(init)ii *in domestic$ folosirea icoanelor a capatat un caracter public$ oficial ,n anul 567$ pentru a aduna fonduri ,n (ederea construirii unei %iserici ,n :ordul /iriei$ preo)ii au strabatut cu o icoana a 1antuitorului 8ristos ,n procesiune solemna intreaga 9sie 1ica Gnii martori ai (remii atesta faptul ca ,n timpul asediului a(ar din 626$ patriar"ul a rugat sa fie pictate pe portile de 3est ale oraului Constantinopol$ c"ipurile lui 8ristos i ale 1aicii *omnului acelai lucru s&a repetat i ,n E1E$ cnd pe zidurile capitalei au fost plimbate ,n procesiune$ o icoana a 1aicii *omnului i pr)i din sfnta Cruce Dot acum s&a dez(oltat i credin)a ,n icoanele arc"eiropoietes$ nefacute de mana omeneasca: ideea era ca o icoana care con)ine ,n ea *i(initatea nu poate fi fcut dect prin mi-loace supranaturale Inainte de perioada iconoclasta$ /fintele Icoane de(enisera un fapt ma-or ,n (ia)a bizantina: folosite de cler$ de autorit)i$ de popor$ ele erau cinstite att ,n public ct i ,n spatiul pri(atU ele fceau accesibila prezenta dumnezeiasca *intre cei care s&au ocupat cu studierea conteBtului ,n care a aprut fenomenul iconoclast$ unii au considerat ca acest fapt s&a datorat neputiintei unor teologi de a ,n)elege sensul simbolic i educati( al icoanei i de a face distinctie intre cinstire i idolatrie +i socoteau ca cinstirea /fintelor Icoane ar fi ,n contradictie cu unele precepte biblice$ ca incalca porunca *ecalogului de a nu&ti face c"ip cioplit i de a nu te inc"ina lui Gn alt argument biblic mai era i acela conform cruia *umnezeu trebuie cinstit numai 0in du" i ade(r0 ,n legtura cu cinstirea icoanelor au a(ut loc discutii ,n /pania$ la un sinod ce s&a )inut la +l(ira intre anii 377&376$ iar .arinti i scriitori bisericeti precum Iustin 1artirul$ 9tenagora 9tenianul$ Dertulian$ +pifaniu de /alamina$ +usebiu de Cezareea i al)ii de mai trziu au manifestat rezer(e fa) de cinstirea icoanelor Dotusi$ aceste rezer(e nu au fost considerate -ustificate de %iserica$ deaorece eBista o distinctie intre icoana materiala i c"ipul reprezentat de eaU sfntul este prezent ,n icoana numai din punct de (edere spiritual$ iar cinstirea se da doar c"ipului reprezentat de ea *in pcate au eBistat i unele eBcese: la un moment dat s&a dez(oltat un fel de putere magica$ care fcea ca distinctia intre icoana i prototip sa dispara 'a Constantinopol 1aica *omnului era ocrotitoarea oraului$ iar locuitorii lui ii acordau o cinste deosebita$ eBemplu ,n acest sens fiind numrul mare de biserici care&i erau inc"inate ,n secolul al 3&lea$ Constantinopolul primea (esmintele 1aicii *omnului$ furate dintr&un sat din @alileea$ spunandu&se ca acest lucru s&afcut c"iar cu aprobarea ;ecioarei 1ariaU se credea ca oraul detinea i scutecele cu care 1aica *omnului infasurase pe pruncul Iisus *in momentul acceptarii cretinismului de ctre puterea imperiala$ ,mpratul de(ine locotenentul lui *umnezeu pe pmnt$ capatnd un aspect sacru$ iar ceremonialul imperial dobandea un con)inut religios *e-a sfntul @rigorie de :azianz i sfntul Ioan @ura de 9ur$ admiteau ca inc"inarea se cu(enea nu numai ,mpratului ci i portretelor acestuia$ fapt manifestat ,n mod concret prin lumanari i tamaie ,n a doua -umatate a secolului al 3I&lea$ imaginile imperiale i&au pierdut din importanta$ deoarece ,mpratul folosea el insui icoanele ,n momentul ,n care su(eranul era infrant$ el cauta un ultim a-utor: sa plaseze Imperiul uni(ersal la ni(elul *i(inului i prin aceasta sa depinda mai pu)in de con-unctura geopoli)ica punnd pe primul plan mai degrab icoanele$ dect imaginile imperiale /uccesele militare repurtate de isauri le&a permis re(enirea la origini: monedele a(eau imprimata pe ambele pr)i figura ,mpratului$ statuile imperiale s&au inmultit$ puterea imperiala a cautat sa creeze un nou patriotism a(nd ,n centru %iserica$ de unde i interesul restrangerii la un numr limitat de simboluri admise de toti: sfnta Cruce$ sfnta +u"aristie$ /fintele +(ang"elii +Bcesul nemultumea ,n general multe persoane$ iar unii erau de parere ca icoanele trebuiau distruse 'a aceasta atitudine au mai contribuit i unele secte i erezii precum pa(licienii$ care nu cinsteau Crucea$ nu a(eau cultul 1aicii *omnului i al /fin)ilor 'a rndul lor monofizitii$ foarte acti(i ,n pr)ile orientale ale Imperiului$ socoteau imposibila reproducerea pe icoane a c"ipului 1antuitorului$ deaorece potri(it credin)ei lor firea umana a fost 0absorbita0 de cea dumnezeiasca$ iar aceasta din urma nu poate fi cunoscuta i reprezentata /pre sfritul secolului al 3II&lea i inceputul celui de al 3III&lea putem spune ca ,ntlnim ,n lumea bizantina$ pe de&o parte$ un curent foarte puternic fa(oarabil icoanelor$ iar pe de alta parte$ manifestari impotri(a cinstirii lor 9ceasta din urma atitudine$ impotri(a cinstirii icoanelor a(ea mai degrab un caracter izolat ,n partea de 3est a Imperiului i era mai puternica ,n 4rient$ ca urmare a influen)elor iudaice$ islamice$ a sectelor i a ereziilor /pre sfritul secolului al 3II&lea$ la /inodul ^uiniseBt <691&692= se stabilea prin canonul C2 ca 1antuitorul sa fie reprezentat ca om$ nu ca miel i aceasta cu scopul de a sublinia ca 0(iata sa ,n trup$ .atimile$ 1oartea datatoare de mantuire i #ascumpararea lumii au fost ctigate prin Intrupare0 9stfel$ se atragea atentia asupra importantei Intruparii$ asupra realit)ii ei$ fapt care dadea o baza reprezentarii pe icoane Consecinta imediata a acestui canon a fost reprezentarea realista a c"ipului lui 8ristos$ inclusi( pe monedele emise de Fustinian al II&lea 9cest canon a antrenat ,ns imediat i o serie de reactii iconoclaste la Constantinopol$ ,n 9sia 1ica i ,n 9rmenia: Deodosie$ episcopul +fesului$ Doma$ episcopul de Claudiopolis i Constantin de :icoleia s&au numrat printre cei mai de seam iconoclasti ai acestei perioade :ascuta din teama de a nu cdea ,n idolatrie$ 0retinerea0 fa) de cinstirea icoanelor a e(oluat spre o disputa pregnant "ristologica i acesta a constituit nucleul ,n -urul cruia se (or concentra cele mai multe dezbateri Gnii au afirmat <8ans @eorg %ecL= ca iconoclasmul secolului al 3III&lea nu a inceput ,n cercurile imperiale$ ci ,n cele bisericeti aratandu&se ca episcopii de +fes$ Claudiopolis i :icoleia$ men)ionati mai sus$ au (enit la Constantinopol sa ceara patriar"ului @"erman oprirea cultului icoanelor #efuzul patriar"ului$

47

i&a determinat pe acetia sa treac unilateral la indepartarea icoanelor i la oprirea cinstirii lor *e asemenea$ se presupune ca odat sositi la Constantinopol$ episcopii iconoclasti l&au (izitat i pe ,mpratul 'eon al III&lea$ adept al ideilor lor i ca acesta i&a incura-at pe drumul pe care pornisera 9ceste lucruri pot fi ade(rate numai ca fr concursul !mpra)ilor$ opiniile ierar"iilor n&ar fi rmas dect simple atitudini In pri(in)a lui 'eon al III&lea nu trebuie uitat faptul ca traise ,n regiunile orientale ale Imperiului$ unde ideile iconoclaste erau foarte rspndite 9-uns la conducerea Imperiului i socotindu&se ca a(ea drept de control asupra problemelor bisericeti i laice$ el a impus iconoclasmul ca doctrina oficial a Imperiului$ din con(ingeri religioase +l considera ca prin aceasta atitudine purifica religia cretin de ramasitele pgnismului readucand&o la inaltimea i puritatea ei originara :u sunt plauzibile afirmatiile unor istorici potri(it carora !mpra)ii iconoclasti au pornit prigoana impotri(a icoanelor ,n cadrul unor msuri mai ample de refacere a societ)ii i a credin)ei$ pe care doreau sa le puna pe baze mai bune i mai drepte 9ceste pareri sunt gresite$ fiindca !mpra)ii iconoclasti$ la fel ca to)i oamenii timpului lor$ erau foarte credinciosi$ uneori a(nd c"iar i preocupari teologice$ gri-ulii sa nu atraga prin comportamentul lor mania di(ina i mai presus de toate doreau sa purifice cretinismul de tot ce li se parea a fi idolatrie .e dea alta parte$ !mpra)ii iconoclasti au pornit lupta impotri(a icoanelor i ca o reactie impotri(a mona"ismului bizantin$ aprig sus)inator al icoanelor 'a (remea aceea$ mona"ismul luase o dez(oltare deosebita$ manastirile posedau intinse domenii funciare iar calugarii beneficiau de imunit)i fiscaleU ori ,n concep)ia !mpra)ilor bizantini nu se putea tolera o astfel de situa)ie$ pentru ca prin numrul insuficient de func)ionari i de luptatori$ se aduceau gra(e pre-udicii tezaurului /tatul i armatei *e partea lor !mpra)ii a(eau armata din 9sia 1ica$ pe unii inalti func)ionari$ precum i o parte a popula)iei 9siei 1ici sau a celor din pr)ile orientale ,n regiunile europene ale Imperiului i mai ales ,n Italia$ poporul era ,ns impotri(a iconoclastilor$ mai ales mona"ii i femeile fiind foarte acti(i ,n aceasta lupta *eci$ putem spune ca aprtorii icoanelor erau mai numerosi 1oti(ul declansarii luptei impotri(a icoanelor de ctre 'eon al III&lea l&a constituit o eruptie (ulcanica din anul E26 ,n acest fenomen natural care fusese insotit i de un cutremur$ ,mpratul a (zut do(ada maniei lui *umnezeu din cauza idolatriei$ adic a cinstirii /fintelor Icoane 9nul E26 reprezinta deci momentul inceperii persecu)iei impotri(a icoanelor 1surile imperiale au intampinat o darza rezistenta ,n momentul ,n care nite ofi)eri au (rut sa dea -os icoana 1antuitorului$ care se gasea deasupra portii palatului din catierul C"alLoprateia$ acetia au fost omorati de popor cu aceasta izbucnind o puternica re(olta$ inc"eiata cu morti i raniti !mpratul a dat ordin sa fie fcute arestari$ mul)i oameni fiind condamnati$ mutilati i eBilati @recia i insulele C5clade s&au rasculat ,n E2E i au proclamat un nou ,mprat .n la urma re(olt a fost infranta Dot cu acest prile- se spune ca ,mpratul 'eon al III&lea ar fi poruncit inc"iderea Gni(ersit)ii din Constantinopol$ arderea bibliotecii i izgonirea profesorilor deoarece nu i&a putut con(inge sa spri-ine miscarea iconoclasta In 9pus$ papa @rigorie al II&lea <E15&E31= a protestat energic$ fiind sus)inut de popula)ia care s&a re(oltat i a scris ,mpratului ca 0nu are dreptul sa "otrsca ,n materie de credin)a i sa introduca ino(atii ,n ceea ce a(em de la .arinti0 +(enimentele ulterioare au desc"is o mare prapastie intre 3estul Imperiului <cea mai mare parte a Italiei$ @recia con)inentala i insulele din 1area +gee= sus)inator al cultului icoanelor i partea de #srit a Imperiului$ ,n special t"emele din 9sia 1ica$ binecunoscute ca iconoclaste Con(ins ca nu&l poate aduce pe ,mprat la cinstirea icoanelor$ patriar"ul @"erman <E15&E37= a protestat energic$ aa ca raporturile au atins ,n aceast perioad punctul maBim de incordare .entru a da legitimitate msurilor sale$ ,mpratul 'eon a con(ocat la 1E ianuarie E37 o adunare <silentium= tinuta ,n .alatul su$ la care au participat mai ales inalti func)ionari ci(ili Cu acest prile- s&a redactat un edict impotri(a icoanelor$ pe care patriar"ul @"erman a refuzat s&l semneze *e aceea$ a fost inlocuit imediat cu 9nastasius 9cest edict a reprezenat pentru 'eon al III&lea baza legala de inlaturare a icoanelor i de persecutare a celor ce le cinsteau Intre anii E37 i E41 nu a(em nici o informa)ie (iabila care sa precizeze politica iconoclasta a lui 'eon al III&lea /e pare ca atitudinea papei @rigorie al III&lea <E31&E41=$ care a eBcomunicat intr&un sinod )inut la #oma pe ad(ersarii cultului icoanelor$ a pro(ocat o contramasura din partea lui 'eon al III&lea care confisca proprietatile %isericii romane aflate pe teritoriul bizantin din Italia i a detasat de sub autoritatea papei diocezele Calabria$ /icilia$ Creta i Iliricul oriental$ supunandu&le patriar"ului de Constantinopol ,n aceste condi)ii raporturile dintre #srit i 9pus s&au deteriorat$ astfel ,nct ruptura parea definiti(a$ iar papa incepe sa se indrepte de acum incolo ctre regii francilor: Carol 1artel$ .epin cel /curt i mai ales Carol cel 1are 9laturi de papa @rigorie al III&lea i de patriar"ul @"erman$ o alta personalitate ortodoB apare acum ,n 4rient$ lund atitudine ,n fa(oarea icoanelor: sfntul Ioan *amasc"inul :ucleul sus)inerilor sfntului Ioan *amasc"in despre icoane poate fi sintetizat astfel: icoana este un simbol i intermediar intre om i *i(initateU icoana 1antuitorului are la baza dogma Intruparii /aleU astfel$ problema icoanelor este strans legat de doctrina mantuirii Cursul nr.1* I!%eriul bizantin sub Constantin al <6lea D+(16++)E Cu toate meritele ctigate de 'eon al III&lea ,n luptele cu arabii$ atitudinea sa iconoclasta i&a subminat popularitatea ,n @recia opozitia fa) de noua erezie ia forma unei ade(rate re(olte cu caracter politic 'a rndul su$ 4ccidentul condamna ,n unanimitate iconoclasmul 'a moartea lui 'eon$ Imperiul a trecut sub conducerea fiului su$ Constantin al 3&lea$ un foarte bun general$ care a obtinut (ictorii notabile impotri(a arabilor i bulgarilorU solda)ii il iubeau i il cinsteau ca pe un semizeu !mpratul a profitat de criza intern prin care treceau arabii: este (orba despre sc"imbarea dinastiei oma5azilor cu aceea a abasizilor$ dup un indelung rzboi ci(il Dot acum se muta i capitala acestora de la *amasc la %agdad$ mai departe de grani)ele Imperiului 9ceasta slabire a arabilor ii permitea lui Constantin sa intre ,n E46 ,n /iria de :ord i sa ocupe oraul @ermaniceea$ locul natl al familiei sale ,n E4E$ nu de parte de Cipru$ reuete sa distruga flota araba trimisa din 9leBandria In Dracia$ Constantin a luptat impotri(a bulgarilor$ care construisera fortarete la frontiera cu %izan)ul i facusera o incursiune ,n E56 9cest an marc"eaza inceputul numeroaselor confruntari cu bulgarii Densiunea atinge punctul maBim ,n E62$ cnd la conducerea bulgarilor (ine Deletz$ reprezentantul curentului antibizantin !mpratul trimite o parte a ca(aleriei i a flotei sale la @urile *unrii$ coborind apoi spre /ud pentru a face -onctiunea cu aramata condusa de ,mprat la 9nc"ialos ,n ziua de 37 iunie E63 9ici el obtine cea mai mare (ictorie din timpul domniei sale *up aceasta dat forta bulgarilor scade pn ce la conducerea lor (ine Delerig <EE7=$ cu care Constantin are unele lupte inc"eiate fa(orabil pentru bizantini i cu o pace care nu a fost durabila 3ictoriile lui Constantin asupra bulgarilor au a(ut ca principala consecinta impunerea %izan)ului ,n .eninsula %alcanica

41

.e plan religios$ Constantin al 3&lea ia parte acti(a la disputele iconoclaste i pregateste un sinod$ care a a(ut loc ,n .alatul Imperial de la 8iereia$ pe malul #sritean al %osforului$ lng Calcedon$ intre 17 februarie&C august E54 Constantin a(ea ne(oie ca programul sau iconoclast sa fie sanctionat de un sinod i nu de o adunare imperiala$ cum procedase 'eon al III&lea ,n (ederea pregatirii sinodului$ ,mpratul a alctuit personal 13 scrisori teologice$ dar din acestea ne&au rmas numai doua i acestea sub forma unor fragmente 'a sinod au participat 33C de episcopi$ un numr record$ i s&a "otrt ca el sa fie considerat ecumenic Gltima sedinta a a(ut loc ,n palatul 3la"erne din Constantinopol$ la care a fost prezent i ,mpratul *ocumentele pri(ind desfurarea lucrrilor au fost distruse ,n perioada cnd s&a restabilit cultul icoanelor$ dar s&au pstrat concluziile dogmatice sintetizate intr&un "oros <definitie dogmaticZ=$ combatute mai trziu la /inodul al 3II&lea +cumenic din ECE .otri(it acestui "oros 0!mpratii sunt egali cu 9postolii$ in(estiti cu puterea *u"ului sfnt nu numai pentru a desa(ar i i in(ata omenirea$ dar i pentru a combate erezia dia(oleasca0 'a 8iereia s&a acreditat ideea ca atunci cnd pictorul face c"ipul lui 8ristos$ el poate reprezenta ori numai umanitatea /a$ separand&o astfel de di(initate$ sau pe amandoua$ umanitatea sa i di(initatea /a ,n primul caz$ el ar cdea ,n nestorianism$ iar ,n al doilea el ar circumscrie di(initatea ,n umanitate$ ceea ce ar fi absurdU ori ca ambele ar fi contopite i atunci am a(ea de&a face cu monofizism 9ceasta argumentare iconoclasta nu era ,ns (alabilZ$ deoarece se uita ce s&a stabilit la /inodul de la Calcedon i anume ca fiecare natura ,i pstreaza propria stare de a fi Iconoclastii sus)ineau ca indumnezeirea firii umane a lui 8ristos ar suprima caracterul uman indi(idual propriu +i igonrau astfel ade(ratul sens al unirii ipostatice$ care implica o distinctie reala intre natura i persoana Gn alt aspect al ereziei iconoclaste era notiunea de icoana pe care o considerau identica ori 0consubstantiala0 cu prototipul Consecinta acestui lucru era ca icoana materiala nu putea niciodata sa atinga aceasta identitate *e aceea singura reprezentare a lui 8ristos pe care o admiteau era +u"aristia$ inteleasa doar ca 0simbol0 i c"ip$ nu ca o prefacere reala$ cum credem noi ortodocsii /inodul mai condamna i ceea ce li se parea a fi o cinstire eBgerata a /fin)ilor$ socotind ca o asemenea (enerare era adesea un scop ,n sine i indeparta pe cinstitor de dragostea i emulatia sfin)ilor$ care constituia ,n acceptiunea participantilor singura cale de conduita cretin Dot acum era lansata i o teorie etica despre icoane$ potri(it careia (irtutile sfin)ilor sunt c"ipuri (ii$ pe care omul e(la(ios trebuie sa le reproduca ,n el insusiU nici 1aica *omnului nu poate fi reprezentata pe icoane$ deoarece este mai presus de ceruri i de /fin)i 8orosul era urmat de o serie de anateme impotri(a autorilor de icoane i a cinstitorilor lor$ a patriar"ului @"erman$ 0adoratorul0 lemnului i a sfntului Ioan *amasc"inul$ 0care impartaseste sentimente ma"omedane$ a tradat pe 8ristos$ este dusmanul Imperiului$ doctorul nelegiuirii$ cinstitorul icoanelor0 *e asemenea$ erau aduse laude la adresa ,mpratului$ ,mpratesei$ considerati 0luminatori ai 4rtodoBiei0$ care au proclamat clar inseparabilitatea celor doua firi ale lui 8ristos i au dat o lo(itura de moarte idolatriei /e pare ca ,mpratul Constantin a negat ,n cadrul sinodului c"iar posibilitatea de mi-locire a /fin)ilor i a fost impotri(a cinstirii moastelorU de asemenea$ ar fi condamnat practica de a in(oca pe 1aica *omnului ca mi-locitoare 'a pu)in timp dup sinodul din E54$ cnd cinstirea icoanelor era oprita att de legile imperiale ct i de cele ale %isericii$ ,mpratul a dezlantuit o prigoana fr precedent impotri(a iconofililor$ oblignd pe to)i supusii sa -ure ca nu (or da cinstire icoanelor Cei care nu s&au supus au fost maltratati i c"iar ucisi 1surile cele mai drastice au fost luate impotri(a mona"ilor$ lupta att de in(ersunata impotri(a lor ascunznd o alta dimensiune a conflictului iconoclast asupra careia (om re(eni ,n amanunt dup prezentarea /inodului 3II +cumenic Calugarii au fost izgoniti din manastiri$ iar acestea transformate ,n "anuri ori cazarmi +Bterminarea mona"ilor era insotita de distrugerea icoanelor .ersecu)ia s&a eBtins c"iar asupra inaltilor demnitari imperiali care au fost umiliti ,n public$ orbiti$ eBilati ori c"iar ucisi 4perele de arta religioas au fost distruse i inlocuite cu scene care se inspirau din natura ori din eBpedi)iile militare ale ,mpratului 'a Constantinopol ura iconoclasta a mers att de departe$ ,nct a depasit "otrrile sinodului din E54$ "otrri care pri(eau doar cultul icoanelor i al moastelor de /fin)i$ i s&a eBtins asupra cultului /fin)ilor i al 1aicii *omnului +ste greu de apreciat cum s&ar fi inc"eiat acesta persecu)ie dac acest ,mprat fanatic$ Constantin al 3&lea$ nu ar fi murit ,n ziua de 14 septembrie EE5 1emoria sa a fost att de urata$ ,nct ramasitele sale pmntesti au fost scoase din %iserica /fin)ilor 9postoli ,n perioada restabilirii cultului icoanelor :umai (ictoriile sale impotri(a bulgarilor afcut ca poporul sa mearga la mormantul sau cu recunostiinta ,n momentele ,n care soarta %izan)ului era pusa ,n cum.n de in(aziile acestora /ub fiul su$ 'eon al I3&lea Aazarul <EE5&EC7=$ care era i el un iconoclast con(ins$ persecu)ia nu a mai a(ut aceea i intensitate 4 noua orientare (a aparea dup moartea sa$ cnd la conducerea Imperiului se (a afla sotia sa$ Irina <EC7&C72=$ fiul su$ Constantin al 3I& lea$ fiind ,nc minor Irina care (enerase mereu icoanele i era fa(orabila calugarilor$ incepe pregatirile pentru tinerea unui nou /inod +cumenic 3inodul al <II6lea Ecu!enic *eorece cultul /fintelor Icoane fusese interzis prin "otrrea sinodului iconoclast de la 8iereia din E54$ el trebuia restabilit printr&un nou /inod +cumenic *e comun acord cu patriar"ul Constantinopolului$ Darasie <EC4&C76=$ i cu papa 9drian I <EE2&E95=$ ,mprateasa Irina a "otrt sa fie con(ocat /inodul al 3II&lea +cumenic$ care urma sa anuleze "otrrile sinodului iconoclast de la 8iereia din E54 .re(azut sa inceapa ,n EC6 la Constantinopol$ ,n %iserica /fin)ilor 9postoli$ /inodul a fost amanat din cauza turbulentelor pro(ocate de iconoclasti ,n cele din urma lucrrile /inodului au inceput la :iceea ,n ziua de 24 sepetembrie ECE i s&au inc"eiat pe dat de 13 octombrie a aceluia i an .resedintia /inodului i&a re(enit patriar"ului Darasie .apa 9drian I a fost reprezentat de abatele .etru de la 1anastirea sfntul /a(a$ iar din partea .atriar"iilor de la 9leBandria i 9ntio"ia au (enit calugarii Ioan i .etru 'a /inod au participat intre 337 i 36E de episcopi .e parcursul a sase sedinte$ /inodul a combatut punct cu punct "otrrile sinodului iconoclast de la 8iereia$ contestandu&i calitatea de 0adunare ecumenica0$ intrucat la acesta nu au participat nici patriar"ii din #srit$ nici episcopul #omei$ iar "otrrile dogmatice erau eretice *rumul ctre decizia finala a fost desc"is ,nc din anii iconoclasmului$ de ctre sfntul Ioan *amasc"in$ care murise inaintea sinodului din E54297 sfntul Ioan a trit o perioada ,n /iria$ aflata sub dominatie araba$ iar apoi a de(enit calugar la 'a(ra sfntul /a(a din .alestina .entru a apra cinstirea /fintelor Icoane$ el se baza pe di(ino&umanitatea lui 8ristos Inainte de Intrupare numai simbolurile i 0umbrele0 erau posibile Intr&o oarecare msura intregul uni(ers era plin de imagini naturale ale lui *umnezeu$ numai ca o situa)ie noua este instaurata din momentul ,n care 0Cu(antul /&afcut trup0 9ceasta idee o regasim i ,n "otrrea dogmatica a /inodului C"ipul omului & 8ristos este de asemenea acela al lui *umnezeu aa cum spunea parintele @ ;loro(sL5$ 0tot ceea ce este omenesc ,n 8ristos este de asemenea o imagine (ie a lui *umnezeu0 .rin aceasta unire$ materia se reinnoieste i de(ine demna de lauda 0 9ceasta inseamna ca toate lucrurile din lume dmpreun cu lumea intreaga capata o semnificatie noua prinIntruparea lui *umnezeuU totul de(ine susceptibil de sfintenieU intreaga materie de(ine purtatoare a "arului sfntului *u" i inceteaza de a ne mai separa de

42

*umnezeu$ pentru a ne desc"ide calea unirii cu +l :oi cinstim i onoram intreaga creatie$ pentru ca intreaga creatie a fost cinstita prin 8ristos i din acel moment noi il (eneram practic pe *umnezeu0 9ceasta defin)ie "ristologica a icoanelor i a cinstirii lor reprezinta substanta dogmei proclamate de /inodul al 3II&lea Dot ,n cadrul lucrrilor acestui /inod se spunea ca cinstirea icoanei este relati(a$ deoarece cinstim icoana numai pentru ca reprezinta o persoana sfnta 3enerarea /fin)ilor se deosebeste de adorare$ care se cu(ine numai lui *umnezeu 'a rndul ei$ 1aica *omnului se bucura de o cinstire mai mare dect a sfin)ilor$ pe care /inodul al 3II&lea a numit&o supra(enerare Cinstirea pe care o datoram /fin)ilor se eBtinde i la moastele lor i la icoanele care&i reprezinta 9stfel$ -ustificarea cinstirii icoanelor inc"eia dialectica dogmatica a /inoadelor +cumenice$ centrata dup cum am putut (edea pe doua teme fundamentale ale #e(elatiei dumnezeiesti: Dreimea i Intruparea 'a /inodul al 3II&lea s&au dat i 22 de canoane$ pentru ,ntrirea disciplinei$ slabita ,n timpul iconoclasmului Gltima sedinta a /inodului a a(ut loc ,n ziua de 23 octombrie ECE$ ,n palatul 1agnaura din Constantinopol$ fiind prezidata de Irina$ insotita de fiul ei$ Constantin al 3I&lea Cu acest prile- s&a citit din nou "otrrea dogmatica$ formulata ,n sedinta a 3II&a pe care au semnat&o apoi i su(eranii ,n o(atiile sinodalilor pentru 0noul Constantin i noua +lena0 C"iar dac din punct de (edere dogmatic /inodul a insemnat o (ictorie$ ,n Imperiul bizantin lupta impotri(a icoanelor a izbucnit din nou$ ,n timpul domniei ,mpratului 'eon al 3&lea 9rmeanul <C13&C27=$ incepnd din anul C14 +rezia iconoclasta a(ea ,nc pr)izanii ei$ mai ales ,n rndul armatei <multi militari il admirau ,nc pe Constantin al 3&lea= Doate relele cu care s&a confruntat Imperiul ,n secolul al I2&lea & rzboaie$ in(azii$ insurectii & erau puse pe seam 0cinstitorilor de icoane0 ,n C15$ ,mpratul 'eon al 3&lea 9rmeanul cere patriar"ului :ic"ifor$ ca icoanele sa fie aezate ,n %iserici la o inaltime care sa nu mai permita sarutarea lor *in acel moment mul)i au inteles iminenta unei noi persecu)ii *e dat aceasta %iserica era pregatita$ a(nd la indemana decretul recentului /inod din ECE precum i celelalte scrieri ale aprtorilor /fintelor Icoane Intreaga %iserica s&a ridicat impotri(a ,mpratului$ pentru aprarea 4rtodoBiei .rima (ictima a acestei noi perioade iconoclaste a fost patriar"ul :ic"ifor$ inlocuit cu sfntul Deodor$ conducatorul binecunoscutei manastiri /tudion de la Constantinopol ,n duminica ;loriilor a anului C15$ mii de calugari purtnd icoane au defilat prin capitala intr&o mare procesiune Cu acest prile- un serios a(ertisment era adresat autorit)ilor$ iar o noua persecu)ie sngeroasa incepea +a afcut mai multe (ictime dect pe timpul lui Copronim: zeci de episcopi au fost eBilati$ calugari torturati ,n inc"isori$ sau aruncati ,n mare ,n saci cusuti .ersecu)ia a scazut ,n intensitate pe (remea succesorilor lui 'eon al 3&lea$ 1i"ail al II&lea <C27&C29= i Deofil <C29&C42= 3ictoria finala a 4rtodoBiei a (enit de dat aceasta tot din partea unei femei !mprateasa Deodora$ (adu(a lui Deofil$ urmnd eBemplul ,mpratesei Irina$ s&a decis$ ,n ,n)elegere cu patriar"ul 1etodie <ales la 4 martie C43&11 iunie C4E=$ sa reintroduca cultul icoanelor ,n %iserica 'a /inodul con(ocat ,n martie C43 la Constantinopol de patriar"ul 1etodie$ la care au luat parte to)i episcopii$ egumenii i mona"ii care au suferit de&a lungul persecu)iilor iconoclaste$ sinodalii au declarat (alabile toate "otrrile celor sapte /inoade +cumenice$ au restabilit cultul icoanelor i au rostit anatema asupra tuturor iconoclastilor 'a sfrit$ ca o completare la cele "otrte de /inodul al 3II&lea +cumenic de la :iceea din ECE$ sinodalii au compus un teBt special de anatematizare a tuturor ereticilor ,n decursul istoriei$ incepnd cu /imon 1agul 9cest teBt precum i toate dogmele %isericii au fost citite ,n intreaga %iserica$ ,n prima *uminica din postul /fintelor .asti$ pe 11 martie C43$ zi care s&a numit 0*uminica 4rtodoBiei0$ ca amintire a biruintei 4rtodoBiei asupra tuturor ereziilor *uminica aceasta este celebrata de atunci de %iserica 4rtodoB ,n fiecare an$ ,n prima duminica din .ostul .astilor .omenirea speciala a .arintilor /inodului al 3II&lea +cumenic de la :iceea din ECE$ se face ,n fiecare an ,n duminica a 22I&a dup #usalii 9spectul dogmatic al cinstirii /fintelor Icoane nu a epuizat ,ns semnificatiile crizei iconoclaste *ificila problema a rela)iilor dintre %iserica i /tat a capatat o acuitate eBtrema Conflictul %isericii cu un ,mprat eretic nu era un lucru nou$ iar sfntul Ioan *amasc"inul nu fcea dect sa repete cu(intele sfntului 1aBim 1arturisitorul$ care declara ca 0nu Cezarul trebuie sa se ocupe de definitiile de credin)a0 #espingerea iconoclasmului a fost ,ns punctul de plecare al unei noi sinteze$ al unei noi uniri intre %iserica i Imperiu care (a fi determinanta pentru (iitorul lumii bizantine aceast perioad a e(identiat i importanta pe care o a(ea acum mona"ismul ,n momentul cretin rii lumii$ mona"ismul incarna aspectul es"atologic al cretinismului$ care este o depasire a lumii prin lumina !mpra)iei 0care nu este din aceasta lume0$ cretinismul fiind ,n acest fel impiedicat de la absorbirea lui de lume *in acest punct de (edere$ nimic nu poate ilustra mai bine natura rela)iilor intre %iserica i lumea cretin $ ca mona"ismul i recunoaterea sa ca 0norma0 a (ie)ii cretine :u numai %iserica$ dar i Imperiul se (a supune mona"ismului: !mpra)ii erau la concurenta cu seniorii ,n ctitorirea de manastiri$ iar la inceputul perioadei iconoclaste$ conform estimarilor$ numrul calugarilor la %izant atinsese cifra de cca 177 777 1ona"ismul de(enise practic patura conducatoare a %isericii$ contiin)a i msura ei C"iar dac Imperiul accepta fr rezer(e aceasta (ictorie a mona"ismului$ pe care&l incon-ura cu tot felul de garantii i pri(ilegii$ cu timpul ,ns$ mona"ismul nu putea de(eni dect o sarcina greu de purtat pentru economia /tatului Heci de mii de oameni erau pierduti pentru efecti(ele din armata$ enormele proprietati monastice erau scutite de impozite$ o parte a popula)iei scapa de sub controlul /tatului ,n (ederea indreptarii acestei situa)ii au eBistat unele initiati(e legislati(e .e de alta parte$ (ictoria mona"ismului se do(edea a fi daunatoare c"iar pentru mona"ism: de la inceputul secolului al 3II&lea$ semnele unui (eritabil declin au inceput sa se inmulteasca 1anastirile s&au imbogatit$ numeroasele pri(ilegii atrageau foarte multe persoane fr (ocatie pe posturi di(erse: consilieri i du"o(nici pentru intreaga societ)e bizantina$ calugarii fiind adesea tentati sa abuzeze de autoritatea lor 'a inceputul secolului al 3III&lea$ atunci cnd Imperiul se gasea intr&o situa)ie dificila$ !mpra)ii isaurieni l&au sal(at$ cu pretul unui efort sus)inut din partea /tatului i a intregii societ)i 9ceasta mobilizare e(identia ine(itabil i problema mona"ismului$ iar actiunea politica a lui Constantin al 3&lea demonstreaza clar ca cinstirea /fintelor Icoane$ nu constituia singurul moti( al ostilit)ii fa) de calugari 9stfel$ apare mult mai transparent contradictia care nu (a inceta sa in(enineze relatia dintre %iserica i /tat .entru %iserica$ /tatul a(ea ca (ocatie sus)inerea i recipientul terestru al eiU el trebuia asadar sa se supuna (alorilor %isericii$ c"iar dac erau ,n contradictie cu propriile interese *impotri(a$ ,n cazul /tatului$ cretinismul nu era dect o forma noua a (ec"iului cult al /tatului$ un suport religios al Imperiului %iserica (edea ,n mona"ism simbolul alterit)ii ireductibile a institutionalit)ii sale$ a libert)ii interioare a cretinismului i a persoanei cretine ,n raport cu utilitarismul totalizant al /tatului 'a rndul su$ /tatul urma ca mai de(reme sau mai trziu sa se con(inga sau nu de ideea inutilit)ii i caracterulului daunator al mona"ismului 'upta aceasta impotri(a mona"ismului demonstreaza dorinta isaurienilor de a subordona ,n intregime %iserica$ /tatului i ideologiei utilitariste ,n acest sens$ isaurienii au impins pn la maBim modelul teocratic$ contiin)a aceasta teocratica i absolutista fiind usor de sesizat la 'eon al III&lea ,n prefata sa la +cloga$ noul cod de legi promulgat ,n E26: 0*omnul a incredintat Imperiul !mpra)ilor$ poruncindu&le totodata sa se ocupe i de turma lui 8ristos$ a(nd ca eBemplu pe .etru$ conducatorul 9postolilor0

43

3ictoria cinstirii /fintelor Icoane a reprezentat deci o (ictorie politica i una de ordin moral pentru mona"ism .ersecu)iile l&au regenerat i reinnoit$ iar la inceputul secolului al I2&lea se inregistreaza o autentica inflorire a mona"ismului bizantin$ legat bineinteles i de numele lui Deodor /tuditulU lui ii re(ine acum initiati(a reformularii definiti(e a ideologiei monastice i precizarea locului ocupat ,n %iserica sfntul Deodor /tuditul defineste eBplicit mona"ismul ca o slu-ire aparte ,n %iserica *up el$ calugarii sunt 0ner(ul i sus)inerea %isericii0$ 0sarea pmntului0 i 0lumina lumii0$ o lumina pentru cei care se gasesc ,n intuneric0$ 0un eBemplu i un fundament0 9cest lucru este posibil pentru ca mona"ul urmareste scopul final al oricarui cretin: !mpra)ia lui *umnezeu$ mantuirea sufletului 4ri nu ne putem sal(a sufletul dect prin renun)area la lume *up aceste afirmatii nu trebuie sa credem ca sfntul Deodor (ede obtinerea mantuirii numai prin mona"ism +l afirma ca impunerea cretinismului nu se putea realiza fr ceea ce +(ang"elia numeste 0renuntare0$ dup care constata un fapt istoric: c"emarea e(ang"elica de a nu cauta dect 0unicul necesar"$ care este pusa ,n practica de mona"ism *ac orice cretin este c"emat sa implineasca preceptele e(ang"elice$ ,n practica pre(aleaza compromisul cu lumea *up sfntul Deodor /tuditul$ calugarii trebuie sa fie nucleul acti( al %isericii$ o permanenta aducere aminte a ultimei (ocatii a cretinului$ 0sustinerea i fundamentul %isericii0 'a Constantinopol$ sfntul Deodor a reformat manastirea /tudion$ care a de(enit ,n curnd un principal centru de (ia)a bisericeasca bizantina 1ona"ismul era restabilit ,n mod definiti( la %izan) 9ceasta (ictorie a mona"ismului insemna de asemenea i eecul tentati(ei iconoclaste de suprimare a independentei %isericii i integrarii sale intr&o perspecti(a teocratica Intre istorici au eBistat pareri diferite asupra sensului acestei (ictorii Gnii istorici occidentali considera ca mona"ii nu luptau pentru o separare a %isericii de /tat$ cu att mai pu)in pentru o supunere a /tatului fa) de %iserica$ pentru ceea ce poarta numele de clericalism$ ci pentru aceasta interpretare a idealului teocratic$ care din momentul con(ertirii lui Constantin desc"isese /tatului bratele %isericii ,n opozitie cu acetia i cu al)ii care -udeca %izan)ul ,n func)ie de criterii occidentale$ noi putem afirma ca %iserica$ i nu Imperiul$ (a ie i (ictorioasa din aceasta lupta %ineinteles ca istoria nu cunoaste (ictorii definiti(e$ ceea ce ne rmne noua celor de astzi este incercarea de a -udeca un succes sau un eec dup criterii ct mai obiecti(e Cursurile nr.1,61. 5inastia !acedoneana 7i a%ogeul I!%eriului D,*+61/)*E Cele aproape doua secole de gu(ernare a !mpra)ilor macedoneni au fost eBpresia superlati(a a tot ceea ce a insemnat %izan)ul pentru lumea oriental i cea occidentala /pre deosebire de epoca lui Fustinian$ cnd opera a fost indeplinita de un singur ,mprat$ acum asistam la realizari implinite de o succesiune de !mpra)i$ to)i remarcabili prin di(ersitatea calit)ilor lor Intemeietorul dinastiei$ 3asile I <C6E&CC6=$ se tragea dintr&o familie de armeni stabiliti ,n 1acedonia$ de unde i denumirea uzuala de dinastia macedoneana al)i !mpra)i ai acestei perioade au fost: 'eon al 3I&lea ;ilozoful <CC6&912=$ 9leBandru <912&913=$ Constantin al 3II&lea .orfirogenetul <913&959=$ #omanul I 'ecapenul <927&944=$ #oman al II&lea <959&963=$ :ic"ifor II ;ocas <963&969=$ Ioan I DzimisLes <969&9E6=$ 3asile al II&lea %ulgaroctonul <9E6&1725=$ Constantin al 3III&lea <1725&172C=$ #oman al III&lea 9rg"iros <172C&1734=$ 1i"ail al I3&lea <1734&1741=$ 1i"ail al 3&lea <1741&1742= i Constantin al I2&lea 1onoma"ul <1742&1755= 1a-oritatea acestor !mpra)i au fost militari de cariera$ singurele eBceptii fiind 'eon al 3I&lea i Constantin al 3II&lea In toate domeniile s&a putut obser(a un re(iriment fa) de perioada anterioara 9stfel$ ,n urma succeselor inregistrate pe plan eBtern de ctre basileii iconoclasti$ (ia)a economica din intregul bazin al 1arii 1editeranene cunoaste o tot mai mare stabilitate i securitate Industria i comertul$ asupra carora autoritatea centrala eBercita un monopol strict$ au acum o pondere crescanda ,n anasamblul (ie)ii economice a /tatului bizantin .e plan social$ are loc formarea clasei aristocratice ,n curs de feudalizare$ consecinta directa a fenomenelor dizol(ante din interiorul comunit)ilor rurale Constienti de pericol !mpra)ii au promo(at o serie de msuri ,n fa(oarea taranimii libere i a stratiotilor$ ,ns fiscalitatea eBcesi(a i reorientarea politicii eBterne au contribuit decisi( la ruina acestei paturi sociale ,n administratie$ (ec"iul regim al t"emelor a cunoscut un oarecare declin$ determinat de mutatiile din societ)ea bizantin precum i de renun)area puterii imperiale la politica defensi(a EG%ansiunea teritoriala a I!% raAilor !acedoneni /c"imbarea cea mai e(identa a a(ut loc ,ns ,n politica eBterna Consolidarea intern a Imperiului precum i a grani)elor orientale de ctre !mpra)ii iconoclasti$ a permis noii dinastii$ intemeiata de 3asile I <C6E&CC6=$ sa treac la o politica ofensi(a pe plan eBtern$ care a culminat ,n timpul !mpra)ilor&soldati$ precum :ic"ifor al II&lea ;ocas <963&969=$ Ioan I DzimisLes <969&9E6= i 3asile al II&lea <9E6&1725= aceast perioad a fost numita de bizantinistul francez @ /c"lumberger 0marea epopee bizantina0 *e&a lungul tuturor frontierelor$ Imperiul a fost ne(oit sa fac fa) pericolului arab <eBceptie facnd grani)ele de la *unre= ,n fa) acestei situa)ii$ att 3asile I ct i 'eon al 3I&lea au organizat mai multe campanii$ unele cu rezultate interesante$ fr a repurta ,ns (ictorii decisi(e ,n 4ccident$ au reuit sa cucereasc localitatea Darente$ ,n timp ce arabii i&au consolidat cuceririle numite Creta sau /icilia$ la care i&au adaugat /iracuza$ Daormina i #eggio ,n partea oriental a Imperiului$ arabii au fost impin i pn la frontiera asiatica$ numai ca ,n 974 o flota de pirati musulmani a atacat prin surprindere Desalonicul$ facnd cu acel prile- un numr de cca 27 777 prizonieri 9cest moment a marcat i re(irimentul ofensi(ei bizantine din (remea lui #oman 'ecapenul$ cel care (a repurta succese notabile ,n 1esopotamia prin recucerirea cet)ii +dessa :ic"ifor ;ocas i Ioan DzimisLes mai ,nti ca generali$ iar mai apoi ca !mpra)i au repurtat la rndul lor o serie de succese decisi(e ;ocas a recucerit Creta i Cipru$ intre 965&966 Darsul$ Cilicia$ 1opsuestia i 9nazarbe$ dar mai ales 9lepul i 9ntio"ia <969= DzimisLes a luptat dincolo de +ufrat$ organiznd o ade(rata cruciada pentru eliberarea 'ocurilor /finte: el a recucerit %aalbeL$ *amascul$ o parte a .alestinei <:azaretul$ 9cra$ Cezareea=$ fr a putea obtine ,ns Ierusalimul <a-unge la numai 1C7 Lm = 'a intoarcere el a cucerit i %e5rut"ul$ /idonul i 'aodiceea$ multumindu&se pn la urma numai cu consolidarea posesiunilor din :ordul /iriei 3asile al II&lea a pstrat toate aceste teritorii fr ,ns a le eBtinde ,n mod sensibil +l a dobandit totu i +dessa ,n 1771 i a organizat aprarea +ufratului 4 alta regiune care a cunoscut tot acum lupte neincetate intre Imperiul persan i cel bizantin$ a fost 9rmenia *in secolul al 3II&lea ea a fost ocupata de arabi$ iar cucerirea cet)ii 9morium ,n C3C a fost ultima lor (ictorie notabila ,n CE2$ armata lui 3asile I a cucerit oraul DefriL situat ,n partea de est a t"emei armeniacilor$ punnd astfel capat eBistentei unui zone controlate de pa(licieni$ o secta mani"eeana care oscila intre arabi i bizantini .rogresul ,n acest teritoriu al trupelor bizantine s&a accelerat ,n secolul al 2&lea cnd au a-uns pn ,n 1esopotamia$ Cilicia i :ordul /iriei ,n (remea lui Constantin al 3II&lea i a lui #oman al II&lea$ principalii lor generali :ic"ifor ;ocas i Ioan DzmisLes au patruns ,n Cilicia$ cucerind @ermaniceea <949=$ 8adat" <95E= i /amosata <95C=$ iar 3asile al II&lea a reuit sa cucereasc o buna parte a 9rmeniei Cuceririle lui 3asile al II&lea au cuprins ,n 9rmenia spatiul dintre lacul 3an i 3aspurLan$ iar din 1727 bizantinii au a-uns i ,n @eorgia$ regiune cu credincio i calcedoneni ai caror aristocrati (eneau destul de des s&i incerce sansa ,n armata i administratia bizantina

44

%izantul nu a renun)at nici la Italia$ unde 'eon al 3I&lea a organizat doua t"eme: a 'ongobardiei i a Calabriei /e pare ca ,mpratul bizantin i&ar fi disputat titlul imperial cu 4tto$ incoronat la #oma ,n 962 i fondator al sfntului Imperiu #oman @ermanic .ericolul arab afcut ,ns ca aceste ambitii sa treac pe planul secund$ ;ocas incercnd sa realizeze c"iar o alianta cu 4tto DzimisLes a dat c"iar de sotie pe printesa bizantin Deofano lui 4tto315$ care pn la urma a fost in(ins de arabi ,n pri(in)a rela)iilor cu bulgarii de la sudul *unrii$ putem spune ca acest pericol rmne localizat Conflictul se acutizeaza sub urmasul lui %oris$ /imeon$ care fusese crescut la Constantinopol *e aici el i&a insusit foarte bine lectia bizantina: pentru el era ne(oie de un singur Imperiu pe pmnt$ gandindu&se la inlocuirea Imperiului bizantin cu unul bulgar 9mbitiile sale il imping pn la zidurile Constantinopolului sau ale Desalonicului316 C"iar dac a reuit sa inc"eie cu acesta o pace prin care se obliga la plata unui tribut$ 'eon al 3I&lea a fost ,n cele din urma ne(oit sa cedeze bulgarilor i intinse teritorii din 1acedonia ,n 912$ 9leBandru a refuzat sa mai plateasca tribut$ msura care a condus ,n 913 la o noua amenin)are a cuceririi capitalei Constantinopol #enumite rmn pentru bulgari %tliile de la 9nc"ialos din 91E sau de la 9drianopol din 922$ care le&au permis acestora ocuparea 1acedoniei i a Draciei$ cu eBceptia oraelor Desalonic i Constantinopol Conflictul cu bulgarii a cunoscut o sc"imbare de forte odat cu moartea lui /imeon ,n 92E /uccesorul acestuia$ .etru$ nu s&a ridicat la inaltimea predecesorului$ iar sub tarul /amuel$ ,mpratul 3asile al II&lea a purtat mai multe campanii (ictorioase intre 9C6 i 1714 In(ersunarea de care a dat do(ada ,n acest inter(al i&a atras i supranumele de 0%ulgaroctonul0$ adic in(ingatorul de bulgari 3ocietatea rurala @n secolele IJ6JI In acest inter(al de timp asistam la cresterea marii proprietati ,n detrimentul micii proprietati a taranilor independenti$ ceea ce a dus la sc"imbari importante ,n organizarea sociala$ militara i c"iar politica a Imperiului 4 analiza (erticala a acestui fenomen ne poate conduce la cte(a consideratii 1ai ,nti opozitia dintre cei bogati$ puternici <dunatoi= i cei mici <penetai= nu reflecta ,n intregime realitatea social din mediul rural bizantin$ unde conditiile erau deosebit de compleBe Cei puternici erau aceia a caror bogatie sau func)ie le permitea sa eBercite o anumita presiune asupra micilor gospodarii taranesti Gn bogat a(ea cea mai frumoasa casa$ ,n care ,i putea primi musafiriiU taranul de conditie medie ,i pemitea sa intretina o perec"e de boi$ un magar$ un ser(itor$ iar dac saracea de tot nu&i mai rmnea dect casa ,n acelai ora putem ,ntlni att pe marele proprietar fr gri-i materiale$ ct i pe taranul de conditie medie$ pe taranii independenti <parec"i=$ pe taranii saraci care posedau o casa i o gradina sau pe scla(i Daranul bizantin putea a(ea unul sau mai mul)i scla(i$ ce erau folositi att la muncile domestice ct i ,n calitate de muncitori agricoli In al doilea rnd$ intre cei foarte bogati i cei care nu a(eau aproape nimic$ mai eBista asanumita clasa a eBploatatorilor agricoli Conducatorii satelor pro(eneau din rndul clasei de mi-loc a taranilor$ dintre acetia fiind recrutati i solda)ii t"emelor sau stratiotii321 ,n secolul al 2&lea$ Constantin al 3II&lea considera ca un fapt normal posesia de ctre acetia a unei suprafete de pmnt *isparitia micii proprietati a a(ut ,n aceast perioad gra(e consecin)e economice$ fiscale i militare 'a rndul ei$ dez(oltarea eBcesi(a a marii proprietati prezenta un pericol a crui amploare a putut fi cu ade(rat e(aluata ,n (remea lui 3asile al II&lea$ cnd a a(ut loc re(olt marilor seniori ai 9siei 1ici$ %ardas ;ocas i %ardas /Lleros 4 :o(ela dat de #oman 'ecapenul ,n 922$ incerca sa remedieze aceasta situa)ie: prin aceasta se interzicea celui bogat sa ac"izitioneze pmntul celui sarac i dadea castig de cauza saracului$ atunci cnd acesta era la concurenta cu un bogat pentru cumpararea unui teren :o(ela stabilea ca puteau cumpara un lot urmatoarele categorii: rudele apropiate$ coproprietari care a(eau pmntul mpreun cu (anzatorul$ proprietarii carea a(eau parcele alaturate lotului pus ,n (anzare$ (ecinii care ac"itau taBele ,n comun cu fostul posesor %ogatii nu puteau cumpara dect ,n cazul ,n care posedau pmnturi ,n satul respecti( *in pcate :o(ela nu a a(ut rezultatele scontate pentru ca iarna anului 92E&92C a fost deosebit de grea$ mai ales pentru cei saraci$ apoi o seceta a dus la o recolta foarte slaba$ astfel ,nct posesorii de pmnt s&au aflat intr&o situa)ie deosebit de gra(a 9ceste msuri erau reconfirmate de #oman 'ecapenul intr&o alta :o(ela a sa din 934$ dar nici aceasta nu s&a putut aplica deoarece ,ns i func)ionarii care a(eau obligatia aplicarii legii$ erau proprietari de pmnturi .e de alta parte$ taranii descura-ati se puneau de buna (oie la dispozitia acestor oameni bogati$ de(enind serbii acestora 3asile al II&lea era i mai categoric: o :o(ela din 966 anula prescriptia de 47 de ani pentru seniorii care ac"izitionau un teren$ obligandu&i pe cei bogati sa plateasca impozitele celor saraci ,n cazul ,n care acetia erau ,n imposibilitatea sa o faca ,n ceea ce pri(ete eBploatarea solului$ nu trebuie sa confundam marea proprietate cu marile eBploatari: mai ,nti pentru ca a(em de&a face cu o dispersare a terenurilor ,n sate diferite$ iar terenurile erau uneori inc"iriate la tarani care beneficiau de ele pe termen nelimitat acetia din urma locuiau ,n acelea i localit)i$ practicau acelea i culturi i ,i ac"itau impozitele fie singuri$ fie cu a-utorul proprietarilor *in punct de (edere al conditiilor economice$ prea putine lucruri diferen)iau pe parec"i de tarani proprietari Drebuie sa retinem ca de la inceputul pn la sfritul Imperiului bizantin$ indiferent de statutul -uridic al terenului$ celula de baza a eBploatarii solului rmne eBploatarea familiala mica i mi-locie 9cest tip de eBploatare reprezenta idealul comun al tuturor membrilor societ)ii bizantine Daranul culti(a pmntul pentru necesit)ile sale: reinnoirea septelului$ procurarea de unelte$ "rana familiei i a ser(itorului$ plata impozitului i e(entual a taBei de inc"iriere Dinnd de preturile pentru ac"izitionarea animalelor sau procurarea de unelte$ e(entualul surplus parea derizoriuU taranul nu reusea sa scape de conditia sa prin mi-loace economice Categoria celor puternici se referea la doua situa)ii complementare: bogatia ca putere economica i detinerea autorit)ii$ adic a puterii administrati(e sau militare *efin)iile date de teBtele legislati(e din secolul al 2&lea se refereau la trei notiuni: 1 la bogatie: teBtele legislati(e din secolul al 2&lea nu fac referire la pragul superior de la care cine(a poate fi considerat puternic$ ci mai degrab la pragul de -os$ de la care o persoana putea fi considerata slaba 4ricum elementul determinant ,n inscrierea printre cei puternici rmnea cel financiarU 2 *emnitatea sau func)ia ocupata$ unde ii putem include pe func)ionarii ci(ili i militari din administratia centralaU 3 strategii din administratia pro(inciala$ precum i autorit)ile bisericeti <episcopi sau egumeni= care erau considerati printre cei puternici ,n aceasta situa)ie se declansa un dublu mecanism: cei care detineau autoritatea o foloseau pentru a&i domina pe cei slabi i pentru a le cumpara pmntul 'a inceput$ func)ionarii ,n cauza nu erau neaprat bogati$ ,ns prin utilizarea puterii pe care o detineau ei cautau sa dobandeasca un statut socio&economic$ ce le permitea mai trziu sa se integreze (ec"ii aristocratii 9ceasta din urma categorie era de-a bogata ,n acest sens a(em multe marturii printre care i pe aceea a peloponezienei *anielis care ,n secolul al I2&lea ii dadea ,mpratului 3asile I cca 3 777 scla(i sau paflogonianul 1auriciu care a(ea un mic corp armat pentru a se apra impotri(a turcilor *e asemenea ;ilaret$ autorul unei autobiografii$ ne eBplica cum atunci cnd a(ea un necaz$ situa)ia ii era ameliorata de un func)ionar de la fiscul pro(inciei ,n care locuia326 3edem astfel cum puterea era folosita ,n fa(oarea aristocratiei funciare$ iar aceasta profita din plin de relatia pri(ilegiata cu func)ionarii dornici de a&i spori bunurile materiale

45

.rin re(enirea la marea proprietate$ mediul rural bizantin a cunoscut astfel ,n secolele 3III&2I o sc"imbare social considerabila 9ceasta nu inseamna ca economia rurala a fost complet bul(ersataU o parte a taranilor care i&au (andut terenurile le&au recuperat ,n locatie$ ,n calitate de parec"i$ ,n acelea i localit)i fr sa modifice astfel productia agricola Cu toate acestea$ ,n unele regiuni i ,n epoci diferite$ aceste mutatii sociale au determinat un fel de fenomen de 0dezertificare0$ care a cuprins sate intregi 'a frontierele orientale ale 9siei 1ici$ factorii politici au amplificat acest fenomen aa cum eBpansiunea micii proprietati era paralela cu cresterea demografica$ miscarea social in(ersa a condus la o scadere demografica considerabila ,n mediul rural$ c"iar la un eBod rural cu consecin)e gra(e asupra culturilor agricole *ez(oltarea proprietatii rurale mici i mi-locii corespundea astfel unei cresteri economice ,n acest spatiu$ iar regresiunea atragea dup sine recesiune Teologia oficial In istoria %izan)ului$ %iserica i /tatul au a-uns la un moment dat sa traga unele concluzii din eBperienta trecutuluiU acest trecut se baza pe 9ntic"itate i se dez(oltase ,n contiin)a %isericii pe un ideal imuabil$ care urmarea intoarcerea la anumite (alori ale trecutului Cu acordul tacit al %isericii i al /tatului$ inainte de instaurarea dinastiei macedonene se a-unsese la un fel de bilant: orice noua dezbatere teologica$ orice problema noua$ trebuia raportata la trecut tradi)ia /fin)ilor .arinti$ confirmata de autoritatea lor$ ca mi-loc de referinta sau de citate scoase din conteBt$ de(enise un fel de garantie a fiabilit)ii ,n lucrarea sfntului Ioan *amasc"in$ *e ;ide ort"odoBa$ ,ntlnim tocmai aceasta gri-a deosebita pentru trecut$ pentru /fin)ii .arinti$ consensum .atrum 'ucrarea ultimului mare .arinte al %isericii este un fel de 0suma0 a teologiei greceti la care secolele posterioare nu au adaugat prea mult ,n secolul al I2&lea$ %izan)ul recunostea tacit ca ade(rul uni(ersalit)ii %isericii fusese formulat odat pentru totdeauna de ctre /fin)ii .arinti la /inoadele +cumenice #aspunsul la noile neintelegeri$ la noile erori sau intrebari$ trebuia imprumutat din literatura patristica +Bigenta acestui demers retrospecti( se afla la originea curentului religios bizantin numit 0teologia oficiala0 .rincipalul ei obiecti( consta ,n demonstrarea ca 0totul a fost de-a decis0$ toate problemele erau rezol(ate$ iar singura garantie a 4rtodoBiei era apelul la trecut Importanta i meritul acestei 0teologii oficiale0 nu trebuie minimalizat: ea ne arata inaltul ni(el al culturii bisericeti bizantine$ preocuparile spirituale i intelectuale deosebite$ gri-a pentru educatie$ !n()mnt$ scoli i carti Doate acestea aufcut din Imperiul bizantin centrul cultural al lumii$ cruia ii datoram transmiterea unei tradi)ii antice i paleo&cretine Inceputurile acestui curent oficial al teologiei bizantine le putem plasa odat cu renasterea culturala din a doua -umatate a secolului al 2&lea$ centrul fiind Gni(ersitatea din Constantinopol *e aici a iesit 0parintele teologiei bizantine0 patriar"ul ;otie <C5C&C6EU CEE&CC6= Gni(ersalitatea stiintei sale a atras o pleiada de sa(anti i teologi$ printre care i C"iril$ fratele lui 1etodie$ 9postolul sla(ilor #aspunsurile sale date lui 9mfilo"ie de Cizic rmn pn astzi un eBemplu tipic al teologiei fondate pe referinte i citate 'a rndul lor$ !mpra)ii 'eon al 3I&lea i Constantin al 3II&lea sau Gni(ersitatea din Constantinopol$ au reprezentat centrul unei intense acti(it)i intelectuale$ ,n care predomina interesul pentru antic"itate i ar"eologie Teologia !onastic /ecolul care a precedat inceputurile dinastiei macedonene a fost framantat de erezia iconoclasta #olul -ucat de mona"ismul bizantin ,n obtinerea (ictoriei 4rtodoBiei asupra celor care persecutau pe cinstitorii icoanelor$ ne ilustreaza ca acesta nu era numai o scoala a desa(arsirii spirituale ci i o clasa ce se simtea responsabila pentru con)inutul de credin)a i fa) de soarta %isericii ,n general /pecificul comportamentului i al ideologiei monastice$ opozitia fa) de toate necesit)ile 0acestei lumi0$ au dat natere ,n %izant unei teologii ce poate fi numita 0mona"ala0 ,n contrast cu formalul conser(atorism al cercurilor bisericeti ierar"ice i ,n contradictie cu tradi)iile elenismului profan$ aceasta teologie a fost un curent creator ,n gandirea bizantina ,n perioada ,n care scolastica latina domina seminariile din #usia$ sfntul /erafim de /aro( ,i eBpunea ,n()tura sa$ iar .aisie 3eliciLo(sL5 desc"idea calea renasterii mona"ismului 9semenea i la %izant$ ,n timp ce teologia oficial risca sa se transforme intr&un comentariu scolastic al teBtelor patristice$ o alta tradi)ie autentica i creatoare se rspndea ,n manastiri /e (orbeste adesea despre 0mistica bizantina0$ numai ca este (orba despre o prelungire a tradi)iei teologice contemplati(e originale In general$ mona"ii i&au ,n()t pe bizantini cum sa se roage att c"ino(iticii ct i isi"astii au creat o tradi)ie de rugaciune ,n care tinta era una comuna: transfigurarea omului prin comuniunea cu umanitatea ndumnezeita a lui 8ristos ,n *u"ul sfnt ,n general$ c"ino(iticii au pus accentul pe natura liturgica sau sacramentala a acestei comuniuni$ ,n timp ce isi"astii in(atau ca trairea ,n 8ristos trebuia atinsa printr& un efort personal ,n %izan)ul post&iconoclast cele doua tradi)ii s&au completat$ iar reprezentantul 0misticii personaliste0$ sfntul /imeon :oul Deolog <949&1722=$ i&a petrecut cea mai mare parte din (ia)a ,n comunit)i c"ino(itice +l ne&a lasat imne$ scrisori$ tratate ascetice i teologice +ste (orba despre o teologie specific monastica$ consacrata ,n intregime descrierii (ederii mistice$ a acelei comuniuni cu lumina dumnezeiasca$ care a fost de la inceput scopul ascezei mona"ale Deologia renun)arii i urcusului solitar spre *umnezeu a de(enit ,n aceasta perioda mult mai importanta dect teologia oficiala 9ceti parinti spirituali inspirati$ constituiau pentru %iserica un pol de libertate ,n raport cu lumea$ acea libertate care putea -udeca orice lucru din lume$ ceea ce lipsea att de mult stransei legturi dintre %iserica i Imperiu Deologia acestor parinti se baza pe traire i nu pe o teorie anume$ astfel ,nct prin ei cretinismul se reinnoia ,n dimensiunea sa practica "untele At&os In perioada secolelor I2&2 la Constantinopol s&au construit trei mari manastiri$ toate inc"inate 1aicii *omnului$ considerata ocrotitoarea oraului$ mai ales dup ce acoperamantul ei sal(ase capitala ,n anul 924 de sub amenin)area bulgarilor lui /imeon <C93&92E= .rima dintre aceste manastiri este cunoscuta sub numele de 8odig"itria <a 1aicii *omnului 9ratatoarea Caii= 9ceasta a fost ctitorita la putina (reme dup infrangerea iconoclasmului de ctre ,mpratul 1i"ail al III&lea <C42&C6E= sau de mama acestuia$ Deodora 'a mi-locul secolului al 2I&lea a fost ridicata o alta manastire numita +(erg"etidos <a 1aicii *omnului %inefacatoarea=U nu trebuie uitate nici ctitoriile istoricului imperial 1i"ail 9taleiates$ care ,n 17EE a ridicat manastirea .anoiLtirmon <a 1aicii *omunului 9totmilosti(a= i a ,mpratului Constantin al I2&lea 1onoma"ul <1742&1754=$ inc"inata sfntului @"eorg"e ,n afara capitalei au fost construite aezaminte religioase mai ales ,n locuri retrase Gn unc"i al ,mpratului :ic"ifor al II&lea ;ocas$ 1i"ail 1aleinos$ a ctitorit ,n 922$ ,n regiunea %itiniei$ manastirea A5mina$ care i&a luat numele de la 1untele pe care fusese ridicata Importanta acestei manastiri consta i ,n faptul ca aici s&a calugarit cel care a(ea sa de(ina fondatorul primei manastiri de la 1untele 9t"os Gnul dintre cele trei brate ale .eninsulei C"alcidice de la 1area +gee$ situata intre oraele Desalonic i Constantinopol$ poarta numele de 1untele 9t"os 9ceasta fasie de pmnt este despartita de baza .eninsulei printr&un canal$ care poarta numele regelui persan 2erBes$ cel care a ordonat construc)ia ,n anul 4C7 i d 8r Insula care a rezultat a(ea o latime cuprinsa intre 2&13 Lm$ iar lungimea era de aproBimati( 67 Lm *up toate probabilit)ile 1untele 9t"os a inceput sa fie un loc de retragere pentru calugari ,nc din timpul ultimelor persecu)ii romane impotri(a cretinilor <sec III&I3=$ iar ,n anul E26 cnd a fost dat primul edict impotri(a icoanelor i pn ,n

46

anul C43$ un insemnat numr de calugari de pe intreg teritoriul bizantin a (enit la 1untele 9t"os +i au dus aici acte$ documente$ moaste$ obiecte de arta$ numeroase icoane *in aceast perioad au inceput sa se zideasca i primele 0la(re0 atonite$ iar dintre c"ipurile du"o(niceti ale acestei perioade amintim pe .etru 9tonitul$ fost general ,n armata ,mpratului Deofil <C29&C42= i pe +ftimie al Desalonicului$ de(enit ,n C62 staretul unui aezamant mona"al Constituiti ,n 0la(rele0 amintite$ calugarii s&au rspndit pe intreg teritoriul 9t"osului$ fr a fi tulburati dect de incursiunile pirateresti ale arabilor i de pretentiile -urisdic)ionale ale locuitorilor restului .eninsulei C"alcidice .entru a&i pune la adapost de diferitele pretentii ale acestora din urma$ ,mpratul 3asile I 1acedoneanul$ printr&un decret emis ,n anul CC5$ a oprit trecerea ilegala peste canalul 2erBes$ declarnd ,n mod oficial 9t"osul ca 0loc al calugarilor0 i i&a scutit de plata oricarui fel de taBe ctre /tat 9ceasta msura a fost reconfirmata de 'eon al 3I&lea ;ilozoful ,n anul 911 sau de #oman I 'ecapenul ,n 927$ care le&au ingaduit s&i agoniseasca i bunuri personale In aceste conditii$ comunitatea eremita de pe 1untele 9t"os s&a consolidat pe toat perioada secolului al 2&lea$ de(enind practic o ade(rata republica mona"ala sub suzeranitatea Imperiului biizantin /tilul de (ia)a al calugarilor atoniti a con)inuat sa fie cel idioritmic$ dar o noua perioada se (a desc"ide odat cu prestigiul ctigat de generalul :ic"ifor ;ocas ,n luptele cu arabii 9cest general a acordat o atentie deosebita (ie)ii mona"ale$ manifestandu&i c"iar intentia de a se calugari intr&o zi Cel ce a intemeiat prima manastire cu reguli de (ia)a c"ino(itica pe 1untele 9t"os$ 9tanasie$ era fost coleg de arme iar acum du"o(nic al lui :ic"ifor ;ocas Cu mi-loacele puse la dispozitie de fiul sau du"o(nicesc$ calugarul 9tanasie construieste ,n anul 963$ ,n /ud&+stul .eninsulei$ un centru mona"al care a(ea doua biserici$ cu "ramurile sfntul Ioan %oatezatorul i %una&3estire$ o trapeza$ o bolnita$ o casa de oaspeti i alte aneBe gospodaresti 9cest aezamant este cunoscut sub numele de 01area 'a(ra0 <1eg"istis 'a(ras= sau 0'a(ra sfntului 9tanasie0 In organizarea mona"ismului atonit$ 9tanasie a introdus stilul de (ia)a c"ino(ial$ astfel ,nct manastirea sa <cca C7 calugari= a de(enit obiectul unor atacuri (e"emente din partea celorlalti (ietuitori ai 1untelui$ care ,n marea lor ma-oritatea erau idoritmici acetia (edeau ,n noul mod de organizare o derogare de la tradi)ia (ec"e a mona"ilor atoniti$ pstrata ca o porunca apostolica pn atunci$ precum i o amenin)are la adresa idealurilor lor :oua organizare mona"ala a lui 9tanasie se baza pe: impunerea stilului c"ino(ial$ oprirea calugarilor de a poseda a(eri personale$ interzicerea deosebirii dintre calugarii greci i cei apartinnd altor popoare$ supunerea tuturor unui protos$ cu drepturi superioare fa) de cele ale staretilor$ oprirea intrarii pe teritoriul 9t"osului a femeilor$ organizarea comunit)ii mona"ale ,n mod independent fa) de orice autoritate 9ceasta ultima directi(a a reprezentat linia tradi)ionala atonita i a fost confirmata de ctre ,mpratul :ic"ifor II ;ocas 'upta dintre grupul atonit idioritmic i aprtorii stilului de (ia)a c"ino(ial$ a durat pn ,n anul 9E7$ cnd ,mpratul Ioan I DzmisLes <969&9E6= aproba un DipiLon$ care urma sa aib (alabilitate pe intreg teritoriul 1untelui 9t"os +l a fost semnat i de 9tanasie alaturi de al)i 54 de conducatori ai aezamintelor mona"ale atonite eBistente la acea (reme .rincipalele msuri inscrise ,n DipiLon erau: &se ingaduia la 9t"os att (ia)a idioritmica ct i cea c"ino(ialaU &fiecare manastire urma sa fie condusa de un egumen a-utat de c)i(a proestosiU &toate manastirile erau conduse de un areopag mona"al$ format din staretii lor i care se intrunea o dat pe an la Aar5es$ care de(enea acum capitala 9t"osuluiU &in fruntea acestui areopag se (a afla un protos$ numit de ,mprat i "irotonit de patriar"ul de la Constantinopol$ el a(nd att -urisdic)ie ci(ila ct i bisericeasca asupra intregului 1unte C"iar dac prin acest DipiLon idealul de (ia)a idioritmic i cel c"ino(ial rmn ,n fond neatinse$ (iitorul imediat (a apartine la(relor de tipul celei ridicate de sfntul 9tanasie$ a crui ctitorie a rmas creatoare de stil i a de(enit dominanta pe 1unte 9cest lucru s&a putut (edea odat cu infiin)area noilor aezaminte: I(iron ,n anii 9C7&9C4$ 3atoped 9C5 etc .rotosul de necontestat al 9t"osului$ 9tanasie$ a murit ,n anul 1774 ,n prima -umatate a secolului al 2I&lea s&au infiin)at noi la(re precum *o"iariu ,n anul 1737$ +sfigmenu i AaraLalu$ ambele ,n -urul anului 1745 Incepnd cu secolul al 2&lea$ 0/fantul 1unte 9t"os0 a de(enit principalul centru al mona"ismului bizantin i tendin)a contemplati(a a teologiei ortodoBe ,n secolul al 2II&lea$ ,n (remea ,mpratului 9leBios I Comnenul$ 1untele era recunoscut peste tot ca fiind inima mona"ismului bizantin *iferitele curente teologice contemplati(e care s&au dez(oltat ,n mona"ismul oriental incepnd cu .arintii desertului$ con(erg spre 9t"os$ facnd din acest spatiu centrul unei (ie)i teologice deosebit de intense *arnicia romanilor fa) de intreaga cretin tate #sriteana$ dar mai ales fa) de 9t"os$ a fost e(identiata de patriar"ul 9tenagora I <1949&19E2= cu ocazia (izitei sale la manastirea Curtea de 9rges din 196E: 0:umele stralucit al %asarabilor umple intreaga catedrala de la Constantinopol i pretutindeni unde am fost ,n #sritul ortodoB am gsit aceste urme (ii intre %iserica 4rtodoB #omana i %iserica 4rtodoB ,n general ,n afara de Constantinopol$ sfntul 1unte 9t"os este plin de numele (oie(ozilor romani0 *in pcate spre deosebire de rusi$ sarbi sau bulgari$ nu am reuit sa pstram macar una din cele 27 de manastiri mari$ la care domnitorii moldo(eni sau munteni aufcut danii astzi sfntul 1unte este organizat ca o republica mona"ala autonoma$ reprezentnd centrul principal al mona"ismului ortodoB 9ceasta republica este condusa de un areopag restrans$ alctuit din reprezentantii celor 27 de manastiri mari *in cele 27 de aezaminte mona"ale$ 1E apartin grecilor$ una sarbilor$ una rusilor i una bulgarilor ,n ceea ce ne pri(ete pe noi$ eBista la 1untele 9t"os doua sc"ituri: unul inc"inat sfntului Ioan %otezatorul$ iar celalalt sfntului *imitrie Iz(oratorul de 1ir "isiuni bizantine @n secolele IJ6J. Acti0itatea 3finAilor C&iril 7i "etodie 9mplasamentul geografic al Constantinopolului afcut din capitala Imperiului bizantin un punct de atractie pentru barbarii din 9sia i din 4ccident .opoarele migratoare din aceste regiuni erau impresionate de spledorile i fastul curtii imperiale$ iar Constantinopolul ,n calitatea sa de motenitor al (ec"ii #ome$ respingea ,n principiu orice contact cu 0barbaria0 .rin calitatea pe care o detineau$ de popor ales i singur credincios$ bizantinii se considerau in(estiti cu un drept special ,n conducerea altor oameni Gneori se intampla ca unii !mpra)i$ precum Constantin al 3II&lea .orfirogenetul sa afirme o 0anumita puritate a rasei grecesti0 atunci cnd acesta fcea referiri la popula)ia .eloponezului aflata ,n acea (reme sub efectul sla(izarii cnd rusii care nu cunosteau ca(aleria atacau intr&o dezordine de nedescris$ bizantinii se opun 0prin eBperienta i te"nica0 lor de lupta strinilor care atacau Imperiul$ creznd ca prin numr i forta (or reu i s&l cucereasca$ bizantinii le opuneau contiin)a misiunii lor de aprtori ai cretin tatii 9cest sentiment deosebit de puternic le&a dat cura-ul superiorit)ii$ prin care indiferent de raportul numeric$ bizantinii au reuit si infranga ,n multe situa)ii pe barbari sau sa nimiceasca la un moment dat pe turci 9stfel putem (orbi c"iar despre un 0patriotism bizantin0 un pro(erb spunnd ca 0nimic nu poate fi mai drag dect patria0$ iar termenul de 0patriot0 <filopatris=$ care ser(ea ca titlul unui dialog anonim din secolul al 2&lea$ este de asemenea acelai pe care&l intrebuinta i .sellos indignat ca aurul bizantin inbogatea diferitele popoare strine ,n urma tratatelor de pace *e aceea$ atunci cnd bizantinii erau ne(oiti sa fac fa) unui atac strin$ il considerau ca o simpla 0re(olta0 a unor subiecti rebeli$ acei

4E

oameni care 0incearca sa se re(olte impotri(a ascultarii$ a stpnirii0 *e aici i ideea ca un atac ad(ers este inainte de toate o imprudenta C"iar i turcii erau considerati ca fiind printre cei mai 0imprudenti ad(ersari ai %izan)ului0 In fa) altor popoare$ bizantinii fceau uneori proba unui nai( spirit de compleBitate: ca i ,n cazul (ec"ilor greci sau al c"inezilor$ ei erau de&o parte$ iar de cealalta era 0restul0$ 0lumea obscura a barbarilor0$ considerati a fi stpniti ,n permanenta de sentimentul geloziei fa) de %izan) .entru .sellos rusii erau 0un trib de barbari$ plini ,n permanenta de furii impotri(a Imperiului$ imaginnd tot felul de strategii0 pentru a declansa un rzboi ,n fa) acestor initiati(e diabolice$ era firesc ca bizantinii s&i asocieze tradi)iile antice i cretine i sa se identifice cu grecii rzboaielor medice sau poporului lui Israel$ care combatea pe dusmanii si #eligia acestor barbari era de asemenea un fel de magie per(ersa$ iar unul din scopurile urmrite de %izant era i acela de a&i ci(iliza pe altii$ prin con(ertire In perioda secolelor I2&2 misiunile bizantine au obtinut o serie de succese$ reuind sa aduca la cretinism mai multe popoare Intre acestea se remarca marea masa sla(a$ ctigata la 8ristos ,n a doua -umatate a secolului al I2&lea C"iar dac nu trebuie sa punem pe seam fratilor C"iril i 1etodie intreaga misiune de con(ertire a sla(ilor$ cei doi au a(ut o importanta deosebita ,n acest proces /la(ii au aprut destul de de(reme ,n (ia)a Imperiului bizantin .n la sfritul secolului al 3I&lea Imperiul reuise s&i respinga$ dar ,n 5C7 cca 1 777 dintre ei au in(adat @recia *up ce s&au eliberat de sub tutela a(arilor$ ,n secolul al 3II&lea sla(ii s&au instalat ,n (ec"ile pro(incii romane pe care le de(astasera anterior: Iliricul$ 1oesia$ Dracia i 1acedonia Dreptat ei au intrat sub influnta %izan)ului astfel ,nct pn ,n secolul al I2&lea au a(ut de-a contacte cu religia cretin prin auto"tonii din centrele bizantine: Desalonic$ 9tena$ 1onem(asia$ .atras$ 9ntibari$ #aguza$ /plit$ Hadar *e asemenea$ prin (ite-ia lor$ ei au detinut func)ii de conducere ,n armata bizantina$ ceea ce ne indreptateste sa credem ca cel pu)in o parte dintre aceste triburi barbare cunosteau cretinismul ,nc inainte de secolul al I2&lea 'a inceput con(ertirile au fost sporadice$ difuzarea cretinismului nefiind legat eBclusi( de %otezU putem (orbi mai degrab de un proces ,n care %otezul constituia punctul culminant$ deoarece el era urmat de o serie de msuri care pri(eau mai degrab organizarea bisericeasca i limba folosita ,n %iserica Cu toate acestea$ %otezul a(ea o importanta aparte$ iar urmrile erau durabile$ att din punct de (edere religios ct i pe plan politic: conform concep)iei epocii$ odat cu principele$ intregul popor accepta noua religie$ abandonnd lumea barbarilor i de(enind parte integranta a %isericii ecumenice .rin %otez$ principele mpreun cu poporul su$ erau admi i ,n ierar"ia /tatelor cretine$ obtinea ceea ce numim ,n terminologia politica moderna 0recunosterea internationala0 /farsitul secolului al 3II&lea a cunoscut o noua in(azie$ aceea a bulgarilor$ care&i afirma autoritatea asupra pro(inciilor ocupate de sla(i i se anga-eaza la o lupta destul de lunga impotri(a Imperiului aa cum se (a intampla i mai trziu cu (aregii$ cuceritoruii sla(ilor orientali$ in(adatorii se (or sla(iza 9proape de portile capitalei$ a luat natere un puternic /tat bulgaro&sla($ cu care bizantinii se (or bate practic de&a lungul secolulului al 3III&lea C"iar dac procesul de con(ertire al sla(ilor a fost destul de lent$ el a fost desa(arsit de cei doi 09postoli ai sla(ilor0$ originari din Desalonic Istoricii sla(i sus)in ca 1etodie i C"iril ar fi fost de origine sla(a$ bazandu&se pe eBistenta acelor 0sla(onii0 din -urul Desalonicului 'a rndul lor$ grecii ii considera de etnie elena$ dar ,n secolul al 2I2&lea a fost lansata i o alta teorie conform careia ar fi fost 0romani din coloniile lui Draian0 4riginari dintr&o familie nobila$ ei au primit o educatie aleasa i au cunoscut att la Desalonic$ ct i la Constantinopol$ (ia)a$ mora(urile i limba sla(ilor *espre e(ang"elizarea sla(ilor i despre acti(itatea celor doi frati$ C"iril i 1etodie$ s&a scris mult C"iril$ pe numele sau de mirean Constantin$ filozof$ erudit i ling(ist$ a fost insarcinat cu importante misiuni la arabi$ la cazarii din regiunea :iprului i ,n /udul #usiei Dot C"iril a alctuit primul alfabet pentru sla(i i a tradus ,n dialectul sla(ilor din 1acedonia$ +(ang"eliile i teBtele liturgice ,n (remea patriar"ului ;otie mai multe misiuni cretine au ,ntrit influenta culturala i politica a %izan)ului ,n %alcani$ ca i ,n #usia sau +uropa Centrala Intre C62&C63$ #astisla( <C46&CE7=$ principe al 1ora(iei s&a adresat bizantinilor pentru trimiterea de preo)i :u era (orba de con(ertirea acestui spatiu$ care era de-a desc"is cretinismului$ ci de preo)i care sa in(ete credin)a cretin ,n limba sla(a i sa intareasca poporul ,n noua religie$ pentru stabilirea unei %iserici autonome$ cu o ierar"ie independenta$ ceea ce ar fi permis 1ora(iei sa se detaseze de sub tutela politica a francilor$ ba(arezilor sau a bulgarilor 1isiunea bizantin ,n 1ora(ia a fost plasata sub conducerea lui Constantin& C"iril$ la care s&a alaturat i fratele su$ 1etodie Cei doi au a-uns ,n 1ora(ia ,n anul C63$ opera lor misionara bucurandu&se de un mare succes datorita introducerii limbii sla(e ,n cult *in cauza lipsei acute de misionari i episcopi$ C"iril i 1etodie au a-uns pn ,n zona lacului %alaton$ unde printul .anoniei Aocel-$ a manifestat un mare interes pentru acti(itatea lor *e asemenea$ ei au fost primiti cu mari onoruri i la #oma de ctre papa 9drian al II&lea <C6E&CE2=$ papa sus)inandu&i ,n demersul lor de introducere a limbii sla(e ,n %iserica 9ceasta sus)inere era cu att mai importanta cu ct la acea (reme mul)i nu admiteau dect trei limbi ,n cult: greaca$ latina i ebraica Constantin&C"iril a murit la #oma ,n C69 Dot acum papa l&a numit pe fratele sau 1etodie ar"iepiscop de /irmium$ noua epar"ie intinzandu&se pn ,n 1ora(ia$ regiune re(endicata i de ar"iepiscopul de /alzburg ,n dezacord cu "otrrea pontificala$ ar"iepiscopul german il inc"ide pe 1etodie ,n CE7$ dar dup 3 ani papa Ioan al III&lea <CE2&CC3= il elibereaza #e(enit ,n 1ora(ia$ 1etodie i&a con)inuat acti(itatea sa misionara pn la moartea sa ,n CC5 *in pcate opera sa a fost de scurt durata$ deoarece ,n iarna CC5&CC6 succesorul su$ @orazd a fost alungat din 1ora(ia In %ulgaria$ sub presiunea bizantina$ dar i din con(ingere politica$ "anul %oris <C52&CC9= a acceptat con(ertira la cretinism ,n C64355 ,n anul C66 el a primit botezul la Constantinopol$ luandu i numele de 1i"ail dup numele ,mpratului .rin gestul su$ %oris nu&i atinsese scopul deplin: formarea unei %iserici autonome *e aceea$ el s&a adresat #omei$ de unde nu a obtinut nimic /ituatia s&a complicat ,n urma luptelor politico&religioase dintre papa :icolae I i patriar"ul ;otie$ care&i disputau dioceza bulgara Conflictul s&a inc"eiat ,n anul CE7$ cnd sinodul con(ocat de ,mpratul 3asile I <C6E&CC5= i de patriar"ul Ignatie a decis ,n fa(oarea %izan)ului %ulgaria rmnea de partea 4rtodoBiei bizantine %iserica bulgara se bucura ,n plus de o oarecare autonomie$ c"iar dac nu era cea pe care i&o dorise "anul %oris: ar"iepiscopul bulgar era numit de patriar"ul de la Constantinopol$ ocupnd un loc de frunte ,n cadrul ierar"iei bizantine 9ceste reuite ale misionarismului patronat de .atriar"ia de la Constantinopol ,n secolul al I2&lea ne arata ca ,n aceasta directie bizantinii au fost cu un pas inaintea apusenilor$ fie ei romani sau franco&ba(arezi *isputei pentru "egemonia bisericeasca asupra neamurilor de limba sla(a dintre #oma i Constantinopol$ le&au cazut indirect (ictime$ /fin)ii C"iril i 1etodie$ mpreun cu al)i ucenici ai lor ,n loc sa fie spri-initi ,n lupta impotri(a pgnismului $ ei au fost persecutati$ perioada primelor secole de cretinism fiind inlocuita de interesul politic

4C

'a inceputul secolului al 2&lea$ %izan)ul inregistreaza un nou succes misionar: cretin rea alanilor cu a-utorul unui mona" bizantin$ +ftimie C"iar dac aceasta con(ertire pare de mai mica importanta$ stabilirea ,n zona a unui episcop <in persoana ar"iepiscopului .etru= bizantin a ,ntrit 4rtodoBia neamurilor in(ecinate$ cu care %izan)ul a(ea rela)ii: c"azarii i armenii Dot ,n acest secol misionarii bizantini au ctigat alte doua popoare: ungurii i rusii .rimii au fost con(ertiti de Constantinopol$ dup care datorita pozitiei lor geopoli)ice$ #oma ,i (a impune ritul *intre toate popoarele care au cunoscut mai ,nti cretinismul ,n forma lui #sriteana i apoi au inbratisat ritul apusean$ ungurii sunt cei care au pstrat cele mai multe reminescente %izantinii au reuit i con(ertirea rusilor$ care au aprut ,n istorie pe la inceputul secolului al I2&lea 4 cronica intitulata Istoria (remurilor trecute <.o(est (remenni" let= compusa intr&o prima redactare pe la 1754$ iar o a doua editie dateaza de la inceputul secolului al 2II&lea fiind atribuita cronicarului rus :estor$ ne informeaza despre triburile sla(e mai insemnate 9ceti locuitori ocupau spatiul actual al #usiei 4 perioada sla(ii din tribul antilor au trit amestecati cu a(arii 9lte triburi sla(e <(iaticii$ radimicii$ polianii$ se(erienii= au locuit pe teritorii aflate sub suzeranitatea c"azarilor$ care i&au i a-utat sa scape de sub a(ari Intre 1area %altica i 1area :eagra eBista o cale de apa$ ce tra(ersa tinuturile ocupate de aceti sla(i 9cesta era drumul (aregilor spre %izant$ unii principi (aregi ocupnd puncte importante din acest drum$ impunnd un tribut popula)iei sla(e din impre-urimi Dotu i numrul (aregilor care s&au stabilit ,n aceasta regiune a fost neinsemnat$ foarte repede ei amestecandu&se cu nobilimea sla(a$ inprumutnd limba i religia acestora 'a inceputul secolului al 2&lea$ regiunile din nordul :iprului i pr)ile in(ecinate s&au unit sub autoritatea principelui 4leg 9ceasta reunire a pmnturilor triburilor sla(e a primit numele de #usia$ iar pentru faptul ca ,i a(ea centrul politic la Aie( este cunoscuta ,n istorie cu apelati(ul de 0#usia Lie(eana0 ,n anul 97E$ 4leg a atacat Constantinopolul cu 2777 de corabii$ iar pentru impiedicarea unui dezastru$ ,mpratul 'eon al 3I&lea <CC6&912= a inc"eiat un tratat comercial foarte a(anta-os pentru rusi *in Cronica lui :estor aflam ca la acea (reme supusii lui 4leg erau ,nc pgni$ pentru ca la inc"eierea pacii cu bizantinii au -urat cu armele lor pe zeul .erun ,n 941 i 944 urmasul lui 4leg$ Igor a incercat i el cucerirea %izan)ului *up a doua eBpedi)ie a fost inc"eiata o pace$ despre care aflam amanunte ,n Cronica lui :estor Cu acel prile- trimisii lui Igor au spus: 0*aca din partea rusilor se (a gandi cine(a sa sframe aceasta prietenie$ to)i cati au primit botezul s&i primeasca de la *umnezeu 9totputernicul$ pedeapsa ,n (ia)a aceasta sau ,n cea (iitoareU to)i care nu sunt botezati sa nu&i a-ute *umnezeu sau .erunU scuturile lor sa nu&i prote-eze$ sa cada de propriile lor sabii$ de propriile lor sageti i de alte arme i sa a-unga robi ,n aceasta (ia)a i ,n cea (iitoare0 *in aceea i sursa aflam ca eBista la Aie( o catedrala inc"inata sfntului Ilie$ care ,i primise numele dup cel al bisericii din cartierul 1amas din Constantinopol$ daruita de bizantini comerciantilor ru i ,n anul 97E$ pentru ne(oile lor spirituale ,n anul 945$ principele Igor a murit ,n cursul rzboiului purtat impotri(a tribului sla( al dre(lienilor$ iar sotia sa$ 4lga <945&95E=$ a asigurat regenta pe perioada ,n care fiul lor /(iatosla( <95E&9E2= a fost minor 9ceasta principesa a Aie(ului a primit botezul intre anii 954&955$ cel mai probabil de la un preot din comunitatea (arego&rusa eBistenta aici Cronicarii bizantini Aedrenos i Honaras$ precum i cel rus$ :estor$ afirma ca aceste e(enimente s&au petrecut ,n anul 95E$ ,n timpul (izitei la Constantinopol a 4lgai$ primind botezul de la patriar"ul .olieuct <956&9E7= i numele de +lena dup sotia ,mpratului Constantin al 3II&lea .orfirogenetul 9utorul lucrrii *e administrando imperio$ relateaza ,n amanunt episodul primirii solemne la %izant al principesei Lie(ene ,n toamna anului 95E *in aceasta lucrare aflam ca 4lga era insotita de o numeroasa suita$ ,n care se afla i preotul @rigorie$ probabil du"o(nicul ei Ipoteza conform careia triburile care au format (iitorul popor rus ar fi fost cretin te de /fin)ii C"iril i 1etodie intre anii C43&C62$ pare ,n acest conteBt neconforma cu ade(rul istoric$ fiind numai o incercare de a da un plus de (ec"ime i autoritate mai mare %isericii #use Cu toat ra(na sa pentru cretinism$ 4lga nu a reuit s&i con(inga fiul$ /(iatosla($ de superioritatea acestei credin)e *up moartea sa$ /tatul rus a fost ,mpr)it intre cei trei fii$ iar din 9C7 a-unge singur stpn 3ladimir <9C7&1715= *in aceea i Cronica a lui :estor aflam ca 3ladimir a fa(orizat ,n primii ani ai domniei sale pgnismul: au fost restaurate templele i statuile zeilor$ distruse ,n mare parte de ctre bunica sa 9ceasta atitudine nu a durat prea mult$ pentru ca 3ladimir (isa la o e(entuala inrudire cu familia imperiala de la Constantinopol /tudiul cronicilor ruse din secolul al 2I&lea ne conduc spre o datare a primirii botezului lui 3ladimir: 9CE la Aie( ,n aceast perioad situa)ia politica a Imperiului bizantin era deosebit de grea !mpra)ii bizantini 3asile al II&lea i Constantin al 3III&lea$ ne(oiti sa fac fa) uzurpatorului %ardas ;ocas$ trimit la curtea lui 3ladimir o misiune diplomatica condusa de episcopul .a(el$ pentru a&l con(inge sa inter(ina ,n fa(oarea lor .entru a impresiona este posibil ca 3ladimir$ sa fi primit botezul mai inainte de sosirea delegatiei bizantine de la unul din preo)ii comunit)ii cretine din Aie( ,n plus$ el a cerut i mana porfirogenetei 9na$ sora celor doi !mpra)i Conflictul intern din Imperiu a mai durat cte(a luni$ pn cnd uzurpatorul %ardas ;ocas a murit pe campul de lupta la 9b5dos ,n timpul acestei %tlii a fost inc"eiata la Constantinopol cstoria dintre printesa 9na i cneazul 3ladimir ,n luna noiembrie a anului 9C9$ porfirogeneta 9na$ ,n (arsta de 26 de ani$ a parasit Constantinopolul$ ,n compania unei suite din care nu lipseau preo)i i episcopi$ care duceau cu ei moaste$ (esminte i (ase sfinte .rin eforturile lui 3ladimir$ a 9nei i a clericilor bizantini$ poporul rus a fost cretin t ,n masa$ fiind infiin)ate episcopii la Aie($ %ielgorod$ Cernigo($ :o(gorod i #osto( ,n anul 1711 sotia cneazului a murit$ iar 3ladimir s&a recasatorit cu nepoata lui 4tto I cel 1are <936&9E3= Cel care a facilitat cretin rea rusilor a murit pe 15 iulie 1715 fiind canonizat ,n a doua -umatate a secolului al 2III&lea 4pera intreprinsa de 3ladimir nu a fost numai un inceput$ ci i o implinire a unui proces care incepuse mai inainte$ din (remea lui ;otie +zitarea sa ne demonstreaza de asemenea ca alegerea religiei a a(ut i o moti(atie politica$ reprezentnd o problema de /tat$ care ne arata ca la acea (reme #usia a-unsese la o maturitate na)ionala$ ce impunea includerea ei ,n tradi)ia cretin a lumii ci(ilizate 9semenea bulgarilor$ rusii au a(ut de ales intre (ec"ea i noua #oma$ iar alegerea s&a indreptat ctre 4rtodoBia bizantina Intre 9C9 i 99E$ episcopia de Aie( a de(enit mitropolie ce depindea de ConstantinopolU clerul era trimis ,n general de la Constantinopol$ ceea ce permitea neimplicarea scaunului Lie(ean ,n luptele de la Curtea imperiala Iarosla( cel Intelept <1719&1754= a fost ne(oit sa lupte pentru refacerea capitalei sale Aie($ impotri(a :o(gorodului ,n (remea sa a fost construita o noua biserica$ care amintea de planurile /fintei /ofia$ cu 5 naosuri i 5 abside$ bazilica cu cupola$ cu o larga esplanada$ unde a(eau loc diferite adunari politice$ militare i religioaseU acest spatiu sfnt dorea sa accentueze unitatea #usiei C"iar dac noile rela)ii cu %izan)ul erau destinse$ noua biserica din Aie( marca o noua influenta ideologica i culturala a #usiei: este (orba mai ales de armonia puterii care trebuia sa fie regula de baza ,n Imperiu *up cderea Constantinopolului sub turci <1453=$ capitala rusilor$ 1osco(a$ a fost cea care a primit numele de 0a treia #oma0$ ducnd mai departe faima (ec"iului %izant de 0campion al cretin tatii0 Cursul nr.#/

49

Bu%tura BizanAului de Occident In istoria cretintatii anul 1754 este cunoscut ca cel ,n care a a(ut loc /c"sma cea mare sau separarea dintre cele doua %iserici cretine: cea ortodoB i cea romano&catolica /epararea dintre cele doua %iserici poate fi cerecetata sub doua aspecte: unul istoric i altul dogmatic *in punct de (edere istoric fenomenul rmne deosebit de compleB i o studiere a lui mai pu)in subiecti(a i lipsita de onestitate poate conduce la o in(inuire eBclusi(a a uneia sau alteia dintre cele doua pr)i implicate *in punct de (edere dogmatic$ maniera ,n care s&afcut separarea conteaza mai pu)in dect fondul$ adic afirmatiile %isericii romane cu pri(ire la propria institutie <dogma infailibilit)ii papale=$ iar apoi cu pri(ire la credin)a %isericii <!n()tura despre *u"ul sfnt$ dogma despre immaculata concep)io a /fintei ;ecioare=$ pe care ortodocsii le&au considerat mereu contrare ade(rului esential al cretinismului In %iserica primara unitatea era perceputa de ctre primii cretini nu formal$ ci mai ales dup con)inut 1antuitorul a (enit ,n lume pentru a aduna pe 0copiii dispersati0$ de a&i uni pe cei care au fost separati de 0cauze naturale0 ,n unitatea supranaturala a noului popor al lui *umnezeu$ ,n care nu mai eBista 0nici e(reu$ nici grec$ nici scla($ nici om liber$ nici barbat$ nici femeie$ to)i sunt una ,n 8ristos Iisus0 9ceasta unitate se realiza ,n fiecare %iserica locala$ care era condusa de un episcop i eBprima imaginea unui singur corp$ al crui cap era 8ristos Gnitatea era dat i de aceea i credin)a$ aceea i succesiune apostolica$ de o (ia)a dus ,n comun In perioada apostolica$ centrul indiscutabil al unit)ii tuturor %isericilor era comunitatea de la Ierusalim$ %iserica&mama ,n sensul absolut i deplin al cu(antului$ iz(orul i norma celorlalte comunit)i 'a sfritul iudeo&Cretinismului palestinian$ apar ,n %iserica mai multe centre$ consacrate prin autoritatea /fin)ilor 9postoli$ dar a caror importanta era dat i de numrul de credincio i sau de numele oraului Intr&o prima etapa$ aceste centre P 9ntio"ia i +fesul ,n 4rient$ #oma ,n 4ccident P nu beneficiau de (reun drept -uridictional sau canonic *e asemenea$ %isericile mai (ec"i se simteau pstratoare ale unit)ii uni(ersale a cretinilor: %iserica #omei$ a /f 9postoli .etru i .a(el$ dar i capitala Imperiului$ bucurandu&se ,n acest sens de o recunoatere speciala *in pacate$ episcopii #omei au a(ut adesea tendin)a sa confunde propria lor autoritate cu unele pri(ilegii formale i sa interpreteze ,n termeni -uridici 0conducerea lor ,n dragoste0 ,n orice caz$ la inceputul secolului al I3&lea$ primul loc al #omei nu era contestat de nimeni ,n snul %isericii$ ,n timp ce structura ecumenica bisericeasca ,i (a ga i eBpresia finala ,n patriar"ate$ regrupari ale %isericilor locale ,n -urul unui mare centru regional Cauze ale neintelegerilor cu Bo!a 9ceasta era situa)ia pe scurt la inceputul erei constantiniene *in acest moment ,ns a inceput neintelegerea fundamentala dintre cele doua -umatati$ cea oriental i cea occidentala$ care a dus infinal la separare ,n timp$ #oma a impus progresi( o interpretare fr ec"i(oc a papalit)ii ca un ansamblu de pri(ilegii$ lasate de *umnezeu episcopului #omei asupra %isericii uni(ersale 9cest punct de (edere s&a amplificat odat cu cderea Imperiului #oman de 9pus$ cnd %iserica #omei a rmas singurul reper intr&un "aos instaurat$ teorie pe care o regasim usor ,n scrierile papei 'eon cel 1are din secolul al 3&lea .ractic ,n secolele 3&3I am a(ut de&a face ,n snul %isericii cu doua ecleziologii$ doua ,n()turi nu numai distincte$ dar care se i eBcludeau una pe cealalta In actul separarii$ 4rientul a gresit prin indiferenta afisata fa) de cresterea e(identa a puteriipapale ,n (remea /inoadelor +cumenice$ #oma in(ata desc"is teoria 0puterii0 <potestas= primatului papal asupra ansamblului %isericii$ pe care un canonist protestant D"eodor (on Ha"n a rezumat&o astfel: 0#oma este capul %isericiiU fr ea %iserica nu este %isericaU numai prin unirea cu #oma comunit)ile separate de(in parte integranta a %isericii catolice0 4rientul nu (edea aceasta teorie i pn ,n sec al I2&lea$ nu i&a eBprimat deloc dezacordul Istoricii catolici au obiceiul sa in(oce absenta la %izant a unei doctrine clare despre %iserica #aspunsul trebuie cautat ,n primul rnd ,n alianta care eBista incepnd cu Constantin cel 1are intre %iserica i Imperiu 4 lunga perioada de timp singurul cadru de punere ,n practica a cretinismului$ rmnea Imperiul$ 0oiLumene0$ a crui fondator era sfntul Constantin 9ceasta idee 0romana0 era comuna intregii %iserici$ att celei din 4rient ct i celei din 4ccident$ numai ca ,n 4ccident cderea imperiului a descoperit noi forme$ de(enind cauza dez(oltarii papismului ,n 4rient$ aceasta idee s&a transformat treptat intr&o ideologie politica i religioas conform careia %iserica i /tatul erau legate ,n mod organic .e de alta parte$ 4rientul tulburat ,n mod constant de lupte dogmatice$ folosea toate fortele pentru rezol(area lor$ apelnd adesea la 4ccident$ mai pu)in eBpus ereziilor Cu acest prile- episcopii orientali nu ezitau sa acorde papei titlul de 0parinte0$ pentru castiau ca acest apelati( nu sc"imba cu nimic organizarea %isericii 4rientale ,n cadrul Imperiului C"iar i !mpra)ii$ interesati ,n solutionarea rapida a disputelor dogmatice i doritori sa e(ite e(entualele tulburri politice care se puteau declansa$ incura-au adesea pe episcopii orientali la aceasta 0romanofilie0 inconsec(enta Gn eBemplu a(em pe (remea ,mpratului Fustinian$ cnd patriar"ul 1ina este consacrat de papa 9gapit .e plan religios$ pn la sfritul secolului al 3&lea unitatea intre cele doua %iserici a putut fi men)inuta ,n urma publicarii 8enotiLonului din octombrie 4C2 de ctre ,mpratul bizantin Henon <4E4&491= pentru impacarea monofizitilor cu ortodocsii$ a izbucnit aa numita 0sc"isma acac"iana0$ dup numele patriar"ului 9cac"ie <4E2&4C9= al Constantinopolului$ care a durat pn ,n 519 Gn alt moment de raceala a fost acela din timpul patriar"ului Ioan al I3&lea .ostitorul <5C2&595= cel care i&a luat titlul de 0patriar" ecumenic0 la sinodul local de la Constantinopol din 5CC$ fapt care l&a suparat pe papa @rigorie I cel 1are <597&674=$ care i&a luat titlul de 0ser(us ser(orum *ei0 .rin titlul de papa$ de la pater$ patrum$ se considera patriar" al intregului 9pus In +nciclica patriar"ului ;otie adresata ,n C6E scaunelor ar"ieresti din #srit gsim enumerate o serie de ,n()turi gresite$ culti(ate ,n 9pus$ cea mai importanta fiind 0purcederea sfntului *u" de la Datl i de la ;iul P ;ilioIue0 9daosul a fost semnalat pentru prima dat la sinodul I de la Doledo din 44E$ din /pania$ apoi la sinodul al III&lea de la Doledo din 5C9$ de unde a fost introdus ,n ;ranta$ @ermania$ 9nglia i :ordul Italiei ,n C79$ la sinodul de la 9ac"en <9iB la C"apelle=$ Carol cel 1are$ impunea adaosul ;ilioIue ,n tot Imperiul carolingian Introducerea adaosului ,n intreaga %iserica #omano&Catolica s&afcut de ctre papa %enedict al 3III&lea <1712&1724=$ la 14 februarie 1714$ la cererea ,mpratului german 8enric al II&lea <1772&1724= .rin secolele 3III&I2$ s&a introdus ,n 9pus i folosirea azimei sau a painii nedospite$ pentru sa(arsirea /fintei +u"aristii$ practica generalizata ,n secolul al 2&lea 3c&is!a de la 1/)( .rima faza a /c"ismei a izbucnit intre patriar"ul ;otie <C5C&C6E i CEE&CC6= i papa :icolae I <C5C&C6E= .atriar"ul ;otie a con(ocat ,n C5C un sinod local la Constantinopol$ care s&a )inut ,n doua sesiuni$ prima ,n C59 i a doua ,n C61$ care a aprobat alegerea i intronizarea patriar"ului ;otie$ respingnd pretentiile papei :icolae I de a impune primatul uni(ersal i asupra %isericii #sritului 'a rndul su$ papa :icolae I l&a eBcomunicat pe ;otie i clerul sau ,n C63 Criza s&a agra(at ,n C66$ cnd papa :icolae I grabindu&se sa satisfaca cererea tarului bulgar %oris&1i"ail I <C53&CC9= de a trimite episcopi i preo)i latini$ a trimis ,n %ulgaria pe

57

episcopii .aul i ;ormosus$ cu un numr de clerici precum i un raspuns la cele 176 intrebari puse de bulgari$ sub titlul #esponsa ad consulta %ulgarorum ,n urma acestei atitudini$ ;otie i&a acuzat pe latini ca au intrat ,n %ulgaria 0ca nite mistreti0$ iar ,n C6E a con(oacat un sinod la Constantinopol$ care l&a eBcomunicat pe :icolae I i a condamnat ino(atiile latine *up patriar"ul ;otie$ a urmat o noua perioada de separare *e aceasta dat consideratiile politice au fost determinante .erioada care a urmat mortii lui 3asile al II&lea %ulgaroctonul <1725= a fost una a inceputului unei profunde decadente a Imperiului bizantin ,n conteBtul crizei interne$ o noua amenin)are (enita din +st$ aceea a turcilor selgiucizi$ a luat proportii ingri-oratoare situa)ia istorica a determinat Imperiul bizantin sa caute a-utor ,n 4ccident /labit ,n interior$ Imperiul nu a mai putut face fa) in(aziilor (enite din 4rient$ iar ec"ilibru de-a fragil a fost rupt ,n aceea i perioada$ pericolul normnd l&a fortat pe papa s&i indrepte pri(irile ctre %izan) *in acest moment a inceput lunga istorie a negocierilor ce nu s&au inc"eiat dect ,n momentul cderii Imperiului *in aceste cte(a consideratii ne putem da seam ca e(enimentul ,n care ne&am obisnuit sa (edem inceputul unei separari ma-ore a %isericii$ /c"isma din 1754$ trebuie interpretat ,n conteBtul global al situa)iei politice din acea (reme Contactul dintre 4rient i 4ccident a de(enit mai degrab rodul unei necesit)i: ,mpratul Constantin I2 1onoma"ul <1742&1754= negociaza cu papa 'eon al I2& lea aprarea comuna a Italiei impotri(a normanzilor .entru a a-unge la impacare ,mpratul a con(oacat un sinod la Constantinopol$ la care urma sa se discute i 0ino(atiile0 imputate apusenilor de ctre #sriteni .apa 'eon al I2&lea a acceptat propunerea i a trimis la inceputul lunii ianuarie 1754 o delegatie papala la Constantinopol$ ,n frunte cu cardinalul 8umbert$ un antigrec (isceral i inc"is$ cancelarul ;rederic de 'orena <(iitorul papa/tefan al I2&lea= i ar"iepiscopul .etru de 9malfi Intelegnd ca nu se putea astepta la nimic bun din partea delegatilor latini patriar"ul 1i"ail Cerularie le&a comunicat ca toate problemele i neintelegerile dintre cele doua %iserici (or fi discutate ,n sinod Incura-at de atitudinea ezitanta a ,mpratului$ profitnd poate i de moartea papei 'eon al I2&lea ,n ziua de 19 aprilie 1754$ cardinalul 8umbert a compus un act de eBcomunicare$ pe care l&a prezentat ,n ziua de 16 iulie 1754$ la inceputul /fintei 'iturg"ii patriar"ului 1i"ail Cerularie 9ctul anatematiza pe patriar"$ pe clerici i pe to)i credinciosii %isericii 4rtodoBe Cit de paradoBal ar parea$ %isericile nu se (or separa acum datorita punctelor care le di(iza i con)inua sa le tina la distanta i astazi: papalitatea i purcederea *u"ului sfnt$ ci din cauza unor diferen)e de rit intre %iserica oriental i cea 4ccidentala$ cum ar fi folosirea azimei$ postul de sambata etc 4ri sub acest aspect nu putem (edea dect reducerea orizontului uni(ersal al %isericii 9ccesoriul$ aparentele$ ritul eclipsau ade(rul Indignarea clerului i a credinciosilor din Constantinopol a fost mare$ dar n&au mai putut face nimic$ deoarece delegatii papali au parasit ,n graba Constantinopolul *e atunci$ despartirea dintre %iserica #sritului i cea a 9pusului este cunoscuta ,n istorie sub numele de /c"isma cea 1are din 16 iulie 1754$ ale crei consecin)e s&au men)inut pn astazi *up o saptamana de la acest trist e(eniment$ patriar"ul 1i"ail Cerularie$ a con(ocat un sinod ,n catedrala sfnta /ofia$ ,n care a rostit anatema impotri(a papei 'eon al 2I& lea$ a cardinalului 8umbert$ a delegatilor papali i a %isericii romane C"iar dac la (remea aceea$ nu s&a acordat prea mult importanta e(enimentului$ lumea cretin fiind oarecum obisnuita cu astfel de 0gesturi0$ /c"isma cea mare din 1754 dureaza i astazi .entru %izant compleBitatea problemei occidentale s&a pus ,nc odat ,n perioada cruciadelor Ce a urmat ,n raporturile politico&bisericeti a fost o ilustrare a dusmaniei reciproce i o agra(are a sc"ismei .u i ,n inferioritate politica i constran i sa negocieze un acord religios imposibil$ ,n conditiile impuse de papi$ grecii s&au aflat intr&o situa)ie disperata$ pe care apusenii auspeculat&o ,n concep)ia acestora$ bizantinii trebuiau combatuti$ datorita 0ereziei0 neascultarii fa) de papa +(enimentul care a pro(ocat ruptura ireconciliabila dintre cele doua lumi cretine a fost cucerirea Constantinopolului de ctre apuseni ,n timpul celei de&a patra cruciade <1274= Incercarile de unire care au urmat <'5on$ ;errara&;lorenta= au desa(arsit sc"isma$ desc"iznd o ade(rata prapastie intre cele doua %iserici *e la incetarea raporturilor oficiale i disputa de cu(inte$ sc"isma a de(enit o stare de permanent conflict confesional Intre timp$ (ec"ilor deosebiri li s&au adaugat altele noi: ,n()tura despre purgatoriu$ indulgentele$ proclamarea solemna a primatului i infailibilit)ii papale la Conciliu I 3atican <1C69&1CE7= Cu toate acestea un pas spre apropiere a fost fcut: citirea simultana a 0declaratiei comune0$ ,n ziua de E decembrie 1965$ ,n catedrala sfntului .etru din #oma i ,n catedrala sfntului @"eorg"e din Constantinopol$ de ctre patriar"ul ecumenic 9tenagora I <1949&19E2= respecti( papa .aul al 3I&lea <1963&19EC= Cu acest prile- au fost ridicate anatemele rostite la 16 i 24 iulie 1754 ,n declaratie cei doi ierar"i au subliniat ca 0sunt constienti ca acest act de -ustitie i de iertare reciproca$ nu poate fi de a-uns sa puna capat diferen)elor (ec"i sau recente$ care subzista intre %iserica #omano&Catolica i %iserica 4rtodoB i care (or putea fi depasite numai prin lucrarea /fintului *u"$ gratie curatiei inimilor$ regretului nedreptatilor istorice$ precum i printr&o (ointa acti(a de a a-unge la o ,n)elegere i eBpresie comuna a credin)ei i a cerintelor ei0 Cursul nr.#1 BizanAul @n faA unor noi %ericole D1/#)611,)E In (remea ,mpratului Constantin al I2&lea 1onoma"ul <1742&1755=$ Imperiul %izantin a cunoscut o intindere geografica apreciabila: din 9rmenia$ pn la *unre i /udul 9ntio"iei$ controlnd practic anticul Illiricum i intreaga 9sie 1ica$ punct de rezistenta important ,n fa) arabilor Cu toate acestea$ anul 17E1 a reprezentat pentru bizantinii alunga)i din Italia$ o grea infrangere ,n fa) turcilor$ care practic a desc"is calea acestora ,n 9sia 1ica Turcii 9neBarile practicate ,n 4rient$ de tipul @eorgiei ,n 1727$ inaintarea pn ,n 9rmenia ,n regiunea 9ni ,n 1757$ cucerirea +desei ,n 1727 i crearea unei encla(e bizantine stabile pe malul stang al +ufratului$ au pri(at Imperiul de acele 0state tampon0 care pre(eneau diferitele in(azii 9ceasta inaintare asociata i de o 0incercuire0 destul de stransa a administratiei t"ematice$ lasa fr aprare o regiune de(astata de nenumarate ori de rzboaiele din secolul al 2&lea ,n ciuda instalarii ,n aceste regiuni a armenilor i sirienilor iacobiti$ zona era greu de controlat$ deoarece aristocratii care detineau mari suprafete de teren ,i a(eau ,n general resedinta la Constantinopol$ ocupandu&se prea pu)in de posesiunile lor Durcii care constituiau de mai mult (reme con)ingente din armata centrala bizantina$ nomazi care se transformau treptat ,n coloni$ intreprind ,n aceast perioad primele incursiuni ,n 9sia 1ica$ sub conducerea familiei /eld-iucida ,n 1747$ conducatorul lor$ Dogrul %eg a ocupat Iranul$ iar ,n 1755 %agdadul :epotul lui %eg$ 9lp 9rslan a patruns incepind cu 1756 ,n @eorgia i 9rmenia: el a cucerit cetatea 9ni ,n 1765 i Cezareea ,n 176E$ pro(ocnd reactia fireasca a %izan)ului 1arele conducator militar #oman *iogene$ care a preluat tronul %izan)ului de la Constantin al 2&lea *uLas ,n 176C$ a mobilizat o armata numeroasa

51

alctuita din cei mai buni mercenari <normanzi i turci=$ precum i din trupele de elita bizantine *in nefericire$ #oman este ,nfrnt de 9lp 9rslan la 1antziLert$ nu departe de frontiera cu 9rmenia 9ceasta infrangere a constituit o brutala re(elatie asupra gra(it)ii pericolului turc: ei (or ocupa ,n curnd platoul anatolian pn la :iceea$ iar ,n (est (or a-unge pn la /mirna$ ocupnd Cilicia ,n aceste condi)ii %izan)ului ii mai rmnea o mica parte a %itiniei$ iar la celalalt capat :ordul /iriei Durcii au de(enit stabili ,n regiune formnd sultanatul de #um: anticul ILonium de(enind Aon5a Nor!anzii :ormanzii au a-uns ,n Italia meridionala ,n 1712U bizantinii au incercat s&i incorporeze ,n armata ca mercenari i s&i transfere conform politicii tradi)ionale ,n 9sia 1ica ,n dorinta de a&i intemeia un principat$ unii dintre ei au refuzat$ de(enind pentru Imperiu un ad(ersar de temut .entru protectia Italiei meridionale impotri(a arabilor din /icilia au fost adu i ,n prima -umatate a secolului al 2I&lea mercenari din tot Imperiul$ printre care i normanzi Comandantul bizantin @iorgios 1aniaLes reuete sa recastige controlul pr)ii orientale a Insulei$ dar ,n 1747$ din ratiuni de politica interioara este c"emat la Constantinopol ,n aceste conditii$ arabii recuceresc terenul pierdut$ cu eBceptia 1essinei 9cest eec a desc"is practic cale libera normanzilor !mpratul 1i"ail al 3&lea <1741&1742= il trimite ,n 1741 pe 1aniaLes ,n Italia$ iar acesta din urma duce o campanie feroce impotri(a popula)iei care pactizase cu normanzii 'a (enirea pe tron a lui Constantin al I2&lea 1onoma"ul$ 1aniaLes a incearcat sa organizeze o lo(itura de stat$ iar normanzii condu i de #obert @uiscard au cucerit 9pulia ,n noua situa)ie de criza$ %izan)ul s&a (zut ne(oit sa se spri-ine pe o e(entuala re(olt a lombarzilor i pe alianta cu papalitatea *in cauza lipsei de coordonare dintre cele doua forte$ trupele bizantine i cele pontificale au fost infrante de normanzi ,n iunie 1753 *up ruptura din 1754$ normanzii au inteles ca trebuie sa negocieze cu papa: la sinodul care a fost con(ocat de papa :icoale al II& lea <1759&1761= ,n 1759 la 1elfi$ pe teritoriul normand$ #obert @uiscard a acceptat reforma romana$ fiind gata sa depuna -uramant papei 'a rndul su$ papa s&a anga-at s&i spri-ine pe normanzi ,n planurile lor de cucerire a /iciliei Intre 1767&1761$ #obert @uiscard a reuit sa cucereasc toate oraele Calabriei i ceea ce mai ramasese din /icilia Italia bizantin era redusa practic la o fasie de pmnt cuprinsa pe coasta 9driaticei$ intre %ari i %rindisiU dup mai bine de trei ani de asediu$ %ari cde ,n mana normanzilor pe 16 aprilie 17E1 ,n aceste conditii$ %izan)ul pierdea ultima posesiune italiana$ ceea ce mai ramasese dintr&o prezenta care simboliza obiecti(ul esential al reconstituirii Imperiului roman prin recucerirea (ec"ii #ome .ierderea oraului %ari a depasit ,ns acest aspect simbolic: normanzii au reuit ,n scurt timp sa atinga stramtoarea 4trante$ iar sub dinastia comnenilor ,n 17C1$ @uiscard a cucerit insula Corfu i a asediat *5rac"ion ;iul lui @uiscard$ %o"emond$ a cucerit 1acedonia 4ccidentala$ a trecut ,n Desalia i a asediat 'arissa toat aceasta actiune a fost ,n cele din urma stopata de 9leBios I Comnenul <17C1&111C= ,n momentul ,n care au aprut unele disensiuni intre normanzi *up moartea lui @uiscard ,n 17C5$ 9leBios a reuit sa recucerasca i cetatea *5rac"ion 3ituatia @n Balcani ;irea energica a lui 3asile al II&lea %ulgaroctonul$ la care s&au asociat concesiunile concrete fcute di(erselor obiceiuri locale sau spri-inul ferm al %isericii bulgare pentru a arata ca aneBarea %ulgariei este o reuita$ nu au adus linistea mult asteptata ,n %alcani 9stfel$ ,n secolul al 2I&lea$ incursiunile bulgare amenin)au zonele de campie din aceasta zona 'a mi-locul secolului al 2I&lea$ i&aufcut apari)ia noi popoare nomade: este (orba despre pecenegi i cumani$ (eniti din stepele 9siei Centrale i care stationau acum pe malul stang al *unrii 'a inceputul domniei lui 9leBios I Comnenul$ pecenegii au atacat ,n repetate rnduri i au a-uns aproape de coastele 1arii +gee ,n 1797 ei se aflau aproape de Constantinopol$ iar prin alianta cu emirul turc de /mirna$ au atacat oraul pe mare ,n aceste conditii$ ,mpratul a c"emat ,n a-utor pe cumani$ iar pe 29 aprilie 1791$ la poalele muntelui 'ebunion$ pecenegii au fost infranti ,n 1794$ cumanii sunt i ei dispersati astfel ,nct frontierele danubiene au cunoscut o perioada de calm pn ,n 1122 Pa%alitatea Intre un Imperiu condus de ctre un su(eran care era trimisul lui *umnezeu pe pmnt i un papa care cauta s&i afirme suprematia pe plan spiritual$ rela)iile au fost adesea deosebit de compleBe 'a sfritul secolului al 3I&lea$ cnd %izan)ul pierdea controlul Italiei$ asumarea unui rol protector ,n zona era eBclus$ iar papa care refuza iconoclasmul ,n secolul al 3III&lea se indrepta ctre carolingieni$ adopta adaosul ;ilioIue i incerca prin pretinsa 0*onatio Constantini0 sa -oace cartea propriei independente 0Cazul0 %ulgariei a acutizat conflictul Cu toate acestea contiin)a unit)ii cretine rmnea e(identa pentru credinciosiU pe malurile %osforului$ latinii erau numerosi$ ma-oritatea fiind constituiti din grupuri de pelerini care doreau sa (ada Ierusalimul sau din comercianti italieni *e asemenea$ la #oma puteau fi ,ntlniti calugari greci i bizantini care (eneau sa (iziteze oraul odat cu papa 'eon al I2&lea <1749&1754= i cu antura-ul sau de prelati$ precum cardinalul 8umbert$ ambitia reformatoare de(ine tot mai e(identa #e(endicarea 0libertatii %isericii0 nu putea fi inteleasa de ctre un bizantin$ care nu separa spiritualul de temporalitate ,n aceste conditii$ patriar"ul 1i"ail Cerularie a socat oarecum #oma prin afirmarea autorit)ii sale asupra %isericilor de rit latin din Constantinopol *e aceea$ ,n urma (ictoriei normanzilor asupra bizantinilor$ 'eon al I2&lea a trimis la Constantinopol o delegatie condusa de cardinalul 8umbert$ care a(ea i misiunea supunerii lui Cerularie .n la urma s&a a-uns la /c"isma de la 1754$ iar asazisa mobilizare pentru a-utorarea fratilor din 4rient$ sub forma cruciadelor nu afcut dect sa modifice intentiile initiale Noul statut al co!erciantilor italieni *in momentul instalarii ,n Italia$ Imperiul bizantin pstra rela)ii amicale cu multe orae italiene$ printre care 9malfi i 3enetia ,n urma eBpansiunii mediteranene$ comerciantii italieni au putut patrunde ,n mod firesc i pe piata Constantinopolului: din 992 (enetienii au obtinut o scadere semnificati(a a taBelor pe care le dadeau autorit)ilor fiscale imperiale3C7 +pisodul normnd le&a oferit ocazia unei a(ansari decisi(e: Imperiul bizantin se (edea ne(oit sa inc"irieze o parte a flotei (enetiene !mpratul 9leBios I Comnenul a acordat printr&un c"r5sobul eBcluderea de la taBele comerciale i desc"iderea de noi piete de desfacere ,n capitala Imperiului pentru comerciantii (enetieni Cu mai multe a(anta-e dect bizantinii$ (enetienii urmati la scurt timp i de comerciantii din .isa sau @eno(a$ s& au instalat la Constantinopol Instabilitatea intern /ecolul al 2&lea a fost cel al marilor uzurpatori$ care nu au pus totu i ,n pericol dinastia aflata la putere /ecolul al 2I&lea a cunoscut ministrii foarte puternici$ care au condus din umbra diferitii !mpra)i destul de fragili Gnii au fost persona-e obscure$ pro(eniti din familii modeste : :iLeforitzes$ titular al demnit)ii de logotet$ a incercat sub domnia lui 1i"ail al 3II&lea <17E117EC= o reforma fiscala$ o

52

organizare a pietii grului i crearea unui con)ingent de mercenari eBclusi(i bizantini Doate acestea s&au realizat ,n sc"imbul imbogatirii celui care le&a initiat al)ii apartineau mediului intelectual$ precum 1i"ail .sellos$ Constantin 'i"udes i Ioan 2ifilinos$ consilierul preferat al lui Constantin al I2&lea 1onoma"ul$ despre acetia .aul 'emerle afirmnd ca reprezentau 0gu(ernul filosofilor0 *ez(oltarea administratiei pro(inciale i mai ales a celei constantinopolitane$ a determinat promo(area unui numr insemnat de func)ionari competenti .osturile cele mai importante erau ,n general rezer(ate membrilor aristocratieiU c"iar familiile instarite din 9sia 1ica atrase de obicei de func)iile militare$ considerau acum ca era mai bine sa locuiasca ,n capitala$ iar copiii lor sa ocupe cele mai inalte func)ii i demnit)i Cei care pro(eneau din rndul comerciantilor reuseau i ei sa a-unga la demnit)i importante$ iar uneori sa fac parte din /enat *e aceea$ .sellos reprosa la un moment dat lui Constantin I2 1onoma"ul sc"imbarea ordinii firesti a lucrurilor$ permitnd intrarea ,n /enat a unor persoane de conditie modesta /ituatia a fost diferita pe (remea lui 1i"ail al 3I&lea <175E=$ care a impus competenta$ drept criteriu de promo(are ,n func)iile publice 9stfel$ comandantii militari din 9sia 1ica$ care se simteau pri(ati de inmultirea unei clase birocratice ce nu&i reprezenta$ au impus la tron pe Isaac Comnenul <1756&1759=$ cel care s&a bucurat i de spri-inul patriar"ului 1i"ail Celularie +l nu afcut ,ns fa) partidei lui 'i"udes i puterea este preluata ,n 1759 de dinastia *uLas$ prin reprezentantul acesteia$ Constantin al 2&lea <1759&176E= 9 urmat o perioada de uzurpari de tron: ducele anatolicilor$ :ic"ifor %otaniates <17EC&17C1=$ il detroneaza pe 1i"ail al 3II&lea$ care se retrage la /tudion 9cela i %otaniates afcut apel la 9leBios Comnenul pentru a&l elimina pe :ic"ifor %r5ennios i pe :ic"ifor %asilaLios$ dar 9leBios a refuzat sa inter(ina impotri(a lui :ic"ifor 1elissenos .entru e(itarea unui ade(rat macel$ %otaniates a abdicatU pe 4 aprilie 17C1$ patriar"ul l&a incoronat pe 9leBios I Comnenul$ punnd capat unei situa)ii de instabilitate interna Cursul nr.## 5inastia Co!nenilor 9leBios I Comnenul$ nepotul lui Isaac I Comnenul$ a fost primul ,mprat al acestei noi dinastii care ,i are originea ,n regiunea 9drianopolului 9scensiunea sa la tron nu a fost un rod a "azardului: fratele mai mic al lui Isaac fusese cstorit cu 9na *alassena$ care fcea parte de mai mult (reme printr&o serie de aliante$ din rndul familiei *uLas dei fusese deposedata de tron$ aceasta familie se afla ,n con)inuare ,n fruntea /tatului: 9leBios I s&a cstorit cu Irina *uLas$ (erisoara lui 1i"ail al 3II&lea$ iar fratele su$ 9drian$ a a(ut&o ca sotie pe Hoe *uLas$ sora lui 1i"ail al 3II&lea .n la urma$ ,n secolul al 2&lea mai multe aliante de acest gen au unit cele doua familii 9leBios I a domnit din 17C1 pn ,n 111C$ dup care a urmat fiul sau Ioan al II&lea din 111C pn ,n 1143$ iar 1anuel I din 1143 pn ,n 11C7 .erioada aceasta se caracterizeaza prin stabilitate i fermitate 1anuel I a dus o politica pro&occidentala$ cea de&a doua sotie a sa fiind o printesa din ;ranta$ 1aria de 9ntio"ia$ care a asigurat la un moment dat regenta ,n timpul lui 9leBios al II&lea <11C7&11C3= 9ndronic I Comnenul <11C3&11C5=$ cel care il (a detrona pe 9leBios al II&lea$ a fost cel mai original dintre Comneni$ el ducand$ spre deosebire de predecesorii si$ o politica anti&occidentala marcat prin masacrarea ,n masa a latinilor din Constantinopol$ iar pe plan intern el s&a remarcat prin lupta (iolenta dus impotri(a marii aristocratii 'a rndul su$ 9ndronic a fost detronat de Isaac al II&lea 9ng"elos <11C5&1195= #ecucerirea cet)ii *5rac"ion nu a eliminat definiti( pericolul normand: %o"emond a debarcat pe coasta albaneza ,n octombrie 117E$ iar 9leBios a reuit s&l infranga ,n urma acestei infrangeri$ %o"emond a de(enit (asalul ,mpratului$ (ictoria bizantin consolidnd pozitiile imperiale ,n %alcani .entru a face fa) unei noi forte aparute acum$ ungurii$ 9leBios a cstorit pe motenitorul tronului$ Ioan$ cu Irina$ fiica regelui 'adislau al Gngariei ,n sc"imb$ la sosirea cruciatilor$ 9leBios nu a reuit sa restabileasca situa)ia ,n 9sia 1ica .redica papei Grban al II&lea <17CC&1799= urmarea a-utorarea cretinilor din 4rient$ dar bizantinilor le era greu sa inteleaga ideea de cruciada: initiati(a militara a eliberarii 'ocurilor /finte trebuia sa fie sarcina ,mpratului i nu a %isericii %izantinii nu puteau ,n)elege de ce papa trebuia sa lanseze aceasta miscare$ iar clericii sa participe c"iar la luptele care urmau sa aibe loc ,n plus$ nu de putine ori cruciatii s&au comportat pe teritoriul bizantin ca intr&o )ara cucerita 9leBios i&a dat repede seam de imposibilitatea mobilizarii unui numr important de solda)i aa ,nct el a acceptat formele politice occidentale$ obtinnd de la marea ma-oritate a cruciatilor$ cu eBceptia contelui de Doulouse i a lui Dancred$ nepotul lui %o"emond$ promisiunea de a restitui teritoriile cucerite ,n numele %izan)ului 'a inceputul anului 179E$ cruciatii au trecut ,n 9sia$ ,n luna iunie a aceluia i an au cucerit :iceea$ pe care au dat&o ,mpratului 'a sfritul lui octombrie 179E$ cruciatii au asediat 9ntio"ia$ ,n timp ce %audouin de %oulogne$ fr a mai face (reo referire la ,mprat a cucerit cet)ile din -urul +ufratului i a intemeiat ,n martie 179C comitatul +dessei .e dat de 3 iunie cruciatii au cucerit 9ntio"ia$ dar au fost imediat asediati de turci Cu a-utorul popula)iei locale$ ma-oritar cretine$ %o"emond reuete sa scape din incercuirea armatei turcesti$ considernd ca este dreptul sau de a pstra 9ntio"ia ca principat pentru el$ iar ceilal)i cruciati i&au con)inuat drumul spre Ierusalim 9cesta este considerat a fi momentul rupturii$ eliberarea Ierusalimului ,n 1799 fiind considerat a fi inceputul colonialismului european ,n ciuda a(ansarii rapide a cruciatilor$ 9leBios a putut recucerii partea de 3est a platoului anatolian: /mirna$ +fesul$ /ardes$ care rede(in bizantine i Imperiul a controlat pn la moartea sa -umatate din 9sia 1ica In 4rient i ,n %alcani cea mai serioasa amenin)are careia a trebuit s&i fac fa) 9leBios I au fost pecenegii$ care&i (or in(inge pe bizantini ,n 1791 la /ilistra Inlaturarea lor se (a realiza ,n (remea lui Ioan al II&lea$ cnd au fost zdrobiti i au disparut defin)i( din istoria %izan)ului Dot ,n (remea lui Ioan al II&lea a aprut o noua amenin)are ,n %alcani: doua noi puteri$ ungurii i sarbii Impotri(a lor %izan)ul a dus mai degrab o politica de "artuire$ care le&a diminuat ambitiile *in punct de (edere economic$ prosperitatea Imperiului rmne ,n mod e(ident foarte mare: conform relatarilor cruciatilor$ 2a3 din bogatia lumii se gasea la Constantinopol Cu timpul ,ns$ %izan)ul a renun)at la rolul sau de intermediar intre 4rient i 4ccident$ ,n fa(oarea oraelor italiene: .isa$ @eno(a$ dar mai ales 3enetia .e plan religios$ interesele politice (or prima ,n fa) credin)ei ,n mai multe situa)ii ,mpratul a fost gata sa recunoasca papei autoritatea sa religioas ,n 4rient$ ,n speranta iluzorie a facilitarii restabilirii autorit)ii sale politice ,n 4ccident *e partea cealalta$ papa parea ca a(ea intentia apropierii de ,mpratul bizantin$ fr a fi (orba ,ns de unirea celor doua %iserici *e altfel$ aceasta dorinta nu s&a realizat$ papa reuind sa se impace cu ,mpratul @ermaniei$ iar cruciadele au constituit un eec definiti( Politica intern 7i eGtern %e 0re!ea Co!nenilor 'egaturile matrimoniale ale lui Ioan al II&lea <111C&1143= cu regatul Gngariei nu l&au scutit de men)inerea unei stari conflictuale cu noul ad(ersar$ cel care reuise de-a s&i impuna dominatia asupra croatilor ,n 112C$ /tefan al II&lea a trecut *unrea i Ioan al II&lea cu mare greutatea a reuit sa respinga atacul .entru ponderarea ambitiilor normande ,n /icilia$ Ioan a fost ne(oit sa multiplice pri(ilegiile

53

acordate 3enetiei i sa se aliaze cu Imperiul @erman i cu .isa$ negociind noi concesii comerciale +nergia acestui ,mprat a fost ,ns diri-ata ctre 9ntio"ia$ pe care o cucereste ,n 113E pentru foarte scurt (reme$ iar (isul unei noi campanii ,n 4rient i&a fost spulberat de moartea sa accidentala sur(enita ,n aprilie 1143 !mpratul 1anuel I <1143&11C7= a intreprins o ultima tentati(a de inter(en)ie ,n Italia +l a ,ntrit alianta germana impotri(a normanzilor$ prin cstoria sa ,n 1146 cu %erta de /ulzbac"$ cumnata lui Conrad al III&lea C"iar i ,n aceste conditii$ infrangerea lui Conrad al III&lea de ctre turci a permis regelui /iciliei$ #oger al II&lea$ lansarea unui nou atac ,n %alcani ,n toamna anului 114E +l a cucerit Corfu$ a pradat Deba i Corintul i afcut prizonieri pe lucratorii de matase$ deportati la .alermo 9lianta germana a fost compromisa ,n momentul (enirii la conducerea Imperiului @erman a lui ;rederic %arbarossa$ 1anuel I fiind ne(oit sa actioneze prompt ,n noile conditii ,n 1154$ moartea lui #oger al II&lea i&a permis lui 1anuel I sa lanseze din 9ncona o puternica ofensi(a militara inc"eiata ,n 1155 cu posibilitatea controlului asupra acestei regiuni din Italia Imediat inter(ine ,ns dubla ostilitate a lui %arbarossa i a 3enetiei$ nemultumiti de faptul ca stramtoarea 4trante trecea sub controlul unei singure puteri *e aceea$ ,n 1156 @uillaume I al /iciliei respinge eBpedi)ia bizantina 1anuel I a beneficiat de o situa)ie fa(orabila ,n %alcani$ unde ,n 1161 a reuit s&i impuna fa(oritul i ginerele su$ %ela$ ca motenitor al tronului Gngariei i sa supuna %osnia$ Croatia i *almatia *e asemenea$ ,n 11E2 el a reuit s&l infranga pe principele sarb /tefan :eman-a 9ceste reuite balcanice au nelinistit 3enetia$ care dup 11E1 de(ine unul dintre dusmanii de temut ai %izan)ului In 4rient$ 1anuel a con)inuat o ofensi(a laborioasa$ #enaud al 9ntio"iei acceptnd suzeranitatea bizantina$ iar regele Ierusalimului$ %audouin$ s&a plasat sub protectia sa ,n 1159$ 1anuel ,i face intrarea triumfala ,n 9ntio"ia$ urmat de regele Ierusalimului i de #enaud$ care mergea pe -os C"iar i turcii pareau in(insi: ,n alianta cu regele Ierusalimului 1anuel I se anga-a la o eBpedi)ie de amplore impotri(a acestora Incura-ati de ;rederic %arbarossa$ turcii s&au re(oltatimpotri(a bizantinilor$ pe care ii infrang ,n septembrie 11E6 la 15rioLefalon Infrangerea nu a a(ut efecte imediate$ eBceptnd poate perenizarea implantarii turcilor ,n zona 'a moartea sa ,n 11C7$ 1anuel a lasat Imperiul ,n aparenta puternic$ dar total izolat ;iul su$ 9leBios al II&lea de 11 ani <11C7& 11C3= logodit cu o fiica a regelui ;rantei$ 'udo(ic al 3II&lea$ 9gnes&9nne$ a trebuit sa fac fa) diferitelor contradictii interne ale dinastiei comnene /pri-inul initial al armatei pentru regenta 1ariei de 9ntio"ia$ cea de a doua sotie a lui 1anuel$ s&a do(edit insuficient$ deoarece cel care a a-uns la tron ,n 11C3 a fost 9ndronic I +l a primit spri-inul popula)iei$ dornica sa se debaraseze de antura-ul latin al 1ariei$ precum i de cel al clerului antilatin 9ndronic a lansat un program ambitios de reforme$ a ales pe baza de competenta oameni modesti ,n func)ii administrati(e importante$ salariile lor fiind decente i scutind pe contribuabili de la noi taBe .rin aceasta politica el ataca pri(ilegiile aristocratiei$ centrul de gu(ernare al comnenilor ,n timp re(oltele s&au inmultit$ 9ndronic nu a putut face fa) atacului normnd din 11C5$ ,n urma cruia este cucerit Desalonicul$ iar ,n septembrie 11C5 multimea condusa de Isaac 9ng"elos il omoara 9stfel a luat sfrit dinastia comnenilor Puterea fa!ilialaF siste!ul co!nenilor 'a sfasitul domniei lui 9leBios I Comnenul sistemul puterii familiale era destul de bine pus la punct$ dinastia folosind pe (iitor diferitele aliante matrimoniale pentru integrarea unor binecunoscute familii occidentale sau a noilor familii 9stfel$ o nepoata a lui Ioan al II&lea <111C&1143= s&a cstorit cu Ioan CantacuzinoU una din surorile acestui ,mprat s&a cstorit cu un 9ng"elosU o (erisoara l&a a(ut ca sot pe 9leBios .aleologulU dinastiile care au urmat pn la sfritul Imperiului au pstrat numele Comnenilor 9cest sistem era un nod ineBtricabil$ care permitea ,mpratului sa fie legat cu intreaga clasa aristocrata ,n momentul luptelor sale cu normanzii$ 9leBios I a asociat&o la tron pe mama sa i a oferit cele mai inalte func)ii militare rudelor sale de snge sau prin alianta +l a ridicat familia sa la statutul de conducatori ai ierar"iei politice i sociale$ oferindu&le titluri de origine imperiala 9stfel familia$ deci fidelitatea personala$ inlocuia competenta$ (ec"ea pozi)ie social i atasamentul la ser(icul public$ criteriu cu(enit posturilor celor mai inalte ,n (remea lui 1anuel I <1143&11C7=$ ierar"izarea era -ustificata prin asa&numitul criteriu al eugeniei <nasterea dintr&o familie buna=$ nobletea inlocuind meritul ,n promo(are Inainte ierar"ia func)iilor crea aristocratia$ acum$ concep)ia familiala a aristocratiei crea ierar"iaU familia de(enea un mi-loc de gu(ernare *in (remea !mpra)ilor familiei *uLas$ pstrarea puterii se baza mai mult pe legturile de familie dect pe calitatea ofi)erilorU aceste legturi permiteau Comnenilor sa detina puterea ,n calitate de grup dominant ,n snul unui consortiu de familii nobile$ pe care le pstra i care erau ,n legtura cu propria lor familie sau cu a celor care&i puteau elimina de la putere 9cest lucru dadea impresia apartenentei la un grup centralizat$ care impiedica degenerarea conspiratiilor ,n re(olte 9cest sistem restrangea ,ns a(anta-ele puterii$ redusa de altfel la un Imperiu diminuat$ la un grup restrans ,n detrimentul numerosului i competentului personal administrati($ care facuse din %izant aproape un /tat modern ;oarte mul)i oameni competenti au fost pri(ati ,n (remea Comnenilor de cariere tradi)ionale ,n familiile lor /istemul familial al Comnenilor a adus i alte slabiciuni specifice 9stfel$ prin concentarea asupra capitalei se pierdeau originile sale pro(inciale$ iar nodul ineBtricabil al aliantelor familiale suscita grupuri de interese$ ,n care fiecare (edea ,n ruda sa un potential ad(ersar: fiica cea mare a lui 9leBios$ 9na Comnena$ a incercat s&l pri(eze de tron pe fratele sau Ioan$ ,n a(anta-ul sotului su ,n ciuda acestor insuficiente$ sistemul familial a reuit ,n cele din urma sa fie destul de eficient pe plan eBtern$ restaurnd grandoarea Imperiului "oti0atiile Cruciadelor 7i consecinAele lor In 4ccident$ asistam ,n (remea Comnenilor i la cresterea puterii oraelor maritime$ indeosebi a 3enetiei$ care ,i propunea supunerea intregii lumi mediteranene 3enetia de(ine acum un /tat care i&a pus intreaga sa forta maritima ,n ser(iciul eBclusi( al intereselor ei comerciale$ realiznd ,n cele din urma$ prin cinism i abilitate$ dar i printr&o remarcabila politica a con)inuit)ii$ ambitiile unui imperialism economic$ fr scrupule +ste drept ca aceasta situa)ie a fost fa(orizata i de actul din 17C2 semnat de 9leBios I$ prin care (enetienii primeau dreptul de a cumpara i a (inde ,n tot Imperiul %izantin$ fr a plati taBe sau a fi controlati de (amesi Comertul (enetian a(ea practic mai multe drepturi dect c"iar comerciantii bizantini Ceea ce putea face acum %izan)ul$ era sa incerce sa diminueze importanta pri(ilegiilor (enetiene$ acordnd facilit)i asemntoare celor doua principale ri(ale: .isa i @eno(a Initiati(a a capatat forme practice ,n (remea lui Ioan a II&lea In pri(in)a cruciadelor$ acestea au pornit ,n secolele 2I&2I3 din tarile apusene ale +uropei i constituie ,n istoria +(ului 1ediu un fenomen compleB +le au rmas ,n memoria colecti(a$ alimentata i de literatura sau cinematografie$ drept o mare epopee$ cu episoade multiple 9mintirea lor transformata i de legenda$ a rmas att de (ie ,nct cu(antul a sfrit prin a desemna ,n (ocabularul occidental acea initiati(a pornita ,n numele unui ideal comun impotri(a unui duman comun .e lng moti(ele de ordin religios$ cruciadele au a(ut i cauze politice sau economice bine disimulate sub ideologia religioas a eliberarii 'ocurilor /finte ,n ciuda tradi)iei cretine primare$ care

54

condamna folosirea armelor$ %iserica din 4ccident a lansat incepnd cu secolul al I3&lea teoria 0razboiului -ust0: necesitatea folosirii fortei$ a rzboiului impotri(a ereticilor$ pe care armele spirituale nu&i puteau con(inge .rin promisiunea de recompense ceresti fcut combatantilor$ s&a trecut de la notiunea de 0razboi drept0 la cea de 0razboi sfnt0 'a sfritul secolului al 2&lea i inceputul secolului al 2I&lea$ %iserica occidental a incercat sa cretineze mora(urile societ)ii militare$ propunnd ca(alerului ideal$ protectia celor slabi i men)inerea pacii prin lupta impotri(a dusmanilor Conciliul de la :arbonne din anul 1754 declara ca cel 0care omoara un cretin$ (arsa sngele lui 8ristos0 1ulta (reme cruciatul a fost descris de teBtele medie(ale ca un pelerin$ cel care face o calatorie la Ierusalim .elerina-ul la 'ocurile /finte de(ine un element primordial al cruciadei$ iar dificultatile traseului$ fceau parte din spiritualitatea pelerina-ului ,n afara de spiritul de bra(ura i a(entura$ cruciatii urmareau i ctigarea de a(eri$ precum i crearea unor /tate de tip feudal$ pe care apoi sa le eBploateze *e la cruciade$ ca(alerii occidentali au asteptat totul: mantuirea (esnica$ satisfacerea spiritului de a(entura$ iar cei mai multi$ bogatiile fabuloase ale 4rientului +le se eBplica i prin cresterea demografica a popula)iei din tarile occidentale$ care impunea o eBpansiune .e parcursul cruciadelor ,ntlnirea dintre 4rient i 4ccident a fost pri(ita diferit de ctre cele doua pr)i 9stfel$ cruciatii au rmas impresionati de maretia oraului Constantinopol$ de frumusetea i bogatia lui$ care contrasta att de flagrant cu oraele medie(ale din 9pus$ stramte i murdare 'a rndul lor$ bizantinii considerau pe apuseni nite barbari$ fr maniere i neciopliti 3orbind despre cruciada populara a-unsa ,n august 1796 la Constantinopol$ 9na Comnena ii catalog"eaza ca 0cete de (agabonzi i cersetori care nu au aer de solda)i i nu a(eau bani s&i cumpere mancare0 Initiati(a cruciadelor apartine ,n general papei$ conducatorul spiritual: el predica cruciada sau incredinta predica clerului autorizat i uneori trimisilor pontificali *e la cruciada a II&a <114E&1149= pn la a I3&a <1272&1274=$ cistercienii au fost insarcinati cu predica$ iar din secolul al 2III&lea acest rol a fost preluat de ordinele cersetoare ;inantarea crucidelor era obtinuta pe trei cai: & prin intermediul cruciatilor: baronii ,i (indeau pmnturile sau le ofereau comunit)ilor ecleziastice ,n secolul al 2II&lea$ seniorul putea cere (asalilor si un a-utor financiar pentru plecarea ,n cruciada & prin regi: primul impozit perceput de regi pentru cruciade a fost di-ma saladina impusa ,n ;ranta i 9nglia$ pe bunurile mobiliare i (enituri *e la simple a-utoare bene(ole pe (remea lui 'udo(ic al 3II&lea ,n 114E$ s&a trecut la impozitul pe care&l pretindea ;ilip 9ugust la intoarcerea sa din )ara sfnta & prin %iserica: pentru cruciada a I3&a <1272&1274= coeBistau colecta i taBa ca forme de obtinere a fondurilor ,n ciuda unei puternice opozitii$ decima a fost introdusa pentru prima dat ,n 1199$ mai ,nti clerului intr&un procent de 47b din (enituri$ iar ce(a mai trziu i cardinalilor 17b Cruciatul beneficia de pri(ilegii eBclusi( spirituale$ iar din secolul al 2II&lea$ papalitatea acorda celui care se anga-a ,n astfel de opera)iuni militare o serie de a(anta-e materiale .rin 0pri(ilegiile Crucii0$ precizate mai bine ,n 1145 ,n bula ^uantum praedecessores$ cruciatul$ familia sa i bunurile sale$ erau plasate sub protectia %isericii *e asemenea$ pe durata desfurari unei cruciade$ plata dobanzilor pentru diferitele imprumuturi contractate era suspendata i un muratoriu permitea cruciatului s&i plateasca datoriile la intoarcerea din campanie .rima cruciada <1796&1799= a fost decisa la sinodul de la Clermont$ initiator fiind papa Grban al II&lea ,n 1795 +l a prezentat ,n predica sa principiile acestei prime actiuni de eliberare a 'ocurilor /finte$ insistnd pe a-utorul ce trebuia acordat cretinilor din 4rient oprimati de turci 9cest subiect a fost repede inlocuit de tema eliberarii mormantului lui 8ristos$ recucerirea i aprarea sa Celui care murea pe drum sau ,n timpul luptelor$ papa ii promitea iertarea pacatelor ,n prima faza a acestei cruciade masele populare constituite intr&o armata nedisciplinata$ au trecut prin Gngaria$ /erbia i %ulgaria$ a-ungnd la Constantinopol ,n ziua de 1 august 1796 !mpratul 9leBios I a trecut ,n 9sia$ unde au fost nimiciti de turci ,n apropierea localit)ii :iceea ade(rata cruciada$ cea a nobililor a a-uns la Constantinopol$ 9leBios I reuind sa obtina de la ei un -uramant de (asalitate Cruciatii au reuit sa cucereasa pe rnd :iceea$ +dessa$ 9ntio"ia$ iar Ierusalimul ,n 15 iulie 1799 +i au infiin)at primele /tate latine ,n 4rient: la +dessa$ care a durat pn ,n 1144$ la 9ntio"ia$ care a durat din 179C pn la 126C$ la Ierusalim$ primul 0rege0 fiind @odefro5 de %ouillon <22 iulie 1799&1C iulie 1177=$ cel care a refuzat coroana de rege acolo unde Iisus 8ristos primise coroana de spini Ditlul de 0rege al Ierusalimului0 s&a acordat la 25 decembrie 1117 fratelui sau %alduin I de %oulogne <1117&111C= In locul patriar"ului ortodoB$ latinii au pus un patriar" catolic /tabilirea cruciatilor ,n .alestina$ dup eliberarea Ierusalimului$ la 15 iulie 1799$ este considerata a fi inceputul colonialismului european 9 doua cruciada <114E&1149= a a(ut ca principala moti(atie eliberarea +dessei cucerita definiti( de turci ,n 1146 Indemnul la aceasta noua initiati(a militara a fost dat de papa +ugeniu al III&lea$ iar %ernard de Clair(eauB a fost cel care a predicat&o Initiati(a a rmas fZra rezultat pentru occidentali$ intre anii 1147 i 1149$ cruciatii ridicnd la Ierusalim o biserica a @olgotei i una a sfntului 1ormant *in acest moment latinii au inceput sa aibe drepturi la sfntul 1ormant Cruciada a III&a <11C9&1192= a pornit ,n momentul ,n care sultanul +giptului /aladin ,n anul 11CE$ dup CC de ani de stpnire latina$ cucereste Ierusalimul 'a cruciada a III&a au participat trei mari monar"i ai 9pusului: ,mpratul german ;rederic I %arbarossa <1152&1197=$ regele englez #ic"ard Inima de 'eu <11C9&1199= i regele ;ilip al II&lea al ;rantei <11C7&1223= 9ceasta cruciada s&a soldat practic cu un nou eec$ dar s&a putut obser(a mai bine ca entuziasmul religios al celor saraci a fost eBploatat de ambitiile nobililor Cruciada a I3&a <1272&1274= a fost predicata de papa Inocentiu al III&lea <119C&1216=$ cu scopul eliberarii Ierusalimului 9cest papa a fost cel mai mare teoretician al cruciadei$ cel care a alctuit o doctrina coerenta: din acest moment teBtele au fiBat cu eBactitate conditiile obtinerii indulgentelor$ ierar"izate la sfritul secolului al 2II&lea$ ,n func)ie de ser(iciile aduse cruciadei *e la inceputul secolului al 2III&lea$ credinciosilor li se promitea participarea la cruciada prin rugaciuni$ procesiuni religioase$ ofrande i sus)inere financiara a celor care urmau sa plece$ papalitatea inaugurnd miscarea de spiritualizare a cruciadei 'a rndul ei$ #epublica 3enetia s&a anga-at sa asigure transportul cruciatilor cu propria flota$ ,n sc"imbul unei sume importante de bani Conducatorii (eritabili ai acestei cruciade au fost: papa Inocentiu al III&lea$ pr)izan al unirii %isericilor sub conducerea #omei i +nrico *andolo$ care incarna ambitiile economice ale 3enetiei Cruciada a(ea drept obiecti( +giptul$ de care depindea .alestina ,n aceea i perioada se afla ,n 4ccident 9leBios al I3&lea$ fiul ,mpratului Isaac al II&lea 9ng"elos <11C5&1195=$ inlaturat de pe tron i orbit de fratele su$ 9leBios al III&lea 9ng"elos <1195&1273=$ (enit ,n 9pus sa ceara a-utor cruciatilor$ ,n sc"imbul unei recompense$ pentru inscaunarea Datlui su +l a promis totodata supunerea %isericii greceti autorit)ii scaunului papal *andolo a acceptat propunerea$ gandindu&se indeosebi la a(anta-ele 3enetiei de pe urma acestei situa)ii ,n noile condi)ii flota (enetiana ,i modifica traseul i ,n loc sa se indrepte spre +gipt$ merge ctre %izant unde a-unge ,n 1274 9leBios al III&lea este detronat$ Isaac 9ng"elos i fiul sau 9leBios al I3&lea sunt repu i ,n

55

drepturi Imediat grecii au inteles ca aceti doi su(erani nu urmau sa fie dect nite instrumente docile ,n mana latinilor i a papei *e aceea$ pe 25 ianuarie 1274 are loc un fel de re(olutie la Constantinopol soldata cu rasturnarea lui Isaac al II&lea i a fiului su :oul ,mprat$ 9leBios al 3&lea nu poate onora promisiunile i cruciatii iau cu asalt Constantinopolul ,n 3inerea .atimilor a anului 1274 Dimp de trei zile i trei nopti au loc scene penibile$ ,n locul aprarii i eliberarii cretinilor ,n fa) musulmanilor$ aa cum fusese predicata aceasta cruciada$ asistam la deturnarea cruciatilor de la tinta lor initiala Cruciada a I3&a este deci un fapt eBemplar pentru oricare istoric$ deoarece originile sale sunt multiple i dificil de ierar"izat :u trebuie uitat faptul ca alaturi de cauzele eBterne$ apetitul economic italian$ coalitia politica germano&normanda$ ostilitatea religioas i Benofobia$ s&au adaugat i o serie de fenomene interne care au fragilizat Imperiul ,n ultimele decenii ale secolului al 2II&lea In locul Imperiului %izantin$ cruciatii au creat Imperiul latin de Constantinopol <1274&1261=$ punnd rege pe %alduin de ;landra <1274&1275= Deritoriul capitalei a fost ,mpr)it intre %alduin i *andolo$ acesta din urma fiind singur eBceptat de la depunerea -uramantului de (asalitate fa) de %alduin ,n sfrit$ 3enetia primea insulele Ioniene$ cea mai mare parte a insulelor din 1area +gee$ #odosul$ Creta$ spatii importante din .eloponez$ Dracia 9stfel$ cruciada a I3&a oferea 3enetiei posibilitatea detinerii unui ade(rat Imperiu colonial i a unei "egemonii economice ,n regiune Cucerirea i -efuirea Constantinopolului din 13 aprilie 1274 i crearea unui Imperiu latin intre 1274&1261 la Constantinopol$ au contribuit la slabirea gra(a a Imperiului %izantin constituind una din cauzele principale ale cuceririi lui de ctre turci la 29 mai 1453 +fectul cel mai e(ident al acestei cruciade a fost ,ns ruptura definiti(a a unit)ii cretine Ireparabilul ,n oc"ii bizantinilor fusese comis .entru ei$ occidentalii pn atunci suspecti$ de(in acum culpabili ,n fa) 0(iolentei acestor barbari$ spunea :ic"ita C"oniates$ nu ne rmne dect sa constatam ca ei nu apartin lumii ci(ilizate0 4rtodoBia a de(enit acum (ectorul esential al unui na)ionalism din ,n ce mai eBacerbat$ a-ungndu&se un secol mai trziu sa se (orbeasca pn ,n indepartata #usie$ de ororile comise de latini la Constantinopol .e ruinele Imperiului %izantin$ alaturi de Imperiul latin de Constantinopol$ s&au organizat intr&o maniera feudala$ o serie de principate (asale: regatul Desalonicului$ ducatul 9tenei i al Debei$ principatul 9"aiei *in Imperiul %izantin mai rmneau doar trei pr)i$ care pstrau ,nc statutul de independenta: Imperiul grec de Drebizonda <1274&1261=$ Imperiul grec de la :iceea <1274&1261= i despotatul de +pir Imperiul de la :iceea a fost fondat de Deodor 'asLaris <1274&1222=$ cruia i&a urmat energicul Ioan al III&lea *ucas 3atatzes <1222&1254= +ra clar ca latinii nu doreau eBistenta acestui /tat$ de aceea armatele lor au declansat o puternica ofensi(a ,n 9sia 1ica *in fericire ei au fost ne(oiti sa fac fa) unei puternice concentrari armate ,n %alcani$ formata din greci i bulgari$ condu i de tarul Ionita Caloian 'a %tlia de la 9drianopole din aprilie 1275$ cruciatii sunt zdrobiti$ ,mpratul %alduin ucis$ iar *andolo moare i el la pu)in timp dup aceasta data +(enimentul este considerabil$ pentru ca dominatia occidental ,n 4rient cunoaste un prim eec$ iar Imperiul de la :iceea este sal(at .e (iitor$ Imperiul %izantin pornind tocmai de la :iceea (a reu i sa se reformeze$ c"iar dac pentru acest lucru a fost ne(oie de 57 de ani de confuzie$ timp ,n care Imperiul latin de la Constantinopol a supra(ietuit unor condi)ii penibile /uccesorul lui %alduin la Constantinopol a fost fratele sau 8enric$ care la inceput a inregistrat unele (ictorii$ dar ,n final a fost in(ins de Ioan 3atatzes +l a reuit sa cucereasc 9drianopole i a luat din mana bulgarilor importante teritorii din 1acedonia i Dracia$ precum i Desalonicul 4pera sa a fost desa(arsita de 1i"ail .aleologul ,n ziua de 25 iulie 1261$ cnd Constantinopolul a fost recucerit din mana latinilor$ ,mpratul i patriar"ul latin refugiindu&se ,n 4ccident 9stfel$ se prabusea Imperiul latin$ cel care de mai mult (reme ducea o eBistenta dificila: pentru a putea trai ,mpratul (indea /finte 1oaste i se incalzea cu lemnul recuperat din construc)ia propriului palat 'a rndul su$ Imperiul bizantin recent reconstituit$ era acum un /tat epuizat care se (a indrepta dup doua secole de decadenta spre ruina ;ara a intra ,n detalii cu pri(ire la celelalte cruciade$ (om mai spune doar ca ele au preocupat 4ccidentul mai mult de doua secole$ iar consecin)ele lor se resimt pn astazi +le au permis 4ccidentului s&i dez(olte contiin)a unit)ii sale$ au facilitat amestecul ,n %iserica a ca(aleriei$ au acordat drept la cu(ant i la actiune maselor sarace i prost ec"ipate +le au crescut prestigiul i puterea papei sau forta monar"ilor$ dar prin cele intamplate la 1274 au transformat /c"isma din 1754 intr&un fapt definiti( 3tatele latine 7i for!atiunile bizantine de la Niceea1 Trebizonda 7i E%ir .e ruinele Imperiului bizantin au fost organizate sub forma feudala o serie de pricipate latine (asale: regatul Desalonicului$ care& l a(ea ,n frunte pe %onifaciu de 1onferrat$ ducatul 9tenei i al Debei$ pe care&l conducea 4tto 'a #oc"e i principatul 9"aiei condus de @uillaume de C"amplitte i @odeffro5 de 3ille"arduin *up incoronarea ca ,mprat a lui %alduin I <1274&1275=$ el a incercat sa -ustifice papei Inocentiu al III&lea atacul asupra Constantinopolului 9stfel$ el moti(a -afurile i uciderile prin faptul ca 0grecii sc"ismatici se sustrageau de sub autoritatea papei0$ iar ceea ce s&a intamplat pn la urma era pedeapsa pentru detronarea lui 9leBios al I3&lea$ care promisese unirea %isericilor %alduin prezenta ceea ce se intamplase ca fiind lucrarea lui *umnezeu ,n fa(oarea latinilor drept credincio i i impotri(a grecilor sc"ismatici Cu alte cu(inte$ latinii de(eneau instrumentul razbunarii lui *umnezeu .apa era in(itat la Constantinopol$ unde urma sa aib loc sinodul care urma sa supuna %iserica greaca$ celei romane: 0 acum ti&a pus *umnezeu dusmanii scaun picioarelor tale /ufla ,n trambita preoteasca ,n /ion$ aduna poporul$ batranii i pruncii$ lauda ziua stabilita unirii i pacii0 In speranta ca oraul cucerit putea de(eni o baza a (iitoarelor opera)iuni cruciate$ Inocentiu al III&lea a autorizat stationarea trupelor latine la Constantinopol$ dezlegandu&le de -uramantulfcut pentru cruciada .apa era ,ns nemultumit de alegerea (enetianului Doma 1orosini ,n scaunul de patriar" al Constantinopolului$ o persoana deloc supusa scaunului papal *in acest moment intre papalitate i (enetieni s&a declansat o lupta surda$ pentru controlul a ct mai multor cladiri din ora .rintr&o scrisoare din E noiembrie 1274$ Inocentiu al III&lea ii sfatuia pe bizantini sa completeze paro"iile parasite de greci$ cu clerici latini$ iar ,n locurile unde popula)ia era ma-oritar bizantin clericii puteau fi greci numai ,n cazul ,n care primisera "irotonia de la episcopi latini 9ceasta politica aparent toleran) s&a sc"imbat radical ,n urmatorii ani: clericii greci care refuzau s&l pomeneasca la sfnta 'iturg"ie pe papa i pe patriar"ul latin erau alunga)i din paro"iile lor$ unele biserici au fost inc"ise$ unii calugari au fost c"iar inc"i i i maltratati Cu toate aceste msuri care urmareau supunerea %isericii 4rtodoBe celei Catolice$ clerul a rmas ,n marea lui ma-oritate atasat (alorilor 4rtodoBiei In acest timp$ greseala cea mai mare pe care au fcut&o latinii a fost deteriorarea rela)iilor cu Ionita Caloian <119E&127E=$ tarul Imperiului romano&bulgar 'a inceputul anului 1274$ ,n sc"imbul recunoaterii titlului sau regal$ Caloian se oferise s&i a-ute pe latini la cucerirea Constantinopolului In acest sens$ Inocentiu al III&lea a trimis ,n noiembrie 1274 un legat al sau care urma s&l incoroneze pe Caloian$ gestul urmnd sa consfiinteasca catolicizarea %isericii bulgare .rin pretentia de motenitor al basileilor bizantini$ %alduin I a stricat ceea ce dorea sa

56

infaptuiasca papa ,n urma conflictului armat de la 9drianopole din 1275$ %alduin a fost infrant$fcut prizonier i a murit intemnitat la Darno(o 9cest nou conflict a e(identiat emanciparea /tatelor sla(e a caror apropiere de latini era pur teoretica C"iar dac att tarul bulgar sau regele sarb :eman-a primeau coroana de la Inocentiu al III&lea$ gestul arata ca ,n acel moment se putea (orbi de 5 Imperii ,n crestere de putere$ toate ortodoBe i toate urmrind acelai scop: recucerirea Constantinopolului i reconstituirea unui Imperiu pe care grecii s&au aratat incapabili s&l pstreze ;iecare din aceste puteri ortodoBe au manifestat o anumita tonalitate 0nationala0$ e(identa mai mult la sarbi i bulgari i ce(a mai nuantata la /tatele grecesti$ printre care putem identifica trei 0@recii0: una pontica$ Drebizonda$ a doua anatoliana$ :iceea$ iar ultima net balcanica$ +pirul ,n acest sens$ anul 1274 a permis lansarea unor originalit)i locale$ care i&au disputat pn la (ictoria otomana$ diferitele tendin)e contradictorii$ eBpansiunea imperiala i afirmarea pe plan local Cu toate acestea$ ambitiile greceti i sla(e nu erau comparabile: grecii a(eau de partea lor o puternica tradi)ie imperiala i structuri administrati(e e(oluate$ care s& au repliat ,n Drebizonda$ :iceea i +pir *in 127C :iceea a adaugat un atu esential sistemului teocratic ce urma a fi reconstruit: incoronarea unui ,mprat roman$ Deodor 'asLaris$ de ctre un patriar" al Constantinopolului ,n eBil$ gest pe care al)ii nu ar fi indraznit s& l imite *in acest moment$ :iceea pornea la un drum destul de greu$ pentru ca cei din dinastia 'asLaris a(eau de luptat nu numai cu latinii$ dar i cu concurentul epirot sau cu partidul anatolian din interior$ dominat de conducatorii locali care preferau consolidarea unui Imperiu asiatic 'inistea 'asLarizilor a fost tulburata mai ,nti de %alduin I$ care incredintase insotitorilor si mari feude dincolo de 1area 1armara: feuda :iceei i&a re(enit lui 'ouis %lois$ un nepot al regelui 9ngliei$ care ,n noiembrie 1274 trimitea o armata ce urma sa re(endice c"iar i prin forta domeniile sale din 9sia 1ica ,n urma %tliei care a a(ut loc pe 6 decembrie 1274$ 'asLarizii au fost infranti ,n acest moment grecii erau amenin)ati cu pierderea :iceei$ ultimul centru de rezistenta din 9sia 1ica .n la urma sal(area a (enit ,n urma inter(en)iei din +uropa a lui Ionita Caloian$ care a permis ,n 1276 incoronarea oficial ca ,mprat a lui Deodor 'asLaris /c"imbarile de atitudine ale bulgarilor au durat pn la moartea tarului Ioan 9san al II&lea ,n 1241 *atorita pozitiei sale$ :iceea a putut adopta pn la urma cea mai buna tactica: inainte de a trece ,n Dracia$ Ioan al III&lea 3atatzes <1222&1254=$ ginerele lui Deodor 'asLaris$ a supus ma-oritatea insulelor 1arii +gee ,n aceea i perioada +pirul$ putere terestra$ i&a atacat pe bulgari$ care ,n 1237 obtin o (ictorie decisi(a asupra lui Deodor 9ng"elos la AloLotnitsa$ ,n 1acedonia 1oartea lui 9san al II&lea a coincis cu in(azia mongola$ care practic a eliminat orice posibilitate de riposta a bulgarilor ,n conditiile ,n care 3atatzes a scapat de pericolul oriental$ prin inter(en)ia mongolilor ,n sultanatul de #um$ +pirul rmnea singurul potential concurent la recucerirea Constantinopolului .n la urma despotatul a fost deposedat de perspecti(a unui destin imperial: repliat ,n partea de 3est a %alcanilor$ atacat de niceeni care au a-uns sub Deodor al II&lea$ fiul lui 3atatzes <1254&125C=$ pn la 9driatica$ ei au dus o politica de aliante cu occidentalii: 3enetia$ regatul din :eapole i principatul 9"aiei 9cestei atitudini :iceea i&a raspuns prin atacuri repetate asupra Constantinopolului$ soldate ,n cele din urma cu recucerirea Constantinopolului ,n 1261 de ctre 1i"ail al 3III&lea .aleologul <125C&12C2= 1omentul a a(ut o semnificatie mai mult simbolica$ conferind ultimei dinastii bizantine o legitimitate pe care nimeni nu i&a mai putut&o asuma dup 1274 'a 1261 procesul de recucerire era ,nc departe de a fi realizat pe deplin 9laturi de +pir$ 9"aia rmnea francilor$ careia 1i"ail al 3III&lea .aleologul nu reuise s&i cucereasc dect trei fortarete$ dintre care i (iitoarea capitala$ 1istra 'a rndul ei$ 3enetia rmnea stpna marilor$ care prin porturile i insulele ce le detinea ,n lumea bizantina$ ,i putea permite sa atinga oricnd coastele grecesti$ %osforul i 9sia 1ica 'a aceste potentiale pericole se mai adauga intregul 4ccident$ care nu se putea multumi ca anul 1274 sa fie un moment de profit trecator$ iar anul 1261 unul de abandon$ mai ales ca ,n 1266$ papa punea pe tronul :eapolului un ad(ersar al %izan)ului$ Carol de 9n-ou$ fratele lui 'udo(ic al I2&lea *in stransoarea occidental 1i"ail al 3III&lea a reuit sa scape prin intermediul diplomatiei: tripla alianta dintre %izant$ sultanatul mameluL din +gipt i "anatul mongol$ care domina la (remea aceea bazinul pontic i partea oriental a 1editeranei$ precum i conciliul de la '5on din 12E4 +ficacitatea acestor mane(re diplomatice s&a putut obser(a imediat: ,n 12C1$ cind #oma a inteles mane(ra %izan)ului$ 1i"ail ,i ,ntrise de-a pozitia ,n 9lbania$ iar o noua coalitie latino&sla(a luase nastere$ la care se alaturase i 3enetia In 1274 Imperiul bizantin nu a luat sfrit$ dar situa)ia era inedita deorece de la Constantin cel 1are el se confunda cu capitala sa Intre 1274 i 1261 numai oraul nu i Imperiu a fost intr&o asanumita stare de somnolenta$ iar icoana 1aicii *omnului din 3la"erne se spune ca nu a mai sa(arsit nici o minune ,n acest inter(al Drebizonda$ +pirul i :iceea s&au considerat Imperii ,n eBil$ dar cel care a -ucat un rol international deosebit a fost acela care a recucerit Constntinopolul ,n 1261 .rin aliante politice i matrimoniale$ Drebizonda a rmas ,n mod oficial un Imperiu subordonat Constantinopolului$ ,n timp ce +pirul care a disparut dup 1357 s&a multumit cu titlul de despotat ,n ciuda eBpansiunii lor$ /tatele sla(e$ %ulgaria$ /erbia sau #usia$ au con)inuat sa recunoasca ,nc din punct de (edere politic i religios Constantinopolul ca fiind centrul unei lumi coerente$ ,n care prezida un singur ,mprat .rimele semne ale sc"imbarii acestei ordini$ au aprut dup 1261: sub autoritatea mai mult teoretica a Constantinopolului$ realit)ile locale s&au dez(oltat i s&au multiplicat$ lsnd tot mai pu)in loc inter(en)iei directe a ,mpratuluiU ,n 12E5$ Desalia$ numita mai trziu 01area 3ala"ie0 a refuzat "otrrile Conciliului de la '5on$ ducnd din acest moment o politica contrara celei imperiale Ideea Imperiului nu a disparut$ dar au inceput sa se afirme originalit)ile locale$ ai caror conducatori$ ar"ontii$ se acomodau mult mai usor unor necesit)i punctuale pentru ca pro(eneau din acel mediu

5E

Cursul nr.#$ Princi%ii de gu0ernare bizantin @n secolele <III6JII Imperiul bizantin era con)inuatorul #omeiU el era un fel de magistratura ,n care ,mpratul detinea puterea pro(izorie ;actorii constituti(i ai epocii romane subzistau c"iar dac acetia de(eneau din ce ,n ce mai formali !mpratul era imperator$ proclamat de armata$ iar /enatul de(enise un simplu factor social$ care nu inter(enea dect ,n cazurile dificile 9probarea sa se manifesta prin prezenta senatorilor ,n timpul ceremoniilor de la "ipodromul din Constantinopol$ unde a(ea loc aclamarea ,mpratului de ctre popor 9ceasta procedura fcea din ,mprat 0alesul lui *umnezeu0$ conform formulei consacrate In(estiturii politice urma incoronarea din catedrala sfnta /ofiaU patriar"ul cerea o marturisire de credin)a pentru a (erifica ortodoBia celui care era insarcinat cu aprarea credin)ei$ apoi ii punea coroana noului ales .atriar"ul era un persona- influent$ el putnd -uca de multe ori un rol decisi($ aa cum s&a intamplat cu 1i"ail Cerularie la (enirea pe tron a lui Isaac Comnenul ,n istoria %izan)ului nu a eBistat (reun patriar" care sa refuze incoronarea ,mpratului: pe 31 octombrie C72$ cnd :ic"ifor I <C72&C11= a detronat&o pe Irina$ restauratoarea cultului icoanelor$ patriar"ul Darasie$ animatorul sinodului de la :iceea$ l&a incoronat pe uzurpator +Bplicatia: pentru bizantini$ lumea ,n care traiau era imaginea pmnteasca a !mpra)iei lui *umnezeu !mpratul este locotenentul lui *umnezeu pe pmnt ,n mod firesc$ *umnezeu este liber sa aleaga$ pentru a numi i pentru a re(ocaU o uzurpare care a reuit$ era de inspiratie di(ina$ ca ,n cazul nostru cu :ic"ifor Imperiul bizantin a fost o autocratie temperata de uzurpari$ ca rod al unui complot de palat ca cel din C72 sau a unei re(olte populare ca cea din 1742 care a condus la inlaturarea lui 1i"ail al 3&lea <1741&1742= C"iar dac *umnezeu poate alege o familie pentru tron$ principiul dinastic nu eBcludea uzurparea 5u!nezeu1 @!% ratul 7i legea Ditulatura imperiala$ aa cum aparea ,n actele imperiale sau ,n portretele su(eranilor$ rezuma aceasta concep)ie: 0: basileusC$ credincios al lui 8ristos&*umnezeu$ ortodoB$ autoLrator al #omanilor0 !mpratul se definea prin titlul su +l era mai ,nti credincios lui *umnezeu$ care i&a conferit puterea sa i ortodoB$ ceea ce reprezenta fundamentul legitimit)ii sale$ conferindu&i puterea absoluta a autocratorului 9ceasta putere se eBercita ,n mod deosebit ,n cadrul Imperiului$ singurul care corespunde intregului pmnt sau oiLumene$ Imperiul #omanilor In calitate de locotenent al lui *umnezeu$ ,mpratul era atoputernic: el era intruc"iparea legii$ el era cel care asigura con)inuitatea acesteia !mpratul a(ea obligatia de a aplica "otrrile conciliare$ iar legislatia canonica era integrata ,n dreptul imperial *e asemenea ,mpratul con(oca i prezida sinodul$ dar autoritatea dogmatica apartinea eBclusi( acestuia din urma !mpratul nu era nici cleric$ nici un simplu laicU el era un isapostolas$ 0egal cu apostolii0 ,n acest sens el a(ea o serie de pri(ilegii liturgice: dreptul de a intra ,n sfntul 9ltar prin usile ,mpratesti$ el se impartasea singur din sfntul .otirU patriar"ul aplica porfirogenetilor la C zile dup natere tunderea care marca caracterul lor sacru$ ,mpratul a(ea dreptul de a predica i a binecu(anta multimea credinciosilor In cartea *espre ceremonii$ Constantin al 3II&lea eBplica participarea ,mpratului la 'iturg"ie$ ca a(nd un accentuat caracter simbolic: el crea imaginea terestra a ordinii di(ine din lume *up Constantin al 3II&lea$ un inger ar fi daruit lui Constantin cel 1are (esmintele din purpura rezer(ate numai su(eranilor 1aiestatea imperiala impunea linistea$ de aceea adunarile oficiale ,n care ,mpratul ,i prezenta "otrrile sale erau silentia !mpratul nu (orbea niciodata direct$ ci numai prin gesturi i prin intermediul unui demnitar +l fcea parte dintr&un ceremonial de adorare cu rezonanta religioasa$ insotit de lumanari i tamaie Cei care (eneau la el$ ,i plecau capetele pn la pmnt$ dup care uneori ii sarutau picioarele sau genunc"ii 'a masa imperiala$ intr&o sufragerie din aur <c"r5sotriLlinos=$ ,mpratul in(ita periodic cte 12 persoane sarace$ alese cu gri-a$ carora printr&un simbolism simplu le spala picioarele Ceremonialul plin de fast de la Curtea imperiala a inregistrat un (izibil declin incepnd cu secolul al 2II&lea$ cnd are loc o izolare aristocratica a puterii 'umea cretin nu putea admite dect un singur ,mprat$ pentru ca nu eBista dect un singur *umnezeu care l&a trimis$ l&a delegat %izantinii a(eau o teama instincti(a fa) de orice parta- al puterii: ,n momentul ,n care cu pu)in timp inainte de moartea lui 1anuel I <1143&11C7=$ sotia i&a adus pe lume un copil "andicapat$ e(enimentul a fost considerat 0ca anuntator al poliar"iei$ care este mama anar"iei0 i preteBt pentru sfatuitorii lui 9ndronic I pentru eBecutarea tnrului 9leBis II$ pentru ca 0su(eranitatea multipla nu este buna0 i 0nu este ne(oie dect de un singur su(eran$ de un singur ,mprat0 Idealul era ca acest ,mprat unic sa domneasca absolut singur$ sa fac totul singur$ ,n cadrul Imperiului 3asile I cnd se decide sa trimita asa&numitii anc"etatori fiscali pentru reprimarea fraudelor$ afirma ca el insui se (a ocupa de acest gen de afaceri ;ie ca era (orba despre 3asile al II&lea pe care .sellos ni&l descrie ca pe un conducator cruia ii placea sa conduca treburile /tatului singur$ fie ca amintim pe al)i func)ionari de /tat$ referinta se indreapta intotdeauna ctre un ideal politic de tip patriar"al$ ,n (irtutea cruia su(eranul se comporta cu poporul sau ca i un parinte$ ca un tata de familie drept i se(er ,n cazul aparitiei semnelor ce pre(esteau o re(olta$ gu(ernatorul unei pro(incii nu lua nici o decizie dac su(eranul nu&i dadea un raspuns la scrisoarea de a(ertisment pe care i&o trimitea .e scurt : 0pamantul este al meu i nu al tau iar tu dac nu ai primit ordin de la mine cum ti&ai permis sa pedepsesti oameniX0 +ra greu de imaginat cum o alta persoana putea impieta autoritatea ,mpratului aa cum consemna Isaac II: 0este ingaduit !mpra)ilor sa fac tot ceea ce (or0 pentru ca nu eBista dezacord intre *umnezeu i ei ,n gu(ernarea problemelor pmntestiU intr&un cu(ant orice act al ,mpratului era traducerea (ointei di(ine /tapan al tuturor lucrurilor i al oamenilor din Imperiul su$ ,mpratul detinea puterea absoluta asupra bunurilor i libert)ilor tuturor$ c"iar dac ,n anumite situa)ii eBista riscul nerespectarii legii +Bceptiile puteau aparea numai ,n cazul ,n care se fceau ,n beneficiul unei ec"it)i superioare$ pe care *umnezeu o inspira !mpratul ,i permitea c"iar sa pri(eze de drepturile cele mai elementare indi(izi sau comunit)i$ aa cum s&a intamplat ,n repetate rnduri cu dinastia macedoneana a crei politica social a fost o constanta (iolare a garantiilor legale ,n rest$ ,mpratul cel care poate fi ,n unele situa)ii deasupra legii$ ,n altele o poate imblanzi pentru a ierta pe cine(a$ cum a fost cazul cu Constantin I2 1onoma"ul$ cel care renun)a la respectarea legii pentru un func)ionar (ino(at de e(aziune fiscala :u trebuie uitat nici faptul ca su(eranul ,n calitate de instrument al lui *umnezeu nu putea face eBces de puterea sa umana 9-uns pe tron Isaac al II&lea -urase ca nu (a omori pe nimeni$ nici c"iar pe dusmanul sau cel mai de temutU ,n acest timp :ic"ita C"oniates consemna ca nimeni i cu att mai mult ,mpratul$ nu poate tolera o crima$ c"iar dac impins de necesitatea de a pedep i pe culpabili$ Isaac a sfrit prin a depa i ,n rigoare pe predecesorul su$ 9ndronic Comnenul !mpratul putea face totul ,n limita (ointei di(ineU ,n plus tot ceea ce este bun ,n lume nu putea pro(eni dect de la el$ idee cu att mai puternica la %izant$ cu ct aceasta era spri-inita i de tradi)ia elenistica$ retransmisa prin intermediul Imperiului roman 9stfel$

5C

(ictoria care (ine de la *umnezeu$ nu poate fi dect cea a ,mpratului$ soldatul lui *umnezeu$ c"iar i ,n cazurile ,n care su(eranul nu participase fizic la conflict cnd un general de armata obtinea o (ictorie$ ,mpratul era cel care triumfa$ aa cum afcut 1anuel I dup (ictoria lui Aontostefanos asupra ungurilor din 116E 'ui 'eon al 3I&lea cel care nu a parasit niciodata Constantinopolul$ 9retas de Cezareea ii atribuie totu i meritul (ictoriei din 971 asupra arabilor$ caci regasim aici 0cu ade(rat binefacerile strategiei tale$ marturia pe care ne&o da sufletul tau prieten al lui *umnezeu0$ pe scurt$ 0o (ictorie datorata autorit)ii i puterii imperiale0 3ictoria ca fa(oare acordata de Cel de /us reprezentantului sau pe pmnt$ demonstra i increderea pe care *umnezeu o a(ea ,n con)inuare ,n ,mpratU de aceea Ioan al II&lea dup (ictoriile sale impotri(a pecenegilor i turcilor purta pe un car icoana 1aicii *omnului$ ca i 1anuel I dup (ictoria asupra ungurilor !mpratul se putea bucura i de alte binefaceri$ demnit)ile sale pro(enind de la *umnezeu .rezenta ,mpratului printre oameni$ era o suprema garantie$ o asigurare ca "arul di(in pogoara peste el$ ca eBistenta societ)ii umane depinde de cea a ,mpratului$ deoarece el este cel care acorda fiecaruia (aloarea pe care o merita i deci locul pe care&l ocupa 9 respecta pe ,mprat$ insemna a respecta intreaga umanitate cretin ;aptul ca nici un om nu&ti face (reun rau$ spuneau demnitarii lui 9leBios al II&lea$ reprezenta garantia ca Imperiul (a fi pstrat Gna din calit)ile ,mpratului era impasibilitatea <apatia= ,n (irtutea careia$ cum spunea 9leBios Comnenul fiului su$ trebuie intotdeauna pstrata o atitudine impozanta$ cea pe care el insui o afiseaza ,n mi-locul supusilor C"iar i ,n (ia)a zilnica a basileului nu trebuia lasata impresia (reunei tulburri interioare 9ceasta serenitate se traducea mai ales ,n eBercitarea actului imperial de -ustitie$ care consta 0in a pri(i cu acelai oc"i pe toat lumea$ cei care detineau autoritatea i ceilalti0$ care nu trebuia sa condamne pe nimeni fr o anc"eta prealabila$ urmrind practic ec"itatea suprema prin care fiecare poate obtine satisfactie !mpratul trebuia sa aib aceasta calitate tipic greceasca$ 0buna(ointa fa) de oameni0 <filantropia=$ care consta ,n puterea de a sti sa ierti$ aa cum afcut 9leBios I Comnenul de&a lungul domniei sale$ cu riscul$ ,n cazul lui Constantin al I2&lea$ de a da impresia unui om slab ,n fa) dusmanilor ,n afara iertarii$ aceasta filantropie ingloba i generozitatea$ asemenea gestului lui 3asile I$ cel care dup o perioada cu recolte slabe anula impozitul pe produse pe timp de 2 ani 9stfel$ se impune portretul unui tip de su(eran ideal$ admis att de oficiali ct i de masele populareU el reiesea i din promisiunile unui Constantin al 2&lea$ care ,n 1759 ,n momentul succesiunii spunea: 0(oi fi bine(oitor$ pentru cei tineri (oi fi ca un tata$ ca un frate pentru cei de (arsta mea i un spri-in pentru cei ,n (arsta0476 .n la urma ,mpratul putea fi c"iar un sfnt$ aa cum afirma :icolae 1isticul$ ca este un om 0al crui suflet sfnt este inspirat de *umnezeu0 /fintenia imperiala putea fi considerata c"iar o ade(rata asceza$ !nc i mai meritorie dect aceea a solitarilor$ caci trebuia sa reziste ,n acest caz gri-ilor mondene 3orbind despre parintii si$ 'eon al 3I&lea spunea ca: 0ei nu au trecut$ prin (ia)a imbracati ,n par de camila$ ascun i prin grote i prin munti$ ci au a(ut o cale grea datorita gri-ilor i solicitarilor care&i presau fr incetare ,n fa(oarea altora$ ,n timp ce ei (eg"eau pentru sal(area uni(ersului0 9-uns la o asemenea stare$ ,mpratul de(ine un model pentru supusii si$ deoarece modul de a conduce al acestora era lege pentru subiecti *ac ,mpratul era puternic$ totul era bine$ dac era (irtuos i poporul practica acelea i (irtuti 9ceea i (aloare de eBemplu se eBtinde i asupra religiei: ,mpratul trebuia sa a-ute poporul$ sa inteleaga cum trebuie sa se mantuiascZ i sa cunoasca mai bine pe *umnezeu$ caci aa cum spunea ;otie 0su(eranul nu trebuia sa se preocupe numai de propria mantuire$ ci i de cea a poporului pe care&l are ,n gri-a$ sa (eg"eze asupra lui i s&l ia de mana pentru a cunoaste ca i el perfectiunea cunoasterii lui *umnezeu0 ,n fa) acestui g"id reactia normala era una de teama i (eneratie$ transformata uneori ,n adorare Ad!inistraAia central /istemul de func)ionare al administratiei centrale ne este cunoscut datorita gustului pronuntat al bizantinilor$ indeosebi al inaltilor func)ionari de la Curte$ pentru taBis$ ordinea$ pe care *umnezeu a lasat&o lumii$ cea de care se foloseste acela care comanda trupele pe campul de lupta$ dar i ordinea ierar"ica a demnit)iilor i a func)iilor ,n /tat Cei care fceau parte din adminstratia centrala erau mari amatori de tratate care eBplicau taBisul$ taLtiLaU unele lucrri a(eau caracter militar$ fiind inspirate din tratatele antice$ 'eon al 3I&lea care aparea foarte rar pe campul de lupta reuind sa fie un autor prolific ,n acest sens 9lte lucrri con)ineau liste cu demnit)i i func)ii$ care ne dau multe informa)ii despre administratia bizantina toat aceasta ordine eBista ,n .alat$ iar metoda de gu(ernare purta numele de seLreta /eful administratiei centrale purta numele de protoaseLretis i era ,n general un om de incredere al ,mpratului Gn alt post foarte important era dromos$ cel insarcinat cu transmiterea ordinelor imperiale pe intreg teritoriul %izan)ului$ ocupandu&se i cu intretinerea drumurilor i a sistemului de legturi postale ,n intreg Imperiul /aLellionul era responsabilul trezoreriei /tatuluiU eidiLonul a(ea ,n sarcina ser(iciul starii ci(ile$ iar geniLonul era cel care trebuia sa supra(ege"eze colectarea corecta a impozitelor 9ceste cte(a func)ii men)ionate dadeau acces la ceremonialul imperial$ purtnd marca proBimit)ii fa) de ,mprat /alariul i ceremonialul de(eneau de asemenea criterii deosebit de importante ale ierar"izarii bizantine *emnitatea de protospatar oferea onoarea de a face parte din /enat$ statut care oferea o serie de pri(ilegii -udiciare <tribunal special$ -uramant la domiciliu$ dispensa de cautiune= In intregul sistem administrati( bizantin un loc important il ocupa eficienta financiara$ care cunoaste o criza sensibila odat cu de(alorizarea nomismei417 de aur din secolul al 2I&lea *e aceea$ sistemul fiscal cunoaste incepnd cu secolul al 3III&lea o anumita e(olu)ie ,n (ederea satisfacerii necesit)ilor unui /tat ,n eBpansiune precum i unele modificari sociale *in secolul al 3III&lea au aprut primele suprataBe$ a-ungndu&se practic ,n secolele 2&2I la o dublare a acestora ,n aceste condi)ii micii proprietari erau pu i ,n dificultate .ericolul desfintarii unor sate a determinat /tatul bizantin sa in(enteze un sistem de degre(are pro(izorie <s5mpat"eia= cu o durata de 37 de ani$ care permitea contribuabilului datornic sau motenitorilor acestuia$ s&i plateasca restantele ,n mod progresi( ,n cazul ,n care la termenul stabilit suma restanta nu era ac"itata$ pmntul ,n cauza fcea obiectul unei decizii de retragere <Llasma=: el de(enea clasmatic$ proprietatea /tatului *e asemenea$ marirea impozitelor a antrenat i o trecere a multor terenuri ,n proprietatea /tatului sau o crestere semnificati(a a e(aziunii fiscale /c"imbarile monetare din secolul al 2I&lea au condus spre o sc"imbare a modului de contabilizare a impozitelor: /tatul acorda ofi)erilor i inaltilor demnitari$ dreptul de a precepe taBele direct din anumite zone$ care le erau atribuite sub o forma concesionara 1asura a fost profitabila pentru aristocratie$ care de(ine beneficiara unei anumite su(eranit)i$ o putere asupra oamneilor de rnd Ar!ata 7i siste!ul t&e!atic Incepnd cu secolul al 3III&lea$ !mpra)ii bizantini au constientizat faptul ca marimea originara a t"emelor conferea sefului acestora$ strategului$ o putere eBcesi(a$ de(enind de multe ori o sursa de uzurpare 9stfel$ unele t"eme au fost di(izate: cea a anatolicilor a fost ,mpr)ita inainte de E41 ,n t"ema tracesienilor la 3est i ,n prima -umatate a secolului al I2&lea ,n cea a /eleuciei la +st

59

#ecuceririle din 4rient ca i cele din %alcani sau Italia$ au condus la crearea unor noi t"emeU Constantin al 3II&lea ,n cartea sa *espre t"eme men)ioneaza 29 de astfel de unit)i administrati(e 4fensi(a din 4rient a creat posibilitatea aparitiei t"emelor de frontiera$ de mici dimensiuni i concentrate ,n -urul unei fortarete: @ermaniceea$ +dessa$ etc ,n conditiile ,n care situa)ia militara e(oluase$ Imperiul trecnd de la o politica defensi(a la una de tip ofensi($ strategul i&a pierdut din importanta ,n fa(oarea administratiei ci(ile$ Lritesul$ ale crui atributii nu erau eBclusi( -uridice .e de alta parte$ t"emele de mici dimensiuni se do(edeau insuficiente ,n cazul unor opera)iuni de an(ergura$ c"iar i defensi(eU t"emele de frontiera sunt regrupate sub autoritatea unui duce sau catepan ,n timpul dinastiei comnenilor$ pe fondul unei fragmentari a administratiei locale$ s&a incercat o reconstituire a (ec"ilor t"eme$ incredintate fie ducilor$ fie strategului$ care acumula func)iile ci(ile i militare 9cest amestec de centralizare i descentralizare a dus la o slabire a autorit)ii imperiale ,n fa(oarea puterii locale *in momentul crearii t"emelor$ armata bizantin era ,mpr)ita intre t"emata$ formata din solda)i profesionisti$ care ,n perioadele de pace re(eneau la casele lor$ i tagmata$ con)ingente de mercenari$ a caror origine social era di(ersa 'a rndul ei$ flota era organizata dup acelai model: o flota a t"emelor maritime <1arii +gee$ /amos$ Aefalonia etc = i ploimon$ comandata de un drongar al ploimon ,n secolul al 2&lea$ pe fondul multiplicarii eBpedi)iilor pe termen lung i la distante mari$ e(olu)ia strategica i te"nica a modificat aceasta organizare 9rmata i&a pierdut ,n aceast perioad aspectul 0popular0 al solda)ilor$ transformandu&se intr&o armata de mercenari striniU era (orba ,n primul rnd de (aregi$ specializati ,n garda imperiala i de turci$ con)ingent important dar nesigur ,n timpul derutei de la 1antziLert odat cu dez(oltarea ca(aleriei$ au fost recrutati specialisti$ cretini occidentali$ desemnati prin termenul generic de franci$ dar care ,n realitate erau normanzi$ francezi$ germani sau englezi .rincipala noutate era faptul ca aceti ca(aleri refuzau autoritatea bizantina$ prefernd sa fie condu i de ctre un ef ales de ei415 ,n fruntea cator(a sute de oameni$ principii armeni sau georgieni s&au pus adesea la dispozitia ,mpratului bizantin: @rigorie .aLurianos ,n fruntea georgienilor a fost folosit de 9leBios I Comnenul ,n luptele impotri(a normanzilor i a pecenegilor din %alcani .entru ser(iciile aduse$ el a obtinut din partea ,mpratului mari suprafete de teren ,n Dracia$ unde a fondat o manastire care a ser(it ca loc de retragere pentru solda)ii si Cursul nr.#( <iata religioas 7i cultural la Bizant @n secolele IJ6JII Indepartarea progresi(a de #oma sau pierderea pro(inciilor orientale$ aufcut din patriar"ul de la Constantinopol$ ierar"ul cel mai important din ImperiuU treptat el a capatat titlul de ecumenic odat cu con(ertirea sla(ilor din %alcani i a rusilor$ apartenenta la .atriar"at a de(enit un semn de integrare ,n sistemul bizantin !mpratul$ a crui putere era de origine di(ina inter(enea oficial la alegerea patriar"ului 9stfel$ sinodul permanent de la Constantinopol propunea o lista cu trei nume$ ,mpratul alegea unul singur sau putea propune o noua lista ,n cazul unui conflict$ ,mpratul a(ea ultimul cu(ant de spus Ceremonia de in(estitua era asemntoare cu cea a numirii unui func)ionar$ iar apartenenta la cler nu era obligatorie pentru (iitorul patriar" consecin)ele disputei iconoclaste au fost destul de multe printre ele amintim i faptul ca puterea imperiala impunea o supra(eg"ere mai atenta asupra patriar"ului$ iar %iserica se putea opune tentatiilor teologice ale !mpra)ilor ;otie a fost de altfel prototipul inaltului func)ionar care a a-uns patriar" i care a influentat legislatia dinastiei macedonene #ezultatele acestei sc"imbari post iconoclaste au fost contradictorii: incepnd cu secolul al 2I&lea popula)ia bizantina$ mai ales cea din Constantinopol$ nu mai era dispusa s&i (ada patriar"ul sacrificat din interese politice$ mai ales atunci cnd era (orba de concesiuni fcute papei$ aa cum eBperimentase Constantin al I2&lea 1onoma"ul ,n 1754 *e asemenea$ slu-irea patriar"ala atrasese politicieni ambitio i i elita intelectuala$ precum Constantin 'i"udes i Ioan 2ifilinos .e plan doctrinal$ pozitia %isericii bizantine a rmas in(ariabila: dogma apartinea ,n mod eBclusi( sinodului$ care este con(ocat i prezidat de ,mprat 'a lucrrile unui sinod puteau participa egumenii marilor manastiri$ simplii calugari sau c"iar func)ionari ai /tatului ca trup tainic al lui 8ristos$ %iserica a(ea ,n frunte pe ;iul lui *umnezeu i cele 5 patriar"ate: #oma$ Constantinopol$ 9leBandria$ 9ntio"ia i Ierusalimul Conducerea efecti(a a %isericii re(enea ,ns sinodului permanent$ un loc pri(ilegiat pentru contactul dintre puterea politica i institutia religioasa *in sinodul permanent fceau parte: principalii ierar"i ai %isericii bizantine$ mitropoli)ii prezenti ,n capitala i delegatii imperiali sau c"iar ,mpratul /inodul a(ea rolul unui tribunal bisericesc i definea disciplina bisericeasca$ condamnnd atunci cnd era cazul pe ereticiU tot el alegea dintre episcopi trei nume pentru numirea (iitorului patriar" 9dministrarea .atriar"iei re(enea clerului bisericii sfnta /ofia: marele econom$ care a(ea gri-a de partea financiara i marele ecleziar"$ care se ocupa cu supra(eg"erea manastirilor din Constantinopol In (remea Comnenilor ,n()tura de credin)a era transmisa prin asa&numitii didasLaloi$ ,n ordine: cel care in(ata .salmii$ cel care eBplica 9postolul i cel care citea din +(ang"elii ,n momentul intronizarii sale$ patriar"ul trimitea episcopilor 0s5nodiLonul 4rtodoBiei0$ o marturisire de credin)a care con)inea definitia ortodoBiei sale$ la care trebuiau sa se asocieze to)i credinciosii *e asemenea$ patriar"ul trimitea carti de rugaciune i sinaBarul$ carte con)innd rugaciuni pentru sfin)ii din timpul anului bisericesc +piscopul a(ea un rol decisi( ,n (ia)a religioas a epar"iei sale ,n 117E$ 9leBios I promulga un edict pri(ind reforma clerului$ prin care impunea (izitele pastorale i incura-a numirea de preo)i care sa slu-easca ,n biserici [publice\ fondate i intretinute de episcop ,n mod progresi( fiecare sat i&a construit o biserica$ iar clerul care le deser(ea era recrutat din rndul agricultorilor 'a un moment dat succesiunea la paro"iile de )ara de(ine ereditara$ calitatea clerului a(nd de suferit 1ona"ismul bizantin cunoaste ,n aceast perioad cele doua directii de-a cunoscute: eremitismul i cenobitismul$ prima fiind considerata ca o forma superioara fa) de a doua 1ona"ismul a rmas ,n secolul al I2&lea destul de rebel fa) orice forma de organizare$ alergic la ierar"ie$ singurul acceptat fiind egumenul$ considerat primus inter pares 1anastirile erau construite ,n general ,n locuri muntoase sau ,n zonele desertice i inospitaliere ,n contiin)a oamenilor$ calugarii ocupau un loc aparte$ dar dup (ictoria ,n lupta cu iconoclasmul$ ei s&au aratat a fi incapabili sa gestioneze corect bunurile monastice /pre deosebire de bisericile&catedrale$ manastirile erau aezaminte pri(ate$ care erau proprietatea fondatorului lor: ,mpratul pentru manastirile imperiale$ patriar"ale sau episcopale dac era (orba de un ctitor patriar" sau episcop i patrimoniale$ ,n cazul ,n care fondatorul era o persoana pri(ata ce lasa prin testament ca manastirea sa rmna ,n familie ,n aceasta situa)ie$ problema gestionarii bunurilor mona"ale se fcea prin c"aristiLe$ adic o donatie conditionata i limitata la doua sau trei generatii %izantinii a(eau mare incredere ,n calugari$ ,n eficacitatea rugaciunii lor: dac ,n ziua -udecatii$ calugarii manastirii pe care un ,mprat sau un om bogat au intemeiat&o se rugau pentru el$ atunci acel ctitor era sal(at .e plan cultural$ %izan)ul a intreprins ,n secolul al I2&lea o noua actiune de sal(are a literaturii antice$ actiune pe care unii au comparat&o cu cea pe care o anticipa D"emistios ,n secolul al I3&lea 9cestei initiati(e ii putem asocia cte(a nume: ;otie$ cel care a stiut sa gaseasca la Constantinopol sau ,n Imperiu cele 377 de manuscrise greceti pe care le&a analizat ,n %iblioteca sa$ 'eon 1atematicianul$

67

cel care a eBcelat ,n domeniul stiintelor eBacte dar i ,n retorica sau filozofie i 9ret"as din Cezareea$ un grec din .atras$ care acopera cu acti(itatea sa ultima parte a secolului al I2&lea i primii ani ai secolului al 2&lea *e asemenea$ secolul al I2&lea a cunoscut prin gri-a cezarului %ardas$ o restaurarea a Gni(ersit)ii imperiale$ cu patru ;acultati: de gramatica$ condusa de Cometas$ de filozofie$ condusa de 'eon 1atematicianul$ de geometrie$ condusa de discipolul acestuia$ Deodor$ de astronomie condusa de D"eodeg"ios 9ceasta Gni(ersitate a disparut la mi-locul secolului al 2I&lea ,n secolul al 2&lea ci(ilizatia bizantin era intemeiata pe cultura$ pe morala$ pe o concep)ie despre societ)e i despre putere Cultura era practic elenismul antic$ regasit$ att de mult admirat ,nct nu se cauta progresul nici ,n litere$ nici ,n stiinte$ spiritul de imit)ie substituind in(enti(itatea Cu toate acestea familiaritatea cu motenirea antic"it)ii asigura cel pu)in transmiterea acesteia i oferea un termen constant de comparatie i un stimulent 1orala era cea cretin $ influentata ,ns de intelepciunea antica$ conceputa pe msura omului 'a rndul ei concep)ia despre societ)e era eBprimata ,n marile culegeri -uridice ale (remii i mai ales de %asilicale: ea se intemeia pe notiunea de interes obstesc i pe cea de ordine !n()mntul era pri(at$ deci cu taBe$ care nu erau ,ns insurmontabile$ ceea ce asigura o relati(a accesibilitate la cunoastere !n()mntul secundar era concentrat ,n capitala 'a (arsta de 17&11 ani un copil putea intra intr&un didasLaleion sau paideuterion pentru a primi notiuni de cultura generala <engL5Llios paideia= ;iecare scoala a(ea ,n principiu un profesor$ maistor a-utat de un proBimos ,n acest sistem erau admi i ele(i de toate (arstele$ iar durata studiilor era de 6&E ani ;ondul programei era tri(ium$ adic gramatica$ poezia i retorica ,n acest ciclu$ profesorii urmareau perfectionarea limba-ului i formarea (iitorilor func)ionari ci(ili sau bisericesti 'ocalizarea scolilor impunea adesea inter(en)ia %isericii: ele se situau ,n interiorul cladirilor ecleziastice$ ,n apropierea unei biserici care dadea i numele scolii: a 1aicii *omnului$ a sfntului Deodor$ a celor patruzeci de mucenici sau cea mai celebra la (remea aceea$ a sfntului .etru$ unde predau simultan 1i"ail .sellos$ Ioan 2ifilinos i :icetas @ramaticianul 'a un moment dat 1i"ail .sellos a inter(enit pe lng patriar" pentru a&i da unui coleg de&al sau un post mai bun *eci$ patriar"ul era responsabil al scolilor secundare$ iar ,n urma reformei ,mpratului 9leBios I Comenul din 117E$ !n()mntul profan s&a apropiat mult de cel religios Gnul dintre scriitorii remarcabili ai secolului al 2II&lea$ Ioan Dzetzes$ in(ata interpretarea teBtelor (ec"i i retorica ca profesor pri(at$ platit de parintii cu situa)ie materiala foarte buna .e plan cultural$ epoca comnenilor a dat impresia de ordine i de ec"ilibru: institu)iile politice i sociale func)ionau foarte bine Inainte de a muri 9leBios Comnenul ,i putea pri(i opera cu mandrie: ,n interior ordinea era restabilita$ iar la frontiere dusmanul era inlaturat *e aceea$ entuziasmul fiicei sale$ istoriografa 9na Comnena$ nu era eBagerat !n()mntul literar prezenta acum un caracter filologic pronuntat$ aproape stiintific %izantinii credeau ,nc ,n con)inuitatea ci(ilizatiei antice$ ,n acea stiinta enciclopedica considerata tipica pentru ei %izan)ul ,i dadea seam ca motenirea trecutului era mai bogata i s&a straduit s&o pstreze /tralucirea acestei perioade a fost dat ,n primul rnd de ctre 9na Comnena <17C3&1157=$printesa pasionata de Ducidide i 2enofon$ care po(esteste ,n opera ei istorica 9leBiada$ e(enimentele din (remea domniei Datlui ei 0marele 9leBie$ faclia uni(ersului0 +a nu a fost numai o mare scriitoare$ care a stiut sa descrie oameni$ fapte sau lucruri$ ci prin gandurile i reflectiile ei$ a redat spiritul i psi"ologia natiunii din care fcea parte +poca comnenilor a fost descrisa i de al)i scriitori i cronicari 9stfel ii putem aminti pe Ioan Ainnamos$ care ,n descrierea perioadei !mpra)ilor lui Ioan al II&lea i 1anuel I$ se distinge prin simplitate i precizie$ pe oratorul i poetul 1i"ail C"oniates$ considerat cel mai stralucit dup 1i"ail .sellos ;ratele lui 1i"ail C"oniates$ :ic"ita$ a scris dup 1274 o istorie care reinterpreta domnia lui 1anuel I ,n lumina catastrofei finale Dot acum ii putem aminti i pe faimosul filozof platonician Ioan Italos$ ele(ul lui .sellos$ pe Ioan Dzetzes de-a men)ionat$ sau pe Deodor .rodromos$ nume care fac gloria epocii comnenilor .rin aceti cronicari$ teologi$ matematicieni$ astronomi sau muzicieni$ aceast perioad se inscrie ,n ceea ce unii au numit epoca #enasterii elenice 9ceasta (estea practic umanismul #enasterii italiene: aceea i pasiune pentru antic"it)i$ acelai de(otament pentru .laton$ 9ristotel i 8omer$ aceea i imitare a autorilor antici$ aceea i (anitate i entuziasm pentru lupta de idei Dransformrile profunde care au a(ut loc ,n (remea Comnenilor au bul(ersat oarecum sistemul politic i ec"ilibrul social$ dar nu au modificat (iziunea bizantin de detinatori cretini ai motenirii antice <aloarea si!bolica a inse!nelor %uterii i!%eriale bizantine 9semenea lui *umnezeu din Cer$ ,mpratul era incon-urat pe pmnt de un anumit decor$ care simboliza puterea sa di(ina i impune aceasta idee celor care se apropiau de elU ,n mi-locul palatului$ al curtii$ al ofi)erilor$ puterea imperiala se manifesta 0cu msura0$ reproducnd de fapt miscarea armonioasa pe care *umnezeu o eBercita asupra uni(ersului !mpratul era ,n acest sens comparat cu cel mai nobil dintre astre$ cu soarele$ simbolul perfectiunii ca i *umnezeu Dema aceasta a 0!mpratului soare0 pe care o regasim i la .sellos$ este ,nc folosita la curtea lui 9leBis al III&lea$ 0!mpratul soare0 care din 4rient rspndea 0prima(ara asupra supusilor sai0U despre 9leBios I se spunea de asemenea ca 0este apusul soarelui0 ,n final$ parerea comuna nu putea face diferen)a intre acest 0dumnezeu terestru0 i ade(ratul *umnezeuU cnd Isaac I intra ,n Constantinopol$ poporul s&a precipitat asupra lui ca i cum ar fi a(ut ,n fa) oc"ilor pe *umnezeu$ considernd intrarea sa ,n ora o ade(rata epifanie 'a rndul sau #oman al I3&lea$ ,n momentul ,n care tra(ersa 9sia 1ica ,n mi-locul garzii sale imperiale era recunoscut ca egal al lui *umnezeu *e altfel$ !mpra)ii indeplineau ,n oc"ii supusilor$ cu titlu de simbol sau comemorare$ gesturi 0asemanatoare0 cu cele ale lui *umnezeu 9stfel de Craciun$ ,n cursul ceremoniei care a(ea loc cu acest prile- 0!mpratii nostrii promo(ati i ocrotiti de *umnezeu0$ aducnd aminte de (enirea lui Iisus printre oameni iau ,n comun aceea i "rana corporala sau la .aste$ cnd apari)ia imperiala era simbolul In(ierii aa cum eBprima foarte bine una din cantari$ 0creatia srbtoreste astzi .astele eliberator (aznd sceptrul (ostru$ stpne$ care se ridica ,n acelai timp cu In(ierea lui 8ristos0 9semenea lui *umnezeu$ ,mpratul se arata rar ,n public$ aparitiile sale fiind ade(rate epifanii$ deosebit de pretioase ,n contradictie cu o perioada ce(a mai (ec"e$ ,n care ideea de ,mprat&soldat era ,nc prezenta$ acum la %izant se acredita o concep)ie noua: ,mpratul nu trebuie sa paraseasca palatul su Ca i *umnezeu$ trebuia sa se stie ca ,mpratul este mereu prezent$ dar rmne ascuns ,n palat ,n palatul su$ supranumit sugesti( 0palatul sacru0$ ,mpratul era incon-urat de tot felul de simboluri dintre care cel mai important era purpura435 ;aptul ca ,mpratul era imbracat ,n purpura lasa sa se inteleaga ca *umnezeu afcut alegerea /a$ astfel ,nct atunci cnd 1i"ail %albaitul a imbracat din greseala "lamida de purpura pe care 'eon al 3&lea o lasase pentru a se putea ruga$ fiecare (edea un semn ca acesta ii (a succeda la domnie Dot ca simbol al puterii imperiale era i incaltamintea din purpura$ Lampagia 9tata timp ct cine(a a(ea incaltaminte de purpura ,n picioare$ insemna ca face parte dintr&o lume diferita$ c"iar dac descaltandu&se$ persoana nu mai indeplinea aceea i misiune di(ina 0+ste imposibil$ spunea %ardas /Lleros$ ca cine(a care s&a incaltat o singura dat ,n prezenta tuturor$ sa se descalte fr dificultate0 /ensul mistic acordat purpurei ne permite sa ,n)elegem mai bine indignarea acelora care au (zut cum Isaac al II&lea acorda unc"iului su$ Deodor Aastamonites$ permisunea de a folo i ornamente din purpura pentru parul su$ dreptul de a purta o mantie tot din

61

purpura i c"iar posibilitatea de a semna corespondenta ,n purpura 9ceasta il face pe :ic"ita C"oniates sa spuna ca ceea ce se intampla acum 0este o alunecare a lucrurilor ctre ce(a neobisnuit$ este contra naturii0 ,n calitatea sa de trimis al lui *umnezeu$ numai ,mpratul a(ea dreptul sa foloseasca insemnele imperiale: (esmintele i diademele care marcau puterea su(eranului$ au fost date de *umnezeu pentru prima dat lui Constantin cel 1are$ ,n sc"imbul uramantului ca le (a folo i numai ,n situa)ii solemne i ca nu le (a imprumuta altor persoane !mpratul 'eon al 3I&lea ar fi murit pentru ca cedase coroana sa fr (reun moti( anume 9lte insemne mai pu)in impresionante a(eau de asemenea (aloare de simbol: cazul monezilor .entru ca a(eau un caracter imperial$ monezile din argint sau din aur ca numisma erau refuzate numai ,n cazul ,n care ar fi fost false 9 respinge moneda unui ,mprat insemna a&i respinge puterea cu care era in(estit de la *umenezeu 9cestei teocratii radicale$ omul de rnd nu&i putea raspunde dect prin teama i ascultare pasi(a +ste admis c"iar faptul ca teroarea ar a(ea un 0rol purificator0 1i"ail al I3&lea$ un su(eran destul de blnd i intelegator$ afisa de cele mai multe ori supusilor si un c"ip se(er ,n legtura cu aceasta atitudine 1i"ail .sellos consemna ca 0nu depasea aspectul fetei$ deoarece cei care&l (edeau$ de teama nu indrazneau sa comita (reo actiune care s&l supereU nimeni nu dorea s&l insele pentru ca se temeau i se gandeau la (igilenta lui0 AeLaumenos prezinta cu mult realism acest sentiment de teama: 0trebuie ca notarii i agentii puterii sa fie patrun i de frica$ caci astfel (or fi cinstiti0 Cu toate acestea$ %izan)ul nu era o lume a terorii$ dar o teama ca principiu parea sa domine raporturile dintre ,mprat i subiectii si ,n aceasta directie se inscriu i cu(intele lui .sellos cu pri(ire la anii de domnie ai lui 1i"ail al I3&lea: 0fiecare traia pentru el$ ,ntlnirile unora cu al)ii fiind suspendate0 9ceasta teama ambianta a(ea ca rezultat o anumita reticenta: nimeni nu putea conta pe spri-inul celuilalt ,n cazul ,n care era defa(orizat de (reo decizie imperiala *e aici o alta consecinta: un sentiment generalizat de suspiciune care in(enina uneori rela)iile din %izant$ fie ele publice sau cele de simpla prietenie Cel care detinea anumite func)ii oficiale era patruns i de un e(ident sentiment de angoasa$ iar ,n cazul (reunei micri impotri(a puterii era ne(oie de mult prudenta$ teama ,n administra)ie capatnd ,n situa)ii eBtreme forme generalizate acelai AeLaumenos sfatuia ,n cazul ,n care cine(a se afla ,n subordinea (reunui func)ionar incult i incapabil$ sa fie tratat cu mena-ament i teama !mpratul nu putea fi inlaturat deorece se considera ca era dorit de *umnezeu 8arul di(in fcea din su(eranul aflat la putere un fel de tabu pe care orice efort uman nu putea s&l atingaU ,n fa) re(oltei garzii sale germane$ :ic"ifor %otaniates declara linistit urmatoarele: 0c"iar dac mii de oameni ar incerca sa ma rastoarne$ ei nu (or reui$ deoarece puterea o am de la *umnezeu0 *e fapt$ re(olt impotri(a ,mpratului era considerata a fi o re(olt impotri(a lui *umnezeu 09cela care se manifesta cu (iolenta impotri(a ,mpratului$ impotri(a cui se ridicaX0 intreba 8eraclius 9uditoriul raspundea: 0Impotri(a lui *umnezeu care l&a aezat ,mprat0 *eci$ re(olt era un 0dusman al lui *umnezeu0 <t"eoma"os=$ ceea ce se obser(a i din discursul lui %otaniates impotri(a rebelului :ic"ifor %r5ennios: 0In nebunia ta$ ii spune el$ tu te&ai ridicat impotri(a "otrrilor lui *umnezeu i impotri(a mea$ care am fost aezat pe tron de *umnezeu 9stfel tu te&ai transformat ,n duman al lui *umnezeu0 C"iar dac atacul impotri(a ,mpratului de la %izant depasea stadiul de les ma-estate$ interesant este termenul folosit ,n astfel de cazuri: sacrilegiu <catosiosis= 0Ce stupiditate$ ce sacrilegiuc0 spunea 1i"ail 9ttaleiates atunci cnd se referea la re(olt lui Constantin *uLas impotri(a lui %otaniates$ tot aa cum 'eon al 3I&lea creznd intr&un complot organizat de patriar"ul :icolae 1isticul impotri(a sa spunea: 0Il (oi goni de pe scaunul patriar"al pentru sacrilegiul comis0 C"iar i pentru atacuri mai pu)in gra(e rigorile erau eBtreme: pentru o femeie care mpreun cu fiica sa aruncase cu pietre impotri(a lui$ :ic"ifor II ;ocas$ "otrste sa fie arse pe strazile Constantinopolului Gn astfel de sacrilegiu considerat ca re(olt impotri(a lui *umnezeu reprezenta i o ade(rata 0apostazie0 Cei (ino(ati$ cei care 0se (or opune legilor i "otrrilor di(ine0$ nu erau pedepsiti de ,mprat$ ci 0legile le (or lua cetatenia i toate celelalte drepturi a-ungnd ca nite ade(rati scla(i0$ caci atitudinea lor nu are nici o -ustificare ,n (remea lui Constantin .orfirogenetul s&a decis anatemizarea rebelilor$ "otrre reinnoita de 1anuel I Comnenul i de 1i"ail al 3III&lea .aleologul In practica$ astfel de eBcomunicari eBistau de-a: iertarea personala a lui Isaac 9ng"elos acordata membrilor unui complot nu era suficienta$ ei mergnd i la .atriar" pentru a&i cere sa fie 0dezlegati de anatema0 pronuntata impotri(a lor Incontestabil$ nelimitat$ de origine di(ina$ regimul politic bizantin era intruc"iparea !mpra)iei lui *umnezeu pe pmnt .entru a fi asa$ era necesar ,ns ca su(eranul sa raspunda idealului fiBat$altfel !mpra)ia lui *umnezeu risca sa se transforme intr&un simplu despotism Cursul nr.#) "i7c ri contestatare1 rezultat al abandonului lui 5u!nezeu *istribuitor ma-estuos i impasibil al (ointei lui *umnezeu$ su(eranul bizantin era adesea o fiinta instabila i intoleranta #eferindu&se la !mpra)ii din (remea sa$ 1i"ail .sellos era deosebit de se(er ,n aprecierile sale: 0:ici unul dintre ei nu i&a eBersat puterea cu serenitate$ unii au fost rai$ al)ii iubitori de intrigi$ iar al)ii a(eau unele slabiciuni de ordin moral0 In spatele imaginii unui ,mprat neinfricat$ ,ntlnim adesea un su(eran influentabil ,n aa msura ,nct adesea de(ine o simpla -ucarie usor de manipulat de antura- 'eon al 3I&lea era el insui constient de faptul ca era un tip usor influentabil: ,n fa) politicii brutale a unuia dintre ministrii si 0el izbucnea ,n lacrimi i incepea sa se scuze -urnd ca tot ce se intampla este fr (oia sa$ fr a(izul sau su fr ca el sa fi dat ordin0 ca i ,n situa)iile ,n care a(em de&a face cu regimuri autoritare$ uneori ,ntlnim ,n %izant su(erani prost sfatuiti i care transferau responsabilitatea asupra ministrilor lor .entru 1i"ail 9ttaleiates$ ministrul :iLeforitzes 0era singur responsabil cu problemele gu(ernuluiU el ii da indicatii ,mpratului de ceea ce acesta trebuia sa fac i tot el impartea onorurile i concesiile celor pe care singur ii alegea0 9sistam ,n %izant i la tot felul de fa(oritisme: dac Constantin al I2&lea numea pe eunucul :ic"ifor intr&un post esential$ precum cel de domestic al 4rientului <general sef=$ aceasta se fcea nu pentru ca era un om energic i eficient ,n arta rzboiului$ci pentru ca facuse do(ada atasamentului sau fa) de ,mprat0 *e aici i actele de coruptie de care ,mpratul nu era strin: -udecatori locali adesea mituiti sau gu(ernatori ai unor pro(incii ce acceptau cu prea mult usurinta sugestiile celor care a(eau gri-a s&i spri-ine argumentele cu bani situa)ia in(ita la un -oc adesea pur i simplu de influen)e i bani care impingea pe cetateni ctre arbitrariul unor tirani incompetenti i a(izi$ acestei atitudini puterea imperiala raspunzandu&i fie prin pedeapsa$ fie prin toleranta In ceea ce&l pri(ea pe ,mprat$ numai *umnezeu il putea sanctiona$ iar acesta la rndul sau detinea controlul asupra administratiei$ de unde i eBcesul de putere ce risca sa de(ina uneori regula Istoria %izan)ului permite enumerarea unor dictatori: ;ocas I <672&617=$ Fustinian al II&lea <6C5&695 i E75&E11=$ Constantin al 3III&lea <1725&172C=$ 9ndronic I <11C7&11C5= ,n plus$ acestora li se poate imputa o e(identa legeritate ,n tratarea unor situa)ii de libertate sau constrangere : ,n 172C$ Constantin al 3III&lea (rnd s&i cstoreasca fiica$ Hoe$ cu #oman 9rg"iros$ de-a cstorit$ ii acorda acestuia din urma doua (ariante: orbirea sau repudierea de ctre sotia

62

sa #iscul de a se eBpune eBceselor de tot felul$ il punea pe ,mprat intr&o postura delicata fa) de sistemul mental al bizantinilor !mpratul era un model pentru subiectii si ca orice despot$ ,mpratul nu a(ea incredere ,n nimeni$ ceea ce il fcea de multe ori arbitrar acelai Constantin al 3III&lea$ eBemplu tipic de tiran innebunit de frica$ asculta la tot felul de intrigi i la cea mai mica banuiala lua decizii radicale 3orbind despre el$ 1i"ail .sellos spunea ca 0nu se gandea sa imparta pedepsele ,n mod ec"itabil cu greselile comise de subiectii si$ ci mai degrab cum putea scapa de suspiciunile sale Cu toate acestea$ bizantinii erau dominati de doua idei fundamentale$ care$ ,n ciuda fricii$ (or dez(olta critica$ ce (a de(eni actiune atunci cnd situa)iile de(eneau nedrepte 1ai intai$ ,mpratul nu este dect un om$ iar pe de alta parte$ era clar ca *umnezeu nu putea accepta cruzimea$ greselile morale i religioase de care se fceau (ino(ati unii su(erani *e fapt$ asemenea eBcese nu erau posibile dect ,n situa)iile ,n care *umnezeu cu libertatea sa absoluta de a alege$ putea respinge pe unul dintre alesii si terestri$ tot aa cum ce(a mai de(reme il promo(ase: ,n mod neasteptat$ fr (reun moti( aparent .entru o (reme$ persoana abandonata putea conser(a aparentele unui ,mprat$ dar era practic izolata$ dat ,n mana dia(olului +Bemplul tipic este cel al lui Constantin al 3&lea: 0dusmanul care seamana zazania danseaza (aznd cum in(inge propria rautate ,n acest ,mprat tiranic0 fr a merge prea departe o actiune negati(a a ,mpratului tindea sa demonstreze ca acesta nu mai este reprezentantul lui *umnezeu: ceea ce lasa sa se inteleaga 9ttaleiates prin eBpresia 0nelegiuire0 atunci cnd sereferea la ordinul dat de 1i"ail al 3II&lea de a&l orbi pe #oman *iogene ,n astfel de situa)ii ,mpratul ,i pierdea legitimitatea$ pentru ca ,n loc s&i in(ite pe oameni la implinirea (ointei lui *umnezeu$ dadea eBemplu unei fiinte dominate de cel rau +ste destul de dificil sastim$ ,n care moment ,mpratul inceta sa mai fie un su(eran de drept di(in i de(enea ceea ce putem numi ,n mod general 0tiran0 *efinitia tiraniei este (aga i fluctuanta 9 fi un ,mprat tiran desemna mai ,nti pe cel care impiedica respectarea prescriptiilor religioase$ un eBemplu ,n acest sens fiind ereticii .e de alta parte$ infractiunile de ordin disciplinar$ mai pu)in gra(e$ puteau conduce de asemenea la tiranie .e parcursul crizei tetragamice dup ce interzicea lui 'eon al 3I&lea accesul ,n catedrala sfnta /ofia$ :icolae 1isticul adauga i o serie de sanctiuni suplimentare$ ,n e(entualitatea ,n care ,mpratul ar fi a(ut un 0comportament tiranic0U ,n acelai sens$ su(eranii de mai trziu care au dus o politica unionista$ au fost de asemenea considerati tirani .n la urma actul tiranic rmnea prin eBcelenta acela al obtinerii puterii prin (iolenta #idicandu&se impotri(a lui 'eon al 3&lea$ 1i"ail al II&lea obtinea tronul prin 0tiranie i impotri(a (ointei lui *umnezeu0U simplele tentati(e de lo(itura de /tat ratate$ ca cele ale lui %ardas /Lleros sau %ardas ;ocas din (remea lui 3asile al II& lea$ sunt considerate ,n egala msura drept acte tiranice 1ai putem adauga i faptul ca simpla incredintare a puterii unor iresponsabili$ ce o (or deturna de la cursul ade(rat$ capata un aspect culpabil 1aniera cea mai simpla de a de(eni tiran rmnea ,ns aceea a abuzului de putere fa) de subiectii pe care&i conduci: ascunderea pro(iziilor alimentare de care s&afcut (ino(at :ic"ifor II ;ocas reprezenta 0un act tiranic indreptat impotri(a cetatenilor0 *e fapt$ actul tiranic pentru bizantini era sinonim cu notiunea de eBces$ de lipsa de msuraU notiunea poate fi neclara$ dar fundamentala i e(identa ,n mentalitatea greaca$ impunnd omului anumite limite naturale$ de care acesta ar fi trebuit satina seama 0*in momentul ,n care iesim din mediul cel drept$ spunea 9na Comnena$ i ne indreptam ctre eBtreme$ ne indepartam de (irtute0 C"iar i Isaac al II&lea prin (esmintele sale$ parfumurile sale$ dar mai ales prin abundenta meselor <ocean de (in= cdea ,n eBcesul ce&l putea conduce la tiranie Dotui lipsa de msura il lanseaza pe om ,n intreprinderea unor actiuni de forta$ iar acest aspect este adesea ,ntlnit la %izant pentru ca este sinteza a doua reactii mentale$ diferite la origine$ dar care erau de mult (reme apropiateU este (orba despre notiunea de eBces de care am pomenit i care corespundea termenului grecesc de ibris din antic"itatea elenica <greseala antica a omului care merge prea departe cu bogatia sau cu puterea i care sfrseste prin declansarea geloziei sau a razbunarii zeilor= i greseala gra(a a cretinilor care pot cdea ,n pacatul orgoliului ,n acest sens$ 9leBios Comnenul reprosa rebelului in(ins :ic"ifor %r5ennios faptul ca 0si&a uitat propria msura0 9ceasta notiune de eBces$ din care pro(ine la un moment tirania este adesea pusa ,n raport cu *umnezeu: lipsa de msura a unui tiran consista ,n lipsa de credin)a fa) de pro(identa di(ina .roblemele umane sunt rnduite de *umnezeu$ care se impune oamenilor prin porunci i autoritate :edreptatea i asuprirea sunt alte doua aspecte ale tiraniei pe care :icetas C"oniates le reprosa 0ma-orit)ii !mpra)ilor bizantini0$ care nu suporta bogatia celorlalti$ sacrificnd tot ce este nobil pentru a lasa frau liber 0dorintelor fr margini0 ,n realitate$ tirania era considerata o plaga a umanit)ii i o -ignire adusa lui *umnezeu$ care detesta nedreptatea 0Cine nu stie$ spunea :icolae 1isticul$ ca *umnezeu uraste tirania$ iar oamenii din totdeauna au respins pe tirani ca pe o nenorocire a umanit)ii0 ,n mod logic$ o asemenea atitudine indeamna la re(olt impotri(a tiranilor In cazul unei erezii$ 0o tiranie impotri(a lui *umnezeu0$ toate iz(oarele sub influenta partidelor mona"ale$ considerau de eBemplu asasinatul lui 'eon al 3&lea 9rmeanul <C13&C27=$ o pedeapsa dreapta 0pentru (iolarea legii0$ de care acesta se facuse (ino(at *in acest eBemplu apare i pericolul unei astfel de concep)ii: incepnd din ce moment tirania de(ine e(identa$ de cnd a(em dreptul legitim de a o combateX dac fiecare se lasa condus de o apreciere de ordin personal$ atunci nu mai a(em de&a face cu o autoritate$ caci ,n orice moment$ oricine poate decreta$ ,n numele lui *umnezeu$ ca puterea imperiala a de(iat de la scopul propus *in fericire$ *umnezeu se manifesta atunci cnd abandoneaza pe un su(eran: cine ,n)elege sau are posibilitatea sa (ada semnele care (in din cer$ le poate ,n)elege i&i poate eBplica mai bine de ce un ,mprat sau (reun dregator al /tatului$ a a(ut un sfrit fericit sau nu 9desea$ *umnezeu arata casi&a indepartat pri(irea de la ,mprat prin diferite cataclisme naturale$ care se abat asupra Imperiului 9stfel$ domnia lui 1i"ail al II&lea a cunoscut multe semne ceresti ingrozitoare: cutremure$ incendii$ asasinate ,n acelai timp$ impotri(a lui 1i"ail al I3&lea$ a-uns la tron prin asasinarea lui #oman 9rg"iros$ *umnezeu s&a dezlantuit prin in(azii de lacuste sau a trimis (ise unor apropiati ai ,mpratului cum a fost cazul unui ser(itor al episcopului .ergamului +Bplicatia unor astfel de situa)ii era dat c"iar de cei care le&au a(ut: 0toate acestea (a (in din cauza incalcarii poruncilor lui *umnezeu0 Cu toate acestea semnul cel mai e(ident al parasirii celui care a pacatuit$ rmnea infrangerea pe campul de lupta$ proba zdrobitoare ca ,mpratul a fost parasit de *umnezeu .entru patriar"ul :ic"ifor$ atacul a(arilor din 616$ era strans legat de cstoria scandaloasa a lui 8eraclie cu una din nepoatele sale .entru 1i"ail 9ttaleiates infrangerile bizantinilor erau urmarea gu(ernarii tiranice a lui 1i"ail al 3II&lea: 0 raul era prezent ,n toate domeniile$ iar mania lui *umnezeu s&a abatut asupra regiunilor orientale0 ,n general$ orice necaz care (enea asupra cretinilor era imputat greselilor ,mpratului$ deoarece basileul era responsabil de to)i cretinii: -aful sa(arsit de musulmani asupra manastirii sfntul /a(a din .alestina nu putea fi dect consecinta sus)inerii ereziei iconoclaste de ctre 'eon al 3&lea In momentul ,n care semnele erau e(idente$ era ne(oie de cine(a care sa preia 0initiati(a re(oltei0 9tata timp ct puterea rezista$ c"iar i atunci cnd ,n mod desc"is ea era desconsiderata de Cer$ popula)ia se multumea cu rugaciunea i cu cererea la

63

*umnezeu$ sa le trimita pe cine(a care 0sa fie capabil sa elimine pe tiran0 *ac un om se simtea in(estit cu o asemenea misiune$ el nu putea fi sigur de reuita sa /ingurul mi-loc infailibil ,n cunoasterea (ointei lui *umnezeu raminea pn la urma riscul a(enturii$ felul ,n care aceasta lua sfritU dac re(olt esua$ insemna ca Cerul con)inua s&l spri-ine pe ,mprat$ dac reusea$ autorul ei era considerat noul ales al lui *umnezeu 'a %izant reuita rmnea cea mai solida legitimitate$ deoarece reprezenta o aprobare din partea lui *umnezeu$ iar re(olt care a condus la izbanda constituia 0o initiati(a sfnta0 animata de 0un tel drept0$ careia uneori i se asocia i patriar"ul In (irtutea misiunii sale di(ine$ ,mpratul era decis s&i apere tronul impotri(a celor care ar fi dorit s&l ia *e aceea ,n caz de re(olta$ ,mpratul fcea totul pentru a rezista atacului$ iar atunci cnd iesea in(ingator$ sanctiona prompt atitudinea trdtorilor aa s&a intamplat cu %otaniates$ care dup ce l&a in(ins pe %r5ennios$ ,i reafirma ,n fa) in(insului sau legitimitatea 9u fost i situa)ii ,n care ,mpratul a-ungea s&i dea seam ca a pierdut a-utorul lui *umnezeu$ i renun)a la putere fr sa mai opuna rezistenta 9stfel$ ,n momentul declansarii re(oltei lui 'eon al 3&lea 9rmeanul$ 1i"ail I ,i reaminteste de originile obscure ale puterii sale i se crede blestemat de *umnezeu$ abdicnd fr rezistenta *e asemenea$ el a trimis insemnele imperiale rebelului i s&a retras la o manastire$ con(ins ca nu fZcea dect sa accepte 0e(enimente dorite de *umnezeu0 In pri(in)a lui :ic"ifor al III&lea %otaniates <17EC&17C1=$ el reprezinta tipul su(eranului care (rea sa arate pn la capat ca este a-utat de *umnezeu$ c"iar i atunci cnd era practic pierdut aa cum rezistase re(oltei lui %r5ennios tot aa a rezistat i celei a lui 9leBios Comnenul$ dar a incetat orice rezistenta i a abdicat ,n momentul ,n care i&a dat seam ca *umnezeu nu mai este de partea sa /entimentul de a fi ,n orice clipa abandonat de *umnezeu$ i&a determinat pe unii su(erani sa se indoiasca de capacit)ile lor reale$ considerandu&se respin i c"iar i atunci cad nu era cazul 1i"ail al 3II&lea a(ea presentimentul unei re(olte i ,n prezenta intregii Curti$ se compara adesea cu profetul Iona$ cernd ca i acesta 0sa fie aruncat ,n mare0 4 asemenea resemnare poate fi eBplicata prin parerea ca atunci cnd *umnezeu i&a manifestat dezacordul$ incercarea de a rezista nu numai ca ar fi inutila$ dar ar constitui i un sacrilegiu$ prin rezistenta la (oia lui *umnezeu 9cela care se agata cu toat puterea de tron$ atunci cnd este abandonat de *umnezeu$ inseamna ca lupta impotri(a Cerului .rintre obstinatii de putere il putem men)iona pe 1i"ail al 3I&lea$ a crui rezistenta din 175E parea contemporanilor si scandaloasa: dup ce Isaac Comnenul a fost proclamat ,mprat$ generalul AataLalon AeLaumenos remarca ca dac s&ar tolera intoarcerea pe tron a lui 1i"ail al 3I&lea & su(eranul deza(uat & atunci din Cer (a cobori mania dumnezeiasca$ din cauza (iolarii -uramantului depus de Isaac 'a rndul su$ /Lilitzes$ facnd cte(a reflectii asupra aceluia i episod$ afirma ca prin rezistenta sa repetata$ c"iar i atunci cnd armata$ poporul i %iserica l&au abandonat$ su(eranul a pierdut i singura compasiune care ii mai rmnea dup pierderea tronului: !mpra)ia lui *umnezeu .rin neascultare de (ointa lui *umnezeu$ 1i"ail al 3I&lea risca s&i piarda i sufletul 9sa cum *umnezu da puterea$ tot +l o poate lua$ cretinul a(nd datoria sa urmeze (oia /a ,n fa) acestei porunci att de importante nu mai eBista atasament politic sau social 9 fi fidel sau a fi credincios insemna la %izant sa fii alaturi de *umnezeu ,n lumina unei astfel de mentalit)i ,n)elegem mai bine formula folosita de 9leBios Comnenul atunci cnd il abandoneaza pe 1i"ail al 3II& lea i se alatura lui %otaniates : 0asa cum i&am pstrat lui o credin)a fr retinere$ tot aa iti (oi pstra i tie atasamentul meu deplin0 9cesta este paradoBul puterii politice bizantine: fr a-utorul di(in pe pmnt$ puterea imperiala$ sub aparenta absolutismului$ masca o lipsa totala de autonomie$ iar omnipotenta ,mpratului nu a(ea drept ec"i(alent dect fragilitatea sa +forturile depuse pentru iesirea din aceasta dilema putea lasa impresia unui sistem politic uneori incoerent$ ce (a putea fi ,ns contrazis de incercarile de conciliere intre legile dumnezeiesti i cele omenesti Cursul nr.#* Paleologii 7i c derea I!%eriului Bizantin D1#*161()$E Cruciadele i dominatia latina au lasat Imperiul %izantin intr&o stare de epuizare economica accentuata$ cu un teritoriu ce reprezenta numai umbra celui din (remea Comnenilor 'a Constantinopol$ palate i cartiere intregi se gaseau ,n ruina$ iar oraul ,i re(enea cu greu de pe urma celor intamplate ,n 1274 Celelalte localit)i ale Imperiului erau de asemenea imaginea capitalei$ sperantele re(enirii la prosperitatea de alatadata fiind minime: negustorii (enetieni i geno(ezi eBploatau la maBim comertul cu 4rientul grecesc Imperiul era redus ,n 9sia 1ica$ la teritoriul Imperiului de la :iceeaU ,n +uropa$ la Dracia i la o parte a 1acedoniei: 0un corp debil$ slabit i mizerabil$ a(nd un cap enorm$ Constantinopolul0 <C" *ie"l= *e -ur impre-ur erau /tate independente sau ostile: Drebizonda$ care pn la cucerirea de ctre turci$ a trit din propriile resurseU despotatul de +pir i ducatul :epratos$ /tate greceti care acceptau destul de greu suzeranitatea bizantina *ucatul 9tenei$ a con)inuat sa apartina francezilor$ dup care a trecut ,n mana catalanilor$iar principatul 1oreei a re(enit ,n cele din urma Imperiului ,n sfrit$ nenumaratele insule i o mare parte a localit)ilor de coasta erau ,n mana geno(ezilor i a (enetienilor Ce(a mai departe de acest Imperiu dislocat i aflat ,n agonie$ se gaseau /tatele din 4ccident$ /erbia$ %ulgaria i turcii 9ceasta era situa)ia ,n momentul ,n care trupele lui 1i"ail al 3III&lea .aleologul <125912C2=$ au patruns ,n Constantinopol ,n aceasta ultima perioada a Istoriei %izan)ului <1261&1453= distingem doua etape: domnia lui 1i"ail al 3III&lea i cea a succesorilor si 9nul 12C2$ cnd moare 1i"ail al 3III&lea i a-unge la tron 9ndronic al II&lea <12C2&132C=$ a marcat de fapt o ruptura insotita de decadenta bizantinaU 1i"ail al 3III&lea a a(ut ca principal obiecti( impiedicarea ofensi(ei latine ,n 4rient$ acti(itatea i succesul politicii facandu&l drept ultimul mare ,mprat al %izan)ului Gn om singur nu putea ,ns inlatura cauzele profunde ale declinului unui Imperiu epuizat$ de aceea succesorii si nu au putut face mai mult dect sa intarzie deznodamantul final 9ndronic al II&lea <12C2&132C= i 9ndronic al III&lea <132C&1341= au asistat neputincio i la cresterea puterii turcilor ,n 9sia Ioan al 3&lea <1341&1391=$ mpreun cu Ioan al 3I&lea Cantacuzino < 1341&1355= au (zut cum sarbii lui *usan a-ungeau la portile Constantinopolului precum i primele cuceriri turceti ,n +uropa /ub 1anuel al II&lea <1391&1425= i Ioan al 3III&lea <1425&144C=$ progresul turcilor a redus Imperiul la capitala i la impre-urimile acesteia$ iar calatoriile umilitoare ale ultimilor doi ,n 4ccident pentru a cere a-utor$ au rmas infructuoase 0:u se dorea dect profitul de pe urma mizeriei Imperiului grec$ pentru a&l domina religios$ pentru a&l cuceri politic i a&l eBploata economic0$ spunea C" *ie"l *eznodamantul era deci ine(itabil i a sur(enit ,n 29 mai 1453$ cnd ultimul ,mprat bizantin Constantin al 2I&lea a murit eroic pe zidurile Constantinopolului asaltat de turci situa)ia intern i eBtern a Imperiului ,n ultima perioada a Imperiului bizantin$ !mpra)ii au fost ne(oiti sa fac fa) unor mari dificultati financiare$ introducnd noi taBe i impozite asupra unor categorii sociale eBceptate pn

64

atunci *in pacate$ aceste msuri nu au putut fi eficiente intr&un /tat al crui comert se afla ,n mana strinilor Imperiul nu mai putea intretine flota i pe solda)ii armatei terestre$ platiti foarte rau$ fapt pentru care a(eau loc ,n mod frec(ent re(olte ca intotdeauna la %izant$ disputele religioase au fost refleBul agit)iei politice i mai ales al disputei ,n -urul unei e(entuale uniri cu #oma *up moartea lui Deodor al II&lea 'asLaris <1254&125C=$ coroana imperiala a re(enit fiului sau minor$ Ioan al I3&lea 'asLaris <125C&1261=$ regenta fiind asigurata de un persona- de conditie modesta$ @eorge 1uzalon ,n fa) acestei situa)ii$ aristocratia condusa de 1i"ail .aleologul a eactionat (iolent: 1uzalon este asasinat$ iar regenta preluata de 1i"ail .alelogul 9cesta pro(enea dintr&o familie aristocratica$ a(ea spri-inul armatei i al clerului$ ascensiunea sa datorandu&se meritelor sale i situa)iei eBterne care impunea o conducere ferma Dot acum asistam i la alctuirea unei noi coalitii occidentale condusa de 1anfred$ regele /iciliei i fiul natural al lui ;rederic" al II&lea 8o"enstaufen$ care nelinistiti de consolidarea Imperiului de la :iceea se asociaza cu despotul +pirului$ 1i"ail al II&lea <123E& 12E1=$ impotri(a ,mpratului bizantin 9lianta a gsit spri-in i la regele sarb Gros I$ nelinistit i el de ascensiunea Imperiului bizantin ,n ciuda acestor dificultati$ 1i"ail al 3III&lea$ cu spri-inul fratelui sau Ioan .aleologul$ a obtinut o (ictorie stralucita ,n toamna anului 1259 pe 3alea .atagoniei$ luandu&l c"iar prizonier pe principile 9"aiei +l a fost mai trziu eliberat ,n sc"imbul cedarii unor localit)i din .eloponez ,n (ederea ani"ilarii unei e(entuale contraofensi(e a (enetienilor$ 1i"ail al 3III&lea a inc"eiat ,n 1261 o alianta cu @eno(a$ care a permis patrunderea pe piata bizantin a acestei republici maritime @eno(ezii preiau practic ,n acest fel suprematia comerciala ,n 4rient$ de)inut pn atunci de (enetieni Gn alt e(eniment deosebit de important a fost incoronarea lui 1i"ail al 3III&lea ,n %iserica sfnta /ofia de ctre patriar"ul 9rsenie pe 15 august 1261 9ctul simboliza renasterea Imperiului bizantin i crearea unei noi dinastii care a domnit aproape 277 de ani ,n sc"imb ,mpratul legitim$ Ioan al I3&lea 'asLaris$ a fost izolat .e plan eBtern$ ,n aceast perioad Imperiul bizantin era amenin)at de occidentali: @recia con)inua sa fie sub dominatia latinilor prin despotatele de +pir$ 1oreea$ 9tena$ 9"aia$ iar despotatele de +pir i cel de la Desalia erau ostile Imperiului bizantin *e asemenea$ ,n :ordul .eninsulei %alcanice$ sarbii i bulgarii$ ,i marisera regatele ,n dauna bizantinilor$ dar nu erau ,n stare sa organizeze actiuni ostile de mare amploare impotri(a Imperiului dect printr&o politica de aliante In 4ccident$ inamicul cel mai puternic era regatul /iciliei$ care de(enise foarte periculos dup moartea lui 1anfred$ un duman al papalit)ii$ cu Carol de 9n-ou de(otat scaunului papal *in acest moment incepe o perioada de aliante con-ucturale cu sarbii lui Gros sau cu bulgarii tarului Constantin$ impotri(a lui 1i"ail al 3III&lea$ puse la cale de Carol de 9n-ou ,n aceste conditii$ 1i"ail al 3III&lea s& a do(edit a fi un bun diplomat$ reuind sa rezol(e dificultatile ,n care se afla$ mai mult prin abilitate politica dect prin forta militara *e partea sa l&a a(ut i pe regele ;rantei 'udo(ic al I2&lea$ cel care prin participarea la cruciada impotri(a arabilor$ l&a impiedicat pe fratele sau Carol de 9n-ou sa atace Constantinopolul situa)ia conflictuala a fost atenuata i de urcarea pe scaunul papal al lui @rigorie al 2&lea <12E1&12E6=$ cel care ,n sc"imbul neutralit)ii lui Carol de 9n-ou cere lui 1i"ail al 3III&lea accelerarea tentati(elor de unire Tentati0a de reunificare de la L'on D1#+(E In aceasta situa)ie bizantinii erau ,n fa) unei alegeri delicate: fie erau acceptate conditiile latinilor i astfel era reconstituita lumea cretin ,n (ederea inlaturarii pericolului otoman$ cu riscul unei e(idente disolutii intr&un cretinism ce le de(enise de-a strin$ fie ,i prezer(au spiritualitatea tradi)ionala prin abandonarea oricarei sperante de conser(are a Imperiului 4riental 9legnd cea de a doua solutie$ bizantinii au ales moartea lor politica$ infrangerea de ctre turci i au respins moartea culturala ce le&ar fi (enit prin unirea cu 4ccidentul 1i"ail al 3III&lea a incercat sa con(inga clerul ortodoB de necesitatea infaptuirii unirii cu #oma i ,n ciuda unei opozitii e(idente$ el a trimis o delegatie la '5on formata din fostul patriar" @"erman$ marele istoric i om de stat @eorge 9cropolites i din mitropolitul de :iceea$ Deofan Intre timp$ adeptii unirii l&au ctigat de partea sa i pe Ioan 3eLLos$ un teolog de frunte care pn atunci fusese un ad(ersar al unirii C"iar dac di(ergentele doctrinale nu se agra(esera$ iar dogma romana a(ea unii pr)izani precum Ioan 3eLLos ,n secolul al 2III&lea sau pe filozoful *imitrios C5dones ,n secolul al 2I3&lea$ bizantinii a(eau mari rezer(e ,n pri(in)a pretentiilor disciplinare ale %isericii latine 'umea ortodoBa$ ,n care rolul sinodului tempera i limita adesea puterea patriar"ala$ nu putea accepta e(olu)ia monar"ica a #omei tot mai e(identa din secolul al 2I&lea *ac recunoaterea suprematiei teoretice a papei putea fi admisa$ nu putea fi tolerata impunerea unei dogme de ctre acesta C"iar i pr)izanii unirii nu acceptau ca papa sa de(ina ,n afara sinodului o autoritate ,n materie de credin)a *up reforma gregoriana ,ns$ autocratia romana a respins ideea unui sinod$ singurul loc ,n care bizantinii ar fi acceptat sa se realizeze unirea /inonima cu supunerea fa) de #oma$ unirea de(enea o afacere pur politica$ care urma sa asigure %izan)ului spri-inul roman ,n lupta impotri(a dusmanului musulman Gnirea care s&a realizat la '5on ,n 6 iulie 12E4 nu a fost inteleasa nici de cler$ nici de popor: respinsa de /tatele greceti dizidente precum +pirul i Desalia$ ea a fost abandonata i de fiul lui 1i"ail al 3III&lea$ 9ndronic al II&lea$ ,n momentul ,n care necesit)ile politice nu o mai cereau Dot ratiuni tactice au condus i la alte tentai(e fcute pe (remea !mpra)ilor 9ndronic al III&lea <132C&1341=$ Ioan al 3&lea <1341&1391= i 1anuel al II&lea <1391&1425= 9ceste incercari au culminat practic cu o ade(rata catastrofa spirituala pentru %iserica bizantina: conciliul de la ;errara ;lorenta din 143C&1439$ care s&a inc"eiat cu capitularea ,n fa) #omei a celor care au semnat unirea .entru a ,n)elege dramatismul momentului$ trebuie sa ne imaginam deruta ,n care se aflau bizantinii ,n fa) iminentei distrugeri a Imperiului de ctre Islam i presiunea financiara eBercitata de latini: nu a(eau bani pentru a se intoarce la Constantinopol 'a acestea se adaugau i alte presiuni psi"ologice (enite din partea ,mpratului i a intrigilor latinizante care urmareau realizarea cu orice pret a unirii srbtorirea ,n 1939 de ctre catolici a -ubileului unirii de la ;errara&;lorenta a reprezantat do(ada unei profunde neantelegeri a ade(ratei contiin)e ecleziale a %isericii 4rtodoBe ;aptul ca 1arcu +ugenicul$ episcopul +fesului$ nu a semnat actul de unire$ l&afcut pe acesta sa de(ina practic reprezentantul autorizat al credin)ei %isericii 4rtodoBe$ al eBperientei i tradi)iei sale In momentul ,n care bizantinii au re(enit la Constantinopol$ ei au respins unirea care le fusese impusa$ iar cderea Imperiului c)i(a ani mai tarziu$ elimina ,n mod tragic ratiunea acestui act Imperiul pentru care unii erau gata sa sacrifice 4rtodoBia$ inceta sa mai eBiste 9ceste tentati(e de unire au consolidat practic separarea: problema unit)ii %isericilor a fost mult (reme amestecata cu minciuna i calculul %iserica nu cunoaste dect unitatea$ deci nu poate recunoate un e(entual 0acord de unire0 Gniatismul implica practic o lipsa de incredere ,n unitate$ o negarea a actiunii "arului$ care poate anula orice neintelegere Indepartarea mutuala a 4rientului de 4ccident$ s& a inc"eiat printr&o separare completa: 4rientul ortodoB i 4ccidentul catolic #e(enind la unirea de la '5on din 12E4$ putem spune ca a fost urmata de unele consecin)e .e plan eBtern$ situa)ia politica s&a ameliorat Carol de 9n-ou i (enetienii au fost opriti de la atacul asupra Constantinopolului$ iar 1i"ail al 3III&lea a obtinut unele (ictorii pe mare impotri(a (enetienilor .e plan intern$ 1i"ail al 3III&lea a declansat o ampla actiune de persecutare a celor care nu acceptasera

65

unirea$ inc"isorile fiind pline acum cu oameni pro(enind din rndul tuturor claselor sociale *up moartea lui Carol de 9n-ou ,n 12C2$ ,mpratul a scapat de cea mai grea amenitare din (remea sa$ e(enimentul diminund totodata i puterea de actiune a sarbilor i bulgarilor I!%eriul Bizantin sub ur!a7ii lui "i&ail al <III6lea. Pri!ele conflicte cu turcii oto!ani 4data cu moartea lui 1i"ail al 3III&lea ,n 12C2$ a inceput practic declinul Imperiului bizantin .rocesul a a(ut la baza cauze multiple: incapacitatea urmailor lui 1i"ail al 3III&lea de a gestiona corespunzator situa)iile de criza$ structura social i economica fragila a societ)ii bizantine$ patrunderea progesi(a a geno(ezilor i (enetienilor pe pietele interne bizantine /ub urmasul su$ 9ndronic al II&lea <12C2&132C= asistam la inmultirea problemelor interne Criza financiara l&a obligat sa renunte la intretinerea flotei i sa lase aprarea maritima pe seam geno(ezilor$ lucru care se (a do(edi a fi o mare greseala: Imperiul bizantin depindea din punct de (edere economic i militar de geno(ezi 9ndronic al II&lea a limitat i efecti(ele armatei terestre$ neputnd rezista turcilor .e plan religios$ el a a(ut o atitudine diferita fa) de cea a Datlui su$ fiind un ad(ersar al unirii de la '5ondin 12E4 ,n acest sens l&a inlocuit pe patriar"ul Ioan 3eLLos cu Iosif$ iar inaltii func)ionari care acceptau unirea erau sco i din func)ie 4 msura importanta luata de 9ndronic a (izat statutul 1untelui 9t"os$ prin "riso(ul din 1291 el trecnd manastirile sub autoritatea directa a patriar"ului .rotosul sfntului 1unte$ care din (remea lui 9leBios I Comnenul era confirmat de ,mprat$ acum era recunoscut de patriar" *e asemenea$ sub 9ndronic al II&lea a fost alctuita o noua :otitia episcopatum$ care trebuia sa corespunda noilor cerinte ale timpului$ fiind men)ionate ,n aceasta lista 1itropolia 3icinei i episcopia 3la"ilor In mod firesc$ slabiciunile de pe plan intern au condus la o politica eBtern modesta$ ,n care sa cautat asigurarea linistii prin tratati(e de pace cu popoarele din :ord$ /ud$ +st i 3est Cu toate acestea$ ,mpratul 9ndronic al II&lea a comis o gra(a greseala prin amestecul sau ,n conflictul dintre (enetieni i geno(ezi din anul 1294 Initial$ bizantini au fost alaturi de geno(ezi$ fapt care a condus la un coflict desc"is cu (enetienii$ din care au ctigat cei din urma$ iar pacea din 1372 era defa(orabila bizantinilor 'a rndul lor turcii reuisera ca pn la 1377 sa cucereasc intreaga 9sie 1ica i sa controleze mai multe orae Instalarea lor ,n %itinia$ lng Constantinopol le&a permis sa patrunda mai usor ,n .eninsula %alcanica .entru a face fa) acestui gra( pericol$ 9ndronic al II&lea a recurs la mercenari$ permitnd trecerea ,n Imperiu a cca 16 777 de alani$ care urmau sa lupte cu turcii Cu toate acestea$ bizantinii au fost infranti$ iar 9ndronic al II&lea a cerut de dat aceasta a-utor catalanilor$ condu i de #oger ;lor 9cesta poseda o armata de 6 577 de solda)i catalani i 36 de corabii$ care se anga-asera impotri(a turcilor cu conditia ca #oger ;lor sa primeasca titlul de mare duce <comandant al armatei bizantine= ,n 1374 catalanii au pornit o ampla campanie impotri(a turcilor$ inc"eiata cu eliberarea unor regiuni din ;rigia *up aceasta dat apar neintelegeri intre bizantini i catalani$ iar dup uciderea lui #oger ;lor din 1375$ intr&un complot organizat de fiul lui 9ndronic al II&lea$ 1i"ail al I2&lea$ se a-unge la -afuri ,n D"esalia$ 1acedonia$ Dracia i 1untele 9t"os Catalanii nu au reuit sa cucereasc Desalonicul indreptandu&se ctre ducatul 9tenei unde i&au alungat pe francezi Dimp de E7 de ani 9tena i Deba au trecut de sub dominatia franceza sub cea a catalanilor 9ceste cte(a date ne arata ct de fragil de(enise Imperiul bizantin ,n .eninsula %alcanica$ situa)ie agra(ata ulterior de rzboaiele ci(ile dintre 9ndronic al II&lea i nepotul sau 9ndronic al III&lea #azboaiele interne dintre cei doi au tulburat (ia)a bizantin ,n al treilea deceniu al secolului al 2I3&lea +ra practic inceputul unei perioade de lupte ci(ile care (or con)inua i ,n deceniul al cincilea al secolului al 2I3&lea$ contribuind la dezagregarea Imperiului bizantin$ la slabirea fortelor sale 1oti(ele acestui conflict de familie erau de natura personala$ dominate mai ales de comportamentul imprudent al nepotului .rintre pr)izanii lui 9ndronic al II&lea s&a aflat i (iitorul ,mprat Ioan al 3I&lea Cantacuzino461 Conflictul s&a inc"eiat ,n 132C cu infrangerea i inlaturarea de pe tron a lui 9ndronic al II&lea In 9sia 1ica$ turcii aufcut progrese notabile$ cucerind rnd pe rnd %rusa ,n 1326$ :iceea ,n 1329 i :icomidia ,n 133E 'a moartea lui 9ndronic al III&lea ,n 1341$ ei de(enisera practic stpnii 9siei 1ici i fceau dese incursiuni ,n Dracia 9semenea sarbilor ei au profitat sub domnia lui Ioan al 3&lea <1341&1391= de luptele interne ale %izan)ului: Ioan Cantacuzino care&i cstorise fa) cu sultanul 4rL"an conta pe a-utorul turcilor ,n (ederea obtinerii tronului$ permitnd instalarea acestora ,n Dracia i oferindu&le un loc pe malul european al *ardanelelor *in acest moment turcii nu au incetat sa inter(ina ,n problemele interne ale Imperiului +i i&au consolidat pozitia ,n regiunea @allipoli$ punct de plecare spre %alcani 1urad I a cucerit Dracia$ ;ilipopoli$ 9drianopole$ unde practic ,i instaleaza i capitala ca semn distinct al ambitiilor lor europene ,n fa) acestui pericol$ Ioan al 3&lea a incercat o oarecare apropiere de 4ccident: el se deplaseaza la #oma ,n 1369$ acceptnd o marturisire de credin)a conforma cu dogma catolica$ ,n care il recunostea pe papa drept conducatorul cretin tatii 9cest acord a rmas la fel de lipsit de perspecti(e precum cel de la '5on$ dar la intoarcere el a trecut pe la 3enetia$ unde a fost retinut ca debitor insol(abil Ioan al 3&lea este ,n cele din urma eliberat contra sumei datorate de ctre fiul su$ 1anuel Durcii i&au con)inuat ofensi(a$ zdrobind Imperiul sirb ,n %tlia de la Aosso(o din 13C9 i trecandu&i pe bulgari sub dominatie Ioan al <6lea Paleologul 7i Ioan al <I6lea Cantacuzino *up moartea lui 9ndronic al III&lea la 15 iulie 1341$ succesor a rmas Ioan al 3&lea <13411391=$ fiul su$ mpreun cu mama sa$ 9na de /a(oia 'a rndul su$ Ioan Cantacuzino$ ca apropiat al ,mpratului decedat$ pretindea rolul de regent 9ceste pretentii au dus la formarea unei puternice opozitii formata din 9na de /a(oia i patriar"ul Ioan Calecas Cel mai periculos ad(ersar al primului ministru a fost ,ns 9leBis 9pocaucos$ un bun general$ recompensat pentru meritele sale cu bogatii i onoruri Intrigile interne la care s&au adaugat pericolele eBterne au agra(at i mai mult criza interna Durcii$ care a-unsesera la malurile 9siei 1ici$ au intreprins eBpedi)ii pe tarmurile Draciei$ sarbii inaintasera pn la Desalonic$ iar bulgarii amenin)au sa intre i ei ,n rzboi Ioan Cantacuzino reuete totu i sa restabileasca pacea cu a-utorul trupelor pe care le recruta pe cont propriu ,n acest moment s&a declansat ,n mod desc"is un ade(rat rzboi ci(il: Ioan Cantacuzino se declara ,mprat la *emotica ,n 1341$ recunoscnd totodata legitimitatea lui Ioan al 3&lea i pe mama sa$ 9na de /a(oia .rin aceasta declaratie el dorea sa arate ca nu lupta impotri(a familiei imperiale$ ci impotri(a lui 9leBis 9pocaucos *e partea lui Cantacuzino erau aristocratii i nobilii din Dracia$ precum i calugarii isi"asti 9d(ersarii pro(eneau din rndul paturii de mi-loc$ a claselor de -os i dintre pr)izanii proocidentali rzboiul ci(il dintre Cantacuzino i 9pocaucos era agra(at i de cresterea puterii sarbilor condu i de /tefan *usan i de cea a turcilor ,n plus$ inter(en)ia puterilor strine a(ea loc intr&un moment ,n care societ)ea bizantin era di(izata din punct de (edera religios$ iar puterea militara era slabita Isi"asmul$ un curent (ec"i ,n spiritualitatea bizantina$ a fost e(identiat de /fin)ii /imeon :oul Deolog i @rigorie /inaitul Idealul suprem al isi"astilor era ca prin curatirea de patimi sa a-unga la starea de liniste care sa permita (ederea luminii taborice$ de la /c"imbarea la ;ata .entru a atinge acest tel mona"ii luptau cu patimile lor i de multe ori alegeau$ pentru eficientizare$ izolarea +i foloseau i o pozi)ie speciala a corpului$ ,i potri(eau capul cu barba ,n piept i cu pri(irea spre inima$ rostind rugaciunea: 0*oamne

66

Iisuse 8ristoase milueste&ma0 .ractica i concep)ia ca lumina taborica poate fi (azuta$ a creat o serie de dispute ,n Imperiul %izantin 9u eBistat oameni care au contestat (alabilitatea luminii taborice$ printre acetia numrandu&se i calugarul 3arlaam din Calabria </udul Italiei= 3arlaam ii numea pe isi"asti ,n mod ironic$ 0pri(itori ,n buric0$ spunnd ca lumina taborica nu este eterna$ deci nu poate fi (azuta ,n acest conteBt apare sfntul @rigorie .alama$ 0campionul0 doctrinei isi"aste$ care aduce o distinctie esentiala intre fiinta di(ina <ousia= i lucrrile ei <dinamis= .entru a eBplica i mai bine raportul dintre fiinta i lucrare$ .alama spunea ca esenta soarelui nu poate fi cunoscuta$ dar putem (edea efectul su /istemul isi"ast implinea dorinta omului de a se uni cu *umnezeu$ crend o punte de legtura intre lumea de aici i cea de dincolo 9ceasta era o nostalgie mai (ec"e a cretinilor$ manifestata i pe parcursul disputelor "ristologice Isi"asmul a fost declarat doctrina oficial a %isericii bizantine ,n urma sinodului din anul 1351 de la Constantinopol$ iar intre 1351&1356$ reprezentantul gandirii scolastice occidentale$ @rigore 9Lindin$ a fost condamnat 3ictoria lui .alama din 1351 nu era completa pentru ca %iserica e(ita sa condamne pe ad(ersarii isi"asmului Gn obstacol pentru isi"asm au fost 9na de /a(oia i patriar"ul Ioan CalecasU sfntul @rigorie .alama este arestat a-ungndu&se ca pe plan religios Imperiul sa fie ,mpr)it ,n doua grupari In (ara anului 1345 a murit la Constantinopol 9leBis 9poLauLos$ lucru care i&a dat posibilitatea lui Ioan Cantacuzino <134E& 1354= sa obtina unele (ictorii cu a-utorul turcilor .e 21 mai 1346 el a fost incoronat la 9drianopol ca ,mprat de ctre patriar"ul Ierusalimului$ fapt care marca legalitatea declaratiei de la *emotica din 1341 .e dat de 3 februarie 134E Ioan Cantacuzino a intrat triumfal ,n Constantinopol$ fiind recunoscut ca ,mprat c"iar i de ctre ad(ersarii si ,n noile conditii$ 9na de /a(oia ,i sc"imba atitudinea fa) de isi"asm$ il depune din scaunul patriar"al pe Ioan Calecas$ pe care&l inlocuieste cu Isidor$ iar sfntul @rigore .alama este scos din inc"isoare Instalarea pe tron a lui Ioan Cantacuzino a reprezentat (ictoria isi"asmului .e plan eBtern$ Ioan al 3I&lea Cantacuzino a colaborat c"iar i cu turcii$ pstrandu&i interesul pentru teritoriile grecesti$ atitudine manifestata prin fondarea despotatului de 1oreea i (a fi ostil geno(ezilor 4stilitatea fa) de acetia din urma era -ustificata de taBele de C7b pe care geno(ezii le incasau de la bizantini pentru trecerea prin %osfor Drupele bizantine sunt ,ns infrante ,n 1349$ iareforturile de refacere a flotei au fost zadarnice ,n 1352 se declanseaza din nou rzboiul ci(il dintre Ioan Cantacuzino i Ioan al 3&lea .aleologul$ inc"eiat cu abdicarea primului$ ,n noiembrie 1354 *in acest moment$ Ioan Cantacuzino imbraca "aina mona"ala$ se retrage la 9t"os$ unde este influentat de doctrina isi"asta Cu prile-ul rzboaielor ci(ile care au a(ut loc ,n aceast perioad la %izant$ ,ntlnim i conducatori dobrogeni aflati sub conducerea lui *obrotici +l se afla ,n fruntea unui despotat care fusese intemeiat intre anii 1327&1322 i cuprindea regiunea numita 0tara Ca(ernei0$ adicatinutul dintre 3arna i Caliacra Dot ,n cadrul rzboielor ci(ile de la %izant din 1346 aflam i numele lui %alica$ un conducator dobrogean$ care a inter(enit ,n luptele dintre bizantini prin trimiterea a 1 777 osta i ce urmau sa lupte sub conducerea lui *obrotici alaturi de 9na de /a(oia i de Ioan al 3&lea #olul -ucat de *obrotici este e(identiat i prin faptul ca el a-unge sa fie despot peste un )inut cuprins intre 3arna i Caliacra$ iar formatiunea sa politica de(ine foarte importanta ,n %alcani ,n 13C6 *obrotici a murit$ iar fiul sau I(anco scotea propria moneda de aur$ ceea ce demonstra ca /tatul dobrogean ,i men)inea la acea dat independenta att *obrotici ct i fiul sau I(anco au a(ut legturi stranse cu 3laicu 3oda i cu 1ircea cel %atran Cursurile nr.#+6#, 3ituatia I!%eriului Bizntin sub ulti!ii @!% raAi %aleologi D1$.161((,E *omnia lui 1anuel II <1391&1425=$ urmasul lui Ioan al 3&lea$ a inceput ,n condi)ii deosebit de grele$ Imperiul fiind redus practic la capitala$ iar o buna parte a .eloponezului se afla ,n mana turcilor ,n iarna anilor 1393&1394$ %aiazid l&a somat pe noul ,mprat i pe conducatorii statelor sla(e din %alcani s&i aduca omagiu 0In(it)ia0 a fost urmata de blocarea Constantinopolului$ oprirea apro(izionarii cu apa$ astfel ,nct capitala era asfiBiata de mizerie *in 1393$ pe fondul lipsei de unitate dintre diferitele /tate cretine$ turcii au reuit sa cucereasc pe rnd %ulgaria ,n 1393$ care a rmas sub stpnirea lor timp de 577 de ani$ apoi /erbia i *obrogea 1ircea cel %atran a reuit sa i pstreze independenta prin plata unui tribut *up infrangerea de la :icopole din 1396$ ,mpratul bizantin$ profund descura-at a adresat mai multe apeluri lumii cretine: s&a adresat rusilor$ papei$ (enetienilor$ regilor ;rantei i 9ngliei ,n acest demers al sau a intreprins calatorii la 3enetia$ la #oma$ unde s&a ,ntlnit cu papa %onifaciu al I2&lea$ merge la .aris$ unde se intalneste cu 8enric al I3&lea$ fr a obtine mare lucru /al(area a (enit ,ns din +st$ mai precis de la conducatorul mongol Dimur&'enL sau Damerlan$ care sub preteBtul supunerii de ctre turci a pastorilor anatolieni$ musulmani suniti ca i ei$ inter(in ,n 9sia 1ica i nimicesc armatele otomane la 9nLara pe 27 iulie 1472 %aiazid insui estefcut prizonier i moare cte(a luni mai trziu ,n capti(itate Intre 1472 i 1413 asistam la o reconstituire a Imperiului edificat de ctre %aiazid .rocesul a fost influentat profund de luptele dintre cei patru fii ai lui %aiazid Ilderim$ inc"eiate ,n 1413 *up ce i&a eliminat fratii$ 1a"omed I a rmas conducatorul sultanatului$ fiind ,ns obligat sa fac fa) ,n con)inuare numeroaselor re(olte$ dar mai ales lui 1ustafa$ un fiu nelegitim al lui %aiazid aceast perioad de criza putea constitui un bun prile- de sal(are a Imperiului bizantin de ctre 4ccident$ cu att mai mult cu ct 1a"omed I s&a aratat mai degrab prietenos cu 1anuel *in pcate irealismul roman$ care a apreciat gresit progresul partidului antiunionist de la %izant i din Darile sla(e$ lunga paralizie a 3enetiei care pn ,n 143E a luptat impotri(a Gngariei precum i rzboiul de 177 de ani$ care a neutralizat ;ranta i 9nglia$ au premis turcilor sa se redreseze$ fr a fi ne(oiti sa fac fa) unui e(entual atac (enit din 3est ,n acelai timp$ aceast perioad a inregistrat i un rezultat poziti(: 1anuel a putut profita de anii de pace pentru a restabilii ordinea ,n despotatul 1oreei$ unde se succedasera fratele su$ Deodor I i proprii si copii$ Deodor al II&lea i Constantin al 2I&lea 1a"omed moare ,n anul 1421$ succesor la tron fiind fiul su$ 1urad al II&lea <1431&1451=$ care reia practic politica lui %aiazid ;iul lui 1anuel$ Ioan al 3III&lea$ asociat la tron din ianuarie 1421$ comite o gra(a eroare: incearca$ fr succes$ sa puna ,n locul lui 1urad pe 1ustafa *e aceea$ din 1422 Constantinopolul este supus unui nou asediu$ care nu a determinat un e(entual a-utor occidental ,n prima(ara anului 1423$ turcii au de(astat @recia$ au patruns pe teritoriul 1oreei$ iarDesalonicul a fost cucerit pe 29 martie 1437 ,n 1425 1anuel al II&lea .aleologul moare$ tronul fiind preluat de fiul su$ Ioan al 3III& lea <1425&144C=$ aria sa de domnie limitandu&se practic la capitala ceilal)i fra)i ai si$ 9ndronic al I3&lea i Deodor al II&lea$ conduceau celelalte regiuni care mai eBistau 9semenea Datlui su$ Ioan al 3III&lea a incercat de la inceput sa fac fa) ofensi(ei turceti printr&un a-utor occidental *up asediul Constantinopolului din 1422$ Ioan al 3III&lea (izitase de-a ,n calitate de succesor la tron curtile occidentale$ iar ,n 1431 tratati(ele de

6E

unire dintre cele doua %iserici au fost reluate ,n conteBtul ,n care papa conditiona un e(entual a-utor militar de finalizarea lor .ractic$ ,n fa) ascensiunii turcilor$ ,mpratul Ioan al 3III&lea s&a decis sa incerce imposibilul: unirea cu latinii Datl su$ care petrecuse ani buni ,n 4ccident dup a-utoare ii spusese de altfel ca 0de speriat ii poti speria pe turci cu gandul ca ai sa faci unirea cu latinii$ dar eu nu&ti dau deloc sfatul sa faci aa ce(a$ pentru ca nu&i (ad pe&ai nostri dispu i sa gaseasca (reo modalitate de unire i ,n)elegere cu latinii Deama imi este sa nu se fac sc"isma i mai rea i atunci iata ca ne&am dat de gol i ,n oc"ii pgnilor0 Cu toate acestea Ioan al 3III&lea incearca$ iar ,n 1431 are loc la %asel un sinod general$ care proiecta unirea cu grecii participantii la acest sinod$ au trimis ,n 143E delegati la Constantinopol$ care au inc"eiat o con(entie cu trimisii greci pentru ca ei sa soseasca mai ,nti ,n apele teritoriale ale Italiei i dup aceea sa se decida locul unde urma sa se tina sinodul care dorea unirea .e dat de 1C septembrie 143E$ prin bula *octoris gentium$ papa +ugen al I3&lea a "otrt transferul sinodului de la %asel la ;errara$ pe coasta oriental a Italiei ,n luna noiembrie 143E$ Ioan al 3III&lea .aleologul$ insotit de fratele sau i de o delegatie compusa din aproBimati( E77 de persoane$ au plecat spre Italia cu corabiile puse la dispozitie de ctre papa *in impunatoarea suita imperiala mai fceau parte: patriar"ul ecumenic Iosif al II&lea care (a muri ,n timpul lucrrilor$ 3isarion mitropolitul :iceei$ fa(orabil unirii cu latinii din moti(e politice$ 9ntonie mitropolitul 8eracleei$ 1arcu +ugenicul al +fesului$ marele ad(ersar al unirii$ *ionisie de /ardes$ @rigorie 1amas$ du"o(nicul ,mpratului i /il(estru /5ropulos$ marele eclesiar" al .atriar"iei +cumenice$ cel care a scris Istoria sinodului unionist de la ;errara&;lorenta *in partea celorlalte %iserici au participat: mitropolitul Isidor al Aie(ului$ din partea marelui principe al 1osco(ei 3asile al II&lea <1425&1462=$ %iserica @eorgei prin mitropolitul @rigorie al @eorgiei$ un episcop i un laic *in )ara noastra au fost trimi i la lucrri: mitropolitul *amian al 1oldo(ei de neam grec$ insotit de (icarul su$ protopopul Constantin i un delegat mirean$ logofatul :eagoe$ probabil loctitorul +piscopiei sau 1itropoliei #omanului 1itropolia Gngro(la"iei$ care se indeparteaza acum de tradi)ionalele legturi cu .atriar"ia de la Constantinopol$ 9r"iepiscopia sarba de la IpeL sau 9r"iepiscopia de la 4"rida nu au fost reprezentate *e partea cealalta$ a latinilor$ s&au remarcat la discutii: cardinalul Iuliu Cesarini$ fost presedinte al sinodului de la %asel$ 'udo(ic$ ar"iepiscop de ;orli i Ioan de #aguza <*ubro(nicul de astazi= lucrrile sinodului au inceput pe 9 aprilie 143C la ;errara$ apoi s&au mutat la ;lorenta i s&au inc"eiat cu proclamarea unirii pe 6 iulie 1439 Cu toate ca unirea parea mai bine realizata dect cea de la '5on$ popula)ia Constantinopolului s&a opus iar 1arcu +ugenicu nu a semnat actul unirii$ ceea ce l&a determinat pe papa sa spuna: 0daca 1arcu nu a semnat n&amfcut nimic0 "otrrile acceptate de ,mprat i de cei care au semnat actul de unire din partea ortodocsilor reflecta ,n buna parte deruta ,n care se aflau bizantinii ,n acele momente ,n care turcii amenin)au distrugerea Imperiului$ iar ipsurile impuneau o presiune puternica din partea latinilor ,n afara consecin)elor religioase$ unirea a a(ut i consecin)e politice$ printre acestea cea mai importanta fiind neincrederea lui 1urad al II&lea 9 urmat o perioada de conflicte armate$ ,n care s&au implicat i sarbii$ ungurii$ romanii sau polonezii$ inc"eiata cu (ictoria turcilor de la 3arna din 1444 9ceasta infrangere a a(ut consecin)e mai gra(e dect cea de la :icopole$ descura-nd profund lumea cretin ,n 1446$ sultanul 1urad al II&lea progreseaza i ,n /udul @reciei$ cucerind regiuni precum ;ocida i %eotia$ a-ungnd pn la 1untii .indului /ingurul care a rezistat mai mult a fost albanezul /Landerberg$ mai precis pn la moartea sa sur(enita ,n 146C ,n aceste conditii$ Ioan al 3III&lea moare la Constantinopol ,n 144C$ tronul fiind preluat de ctre Constantin al 2I&lea *ragases$ care dup mama sa pro(enea dintr&o familie sarba ,n februarie 1451 a murit i 1urad al II&lea$ iar succesorul su$ 1o"amed$ (a fi cuceritorul Constantinopolului ,n primele zile ale lui aprilie 1453$ 1o"amed a mobilizat o armata numeroasa sub zidurile capitalei Imperiului bizantin i dup E saptamani de asediu$ asaltul final este dat pe 29 mai ,n %tlia finala a murit i Constantin *ragases$ istoricii afirmnd ca aceasta cucerire s&a datorat i faptului ca o poarta a cet)ii ramasese desc"isa$ lucru speculat din plin de ctre turci Cucerirea oraului imperial de pe malul %osforului de ctre 1o"amed insemna cderea oficial a Imperiului bizantin .rin aceasta (ictorie turcii realizau un pod intre regiunile detinute ,n +uropa i cele din 9sia 1ica .osesiunile bizantine$ latine sau sla(e din .eninsula %alcanica au fost i ele repede absorbite de ctre acest mare Imperiu 9stfel$ 9tena cde sub otomani ,n 1456$ despotatul de 1oreea ,n 1456$ Imperiul de la Drapezunt ,n 1461$ despotatul sarbesc ,n 1456$ iar regatul bosniac ,n 1463 .n la sfritul secolului al 23&lea i celelalte tari sla(e precum i albanezii au a(ut aceea i soarta$ astfel ,nct turcii au a-uns sa aibe drept grani)a de 3est$ 1area 9driatica Caderea %izan)ului s&a datorat fr indoiala inbatranirii institu)iilor sale$ lipsurilor unui /tat cladit pe un principiu autoritar i care nu mai a(ea forta unei reforme cderea sa a a(ut ,ns i alte doua mari cauze de-a pomenite: cruciadele i antagonismul religios dintre 4rient i 4ccident Cruciadele au ruinat inutil %izan)ul$ pentru ca occidentalii au fost incapabili sa se men)ina ,n 4rient /ingura speranta rmnea o posibila ,n)elegere intre greci i latini pentru aprarea cretin tatii Doate eforturile ,n acest sens s&au lo(it de pretentiile eBagerate ale papalit)ii$ de neintelegerea latinilor sau de obstinatia grecilor 9tunci cnd Imperiul %izantin a fost cucerit de turci$ disparitia sa a lasat un mare gol ,n lume Dimp de 11 secole el -ucase un rol important$ uneori c"iar decisi( ,n istoria 4rientului i a 4ccidentului *e la #oma$ %izan)ul primise i conser(ase motenirea lumii antice$ ,n momentul ,n care 0cetatea eterna0 era amenin)ata cu disparitia de ctre in(aziile barbare *intr&o ci(ilizatie pgna$ decadenta i incapabila de innoire$ %izan)ul a reuit sa fac o ci(ilizatie cretin $ care sa raspunda mai bine ne(oilor unei contiin)e eBigente +lenismului primar cruia i&a asigurat con)inuitate$ limba greaca fiind ,n acelai timp simbol i instrument$ %izan)ul i&a adaugat roadele unui lung contact cu orientul persan i cel musulman 1ostenirea bizantin s&a transmis prin sa(antii ei$ misionari$ comercianti sau solda)i tuturor popoarelor cu care au intrat ,n contactU arabii i turcii au fost i ei influentatiU popoarele sla(e le datoreaza religia i institu)iile$ iar dup cderea Constantinopolului$ mul)i sa(anti greci s&au refugiat ,n 4ccident$ aducnd cu ei i foarte multe cunostinte Cucerirea Constantino%olului Cucerirea Constantinopolului de ctre turci la 29 mai 1453 constituie unul dintre e(enimentele importante ale istoriei uni(ersale$ iar consecin)ele ei se resimt pn astazi *eclinul Imperiului %izantin a inceput din secolul al 2II&lea$ cnd ca(alerii occidentali ai cruciadei a I3&a <1272&1274=$ mane(rati de 3enetia$ pentru interesele ei comericiale ,n 4rient$ au atacat Constantinopolul la 13 aprilie 1274 1otenirea %izan)ului au ra(nit&o pe rnd bulgarii$ sarbii$ latinii$ dar mai ales turcii din 9sia 1ica .opoarele balcanice$ greci$ bulgari$ sarbi$ albanezi$ ra(asite de na)ionalism i lipsite de unitate ,n fa) pericolului comun$ au cazut rnd pe rnd sub dominatia turcilor /erbia a fost cucerita definiti( ,n 1459$ %ulgaria ,n 1396$ @recia ,n 1459&1467$ %osnia ,n 1463$ iar +giptul ,n 151E Intregul 4rient ortodoB$ cu eBceptia #usiei$ se afla sub -ugul islamic$ care s&a men)inut timp de patru (eacuri aceast perioad a marcat profund mentalitatea %isericii 4rtodoBe Incercnd sa definim natura -ugului turcesc$ trebuie mai ,nti sa amintim ca nu poate fi (orba la inceput de o persecutare generalizata a cretinilor 9tunci cnd 1o"amed al II&lea a intrat ,n Constantinopol$ dup trei zile de asediu$ el a instaurat ceea ce s&a numit la acea (reme 0legea i ordinea0 /ultanul 1a"omed al II&lea nu era un barbar: el fusese de-a la Constantinopol$ cunoastea limba

6C

greaca$ iar ,n initiati(a de a cuceri %izan)ul el era stimulat i de dragostea sincera pe care o nutrea fa) de creatiile grecesti Gnii istorici au remarcat c"iar faptul ca ,n suita sa 0erau unii cretini care se bucurau de fa(orurile sale i care&i ser(eau ca secretari0 1a"omed se gandea s&i consolideze Imperiul i cu a-utorul culturii grecesti ,n plus$ Coranul c"iar daca&i pomeneste pe cretini ca fiind necredinciosi$ recunoate ,n persoana lui Iisus un .rofet$ cruia ii datorau respect *e aceea$ dup cucerirea Constantinopolului una dintre primele initiati(e ale turcilor$ a fost in(it)ia adresata grecilor de a&i aleage un patriar" <alegerea l&a (izat pe @"enadie /colarul$ unul dintre participantii la Conciliul de la ;errara&;lorenta= to)i cretinii erau obligati sa plateasca anual "araciul$ aceasta fiind practic singura lor obligatie fa) de cuceritori ,n sc"imb$ patriar"ul se bucura de libertate deplina ,n administrarea %isericii i nimeni nu a(ea dreptul sa se amestece ,n "otrrile sale .ersoanele din antura-ul patriar"ului$ episcopi sau preo)i$ erau persoane declarate in(iolabileU clerul era scutit de impozite C"iar dac -umatate din bisericile din Constantinopol au fost transformate ,n mosc"ei$ .oarta nu se amesteca ,n problemele interne ale %isericii 'ibertatea de a tine srbtorile i de a respecta cultul public erau recunoscuteU cstoriile$ inmormantarile i alte slu-be puteau a(ea loc fr nici o restrictie Celebrarea .astilor era autorizata ,n toate oraele i satele Intr&un cu(ant$ %iserica a(ea permisiunea de a rmne %iserica$ iar cretinii ,i puteau pstra religia :u trebuie uitat ,ns un alt aspect fundamental i anume acela pri(ind statutul cretinilor ,n Imperiul turc: spre deosebire de arabi$ pentru turci$ care nu erau fanatici ,n materie de religie$ cretinismul era credin)a na)ional a grecilor$ aa cum cea ma"omedana era cea a turcilor ca i ,n iudaism$ de&o maniera generala putem spune ca islamul nu fcea distinctie intre societ)ea seculara i cea religioasa institu)iile ci(ile i politice ale societ)ii musulmane$ -ustitia$ legile erau determinate de islam$ nefiind aplicabile celor care nu erau musulmani .atriar"ul de(ine acum 1ilet .asa sau etnar"$ adicaseful natiunii$ iar ierar"ia bisericeasca a fost insarcinata cu administrarea ci(ila a popula)iei cretine +a -udeca pe cretini conform legilor grecesti$ tribunalele sale erau recunoscute de .oarta$ iar sentintele trebuiau eBecutate de autorit)ile turcesti cretinii puteau a(ea de asemenea propriile lor scoli i propria programa de !n()mnt ,n mod teoretic$ %iserica de(enea un fel de /tat ,n /tat In mod formal$ putem considera pozitia %isericii ,n Imperiul turc ca fiind solida$ numai ca nu putem lua ,n consideratie numai acest aspect ,n realitate$ situa)ia %isericii era adesea dramatica$ fiind greu de descris toate suferintele$ umilintele sau ade(ratele persecu)ii indurate /ultanul turc era iz(orul tuturor drepturilor$ fa(orurilor sau defa(orurilor i nu dadea nimanui socoteala pentru actiunile sale ,n filozofia religioas a islamului$ cretinii erau considerati ra5a"$ adic un popor cucerit$ necredinciosiU ei nu a(eau nici drepturi reale$ nici cetatenie C"iar i 1a"omed al II&lea$ un om cu un ni(el politic i cultural ridicat$ sa(arseste unele abuzuri$ eBemplul cel mai cunoscut fiind atunci cnd confisca patriar"ului @"enadie biserica celor 12 9postoli$ pe care cu pu)in timp mai inainte tot el i&o acordase Imperiul otoman (a intra ,n scurt timp intr&o perioada de declin politic i arbitrariu$ cinismul i coruptia de(enind regula *repturile patriar"ului au fost reduse ,n mod progresi(U nu&i mai rmnea dect tristul 0pri(ilegiu0 de a fi responsabil al cretinilor ,n sec al 23III&lea$ 4C de patriar"i s&au succedat intr&un inter(al de E3 de ani Gnii dintre acetia au fost depu i din scaun dup care au fost reasezati$ a-ungndu&se c"iar la reinstalarea unora de 5 oriU mul)i au suferit moarte martirica 'a rndul lor bisericile erau pangarite$ iar /fintele *aruri profanate ,n secolul al 2I2&lea$ Durcia$ era ,n plina descompunere$ numai ca era ,n con)inuare sus)inuta de natiunile europene$ care (edeau ,n ea o contragreutate ,n fa) #usiei C"iar dac la un moment dat asistam la o serie de reforme prin care sultanii$ incercnd sa europenizeze Durcia$ ameliorau intr&un fel situa)ia cretinilor$ acetia din urma au a(ut de infruntat noi persecu)ii 'a rndul lor$ grecii din Durcia i din Constantinopol au platit insurectia greaca din 1C21 prin masacre cutremuratoare 9nul 1C21 este marcat i de martiriul patriarului @rigorie al 3&lea$ omorat c"iar ,n ziua de .asti a anului 1C21 9 doua -umatate a sec al 2I2&lea a fost marcat de nenumarate re(olte ale cretinilor i de represiunea sngeroasa a turcilor 9 fost o perioada de lupta desc"isa i de masacre 9nul 1C61 a reprezentat mai multe re(olte ,n %osnia$ 8ertego(ina$ /erbia$ )ara romaneasca$ 1oldo(a i %ulgariaU ,n 1C66 asistam la o rebeliune ,n Creta$ iar ,n 1CE5 la noi re(olte ,n %osnia i 8ertego(ina .erioada stpnirii turceti a fost marcat ,n istoria 4rtodoBiei i de o dez(oltare fr precedent a na)ionalismului religios Cauzele pot fi cautate c"iar la %izant$ acolo unde ideea unui 0/tat sfnt0 a(ea (aloare absoluta :umai ca acest principiu se nascuse i se dez(oltase mai ,nti sub semnul uni(ersalismului roman Imperiul multinational era conceput ca o depasire a frontierelor na)ionaleU era considerat drept 0oiLumene0$ 0uni(ersul locuit0$ unit printr&o singura lege$ autoritate$ o cultura unica$ prin credin)a ,n acelea i (alori 4ricare barbar care ar fi acceptat cetatenia romana i impartasea acelea i (alori culturale ale elenismului$ inceta de a mai fi un barbar i de(enea membru deplin al acestui uni(ers$ membru al aceleia i societ)i 9ceasta (iziune i acest spirit uni(ersalist al #omei a permis ,ntlnirea i alianta cu cretinismul$ uni(ersal prin esenta *ac %iserica accepta alianta cu Imperiul i se plasa sub protectia lui$ il i sfintea prin binecu(antarea ei$ Imperiul a(nd astfel i contiin)a uni(ersalit)ii misiunii sale .rima bresa produsa ,n acest uni(ersalism a fost di(izarea Imperiului$ care a a(ut ca principala consecinta pierderea componentei occidentale C"iar dac autoritatea Imperiului era nominal recunoscuta de barbarii stabiliti ,n 4ccident$ conflictul cu 03estul0 s&a acutizat ,n timpul cruciadelor .atriotismul bizantin$ care se alimentase pn atunci din (isul unui Imperiu uni(ersal$ sa transformat ,n mod progresi( ,n na)ionalismU sentimentul poziti( a de(enit o pasiune negati(a$ o respingere a tot ceea ce este strin i atasament maladi( fa) de ceea ce este al 0sau0 *e aceea$ ,n timp ce %izan)ul se opunea$ ,n (irtutea 0uni(ersalismului0 su$ oricarei tendin)e de separare a Imperiului ,n mai multe /tate i autocefalii independente$ ,n realitate el supunea pe sla(i unei elenizari fortate: numirea de episcopi greci$ reticenta fa) de orice particularism local$ indeosebi ling(istic 9ceasta atitudine a dus ine(itabil la o di(izare a lumii ortodoBe e(identiata ,n momentul cuceririi Constantinopolului de ctre turci .aradoBal ,ns$ -ugul turcesc tindea mai degrab ctre o restaurare a 0uni(ersalismului cretin0 de la %izan) fr sa fac (reo diferen)a intre religie i apartenenta etnica$ turcii ii considerau pe cretini ca un popor condus de patriar"ul de la Constantinopol$ ,n calitate de etnar" 9stfel$ ,n aceasta perioada$ puterea imperiala a-unge sa treac intr&un fel ,n mainile patriar"ului %iserica i Imperiu (or desemna de acum aceea i entitate: poporul grec$ purtator al (alorilor elenistice .atriar"ul este 0asezat pe tron i iar episcopii se inclina ,n fa) lui ca unui ,mprat i .atriar"0 .atriar"ul :oii #ome aflat ,n capti(itate era pri(at de libertate$ dar nu i de autoritate "o7tenirea 7i i!%ortanAa I!%eriului Bizantin. KBizanA du% BizanAK /e spune c istoria este scris de ,n(ingtori$ i cel mai bun eBemplu este modul ,n care a fost tratat Imperiul %izantin ,n istorie: un imperiu urt de +uropa 4ccidental$ aa cum a fost artat de -efuirea Constantinopolului ,n timpul celei de&a patra Cruciade /ecolul al 22&lea a adus o cretere a interesului istoricilor pentru ,n)elegerea imperiului i a impactului pe care l&a a(ut acesta asupra ci(iliza)iei europene Contribu)iile la dez(oltarea culturii$ tiin)ei i (ie)ii sociale a occidentului au fost recunoscute

69

cu greu i doar ,n ultima perioad 4raul Constantinopol$ numit pe drept cu(nt 04raul0$ a fost o metropol cu o importan)a ma-or ,n +(ul 1ediu$ pe msura importan)ei pe care au a(ut&o #oma i 9tena ,n antic"itate Cultura bizantin reprezint fra nici o ,ndoial una dintre cele mai importante culturi ale lumii *atorit pozi)iei sale unice de con)inuatoare a (alorilor Imperiului #oman$ eBist tendin)a de a fi ignorat de clasiciti dar i de medie(alitii occidentali Ji totui$ dez(oltarea culturilor (est europene$ sla(e i islamice nu poate fi ,n)eleas fr ,n)elegerea uriaelor influen)e bizantine /tudiul istoriei medie(ale nu se poate face fr ,n)elegerea lumii bizantine *e fapt$ +(ul 1ediu este ,n mod tradi)ional delimitat ,n timp de cderea #omei ,n 4E6 i cderea Constantinopolului ,n 1453 Imperiul %izantin a fost singurul stat stabil din perioada medie(al Capacitatea militar i puterea diplomatic au asigurat (estului +uropei securitatea ,n fa)a in(aziilor de(astatoare dinspre rsrit$ ,ntr&un timp ,n care regatele cretine (est& europene erau profund instabile i incapabile s fac fa)a unor pro(ocri militare ma-ore %izantinii au aprat +uropa de atacurile perilor$ arabilor$ turcilor selgiucizi i$ pentru o perioad$ de cele ale turcilor otomani !n comer)$ %izan)ul a fost punctul terminus al *rumului 1tsii 9 fost cel mai important centru comercial pentru cea mai mare parte$ dac nu cum(a pentru toat perioada +(ului 1ediu Cderea Constantinopolului ,n 1453 a ,nc"is ruta terestr ctre 9sia 1ic i a determinat ruinarea *rumului 1tsii 9ceasta a determinat o sc"imbare rutelor comerciale$ cutarea unora noi fiind imboldul care a dus la descoperirea 9mericilor de ctre Cristofor Columb %izan)ul a fost calea prin care cunotin)ele antic"it)ii au fost transmise lumii islamice i celei renascentiste #enaterea nu ar fi ,nflorit fr mul)imea de ,n()a)i greci care au fugit ,n (est dup cderea imperiului i fr pre)ioasele lor cunotin)e Influen)a teologic asupra (estului$ ,n special prin intermediul lui D"omas 9Iuinas$ a fost profund Imperiul %izantin a fost cel care a rspndit cretinismul ,n +uropa$ c"iar dac se ,ncearc uneori s i se limiteze influen) doar la lumea ortodoB 1isionarii bizantini ortodoci au cretinat diferitele popoare sla(e i alte popoare din +uropa rsritean Influen)a bizantin se simte i ,n religia milioanelor de cretini din +tiopia$ +gipt i din @eorgia i 9rmenia %izan)ul ca entitate 0mental0 a lsat o ade(rat motenire ,n +uropa$ (eritabil ordine$ tolerat de Imperiul otoman /pa)iul acesta spiritual care i&a supra(ie)uit ,n special ,n +uropa de /ud&+st$ a fost numit de ctre :icolae Iorga 0%izan) dup %izan)0 BizanA du% BizanA reprezint con)inuitatea unit)ii spirituale$ sub umbrela cretinismului ortodoB a domnitorilor romani$ a popoarelor din /ud&+stul +uropei pentru aproape patru sute de ani$ de la cderea %izan)ului <1453= pn ,n prima parte a secolului al 2I2&lea 1ari domnitori precum Jtefan cel 1are$ 3asile 'upu$ Constantin %rnco(eanu au contribuit decisi( la pstrarea unit)ii spa)iului cultural bizantin printr&un spri-in consistent i constant de tip financiar$ politic i cultural acordat .atriar"iei de la Constantinopol i mnstirilor de pe cuprinderea spa)iului 1editeranei orientale <de la 9t"os pn la Ierusalim i 9leBandria= Drebuie$ de asemenea$ subliniat c na)ionalitatea fiecreia dintre popoarele sud&*unrene datoreaz foarte mult dreptului de a&i mrturisi credin)a ortodoB sub oblduirea .atriar"iei de la Constantinopol$ ,n perioada otoman /pa)iul acesta al 0%izan)ului dup %izan)0 este ,ns 0colonizat0 de ctre imperialismul rus ,ncepnd cu sfritul secolului al 23III&lea$ cnd Imperiul darist$ sub doctrina pansla(ismului$ caut o ,naintare ct se poate de profan ,n spa)iul %alcanic$ pentru controlul /trmtorilor i al spa)iului adiacent Iat un citat din studiile lui Iorga pri(ind c"estiunea 0%izan)ului dup %izan)0: Y!n 16CC ,ncepe domnia ,n dara romaneasc a lui Constantin %rnco(eanu$ i patriar"ia (a fi condus rnd pe rnd de clien)ii domnilor 1oldo(ei i ai drii romaneti$ acetia fiind ei ,nii protectorii recunoscu)i i ,ndatora)i ai noii #enateri greceti? 0%inefacerile lui %rnco(eanu s&au ,ntins pn la mnstirea /umela$ lng Drapezunt V Gltima sta(ropig"ie elca ,nc"inat$ adic subordonat direct .atriar"iei de la Constantinopolf de seam ,n )rile romaneti a fost cea a marii ctitorii a lui %rnco(eanu$ 8urezi$ /caunul Ierusalimului primind ,n acelai timp i splendidul lca al lui :icolae 1a(rocordat$ 3cretii .atriar"ia a-unsese pe atunci s nu&i mai poat plti datoriile$ fiind silit s restrng ,n modul cel mai modest c"eltuielile de administra)ie$ cu gdoi singuri preo)i i doi diaconi$ slu-ind rnd pe rndh$ pn cnd @rigore 1atei @"ica$ domnind atunci ,n 1oldo(a$ inter(eni pentru a face s ,nceteze administra)ia nefericit a patriar"ului Ieremia al III&lea ? <:icolae Iorga$ %izan) dup %izan)$ +ditura enciclopedic roman$ %ucureti$ 19E2$ p 1C1$ respecti( 1C4 =

E7