Ilustraia copertei de CARMEN MAFTEI

ROGER CAILLOIS APROCHES LES IMAGINAIRE Editura Nemira !""# Comerciali$area %& a'ara (ra&ielor )rii ')r) acordul editurii este i&ter$is)*

1 oate studiile care alctuiesc lucrarea de fa sunt, din punctul de vedere al concepiei, dac nu i al redactrii, anterioare anului 1945. Ea strnge astfel laolalt scrieri ale mele dintre cele mai vechi. Unele nu au fost niciodat reunite ntr!un volum, altele figurea" n opuscule care de mult vreme nu mai sunt de gsit. #el mai ntins formea" o carte pe care pn acum nu am vrut s o reedite", din pricin c mi se prea necesar s o aduc la "i. #onsider aceste diverse lucrri mai ales drept nite documente care $alonea" fgaul unei gndiri captivate de mecanismele i tainele imaginaiei. %"olate, ele nu prea aveau neles. &trnse laolalt, mi separe c de"vluie o relativ coeren i c devin uneori instructive pn i prin defectele sau erorile lor. Ele sunt n general mai marcate de actualitate dect studiile mele mai ela'orate. &e poate ntmpla astfel ca unele s lmureasc un aspect insuficient cunoscut al micrilor la care am luat parte, cum ar fi suprarealismul sau #olegiul de sociologie, n aceast calitate, au valoare de mrturie. (u am adunat aici dect acele dintre studiile mele care rspundeau titlului de A+ord)ri ale ima(i&arului de vreme ce acesta era punctul asupra cruia voiam s su'linie" continuitatea latent a unei cercetri uneori dispersate. )m nlturat tot ceea ce, n acelai timp, a constituit o intervenie trectoare sau polemic referitoare la pro'leme de literatur sau estetic, opinie parti"an a moralistului sau meditaii n care aprea fr voia mea o scriitur liric. )ceste A+ord)ri *ct de chioptnde+ ale ima(i&arului informea" asupra rdcinii i nceputurilor ndeprtate ale preocuprilor mele. Ele sugerea" fr s vrea c, la anumii scriitori cel puin, n primele lor mrturisiri e,ist mult mai multe lucruri dect ne!am nchipui. )ceti ner'dtori au vrut s spun totul dintr!o dat. Ulterior nu vor mai face altceva dect s de"volte sau s ncerce s preci"e"e, s $ustifice sau s rectifice lucrurile pe care se repe"iser s le e,prime n primul moment i pe care se strduiesc de!acum s le m'race n aparene diverse, uneori de nerecunoscut. ntr!o oarecare msur, fiecare scriitor, chiar i cel mai ascuns, nu ncetea" nicicnd s!i ntocmeasc o auto'iografie mascat- opera sa. n acest sens, succesiunea eseurilor strnse n lucrarea de fa urmrete s reconstituie, mai degra' prin frnturi dect n mod nchegat, itinerariul ndeprtat al am'iiei mele poate celei mai tenace. #rile mele i marchea" staionrile oarecum prelungite. .e"vlui aici primele etape ale traseului, cele care de$a, fr ca eu s!o fi tiut, hotrser o orientare pe care cu naivitate am cre"ut c sunt li'er s o modific clip de clip. ,ecem+rie #-./

ECHIVOCUL SUPRAREALIST
#-//0l-/1

ARG2MENT
,e pe urma trecerii mele pri& (rupul suprarealist am r)mas cu o ampre&t) care de3i a su'erit eclipse destul de %&delu&(ate &u s0a 3ters &iciodat)* %& ade$iu&ea mea e4ista o oarecare am+i(uitate dac) &u o &e%&ele(ere cate(oric)* Ruptura a a5ut loc cu prile6ul u&ei discuii de alt'el %&tru totul amicale cu A&dre 7reto& despre 'asolea s)lt)rea) adus) di& Me4ic de u&ul di&tre &oi* Era pe !8 decem+rie #-/9* C:iar de0a doua $i i0am scris

lui 7reto& c) pre$e&a mea %& (rupul respecti5 &u mi se p)rea c) ar mai 'i a5ut 5reu& rost* ;reme de apro4imati5 doi a&i participarea mea la di'eritele acti5it)i ale (rupului 'usese $il&ic) 3i scrupuloas) #* Pe pla& literar rei& cu prec)dere articolele ap)rute %& &umerele 1 3i . di& /inotaure, u&ul despre i&secta de&umit) c)lu()ri) cel)lalt despre mimetismul la i&secte studii pe care le0am de$5oltat ulterior %& 0e m1the et l2homme3 3i %& /eduse et #ie. I&cide&tul cu 'asolea s)lt)rea) &u era dec<t de$&od)m<&tul mai multor surpri$e sau decepii di& partea mea care %&cepuser) di& ia&uarie #-// o dat) cu participarea mea la a3a0$isele 4echerches e,perimentales =cercet)ri e4perime&tale> ?asupra cu&oa3terii iraio&ale a o+iectului@ ?asupra posi+ilit)ilor iraio&ale de p)tru&dere
#

,espre aceast) a(itaie u&eori tur+ule&t) am dat am)&u&te %& pa(i&ile de ami&tiri desti&ate &umerelor oma(iale dedicate de 0a (ouvelle 4evue frangaise memoriei lui 7reto& Aaprilie B8.C 3i de Europe celei a lui Eluard Aia&uarie B./C* ! Trad* rom* Nemira !""" A&* ed*C*

3i de orie&tare %&tr0u& ta+lou@ ?asupra 5ieii la o dat) oarecare@ ?asupra %&'rumuse)rii u&ui ora3@ pro(ram ce m) 'asci&a 3i care mer(ea %& aceea3i direcie cu 5rocesul intelectual al artei pe care tocmai %l scriam 3i care &u a5ea %&c) acest titlu* ,i& p)cate am 'ost &e5oit s) co&stat %& scurt) 5reme c) &u era 5or+a de i&5esti(aii serioase ci de &i3te simple 6ocuri de societate a3a cum orici&e se poate co&5i&(e ast)$i citi&d re$ultatele a&c:etelor %& 0e &urrealisme au service de la 4evolution, &r* 8 A3i ultimulC %&soite de come&tariile aproape deloc critice ale lui Paul Eluard* ,e la dista&) adic) dup) patru$eci de a&i dac) las la o parte c<te5a co&tri+uii mi&ore la di5erse re5iste simpati$a&te &u doar u&ul di&tre studiile mele de pe atu&ci mi se pare c) 5este3te cu o preci$ie care &u co&te&e3te s) m) stupe'ie$e ast)$i 'asci&aii care &u a5eau s) m) p)r)seasc) &iciodat)* ,e e4emplu &pecificaia poe"iei, ap)rut) %& 0e &urrealisme au service de la 4evolution A&r* 1C 3i mai ales partea a doua a r)spu&sului meu la a&c:eta despre %&t<l&ire pu+licat) %& &um)rul /09 di& /inotaure A#-//C* Reproduc aici para(ra'ul respecti5D ?Co&ceptul de %&t<l&ire %mi apare %& ordi&e teoretic) drept prea pui& ela+orat cel pui& %& m)sura %& care presupu&e e4iste&a u&or determi&)ri e4terioare pure a c)ror i&depe&de&) a+solut) ar asi(ura tocmai i&ter'ere&ei lor caracteristicile u&ei ade5)rate %&t<l&iri %&t<l&ire co&siderat) ca 'ortuit) sau &ecesar) dup) cum le(ile &aturii su&t resimite drept co&ti&(e&te sau &ecesare* Or de(ea+a %&cerc)m s) &e d)m seama ce perei eta&3i ar %&()dui o aseme&ea i$olare per'ect)* Se pare dimpotri5) c) seriile cau$ale su&t &u &umai determi&ate ci 3i supradetermi&ate u&a 'a) de cealalt) &um)rul supradetermi&)rilor recu&oscute sau &u cresc<&d co&ti&uu* Coi&cide&ele de care %& 'o&d este pueril s) &e mir)m su&t ast'el &i3te m)rturii e4trem de pariale &i3te re5elaii i&'i&ite$imale ale acestei multiple 3i su+tera&e i&terdepe&de&e* La 'el cele c<te5a cercet)ri po$iti5e ale supra0realismului su&t tot at<tea te&tati5e metodice :)r)$ite decel)rii tramei supradetermi&)rilor lirice a c)ror ri(uroas) sistemati$are late&t) &u %&()duie ca a3a0$iselor %&t<l&iri s) li se lase culoarea miracolului cu care le %mpodo+e3te &ecu&oa3terea si&ta4ei lor*@ ?Coi&cide&ele de care %& 'o&d este pueril s) &e mir)m***@ ?&u %&()duie ca a3a0$iselor %&t<l&iri s) li se lase culoarea miracolului***@D ce presimiri de3i a+ia i&trasem %& (rup ale 5iitorului meu de$acordE %& acela3i timp %mi este imposi+il s) &u recu&osc %& aceste r<&duri sc:ia teoriei 'a&tasticului &atural a ima(i&aiei corecte a o+li(aiei spre0a a'irma le(itimitatea poe$iei de0a admite e4iste&a u&ei lumi 'i&ite 3i determi&ate deci redu&da&te Aaici %i spu& ?supradetermi&ate@C pe care a5eam s) %&cerc s) o 'ormule$ mult mai t<r$iu* Cred c) &u e &e5oie s) spu& mai multe deopotri5) pe&tru a recu&oa3te o datorie a de'i&i o opo$iie 3i a marca o co&ti&uitate* Nu am rei&ut di& acea perioad) dec<t +<l+<ielile de uce&ic ce %mi desc:ideau o cale pe care ')r) %&doial) c) am (re3it p)r)si&d0o di& prici&a u&or solicit)ri mai presa&te c)rora o ca&did) 5a&itate m) %&dem&a s) le cede$D acel amal(am precar de %&elepciu&e 3i pasiu&e ce a5ea s) 'ie #olegiul de sociologie.

10

SPECIFICAFIA POEGIEI

u& 'apt cu&oscut c) poe$ia co&ti&u) s) +e&e'icie$e de o i&dul(e&) de prost0(ust ce ti&de s) %i co&'ere a5a&ta6e periculoase pri& aceea c) o sal5(ardea$) su+ prete4tul u&ei i&tru$iu&i pro'a&atoare de orice e4ame& critic oric<t de pui& precis 3i ri(uros* ,e la o aseme&ea comple$e&) poe$ia are mai mult de pierdut dec<t de c<3ti(at deoarece este su'icie&t s) putem presupu&e c) ea tr)ie3te di& asta pe&tru ca s) 'ie imediat descali'icat)* Or tocmai c) at<tea opere se pre$i&t) drept poeme c<&d de 'apt este (reu s) a'li %& ele altce5a dec<t cele mai de &eiertat escroc:erii se&time&tale artistice sau i&telectuale %&c<t o mi&te se5er) &u poate s) &u co&sidere poe$ia ca 'ii&d dreptul acordat oricui de0a spu&e orice 3i aceasta ')r) &ici o (ara&ie ')r) o+li(aia de0a da socoteal)* ,i& acest moti5 la cel mai mic compromis ea cade la ra&(ul de (e& literar 3i mai cu seam) literar care &u atra(e cu &imic ate&ia 0 cu e4cepia u&ui aspect tipo(ra'ic %& (e&eral irita&t 0 dec<t pri&tr0o 3i mai mare co&'u$ie 3i o 3i mai mare %&dr)$&eal) %& pri5i&a i&'laiei 3i a 'raudei* ,e aceea aceast) stare de lucruri ar putea 'i i&5ocat) de cei i&teresai pe&tru a %&cerca s) 6usti'ice opo$iia pe care o ad<&cesc cu pl)cere %&tre poetic co&siderat u& ca$ special al ima(i&arului 3i real* Cu toate acestea este cert c) aceast) situaie risc) s) pu&) ea si&(ur) %& cump)&) prete&iile de o+iecti5itate a+solut) ale suprarealismului 3i s) impu&) o+li(aia ca acesta s) 'ie pri5it drept o co&cure&) &eloial) 3i &e%&temeiat) a acti5it)ii 3tii&i'ice Al)s<&d la o parte #! deocamdat) c:estiu&ea a&terioar) 6udec)ii 3i re'eritoare la ade5)rata po&dere a co&ceptului de co&cure&) &eloial)C* ,impotri5) suprarealismul 3i0a do+<&dit ca u& +u& propriu dreptul de0a %&tre0 pri&de cu oarece 5aliditate critica ima(i&aiei empirice tocmai %& m)sura %& care el a co&siderat poe$ia ca u& 'apt 3i a epui$at0o sistematic ca atare p<&) la limitele sale e4treme limite ce*su&t la r<&dul lor 'apte poetice suscepti+ile de o de$5oltare co&ce&tric) 03i a3a mai departe* Este 5or+a deci de0a organi"a poe"ia. %& aceste co&diii co&ceptul 3i o+iectul su&t %& 'o&d pu&cte de aplicaie deopotri5) de 5ala+ile dat 'ii&d c) %&tre co&cept 3i a&sam+lul a5e&turilor si&(ulare care %l suport) a'ecti5 e4ist) aceea3i independen concret, acelea3i relaii &eli&i3titoare ca 3i %&tre o+iect 3i rolul s)u utilitar de3i s0ar spu&e c) 3i aici 3i di&colo s0ar putea o+ser5a coi&cide&a per'ect) pe care o presupu&e (<&direa raio&al)* Este e5ide&t c) rolul utilitar al u&ui o+iect &u 6usti'ic) &iciodat) complet 'orma sa alt'el spus o+iectul dep)3e3te %&totdeau&a i&strume&tul* Ast'el este posi+il s) descoperim %& 'iecare o+iect u& re$iduu iraio&al determi&at pri&tre altele de repre$e&t)rile i&co&3tie&te ale i&5e&0 tatorului sau ale te:&icia&ului#* La 'el orice co&cept posed) o 5aloare co&cret) speci'ic) ce0i %&()duie s) 'ie co&siderat ca o+iect 3i &u ca o a+straciu&e* ,e e4emplu %& calitate de a+straciu&e cu5<&tul ?p)ia&6e&@ &u poate 'i pri5it dec<t ca u& mi6loc comod 3i apro4imati5 de e4primare* Acesta este pla&ul o+i3&uit al literaturiiD aceasta se caracteri$ea$) deci pri&tr0o utili$are (r)+it) 3i &ec:i+$uit) a cu5i&telor slu6i&du0se de ceea ce e4ist) %& ele mai super'icial mai sc:eletic 3i mai pui& sesi$a+il lu<&du0le la &i5elul mi&im de repre$e&t)ri at<t imperso&ale c<t 3i perso&ale at<t o+scure c<t 3i disti&cte ceea ce 'ace ca importa&a ei 3tii&i'ic) s) 'ie ')r) ca restul s) 'ie pre6udiciat aproape &ul)*
#

Ar e4ista e5ide&t u& e&orm i&teres poetic de0a i"ola acest re$iduu iraio&al* Practic %&s) operaia se do5ede3te e4trem de delicat)* ,oar 'olosirea simulta&) a u&or metode di'erite 5a %&()dui s) se a6u&() pri& compararea re$ultatelor la o oarecare certitudi&e* %& ciuda u&ei a&umite lipse a acurateei c:estio&arele suprarealiste su&t de luat %& co&siderare ca u& prim mi6loc de i&5esti(aie* #/

,impotri5) poe$ia %&cepe %& mome&tul c<&d cu5<&tul este co&siderat %& i&'i&itatea teoretic) a repre$e&t)rilor sale respecti5 atu&ci c<&d %& e4emplul precede&t co&ceptul iraio&al de p)ia&6e& este pri5it ca a(re(at de date empirice* Este limpede c) i&depe&de&a a'ecti5) a co&ceptului 'a) de cu5<&tul care %l suport) este determi&at) %& e(al) m)sur) 0 de o+iect adic) de pote&ialul s)u de repre$e&t)ri sau de stimule&te colecti5e Aast'el psi:a&ali$a 3i (estalt0teoria de$5)luie e4iste&a %& dome&ii di'erite a u&or sim+oluri 3i 'orme atracti5e de 5aloare u&i5ersal)C 0 de su+iect adic) de sistemati$area co&3tie&t) 3i i&co&3tie&t) a ami&tirilor 3i te&di&elor sale a u&ui cu5<&t pri& 5iaa sa 0 3i %& s'<r3it de raporturile lor precede&te adic) de ?decorul@ oca$iilor %& care s0au a'lat de6a u&ul %& pre$e&a celuilaltD p<&$ele de p)ia&6e& pe care le destrami or+ec)i&d %& %&tu&eric cele pe care le cule(ea Helio(a+al %& ca&tit)i e&orme %&ai&te de l)sarea serii la+ele de p)ia&6e& $ise secer)toare ce se mi3c) %&delu&( %& palma des')cut) lucr)rile erudite despre p)ia&6e&i p)ia&6e&ii pe care dei&uii %i domesticesc %& celul) p)ia&6e&ii 3i som&am+ulismul p)ia&6e&ii 3i m<&carea pe care tre+uie s) o

co&sumi rece* Se o+ser5) pe de o parte c) aceast) mediere a co&ceptului iraio&al %& care i&ter5i&e istoria complet) a i&di5idului 6usti'ic) mai mult dec<t a+u&de&t rolul 'u&dame&tal pe care supra0realismul l0a atri+uit %& poe$ie automatismului* %& s'<r3it 3i mai ales opo$iia di&tre poetic 3i real a a6u&s (reu de ap)rat* La ri(oare putem admite c) o ci5ili$aie i&dustrial) aru&c) %& a5a&ta6ul i&tereselor sale e4trem de particulare o a&ume discreditare asupra ma&i'est)rilor realit)ii cel mai pui& utili$a+ile imediat di& pu&ctul ei de 5edere Ade e4emplu 5isul 3i &e+u&iaC 3i c) %& co&seci&) le r<&duie3te %& cate(orii ca acelea ale i&solitului sau a&ormalului cel pui& %& m)sura %& care acestea &u implic) dec<t o 6udecat) statistic) sau comercial)* %& mome&tul c<&d o de5iaie a+u$i5) a reu3it %&s) s) impu&) la modul (e&eral co&ceptele de apare&) 3i de su+iecti5itate adic) s) trie$e di& realitate u& a&umit &um)r di& ma&i'est)rile sale 3i s) le declare mai pui& reale dec<t celelalte di& u&icul moti5 c) su&t mai pui& depe&de&te apare&t de restul repre$e&t)rilor c) &u pre$i&t) #9 i&teres dec<t pe&tru co&3tii&a i&di5idual) sau culmea c) su&t e'ectul :a$ardului 'ii&d de la ca$ la ca$ recu&oa3tere ipocrit) a i(&ora&ei sau ?re'u$@ comod de5i&e i&dispe&sa+il s) de&u&)m u& aseme&ea ar+itrariu 3i s) a'irm)m o dat) pe&tru totdeau&a c) %&tr0o 'ilo$o'ie care &u acord) u& statut special spiritului co&ceptele de apare&) 3i su+iecti5itate &u pot a5ea &ici u& se&s* Acestea 'ii&d spuse e'ortul suprarealismului 5a 'i poate mai les&e de situatD s0a putut crede c) urm)rea s) desco&sidere realitatea sau mai e4act s) pu&) la %&doial) cu do5e$i %& spri6i& orice soliditate o+iecti5)* Aceast) a'irmaie &u este e4act) dec<t dialectic adic) dac) lu)m %& co&siderare simulta& aspectul a&titetic al acestui e'ortD acreditarea a tot ce pra(matismul i&dustrial 3i raio&al %&cercase s) retra() di& realitate ')r) a 'i perceput &iciodat) a+surditatea prete&ioas) a u&ei aseme&ea elimi&)ri* Suprarea0lismul poate deci lua ca ma4im) pe&tru e4perie&ele sale 'oarte e5ide&tul a'orism al lui He(elD ?Nimic &u este mai real dec<t apare&a %& calitate de apare&)*@ Este totodat) 3i epi(ra'ul oric)rei poe$ii care re&u&) s) mai +e&e'icie$e de pri5ile(iile sale artistice spre a se pre$e&ta ca 3tii&)* Ea este atu&ci di& pri&cipiu 5iole&t u&ilateral) %& se&sul miraculosului 3i al i&solitului 3i se str)0 duie3te i&depe&de&t de orice alt) co&sideraie 3i pri& toate mi6loacele posi+ile s) 'ac) loc iraio&alului %& o+iect 3i %& co&cept dar ulterior tre+uie s) dea socoteal) de toate %& 'aa celei mai stricte critici metodolo(ice* Pe acest ')(a3 pre$e&a de spirit at<t de 'olositoare alt'el las) locul u&ei misterioase a'sene de spirit, iar preti&sa 3i ilu$oria li+ertate de spirit alt'el at<t de sclipitoare 0 necesitii de spirit !care iart) mai (reu 3i 3tie mai +i&e* Poe$ia &u are dreptul la auto&omie* 0e &urrealisme au service de la 4evolution, &r* 1 mail-//

SISTEMATIGARE HI ,ETERMINARE
i/e pare c) orice e'ort uma& de cu&oa3tere se reduce la c)utarea i&5aria&tei %&tr0o lume de 'luctuaii* %& realitate m)rturisesc c) %& ce m) pri5e3te &u pot r)m<&e la a&ti&omia comu&) &epercep<&d 5reo di'ere&) aprecia+il) %&tre cu&oscut 3i &ecu&oscut* Cred c) ar 'i de0a6u&s s) &e %&tre+)m c<tu3i de pui& asupra acestui su+iect cu co&diia s) &u a5em &ici o opi&ie teoretic) preco&ceput) ca s) %&ele(em c<t de mic) este dista&a care le separ)* Nu este 5or+a aici &ici de scepticism 3i &ici de am+iie &em)surat)* ;reau doar s) spu& c) 3tii&a 3i i(&ora&a se pre$i&t) at<t de deopotri5) de imper'ecte 3i ca s) spu&em a3a i&complete %&c<t u&a se acomodea$) la 'el de +i&e cu cele mai &otorii i&su'icie&e ca 3i cealalt) cu cele mai compromi)toare comportame&te 3i c) por&i&d de la acestea este u3or s) deslu3im c) 5or+ele ascu&d aici dou) aspecte se&si+il ec:i5ale&te ale aceleia3i situaii* Opo$iia di&tre di5ers 3i ide&tic di&tre mi3c)tor 3i imo+il di&tre Cel)lalt 3i Acela3i pare o apro4imaie mai precis)* Htii&a este de'i&it) destul de corect drept c)utare a u&it)ii cau$ei %& spatele multiplicit)ii e'ectelor* Faptul c) &u e4ist) 5reu& discipol care s) &u reu3easc) s) duc) la +u& s'<r3it acest demers %& toate dome&iile cu a6utorul u&ui pri&cipiu care &u p)rea s) se raporte$e dec<t la u&ul si&(ur iat) ce co&stituie u& 'apt tul+ur)tor care dep)3e3te si&(ular a3teptarea cea mai circumspect) 3i &u pare s) se poat) e4plica dec<t tocmai pri& ipote$a u&ei supradetermi&)ri sistematice a tuturor eleme&telor* Totul se petrece %&tr0ade5)r ca

#8 3i cum modul de e4plicare a 'iec)rei 3tii&e a&ume ar 'i o organi"are de verosimiliti co&stituit) por&i&d de la o dat) sau u& (rup de date +i&e de'i&ite 3i suscepti+il ca urmare a co&ti&uit)ii u&i5er0 sului de u& soi de e4te&sie co&ce&tric) &ede'i&it) asupra tuturor celorlalte dome&ii %& detrime&tul +i&e%&eles al ri(orii compre:e&siu&ii sale* ,e 'apt e4plicaiile date de 3tii&e se %&calec) %& a3a m)sur) %&c<t 'iecare se laud) c) poate da seam) c:iar de e4iste&a celorlalte* Ast'el actualme&te se poate 5edea de pild) cum materialismul istoric 3i psi:a&ali$a %3i raportea$) reciproc alc)tuirea la pri&cipiul pe care l0au adoptat respecti5 'iecare di&tre aceste sisteme co&sider<&du0l pe cel)lalt drept u& eleme&t particular les&e reducti+il* Situaia se pre$i&t) la 'el p<&) 3i %& ca$ul matematicii care %3i %&()duie cele mai a5e&turoase i&tru$iu&i 3i %3i a'l) 5eri'ic)rile cele mai precise acolo u&de se a3tepta mai pui& de e4emplu %& +ota&ic) 3i $oolo(ie* ,e aceea se poate a'irma la modul (e&eral c) datele e4perie&ei se las) desci'rate por&i&d de la mai multe c:ei 3i sistemati$ate su+ mai multe perspecti5e al c)ror &um)r &u este determi&a+il a priori, 3i care co&stituie 'iecare o metod) particular) de cu&oa3tere aceasta ap)r<&d %& co&seci&) ca o sistemati$are* I& acest 'el su&tem adu3i %& situaia de0a pu&e pro+lema 5alorii ima(i&aiei lirice %& aceia3i terme&i 3i de0a e4ami&a dac) aceasta poate aduce %& dome&iul repre$e&t)rilor a'ecti5e 3i al temelor pasio&ale acelea3i ser5icii pe care le aduc %& alte pri5i&e (eometria 3i dialectica de e4emplu al c)ror triplu caracter (e&etic resor+a&t 3i sistemati$a&t este ma&i'est* n esen, ar fi vor'a numai de!a traduce faptul c nelegerea se reduce ntotdeauna mai mult sau mai puin la integrare6 di& acest pu&ct de 5edere 3tii&a per'ect) &u ar 'i alta dec<t co&3tii&a e'ecti5) a coere&ei multiple a eleme&telor u&i5ersului apercep0ie ce ar atra(e 'oarte pro+a+il dup) si&e &u &umai modi'ic)ri 'oarte importa&te %& modul de0a 5edea 3i de0a simi A&u &i se pare ar+itrar %& acest ca$ s) 'olosim du+lul %&eles a+stract 3i co&cret al a&umitor cu5i&teC ci 3i posesia u&ei ade5)rate po$iii morale dac) &u meta'i$ice* Acesta este co&i&utul pe care %mi place s)0l dau ideii de m<&tuire pe&tru care &u ar tre+ui s) socotim c) e4ist) e4ces de o&oruri 3i care merit) mai mult %& orice ca$ dec<t de(radarea %& #. care su&tem mai mult sau mai pui& silii s) o me&i&em actualme&te di& prici&a i&co&siste&ei sale ideolo(ice dac) %mpi&(em i&dul(e&a p<&) la a &u 6udeca ar+orele dup) roadele sale* Oricum ar 'i 3i ca s) re5e&im la su+iectul de$+aterii a3 'i 'ericit dac) s0ar recu&oa3te c) pri& r<&durile precede&te am plasat pro+lema 5alorii (<&dirii lirice %& lumi&a care tre+uie 3i pe tere&ul cel mai potri5it* Nu0mi 'ac &ici cea mai mic) ilu$ie %& pri5i&a r)spu&sului pe care %l aduc* Mai mult dec<t orici&e am 'ost %& stare s)0mi dau seama de m)sura %& care cercetarea mea a 'ost limitat) re$ultatul ei 0 prea pui& decisi5 iar apro4imaia ei 0%&dep)rtat)* ,impotri5) cred c) am e5ide&a de partea mea a'irm<&d c) dac) (<&direa liric) &u are 5aloarea de sistemati$are pe care o a3tept di& partea sa ea &u are &ici u&a 0 &ici u&a 5ala+il) se %&ele(e* %& pri5i&a 5isului c:estiu&ea este mai mult dec<t pe 6um)tate re$ol5at)* %&tr0ade5)r dac) su&tem de acord s) co&sider)m meca&ismele pe care de &u le0au decelat cercet)rile psi:a&alitice m)car le0au de'i&it Aco&de&sare supradetermi&are tra&s'er etc*C drept procesele de sistemati"are afectiv a repre"entrilor care ca urmare a &ecesit)ilor aciu&ii p)ruser) i&iial disparate 0 3i pare di'icil s) le atri+uim alt rol 0 este limpede c) i&dicaiile o&irice cu toate c) e4ist) 5ise 3i 5ise su&t di&tre cele mai pui& &e(li6a+ile 3i 'ormea$) de alt'el &i3te docume&te deose+it de si(ure dat 'ii&d c) su&t ela+orate dup) &i3te procedee relati5 auto&ome* Nu la 'el stau lucrurile cu (<&direa liric) ale c)rei mi6loace de o+i&ere su&t departe de0a 'i deasupra oric)rei suspiciu&i 3i despre care &u a5em &ici u& moti5 s) credem c) r)spu&de mai de(ra+) u&ei &ecesit)i primare dec<t u&ei l<&ce$eli sau u&ui delict de (<&dire* Cu toate acestea tre+uie s) remarc)m c) e4emplul 5isului 'e&ome& al c)rui caracter eleme&tar 3i i&depe&de&t am i&ut s)0l reami&tesc mai sus arat) c) &ecesitatea de spirit este capa+il) s) ide&ti'ice sau s) asocie$e de la si&e repre$e&t)rile care %i co&5i& ast'el %&c<t su&tem %&dem&ai s) &e %&tre+)m dac funcia gndirii lirice n viaa n stare de veghe nu este de!a figura ntr!un anume fel elementul care tre'uie atunci cnd i se face simit e,igena, adic) atu&ci c<&d co&i&utul de6a i0a 'ost supradetermi&at de multiple repre$e&t)ri ast'el %&c<t respecti5ul
18

co&i&ut este capa+il s) acopere c<t mai +i&e acest rol ideo(ra0matic de sistemati$are care %i era pree4iste&t 3i e4clusi5 c)ruia %i datorea$) %& ultim) i&sta&) apariia* Ast'el mai multe pietre

&ere(ulate asam+late la &imereal) las) %&tre ele u& a&ume (ol a c)rui 'orm) este co&turat) cu e4actitate %&c<t cea a +locului care ar umple acest i&ter5al este strict determi&at) di&ai&te acest determi&ism al (olului 'ii&d la 'el de ri(uros ca oricare altul* La 'el se pare c) o acumulare de repre$e&t)ri co&5er(e&te predetermi&) toate sau o parte di& co&diiile pe care 5a tre+ui s) le %&depli&easc) co&i&utul celei de care ele au &e5oie pe&tru a pre$e&ta o coere&) ')r) 'isur)* Re$ult) c) aceasta di& urm) e4ist) 5irtual ca urmare a e4iste&ei celor precede&te 3i c) la prima 3i co&ti&(e&a solicitare trec<&d de la pote&t) la act ea se 5a impu&e co&3tii&ei* Acestea su&t cel pui& (<&durile care mi0au 5e&it %& decursul a&ali$ei u&ui e4emplu rece&t de asociaii &ediri6ate* %& timp ce a3teptam u& tre& pri5irile mi0au c)$ut pe u& pa&ou de ta+l) care marca poate o +i'urcaie 3i pe care era scris cu 5opsea al+) u& M* Mi0a 5e&it atu&ci %& mi&te c) aceast) liter) este i&iiala pre&umelor mai multor persoa&e ale c)ror relaii cu mi&e %mi puteau su(era u& 'el de serie* Apoi 0 3i aici %&cepe re5eria li+er) 0 m0am (<&dit la ?pro+a lui M r)stur&at %& palm)@ e4presie care a p)rut ate&iei mele &e'i4ate a purta %& ea o e5ide&) su'icie&t)* M) (<&deam la o ra&) %& 'orm) de M pe care era tur&at oet supliciu de rit i&iiatic %& timp ce a5eam o ima(i&e 5i$ual) destul de clar) a u&ei m<i&i des')c<&du0se 3i ar)t<&du0mi %& palm) u& M care di& cau$a 5<r'urilor sale %&toarse spre de(ete se pre$e&ta ca u& I* F)r) s) $)+o5esc asupra ciud)e&iei 5i$iu&ii %mi l)sam (<&durile s) r)t)ceasc) 3i co&statam c) I 3i M erau i&iialele u&ei priete&e di& str)i&)tate c)reia tocmai %i trimisesem %& dimi&eaa aceea o carte iar aceste dou) litere %mpletite 'ormau mo&o(rama care apare pe scau&ele di& su'ra(eria p)ri&ilor mei sem& cu aspect ca+alistic care m0a impresio&at puter&ic %& copil)rie* %&tre+asem de &e&um)rate ori ce sem&i'icaie a5ea ')r) s) m) mulumesc 5reodat) cu r)spu&sul 'oarte re$o&a+il care mi se d)dea 3i co&'orm c)ruia era 5or+a de i&iialele 'o3tilor proprietari* A5eam #totu3i impresia c) 5)$usem mo&o(rama ce5a mai rece&t 3i %&tr0ade5)r mi0am ami&tit ')r) %&t<r$iere Adar aceast) c)utare a pus cap)t asocieriiC c) o+ser5asem %& a6u& u& dese& u3or di'erit pre$e&tat ca o (ra'ie co&de&sat) a mo&osila+ei sacre A2M %& cartea lui Re&e Gue&o& 4egele lumii, a c)rei ediie 5oisem s) o compar cu cea a c)rii pe care m) pre()team s) i0o trimit priete&ei de care am pome&it 3i ale c)rei i&iiale erau I 3i M* Nu e4ist) &imic aici care s) dep)3easc) cea mai +a&al) e4perie&)D e cu at<t mai importa&t s) red)m repre$e&tarea &ea3teptat) care a sur5e&it %&tr0u& mome&t at<t de potri5it pe&tru a uni celelalte eleme&te 3i c)reia &u i0am putut ()si &ici u& su+strat precis oric<t de pro'u&d mi0am c:estio&at memoria* ,esi(ur poate 'i %&totdeau&a 5or+a de ami&tirea u&ui 5is &eide&ti'icat sau a 5reu&ei ima(i&i :iperm&e$ice de'ormate 3i a crei deformareE ar fi totui semnificativ1. Pare mult mai eco&omic s) presupu&em c) a a5ut loc u& 'el de cristali$are ideo(ramatica A3i %& ca$ul particular cu u& caracter c<tu3i de pui& :aluci&atoriuC :)r)$it) s) asocie$e multiplele 'ra(me&te care au ie3it imediat la lumi&a $ilei 3i a c)ror si&(ur) e4iste&) implica 3i determi&a co&i&utul atri+ui&du0i ca proprietate &ecesar) 3i su'icie&t) e4plicitarea at<t pri& percepie c<t 3i pri& re'lecie a 'aptului c) u& M r)stur&at este u& I 3i pre$e&tarea %& acela3i timp a celor dou) sem&e reu&ite* C<t despre terme&ul de cristali"are, el &iJ este luat deloc la %&t<mplareD %&tr0ade5)r cum am putea s) &u o+ser5)m c) +i$ara situare a acestor ima(i&i %&tre 5irtualitate 3i realitate e4iste&a lor late&t) 3i oarecum n soluie este a&alo() cu acele st)ri at<t de i&sta+ile studiate %& c:imie su+ &umele de fenomene de suprasaturare, sau cu o e4citaie mi&im) dar +i&e de'i&it) se co&de&sea$) 3i apare ca 3i cum di& &imic s0ar i5i u&
#

Fac alu$ie la 'aptul c) peste c<te5a $ile 3i le(at de cu totul altce5a mi0a 5e&it %& mi&te 'aptul c) citisem copil 'ii&d %&tr0o re5ist) ilustrat) po5estea u&ui a&ume Ismail 7ul(arul care scri6elea cu u& pum&al o cruce %& palma pri$o&ierilor s)i* Se poate ca ima(i&ea m<i&ii s) 'i 'ost 'ur&i$at) de o remi&isce&) a acestei torturi cu toate c) dispo$iia de(etelor %&se3i %& M 3i 'aptul c) aceast) liter) este %& acela3i timp i&iiala cu5<&tului ?m<&)@ s) 'ie su'icie&te pe&tru a supradetermi&a apariia acesteia di& urm)* 20

precipitat di& i&5i$i+ila su+sta&) di$ol5at)K ,ar %& loc s) e4ti&dem comparaia la circumsta&ele de producere Aaici cre3terea temperaturii 3i r)cirea le&t)L di&colo emoii acumulate 3i domoliteC a c)ror cur+) este se&si+il ide&tic) este ')r) %&doial) mai %&elept s) atra(em ate&ia asupra 'acilit)ii cu care aseme&ea a&alo(ii de5i& specioase c<&d li se cere mai mult dec<t modestele 3i empiricele ser5icii de l)murire reciproc) pe care le pot aduce* %& co&clu$ie m0a3 simi satis')cut dac) a&ali$a precede&t) a aru&cat m)car oarece lumi&) asupra modului %& care (<&direa liric) %3i poate %&depli&i 'u&cia sistemati$a&t)* Ast'el 5aloarea si&te$elor pe care am 5)$ut c) le0a e'ectuat s0ar l)sa m)surat) m)car apro4imati5* Su&tem %& pre$e&a u&ui e'ort

ireducti+il %&dreptat %&spre acea luciditate a'ecti5) des)5<r3it) ale c)rei co&seci&e oric<t de impre5i$i+ile &u ar putea 'i alt'el dec<t 'oarte importa&te 3i pe care &u le0am putea discredita ')r) s) &e discredit)m %& acela3i timp pe &oi %&3i&e* Acti5itatea $is) poetic) +a$at) pe supradetermi&area o+iecti5) a u&i5ersului era 5ia+il)L supradetermi&are ea %&s)3i 3i di&tre cele mai e'icace di& dome&iul ei ea &u pare acum &ici %&locui+il) &ici %& m)sura %& care este e4ercitat) a3a cum tre+uie adic) cu o atitudi&e metodic) 3i &u estetic) deposedat) de 5aliditate #* Re$ult) c) 'olosul o+i&ut di&tr0u& 3ir de asociaii lirice este m)surat pri& sporirea se&si+ilit)ii imediate co&secuti5) asimil)rii sale 3i c) este totodat) 'u&cie de &um)rul 3i i&te&sitatea 'ocarelor repre$e&tati5e pe care le co&de&sea$) sau supradetermi&a %& mitul perso&al* Aceste 'ocare 'ii&d &ede'i&it de co&ta(ioase di& cau$a de$5olt)rii lor epidemice &e putem ima(i&a les&e c) aceste dou) sc)ri coi&cid la toi i&di5i$ii su'icie&t de a&tre&ai s ocupe si&te$a pe care 3i0o
Aceste co&sideraii caracteri$ea$) destul de e4act po$iia mea %& cadrul suprarealismului* ,oritor s) le situe$ %& mod precis de e4emplu %& raport cu ideile e4primate %& /anifestul suprarealismului, le0a3 apropia +ucuros de r<&durile urm)toareD ?Spiritul se co&5i&(e %&cetul cu %&cetul de realitatea suprem) a acestor ima(i&i* M)r(i&i&du0se la %&ceput s) le suporte el o+ser5) %& cur<&d c) ele %i m)(ulesc raiu&ea spori&du0i cu at<t mai mult cu&oa3terea@ Ap* 89C sau de aceast) de'i&iieD ?Suprarealismul se +i$uie pe credi&a %& realitatea supe0&oar) a a&umitor 'orme de asociaii &e(li6ate p<&) la apariia lui %& atotputer&icia 5isului %& 6ocul de$i&teresat al (<&dirii@ Ap* 98C* !#

%&su3esc* %& aceast) lumi&) e4presia ?'rumuseea u&ui poem@ &u are &ici u& 'el de sem&i'icaie sesi$a+il)* ,impotri5) 5om cu&oa3te %& mod 5ala+il puterea sau o+iecti5itatea liric) a u&ei repre$e&t)ri sau a u&ei asocieri date por&i&d de la 'ora sta+ilitatea 3i (e&eralitatea utili$)rii sale 3i %&deose+i %& raport cu 'iecare por&i&d de la &ecesitatea mai mare sau mai mic) a i&te(r)rii sale %& de$5oltarea a'ecti5) perso&al)* %&tr0ade5)r la u& &i5el mai pro'u&d acesta este eleme&tul a'lat %& 6oc 3i poate c) pe aceast) cale se 5a a+orda 5reu& studiu decisi5* Am ar)tat %&dea6u&s mai sus la ce co&seci&e (ra5e m) a3teptam %& ce m) pri5e3te situate %& mod cert di&colo de cei doi terme&i ai pro+lemei ce&trale a &ecesit)ii sau a li+ert)ii de spirit* Este 5or+a de sistemati$are de cu&oa3tere de cu&oa3terea &ecesit)ii* S) 'ie 5or+a %& co&seci&) de li+ertate a3a cum a'irm) o a&umit) propo$iie prea +i&e cu&oscut) care ar putea pare0se s) 'i(ure$e %& 'ru&tea erorilor acreditateK N0am %&dr)$&i s) preti&dem u&a ca asta* Lucid) co&3tii&a se a'l) at<t %& determi&a&t c<t 3i %& determi&at %& care i(&ora&t) 'ii&d era sur(:iu&it)* Nu este 5or+a deci dec<t de determi&a&tul pri& si&e de ide&ti'icarea cu determi&area %&s)3i* %ntervention &urrealiste, #-/9 6

ALTERNATI;A

*(aturphilosophie sau 7issenschaftlehre+

! 5oet8 )stea!s nite motive pe ct de ri"i'ile, pe att de arogante. A* RIM7A2,

4ui&e su&t epocile %& care acti5itatea poetic) 3i cea 3tii&i'ic) au 'ost pri5ite alt'el dec<t cu o i&di'ere&) sumar) sau cu o i&dul(e&) dista&t)* Faptul de0a 'i(ura la loc de ci&ste pri&tre aceste e4cepii co&stituie u&a di&tre ori(i&alit)ile 'u&dame&tale ale roma&tismului (erma&* ,e alt'el se %&t<mpl) rar s) poi 'i satis')cut cu re$ultatele alia&ei acesteia 3i c:iar 3i cu modalit)ile sale* Merit) totu3i s) le e4ami&)m mai %&deaproape deoarece dat 'ii&d c) ast)$i pare s) se co&ture$e o situaie

asem)&)toare ar 'i &epl)cut s) repet)m o (re3eal) 'ie ea 3i o&ora+il)* Se 3tie c) la s'<r3itul secolului al M;III0lea 3tii&ele %3i a&e4aser) aseme&ea dome&ii %&c<t i&5esti(aiile lor &u mai puteau l)sa i&di'ere&t pe ci&e5a care p<&dea a5e&tura spiritual)* La drept 5or+i&d &u le a&e4aser)D mai e4act &i3te cute$)tori se 'olosiser) de ele sau de presti(iul lor pe&tru a se a5e&tura %& dome&iile respecti5e* %&c) de la %&ceputurile ma(&etismului adic) dac) e s) preci$)m data de la disertaia lui Mesmer .espre influena planetelor asupra corpului omenesc A#.88C 3i mai ales o dat) cu apariia /emoriului despre descoperirea magnetismului animal A#..-C este imposi+il de sta+ilit ci&e a %&ceput 3i ci&e a c<3ti(at 'i$ica distracti5) sau teo$o'ia 0 3i %& pri5i&a aceasta situaia &u 5a 'ace dec<t s) se %&r)ut)easc)* %& scurt timp se a&u&) o ade5)rat) acaparare a 3tii&elor &aturii de c)tre 'ilo$o'ie te&di&) ce 5a a6u&(e p<&) la filofi"ica lui Sc:le(el 3i la u& mod mai (e&eral la (aturphilosophie, a3a cum apare ea o dat) cu
23

primele c)ri ale lui Sc:elli&(#* ,esi(ur c) sa5a&ii ade5)rai &u su&t impresio&ai cu &imicL de alt'el 3tii&a care i&spir) roma&tismul (erma& &u este &ici pe departe cea a la+oratoarelor ci a saloa&elor 3i a ce&aclurilor! deoarece moda %&t<mpi&a pe atu&ci ma(&etismul precum %l %&t<mpi&ase odi&ioar) pe Fo&te&elle 3i mai rece&t pe Freud* Numele lui La5oisier este rareori rostit ca 3i 0 dac) e s) &e limit)m la Germa&ia 0 cele ale lui Nlaprot: 7uc::olt$ Gac: 7ode Hersc:ell etc* Mare audie&) au Ritter u& pseudo'i$icia& care &u se adresea$) e4perie&elor dec<t ca s)03i 6usti'ice (usturile pe&tru di5a(aiile cele mai lipsite de rost 3i mi&eralo(ul Ier&er a c)rui ur) 'a) de a&ali$a c:imic) pe care o co&sider) ?5i5isecie impus) &aturii@ 5a a5ea meritul de a0l 'ace s) slu6easc) drept model Maestrului di& .iscipolii la &ais. Aceast) situaie e su'icie&t) pe&tru a e4plica ese&ialul Ielta&sc:auu&(0ului roma&tismului (erma& dac) &e (<&dim %& acela3i timp c) idealismul lui Fic:te dom&e3te %& acea 5reme ')r) ri5al* E'ortul roma&ticilor 5a co&sta %& tra&smutarea plum+ului 5ul(ar al cu&o3ti&elor 3tii&i'ice pri& i&termediul i&tuiiei poetice de u&de 3i cele dou) co&cepii pri&cipale ale lorD ima(i&aia este temelia suprem) a realit)ii / pri&cipiu les&e de e4tras di& %&5))tura lui Fic:te co&'orm c)reia ima(i&aia este ?o putere mi&u&at) ')r) de care &imic &u s0ar putea e4plica %& mi&tea ome&easc)
#

Acestea se e3alo&ea$) %&tre #.-8 *%deen "u einer 5hilosophie der (atur+ 3i #O"" *&1stem des transcendentalen %dealismus+. A se 5edea %&deose+i tratatul di& #.-. 9on der 7eltseele A?,espre su'letul lumii@C care este tocmai o meta'i$ic) a (al5a&ismului* ! ,at 'ii&d c) acest articol &u este o e4pu&ere de cercet)ri ci o te&tati5) de pu&ere la pu&ct am e5itat pe c<t posi+il s) %l %mpo5)re$ cu i&dicarea surselor* Cititorul doritor de preci$)ri %& aceast) pri5i&) 5a tre+ui s) co&sulte lucr)rile urm)toareD Spe&le (ovalis, essai sur PB idealisme romanti:ue en )llemagne, Paris #-"/ pp* ##-0!#.L Ma5ier Leo& ;ichte et son temps, t* II partea I Paris #-!9 pp* //!09/.L H* Strauma&& <ustinus =erner und der >??ultismus in der .eutschen 4omanti?, Hor(e& Giiric: Leip$i( #-!OL C* Este5e ?La pe&see ma(iQue da&s No5alis@ 4evue5hilosophi:ue, #-!- parteaall0a pp* 9"809#O* LucrareaRicardei Huc: rece&t tradus) &u tre+uie utili$at) dec<t cu mare prude&)* / No5alis e4prim) aceast) atitudi&e %& ma4ima sa 'rec5e&t citat)D @<e poetischer, $e AahrerB. 24

si pe care s0ar putea 'oarte +i&e +a$a %&tre(ul ei meca&ism@ 3i di& care re$ult) c) e4iste&a u&i5ersului este cea a u&ui poem &ici pe departe a u&ei ma3i&i* El tre+uie deci citit cu a6utorul se&si+ilit)ii &u al matematicii#* Pe de alt) parte u&i5ersul este u& or(a&ism ade5)rat) co&creti$are a lumii deopotri5) or(a&ice a (<&dirii a3a %&c<t pare le(itim s) %mprumut)m de la primul o descriere iar de la al doilea o e4plicaie 3i u&a 3i cealalt) suscepti+ile de a se aplica realme&te am+elor* ;edem ast'el ce 'el de ser5iciu a 'ost silit s) cear) roma&tismul (erma& pe care l0a 3i cerut 3tii&elor &aturiiD &ici u& proces de demorali$are! &ici o metod) de i&5esti(aie ci doar u& sistem de raporturi estetice dac) &u u& re$er5or de e4presii* ,e 'apt ima(i&ile roma&tice su&t aproape toate %mprumutate di& 5oca+ularul 3tii&i'ic al 5remii 3i sc:ema structurii lor este les&e demo&ta+il)* E de0a6u&s s) r)stur&)m relaia di&tre 'i$ic 3i moral s) sc:im+)m direcia o+i3&uit) a meta'orelor care dup) cum se 3tie ti&d de re(ul) s) redea i&5i$i+ilul pri& 5i$i+il* Roma&ticul &u pierde prile6ul de0a i&5ersa se&sul ima(i&ii de 'iecare dat) c<&d se poate 3i se me&i&e %& celelalte ca$uri la &i5elul a&alo(iei 3i al corespo&de&ei 'ormale* Se 3tie c) la No5alis mai ales %& ;ragmente, procedeul este utili$at sistematicD &u e4ist) &ici o 'ra$) care s) &u 'ie co&struit) pe u& raport ilu$oriu de acest 'el* E'ectul este c<&d impresio&a&t A?tre+uie s) trat)m +olile %& parte ca pe u& delir or(a&ic sau mai e4act ca pe &i3te idei 'i4e@C c<&d ridicol A?Reali$are +i$ar) a u&ei ale(oriiD de e4emplu dra(ostea este dulce deci posed) toate atri+utele $a:)rului@ ?atmos'era este u& +ra:ma&@L ?s<&ul este pieptul %&)lat %& s'era misterului pieptul morali$at@L ?'emeia este
#

,oam&a de Stael .e 9)llemagne, III 4 ?I&'lue&ce de la &ou5elle p:ilosop:ie sur Ies scie&ces@*

Aceasta este atitudi&ea lui Pascal Ac'* 'ra(me&tul cele+ruD?Iat) u&de &e duc cu&o3ti&ele &aturii***@C* Parado4ul 5ital al cu&oa3terii este 5)$ut cu luciditatea cea mai ascuit)D imperati5ul cu&oa3terii este i&elucta+il dar cu&oa3terea distru(e 'ii&a care cu&oa3te ca 'ii&)* %& ?G:ice3te sau 5ei 'i de5orat@ al S'i&4ului mai e4ista o sc)pare dar cu&oa3terea 3tii&i'ic) o elimi&) completD JNu poi a5ea odi:&) at<ta 5reme c<t &u ai (:icit dar e3ti de5orat %& m)sura %& care (:ice3ti@* 25

o4i(e&ul &ostru@ etc*#C* Modul si&(ular %& care Ritter co&cepea 'i$ica &u %l ')cea s) i&5idie$e &ici u&a di& 'i(urile lui No5alis ast'el c) le 'olose3te ')r) &ici o rei&ereD dup) p)rerea sa %& A&imalul02&i5ers corpurile cere3ti su&t corpusculii sa&(5i&i c)ile lactee su&t mu3c:ii eterul e 'luidul &er5os etc* ! A&sam+lul &u a %&t<r$iat s)03i primeasc) 6usti'icarea 'ilo$o'ic) di& partea lui Sc:elli&( care la %&ceput era destul de se5er 'a) de u3ur)tatea roma&tic) dar %& cur<&d a 'ost %mpi&s spre ea ca urmare a re$er5ei ma&i'estate de sa5a&i la adresa lui* Sc:eli&( deci a3ea$) %& ce&trul sistemului s)u &oiu&ea electroma(&etic) de polaritate o se4uali$ea$) c<t de c<t 3i o 'ace aproape u&icul pri&cipiu de e4plicare a u&i5ersului* Atracia 3i repulsia %& c:iar 5remea %& care 3tii&a %&cepe s) se %&doiasc) de ele cap)t) %& (aturphi!losophie 5aloarea de temelie ultim) a ordi&ii 'e&ome&ale* Lumi&a e socotit) a corespu&de 'u&ciilor plastice A&utriie secreie cre3tereC electricitatea 0 irita+ilit)ii 3i ma(&etismul 0 se&si+ilit)ii* I& acest 'el lumea a&or(a&ic) este corespo&de&tul e4act al lumii or(a&ice iar trecerea de la u&a la cealalt) departe de0a 'i u& 6oc al spiritului poate a5ea 'u&cie de cu&oa3tere* ,oam&a de Stael +u&) o+ser5atoare poate a3adar co&c:ideD ?*** 'ilo$o'ia (erma&) i&troduce 3tii&ele 'i$ice %& acea s'er) u&i5ersal) a ideilor u&de cele mai mici o+ser5aii ca 3i cele mai mari re$ultate su&t le(ate de i&teresul a&sam+lului@* %&cep<&d de atu&ci acti5itatea lui No5alis se lumi&ea$) o dat) cu lo$i&ca lui Sc:le(elD ?,ac) 5rei s) i&tri %& pro'u&$imile 'i$icii i&iia$)0te %& misterele poe$iei@ teorem) care %3i are dup) cum putem +)&ui reciprocaD ?'i$ica &u este dec<t sursa poe$iei 3i si&(urul stimule&t al 5i$iu&ilor@/*
#

No5alis 0es .isciples &ais et %es ;ragments, trad* Maeterli&cR 7ru4elles #O-1 pp* .O -# -8L Spe&le op. cit, p* #/1 sQ Acea mai de apreciat este compararea soldailor %m+r)cai %& ro3u cu o4i$ii 3i a preoilor %m+r)cai %& &e(ru cu car+o&ulCL ibid., p* !-" sQ Adi5a(aii despre &utriie 3i polaritatea se4ual)C* ! Ritter CeAeis dass ein 'estndiger Dalvanismus den 0e'enspro"ess in dem Ehierreich 'egleitet, Ieimar #.-O p* #1O* C'* Spe&le op. cit., p* !"8* / Aceast) atitudi&e care i&spir) pe atu&ci 0e /aga"ine pour la science de lame al lui Morit$ Ac'* Al+ert 7e(ui& pre'a) Ia #hoi, de reves al lui Sea& Paul

A5em 3i &oi di& pli& e4perie&a i&dul(e&ei de care +e&e'icia$) %& (e&eral acti5it)ile sclipitoare 3i pripite de acest soi* Aceasta se datorea$) 'aptului c) su&tem mai %&cli&ai s) le 'im recu&osc)tori pe&tru i&teresul imediat al pro+lemelor pe care le r)scolesc sau le ridic) dec<t s) le i&crimi&)m 'ri5olitatea 3i de aseme&ea su'icie&a deoarece di&tre toi cei care cu mai mult sau mai pui& &oroc s0au a5e&turat %& aceste re(iu&i pui&i su&t cei care %&ai&te de0a amei complet au a+6urat precum Rim+aud atitudi&ea e4tatic) pe care o adoptaser) decret<&d sacr) de$ordi&ea spiritului lor* Nu tre+uie deci s) &e mir)m c) cei ce au luat co&tact mai %&deaproape cu roma&tismul (erma& l0au 6udecat oarecum cu se5eritate* Sol(er de e4emplu &u e$it)D ?Era &e5oie de o stare de disoluie aidoma celei di& epoca actual) pe&tru ca o atare ilu$ie su+ 'orma super'icial) %& care se pre$e&ta s) 'i putut trece drept ce5a pro'u&d i&tim 3i e'icace@* Ste''e&s &u este &ici el mai pui& aspru cu (rupul de la Se&a i&spirat de Ritter 3i co&dam&) %& +loc maestrul 3i discipoliiD ?*** ti&eri ce respi&(eau discipli&a strict) a %&5))m<&tului 'ilo$o'ic ca 3i orice acti5itate 3tii&i'ic) metodic) de5e&i&d ast'el de +u&)5oie discipolii s)i 3i acomod<&du0se de mi&u&e cu aseme&ea 6ocuri ale spiritului ce le procurau cu e'orturi mi&ime o mare ca&titate de idei@* I&teresul te&tati5ei 3i modul &edem& %& care a 'ost %&trepri&s) reies deopotri5) di& co&clu$ia lui Sol(erD ?***o distracie a ima(i&aiei care d) t<rcoale precum 'luturii a+isurilor co&3tii&ei uma&e@* La drept 5or+i&d r)t)cirile 3i i&'a&tilismele care pro5ocau totu3i %& 6urul lui #O"" o oarecare de$apro+are su&t mai pui& periculoase dec<t atitudi&ea spiritual) pe care o presupu& ele* Or dac) ast)$i mo3te&itorii roma&tismului (erma& s0au 'erit %& (e&eral de primele ei au p)strat0o i&te(ral pe cea de0a doua pe care spre (loria sa a de&u&at0o Fic:te de %&dat) ce 5a&itatea acesteia
Paris #-/"C 5a d)i&ui 3i %& cadrul (e&eraiei urm)toare c)reia %i dator)m totu3i primele descrieri utili$a+ile ale 'e&ome&elor supra&ormale %&deose+i ale e'ectelor speci'ice ale di'eritelor metale 3i mi&erale asupra corpului %& stare de som&am+ulism* M) (<&desc mai ales la 0a 9o1ante de 5revost a lui Ner&er A#O!-C 3i la memoriile +aro&ului de Reic:e&+ac: despre 'e&ome&ele odice A%&cep<&d di& #O91C* Ca$ul lui Goerres este aparte* 26 27

a dep)3it limitele* Leciile sale despre ?Caracteristicile 'u&dame&tale ale epocii co&tempora&e@ *.ie Drund"iige des gegenAartigen Feitalters+ au ridicat de$+aterea la u& &i5el %&dea6u&s de %&alt pe&tru ca

s) repre$i&te 3i ast)$i u& ade5)r e4act ast'el %&c<t a5em totul de c<3ti(at dac) relu)m ese&ialul ar(ume&taiei celei de0a opta lecii despre 'u&dame&tele respecti5e ale atitudi&ii artistice a3a cum au e4altat0o roma&ticii 3i ale strictei atitudi&i 3tii&i'ice* Misticitatea 3i 3tii&a # au %& comu& 'aptul de0a mer(e di&colo de e4perie&a se&si+il) 3i de co&ceptele sale* Nu putem s) le disti&(em &ici pri& dome&iile %& care se e4ercit) deoarece se suprapu& &eco&te&it* ;erita+ilul pri&cipiu al discrimi&)rii tre+uie c)utat dac) &u %& metod) atu&ci m)car %& dispo$iia i&telectual) i&tim) a cercet)torului* Htii&a postulea$) o per'ect) 3i co&ti&u) ?pe&etra+ilitate@ 3i aspir) la i&teli(i+ilitate p<&) la limitele e4treme ale i&teli(i+ilului limite pe care e'ortul ei ti&de tocmai s) le %mpi&() mereu mai departe* Misticitatea dimpotri5) 5rea s) ati&() pri& i&tuiie &ei&teli(i+ilul %& si&e *das Un'egreifliche3+ 3i &u %&cearc) &iciodat) s) %l reduc) la i&teli(i+il Ala 'el cum atitudi&ea proprie a poetului este adoraia e,terioar a miraculosului ca miraculos cu te&di&a de a0l p)stra a3a %& ciuda a toate 3i a totC %& aceste co&diii se poate ca cercetarea i&i&teli(i+ilului %& si&e s) aduc) o oarecare i&tuiie %&temeiat) dar 0 ca s) complet)m %& aceast) pri5i&) te$a lui Fic:te 0 orice i&tuiie la care se a6u&(e di& %&t<mplare 3i &u pri& metod) este $adar&ic) deoarece cu&oa3terea u&ui ade5)r &u %&seam&) &imic dac) &u este %&soit) de
#

Cu5i&tele misticitate 3i tiin traduc 'oarte imper'ect terme&ii &chAr!merei 3i 9ernunftAissenschaft. Acesta di& urm) corespu&de apro4imati5 terme&ului de cu&oa3tere 3tii&i'ic) raio&al) A%& se&sul Ra&tia& al lui 9ernunft+. C<t despre &chArmerei, cu5<&t 'oarte peiorati5 'ie 3i &umai di& cau$a su'i4ului acesta e5oc) mai ales ideile de 5i5acitate de dispersie 3i de a+se&) de temei* ,e aceea l0am tradus pri& misticitate, pri& opo$iie cu misticism 3i mai mult %&c) cu mistic. %& re$umatul pe care l0a ')cut e4pu&erii lui Fic:te *loc. cit.+, Ma5ier Leo& a e5itat s) traduc) cei doi terme&i 3i le0a tra&spus sem&i'icaia %& co&cret pu&<&d ast'el %& opo$iie vi"ionar cu savant. ! Traducerea lui Ma5ier Leo& *incognosci'ilul+ d) cate(oric u& %&eles (re3it* Cu5<&tul pe l<&() c) %&seam&) literalme&te ininteligi'il, este co&ti&uu opus lui un'egriffen A&e%&elesC 3i lui Cegreiflich?eit *ininteligi'ilitate+. !O

i&te(rarea ei %&tr0o sistemati$are precede&t) care o cerea1, adic) dac) &u a5em &ici u& mi6loc de0a 3ti pri& ce 3i de ce este ade5)rD alt'el spus %&t<mplarea &u este re5elatoare de ade5)r* Or susi&e Fic:te produsele misticit)ii i&capa+ile %& si&e de sistemati$are e4:austi5) r)m<& simple ?i&cide&e@ *Einflle+, ceea ce %&seam&) c) su&t 'ortuite &e'ii&d determi&ate dec<t de o 'or) oar+) a &aturii a'lat) %& le()tur) cu celelalte determi&)ri &aturaleD s)&)tate temperame&t educaie co&diie etc* Ast'el %& timp ce luciditatea sa5a&tului %i d) o idee adec5at) despre aceste determi&)ri 3i pri& %&su3i acest 'apt %i permite s) le situe$e e4ta$ul 5i$io&arului &u 'ace di& el dec<t u& 'e&ome& empiric pui& +i$ar* R)m<&e 'aptul c) 5i$io&arul crede %& 5i$iu&ile saleD ce0i drept &u e (reu s) deslu3im moti5ul* Fora &atural) oar+) care le0a produs &u poate dec<t s) se satis'ac) pri& aceastaL 3i de alt'el ele &u o satis'ac dec<t pe ea* Re$ultatul imediat al &aturii se %&toarce la &atur) ')r) ca %& cursul circuitului s) se 'i c<3ti(at mare lucru* 4e"ult c vi"ionarul gsete n imaginile pe care le creea" o 'ucurie a sensi'ilitii i c, incontient, su' masca cunoaterii, el nu o caut dect pe aceasta. Mai e4act el &ici m)car &u poate pre'orma dec<t +ucuriile se&si+ilit)ii sale, deoarece el poate cu at<t mai pui& s) se eli+ere$e de aceste caracteristici i&di5iduale cu c<t &u 'ace dec<t s) li se a+a&do&e$e &e%&cetat* ,impotri5) (<&durile sa5a&tului se supu& u&or determi&)ri imperso&ale!*
#

Ca s) lu)m u& e4emplu (rosola& este limpede c) cu&oa3terea (reut)ii atomice a u&ui &ou corp simplu &u este interesant dec<t pri& re'erire la sistemul de or(a&i$are %& care ea este i&scripti+il) 3i care o cere 3i totodat) %i d) u& se&sD ta+elul lui Me&delee5 %& care corpul simplu umple o c)su) (oal)* ! %& %ntroducerea la 5ovetile 'i"are ale lui Ac:im 5o& Amim A* 7reto& 3i0a +a$at %&tr0u& mod oarecum ciudat ar(ume&taia pe aceast) carte a lui Fic:te care totu3i dac) ar 'i 'ost scris) acum ar p)rea ')r) &ici o %&doial) %&dreptat) %mpotri5a mi3c)rii suprarealiste* Ne0am 'i a3teptat mai de(ra+) s) cite$e leciile di& #O#/ despre .atele contiinei, u&de este de'i&it pare0se c) pe&tru prima dat) co&ceptul de ?suprarealitate@ *U'erAir?lich?eit+, suprarealul 'ii&d ?suprase&si+ilul m5i$i+il %& si&e dar %& raport cu care realul este i&strume&t de 5i$i+ilitate*** &u &umai 'ii&a Eului i&'i&it deasupra 'e&ome&ului ci ceea ce %& Fe&ome& Asau ma&i'estare a Eului i&'i&itC co&stituie i&teleciu&ea i&te(ral) a Si&elui pri& care Eul i&'i&it apare %& 'e&ome& ca i&'i&it@ Ac'* C* Este5e art. cit., p* 9#"C* !-

Actualme&te &u este desi(ur posi+il s) me&i&em i&te(ral aceast) po$iie %& toate pu&ctele 3i de 'apt am 'ost silit s) o solicit %&tr0o oarecare m)sur) %& e4pu&erea pe care am ')cut0o* Se poate co&sidera c) o aseme&ea doctri&) de o 6ustee at<t de des)5<r3it) %& pri&cipiile sale simpli'ic) e4cesi5 de 'apt pro+lemele particulare %& pri5i&a c)rora se 'ace cu si(ura&) simit) &ecesitatea u&ei critici mai ate&te 3i poate mai primitoare* Nu co&tea$)D %&tr0o perioad) de des'r<u %& care del)sarea 3i i&su'icie&a %3i dau prea adesea aere de m<&drie 3i de re5olt) 3i adopt) la &e5oie masca (e&iului este le(itim este salutar s) se 'ac) u$ copios de a&atem)* Acesta era ca$ul atu&ci 3i &u a %&cetat s) 'ie &ici acum deoarece urma3ii roma&ticilor (erma&i s0au

ar)tat prea pui& dispu3i s) 'ac) di& acesta pu&ctul de plecare al i&iiati5elor 'ericite 3i al puerilit)ilor 5a&e* Hi acum este &ecesar u& terorism* Circumsta&ele su&t %&tr0at<t de presa&te %&c<t &ici m)car re'u$ul ci %&t<r$ierea de0a arde ceea ce adoram p<&) mai ieri ar 'i %& orice ca$ o sl)+iciu&e i&cali'ica+il)* Ar 'i +i&e s) le putem o'eri &el)muriilor 3i pala5ra(iilor posi+ilitatea de0a opta %&tre supu&ere 3i t)cere* ,eoarece 5)$<&d c) dep)3ii &e%&c:ipuit de mult de timp cei ce erau odi&ioar) %& a5a&(arda i&5esti(aiei su&t ast)$i campio&ii p)rerilor de0a (ata 3i ai (re3elilor acreditate &e co&5i&(em I les&e c) e 5remea s) recur(em la dictatura ri(orii* Marea am+iie a spiritului a 'ost di&totdeau&a s) opere$e mutaii +ru3te %& modurile0i de (<&dire* Este %&()duit s) presupu&em c) acesta era resortul ese&ial al 5ieii mistice 3i u&eori al T e'ortului poetic 3i la u& mod mai (e&eral artistic %& cele mai I %&alte 'orme ale sale* Re$ultatele au 'ost prea pui& %&cura6atoare 3i s0a 5)$ut de ce &u puteau 'i alt'el* Or iat) c) la 'el ca la #O"" 3tii&ele 'i$ice se impu& ate&ieiL se pare c) realme&te aceast) cucerire ideal) 0 tra&s(resiu&ea modurilor de (<&dire 0 le0a 'ost I dat) pe deasupra 3i c) actualme&te c<&d ele pu& %& cau$) %&se3i pri&cipiile 3i i&tuiiile ce p)reau cele mai ireducti+ileD simulta&eitate mi3care o+ser5aie etc pe tere&ul lor se 6oac) e'ecti5 soarta i&teli(e&ei* 7o()ia co&cret) a co&i&utului lor este at<t de imediat percepti+il) %&c<t tre+uie s) &e temem de mulimea de
30

pro'itori ce se 5or apuca %& cur<&d s) utili$e$e spre cea mai mare co&'u$ie &oile e4perie&e 3i ima(i&ile poetice ce se pot o+i&e di& ele 0 %& 'elul %& care au ')cut0o odi&ioar) Ritter No5alis 3i prie0 te&ii lor* Ni3te pro3ti se 5or apuca s) e4plice totul pri& cea de0a patra dime&siu&e* Ne trec 'iorii la (<&dul ra5a(iilor ce &u 5or %&t<r$ia s) le e4ercite teoriile relati5iste 3i meca&ica cua&tic) %& acelea3i creiere ori(i&ale care deocamdat) se me&i& %&c) %& aria sim+olismului 5iselor 3i a su+lim)rii 3i care peste pui& timp 5or discuta despre de$i&te(rarea materiei 3i +om+ardame&tele de atomi dat 'ii&d c) su&t 'oarte pui&e 3a&se s) desco&sidere pitorescul particulelor alpha 3i seducia spinnului. %&c) de pe acum 'ilo$o'ia este co&tami&at)* Situaia uimitoare de$5)luit) de relaia de i&certitudi&e a lui Heise&+er( este e4ploatat) pri& e4presii im+ecile precum li'ertatea electronului. Nimic &ici m)car e4te&sia spaiului lui Hil+ert p<&) la oc:ii o+ser5atorului i&clus &u poate s) &u 'ac) su+iectul u&or &umere de$a(rea+ile de scamatorie c)ci de %&dat) ce apare u& tere& i&cert pro'esio&i3tii 5erti6ului %3i dau pe loc %&t<l&ire acolo ca mu3tele deasupra +)lilor* Este ur(e&t s) le0o lu)m %&ai&te deoarece partida e prea importa&t) pe&tru a %&()dui cu dra() i&im) ca datele 3tii&i'ice actuale s) 'ie stricate a3a cum au ')cut roma&ticii cu cele di& timpul lor* Pro+lemele puse de 'i$ica co&tempora&) %&cep<&d cu primele memorii ale lui Ei&stei& 3i cu descoperirea lui Pla&cR 3i p<&) la &oiu&ea de compleme&taritate a lui 7o:r su&t toate de ordi& epistemolo(ic 3i reducti+ile la urm)toarea dilem)D ce a&ume tre+uie s) pre5ale$e sistemati$area sau 'ormele de i&tuiie se&si+ile 3i i&teli(i+ileK Nu este ca$ul s) discut)m acum pe aceast) tem)L e de0a6u&s s) su+li&iem dou) 'apteD i&staurarea e'ecti5) de c)tre 'i$ica moder&) a u&or &oi cadre de (<&dire 3i %&locuirea de c)tre pri&cipiul de e4te&sie co&ti&u) a lo(icii ide&titare %&c:ise# cu o &ou) lo(ic) 0 o lo(ic) a (e&erali$)rii* %& acest dome&iu &u putea 'i 5or+a de respectul aprioric 'a) de mister dar cum &imic
#

M) (<&desc mai de(ra+) la procedeele imediate ale (<&dirii 3tii&i'ice co&tempora&e dec<t la studiile lo(istice ale lui Car&ap 3i Russell de e4emplu dar este c<t se poate de e5ide&t c) &u le putem lua %& co&siderare pe u&ele separat de celelalte* /#

%&)rcat)* Aceasta di& 'ericire c)ci dac) ea &u ar 3ti dec<t s) cear) pe&tru a se satis'ace comple"ene, teama de u& di5or %&tr0u& ca$ at<t de (ra5 &u i0ar 'ace prea mult s) e$ite pe cei care di& a&umite moti5e imposi+il de susi&ut di& pu&ct de 5edere i&telectual sau poate ca urmare a parado4ului su&t a'solut o'ligai s) plase$e %& ierar:ia acti5it)ilor lor 5itale cu&oa3terea la ra&( emi&e&t 3i s) 'ac) di& ea pe&tru ei %&3i3i ?sim+oli$area u&i5oc) a e4perie&elor tr)ite*@ # 0es #ahiers du &ud, ?La Roma&tisme allema&d@ mai0iu&ie #-/. &u se pierde reducerea misterului a tra&s'ormat pri&cipiul de 6 E4ist) u& mome&t c<&d se&si+ilitatea %&s)3i de5i&e mo'tu0 e4plicaie precum re$iduul iraio&al# modalit)ile raio&ale ale E roas) %& pri5i&a ale(erii o+iectelor pl)cerii sale 3i cere s) 'ie acti5it)ii i&telectuale care d)dea socoteal) de aceasta* C)ci %&totdeau&a ti&de s) se sta+ileasc) u& 'el de ec:ili+ru osmotic %&tre (<&dire 3i o+stacolul ei %&tr0at<t este de &ecesar ca e4plica&tul s) 'ie mereu cel pui& la &i5elul e4plicatului* Situaia este de a3a &atur) %&c<t &u e4ist) &ime&i care tr)i&d la o i&te&sitate oric<t de mic) di'icult)ile i&telectuale ale epocii s) &u tresar) citi&d cel de0al treilea articol al lui 7o:r 3i s) e$ite s)03i %&su3easc) co&clu$iile acestuiaD ?E (reu s)

sc)p)m de co&5i&(erea c) 'aptele de$5)luite de teoria cua&tic) i&accesi+ile 'ormelor &oastre o+i3&uite de i&tuiie &e o'er) u& mi6loc de i&5esti(aie a pro+lemelor 'ilo$o'ice (e&erale@ !* Am spus destule pe&tru a se putea co&stata m)sura %& care ast)$i la 'el ca la #O"" solicitarea 3tii&elor este imperati5) 3i totodat) %& ce m)sur) poate 'i ea :ot)r<toare 3i ce renunri anume face s fie necesare. Se pare c) u&ii au %&elesD dac) e s) compar)m &umai Feitschrift fur spe?ulative 5h1si?, cu u& titlu at<t de (r)itor pe care Sc:elli&( o pu+lica %& #O"" %& re5ista Er?enntniss, %& care di& #-/" Car&ap 3i Reic:e&+ac: co&sem&ea$) cercet)rile epistemolo(iei co&tempora&e 5om %&ele(e pe 5iu a+isul ce desparte (aturphilosophie 3i 7issenschaftlehre 3i 5om discer&e les&e u&de se a'l) um+ra 3i u&de prada* %& acest ca$ tre+uie s) su+scriem a'irmaiilor pri& care Reic:e&+ac: depl<&(e atitudi&ea &esupu3ilor 3i re(ret) c) ?poeti$area co&ceptelor poate satis'ace i&ima parti$a&ilor s)i@ a'irmaii de o 'oarte %&alt) i&ut) %& care 'ermitatea care totu3i &u se de$mi&te &iciodat) se acoper) de u3oara tristee de0a 5edea risi0pi&du0se at<tea e&er(ii promi)toare /*

B Adic) %raionalul %&su3i %& se&sul meUerso&ia& al terme&ului* ! Niels 7o:r 0a theorie atomi:ue et la description desphenomenes, trad* 'r* Paris #-/! p* -1* / H* Reic:e&+ac: 0a philosophie scientifi:ue. 9ues nouvelles sur ses 'uts et ses methodes, trad* 'r* Paris #-/! p* /- sQ* Se pare c) autorul se re'er) %&deose+i la 3coala lui Heide((er cu toate c) &u citea$) &ici u& &ume* E4ist) %&s) poate lucruri mai prioritare 3i %& orice ca$ co&clu$ia sa este destul de (e&eral) pe&tru a &u0i i&clude doar pe 'e&ome&olo(iD ?O aseme&ea 'ilo$o'ie &u are de ce s)03i 6usti'ice dreptul la lucru* Cu&oa3terea teoretic) %3i poart) 5aloarea i& ea %&s)3iL ea satis'ace o te&di&) care ca at<tea altele este 'ireasc) pe&tru om* Literatul co&sider) c) preocuparea de!a da un sens, din punctul de vedere al cunoaterii, metodelor utili"ate pentru a cunoate este lipsit) de co&siste&) 3i ')r) le()tur) cu 5iaa* %& acest ca$ %&s) este 5or+a de u& or+ care 5or+e3te despre culori* Aceast) cu&oa3tere 3i metodele sale acaparea$) dimpotri5) toat) 5iaa sa5a&tuluiD a le %&ele(e este dori&a pro'u&d) a oricui posed) sim 'ilo$o'ic@* # P:* Fra&R Eheorie de la connaissance etph1si:ue moderne, trad* 'r* paris #-/9 p* 99*

32

PROCES2L INTELECT2AL AL ARTEI

Vcrisoare c)tre A&dre 7reto& ,ra(ul meu 7reto& !. decem+rie #-/9 N)d)6duiam c) di5er(e&a atitudi&ilor &oastre &u era at<t de pro'u&d) cum mi s0a p)rut cu prile6ul co&5ersaiei &oastre de ieri sear)* ,esi(ur dat) 'ii&d po$iia mea aparte ()seam %& acti5itatea dumitale 3i lucruri +u&e 3i rele* Nu puteam su+scrie ')r) 6e&) u&uia di&tre dome&iile ei dar ()seam %& cel)lalt compe&saii care %mi %&()duiau acest sacri'iciu* Rece&t satis'aciile pe care le0am a5ut citi&d 5oint du <our m0au i&5itat s) m) resem&e$ de'i&iti5 s) te 5)d 6uc<&d pe am+ele pla&uriD i&5esti(aie 3i poe$ie Ase %&ele(e c) m) e4prim aici simplu ')r) (ri6a &ua&elor sau a asocierilorC* La urma urmei era e4plica+il 0 (<&di&du0m) la demersul (<&dirii dumitale de la ori(i&i %&coace su&t te&tat s) scriuD &u era dec<t prea e4plica+il A%&ele( pri& asta c) suprarealismul s0a &)scut %&tr0u& mediu literarC 0 s) 'ii %&cli&at s) me&ii +ala&a e(al) %&tre satisfaciile pe care le aduce u&a i plcerile pe care le procur) cealalt) ca s) 'olosim cele dou) cu5i&te care &e0au 5e&ii aproape simulta& pe +u$e ieri sear)* %& urma co&5ersaiei &oastre su&t silit s) m) (<&desc c) la dum&eata &u a e4istat 3i pro+a+il c) &u 5a e4ista &iciodat) uD ec:ili+ru %&tre cele dou) dome&ii 0 'apt pe care de alt'el tot ceea ce ai spus sau scris %l do5ede3te cu asupra de m)sur) atitudi&e pe care ai e4plicat0o de mai multe ori limpede 3i ')r) 5ariaii se&si+ile %& pri5i&a c)reia %& s'<r3it &u era %&()duit s) te %&3eli a3a cum am ')cut eu lu<&d %& co&'ormitate cu sl)+iciu&ea ome&easc) +i&e cu&oscut) dori&a drept realitate* E3ti deci cate(oric de partea i&tuiiei a poe$iei a artei 0 3i a pri5ile(iilor lor* E &e5oie s) mai spu& c) pre'er aceast) atitudi&e parti$a&) u&ei am+i(uit)iK ,ar 3tii c) eu am adoptat atitudi&ea i&5ers) 'ii&d aproape si&(urul de 'elul meu care s0o 'i ')cut de alt'elL deoarece 0 lucru surpri&$)tor 0 respectul superstiios 'a) de aceste i&su'icie&e &u este &iciodat) at<t de puter&ic dec<t la cei care &e'olosi&du0se de ele &u le cu&osc dec<t di& e4teriorL de aceea &u este 5or+a aici dec<t de u& e'ect al &ai5it)ii*

Este i&util s) %mi e4plic pe lar( po$iiaL o cu&o3ti %&dea6u&s* Ea se a'l) de6a %& %&tre(ime %& articolul &pecificaia poe"iei, care a marcat %&ceputul cola+or)rii mele la suprarealism* Ea s0a a'irmat de atu&ci %&coace cu orice prile6 p<&) la acel te4t di& %ntervention surrealiste despre care spu&eai dac) %mi ami&tesc +i&e c) de$5)luia o po$iie a&tiliric) Aar tre+ui s) &e l)murim asupra se&sului acestui cu5<&tC de alt'el i&teresa&t) %& alt) parte ')r) %&doial) dar &ea5<&d ce c)uta acolo* Mie u&uia &u mi se p)rea pe atu&ci dar ast)$i recu&osc c) a5eai dreptate* R)m<& la co&5i&(erea c) este 5or+a %&ai&te de toate de o c:estiu&e de metodolo(ie dar pe&tru mi&e aceast) c:estiu&e r)m<&e primordial)* Ce %mi pas) la urma urmei de ilumi&)rile dispersate i&sta+ile i&su'icie&t (ara&tate care &u %&seam&) &imic ')r) u& act de credi&) preala+il care &u su&t &ici m)car pl)cute dec<t pri& creditul ce li se adau()K Iraio&alulD 'ieL dar 5reau mai %&t<i coere&a Aacea coere&) spre 'olosul c)reia lo(ica a tre+uit sa cede$e pe toat) li&ia %& 3tii&ele e4acteC supradetermi&area co&ti&u) co&struirea coraluluiL com+i&area %&tr0u& sistem a ceea Ce p<&) %& pre$e&t o raiu&e i&complet) a elimi&at cu sistem* E 3i o c:estiu&e de 5<rst)D cum s) e4plici alt'el 'aptul c) ai despre a& 3i despre e4i(e&ele sale 3i deopotri5) despre puterea respecti5) a solicit)rilor actuale o apercepie total di'erit) de a
34 35

meaK Ast'el %& atomistica moder&) e o a5e&tur) %& +e$&)D descoperirea uluit) a 'eri(ilor de c)tre copiii crescui %& cu+uri Aterme&ul apari&e u&ui 'i$icia&C* Nu este 5or+a aici de tul'urarea sau de plcerea pe care le o'er) o imagine frumoas, ci de o co&'u$ie co&'u$ie %& 'aa a ceea ce %mi place s) de&umesc deruta evidenelor. C)ci &imic &u su+$ist) di& 5ec:ile i&tuiii 3i orice 'ilo$o'ie care &u cade la %&5oial) cu aceast) &ou) 3tii&) a lui de ce este ridicol)* 7i&e%&eles su&t puse %& discuie mai pui& re$ultatele %&sele dec<t :ecatom+a co&ceptelor preti&s primiti5e pe care au pro5ocat0o* A5em aici de0a 'ace cu u& miraculos care &u se teme de cu&oa3tere ci care dimpotri5) se :r)&e3te cu ea 3i susi&ut de ce soliditate 3i lo5i&du0se de ce $idE C<&d compar acest mre $oc cu atitudi&ea lui Gerard de Ner5al care re'u$a s) i&tre %& Palmira ca s) &u03i strice ideea pe care 3i0o ')cuse despre ea sau cu re'u$ul dumitale de0a des'ace u& +o+ scuturat di& c<&d %& c<&d de $5<c&ituri ca s) &u descoperi %&)u&trul lui o i&sect) sau u& 5ierme 0 deoarece spu&eai %& acest ca$ misterul ar 'i distrus 0opiu&ea mea e clar)* Ea a 'ost %&totdeau&a clar)D copil 'ii&d &u reu3eam s) m) distre$ cu &ici o 6uc)rie 'ii&dc) &u a5eam odi:&) p<&) c<&d &u le spi&tecam sau demo&tam ca s) 3tiu ?cum erau pe di&)u&tru cum 'u&cio&au@* ,ac) suprarealismul poate %&(lo+a o aseme&ea atitudi&e al)turi de altele %&tr0at<t de radical opuse %&seam&) c) &u e dec<t o 5or+) (oal) iar eu doresc totu3i s) &u 'ie a3a ce5a 'ie 3i pej spe$ele mele* ,e aceea m) 5oi a+i&e s) iau parte la &i3te discuiiE %& care &u a3 putea 0 ')r) comple$e&) 0 s) aduc dec<t u& pu&ct I de 5edere cel mult demorali$a&t %& cel mai r)u ca$ e&er5a&t nj orice ca$ &edorit* %& ce m) pri5e3te %mi este %&tr0o m)sur) celj pui& e(al) i&suporta+il s) 'iu compromis de acti5itatea lui ;ictor 7rau&er sau a lui Geor(es Hu(&et de e4emplu sau de poe$ia +io(ra'ic) ce cap)t) u& loc di& ce %& ce mai mare %& producia suprarealist) Apoeme de Maurice Hei&e despre Sade de Hu(&et> despre O&a& de dum&eata de Eluard 3i de di5er3i alii desp& ;iolette No$ieres %& s'<r3it poemul 0 epic 0 al lui RoseU despre6 dum&eataC* Am a5ut p<&) acum u& se&time&t destul de i&te&s solidarit)ii ca s) acop)r toate acestea %& sil) %& 'aa atacuriE e4terioare oric<t de %&temeiate ar 'i 'ost ele* La 'el de +i&e acceptasem ')r) e$it)ri morala cla&ului suprarealismului* Nu0mi mai este cu puti&) s) o 'ac de 5reme ce su&t prea pe 'a) %& de$acord %& ce pri5e3te pri&cipiul %&su3i al %&ele(erii di&tre &oi* ,esi(ur c) r)m<& %&tre dum&eata 3i mi&e de e4emplu u& &um)r ridicat de postulaii comu&e ceea ce &u %&seam&) %&s) c) di& mome&t ce a5em p)reri complet di'erite despre metodele capa+ile de0a satis'ace aceste e4i(e&e &u poate 'i 5or+a de cola+orare ci doar de spri6i&* Asta 5rea s) spu&) c) %& ce m) pri5e3te &u o s) m) reped &iciodat) s) 5) co&dam& e'orturileL dimpotri5) 5oi 'i la &e5oie al)turi de 5oi %& orice oca$ie %& care pu&ctul meu de 5edere 5a 'i compati+il cu cel al suprarealismuluiD polemic) politic) sau c:iar tra5aliu te:&ic asupra ima(i&aiei presupu&<&d dup) cum a'irmai ieri c) (<&direa 3i demersurile mele %& acest dome&iu i se par la urma urmei 5ia+ile 3i poate c:iar utile* %& 'o&d 5ei spu&e c) &u 'ac altce5a dec<t s) co&sacru o stare de 'apt* Nu o &e( dar recu&oa3te c) e mai +i&e s) 'ie co&sacrat)* Nu i se pare c) %&ele(erea suprarealist) 5ieuie3te di& prea multe &e%&ele(eri 3i co&cesii mutuale dac) &u c:iar di& re'ul)riK Nime&i &u mai i&e la i&tra&si(e&) 3i &ici m)car la ri(oare* %& ce m) pri5e3te m) a'lu la limita retra(erilor posi+ile 3i a3 5rea s) re5i& la o mai

mare claritate* Po$iia lui Maurice Hei&e de e4emplu mi se pare c) ar putea 'i modelul u&ei &oi alia&e %&()duie0mi a3adar s) &u mai 'iu dec<t u& 'el de corespo&de&t al suprarealismului* A3a 5a 'i mai +i&e 3i pe&tru el 3i pe&tru mi&e* Nu e3ti de aceea3i p)rereK Al dumitale de5otat R*C*
36

,ECIGIE PRELIMINARW AS2PRA METAFIGICII

A&ai&te de0a &e o+i3&ui cu 5iaa sau mai de(ra+) 0 ca s) &u i e4a(er)m 0 %&ai&te de0a co&simi c<tu3i de pui& s) i&em seama 6 de ea 3i s)0i limit)m 'ie 3i impercepti+il am+iiile o&estitatea6 c:iar 3i cea mai pui& e4i(e&t) &e impu&e s) lu)m pe&tru o ultim)E oar) %& co&siderare pro+lema meta'i$ic) pe&tru a determi&a ast'el> situaia cea mai potri5it) pe care i0o 5om 'ace pe 5iitor %& cadrulE preocup)rilor &oastre* %&tr0ade5)r pe&tru a putea acorda 'ie 3i6 celui mai mic recul %& aceast) pri5i&) o sem&i'icaie decisi5)E pe&tru ca acest recul s) apar) ca ec:i5ale&tul u&ui imi&e&i a+a&do& total ar 'i de0a6u&s ca a+se&a oric)rei 6usti'ic)ri 3i mai # mult c:iar uitarea de0a o'eri 5reu&a s) %l desem&e$e drepi re$ultatul firesc al presiu&ii circumsta&elor* Ar 'i $adar&ic s) &e6 scu$)m ulteriorL se 3tie prea +i&e cum e3ecurile su&t %& mod> o+i3&uit disimulate su+ culorile strate(iei* %& acest ca$ p<&) 3i6 i&5ocarea pro(resului (<&dirii ar 'i suspect)* ,oar e5ide&a poate6 preti&de c) &u este* %&ai&te de toate importa&t este s) co&sider)m &eli&i3tea meta'i$ic) drept %&temeiat)* C)ci oric<t de dispu3i am 'i altmir teri s) o pri5im ca pe o ma&i'estare a &eli&i3tii se4uale adie drept su+produsul u&ei cri$e de cre3tere tre+uie s) recu&oa3ter c) o aseme&ea atitudi&e &u re$ol5) deloc pro+lema* Cel mult i poate a5ea am+iia de0a aru&ca o oarecare lumi&) asupra procesuluiC pri& care aceast) pro+lem) a 'ost ')cut) s) 'ie pus)* Ea &u calitatea de a0i discredita &ici i&teresul si &ici 5aliditatea* Pro0 +lema meta'i$ic) tre+uie pus)D e le(itim e c:iar eleme&tar s) pu&em %& cau$) lumea c)reia %i apari&em* Moti5ul este tocmai 'aptul c) %i apari&em* Le(itim) eleme&tar) dar $adar&ic)* Hi moti5ul este tot acela c) %i apari&em* Putem 5edea %& aceast) situaie re$ultatul sca&dalului de0a 'i 3i de0a 'i o 'ii&) 'i&it)* Mai putem spu&e c) urm)rile e3ecului lui Mic:elso& 3i al lui MorleU &u03i pierd &imic di& 5aloare dac) su&t tra&spuse %& dome&iul psi:ic 3i c) &ici aici &u e4ist) a4e de re'eri&) a+soluteD &u putem discer&e mi3carea p)m<&tului a'l<&du0&e pe p)m<&t 3i &ici mi3carea co&3tii&ei 0 adic) ori(i&ea 3i s'<r3itul ei per'ecti+ilitatea sau decade&a ei implaca+il) 0 a'l<&du0&e %& i&teriorul ei* Este %&()duit s) e4tra(em di& c:iar aceast) imposi+ilitate 'ormula (e&eral) care i&depe&de&t) de orice sistem de coordo&ate poate trece pe +u&) dreptate drept e4presia 5ala+il) a ade5)rului Importa&t este %& acest ca$ s) &e d)m seama c) ade5)rul meta'i$ic este accesi+il %&ele(erii uma&e dar c) di& cau$a situaiei particulare a acesteia cu&oa3terea acestui ade5)r &u re$ol5) %& &ici u& c:ip pe&tru ea situaia pe pla&ul 5ital ast'el %&c<t a(&osticismul care declar) acest ade5)r i&accesi+il este o (re3eal) ce do5ede3te cel pui& o %&alt) pro+itate* ,at 'ii&d c) posesiu&ea ade5)rului meta'i$ic aduce dup) si&e 3i &eput<&d aduce &ici u&a di& (ra5ele co&seci&e pe care am 'i %& drept s) le preti&dem de la o :ot)r<re at<t de decisi5) adic) &e'ii&d determi&a&t) %& &ici u& (rad sau aproape &u tre+uie s) &e mir)m dac) spiritele o&este re'u$) %& acest ca$ s) co&sidere drept ade5)r o cu&oa3tere at<t de $adar&ic)* Nu e mai pui& ade5)rat c) pro+lema meta'i$ic) pare re$ol5at)D %&tr0ade5)r toate meta'i$icile cu co&diia s) se 'i de$5oltat cu o oarecare ri(oare au a6u&s la si&(urul sistem care satis'ace 5)dit spiritulD doctri&a u&it)ii ese&iale 3i a multiplicit)ii 'e&ome&ale* Nu co&tea$) de alt'el c) o aseme&ea e4clusi5itate %& pri5i&a co&clu$iilor este re$ultatul u&ei ordi&i o+iecti5e a u&ei &ecesit)i dialectice sau al u&ui postulat al spiritului deoarece aceste trei ipote$e ca 3i altele pe pla&ul discutat traduc 0 presupu&<&d c) &u se co&'u&d) 0 realit)i deopotri5) de stima+ile*

38 39

Oricum ar 'i di& ar(ume&taia precede&t) reiese c) posesiu&ea ade5)rului meta'i$ic &u aduce cu si&e &imic po$iti5 &ici %& 'apt &ici %& drept tocmai 'ii&dc) este o cu&oa3tere a+solut) adic) vala'il n afara i independent de orice condiionareG concret a e,istenei. %& co&seci&) e i&dicat s) &u &e co&sacram acti5itatea re$ol5)rii pro+lemei meta'i$iceL 3i asta &u 'ii&dc) a3a cum se repet) %&tru&a este i&solu+il) ci 'ii&dc) este de6a re$ol5at) 3i pe deasupra &u aceast) soluie tra&sce&de&t) ci apro4imarea realit)ii ceasului 3i locului este ceea ce0i poate satis'ace omului imperati5ul cate(oric al cu&oa3terii* Tre+uie deci s) urm)m o a&umit) luciditate asupra &oastr) %&3i&e ori(i&ile 3i re$ultatele sale sau mai de(ra+) la drept 5or+i&d s)0i studiem co&diio&area de e4iste&)* Se %&ele(e de la si&e c) u& aseme&ea studiu &u poate 'i dec<t apro4imati5* Soluia e4act) des)5<r3it) este aici imposi+il)* 2&i5ersul este 'i&it c<&d %l co&cepem iar 'ormula sa este deci les&e de calculatL dar el este i&'i&it atu&ci c<&d tr)ie3ti %& i&teriorul s)u iar i&'i&itatea sa relati5) tocmai la om co&stituie atu&ci u& o+stacol i&surmo&ta+il pe&tru des)5<r3irea cu&oa3terii pe care ar 5rea el s) o o+i&) lu<&du0se pe si&e ca ori(i&e a coordo&atelor 3i care este %&tr0ade5)r si&(ura ce co&tea$) pe&tru el di& mome&t ce este si&(ura care i&e 3i d) socoteal) de compromiterea sa %& u&i5ers %& raport cuE care Amerit) s) ami&timC el se ()se3te 0 ca s) relu)m o 'iciu&e de6a cele+r) 3i care are 3a&sa de0a de5e&i prole(ome&a oric)reiE 'ilo$o'ii 5iitoare 0 %& situaia u&or 'ii&e cur+e i&'i&it de plate tr)i&d la supra'aa u&ei s'ere (i(a&tice drept pe&tru care &u potl dec<t s) o conceap ca 'i&it) ceea ce 3i este pe&tru &i3te 'ii&e cu I trei dime&siu&i dar pe&tru ele totul se petrece n mod vital ca 3i6 cum ar 'i i&'i&it)* Ast'el luciditatea perso&al) 0 deoarece c)ile sale se rami'ic) %& 'aa pro(resului ei la i&'i&it di& determi&are %& determi&are 0l &u poate 'i dec<t apro4imati5)* %& rest &e ima(i&)m cu (reu ceT e'ect ar putea a5ea pe acest pla& al 5ieii u& r)spu&s a+solut o 'el de satis'acie ')r) u& 5iitor de dorit ar putea aduce ea* Pro+lema a ce va fi dup, mereu ar$)toare pare %& acest ca$ mai mult dec<t %& oricare altul i&e5ita+il)* Cu toate acestea 3tii&a moder&) (r)+e3te reali$area a&ticului preceptD 3tim at<t c<t &e este %&()duit c) &atura este pretuti&de&i aceea3i* Acelea3i le(i (u5er&ea$) lumea e4terioar) 3i pe cea i&terioar) 3i &ici o soluie ese&ial) de co&ti&uitate %&tre mediu 3i or(a&ismul care 5ieuie3te %& el &u apare u&or oc:i a5erti$ai* Totul este mediu* La 'el &ici o mutaie +rusc) &u este percepti+il) %&tre materie 3i e&er(ia ce se de$5)luie (rea ca 3i ea 3i &ici %& paralel %&tre corpul 3i spiritul care posed) %& comu& cutare sau cutare proprietate* ,e aceea orice cu&o3ti&) este +u&) cu co&diia s) ati&() comple4itatea co&cret) ceea ce &u se poate o+i&e dec<t pri& r)+darea i&(rat) a sa5a&tului 3i &u pri& i&tuiii de artistD putem 'i si(uri c) ne regsim n ea, %& se&sul 'orte al terme&ului* ,e 'apt aici e pro+lemaD realitatea aspr rmne mereu de cuprins. ,ar ie3i&d di& &im+ul poe$iilor &e 5om resem&a oare cu &ecesara mediocritate arde&t)K Se 3tie di&ai&te c) re$ultatul 5a 'i &e%&sem&at dar m)car 5om 'i satis')cut simpla ri(oare*
40

NOTIFA ,ESPRE IMP2RITATEA IN ARTA

BlB. 2 t5

;edei ace3ti tra&da'iriK Soiei mele i s0ar 'i p)rut 'rumo3i dar pe&tru mi&e &u su&t dec<t o (r)mad) de 'ru&$e petale epi 3i tulpi&i* M sc:i$o're& 88 de a&i

1. Ca"ele pentru o condamnare a artei pure 5)de3te destul de repede c) aciu&ea e4ercitat) de orice oper) de art) se datorea$) &u e'ectului u&ei 'ore simple asupra u&ui pu&ct de aplicaie u&ic ci dimpotri5) u&ui amestec de influene ale c)ror tere&uri su&t &u &umai multiple ci mai ales etero(e&e 3i poate co&tradictorii* Ceea ce se &ume3te %&deo+3te emoie artistic) este deci di& aceast) prici&) ntotdeauna echivoc. I&teli(e&a se&time&talitatea a'ecti5itatea pri&tre altele au de c<3ti(at di& acest 'apt %& di5erse (radeD poate c) e4ist) o e&er(ie artistic) speci'ic) o esen a artei, dar ci&e se limitea$) 'ie 3i cu titlu pro5i$oriu la pla&ul 'e&ome&al si&(urul accesi+il o+ser5aiei &u poate s) o+ser5e dec<t elemente constitutive ale

artei. %& ace3ti di& urm) a&i s0au %&re(istrat mai cu seam) %& dome&iul picturii sculpturii 3i al poe$iei u&de ur(e&a u&or aseme&ea te&tati5e era deose+it de se&si+il) e'orturi susi&ute 3i c:iar deli+erat sistematice de0a descotorosi opera de art) de orice 'el de $(ur) str)i&) scopului ei artistic e4act de0a o purifica, dup) cum s0a spusD poe$ie pur) pictur) pur) etc* ,ac) aceste mi3c)ri &u ar 'i 'ost at<t de &ei&teli(e&te ar 'i a5ut dreptul la respectul datorat cura6ului &e'ericit* Este %&tr0ade5)r aprioric stima+il dar &umai aprioric s) re'u$i ca emoia artistic) s) 'ie pro5ocat) sau a6utat) de spri6i&ul ')r) a&5er(ur) pe care i&'laia se&time&tal) de e4emplu este totdeau&a (ata s) %l o'ere* CompromisuriE i&staur<&du0se aproape e4clusi5 %& 'a5oarea su+iectului urm) rirea artei pure s0a co&'u&dat %& c:ip c<t se poate de 'iresc cu 'u(L su+iectului care &u a mai 'ost tratat dec<t ca prete4t dac) &u drept co&cesie sacri'iciu cel pui& ca pu&ct de plecare* ,ar %& 'o&d aceast) &e(are a su+iectului at<t de seduc)toare %& apare&) cumulea$) i&co&5e&ie&tele u&ei co&'u$ii 3i deopotri5) pe cele ale u&ei p)reri preco&cepute* %&tr0ade5)r %& pictur) de e4emplu este limpede c) su+iectul 6oac) u& rol opus %& cutare sau cutare ta+louD aici este u& eleme&t la care pictorul lucrea$) ca s)0l 'ac) uitat %& pro'itul armo&iilor li&iare sau cromatice di&colo este re$ultatul 'i&al c)ruia %i este su+ordo&at orice mi6loc de e4presieD ce5a de produs 3i &u de reprodus* Se impu&e deci %&ai&te de0a mer(e mai departe s) adopt)m o termi&olo(ie mai pui& am+i(u)D %& primul ca$ &e a'l)m mai de(ra+) %& pre$e&a u&ui o'iect dec<t a u&ui su+iectD o+iect Ac:ip peisa6 ima(i&eC de pictat adic) pe 6um)tate de reprodus pe 6um)tate de tra&s'ormat %& mod su+til 3i delicat aceast) tra&s'ormare 'ii&d 'apt u&a&im recu&oscut partea speci'ic) a artei picturale* I& cel de0al doilea ca$ a5em de0a 'ace cu o compo$iie cu u& ade5)rat su'iect al c)rui pri&cipiu acti5 dep)3i&d cu mult pictura pri5it) ca posi+ilitate determi&at) de e4presie departe de0a o di'ere&ia %& ce pri5e3te co&i&utul ei de o compo$iie sculptural) sau poetic) de e4emplu o leag direct de pro'lema general a imaginaiei empiriceH. E (ra5 s) &e(li6)m aceast) disti&cie 'u&dame&tal) mai ales c<&d des)5<r3im co&'u$ia ast'el i&staurat) de i(&orarea metodelor de cercetare psi:olo(ic) ce %&()duie descoperirea su+ o &e5i&o5at) compo$iie ma&i'est) a u&ui ipocrit su+iect late&t de u& i&teres mai pui& discuta+il dec<t acoper)m<&tul s)u!* C<t despre p)rerea preco&ceput) a&u&at) ea co&st) %& deci$ia de0a elimi&a ca 'ii&d literare ta+lourile cu su+iect deoarece
;om percepe aceast) opo$iie cu toat) limpe$imea dorit) dac) &e 5om re'eri pe de o parte la tradiia Ce$a&&e0PicassoD e'ort de tra&s'ormare a u&ui o+iect dat iar pe de alta la tradiia Gusta5e Moreau0,ali pictur) realist) a u&ui su+iect ima(i&at* Pro+lema &u co&st) at<t %& a 3ti dac) su+iectul late&t e4ist) o+iecti5 %& compo$iia ma&i'est) Ae4empluD 5iolul di& ?ulciorul spart@ al lui Greu$eC ci %& aptul c) aceast) compo$iie ma&i'est) este le(at) de o a&ume a'ecti5itate de cesta 3i c) &u acio&ea$) asupra ei dec<t pri& i&termediul s)u* 42 43

p<&) %& pre$e&t totu3i &imic &u o'er) certitudi&ea c) ceea ce merit) s) 'ie luat prepo&dere&t %& co&siderare este ceea ce e mai speci'ic di& pu&ct de 5edere pictural* Eleme&tul acesta e departe de0a 'i cel mai ireducti+il 3i cei ce rostesc %& 'aa lui ca 3i a corespo&de&ilor s)i di& mu$ic) 3i di& alte dome&ii cu5i&tele de indici'il sau inefa'il &u 'ac dec<t s) adopte postura ridicol) de0a socoti e4ta$iai drept te&e+re a+isale &i3te 'e&ome&e a c)ror %&ele(ere a&alitic) &u0i scap) primului 'i$icia& sau 'i$iolo( oric<t de pui& speciali$at sau a5erti$at* Se 3tie mai e oare &e5oie s) o spu&em c) armo&iile culorilor 'ormelor li&iilor etc* se reduc la &um)r* Fiecare culoare este se&$aia produs) asupra reti&ei de o u&d) de o 'rec5e&) determi&at) 3i al c)rei &um)r de 5i+raii pe secu&d) pe&tru ca or(a&ul uma& al 5ederii s) 'ie a'ectat tre+uie s) 'ie cupri&s %&tre cutare 3i cutare ci'r) %& ca$ co&trar 'ie &ee4ist<&d 5reo se&$aie 'ie c) u& alt or(a& ar 'i impresio&at %&c<t percepia ar 'i de e4emplu auditi5) 3i &u 5i$ual)* Iat) cum %& acela3i timp speci'icitatea artelor plastice %& ce pri5e3te puritatea lor este redus) la ade5)rata sa importa&)D ')r) %&doial) c) e4ist) o diferen calitativ %&tre s) spu&em cele dou) tipuri de impresii co&siderate dar nu i %&tre raporturile lor respecti5e adic) %&tre u& acord cromatic 3i u& acord mu$ical di& mome&t ce am+ele repre$i&t) raporturi de &umere di&tr0o aceeai serie &e%&trerupt)* I& acest 'el atitudi&ea celor ce e4alt) %& armo&ia culorilor 3i a proporiei supra'eelor ese&a tra&sce&de&tal) a picturii %& acordul su&etelor pe cea a mu$icii 3i a3a mai departe de5i&e pro+lematic) deoarece ca s) &e limit)m la e4emplele date i&di'ere&t c) este 5or+a de o atitudi&e sau de cealalt) %& po'ida di'ere&ei or(a&ului care percepe ceea ce este perceput e tot u& raport &umeric al &aturii i&5aria+ile #*

La 'el se poate ca proporiile 'ormelor s) 'ie reduse la &i3te e4presii &umerice relati5 simple Aseciu&ea de aur de e4empluC
#

Putem apela aici la 'e&ome&ele de audiie colorat) care su&t ca o ilustraie a u&it)ii 'u&ciare a raporturilor armo&ice di&colo de speci'icitatea &er5ilor %&tr0o m)sur) mai (e&eral) dec<t si&este$iile relati5 rare e 5or+a de 'apt c) atu&ci c<&d &e +ucur)m de o oper) de art) pri& simul special cL percepe celelalte simuri su&t cu acesta di& urm) %& coresponden a'stract. 44

ce pot trece drept e,presia matematic a armoniei1 3i care (u5er&ea$) de alt'el ar:itectura sculptura Apictur) ')r) culori %& trei dime&siu&iC 3i da&sul care pe de alt) parte se asocia$) mu$icii de6a discutate* A3adar %& artele plastice se pot despri&de dou) eleme&te a&ta(o&iste care repre$i&t) %& proporie 5aria+il) p)ri co&stituti5e ale oric)rei opere 3i care nu se com'in ntre ele, 5arii&d c:iar %& se&s i&5ers u&ul 'a) de cel)lalt* Primul este armonic 3i %3i ()se3te e4presia cea mai 'rust) %& mu$ic)L al doilea i&e de ima(i&aie apare %& su+iect %& se&sul e4act al terme&ului 3i ar 'i putut 'i de&umit poetic dac) poe$ia &u s0ar 'i a&(a6at 3i ea pe calea purit)ii 5)$<&du03i 'i&alitatea %&tr0o pro+lematic) armo&ie a sila+elor %& care este %& orice ca$ pueril s) credem c) &u i&tr) &ici o repre$e&tare ! 3i &0ar 'i ')cut &ici u& e'ort %& dome&iul ei de0a se lipsi de co&i&ut* %& aceste co&diii 3i %& lips) de ce5a mai +u& 5om &umi acest al doilea eleme&t Aaceast) a doua 5aria+il) i&depe&de&t) cum ar spu&e u& matematicia&C liric, %&ele(<&d pri& acest terme& %& co&'ormitate cu de'i&iia pe care i0am dat0o %& alt) parte e4clusi5 ceea ce primete din partea imaginaiei
Merit) s)0l cit)m aici pe Ar&e HoseRD ?C<&d 5or+im de proporiile 6uste ale u&ei opere de lu&(imea +i&e potri5it) a u&ei +uc)i mu$icale de impresia a(rea+il) pe care co&ti&u) s) o lase o compo$iie ar 'i 5or+a de ma&i'est)ri care %& realitate co&stituie Xcompleme&tul a+stractJ al celorlalte simuri* ,i& cele spuse mai sus s0ar putea tra(e co&clu$ia apare&t parado4al) c) %& des')tarea des)5<r3it) pe care o o'er) o oper) de art) e4primat) %& toat) ple&itudi&ea ei 3i materialme&te per'ect) toate simurile su&t %&tr0o acti5itate a+stract)@* APre'a) la o e4po$iie de la Galerie de la Re&aissa&ce Paris #-/!*C A se 5edea tratatul lui Luca Pacioli di 7or(o .e divina 5roportione, ;e&eia #1"- Apla&3e dese&ate de ,a ;i&ciC care a a5ut i&'lue&a 3tiut) asupra arti3tilor Re&a3terii* Ritmul &u este %& cau$)* Lucr)rile lui Pius Ser5ie& i0au ')cut e4iste&a e5ide&t) d<&d posi+ilitatea s) 'ie m)surat* Putem co&sidera %& co&seci&) c) ritmul m poe$ie are o realitate auto&om) co&trar armo&iei* Fire3te di& acest ucru &u re$ult) c) el co&stituie resortul pri&cipal 3i &ici m)car u& eleme&t &teresa&t* %& le()tur) cu aceste pro+leme se pot co&sulta cu 'olos opusculul # Lud Yi( Nla(es 9om 7esen des 4h1thmus- ritmul este u& 'e&omeri 5ital pe ire pri& arti'iciul m)surii i&teli(e&a %&cearc) s) %l co&ceap) ca pe re5e&irea e&ticului %& timp ce el ma&i'est) doar re5e&irea asem)&)torului* 45

afective o anumit capacitate spontan de e,pansiune, de proliferare i de ane,are tendenioaseH. Se cu5i&e acum s) sta+ilim 5aloarea 'iec)ruia* Armo&ia mai %&t<i apare ca o mediere %&tre o structur) matematic) (e&eral) 3i u& or(a&ism se&$iti5* La prima 5edere pare parado4al c) de3i este +a$at pe &um)r e'ectul ei este direct 'i$iolo(ic 3i &u i&telectual a3a cum &e0am a3tepta ')r) 5reu& temei* Pro+lema se l)mure3te dac) &e (<&dim c) e4ist) o structur) matematic) a u&i5ersului care (u5er&ea$) at<t omul c<t 3i mediul Aace3ti doi terme&i &ea5<&d de alt'el o 5aloare a+solut) dec<t %& deplora+ilul lim+a6 a&tropoce&tricC depi&$<&d ')r) %&doial) %& ultim) a&ali$) de pri&cipiul eco&omiei Aa3a cum ti&de s) demo&stre$e de e4emplu calcularea u&(:iului optim al dispu&erii %& elice a 'ru&$elor pe o tulpi&) pe&tru receptarea ma4im) a ra$elor solareC 3i de care depi&d la r<&dul lor at<t mor'olo(ia cristalelor c<t 3i ritmul cre3terii coc:iliilor 3i pla&telor* Se pare c) latura artei ce e4teriori$ea$) aceast) 'ormul) u&i'orm) pri& di5ersele ei acoper)mi&te co&crete 3i %& detrime&tul acestora di& urm) poate 'i de'i&it) mai %&t<i ca inutil e,altare a unei condiii structurale de e,isten 3i c:iar ca seducie mediocr) pri& e4cele&) dac) i&em seama de periculoasa te&di&) ce %m+olde3te spiritul la repetiie 3i de le&e %& care i&sti&ctul de co&ser5are %3i ()se3te &e%&doiel&ic pro'itul i&'aili+il care %l %&cli&) s) se lase i&clus di&tre o'sesiile de asemnare Ace se do5edesc %& (e&eral u& 'erme&t psi:ic deose+it de acti5 3i co&sta&tC &umai pri&tre cele mai imediate dar totodat) 3i cele mai pui& compromi)toare di&tre eleD asem)&)rile de 'orm) 3i de ritm ideali$ate pe deasupra de &um)r !* Apare&a static) a u&ei armo&ii pe care e timpul s) o &umim %&s) pe&tru a &e %&dep)rta de ea u&i5ersal) este tradus) de pictur) sculptur) sau ar:itectur)
# !

C'* 4echerches philosophi:ues, t* I; p* /!O* Se 3tie c) reali$area asem)&)rii este 'u&cia 'u&dame&tal) a (<&diriiD ?Orice studiere a operaiu&ilor (<&dirii a6u&(e s) dea u& loc capital &oiu&ii 3i se&time&tului de asem)&are* Se pare c) este realme&te u&a di&tre cate(oriile ese&iale poate c) cea mai ese&ial) a cu&oa3terii propriu0$ise %& co&diiile %& care aceasta dep)3e3te se&si+ilul pur@* ,* Parodi 0e sentiment de ressem'lance, 4evue de 5hilosophie, #-/" partea I p* #-O* Putem mer(e c:iar mai departe

98

%& orice morfologie frumoas, %& care a&sam+lul d)rii de seam) este dat %& simulta&eitate spaial) %& timp ce apare&a sa di&amic) este pre$e&tat) %& paralel simurilor complice Acare i& de aceea3i structur)C %& orice evoluie frumoas pri& da&s mu$ic) 3i poe$ia pur) %& care opera se de$5olt) ritmic %& timp* Pare cu &eputi&) s) 5edem %& aceast) e4altare a structurii ideali$ate altce5a dec<t o mgulire fa de sine printr!un ocol apropiat, dat 'ii&d c) aceste cercet)ri &u ar putea a5ea dec<t o 'i&alitate de comple"en, &ere5e&dic<&du03i &ici m)car Asau at<t de (ratuit %&c<t este ri$i+ilC u& el de cu&oa3tere a3a cum ar putea 'ace cu succes %& acest dome&iu al armo&iei 3i al ritmului (eometria sau acustica* 3. %mpuritate i imaginaie
(u e nimic de ateptat de la frumusee.

,i& cele c<te5a lucr)ri ri(uroase 3i de alt'el %& ma6oritate rece&te # pe care 3tii&a estetic) %& (e&eral at<t de i&util) le poate pre$e&ta ')r) apre:e&siu&e la u& e4ame& pro+atoriu se5er re$ult) c) eleme&tele $ise pure, di& orice art) odi&ioar) cali'icate drept i&dici+ile 3i i&e'a+ile se do5edesc reducti+ile la &um)r* Hi dup)
pare0se 3i ar)ta c) &u e4ist) &ici u& proces i&telectual sau a'ecti5 care s) &u 'ie +a$at pe 'e&ome&ul de asem)&are a c)rui i&cide&) asupra 'iec)rei 'u&cii me&tale este re(reta+il c) &u a 'ost ca s) spu&em a3a &iciodat) studiat) p<&) acum* # Fac alu$ie la c)rile lui G:URa ce aplic) ?matematicile su+lime@ la studiul artelor plastice 3i la cele ale lui Ser5ie& care co&sider<&d omul drept u& sistem 'i$ic de e&er(ie relati5 %&c:is acord) u& loc prepo&dere&t pri&cipiului lui Curie Adisimetria este co&diia u&ui 'e&ome& iar simetria a %&cet)rii saleC %& e4plicarea &tmurilor mu$icii 3i poe$iei* Fire3te aceste lucr)ri su&t sc:ematice 3i e4ist) o a&umit) $o&) de i&determi&are %&tre structurile pe care le de'i&esc 3i realitatea operelor de art) c:iar 3i %& pri5i&a formei acestora deoarece ea &u poate s) &u &e i&'lue&at) de co&i&ut Ast'el e recoma&da+il s) d)m do5ad) de oarece suplee 6Z aplicarea lor* Este ceea ce a %&eles per'ect H* Focillo& %& sclipitoarea sa lucrare * e des ;ormes, care di& acest pu&ct de 5edere este u& model de m)sur)* Se Yele(e de la si&e c) lectura ei &u e desti&at) cre)rii u&ei mai +u&e opi&ii despre Xeme&tele pure ale artei %& po'ida scopului e5ide&t urm)rit de autor* 47

cum am 5)$ut putem co&sidera c) armo&ia 3i ritmul &u urm)resc dec<t s) e4tra() di& orice 5e3m<&t co&cret structura static) %&tr0u& ca$ 3i di&amic) %&tr0altul a mor'olo(iilor 3i a e5oluiilor &aturale* ,i& acest pu&ct de 5edere eleme&tele pure ale artei apar drept prada o+i&ut) pri& urm)rirea i&teresat) a acestei structuri matematice a u&i5ersului a6u&s) percepti+il) pri& utili$area meca&ismelor se&$oriale co&struite ele %&sele dup) acela3i ci'ru* Pri& opo$iie 5om de&umi %& c:ip comod impure celelalte eleme&te co&stituti5e ale artei* Co&trar primelor care su&t 'ormale a+stracte 3i %&tr0o oarecare m)sur) o+iecti5e acestea di& urm) %3i tra( ori(i&ea di& coninutul actual sau 5irtual al contiinei- se&time&talitate direct) sau sim+olic) dori&e 3i ami&tiri co&3tie&te sau i&co&3tie&te etc* Ele 'ormea$) partea trit, deci relati5 individual a operei* %& acest se&s pot 'i ele de&umite su'iective, dar atu&ci este util s) &e ami&tim c) acest terme& &u tre+uie s) i trimit) cu (<&dul la o opo$iie e4iste&ial) ci la o simpl) di'ere&) de situare spaial) &ei&'lue&<&d &atura pro'u&d) a eleme&tuluiB co&siderat dac) a3a cum am %&cercat s) ar)t este ade5)rat c)D anumite reacii i constelaii afective primordiale pe care nu le gsim uneori la om dect n stare de virtualiti corespund unor fapte e,plicit i curent o'serva'ile n restul naturii 1. Impuritatea %& art) i&e %& 'i&e e4clusi5 de imaginaia empiric3, %&ele(<&d pri& aceast) e4presie capacitatea de utili$are a > co&cretului %& scopuri cel mai adesea pasio&ale dar %& care partea u&ei a&umite i&telectualit)i %&cordate &u este deloc &e(li6a+il) 6 Tre+uie de alt'el s) admitem c) fa'ulaia A'u&cie liric) ima(i&aie di'lue&t) asociaie li+er) a ideilor etc*C &u este &iciodat) total scutit) de interpretare Ate&di&e 3tii&i'ice u&itare de sistemati$are teoretic) etc*C 3i &ici i&5ers i&terpretarea &u este scutit) de o impur) 3i delira&t) 'a+ulaie dar pri& 'aptul %&su3i e4trem de i accepta+il) 3i dem&) la r<&dul ei de i&teres 3i studiu*
#

C'* studiile mele 0a /ante religieuse, /inotaure, &r* 1 p* !/ sQL /imetisme et 5s1chastenie legendaire, i'id., &r* . p* 1 sQ* ! Se cu5i&e s) desem&)m pri& cu5<&tul imaginaie, 'olosit ')r) cali'icati5 facultatea unic de vi"iune ce se e,ercit, su' diferite modaliti, de la percepie pn la vis, trecnd prin repre"entare i halucinaie6 cadru a priori al sensi!l 'ilitii6 capacitate de punere n imagine, adic de apercepie spaial. 48

Se pare c) &e a'l)m %& acest ca$ %& pre$e&a celor mai +u&e c)i pe care co&3tii&a o poate apuca pe&tru a a6u&(e la satis'acerea sa* %& starea actual) em+rio&ar) a 'e&ome&olo(iei 5isului a +olilor me&tale a mitului 3i a 'aptului liric &u este deloc posi+il s) &e e4prim)m %& mod 5ala+il cu o mai mare preci$ie* Cu toate acestea este e5ide&t c) i&di5idualitatea este implicat) de aceste fantasme %&tr0o pro'u&$ime

mult mai impresio&a&t) dec<t ar putea 'i pri& $<m+etele complice ale armo&iei* %& (rade di'erite pe care este i&dicat s) le trecem rapid %& re5ist) eleme&tele impure care co&trar a&ta(o&istelor lor r)m<& ireducti+ile la &um)r sau la 5reo a+stracie de acest 'el 3i su&t %& co&seci&) si&(urele care pre$i&t) i&teres pri& ele %&sele i&ter5i& %& di'erite arte* %& ar:itectur) 3i %& mu$ic) a+ia de au drept de cetate* %&tr0ade5)r ele &u pot ap)rea %& &ici u& c:ip %& cea di& urm) dec<t %& tim'rul &otelor A'actor %& (e&eral &esem&i'icati5 %& raport cu ceilali de e4emplu %&)limea su&etelorC iar %& prima doar %& desti&aia mo&ume&tului Ade u&de 3i importana imaginativ unic a Eurnului Ca'ei+. C<&tecul aduce cu si&e (lasul ome&esc iar da&sul 0 corpul ome&esc care &u 6oac) doar u& rol a+stract Amor'olo(ie estetic) a corpului e4primat) pri&tr0o pro(resie (eometric) 3i aditi5) totodat) proporio&al e(al) cu seciu&ea de aur care e4prim) la r<&dul ei o relaie %&tre dou) m)rimi ast'el %&c<t cea mai mare s) 'ie 'a) de cea mai mic) precum suma am+elor 'a) de cea mai mareC ci 3i u& rol emoional i mitic de mare calitate ca su'strat al se,ualitii 3i etalon al antropomorfismului1. A;om aprecia importa&a acestui 'actor di& urm) re'eri&du0&e pri&tre altele la te:&ica desc<&tecului*C Oricum ar 'i %& da&s 3i mai cate(oric %& sculptur) mai ales %& m)sura %& care poate 'i co&siderat 3i 'olosit ca procedeu de materiali$are a
Corpul este di& moti5e e5ide&te u& e4emplu pri5ile(iat dar 'ire3te c) " aseme&ea disociere a eleme&telor pure 3i impure este posi+il) %& orice unitate estetic- ast'el %&tr0o culoare eleme&tul pur este culoarea a+stract) impresia lumi&oas) re$ult<&d aceast) culoare 'ii&d %&tr0u& 'el literatura acestei culori- Pre$e&) actual) sau 5irtual) a tuturor eleme&telor a c)ror culoare este* Ast'el cutare al+astru cel al li&iei spectrale F di& spectrul :idro(e&ului de e4emplu este i&disolu+il o radiaie de " 9O & lu&(ime de u&d) 3i de &ua&a cut)ror oc:i a[+a3tri a cut)rop pietre preioase al+astre a 'ricii a 5e&elor etc* 9-

dori&elor eleme&tele impure se impu& de6a e4ame&ului 3i seE pre$i&t) %&tr0u& mod comple4 adic) la r<&dul lor cu mi6loace de6 aciu&e di5erse 3i de 5aloare i&e(al)* ,i&tre ele tre+uie mai %&t<i s) acord)m loc sentimentalitii- rolul ei pare a 'i destul de co&sta&t dar &u prea 'ecu&d 'ii&d u& 'el de i&'laie +a$at) pe pre6udec)i de epoci 3i locuri al c)reL studiu pare s) i&) %& primul r<&d de dome&iul sociolo(iei cu e4cepia poate a stilurilor sau a cristali"rilor care o 5e:iculea$) sim+olicD 'alsa a&tic:itate a secolului al M;II0lea 'alsul crepuscul> 3i 'alsele rui&e ale roma&tismului 'alsele ma3i&i %&deose+i 'alsele ma&ec:i&e0automate ale se&si+ilit)ii co&tempora&e %& (e&eralE ceea ce ar tre+ui poate &umit convenionalismul spontan. Se cade s) &ot)m apoi aciu&ea cresc<&d) a sentimentelor, nostalgice- atracia i&uturilor e4otice a ci5ili$aiilor disp)rute al i&oce&ei copil)re3ti a 5<rstei de aur su+ toate 'ormele sale i&clusi5 a uterului mater& care pare a 'i ultima sa %&truc:ipare poate c) cea mai e4act) dar poate totodat) simulacru &u mai pui& ilu$oriu> dec<t precede&tele* %& s'<r3it tre+uie s) me&io&)m de capacitatea de identificare cu eroul, care 'ace ra5a(ii %&deose+i mG ci&ema teatru 3i roma& 3i despre care ultimul cu5<&t pare s) '% 'ost spus de psi:a&ali$)#* %& (e&eral acestor eleme&te c)rora &imic &u le (ara&tea$) %& cea mai mare parte a timpului &ecesitatea liric) ci %& pri5i&a c)rora dimpotri5) totul %&deam&) la cea mai mare suspiciu&e> &u tre+uie s) li se acorde o oarecare 5aloare dec<t %& ca$uri pri5Y le(iate 3i 'oarte rare* Aici se cade s) 'im e4trem de se5eriD discreditarea %& care tre+uie i&ut) literatura &u 5a 'i &iciodat) prea e4a(erat) dac) &e (<&dim la sordidul scopului urm)rit de6 scriitorD seducerea pri& asem)&area a5a&ta6oas) a portretului
#

%& ultima 5reme s0a co&statat apariia u&ui soi de per'ecio&are a acestei> ide&ti'ica+ilit)i cu eroul* Se pare %&tr0ade5)r c) e'ortul a&umitor autori AMarceli Proust %& c:ip mai scolastic Sames SoUce mai imediatC de0a propu&e 0 mai muld dec<t de0a restitui a3a cum se a'irm) u&eori cu &ai5itate 0 u& 'lu4 psi:olo(ici %& i&te(ritatea sa &e%&trerupt) tre+uie luat drept des)5<r3irea acestei te&di&ei Este clar c) acest 'lu4 ser5e3te la nlocuirea, %& se&sul tare al terme&ului pe6 durata lecturii a celui apari&<&d cititorului ast'el %&c<t 'u&cia de distra(ere a operei de art) s) se e4ercite c<t se poate de complet* 50

retu3at A%& +i&e sau %& r)u %& 'u&cie de (usturile 'iec)ruiaC* C<t despre am+iiile cele mai %&alte ale literaturii 3i %&deose+i ale poe$iei &u s0a do5edit &iciodat) p<&) acum c) ar 'i %&temeiate* Cel mult putem i&5oca %& spri6i&ul lor +e&e'iciul %&doielii 3i asta doar %& 'a5oarea c<tor5a opere realme&te dictate pe care s) le putem cita 3i care repre$e&t<&d atu&ci e'ectul +rut al ima(i&aiei empirice su&t asimila+ile ca atare ireducti+ilelor 5ise di& som&ul pro'u&d sau a&umitor deliruri de$5olt<&du0se di& ele %&sele 3i ')r) 5reo i&ter5e&ie e4ter&) care &u se alime&tea$) dec<t pri&tr0u& soi de auto'a(ie co&ti&u) ce &u e4clude o proli'erare epidemic)* Oricum eleme&tele impure ale artei %mpreu&) cu mo3te&irea miturilor propu& si&(urele materiale asupra c)rora se poate lucra cu 'olos pe&tru i"olarea faptului de imaginaie, ca acti5itate di'lue&t) demers direct opus celui ce co&st) %& %&cercarea de0a i$ola eleme&tul plastic al artei 3i care 'ace 'i(ur)

de sarci&) primordial) dac) e pus al)turi de des'r<ul acesta aro(a&t utili$a+il cel mult %& scopurile cele mai pui& (lorioase %& ceasurile de sl)+iciu&e de depresie sau c:iar mai eleme&tar de plictiseal) #* ,i& acest pu&ct de 5edere este ur(e&t s) a5em %& 5edere crearea 3i sistemati$area metodelor e4perime&tale e4trem de ri(uroase adaptate pro5oc)rii co&trol)rii clas)rii 3i i&terpret)rii 'e&ome&elor psi:iceD s) a+a&do&)m desuetudi&ea artistic) pe&tru
2&ii su&t mai %&()duitori 3i atri+uie artei u& scop pro5ocator cum 'ace Geor(e Sorel care scrie de e4emplu *4efle,ions sur la violence, ed* a ;i0a Paris #-!1 p* /8"CD ?Ei Amar4i3tiiC tre+uie s) pri5easc) arta ca pe o realitate care 'ace s) se &asc) idei 3i &u ca pe o aplicaie a ideilor@ propo$iie care &u e i&util s) remarc)m depi&de %&deaproape de o co&cepie (e&eral) co&'orm c)reia arta ar 'i a&ticiparea 'ormei celei mai %&alte a produciei *i'id., p* /..sQC* Oricum ar 'i putem r)spu&de u&ei aseme&ea co&cepii c)D #* etero(e&itatea compo&e&telor artei Aiscusi&) i&spiraie etc*C 'ace ca posi+ilitatea utili$)rii sale ca docume&t s) 'ie 'oarte redus)L !* pri& &atura sa de m)(ulire arta este mai pui& adec5at) dec<t oricare alt lucru pe&tru a 'ace s) se &asc) idei 3i c) pare dimpotri5) deose+it de apt) s) adoarm) spre pro'itul 5reu&ei rume()ri de impresii 3i ami&tiri imperati5ul de cu&oa3tere al spiritului* %& s'<r3it este u& 'apt pate&t acela c) re$ultatele meditaiei asupra 3tii&ei Aepistemolo(iaC su&t se&si+il mai ecu&de Hi mai solide dec<t cele ale meditaiei asupra artei adic) ale esteticii* C'* Bucr)rile lui MeUerso& 7ac:elard Reic:e&+ac: Car&ap Fra&R etc care de'i&esc &oile moduri de (<&dire preti&se de de$5oltarea 3tii&elor 'i$ice*

51

a co&stitui o fenomenologie general a imaginaiei, pe l<&() care operele de art) &u 5or a5ea mai mult) 5aloare i&teres 3i po&dere dec<t pot a5ea %& raport cu teoriile 3tii&i'ice produsele te:&icilor i&dustriale pe care le creea$) acestea* ,e alt'el &u este o %&t<mplare c) esteii se i&teresea$) at<t de mult de puritatea de linie acestora As) &e (<&dim la 'uturismC 3i &e(li6ea$) complet preioa0l sele aporturi ale celorlalte %& dome&iul cu&oa3terii aporturi ce6 modi'ic) &eco&te&it datele pro+lemei %&se3i a co&3tii&ei#* Faptul c) o aseme&ea atitudi&e acord) u& loc prepo&dere&t 6 ri(orii %& de$a5a&ta6ul lirismului este o apare&)* Mai %&t<i ar tre+ui s) demo&str)m c) lirismul &u este ri(urosD manifestrile sale literare &u su&t %&tr0ade5)r dar &u e i&dicat s) le rei&em* Ele ti&d ce0i drept s) elimi&e 'actorii cei mai pui& 5ala+ili ai compo&e&telor literare dar i& prea mult de metod) 3i de caracte06 risticile acesteia pe&tru ca o co&dam&are a u&ora s) &u o atra() dup) si&e 3i pe a celorlalte !* Alt'el spus pe&tru deme&i pro0l +lema cali'ic)rii &u se pu&e ea se pu&e prea adesea pe&tru poei*> %& rest ca&ali$<&d e&er(ia liric) pe c)ile mai utili$a+ile di& pu&ct de 5edere poetic ale e4perie&ei psi:olo(ice surpri&se sau pro0> 5ocate putem 'i si(uri di&ai&te c) aciu&ea ei &u 5a %&ceta s) se I
#

Ca s) &e e4prim)m 'oarte (rosier 3tii&a a3a cum se pre$i&t) ea actualme&te poate trece drept u& studiu al lumii i&depe&de&t de orice ce&tru \ perspecti5) iar te:&icile care deri5) di& ea drept %&cerc)ri de acomodare cili aceast) lume e4terioar) A%& 'apt 3i pri& de'i&iieCD comple"ene 'a) de ea*[ Simetric operele de art) repre$i&t) %&cerc)ri similare %& raport cu lumea co&3tii&eiD tot comple$e&e* ! S0a %&t<mplat u&eori ca poe$ia 3i literatura s) 'ie puse %& opo$iie ast'el %&c<t poe$ia s) apar) ca u& 'el de a&tiliteratur)* Este o atitudi&e seduc)toare da care co&st) %&deose+i %& a lua cam pripit %&c) o dat) dori&ele drept realit)i pro'u&d)* Or aici ca 3i altu&de5a tre+uie s) preti&dem ca discuia s) 'ie purtai %& 'u&cie de o stare de 'apt o+ser5a+il) 3i pe deasupra %& 'u&cie de li&iile i 'or) ce se las) deslu3ite 3i &u pri& i&termediul u&or 'ormule a priori al cari prim i&co&5e&ie&t este acela c) admitem pe 'uri3 slu6i&du0&e de ele posi+ilitate idealului pe care %l propu& ')r) a &e mai pu&e %&tre+area dac) de'i&iia acestu ideal &u implic) 5reo co&tradicie %& 5irtutea co&comite&telor sau e4cluderile de6a recu&oscute ca 'ii&d &ecesare* %& lipsa acestei precauii co&siderat) %& (eometrie u&de precede orice demo&straie drept eleme&tar) &e e4pu&e& riscului de0a 5<&a :imereD e drept c) tocmai %& aceasta e ')cut) mult prea les&d 3i mult prea %& (e&eral s) re$ide poe$ia* 52

'ac) simit) determi&<&d %& mod prepo&dere&t modalit)ile co&crete ale acti5it)ii %&se3i care o a&ali$ea$) 3i o i&terpretea$)* A5<&d %& 5edere multipla coere&) reciproc) a proceselor 3i eleme&telor u&i5ersului &u tre+uie s) &e temem de alt'el c) acest cerc despre care s0ar putea spu&e les&e c) e 5icios co&stituie u& coe'icie&t de eroare* %& s'<r3it c:iar dac) e&er(ia liric) ar 'i re'ulat) am putea spera cu %&drept)ire c) e4cesul ei de presiu&e 5a a6u&(e la 5reu& re$ultat care s) &u fit forat, ca acelea pe care le producea pe 5remea c<&d era o 'l)c)ruie %&trei&ut) cu (elo$ie 3i care la &e5oie era stropit) cu ulei 0 la 5reu& re$ultat pri& urmare de u& mai mare e'ect 3i cu mai (rele co&seci&e a c)rui 5aloare de docume&t ar 'i %& orice ca$ mai pui& discuta+il)* %& ce pri5e3te s'era 3tii&i'ic) &u este 5or+a dec<t de a %&')ptui dori&a doam&ei de Stael care 5oia ca metodei e4perime&tale s) i se dea drept (:id @ofilo"ofie mai ntins ce ar cuprinde universul n ansam'lu i nu ar dispreul latura nocturn a naturiiB. Pro+lema este doar de0a 3ti cui %i re5i&e dreptul de0a %&cerca aceast) aciu&e* Poate c) celor care apari&<&d pri& 'ormaia te&di&ele 3i %&deose+i pri& dome&iul lor de cercetare tradiiei literare simt ca pe o &ecesitate s)0i pu&) cap)t acesteia ultimi repre$e&ta&i co&3tie&i ai u&ei e5oluii la care ori(i&ea 3i cea mai mare parte a des')3ur)rii su&t &et situate %& literatur) poe$ie 3i acti5itate artistic) %& cursul c)reia pe de alt) parte s0a cristali$at ceea ce

era mai e4i(e&t 3i mai ireducti+il 3i pri& urmare mai 5ala+il %& ele* Cui a reco&stituit de u&ul si&(ur cele mai 5ec:i di&tre aceste e'orturi 3i a participat la cele mai rece&te %i mai r)m<&e &umai pui&) luciditate %& pri5i&a lor 3i a saL dar tocmai aceast) luciditate cali'ic) studiul 'oarte serios al 'aptelor de ima(i&aie ca s) por&easc) la a le %&locui cu ce5a %& acela3i spirit dar pe c)i mai stricte 3i mai +i&e adaptate* I& acest scop este &ecesar) %&ai&te de toate o atmos'er) salu+r)* Pe&tru a o impu&e 5a tre+ui ')r) %&doial) s) &e +a$)m mai mult pe +rutalitate dec<t pe persuasiu&e ceea ce la urma urmei &u e c:iar at<t de &epl)cut* Cute$a&ele del)s)rii &u au cu&oscut limite* Ele s0ar 'i eri6at poate c:iar %& sistem dac)
53

sl)+iciu&ea or(a&ic) a del)s)rii &u ar 'i 'ost tocmai &eputi&a de0al se co&stitui 5reodat) %& sistem* Nu co&tea$)D &u tre+uie s) &e a'u&d)m ast)$i %& ri(oare mai pui& dec<t au ')cut0o alii ieri %& comple$e&)* E4ist) %mpre6ur)ri %& care orice acti5itate suspect)E tre+uie s) atra() imediat asupra0i i&terdicia 3i e4comu&icarea ma6or)* %&tr0o perioad) de li+eralism +ur(:e$ &u &e putem +i$ui # &ici pe recursul la +raul secular &ici pe sa&ciu&ea puterii temporale* Cu toate acestea tre+uie s) sper)m c) u& aseme&ea> terorism tre+uie s) atra() de partea lui cele mai lumi&ate spirite 6 'ie 3i &umai pe&tru c) el opu&e presti(iul 'ermit)ii 3i al i&tra&0l si(e&ei i&te&iilor 3o5)itoare 3i 5ul(are ale i&compete&ei 3i[ co&'u$iei*

CRIGA LITERAT2RII

IN u putem &e(a e4iste&a %& cadrul ti&eretului actual a u&ei cri$e a literaturii* Cele mai lumi&ate spirite %&torc spatele acestui 'el de acti5itate pre'er<&d preocup)rile politice sau 'ilo$o'ice* ,ac) admitem c) cele mai lumi&ate mi&i su&t 3i cele mai e4i(e&te 5om %&ele(e u3or moti5ele acestei opiu&i* %& primul r<&d %&tr0o perioad) pe care pro+lemele politice eco&omice 3i sociale o tra&s'orm) %& imi&e&) co&ti&u) de tul+ur)ri &u a5em de ce s) &e mir)m c) literatura li se 5)de3te u&or aseme&ea persoa&e o distracie cam prea i&oce&t) 3i %& orice ca$ &u %& pas cu 5remurile* F)r) %&doial) c) aceste persoa&e &u cu&osc %&altele ei am+iiiD poate dar altele care le cu&osc &e0a'l<&d &ici pe de departe %& ea mi6loacele de0a le %&')ptui pre'er) s) se adrese$e direct u&or discipli&e mai se5ere dar mai si(ure* ,esi(ur %&totdeau&a au e4istat ti&eri teoreticie&i politici 3i ti&eri 'ilo$o'i* Ceea ce este &ou 3i (ra5 e c) actualme&te aceste preocup)ri %i acaparea$) tocmai pe cei ce p)reau cei mai i&dicai di& toate pu&ctele de 5edere s) 'ie &i3te arti3ti puri 3i s) co&ti&ue e'ortul literar ast'el c) ceea ce se poate &umi oper) &u mai merit) oste&eala de0a 'i pus la socoteal)* ,i&tre toate cele produse de ti&eri dup) r)$+oi &u e4ist) dec<t 'oarte pui&e care s) &u 'ie reducti+ile la &ai5itatea autorilor lor 3i s) &u poarte sem&ele cele mai 5)dite ale a+se&ei de &ecesitate* Cu5<&tul este importa&tD se pare %&tr0ade5)r c) arta a tre+uit sa se plase$e %& situaia proast) %& care se a'l) ast)$i %& 5irtutea u&ei necesiti interne. %&cetul cu %&cetul a a6u&s s) se eri6e$e %& 11 metod) pri5ile(iat) de cu&oa3tere 3i a cre$ut c) poate %& co&se06 ci&) s) se a&(a6e$e ')r) precauii ori (ara&ie %& a5e&turi dac) &u meta'i$ice cel pui& di& ce %& ce mai :a$ardate care au ')cut0o pri&tre altele s)03i pu&) sie3i pro+lema %&crederii 3i s)0i r)spu&d) &e(ati5* A3a apare sc:ematic pro(resul ideilor de la Mallarme lai dada Rim+aud 'ii&du0i scurt)tura* Poe$ia a 'ost ati&s) 3i ea la r<&du0i* Pe&tru a o sal5a a tre+uit s) 'ie co&siderat) u& e,erciiu, &ea5<&d dec<t o u3oar) superio06 ritate 'a) de practicarea retro5ersiu&ii (rece3ti sau a al(e+reiE Aaceasta a 'ost %& 5remurile eroice atitudi&ea lui Paul ;alerU c<rd %&tre timp***C sau o tehnic de e4plorare a i&co&3tie&tului Aaceasta 'ii&d po$iia suprarealismului %& mome&tul c<&d acesta ti&dea s) co&'u&de poemul cu te4tul automatC* Presti(iul care mai %&co&6oar) %&c) cu5<&tul prote6ea$) i&su'icie&t poe$ia

de cei ce %&cep s) de&u&e %& ea o parte co&sidera+il) de i&'laie &ostal(ic) %&> raport cu &i3te pasiu&i care merit) mai mult* %"olarea faptulua poetic li se pare a 'i u& a5a&ta6* Nu mai 3tim s) salut)m 'rumu0 seea dec<t %& clipele de sl)+iciu&e* %& cele de te&siu&e e i&dispe&sa+il u& alime&t mai :r)&itor 3i a&ume 3tii&a ')r) %&doial% dac) &u am su'eri o atracie de &e%&'r<&t 'a) de pro+lemele pasio&a&te 3i at<t de apropiate de pra(ul co&3tii&ei ale ima(i&aiei empirice pro+leme pe care aceasta le studia$) pui& sau prost* Ni re&u&)m %&s) s) aplic)m dome&iului artei metoda 3tii&ei a c)rei ri(oare &i se pare aici mai mult ca oriu&de &ecesar)* %& orice ca$ plastica su&etelor a 'ormelor sau culorilor sul du+lul ei aspect de ritm 3i armo&ie care cu pui& timp %& urm) er co&siderat) %&c) drept partea artei ce s'ida cel mai mult a&ali! apare acum ca o simpl) structur) 'ormal) a c)rei supu&ere est aproape e'ectuat) 3i 'a) de care i&teresul real este aproape &ul 3i6 care %&deose+i &eaduc<&d &imic mai mult dec<t 'e&ome&ele> &aturale &u cere %& co&seci&) &ici o e4plicaie suplime&tar)*> Ast'el o aceea3i proporie matematic) (u5er&ea$) mor'olo(ia ma6orit)ii or(a&ismelor mari&e 3i perspecti5ele u&ui mo&ume&tE sau ale u&ui ta+lou* O aceea3i le(e Adisimetria este co&diia u&ua 'e&ome& iar simetria a %&cet)rii saleC coma&d) deopotri5)> modalit)ile reaciilor c:imice 'ormarea cristalelor 3i ritmul u&uil 18 poem sau al u&ei +uc)i mu$icale* Se poate spu&e c) 3tii&a pur) a a+sor+it cu u3uri&) arta pur)* Nu e4ist) %&s) o 3tii&) a impurit)ii %& art) adic) o 3tii&) a co&i&utului ima(i&ati5D acest ?su+iect@ pe care u&ii s0au str)duit at<t de mult s) %l 'ac) uitat* Aceasta &u %&seam&) c) &u tre+uie s) re&u&)m dup) e4emplul lui Rim+aud la orice atitudi&e de adoraie 'a) de de$ordi&ea spiritului* %maginaia nu face mrturisiri tot att de uor ca primul vinovat ivit, su' prete,tul c este plin de remucri. %& orice ca$ ea &u le 'ace celor ce %i co&sacr) u& cult ci acelora care o oprim)* Este deci &ecesar s) o pu&em la ca$&eL mi6loacele se las) u3or determi&ateD 0 Alc)tuirea u&or e4perie&e care s) %&()duie pro5ocarea u&or 'e&ome&e ima(i&ati5e %& cele mai +u&e co&diii de co&trol* 0 Ela+orarea 3i critica te:&icilor desti&ate pu&erii %& e5ide&) a determi&)rilor i&co&3tie&te* 0 Studiul o+iecti5 3i sistematic al oric)rui tip de co&5e&io&alism spo&ta&* 0 I&terpretarea reciproc) a 'e&ome&elor lumii i&terioare 3i e4terioare ast'el %&c<t s) pu&em %&tr0o lumi&) &ou) pro+lema raporturilor di&tre su+iecti5itate 3i o+iecti5itate ')c<&d e5ide&t) omo(e&itatea pro'u&d) di&tre UmAelt 3i %nnenAelt. 0 ,)ri de seam) cu sau ')r) come&tarii ale depresiilor co&'u$iilor a&(oaselor e4perie&elor a'ecti5e perso&ale* 0 Aducerea la $i a pro+lemei cu&oa3terii &u at<t cu a6utorul aporturilor co&ti&ue ale teoriilor moder&e despre co&stituia i&tim) a materiei Ae limpede c) %& acest ca$ &u e4ist) m)sur) comu&) 3i c) e ri$i+il s) 5rem s) %&temeiem de e4emplu li+ertatea psi:olo(ic) pe relaia de i&determi&are a lumii i&tra0 atomiceC ci por&i&d de la co&struciile epistemolo(ice &ecesitate de pro+lemele metodolo(iei 3tii&i'ice co&tempora&e* E super'luu s) mai ad)u()m ce5aD putem co&sidera c) acest Pro(ram are de pe acum u& %&ceput de %&')ptuire ceea ce %&seam&) c) de6a cri$a literaturii i&tr) %& 'a$a ei critic) 3i totodat) c) e de dorit ca aceast) cri$) s) 'ie irepara+il)* Editions des #ahiers du &ud, Marsilia #-/1 1.

II PARADOXUL U EI SOCIOLO!II ACTIVE COLE!IUL DE SOCIOLO!IE

)4DU/E(E

,up) ce m0am separat de (rupul suprarealist Aam 'ost ')r) &ici o %&doial) si&(urul care l0a p)r)sit de +u&) 5oie ')r) s) 'i 'ost elimi&at cu surle 3i tr<m+ie de3i ')cusem de6a pu+lice moti5ele dista&)rii meleC mi0am re5i$uit o+edie&a 'a) de psi:a&ali$) 3i mar4ism* ,ac) am co&ti&uat s) utili$e$ u& 5oca+ular de sor(i&te 'reudia&) &u era 5or+a dec<t de o sec:el) retoric)* Pe&tru mar4ism procesul a 'ost mai le&t 3i mai &ua&at* 2&ul di& capitolele di& /itul i omul trata de6a mai mult dec<t cu de$i&0 5oltur) teoriile ?(rosiere@ care preti&deau s) e4plice e5oluia societ)ii pri& cau$e de ordi& eco&omic sau utilitar i&<&d de i&terese a&ume sau de re(imul propriet)ii asupra mi6loacelor de producie 3i &u de e4altarea 3i +eia i$5or<te di&tr0u& i&sti&ct or+ 3i atotputer&ic a3a cum se ma&i'est) el %& lumea a&imal)* Studiul ducea la %&dep)rtatul ]i& S:i Hua&(0di pe care Mao %l recu&o3tea iar propa(a&da %l desem&a ca predecesor* ,i&colo de toate astea lucrarea de 'a) o %&cep cu u& ma&i'est i&titulat cu titlul pui& modi'icat ?Pe&tru o ortodo4ie milita&t)@ pe care l0am pu+licat %& primul 3i de alt'el u&icul &um)r al re5istei %n:uisitions. ?Ortodo4ie@ ?i&c:i$iie@ A+a c:iar la pluralC &u erau terme&i ale3i la %&t<mplare 3i am %&t<mpi&at di'icult)i %& a0l impu&e pe al doilea ca titlu al pu+licaiei %& 'aa celorlali trei directoriD

Ara(o& Mo&&erot 3i T$ara* Pu+licaia de+uta cu u& alt ma&i'est care de'i&ea XsuprarealismulJ* %l datoram lui Gasto& 7ac:elard pe care %& %es vinarn1 di& Pra(a %i atr)sesem ate&ia spre alte curio$it)i dec<t cele care %l i&teresaser) p<&)
61

atu&ci* Sci$iu&ea era i&e5ita+il) iar ea &u a %&t<r$iat s) apar) %&tre E cei doi mem+ri 3i co&duc)tori ai Partidului comu&ist AAra(o& 3i T$araC 3i ceilali doi care i&depe&de&t de atitudi&ea lor politic) &u i&te&io&au s) i&troduc) %& de$+atere pro+lemele acestui dome&iu %&tr0u& or(a& co&sacrat cum era su+li&iat 3i %& su+titlu studiului X'e&ome&olo(iei uma&eJ* ,ispariia rapid) a re5istei I&Quisitio& m0a apropiat de Geor(es 7ataille* Acesta a 'ost de+utul si&uoasei 'o&d)ri a Cole(iului de sociolo(ie* Nu este aici mome&tul s) aduc ami&te despre mome&te adeseori tumultoase* O s) spu& doar c) am i&ut %& cursul u&ei reu&iu&i ce a a5ut loc %&tr0o ca'e&ea pr)'uit) di& Palais0RoUal Aera 5or+a de Le Gra&d ;e'our pe atu&ci aproape a+a&do&at)C o e4pu&ere urmat) de de$+ateri* Pe parcursul acelei %&t<l&iri s0au pus +a$ele &oului (rup* O dat) la ci&cispre$ece $ile e4pu&erile se i&eau %& camera di& spate a u&ei li+r)rii de pe GaU0Lussac* Se %&(:esuia s) asiste 3i s) participe la de$+ateri u& pu+lic e"e#$cli%& Acolo am de$5oltat c<te5a ipote$e asupra s)r+)torii 3i ***le +ourreau e4emple a ceea ce a$i &umim Xsociolo(ia sacruluiJ* Mic:el Leiris lua parte mai rar la lucr)rile Cole(iului* 7ataille care era motorul d)dea di& ce %& ce mai mult colecti5ului u& rol limitat de (rup de cercetare (rup pe care %&cercam> s)0l me&i& dar care pri& 'ora lucrurilor %3i reducea acti5itatea* > Eram desi(ur de acord cu toii asupra importa&ei ma6ore dac) &u decisi5e a sacrului %& emoio&alul i&di5idual ca 3i %& structura societ)ii* M) str)duiam %& acest se&s s) aplic studiului acestui 'e&ome& ceea ce rei&usem di& lectura lui ,urR:eim di& %&5))turile lui Mauss 3i ,ume$il %&cruci3ate +i$ar cu re5erii e4trase di& lucr)ri de 'iciu&e %& particular di& Iarpele cu pene de ,*H* LaYre&ce* 7ataille a5ea alte preocup)riD el &u ascu&dea i&te&ia sa de a recreea u& sacru 5iole&t 3i de5astator care %&ceta %& co&ta(iu&ea sa epidemic) s)0l c<3ti(e 3i s)0l e4alte pe cel care %&s)m<&ase acest (erme&* I& cursul u&eia di&tre reu&iu&ile &oastre particulare el s0d6 m)rturisit lui Ale4a&dre No6e5&iRo5 Acare mai t<r$iu 3i0a prescurtat &umele %& No6e5eC* Acesta i0a r)spu&s c) o ast'el de taumatur(ie &u a5ea 3a&se mai mari de a 'i purtat) de sacrul pe 8! care %l decla&3ase dec<t u& prestidi(itator care se las) am)(it de propria lui ma(ie* Eram co&5i&s* ,ar 7ataille care a5ea uimitoarea calitate de a se e&er5a %& mome&tele %& care a5ea de ales a trecut peste* %& plus &ici &u apucase s) $ic) totul* %&cerca s) re()seasc) 'ocarul i&iial al ire$isti+ilei e4pa&siu&i a sacrului %&tr0u& (est ritual ire5ersi+il %& apare&) cum mi0a m)rturisit mai t<r$iu %&tr0u& sacri'iciu uma& li+er co&simit pe&tru care a5ea de6a la dispo$iie 5ictima de la care o+i&use Asau ')cea tot posi+ilul ca s) o+i&)C u& certi'icat desti&at 6ustiiei 3i care %l disculpa pe uci(a3* O ast'el de 3irete&ie desi(ur util) se asorta cu (reu e4plo$iei s)l+atice a sacrului care urma s) re5i(ore$e o societate ')r) 5la()* Am c<&t)rit iar)3i o+ieciile lui No6e5&iRo5 3i am de5e&it to mai retice&t* Mai mult di& &e%&credere dec<t di& respect 'a) de cu5<&tul dat am p)strat secretul a3a cum mi se ceruse cel pui& p<&) la pu+licarea la NeY ^orR %& timpul r)$+oiului a u&or i&discreii care tre+uia ame&date* %&tre timp Geor(es 7ataille 3i0a co&ti&uat e'orturile perso&ale %& s<&ul u&ui 'el de comu&it)i i&iiatice al c)rei &ume ?Acep:ale@ spu&ea su'icie&t de multe despre orie&tarea a&tii&telectualist) ca s) &u spu&em de parti pris!ul %& 'a5oarea u&ei ema&aii de ordi& 5isceral dar care curios &u a re&u&at s) o decuple$e de 'oarte i&telectualul Cole(iu de sociolo(ie* Se str)duia s) ima(i&e$e ma&i'est)ri la care cele dou) (rupuri s) 'ie asociate de e4emplu %& cele+rarea e4ecuiei lui Ludo5ic al M;I0lea %& Place de la Co&corde la data a&i5ersar) a e5e&ime&tului 3i pe amplasame&tul estimat al e3a'odului* Note$ aceste detalii ca sem&i'icati5e pe&tru atmos'era de atu&ci* Ele pot e40plica dac) &u 3i scu$a to&ul %&'umurat 3i 'als patetic al u&or pasa6e di& studiile ce urmea$) 3i pe care oric<t mi0a3 'i dorit &0am cre$ut &ecesar s) le elimi&* R)$+oiul a m)turat toate aceste 5eleit)i dar mai ales pacea re()sit) a ')cut s) cad) %& uitare lumea %& care ap)ruser)*0 %&c:ei aceste m)rturisiri at<t sumare c<t 3i i&dispe&sa+ile cu c<te5a Ydicaii +i+lio(ra'ice* Al)tur te4telor me&io&ate a&terior pre'aa care i&troducea cule(erea La #ommunion des fortsl#omuniunea #e2or puternici, pu+licat) %& #-9/ aproape simulta& %& Me4ic
63

i&te(ral 3i %& Fra&a amputat) cu mai mult de o treime dac) &u de ce&$ur) m)car di& teama de ce&$ur) ceea ce %&seam&) acela3i lucru* Acele studii pe care le adu&a 3i care %& mare parte 'useser)

susi&ute %& 'aa Cole(iului de sociolo(ie sau pu+licate %& Juatre essais de sociologie contemporainel5atru eseuri de sociologie contemporan, alt) lucrare de circumsta&) care &u era desti&at) s) r)m<&) ca atare* Ele apar a$i %& %nstinct i societate, %mpreu&) cu u& memoriu asupra &piritului sectelor, pu+licat) %& lim+a spa&iol) la Me4ico %& #-91 3i pe care %&c) &u m0am decis s) le pu+lic %& 'ra&ce$)* E4tra( aici pri&tr0o e4cepie pream+ulul pe&tru c) tratea$) %& mod e4plicit #olegiul de sociologie i ipote"a sacrificiului uman la care am ')cut alu$ie* Acest te4t d) %&tre(ului o 6udecat) retrospecti5)* Hi totu3i &u %& aceasta co&st) ade5)rata lecie pe care am tras0o di& aceast) peripeie* Am e4primat0o %& co&'esiu&ea i&titulat) Etres de crepusculeK;iine ale amurgului, u&de m)rturisesc de$am)(irea i&tim) pe care am tr)it0o* I& mod e4pres ea %&c:eie 0e 4ocher du &is1phe, %& care scriitura 3i (<&direa pu& pu&ct pe&tru mi&e :imerelor aro(a&te 3i 6u5e&ile marc<&d %& acela3i timp o &ou) orie&tare* C<t despre %nstinct i societate, care r)m<&e pro+a+il m)rturia cea mai repre$e&tati5) pe care am putut s) o dau despre epoc) ea se al)tur) %& mod cu totul &atural lucr)rilor mele /itul i omul, >mul i sacrul, <ocurile i oamenii, Celona sau povrniul r"'oiului, care se co&stituie pri&tre apropierile de ima(i&ar pe care eu le &umesc de +u&)5oie cotitura sau para&te$a socio0_ lo(ic)* Puterea roma&ului cu u& plus de dista&are se %&scrie pe aceea3i list)*

SOCIOLOGIA CLERIC2L2I`

l&tr0o societate %&temeiat) pe disti&cia di&tre temporal 3i spiritual opo$iia di&tre cleric 3i laic este dat) de 'apte* Ea este i&discuta+il) %& ele 3i %&tr0o oarecare m)sur) co&stituio&al)* ,impotri5) &u se poate admite ')r) o e4ami&are preala+il) 'aptul c) %&tr0o stare social) u&i'orm) a&umite eleme&te preti&d s)03i asume 'u&cia de clerici su+ prete4tul c) slu6esc 5alori pe care le co&sider) a+stracte eter&e u&i5ersale %& s'<r3it i&depe&de&te de i&teresele temporale* %&tr0ade5)r ei me&i& e4i(e&ele acestor 5alori cu ')r) sau %mpotri5a acestora di& urm)D dar oare atitudi&ea lor este pri& aceasta 5ala+il) 3i e'icaceK ;alorile pe care le ap)r) 0 6ustiie raiu&e ade5)r 0 se opu& idealurilor %&truc:ipate cum ar 'i &aiu&ea statul clasa care implic) pri& &atura lor urm)rirea imperati5) a u&or pro'ituri e(oiste* Se co&stat) ')r) (reutate c) aceste idealuri su&t e4act acelea pe care le i&5oc) politicie&ii 5e(:i&d la admi&istraia co&ser5area 3i 'ructi'icarea +u&urilor cet)ii* Totodat) %&ele(em 'elul %& care %&tre aceste e&tit)i pri&se %& istorie 3i &e5oite s) lupte Pe&tru e4iste&) 3i pri&cipiile a+stracte pe care ?clericii@ ori se str)duiesc s) le i&staure$e %& societate cu riscul implicit de0a amesteca aurul cu ce5a plum+ 5ul(ar ori le 5e&erea$) %& stare de
Autorul co&tea$) pe polisemia terme&ului de clerc, %&sem&<&d 3i ?cleric@ a @Carturar@ ?i&telectual@L disti&(e %&s) cele dou) se&suri pu&<&d ?cleric@ %&tre SMimele c<&d e 5or+a de al doilea se&s A&* trad*C* 65

recule(ere departe de orice lupt) sal5(ard<&du03i i&te(ritatea 3i6 asi(ur<&du0i co&tururi de &ede'ormat se poate &a3te u& co&'lict I Cel ce (u5er&ea$) &u are de ales el este &e5oit o dat) cui Goet:e s) pre'ere &edreptatea %& locul de$ordi&ii* Aceasta estS ma4ima suprem) a politicii* Cet)e&ilor lipsii de r)spu&dere %&s)l de care &u depi&de +u&ul mers al &ici u&eia di& acele &e&um)ratei a&(re&a6e ale 5ieii sociale pe care o di5i$iu&e e4trem) a mu&cii le0a ')cut &ecesare 3i care 'ac cu puti&) tocmai deta3area celor cel le critic) 'u&cio&area le este l)sat) o mar6) aprecia+il) del &edetermi&are* Ei pot opu&e m)surilor politicie&ilor u& presti(iosE fiat $ustiia, mat coelum 3i pe&tru %&')ptuirea am)&u&it) a drepl taii pot atra(e pri& dori&a lor cele mai mari catastro'e 3i c:iS rui&a u&i5ersului* Nu tre+uie s) ascu&dem (ra5itatea ri(oarea i&ter&) 3i %&tr0S pri5i&) m)reia u&ei aseme&ea atitudi&iD %& orice %&5er3u&are %& orice %mpotri5ire ireducti+il) 'a) de tot 3i de toate e4ist) \b a&umit) atracie s)l+atic) ce 'orea$) admiraia* ,ar %& s'<r3m &ici %&c)p)<&area &ici eroismul &u su&t (ara&ii de e4actitate 3i moartea martirilor &u do5ede3te ade5)rul &ici u&ei credi&ei Ast'el di& mome&t ce eroarea &u este &eap)rat lipsit) de t)rie da caracter 5a tre+ui s) a5em (ri6a de0a o 'ace s) ')()duiasc) mal mult dec<t poate duce 3i acest lucru 5a 'i de0a6u&s pe&tru m co&stata c) dac) disti&cia di&tre cleric 3i laic comport) u& se&s %&tr0o societate care &u o cu&oa3te pe aceea di&tre spiritual 3i temporal

aceasta se %&t<mpl) %& m)sura %& care ea acoper) opo$iia di&tre cele dou) atitudi&i de'i&ite mai %&ai&te ca sut4J do&<&d totul u&a ordi&ii iar cealalt) 6ustiiei* XClericul@ moder& se ilu$io&ea$) a'irm<&du0se ap)r)torc oric)rei 5alori supreme eter&e de$i&teresate deoarece el lasl multe di& acestea di& omisiu&e sau ar+itrar %& a'ara dome&iului s)u propriu* %l 5edem co&dam&<&du0le pe u&ele de3i posed) toatl caracterele celor pe care le apro+) de e4emplu o a&umit) co&[ cepie a+stract) a 'orei %& si&e 3i &e(li6<&du0le pe altele cum ai 'i 'rumuseea c)reia i se aplic) totu3i per'ect determi&)rile cari de o+icei %i rei& ate&ia* Nu putem &e(a de alt'el c) spirituli repu(&) %& mod deose+it s)0l &umeasc) pe u& artist ci Moti5ul este %& 'apt str)5e$iuD 5aloarea pe care artistul 3
66

%&su3e3te 3i tipul de acti5itate pe care aceasta o coma&d) creaia estetic) &u au 5reo i&serie practic) %& lumea temporal) &u su&t suscepti+ile de a0i aduce u& eleme&t de deci$ie moral)* Nu e4ist) &ici u& lucru cu care arta s) &u se acomode$e 3i pe care s) &u %l poat) or&a* Or presupu&<&d c) 5alorile ?clericului@ tre+uie s) 'ie de$i&teresate se cade totu3i ca ele s) arate o po&dere e'ecti5) care s) determi&e o implicare a persoa&ei* Situaia a6u&(e p<&) acolo %&c<t ?clericului@ &u i se 5a recu&oa3te complet me&irea de0a ap)ra ade5)rul dec<t %& m)sura %& care 0 se %&ele(e de la si&e 0 ade5)rul este le(at pri& circumsta&e de 6ustiie 3i duce la adoptarea u&ei po$iii %& de$+aterile co&crete ale secolului* Re$ult) c) sa5a&tul &u este &eap)rat u& ?cleric@ 3i &u este ?cleric@ pri& calitatea0i de sa5a&t drept pe&tru care co&testarea u&ei teorii 3tii&i'ice &u %&seam&) %& (e&eral o oper) de ?cleric@* ,impotri5) de&u&area ca 'als a u&ui docume&t care a dus la co&dam&area u&ui &e5i&o5at 3i solicitarea %& co&seci&) ca procesul s)0i 'ie re5i$uit su&t 'apte de ?cleric@* Nu este &e5oie s) su+li&iem di'ere&a e4trem) a acestei atitudi&i 'a) de cea a e4pertului (ra'olo( ce03i d) p)rerea pro'esio&al) despre c:estiu&ea de 'apt* Sa5a&tul &u pu&e pro+lema 5alorii &u %3i 'ace &iciodat) (ri6i %& le()tur) cu ceea ce tre+uie s) 'ie 3i tocmai de aceea el &u este e4act u& ?cleric@* Su&tem deci te&tai s) credem c) acesta di& urm) se do5ede3te ata3at de sal5(ardarea u&ei si&(ure 5aloriD dreptatea* ,i&tre 5alorile $ise a+stracte 3i de$i&teresate aceasta este %&tr0ade5)r si&(ura care %& ultim) i&sta&) &u e4ist) dec<t %& 'u&cie de temporal si&(ura a c)rei aplicare duce la o co&duit) 3i ca s) spu&em a3a la o politic) si&(ura mai ales care o+li() la a opta %&tre ea 3i cetate* Nea5<&d relaii de +u&) 5eci&)tate cu lumea 6ustiia preti&de ca aceasta s) o ai+) cu ea 3i ca slu6itorii ei s) ai+) 'a) de lume o atitudi&e lipsit) de ec:i5oc de acord per'ect sau de co&'lict declarat* I& acest pu&ct a&ali$a scoate la i5eal) o a doua 3i mai (ra5) dista&) %&tre prete&iile ?clericului@ 3i &atura sa* %&tr0ade5)r &u Putem susi&e prea mult timp c) 6ustiia este a3a cum a'irm) el a+stract) a+solut) imua+il) 3i aprioric)* ,impotri5) &imic &u este mai mo+il mai speci'ic 'iec)rei ci5ili$aii 3i mai su+ordo&at timpului 3i spaiului* Nici orie&talul &u este de acord %& ce o 8. pri5e3te cu europea&ul &ici omul a&tic cu cre3ti&ul &ici copilul cu adultul &ici &omadul cu sede&tarul &ici a(ricultorul cu 5<&)torulL 3i co&stat)m c) p<&) 3i 5ara 3i iar&a determi&) %& re(iu&ile polare 6ustiii se$o&iere ce se su+stituie periodic u&a alteia %& cadrul u&ei aceleia3i populaii* Nu &e( c) %& acest ultim e4emplu este 5or+a de a5ersul 3i re5ersul u&ei si&(ure medalii dar el arat) c) %&tre pri&cipii 3i coduri e4ist) i&e5ita+ile ara&6ame&te pro5ocate de c:iar tul+urarea e4trem) a ritmului circadia&* ,esi(ur c) este %&()duit s) co&cepem moralitatea ca 'ii&d %&totdeau&a ide&tic)* Loialitatea 3i rectitudi&ea &u depi&d de climat 3i la acelea3i caractere de pe toate meridia&ele se pot deose+i m)ri&imia de a5ariie 'ra&c:eea de ipocri$ie 3i at<tea alte calit)i +u&e sau rele a c)ror apreciere &u 5aria$) deloc %& 'u&cie de latitudi&e sau de secol* Aceste 5irtui &u au %&s) dec<t o po&dere pri5at)* Ele &u i&teresea$) dec<t su'letul* Le(ile &u le0au preti&s &iciodat)* Nici m)car opi&ia pu+lic) &u le0a apreciat %&totdeau&a* Nime&i &u mai este de acord %& pri5i&a 5alorii lor atu&ci c<&d i&tr) %& 6oc 5reu& i&teres pu+lic sau perso&al* Nimic &u le sa&cio&ea$)* Toate su&t i&time* ,e %&dat) ce le asociem cu &ecesit)ile 5ieii colecti5e se i5esc di'ere&eleL codurile 3i cuta0 mele i&tr) %& opo$iieL iar moralitatea 'ie ea 3i imua+il) 'a) de6 pri&cipiul ei %& i&ima omului %i trasea$) drepturi 3i datorii di5erse 3i sc:im+)toare de %&dat) ce aciu&ea sa pri5e3te i&teresul (rupuluiL %& care tr)ie3te 3i de la care %3i prime3te 'orma* %& mome&tul c<&d %3i ()se3te materiali$area i&sti&ctul a ceea ce este drept 3i &edrept se risipe3te %& &e&um)rate le(islaii di'u$e sau precise deopotri5)6 de presa&te* Mai mult c:iar &oiu&ea de dreptate este %& ea %&s)3i ec:i5oc)* ,i'eritele sale accepiu&i au 'ost e&umerate de multe ori6 3i tot de multe ori s0a de$+)tut dac) tre+uie s) i se dea 'iec)ruia dup) merit

capacitate sau &e5oi 3i 'elul cum poate 'i e5aluat) u&a sau alta* Nu e &e5oie s) i&sist)mD aceast) &el)murire este se&H &i'icati5)* %& 'o&d co&i&utul ideii de dreptate oscilea$) %&tre doi poli de'i&ii cu apro4imaie de &oiu&ile (rece3ti de themis 3i di?e, sau de cele lati&e de fas 3i de $us- ordi&ea cosmic) 3i reparti$area ec:ita+il) o co&cepie ce este i&spirat) de o+ser5 8O &aturii 3i deopotri5) de e4perie&a u&ei re(ularit)i u&i5ersale ce pare s) situe$e 'iecare 'e&ome& %& timpul 3i locul lui 3i o alta ce pare s) co&ceap) u& spirit (eometric %&dr)(ostit de %mp)riri e4acte 3i care &u ia %& seam) co&ti&(e&ele* C<t) recu&o3ti&) datorea$) u& ?cleric@ impreci$iei u&ui lim+a6 %& care acela3i cu5<&t i&clude dou) co&cepte di'eriteD ec:ili+rul 'u&dame&tal al lumii ce &u poate 'i rapt ')r) a decla&3a o 'or) de compe&saie automat) 3i distri+uia de recompe&se 3i pedepse proporio&al) cu 'aptele* ,i'icultatea este ese&ial)D este 5)dit %&tr0ade5)r c) pe pla& cosmic dreptatea 3i ordi&ea &u su&t dec<t u&ul 3i acela3i lucra si c) tre+urile cet)ii mer(<&d p<&) la drepturile 3i o+li(aiile 'iec)ruia &u su&t situate %& a'ara r<&duielii lumii ast'el %&c<t ma4ima lui Goet:e d<&d pre'eri&) ordi&ii 3i &u drept)ii 3i c)reia ?clericul@ i se opu&e direct se do5ede3te di&tr0o dat) o 'orm) le(itim) u&i5ersal) 3i de$i&teresat) a drept)ii c:iar aceea ce traduce perma&e&a u&ei ordi&i eter&e a u&i5ersului 3i care departe de0a co&traria aspiraiile 6ustiiei distri+uti5e le %&temeia$) %& raiu&e* Nu e4ist) &ici u& co&ser5ator care s) raio&e$e alt'el* F)r) a rei&e co&seci&ele e4treme ale acestei dialectici care su(erea$) c) &oiu&ea de dreptate acceptat) cel mai les&e de c)tre ?cleric@ &u este si&(ura %&temeiat) deoarece la urma urmei acestuia %i este %&()duit s) o adopte pe cea pe care o pre'er) ')r) a0i p)sa c) mai e4ist) 3i altele 5om e4tra(e u& &ou ar(ume&t di& caracterul at<t de 'u&ciar ec:i5oc aproape i&sesi$a+il al co&ceptului* Este la limit) u& cu5<&t pri& care 'iecare %&ele(e ce 5rea* Acordul asupra co&i&utului s)u &u se poate 'ace dec<t cu co&diia de a0l s)r)ci de a0l a+stracti$a la ma4imum ast'el %&c<t &u mai este imediat aplica+il particularului* Pu&ile su&t t)iate* Nu mai e4ist) o co+or<re i&elucta+il) u&i5oc) &ecesar) a pri&cipiului la e5e&ime&t ci i&terpret)ri co&ti&(e&te 3i multiple ale liti(iului de$+)tut u&de 'iecare %& imposi+ilitatea de0a urca ri(uros p<&) la de'i&iia co&ceptului i&troduce %&tre aceasta 3i co&cretul asupra c)ruia dore3te s) decid) mediaii oportu&e* %& 'u&cie de perioadele %& care s0a impus cel mai mult demersul s0a &umit succesi5 so'istic) ca$uistic) dialectic)* ,i& acest moti5 ?clericii@ &u su&t de acord %& pri5i&a e4i(e&elor 6ustiiei %& 'iecare ca$ 3i propu& soluii di5er(e&te care totu3i se reclam) toate deopotri5) de la ea 8Ne putem da seama de importa&a acestei co&stat)riD ?clericul@ &u este ce&$orul imparial al societ)ii a3a cum se preti&de* El &u se me&i&e %& a'ara de$5olt)rii ei %& depe&de&) direct) de pri&cipiile eter&e pe care &)d)6duie3te s) le 5ad) trium'<&dD %&tre acestea 3i 6udec)ile pe care le emite e4ist) u& i&ter5al pe care &u %l poate acoperi e'ecti5 3i pri& care se strecoar) presiu&ile ipocrite ale i&tereselor 'aciu&ii sale 3i toate pre6udec)ile pe care le %mp)rt)3e3te ')r) a03i da seama* ,ac) &i0l ima(i&)m scutit de ele su+$ist) spre a0i de5ia deci$ia solicit)rile amorului propriu 3i p<&) 3i acel or(oliu tai&ic de &0ar 'i dec<t u&ul de0a 'i ce&$orul pome&it %& aceste co&diii %&seam&) c) 'ace pe +estia 5r<&d s) 'ac) pe %&(erul 3i este de 'apt 6uc)ria acelora3i determi&)ri pe care preti&de c) le domi&) de la o at<t de mare %&)lime 3i a c)ror a+6ecie %i place s) o sem&ale$e pri& re'erire la 5alorile supreme* I& loc s) aduc) pu&ctul de 5edere pur al eter&ului el aduce o opi&ie perso&al) sau sectar) 3i care adesea este cea mai tri+utar) cu puti&) celor mai pui& 5ala+ile moti5eL c) %3i spu&e p)rerea despre orice 0 raiu&e ade5)r 3i dreptate 0 c<&d orici&e poate 'i %&drept)it s) 'ac) la 'el 3i &u se s'ieste s) o 'ac) deoareceE 5a&itatea %l %m+olde3te prea mult iat) o situaie i&suporta+il) 3iB a&ar:ic) 3i u& &ou 'erme&t de de$ordi&e 3i co&'u$ie* * *

%&seam&) oare toate acestea c) 'u&cia de cleric tre+uie recu$at) ')r) &ici u& 'el de &ua&areK A&ali$ele a&terioare &u0iL demo&strea$) caracterul am)(itor dec<t pe&tru o societate u&i'orm) %& ea 'u&cia de cleric este %& rest ')r) po&dere 3i co&str<&s) s) 6oace rolul de a ci&cea roat) la c)ru)* C)ci daca aceast) societate &u comport) disti&cia di&tre spiritual 3i tem0[ poral politicie&ii ei su&t adu3i %& situaia de a03i pu&e acti5itateaE su+ sti&dardul dreptului* Toi su&t a5ocai e'ecti5 sau de oca$ie 3i 'ac apel la 6ustiie la 5alorile eter&e 3i imprescripti+ile pe&tru a sa&cio&a deci$ii care &u su&t dec<t a5a&ta6oase* Fiecare di&tre actele lor cere o 6usti'icare o re'erire la pri&cipiile ideale* Cura s) mai

ale(em atu&ci %&tre 6ustiia ?clericilor@ 3i cea a politici E

70

&ilorK Cum s) disti&(em care di&tre drepturile i&5ocate de ei este le(itim 3i care u$urpatK Se 5a (<&di ci&e5a la de$i&teresul de care ?clericul@ 'ace at<ta ca$K ,ar pe l<&() 'aptul c) acesta &u este %&totdeau&a 5)dit 3i c) e (reu de co&ceput u& de$i&teres a+solut ar 'i o lo(ic) destul de ciudat) s) co&sider)m de$i&teresul drept (ara&ia ade5)rului c<&d acesta &u este dec<t o 3a&s) a lui ca 3i cum pe&tru a a5ea dreptate %&tr0o de$+atere ar 'i de0a6u&s s) &u a5em &ici u& i&teres sau s) &u &e d)m dreptate* Pe deasupra e doar o supo$iie c) de o parte se a'l) ?clericii@ iar de cealalt) politicie&ii dar ace3tia %3i determi&) strict opi&ia susi&<&d o p)rere diametral opus) ad5ersarilor ast'el %&c<t au dreptate sau (re3esc la %&t<mplare 3i ')r) a %&ceta pri& asta s) apere i&teresele pe care le repre$i&t)* C<t despre ?clerici@ dup) cum am 5)$ut ei &u pot co+or% de la &i5elul pri&cipiilor la cel al e5e&ime&telor ')r) a 'ace u$ de u& eleme&t co&ti&(e&t* La r<&dul lor ei susi& opi&ii pe care 6ustiia si&(ur) &u a pus s) 'ie adoptate* Este deci c5asi0&ecesar ca &i3te ?clerici@ 3i &i3te politicie&i s) 'ie %&tru&ii %& 'iecare ta+)r) ceea ce se %&t<mpl) e'ecti5* Co&tradicie a ?clericilor@ %&tre ei imposi+ilitate de0a pre'era cu %&drept)ire p)rerile pe care le emit ei %& locul moti5elor i&5ocate de politicie&iD e3ecul lor &u ar putea 'i mai +i&e su+li&iat* Cu toate acestea tre+uie repetat c) +ila&ul acesta pre$i&t) i&teres &umai %& ca$ul %& care ?clericul@ apare deposedat de prero(ati5ele sale* Fu&cia sa pur re$idual) 3i lipsit) de 'or) 5ie se 5ede atu&ci tra&s'erat) de 'orma e4iste&ei sociale (u5er&a&ilor %&3i3i* I&5ers clericul c<&d %&depli&e3te o 'u&cie %& societate este pri& c:iar acest 'apt %&5estit cu autoritate &u ca i&di5id ci pe&tru c) apari&e u&ei or(a&i$aii de &atur) puter&ic de'i&it) 3i care tre+uie de&umit) pretuti&de&i 7iseric)* Aceasta %3i re$er5) mo&opolul clericalismului pe&tru ca &ici o co&cure&) s) &u0 i pu&) %& cump)&) creditul sau s)0i tul+ure aciu&ea* Tre+uie s) se mai %&elea() pe deasupra c) 7iserica este de ese&) autocratic) 3i Y'aili+il) a3a cum a demo&strat0o impeca+il S* de Maistre iar a cest caracter implic) imediat cea mai se5er) discipli&) c:iar %& ordi&ea (<&dirii* ,ac) lucrurile ar sta alt'el dac) 'iec)ruia i s0ar da %&()dui&a de0a a5ea p)rerea lui proprie de0a 3i0o ma&i'esta 3i .# de0a o ap)ra c<&d u&de 3i cum 5rea &u ar mai 'i de co&ceput &iciL u& presti(iu 3i &ici o autoritate e'icace* 7iserica u& (rup &ecesarme&te de&s apare ca u& corp co&stituit de &eati&s ce se de$5olt) pri& li+er) a'iliere sau cooptare %& i&teriorul societ)ii 3i0i dep)3e3te limitele temporale* Clericul %3i prime3te %&5estitura sarci&ii 6 sale 3i sem&ul disti&cti5 5e3m<&t sau &i&soare care %l e4clude di& lumea pro'a&) marca percepti+il) care %l de$5)luie ca receptacul al sacrului di& aparte&e&a sa la acest +loc omo(e& 3i i&di5i$i+il* Fora sa &u este cea a u&ui om ci a or(a&ismului %& care persoa&a lui dispare 3i pe care %l repre$i&t) cu toate acestea %& i&te(ritatea lui a3a &edem&) cum este* C)ci elimi&<&du0se pe si&e clericul a ')cut loc %& el 7isericii care de0acum %&ai&te se e4prim) pri& toate cu5i&tele sale 3i %&truc:ipea$) suma 'ii&ei lui %& corpul mi$era+il al 'iec)ruia di&tre slu6itorii ei* Complet separai de lumea pasiu&ilor 3i a a5idit)ilor ei pot atu&ci s) o trate$e de sus* At<ta 5reme c<t r)m<& amestecai %& ea ei su&t lipsii de u& pu&ct de spri6i& pe&tru a0i 'ace moral)* A3a se e4plic) rolul clericului %& societ)ile %& care el poate 'i co&statat cel mai clarD %& C:i&a c)rturarul st) al)turi de 'eudalD ca s) apro+e sau s) de$apro+e 'elul %& care (u5er&ea$)L +ra:0J ma&ul i&dia& (ara&t al ordi&ii di5i&e %l asist) 3i %l s')tuie3te pd ra6a:L 3i %& Occide&tul cre3ti& %& 'aa se&iorului se ridic) mo&a:ul> 3i %& 'aa %mp)ratului papa cu 'ul(erele a&atemei i&terdiciei 3i e4comu&ic)rii 3i &iciodat) presti(iul u&uia &u este lipsit de6 putere %& 'aa soldailor celuilalt* Numai %& aceste co&diii e4ist) o co&trapo&dere %&tre spiritual 3i temporal iar clerul are se&s 3i putere* ,ar autoritatea clericului &u 5i&e &umai di& partea 7isericii* Acestei surse e4ter&a 3i sociale i se adau() o alta i&tim) 3i perso&al)D (ara&iile pe c<rd clericul le d) %& pri5i&a superiorit)ii 'u&ciei sale pri& se5eritatea le()mi&telor 3i a ser5itutilor lui 5olu&tare %&tr0u& cu5<&t pri& alie&area co&simit) a &aturii sale de i&di5id 3i care este 5i$i+il sem&i'icat) de costumul s)u sacerdotal* 7ucuriile de la care' a+dic) satis'aciile pe care le respi&(e tot ce este dat de trup d +a&i 3i de dem&it)ile o'iciale tot ceea ce 'ace o+iectul dori&ei ome&e3ti 3i al dispreului s)u iat) ce %i co&'er) u& 'el de dre
72

ese&ial asupra celor ce se mulumesc cu ceea ce el dispreuie3te* Re&u&<&d la a5a&ta6ele temporale pe&tru a do+<&di merite 3i mai mult di& precauie dec<t di& de$(ust 3i %&c) mai mult pe&tru a putea preti&de de la seme&i ca urmare a 'aptului c) preti&de at<t de mult de la si&e %&su3i el d) do5ada

ire'uta+il) a %&altei sale calit)i su'lete3ti 3i c<3ti() i&'i&it mai mult %& a 'i dec<t pierde %& a a5ea* Ne d)m seama acum ')r) (reutate pe&tru ce pro'it se laud) u&ii laici di& societatea moder&) solicitai de memorie sau de ima(i&aie c) %3i asum) o 'u&cie a c)rei &ecesitate social) a c)$ut %& desuetudi&e 3i pe care &ime&i de alt'el &u le0o disput)* Plus05aloarea este 5)dit)* Preti&$<&du0se clerici 3i r)m<&<&d laici ei cred c) pot s) mi$e$e pe am+ele ta+louri 3i s) p)stre$e sau s) primeasc) totul de la 5iaa secular) dac) &u mo&de&) Adat 'ii&d c) i&co&3tie&a lor &u cu&oa3te mar(i&iC sper<&d ca pri& &umele pe care %l %mprumut) s) se +ucure de aureola sacrului s) 'ie ascultai ca &i3te purt)tori de cu5<&t ai 5e3&iciei Asau ai u&ui soi de 'atalitate istoric)C s)03i %&su3easc) autoritatea asociat) &oiu&ii de 7iseric) s) 3i +e&e'icie$e de pri5ile(ii ')r) a03i asuma o+li(aiile corespu&$)toare s)03i re5e&dice dreptul de0a 6udeca (u5er&)m<&tul cet)ii decli&<&d respo&sa+ilit)ile 'u&ciei 3i s) se eri6e$e %& s'<r3it %& martori de re'eri&) atu&ci c<&d su&t a(itai de cele mai u3oare adieri* Este aici o u$urpare de titlu pe care dac) di& asta ar re$ulta o co&'u$ie cu ample co&seci&e ar 'i 'oarte importa&t s) o de&u&)m cu asprime* Ceea ce clamea$) ace3ti ?clerici@ ')r) +iseric) se pierde %& tumultul pieei pu+lice u&de dup) e4emplul lor 'iecare d) lecii m)(uli&du0se c) este 5ocea 6ustiiei 3i a dreptului ')r) a03i asi(ura creditul pri& &imic care s)0i deose+easc) 5iaa de cea a turmei* 2&eori %i au$im pl<&(<&du0se c) 5or+ele lor r)m<& liter) moart) Hi 'elicit<&du0se %& acela3i timp c) tr)iesc %&tr0o perioad) de tolera&) 'ericit) %& care cu5<&tul &u mai duce la ru( ca 3i cum u&a &u ar implica0o pe cealalt) ca 3i cum ar 'i 'iresc ca mulimea s) asculte docil) 3i reculeas) cu5i&te care &u %i cost) mare lucru pe cei Ce le rostesc 3i &u %i a&(a6ea$) la &imic* Toate aceste moti5e care 'ac di& 'olosirea &ec:i+$uit) a titlului de cleric o 'raud) 5)dit) de'i&esc %& acela3i timp co&diiile
73

u&ui cler aute&tic* Ele arat) c) acesta &u este %& &ici u& ca$ compati+il cu o 'ormaie dispersat) %& care 'iecare %i i(&or) sau 6 %i com+ate pe ceilali* Ele a'irm) &ecesitatea u&ei or(a&i$aii strict co&stituite 3i ierar:i$ate care s)0l lipseasc) pe 'iecare de odi:&a 3i li+ertatea sa r)pi&du0i capacitatea de0a se +ucura 3i p<&) 3i pe aceea de a03i apari&e* Atu&ci alie&ai simulta& 'a) de societatea laic) 3i 'a) de ei %&3i3i ace3ti oame&i 5or 'orma deoparte o comu&itate puter&ic)* Ei &u 5or i&ter5e&i %& tre+urile cet)ii > pe&tru a le m)sura imper'eciu&ea la scara a+solutului ci se 5or str)dui s) ela+ore$e 5alorile care 5or re%&&oi secolul 5alori c<t mai pui& a+stracte 3i eter&e cu puti&) dar &u mai pui& ideale 3i 6 e4alta&te 3i ca s0o spu&em p<&) la cap)t 5alori istorice supuse 6 de5e&irii 3i morii r)spu&$<&d &ecesit)ilor mome&tului 3i mediului 3i pieri&d pri& %&s)3i 5ictoria lor* Ele %&c:ipuie tot at<tea proiecii acti5e ale u&or aspiraii tra&$itorii care traduc totu3i &eco&te&it aceea3i e4i(e&) de moralitate ele su&t ade5)ratele idei care conduc lumea 3i care o dat) moarte dep)3ite 'osili$ate '$# 'i poate la r<&dul lor utili$ate %&tr0u& timp de pe&urie de c)tre alii ce03i 5or $ice ?clerici@ 3i care le 5or ap)ra ')r) spera&) c<&d 6 de 'apt ar tre+ui co&cepute altele* %&tr0ade5)r clericii 5erita+ili &u ap)r) 5alorile ci le creea$) le i&troduc* Istoria lor este mereu cea a u&or ie$uii* Ei &u apro+) 3i &ici &u ce&$urea$) di& a'ar) ci propa() r)sp<&desc 'ac s) 6 trium'e pri& iradiere 3i e4emplu credi&a care a produs miracolul i&iial asocii&du0le i&di5i$i+il la %&ceputul lor* Ei cuceresc G propa(<&du0se aidoma u&ei epidemii* I&iial (erme&ul &u este di'ere&iat co&templarea pe&etrea$) aciu&ea e&u&area re(ulii 6 3i pu&erea %& mi3care a +raului secular su&t ')cute de u&ul 3i> acela3i* Clericul &u poate 'i dec<t al 7isericii 3i 7iserica Milita&t)` e cea care %i 'ormea$) ast'el %&c<t desti&ul lor &u este de0a rei&e 6 cu5i&tele de care se %&dep)rtea$) lucrurile ci lu<&du0se la tr<&t)> cu realitatea de0a pre()ti tra&s'ormarea ei r<&dui&d lumea %&> 'u&cie de dori&a lor 3i prelu&(i&d %& a'ar) ordi&ea pe care au ')cut0o s) trium'e %& ei %&3i3i* (.4.;., au(ust #-!

PROGRAM PENTR2 2N COLEGI2 ,E SOCIOLOGIE

S0e pare c) %mpre6ur)rile actuale se pretea$) %& c:ip deose+it

u&ui travaliu critic a5<&d ca o+iect raporturile mutuale di&tre fiina omului i fiina societ)iiD ce a3teapt) de la ea 3i ce preti&de ea de la el* Ace3ti dou)$eci de a&i di& urm) 5or 'i 5)$ut %&tr0ade5)r u&ul di&tre cele mai co&sidera+ile tumulturi i&telectuale ce se pot ima(i&a* Nimic dura+il &imic solid nimic temeinic- de6a totul se ')r<miea$) 3i %3i pierde muc:iile iar timpul &u a ')cut %&c) dec<t u& si&(ur pas* I& sc:im+ asist)m la o e4traordi&ar) 3i aproape de &eco&ceput fermentaie- pro+lemele di& a6u& su&t puse $il&ic di& &ou %& discuie o dat) cu multe altele &oi e4treme deruta&te i&5e&tate &eoste&it de spirite prodi(ios de acti5e 3i &u mai pui& prodi(ios de i&capa+ile de r)+dare 3i co&ti&uitate* %&tr0u& cu5<&t a5em de0a 'ace cu o producie ce cople3e3te realme&te piaa %& mod disproporio&at 'a) de &e5oile 3i capacitatea %&s)3i a co&sumului* ,e 'apt e4ist) destule +o()ii destule spaii 5ir(i&e +rusc desc:ise e4plor)rii 3i u&eori e4ploat)riiD 5isul i&co&3tie&tul toate 'ormele miraculosului 3i e4cesului Au&ul de'i&i&du0l pe cel)laltC* 2& i&di5idualism %&5er3u&at care ')cea di& scandal o 5aloare d)dea a&sam+lului u& 'el de u&itate a'ecti5) 3i c5asi0li0ric)* Era la drept 5or+i&d o dep)3ire a scopuluiD %& orice ca$ uisem&a a da mult societ)ii c<t 3i a se complace %& a o pro5oca @oate c) aici tre+uie 5)$ut (erme&ul u&ei co&tradicii a c)rei _ploare cresc<&d) a5ea s) s'<r3easc) pri& a domi&a asupra u&ui .1 a&ume re(istru al 5ieii i&telectuale a epociiD scriitorii se str)duiau cu st<&()cie sau super+ie s) participe la luptele politice 3i %3i 5edeau preocup)rile i&time potri5i&du0se at<t de prost cu e4i(e&ele cau$ei lor %&c<t tre+uiau s) se supu&) sau sa demisio&e$e rapid* ,i&tre aceste dou) determi&)ri opuse d cercetarea 'e&ome&elor uma&e a+isale 3i solicitarea imperati5) a 'aptelor sociale 0l &ici u&a &u poate 'i a+a&do&at) ')r) a &u re(reta %& scurt timp* C<t despre a o sacri'ica pe u&a %& 'a5oarea celeilalte sau a spera c)i este posi+il ca am<&dou) s) 'ie urmate %& paralel e4perie&a &u G a %&cetat s) arate la ce (ra5e erori de calcul e4pu&eau aceste soluii (re3ite* Sal5area tre+uie s) 5i&) di& alt) parte* Or de o 6um)tate de secol 3tii&ele uma&iste au pro(resat cu o aseme&ea repe$iciu&e %&c<t %& loc s) se 'i a5ut %&()dui&a 3i %&dr)$&eala de0a le aplica multiplelor pro+leme pe care le pu&e 6ocul i&sti&ctelor 3i al ?miturilor@ ce le alc)tuiesc sau le mo+ili$ea$) %& societatea co&tempora&) &u s0a luat su'icie&t de mult cu&o3ti&) de &oile posi+ilit)i pe care ele le o'er)* ,i& aceast) care&) re$ult) cu prec)dere c) o %&trea() dime&siu&e a 5ieiiD colecti5e moder&e aspectul ei cel mai (ra5 p)turile sale pro'u&de scap) i&teli(e&ei* Hi aceast) situaie &u are ca e'ect doar de a0lE l)sa pe om prad) $adar&icelor puteri ale 5iselor sale ci 3i de0a altera %&ele(erea %&tre(ului a&sam+lu de 'e&ome&e sociale 3i de0a 5icia %& pri&cipiul lor ma4imele de aciu&e care ()sesc %& ea re'eri&) 3i (ara&ie* Aceast) preocupare de0a re()si tra&spuse la scara social) aspiraiile 3i co&'lictele primordiale ale co&diiei i&di5iduale se a'l) la ori(i&ea #olegiului de sociologie. Ea %&c:eie te4tul care &oti'ic) %&'ii&area lui 3i %i de'i&e3te pro(ramul* Este &ecesar s) %ll reproducem aici ')r) &ici o %&t<r$iereD #* ,e %&dat) ce atri+uim o importa&) deose+it) studieri7 structurilor sociale o+ser5)m c) cele c<te5a re$ultate do+<&ditei de 3tii&) %& acest dome&iu &u &umai c) su&t %& (e&eral i(&orate E ci se a'l) 3i %& co&tradicie direct) cu ideile %& curs despre acestei su+iecte* Aceste re$ultate a3a cum se pre$i&t) apar ca e4trem del promi)toare 3i desc:id perspecti5e &e+)&uite pe&tru studiereal comportame&tului 'ii&ei uma&e* Ele r)m<& %&s) timide 3i i&com0l .8 plete pe de o parte 'ii&dc) 3tii&a s0a m)r(i&it prea mult la a&ali$a structurilor societ)ilor $ise primiti5e l)s<&d deoparte societ)ile moder&e iar pe de alta 'ii&dc) descoperirile reali$ate &u au modi'icat at<t de pro'u&d pe c<t &e0am 'i putut a3tepta postulatele si spiritul cercet)rii* Se pare c:iar c) o+stacole de o &atur) particular) se opu& de$5olt)rii u&ei cu&oa3teri a eleme&telor 5itale ale societ)iiD caracterul &ecesarme&te co&ta(ios 3i activist al repre$e&t)rilor pe care mu&ca le pu&e %& lumi&) apare ca 'ii&d respo&sa+il de acest lucru* !* Re$ult) c) este ca$ul de a crea %&tre cei ce au de (<&d s) duc) c<t mai departe cu puti&) i&5esti(aiile %& acest se&s o comu&itate moral) parial di'erit) de cea care %i u&e3te de o+icei pe sa5a&i 3i le(at) c:iar de caracterul 5irule&t al dome&iului studiat 3i de determi&)rile ce se de$5)luie treptat %& el* Aceast) comu&itate r)m<&e la 'el de li+er) %& pri5i&a accesului ca 3i cea a 3tii&ei co&stituite 3i orice persoa&) poate 5e&i %& cadrul ei cu pu&ctul ei propriu de 5edere ')r) a se si&c:isi de preocuparea particular) care s0o 'ac) s) capete o cu&oa3tere mai precis) a aspectelor ese&iale ale e4iste&ei sociale*

I&di'ere&t de ori(i&ea 3i elurile sale se co&sider) c) aceast) preocupare este i&su'icie&t) ea si&(ur) pe&tru a %&temeia le()turile &ecesare aciu&ii %& comu&* /* O+iectul precis al acti5it)ii pl)&uite poate primi &umele de sociologie sacr, ca %& m)sura %& care implic) studiul e4iste&ei sociale %& toate ma&i'est)rile sale %& care se de$5)luie pre$e&a acti5) a sacrului* Ea %3i propu&e ast'el s) sta+ileasc) pu&ctele de coi&cide&) di&tre te&di&ele o+seda&te 'u&dame&tale ale psi:olo(iei i&di5iduale 3i structurile directoare ce pre$idea$) or(a&i$area social) 3i0i coma&d) re5oluiile* Omul 5alori$ea$) la ma4imum a&umite mome&te rare 'u(iti5e 3i 5iole&te di& e4perie&a lui i&tim)* #olegiul de sociologie Pleac) de la acest 'apt 3i se str)duie3te s) discear&) demersuri ec:i5ale&te %& c:iar i&ima e4iste&ei sociale %& 'e&ome&ele eleme&tare de atracie 3i de repulsie care o determi&) ca 3i %& alctuirile sale cele mai pro&u&ate 3i mai sem&i'icati5e precum +isericile arrtlatele co&'reriile societ)ile secrete* Trei pro+leme pri&cipale
77

domi&) acest studiuD cea a puterii cea a sacrului 3i cea a miturilor* Re$ol5area lor &u este doar o c:estiu&e de i&'ormaie 3i de e4e(e$)D este &ecesar ca pe deasupra ea s) cupri&d) acti5itatea total a 'ii&ei* ,esi(ur ea &ecesit) o mu&c) %&trepri&s) %& comu& cu o serio$itate u& de$i&teres o se5eritate critic) %& stare &u &umai s) acredite$e e5e&tualele re$ultate ci 3i s) impu&) respect c:iar de la %&ceputul cercet)rii* Cu toate acestea ea ascu&de o spera&) de u& cu totul alt ordi& 3i care co&'er) demersului %&tre(ul s)u se&sD am+iia ca ast'el 'ormat) comu&itatea s)03i dep)3easc) pla&ul i&iial trec<&d pe &esimite de la 5oi&a de cu&oa3tere la cea de putere de5e&i&d &ucleul u&ei mai 5aste co&6uraii 0 calculiB deli+erat ca acest trup s)03i ()seasc) u& su'let*

;eNT2L ,E IARNA
(.4.;., iulie 1 9

E,tra ecclesiam nulla salus. f&dreptai %mpotri5a u&ei lumi care %i satis'ace prea pui& re'ractarii resimt %& comu& aceea3i &e5oie de aciu&e 3i su'er) de aceea3i i&capacitate de a acio&a* Ei %3i dau seama c) tre+uie s) se u&easc) pe&tru a 'i puter&ici dar tem<&du0se c) acest mi6loc e mai o&eros dec<t sl)+iciu&ea care %i %mpo5)rea$) ei se tem c) u&irea %i 5a sili s) co&simt) la u& &um)r mai mare de sacri'icii dec<t cel al re&u&)rilor impuse de &eputi&)* ,iscipoli ai marilor i&di5iduali3ti ai secolului trecut ei su&t cupri&3i de presimiri &e'aste la (<&dul u&ei c)i pe care e4i(e&ele solidarit)ii le0ar limita 'oarte repede i&depe&de&a* %&tr0u& cu5<&t ei se tem c) de5e&i&d puter&ici %3i pierd raiu&ile de0a 'i 3i su&t cupri&3i la aceast) r)scruce de drumuri de o +rusc) stare &epl)cut)* %&tr0ade5)r mi$a este de mare importa&)#* I& De("inul in)i'i)u*li(+ului
.isoluia moravurilor societii este un stadiu n care apare noul ovul, sau noile ovule ! nite ovule *indivi"i+ care conin

ger! # Aceste pa(i&i care re$um) o e4pu&ere pe care am ')cut0o %& martie #-/. i& 'aa u&or auditori care de atu&ci %&coace s0au %&tru&it %& cea mai mare parte B& cadrul #olegiului de sociologie, &u p)strea$) dec<t pro(resia dialectic) a acesteia e4clu$<&d orice a&ali$) am)&u&it) 3i orice ar(ume&taie co&cret)* ,e aici 3i aspectul lor sc:ematic dac) &u sc:eletic* Alt'el ceea ce ar 'i tre+uit s) scriu ar 'i 'ost po5estea %&trea() a reaciilor i&di5idului 'a) de 5iaa social) @icep<&d cu secolul al MlM0lea* .menul societilor i unitilor noi. )pariia indivi"ilor este semnul c societatea a devenit apt s se reproduc AFr* Niet$sc:e 9oina I de putere, trad* 'r* Paris #-/1 ## p* /8#C*

,ac) e4ami&)m e5oluia ideilor &u &umai %& Fra&a ci 3i %& # toat) Europa de la %&ceputul roma&tismului su&tem &e(re3it > 'rapai de i&'lue&a cresc<&d) prepo&dere&t) realme&te dispro0l porio&at) 'a) de oricare alt 'e&ome& de acela3i ordi& a marilor # i&di5iduali3ti a c)ror tradiie ati&(e pu&ctul culmi&a&t o dat) cu > Stir&er iar e4presia0i cea mai +o(at) o dat) cu Niet$sc:e* Este 6 remarca+il c) operele acestei te&di&e par s) se situe$e deli+erat %& a'ara pla&ului estetic d<&du03i cu +u&) 3tii&) aspecte e4emplare 3i lu<&d la utili$are 5aloarea de slo(a&uri* ,ac) urm)rile # e4treme ale doctri&ei &u au 'ost %& (e&eral primite s0a su'erit di& ce %& ce mai pui& di& prici&a 'aptului c) pri&cipiul s)u a 'ost recu$at de la +u& %&ceput* Auto&omia persoa&ei morale a de5e&it "e+eli* societ)ii* Totu3i pui& c<te pui& s0a decla&3at o cri$) a 6 i&di5idualismului %& care a&umite cau$e e4ter&e masi5e imediat *p*#en"e %3i au partea lorD de$5oltarea lucr)rilor sociolo(ice a su+0 i mi&at postulatele 'u&dame&tale ale co&struciei 3i mai imperati5 e5e&ime&tele politice 3i sociale %&se3i care &u mai las) delocB posi+ilitatea de0a tr)i deoparte ci cel mult pe cea de0a muri au ')cut treptat ca e4iste&a %& um+ra tur&urilor de 'ilde3 s) par) cea mai ter&) 3i pr)'uit) di&tre toate* Aceste determi&)ri care su&t su'icie&te pe&tru a0i 'ace pe adepii 'ideli ai marilor i&di5iduali3ti sa03i reco&sidere atitudi&ea 3i pe&tru a le da (ustul de0a %&tre0 pri&de o acti5itate cu caracter &et colecti5 &u %i deposedea$) totu3i de orice scrupul 3i &u %i %mpiedic) s) se %&tre+e dac) aceasta te&taie %i duce la o apro'u&dare a atitudi&ii lor la o co&cesia acordat) tri+ului sau la capitularea pur) 3i simpl)* Nu putem spera s) re$ol5)m aceast) di'icultate ')r) a e4ami&D raiu&ile care l0au determi&at pe i&telectual s) se separe de (rupu social s) se retra() pe A5e&ti&us # 3i s) adopte de %&dat) o atitudi&
#

2&a di&tre cele 3apte coli&e ale Romei pe care ple+ea roma&) re5olta co&tra patriciatului s0a retras p<&) ce a o+i&ut recu&oa3terea drepturilor sall6 A&* trad*C* ` O"

direct ostil) 'a) de orice societate co&stituit)* Or aceast) demisie este co&tempora&) cu o ideolo(ie care &ea() %& c:ip ciudat 'e&ome&ele de atracie 3i de coe$iu&e i&sti&cti5e %& care 5om c)uta mai t<r$iu 'ora 5ie a (rup)rilor sociale* Acestea &u erau pri5ite dec<t ca produsul i&teresului +i&e %&eles 3i al preocup)rilor de 6ustiie distri+uti5) toate co&sideraii cu care 'ii&a pro'u&d) a omului &u simte c) ar a5ea ce5a %& comu& 3i care %l detur&ea$) cu at<t mai mult de la e4iste&a social) determi&)ri culmea cate(oric a+se&te di&tr0o societate %&temeiat) pe &edreptate 3i pe pri5ile(iile care o 'ac s) par) de %&dat) sca&daloas) 3i detesta+il)* ,e aceea i&di5idul co&3tie&t &u a mai &utrit 'a) de ea dec<t i&di'ere&) atu&ci c<&d o &atur) co&templati5) %l %&dem&a 3i o ostilitate m)rturisit) 3i ar)(oas) atu&ci c<&d u& caracter %&tu&ecat ')cea ca restriciile impuse de (rup 3i pe care le pri5ea &eco&te&it ca pe &i3te persecuii 3i 5e4aiu&i s) %i 'ie i&suporta+ile* Nemaia5<&d 'a) de societate dec<t reacii de ap)rare el 3i0a p)strat %& c:ip 'iresc simpatia pe&tru toi cei pe care ea %i i&e la mar(i&ea sa adic) pe&tru depra5ai prostituate 3i r)u')c)tori 3i 3i0a ')cut treptat u& erou di& ocnaul intrata'il care cade ntruna victim temniei1. Gre3im c<&d co&sider)m tema prostituatei cu i&im) +u&) sau pe cea a +a&ditului m)ri&imos di& literatura roma&tic) drept tr)s)turi ale u&ei se&si+ilit)i (rosola&e c<&d de 'apt ele repre$i&t) u&ul di&tre cele mai clare sem&e ale &out)ii ese&iale a epociiD co&sumarea di5orului %& 5alori 3i aproape c) de6a 3i %& mora5uri di&tre scriitor 3i partea compact) 3i sta+il) a corpului social* Cu toate acestea e4a(er<&du03i cur<&d la ma4imum pu&ctul de 5edere i&di5idualistul se apuc) s) de&u&e ca am)(itor 3i tira&ic tot ceea ce i se pare %&truc<t5a u& eleme&t co&stituti5 al societ)iiD 'amilie stat &aiu&e moral) reli(ie la care adau() u&eori raiu&ea ade5)rul 3i 3tii&a 'ie pe&tru c) le()turile pe care acestea le creea$) par 3i &i3te piedici 'ie pe&tru c) su&t %& oarecare m)sur) %m+r)cate %& sacru dup) modelul e&tit)ilor precede&te* Ia &a3tere atu&ci u& tip de ico&oclast metodic disperatul %& c)utare de pro'a& pe care %l descrie Stir&erD ?Torturat de o 'oame de5ora&t) r)t)ce3ti sco<&d stri()te de de$&)de6de %&
#

Rim+aud* O#

6urul $idurilor care te %&tem&iea$) ca s) caui pro'a&ul* Gadar&ic %&s)* %& cur<&d 7iserica 5a acoperi

%&tre( p)m<&tul 3i lumea sacrului 5a 'i +iruitoare@* %& aceste co&diii se impu&e o si&(ur) reacie moral)D pro'a&area distru(erea %&5er3u&at) a sacrului si&(ura acti5itate capa+il) s) %i dea a&ar:istului se&time&tul u&ei li+ert)i e'ecti5e* ,e 'apt aceasta &u este dec<t o ilu$ieD sacrile(iul r)m<&e la stadiul de sarcasm sau de +las'emieL 'aptele su&t at<t de departe de0a dep)3i ')()dui&a cu5i&telor %&c<t acestea &u par u&eori at<t de a+u&de&te 3i de m<&dre dec<t pe&tru a acoperi ie'ti& a+se&a celor di&t<i* Cei mai mari i&di5iduali3ti au 'ost cei sla+i mi&ori &eadaptai deposedai de si&(urele +u&uri de care ar 'i 5rut s) se +ucure 3i a c)ror o+sesie %i %&'ier+<&taD Sade ima(i&<&du03i %&tre $idurile u&ei celule 'or&icaii 3i cru$imi Niet$sc:e la Siis0Maria solitar 3i +ol&)5icios teoreticia& al 5iole&ei Stir&er 'u&cio&ar cu 5iaa re(lat) ca u& ceas ')c<&d apolo(ia crimei* %& acela3i timp poe$ia prosl)5ea 3i ea toate eli+er)rile d era mai mult dec<t orice altce5a o poe$ie a refugiului, care ali& co&sola aducea uitarea 3i $u(r)5ea o lume se5er) %& culorii calma&te ale 5isului* Aceast) cale ')r) ie3ire &u putea satis'ace # &es'<r3it* %&tr0o m)sur) mult mai mare dec<t eva"iunea, cucerire a5ea s) seduc)* Ast)$i pro+lema se pu&e %& terme&i 3i mai pr s<&i dar a de5e&it limpede c) societatea pri& coe$iu&ea ei posed) o 'or) care %&'r<&(e orice e'ort i&di5idualD de aceea a sosi mome&tul sa %i 'acem s) %&elea() pe cei ce &u re'u$) acest lucg di& i&teres sau team) c) i&di5i$ii realme&te :ot)r<i s) por&ea@ lupta la &e5oie la o scar) i&'im) dar pe calea e'icace pri& c te&tati5a lor risc) s) de5i&) epidemic) tre+uie s) se co&'ru&te I societatea pe propriul ei tere& 3i s) o atace cu propriile ei arm\ adic) co&stitui&du0se ei %&3i3i %&tr0o comu&itate 3i mai mult d\ at<t %&cet<&d s) 'ac) di& 5alorile pe care le ap)r) apa&a6ul re+e0J Iilor 3i al i&sur(e&ilor pri5i&du0le i&5ers ca pe 5alorile primeL ale societ)ii pe care 5or s) o 5ad) i&staurat) 3i ca pe cele mai sociale di&tre toate c:iar dac) su&t pui& cam implaca+ile* Acest proiect presupu&e o a&umit) educaie a se&time&tul de re5olt) care s)0l 'ac) s) treac) de la spiritul de r)$meri) la atitudi&e lar( imperialist) 3i s)0l co&5i&() s)03i su+ordo&@
82

reaciile impulsi5e 3i tur+ule&te &ecesit)ii discipli&ei calculului 3i r)+d)rii* %&tr0u& cu5<&t tre+uie ca di& satanic s) de5i&) luciferic. %& mod asem)&)tor se cade ca i&di5idualistul co&sec5e&t s)03i i&5erse$e me&talitatea 'a) de putere 3i de sacru %& (e&eral* Asupra acestui pu&ct tre+uie ca el s) adopte aproape co&trarul i&6o&ciu&ii lui Stir&er 3i s)03i %&corde$e e'ortul &u spre pro'a&are ci spre sacrali$are* ,e alt'el aceasta este ma&e5ra pri& care se 5a opu&e cel mai pro'u&d u&ei societ)i care s0a pro'a&i$at de la si&e %&tr0o m)sur) e4trem) ast'el %&c<t &imic &u o i&dispu&e mai r)u dec<t i&ter5e&ia acestor 5alori &imic 'a) de care s) 'ie mai &ea6utorat)* Mai mult de at<tD co&stituirea %& (rup e pre$idat) de dori&a de0a com+ate societatea ca societate pla&ul de a o %&'ru&ta ca structur) mai solid) 3i mai de&s) %&cerc<&d s) se i&stale$e ca u& ca&cer %& s<&ul u&ei structuri mai la+ile 3i mai la4e de3i i&compara+il mai 5olumi&oase* E 5or+a de u& demers de suprasociali"are, 3i ca atare comu&itatea luat) %& co&siderare se ()se3te %& c:ip 'iresc :)r)$it) de6a s) sacrali$e$e c<t mai mult cu puti&) %& scopul de0a spori %& cea mai mare m)sur) si&(ularitatea 'ii&ei sale 3i po&derea aciu&ii sale* I&di5iduali3tii su&t acum %& m)sur) s)03i domoleasc) scrupulele* I&trepri&$<&d o aciu&e colecti5) ei &u 3i0ar re&e(a credi&a ci s0ar a&(a6a pe si&(ura cale ce li se o'er) %&c) di& clipa %& care au :ot)r<t s) se %&ale de la &i5elul i&crimi&)rilor teoretice la cel al luptei e'icace &e')c<&d altce5a dec<t s) treac) de la %&c)ier)ri sporadice la lupt) %& toat) re(ula* %& 'elul acesta ei 3i0ar ur$i r)$+oiul lor s'<&t* II* Temeiul e'ortului colecti5
Nu 3tiu dac) &u am spus de6a %& aceast) lucrare c) ceea ce i0a deose+it mai mult pe oame&i este c) cei ce au %&trepri&s marile aciu&i 3i0au apreciat corect %&ai&tea altora posi+ilit)ile de care dispu&eau ARet$ /emorii, Amsterdam #.#. t I; pp* #..0 l.OC*

A3a cum e4ist) o e4perie&) primiti5) ireducti+il) a eu:ii care OrVstituie resortul eleme&tar al i&di5idualismului a&ar:ist tot a3a O/ tre+uie s) scoatem la i5eal) temeiul ese&ial i&alie&a+il al e'ortului 6 colecti5* Acesta &u poate %& &ici u& ca$ s) utili$e$e ca +a$) a'ecti5) 6 o coordo&at) %&tru totul retrospecti5) de (e&ul determi&)riloil e'ecti5e ras) ori lim+) teritoriu sau tradiie istoric) ce co&diioS &ea$) e4iste&a &aiu&ilor 3i :r)&esc patriotismul* Ar %&sem&a s) I sa&cio&)m e4act ceea ce co&spir)m s) modi'ic)m s) co&solid)m # ceea ce 5rem s) 3u+re$im* E c<t se poate de limpede c) o mi3care [ ce ia &a3tere n interiorul u&ei societ)i 3i e %&dreptat) %mpotri5a> ei &u poate 'i %&temeiat) pe eleme&tele ce %i trasea$) limitele 3i %i 6 %&t)resc coe$iu&ea opu&<&d0o u&or ri5ali*

2& &ucleu social al tipului %& c:estiu&e tre+uie s) se spri6i&e pe eleme&te de o cu totul alt) &atur)D 5oi&a comu&) de0a %&')ptuiJ> o oper) ide&tic) implic) de6a a'i&it)i electi5e capa+ile s) pre$i0l de$e si&(ure a(re(area %& comu&itate 3i s) co&stituie raiu&ea ei'6 &ecesar) 3i su'icie&t) 'ur&i$<&du0i 'iec)rei replici %& o(li&d) a 'ii&elor o du+l) serie de e4perie&e compleme&tare de atracii 3& repulsii* Este 5or+a aici de u& irecu$a+il 'apt cotidia& care %i impresio&ase p<&) 3i pe promotorii %&3i3i ai i&di5idualismuluiE opo$iia etic) ese&ial) a cel pui& dou) clase de 'ii&e cu reacia tot at<t de di'erite ca 3i c<&d ar 'ace parte di& &i3te specii a&imala deose+ite 3i a6u&(<&d la co&cepii co&trare despre lume la ta+la de 5alori i&co&cilia+ile* %&tr0ade5)r %& raporturile lui cu 'ii&ele 'iecare %&t<l&e3tiE u&ele ce se do5edesc de o alt) specie moral) dec<t el 3i aproap< de alt) ras)* Su&tem silii i&e4ora+il s) &e %&dep)rt)m de ace3ti oame&i ca de o ciud)e&ie &oci5)* Comportame&tul lor este %&to7 deau&a di&tre cele de care &e temem &iciodat) di&tre cele pe carS le sper)m iar 5ul(aritatea lor dep)3e3te orice pre5i$iu&e* ,impoS tri5) alii se comport) la a&umite %&cerc)ri e4act a3a cum &e0a&S a3tepta a3a cum &i se pare c) &e0am comporta &oi %&3i&e %& celd mai +u&e mome&te 3i e4act a3a cum am dori s) se comporte 3i alii* Ast'el pri& %&s)3i comportame&tul 'ii&elor adic) %& lumei ')r) mi&ciu&i a aciu&ii %&')ptuite 3i su+ presiu&ea realit)ilor pi care ar 'i imprude&t s) le elud)m 3i care c:eam) co&sta&t ## ordi&e se co&solidea$) o demarcaie ideal) %& raport cu caii 'iecare %i %mparte pe ceilali %& semeni 3i %& ?ceilali@* ,i&coace dl
84

aceast) li&ie de demarcaie este sta+ilit) pri& 'aptul %&su3i o comu&itate de persoa&e str<&s u&ite care s0au recu&oscut spo&ta& %&rudite 3i care su&t (ata s)03i acorde o asiste&) mutual) &eco&diio&at) %& timp ce di&colo tr)ie3te su+ le(ile sale mulimea &e&orociilor cu care &imic &u este comu& 'a) de care este drept si %&temeiat s) simi dispre 3i de care te %&dep)rte$i di& i&sti&ct ca de lucrurile &ecurate iradii&d ca o co&ta(iu&e periculoas) acel soi de c:emare acea ispit) late&t) pe care o e4ercit) %&totdeau&a &i5elul cel mai de 6os asupra celui mai ele5at 3i care ar 'i su'icie&t) pe&tru a 6usti'ica m<&dria celor de sus de a 'i acolo 3i 5oi&a lor de0a se me&i&e pe loc* Acestea &u su&t &i3te disti&cii de (rad ci de &atur)* Nime&i &u este r)spu&$)tor de locul pe care %l ocup) %& aceast) ierar:ie a %&su3irilor su'lete3tiD %&5i&sul &u este co&dam&at pri& 6udecat) ci i&ut deoparte pri& m)sur) sa&itar) pe&tru sal5(ardarea u&ei i&te(rit)i* ,i& acela3i moti5 pe&tru care se cade s) separ)m 'ructele %&tre(i de cele stricate di&tr0o recolt) o &eutralitate armat) 3i dista&t) 'a) de 'ii&ele prea pui& si(ure &u este dec<t o simpl) co&duit) de le(itim) ap)rare a+solut &ecesar) pe&tru a e5ita co&tami&area* Ca 3i u& or(a&ism o societate tre+uie s) 'ie capa+il) s)03i elimi&e de3eurile* Simpatiile 3i a&tipatiile despre care se a'irm) cu at<ta %&drept)ire c) nu se comand pot trece drept rudime&te i&di5iduale 3i e'emere e4trem de de+ile di& prici&a &aturii lor su+iecti5e 3i 'ra(me&tare ale u&ui sistem 5ital de acest (e&* ,e alt'el &u este deloc o %&t<mplare c) opi&ia colecti5) le repre$i&t) les&e drept mi&ci&oase recoma&d) s) se treac) peste ele 3i prescrie s) &u se i&) seama de ele su+ prete4tul imparialit)ii de %&dat) ce este 5or+a de o deci$ie ce pre$i&t) u& c<t de mic i&teres pe&tru societatea %&s)3i %&deose+i pe&tru ser5iciile pu+lice* Se pare c) aceasta simte ast'el &ecesitatea de0a st)5ili 'ormarea oric)rei a(re()ri endogene %&temeiate pe re'le4e di'ere&iale %& ideea c) aici e4ist) 2ri 'erme&t de disoluie a structurii sale 3i deopotri5) u& %&ceput U e recompu&ere a 'orelor 5ii suscepti+il s) c<3ti(e di& aproape m aproape 3i cu at<t mai :)r)$it s) r)stoar&e ec:ili+rul social spre toll s)u cu c<t s0ar propa(a %& %&s)3i armatura ei* ,e aceea O1 sociali"area reaciilor i&di5iduale imediate apare ca 'ii&d dimpotri5) prima 'a$) a de$5olt)rii u&ei e4iste&e sociale %& s<&ul alteia i Apro'u&date 3i sistemati$ate pri5ite ca e4presia u&ei realit)i 'u&dame&tale este &e%&doiel&ic c) ele reu3esc s) %i co&'ere 3i i&di5idului celui mai (elos pe i&depe&de&a sa o co&3tii&) de I (rup e4trem de puter&ic) comport<&d la &e5oie o alie&are total)E de si&e %&su3i* ,e 'apt c<&d i&di5iduali3tii secolului trecut 3i0au ima(i&at Aei &u au %&cercat &iciodat) &ici cel mai mic %&ceput de reali$areC u& 'el I de cucerire a societ)ii ei 3i0au %&credi&at %&totdeau&a spera&ele u&or 'ormaiu&i de acest tip* Nu se 5a su+li&ia &iciodat) %&dea6u&s # c<t de importa&t este c) 7al$ac 3i 7audelaire l0au pri5it cu simpatiei 3i l0au propus ca model pe LoUola 3i pe perinde ac cadaver al Compa&iei lui Isus pe 7)tr<&ul de pe Mu&te 3i pe :a3i3i&ii s)i c<' # de sem&i'icati5 este c) u&ul di&tre ei a descris cu delicii aciu&ile [ u&ei asociaii misterioase di& s<&ul societ)ii co&tempora&e iar altul [ a proiectat 'ormarea u&ei aristocraii &oi %&temeiate pe u& :ar [ misterios ce &u a5ea s) 'ie &ici mu&ca 3i &ici +a&ii*

La limit) aceste co&sideraii %&cli&) s) recu&oasc) drept deose+it de +i&e %&armat) pe&tru lupt) o asociaie milita&t) 3i> %&c:is) i&<&d de ordi&ul mo&a:al acti5 %& pri5i&a st)rii de spiritE de 'ormaiu&ea paramilitar) %& pri5i&a discipli&ei de societateaE secret) la &e5oie %& pri5i&a modurilor ei de e4iste&) 3i de aciu&e*# Aceste trei tipuri de comu&it)i su&t imediat compara+ile pri& separaia se5er) care %i i$olea$) pe mem+rii s)i de restulE societ)ii* A&ali$a ar demo&stra c) ele su&t mai pui& di'erite pri&i 'i&alitatea lor proprie dec<t pri& co&diiile e4terioare ale de$5oM t)rii lor dup) cum se +ucur) de spri6i&ul puterilor su&t toleratei ')r) tra(ere de i&im) sau reduse la ile(alitate* A'ilierea la 'iecare di& ele se 'ace pri& i&iiati5) sau &o5iciat* ,isti&cia 'iec)ruia de #E ceilali 3i %&rudirea cu ai s)i se o+i& pri&tr0o u&i'orm) sau uli sem& impercepti+il* Toat) etica lor se +a$ea$) pe aceast) situaiei pre5ede o+li(aii stricte %&tre mem+ri 3i %i %&deam&) s) pri5easc) restul 'ii&elor &u at<t ca pe e(alele lor %& drept c<t ca pe o materie prim) a aciu&ilor lor* Ast'el ti&d s) 'ie sa&cio&ate %& structura social) &u &umai atraciile 3i repulsiile i&di5iduale ci %& scurt timp 3i o disti&ci`E O8 de (e&ul celei pe care o i&stituia Niet$sc:e %&tre st)p<&i 3i scla5i* Poate c) este &ecesar ca %& aceast) pri5i&) s) 'ie actuali$at 5oca+ularul ast'el %&c<t terme&ii s)i s) &u mai 'ie %mprumutai de la o situaie disp)rut) 3i %& co&seci&) s) %&dep)rt)m spiritul de starea de lucruri pre$e&t) pe&tru ca ei s) %&cete$e deopotri5) s) par) parado4ali c<&d urmarea doctri&ei %i %&')i3ea$) pe scla5i ca pe &i3te opresori 3i pe st)p<&i ca pe &i3te &e'ericii &eputi&cio3i s) se apere de 5e4aiu&ile lor* Re$ult) c) s0ar o+i&e u& a5a&ta6 cert pri& du+larea acestei opo$iii cu o perec:e de cu5i&te a'late %&tr0 o le()tur) mai str<&s) cu realitatea co&tempora&) cum ar 'i de e4emplu cele de productori 3i consumatori, care e5oc) su+stratul eco&omic 3i traduc totodat) o atitudi&e 5ital) care ')r) a 'i %&tru totul determi&at) de el &u este adesea %& ca$urile cele mai simple dec<t co&seci&a lui direct)* Pri& co&sumatori s0ar caracteri$a destul de +i&e u& tip de oame&i %&cli&ai spre pl)cere &eproducti5i pri& ei %&3i3i di(er<&d doar para$ii ai altora 6udec<&d doar %& 5irtutea pri&cipiului a(rea+ilului i&capa+ili de (e&ero$itate 3i cu at<t mai pui& de acel dar pe care &atura %&s)3i a produc)torului %l o+li() s)0l 'ac) di& ceea ce creea" 3i &u este spre u$ul s)u c)ci (ustul de a produce %l st)p<&e3te at<t de puter&ic %&c<t dispreuie3te p<&) 3i timpul li+er 3i recompe&sa* Creator pri& soarta sa el 'ace mora5urile c)rora ceilali li se co&'ormea$)* El i&au(urea$) u$a&ele pe care ceilali le urmea$) ast'el %&c<t c:iar su'ocat 3i 5asali$at de masa du3ma&ilor s)i el co&ser5) mo&opolul cute$a&elor 3i al i&iiati5elor 3i o dat) cu capacitatea sa de i&'lue&are presti(ioas) p)strea$) certitudi&ea u&ei superiorit)i imprescripti+ile pe care co&sumatorii %&3i3i trium')tori 3i s)rui &u reu3esc s) o alu&(e di& propria lor co&3tii&) 3tii&d prea +i&e c) %& ei &u re$id) &ici u& pri&cipiu acti5 e'icace 3i 'ecu&d* Ide&ti'icai cu eul lor %& timp ce produc)torii se ide&ti'ic) &e5oii lor de creaie ei su&t lipsii de se&time&tul ironiei suverane de!a se privi trind n momentul tragediei, acea deta3are suprem) a celor puter&ici sem&alat) de Stir&er care le d) m)sura lor %&3ile 3i %i %&credi&ea$) de &o&05aloarea tuturor celor care &u ar 'i %& stare de o aseme&ea ele(a&)* O. III& ,$#*l* c$+uni"-%ii nc.i(e
Cre$usem mereu c) se putea %&temeia 6 ce5a pe dispreL acum 3tiu ce a&umeD mora0l litatea AH* de Mo&t:erla&t &ervice inutile, 2L Paris #-/1 p* !!8C*

Natura st)p<&ilor care le %&()duie at<t de pui& s) ai+) relaii cu ceilali %i co&str<&(e de aseme&ea s)0 3i simt) i&te&s propria lor alia&) pe care o resimt %& scurt timp ca pe o complicitate dat*6 'ii&d c) cele mai mici re'le4e le su&t i&terpretate ca &i3te crime* Aceast) situaie d) &a3tere de la +u& %&ceput la co&3tie&ti$area*E u&ei etici determi&ate care &u se poate despri&de complet dec<t %& cursul de$5olt)rii structurii aristocratice dar care permite s) i se de'i&easc) primele aspecte %&c) di& po$iia de plecare* Este &ecesar s) d)m aici descrierea sumar) a acesteia* ,ac) am pri5i o&estitatea ca pe temeiul &eco&diio&at al oric)rei morale #L &u ar 'i de0a6u&s* Nu tre+uie s) &e %&doim c) ea este u& instinct2 ce e4prim) imperati5ul u&it)ii 3i totalit)ii 'ii&ei co&5er(e&a` tuturor postulaiilor sale spre u& si&(ur pri&cipiu o si&(ur)L 'idelitate* Ea co&stituie do5ada 5ie c) 'ii&a se 5rea paci'icat) c) ea tolerea$) dise&siu&ile i&testi&e la 'el de r)u ca 3i u& or(a&ism 'ocarele i&'ecioase c) %3i reprim) re5oltele care clocotesc %& ea 3i 3tie s) se p)$easc) de de$ert)rile care o ispitesc sau $l de(radea$) sau o dispersea$)* O&estitatea este acea 'or) care &u %i %&()duie omului dec<t u& si&(ur c:ip 3i amue3te cinii nveru!l nai ce tremur n aceti regi1. Ami&tesc %&s) c) u& erou estei m)re mai %&t<i 'ii&dc) a a5ut de luptat

cu &i3te mo&3tri 3i a+ia_ apoi 'ii&dc) i0a +iruit* Nu e &imic de sperat de la cei ce &u au nj ei &imic de oprimat* ;i& apoi dispreul dra(ostea de putere 3i politeea 5irtui care ')r) a 'i &eap)rat cardi&ale su&t imediat deri5ate di& atitudi&ea descris) 3i0i caracteri$ea$) %& mod emi&e&t ori(i&alitatea* %&temeiat) pe e4perie&a i&e(alit)ii 'ii&elor 5irtutea disp& ului o sal5(ardea$) o e4prim) 3i o sa&cio&ea$)* Ilustr<&d o si
#

P* ;alerU*

de 'apt ea &u presupu&e &ici u& or(oliu dar c:iar 3i dac) ar presupu&e aceasta &u ar tre+ui s) sperie* Pe&tru c) u& i&di5id &u este de dispreuit di& cau$a (re3elii sale &u %&seam&) c) tre+uie dispreuit mai pui& c)ci este %& ordi&ea lucrurilor s) 'ie tratat a3a cum cere &atura sa* %i dispreuim %& ese&) pe cei ce 'ac sau accept) aciu&i care &ou) %&3i&e &e0ar repu(&a s) le comitem sau s) le suport)m* Nu ar ser5i la &imic s) disimul)m latura %&3el)toare sau cel pui& i&co&trola+il) a u&ui aseme&ea se&time&t deoarece &ime&i &u poate a'irma c) pus %& acelea3i co&diii 3i %& o+li(aia de0a acio&a &u ar adopta comportame&tul peBcare %l dispreuie3te* ,e aceea dispreul &u este 'ecu&d dec<t dac) este e4i(e&t* El &u este &imic dac) &u sile3te imediat la o oarecare se5eritate 'a) de si&e %&su3i* O dat) resimit tre+uie s) %l lu)m %& co&siderare %& 'u&cie de datoria pe care o impu&e de0a &u %l merita &iciodat) la r<&dul &ostru %& co&diii similare ast'el %&c<t 'iecare act de dispre apare ca u& a&(a6ame&t de o&oare 3i $ ipotec) pe comportame&tul 5iitor* Tre+uie s) %l pri5im %&s) 3i di& perspecti5a dreptului pe care %l d) de0a &u %i trata pe cei de care se separ) ca pe e(ali ca pe &i3te ad5ersari 'a) de care se *cu5i&e s) respect)m le(ile r)$+oiului 3i s) 'acem u$ de curtoa$ia de ri(oare %&tre cei de ra&( similar* C<t despre putere este importa&t s) o trat)m ca pe o 'or) a &aturii pe care este lipsit de rost s) o acu$)m 3i critic)m dar pe care este %&()duit s) o com+atem 3i poate s) o aser5im* Nimic &u este mai $adar&ic 3i mai 6al&ic dec<t acea ur) de pri&cipiu 'a) de putere care %i sl)+e3te 3i pe cei mai cura6o3i atr)(<&du0i %& lupte i&e(ale 3i i&utile %i %&5er3u&ea$) %& aceast) atitudi&e 3i %i 'ace %& cele di& urm) s) di5i&i$e$e capriciul 3i %&c)p)<&area* Este u& lucru s)&)tos s) dore3ti puterea i&di'ere&t ca o 5rei asupra su'letelor sau a trupurilor c) este 5or+a de presti(iu sau de tira&ie* Fiecare de alt'el o e4ercit) %&tr0u& dome&iu limitat pe care i se poate %&t<mpla s)0l e4ti&d) pe &ea3teptate co&sidera+il Caci relaiile uma&e su&t de a3a &atur) %&c<t do+<&dim deseori Puterea &edori&d dec<t li+ertatea ast'el c) domi&aia pare a 'i 'atalitatea celor puter&ici iar ei c:iar %& la&uri o pri5esc i&sti&cti5 Ocu respect 3i serio$itate do5edi&d ast'el c) dra(ostea de putere %i deose+e3te di& pri&cipiu pe cuceritori de scla5i* Precis) 3i meticuloas) ca o etic:et) de curte politeea care rituali$ea$) raporturile mutuale ale oame&ilor %& aspectele lor secu&dare descarc) spiritul de ele pri& asta 3i0i spore3te cu at<t mai mult de$i&5oltura* Pe deasupra ea co&tri+uie la me&i&erea u&ei a&umite te&siu&i i&terioare care ar 'i (reu de p)strat dac) am &e(li6a simpla %&trei&ere* %&tr0o asociere de tip %&c:is desti&at) a(ra5)rii separaiilor politeea 'ace parte di& etic) 3i de5i&e aproape o i&stituie* Codi'ic<&d relaii de i&iiai caracterul ei esoteric 3i co&5e&io&al este %&t)rit pri& 'aptul c) el tre+uie s) ser5easc) la a0i di'ere&ia 3i mai mult de pro'a&i* %&tr0ade5)r &epoliticos &u este at<t cel ce &e(li6ea$) u$a&ele c<t cel ce le i(&or) sau care le practic) pe cele ale u&ui alt (rup* Ast'el politeea care este u& mod de0a se recu&oa3te %&tre ai s)i 3i de a0i recu&oa3te pe i&tru3i de5i&e u& mi6loc practic de a lua dista&)* ,e 'apt atu&ci c<&d tre+uie s)0i e4primi 'a) de ci&e5a ostilitatea sau dispreul e su'icie&t dup) cum se 3tie s) a'ecte$i la adresa lui o politee e4cesi5) care %l 6e&ea$) ca u& +lam 3i e4clude imediat orice 'amiliaritate* Nu putem uita %& pri5i&a acestui su+iect modul at<t de caracteristic %& care a&umii i&di0 5iduali3ti cele+ri precum 7audelaire (:ici&d ce arm) reduta+il) se ascu&dea %& spatele u&ei corectitudi&i des)5<r3ite au ')cut di& da&dism 'orma pri5ile(iat) a eroismului moder&* A3a arat) primele 5irtui pe care tre+uie s) le de$5olte %&t<i de toate o asociaie ce03i ()se3te 'i&alitatea %& ea %&s)3i* Ele &u au6 &imic di& ceea ce i&di5idul &u 3i0ar putea asuma ')r) retice&e* ,impotri5) el %3i recu&oa3te %& acestea prelu&(irea a&umitor (usturi pe care le resimea ')r) a le putea de'i&i %&ai&te ca ele' s)03i 'i ()sit dome&iul de aplicare ce s) le permit) s) se preci$e$e* Tra&spu&erea lor la scara social) departe de0a le ate&ua le0a6 comu&icat rele5<&du0le lor %&sele acel surplus de deci$ie 3i da 'or) care m)soar) superioritatea co&3tii&ei limpe$i 'a) de uri prese&time&t o+scur co&'u$ 3i +<6+<itor* %& cadrul (rupului acestei 5irtui ti&d co&comite&t s) 'ac) mai t)ioase muc:iile co&tururiloi6 sale mai a+rupt) 'alia care %l i$olea$) %& societatea %& care a luai

-" &a3tereD cei ce le practic) %& acest scop se pome&esc %& cur<&d c) 'ormea$) la r<&dul lor u& 5erita+il mediu, %& se&sul or(a&ic al terme&ului o i&suli) de mare de&sitate capa+il) %& co&seci&) s)03i a(lomere$e corpurile plutitoare risipite %&tr0o societate diluat) 3i s) co&'ere ast'el celulelor sale acti5e u& rol realme&te po$iti5 %& locul a(itaiei sterile 3i de$a4ate %& care se compl)ceau %&ai&te*

;remurile de acum &u mai %&()duie cleme&a* %& lume se ridic) acum u& 5<&t &)5al&ic de su+5ersiu&e u& 5<&t rece ri(uros arctic di&tre acele 5<&turi uci(a3e 3i at<t de salu+re ce r)pu& p)s)rile 3i pe cei delicai 3i +ol&a5i care nu i las s ias din iarn. %& &atur) se 'ace atu&ci o cur)e&ie mut) le&t) ')r) recurs ca o maree a morii ce urc) impercepti+il* Sede&tarii re'u(iai %& locui&ele lor supra%&c)l$ite se oste&esc s)03i tre$easc) la 5ia) m)dularele pri& care s<&(ele %&epe&it %& 5e&e &u mai circul)* %3i %&(ri6esc cr)p)turile 3i de(eraturile 0 3i d<rd<ie* Se tem s) se a5e&ture$e a'ar) u&de &omadul ro+ust cu capul descoperit cu tot trupul +ucur<&du0se r<de %& 5<&t %m+)tat de 5iole&a (lacial) 3i to&ic) ce0i ples&e3te 'aa cu p)rul s)u %&(:eat* 2& a&otimp r)u poate o er) cuater&ar) 0 %&ai&tare a (:earilor 0 a %&ceput pe&tru aceast) societate destr)mat) se&il) pe 6um)tate &)ruit)D u& spirit de e4ame& o i&credulitate &emiloas) 3i 'oarte &erespectuoas) c)reia %i place 'ora 3i i&e seama e4clusi5 de capacitatea de re$iste&) 0 3i su'icie&t de 3ireat) ca s) dema3te prompt 3iretlicurile* Climatul acesta 5a 'i e4trem de aspru iar selecia cu ade5)rat &imicitoare* Fiecare 5a tre+ui s) arate ce poate %& 'aa u&or urec:i surde la c<&tece dar 5i(ile&te Hi e4ersate %& 'aa u&or oc:i or+i la podoa+e dar p)tru&$)toriL 5a tre+ui s) treac) pri& m<i&i a5ide 3i sa5a&te pri&tr0u& sim tactil e4traordi&ar de educat acest sim mai material mai realist dec<t celelalte pe care apare&a &u %l %&3eal) care separ) de mi&u&e (olul de pli&* I& perioada acestor foarte $oase temperaturi, cei care au o circulaie +u&) 5or 'i recu&oscui dup) o+ra$ul lor tra&da'iriu -# dup) 'r)(e$imea pielii dup) u3uri&a 3i +ucuria cu care se 5or +ucura %& s'<r3it de co&diiile lor de 5ia) 3i de marea do$) de o4i(e& ce le este tre+ui&cioas) pl)m<&ilor lor* Ceilali %&5i&3i de sl)+iciu&e 3i alu&(ai de pe sce&) se co&tract) se c:ircesc se (:emuiesc pri& ()uriL a(itaii de5i& imo+ili cei ce rostesc 5or+e 'rumoase amuesc :istrio&ii de5i& i&5i$i+ili* Tere&ul e li+er pe&tru cei mai apiD &ici o %m+ul$eal) pe drumuri care s) le st<&6e&easc) mersul &ici u& ciripit melodios 3i ')r) de &um)r care s) le acopere (lasurile* Fie ca ei s) se &umere 3i s) se recu&oasc) %& aerul rare'iat 'ie ca iar&a s)0i p)r)seasc) u&ii compaci cot la cot cu co&3tii&a 'orei lor 3i prim)5ara ce 5a 5e&i le 5a co&sacra desti&ul*

(.4.;., iulie #-/O

PREFAFW LA O CARTE PRO;IGORIE

Aceste di5erse eseuri implic) toate deopotri5) c) societatea este o a doua &atur) 3i c) discipli&area ei

&u este %& a'ara puterii omului* ;reau s) spu& c) societatea ascult) de propriile sale le(i 3i &u de dori&ele i&di5i$ilor care o alc)tuiesc* ,esi(ur cum ace3tia &u deslu3esc %& ea &imic altce5a dec<t pe ei %&3i3i ei &u %3i ima(i&ea$) prea u3or c) ea %3i poate +ate 6oc de e'orturile lor 3i poate s) le $)d)r&iceasc) 5oi&a* Cri$ele r)$+oaiele re5oluiile au loc ')r) s) 'i putut 'i pre5)$ute sau e5itate %& ca$ c) ar 'i 'ost pre5)$ute* O &aiu&e se %&dreapt) spre de$astru la 'el de &)5al&ic ca o a5ala&3)* I&di'ere&t c) ea co&simte +ucuroas) la soarta0i sau c) %&cearc) s)0i scape su'er) %& am+ele ca$uri* Ela&ul care o precipit) i&eria care o parali$ea$) su&t la 'el de implaca+ile* Mai mult aceast) 'urie sau aceast) i&di'ere&) &u su&t dec<t re$ultatele st)rii (e&erale a societ)ii ultim 3i suprem e'ect al u&or cau$e %&dep)rtate 3i &umeroase* Ele au 'ost coapte 3i pre()tite 5reme %&delu&(at) de o multitudi&e de %&ceputuri i&depe&de&te 3i &eo+ser5ate care o dat) ce au dep)3it u& a&umit pu&ct al e5oluiei lor s0au pome&it +rusc %&c:e(ate 3i puter&ice* Ele determi&) totul Hi totul le ser5e3te* Ele co&stituie climatul %&su3i al societ)ii 3i creea$) %& ea pu&ctul di& care por&esc posi+ilul 3i imposi+ilul* ;oi&a sla+) a u&ui i&di5id &u poate 'ace &imic %& pri5i&a acestei mi3c)ri a lumii* E ca 3i cum am dori s) sc:im+)m direcia 5<&tului sau s) tul+ur)m ritmul mareelor* Totu3i omul &u este cZ&dam&at s) r)m<&) mai de$armat %& 'aa eleme&telor sociale
93

dec<t %& 'aa le(ilor &aturii* Ar %&sem&a s) dispere 3i s) se piard) de0ar crede a3a ce5a* Tre+uie %&s) ca el s) cu&oasc) 3i s) m)soare 'orele pe care 5rea s) le ma&e5re$e* Tre+uie s) %m+l<&$easc) s) diri6e$e 3i s) di5i$e$e e&er(iile lor re+ele* Neputi&cios pri& el %&su3i el le poate a&ula i&'lue&ele u&ele pri& celelalte a6u&(<&d s) le poat) (u5er&a dup) 5oia sa i&ser<&d %& meca&ismul lor tot soiul de or(a&e de 6o&ciu&e de ec:ili+ru 3i de re(lare* Tre+uie s) descopere pu&ctele %& care 5i(oarea lor s)l+atic) este cel mai les&e de captat sau de domi&at 3i el %&5a) %& cur<&d s) o i&tercepte$e %& cursul ei &ecesar pri& tot 'elul de di(uri maca$uri sau capca&e* Cum &u poi %&dep)rta o i&u&daie ridic<&d pum&ii spre cer ci co&strui&d di& 5reme u& sistem comple4 3i calculat de ca&ale 3i +ara6e omul tre+uie s) poat) i&'lue&a istoria ca 3i materia pri& tot at<ta 3tii&) i&teli(e&) 3i mu&c)* ,e alt'el &u e de temut c) ar domestici0o %&tru totul* ;or r)m<&e %&totdeau&a destule 'ore catastro'ale %& &atur) sau %& societate spre a satis'ace i&imile roma&tice pe&tru care si&(urele desti&e de dorit su&t cele luate de 'urtu&i sau $dro+ite de r)$+oaie* Nimic &u li se pare mai &o+il dec<t s) (o&easc) spre pier$a&ie* Ele se cu'u&d) de +u&)5oie %& m)reia cataclismelor %& care se complac s) recu&oasc) e'ectele cumplite ale u&ei 5oi&e superioare* Co&5i&se 3i mulumite de &eputi&a lor ele ()sesc c) am+iia de0a r<&dui u& u&i5ers ale c)rui de$ordi&e 3i 'urie le ameesc este u& sacrile(iu* E4ist) destule aseme&ea spirite care su&t %& stare s) decla&3e$e i&ce&dii 3i s) apri&d) lumea %&trea()* Orice dema(o( 3tie s) a<e u& 'a&atism* Nu e &e5oie dec<t de i&sti&ct* Apoi 5i&e te:&ica pe care e4perie&a o des)5<r3e3te* %& cur<&d dac) i&sti(atorul este iscusit 3i dac) demersurile sale su&t i&spirate de 5reu& (e&iu el o+i&e %& urma primelor sale succese u& presti(iu care %i %&les&e3te reu3ite 3i mai mari* La s'<r3it puterea %i o'er) aparatele de co&str<&(ere utile scopurilor sale 3i iat)0l capa+il s) tra&s'orme mult mai multe dec<t se credea i&iial* ,ac) st)p<&e3te arta simpl) de0a m)(uli pasiu&ile de0a a<a cupidit)ile de0a i&su'la team) 3i de0a %&trei&e discordiile el pare s) modele$e istoria* Nu a ')cut altce5a dec<t s) de$5olte e&er(iile o'erite 3i -9 s) se lase %& 5oia lor ')r) a le ma&e5ra luat de tore&tul pe care a a5ut (ri6) s)0l diri6e$e pe 5ersa&tul cel mai a+rupt* Omul este aspirat di& toate p)rile de cure&ii pe care i0au pro5ocat aciu&ile sale imprude&te* El se %mpotri5e3te prea t<r$iu 5iole&ei lor pe care a l)sat0o s) sporeasc) sau s'<r3e3te pri& a i se %&credi&a cupri&s +rusc de ameeal) 3i pier$<&du03i spera&a de0a mai putea domi&a o 'or) at<t de ire$isti+il)* ,ar de$l)&uirea 'orelor &u %&seam&) st)p<&irea 'uriei lor* Oric<t de e&orm) ar 'i de5astarea ce re$ult) e'ectul &u este dec<t &e(ati5* Furtu&ile &u co&struiesc* 2& corp ce cade este reduta+il* Ca s)0i pro5oci c)derea &u e &e5oie de timp 3i &ici de %&(ri6iri* Restul se 'ace de la si&e* O simpl) $(<l<itur) $)misle3te de$astrulD totul se %&trece %& a0i 'ace co&seci&ele %&sp)im<&t)toare* ,impotri5) &imic &u se poate co&strui ')r) c:i+$ui&) 3i co&sta&)* Pe&tru cea mai &e%&sem&at) creaie su&t &ecesare e'orturi co&ti&ue 3i i&teli(e&te* ,e aceea %&tre a te l)sa %& 5oia sorii 3i a %&cerca s) %&oi %mpotri5a cure&tului e4ist) di'ere&e 'oarte se5ere* A urma u& impuls 3i a i te %mpotri5i su&t c)i co&trareD pe c<t de mult o'er) u&a %&les&iri 3i +eie pe at<t cealalt) cere oste&eal) 3i pre5edere* %& societate i$olatul este &eputi&cios* Masa %l $dro+e3te sau %l i(&or)* Asupra ei &u are e'ect &imic di& ceea ce &u se co&'ormea$) mai %&t<i le(ilor sale 3i &u %i adopt) 'elul de0a 'i* &icut natura societas

parendo imperatur. Numai ceea ce este de &atur) social) poate acio&a e'icace asupra societ)ii* Aceasta &u poate 'i re'ormat) ')r) a o %&'ru&ta ca de la o putere la alta 3i ')r) a crea %& s<&ul ei u& ce&tru de atracie capa+il s) o di$loce* Totul este aici o pro+) de 'or) de de&sitate de credi&) o ade5)rat) lupt) a lui ,a5id %mpotri5a lui Goliat deoarece pe&tru a 'ace o oper) 5ala+il) tre+uie s) re&u&i la orice a6utor 3i la orice pu&ct de spri6i& s) &u te 'olose3ti de pa&te ci s) le urci %&totdeau&a s) &u PrZ5oci pasiu&ile ci s) u$e$i co&sta&t de 5oi&) 3i st)p<&ire de si&e* I& societate &u se poate i&staura &ici u& 'el de ordi&e dac) cei ce depu& e'orturi pe&tru a o impu&e &u su&t de6a discipli&ai* Ei au &e5oie de 5irtui aspre 3i de o deta3are complet) de materia sZcial)* Secolul &u tre+uie s) poat) tul+ura 'ii&ele care se -1 str)duiesc pri& aciu&ile lor s) de$5olte %& el o 'or) co&trar) %&cli&aiilor sale &aturale 3i capa+il) s) le pu&) %& cump)&) i&'lue&a* Nu pot &umi elit) altce5a dec<t aceast) comu&iu&e a cel$# puter&ici ce dispreuiesc toate +u&urile 3i c:iar 3i 5iaa 3i su&t de5otai co&ceperii 3i respect)rii u&ei puteri spirituale de c)tre &i3te oame&i pe care totul %i :)r)$e3te s) s'<r3easc) pri& 5iole&)* Multe sl)+iciu&i 3i po'te %i p<&desc pe i&di5i$i dar teama 3i raiu&ea %i rei& pe ma6oritatea s) le dea prea mare ascultare* Reu&ii dimpotri5) %& societ)i di&tre care cele mai co&solidate 6 su&t 3i cele mai reduta+ile 3i &e5)$<&d &ici o putere suscepti+il) s) o opreasc) pe a lor ei &u se mai tem s) comit) &ici u& e4ces 3i &u se mai supu& u&ei le(i care &u dispu&e de &imic pe&tru * in"e#/ice s) 'ie tra&s(resat)* Ast'el &aiu&ile recur( la arme 3i iau drept ma4ime 'a&atismele care le ridic) la lupt) sau a5iditatea ce le precipit) spre cuceriri* Ar mai 'i ce5a dac) aceste mase ar 'i co&duse de i&teres dar 'ii&ei colecti5e %i lipsesc deopotri5) 5oi&a 3i i&teli(e&a care %i %&()duiau u&eori i&di5idului s) se co&trole$e* Ele su&t %&tru totul eleme&tare oar+e a&o&ime 3i &u par %& stare dec<t de a&(oas) 3i de 'ric) dec<t de rese&time&te sau de i&5idie i Gadar&ic se %&cearc) or(a&i$area lorD ordi&ea pri& care se 5rea ca ele s) 'ie cumi&ite 'ace ca emoiile 'ruste care le +ul5ersea$) s) circule 3i mai +i&e %& i&teriorul lor 3i spore3te 5irule&a otr)5urilor care le %&&e+u&esc* Cu c<t societatea este ')cut) s) 'ieL mai compact) cu at<t pericolul e mai (ra5* C<&d totul %& ea este co&stituit pe&tru a 'rem)ta la c:emarea u&ei si&(ure 5oci 3i pe&tru ca o $(<l<itur) s) se propa(e pe loc pretuti&de&i su&tem si(uri c) aparatul care %&()duie tra&smisii at<t de rapide 3i o at<t de per'ect) coe$iu&e &u ser5e3te dec<t la a 'ace ca aceste mase s) 'ie 3i mai masi'icate* Ele &u mai seam)&) &ici m)car cu a&imalele pe care i&sti&ctul poate cel pui& s) le %&drume ci cu materia i&ert) al c)rei desti& atu&ci c<&d iese di& imo+ilitatea ei &u este altul > dec<t s) $dro+easc) %&ai&te de0a 'i $dro+it)* Formarea u&ei elite presupu&e :ot)r<rea 'erm) de0a sc)pa da 'atalitatea u&ui aseme&ea u&i5ers* Nu 5edem &imic care s) poati ')r) o ruptur) +rutal) cu el s)03i asume sarci&a de0a domir %&dea6u&s le(ile care %l (u5er&ea$) pe&tru a 'ace ca aciu&ea s) 'ie i&o'e&si5) 3i c:iar +i&e')c)toare* ,ac) este posi+il ca e&er(iile 5ir(i&e ale societ)ii s) 'ie (u5er&ate precum 'orele &aturii si&(urele care pot i$+uti aceast) domesticire &u pot 'i dec<t &i3te 'ii&e care 5or 'i 3tiut mai %&t<i s) se plase$e %& a'ara ra$ei lor de aciu&e* Tre+uie s) o rupi cu societatea pe&tru a0i opu&e u&a de u& tip &ou ')r) trecut ori r)d)ci&i 3i ')r) le()turi de &ici u& 'el* ,espuiai ast'el de am+iii lume3ti 3i e4trem de preocupai s) sta+ileasc) o putere pur) pe&tru a le me&i&e %& limite corecte mai u&ii pri& misiu&ea lor dec<t su&t cei di& 6urul lor pri& cupiditatea sau istoria lor ei pot 'orma pri& comu&iu&ea lor u& mediu mai puter&ic dec<t cel de care s0au desp)rit 3i care s) %l poat) o+li(a pe primul s)0l respecte 3i poate s) %l imite* ,eta3area oric<t de mic) %l uime3te pe cel a5id* Pre'eri&a pe&tru +u&urile ideale %l &eli&i3te3te %&totdeau&a pe cel ce &u este se&si+il dec<t la posesiu&ea celorlalte* Iat) de ce pe&tru a i&staura %& societate o putere spiritual) tre+uie s) reu&im 3i s) separ)m %& ea o societate %&tru totul i&5ers) spiritual) 3i ea di& care 5a ema&a puterea cu prici&a* Ca s) se 'ac) ascultat) ea &u 5a a5ea dec<t presti(iul spiritului* Nedispu&<&d de &ici u& 'el de mi6loc de co&str<&(ere 5a tre+ui s) 'asci&e$e* Recu$<&d 'ora 5a tre+ui s) posede o ma(ie sau u& :ar %& s'<r3it 5reo 5irtute ce 5a 'i pri&cipiul ei 3i care %i 5a p)rea &aturii supra&atural)* Hi &imic &u 5a putea s) o stupe'ie$e pe aceasta mai mult dec<t re&u&area 5olu&tar) la a5a&ta6ele pe care 3i le asi(ur) cei mai muli pro'it<&d de 'elul ei (reoi de0a 'i* Acestea su&t su+iectele despre care tratea$) aceast) lucrareD le(ile materiei sociale 5irtuile aspre &ecesare pe&tru a le domi&a Hi &oiu&ea u&ei elite :)r)$ite acestei st)p<&iri* 0a #ommunion des ;orts, Me4ico #-9/L Marsilia #-99
96

PREAM72L PENTR2 &5%4%EU0 &E#EE0>4

,i5er3i scriitori solicitai %mi %&c:ipui de pro+lemele epocii au atras rece&t ate&ia asupra rolului sectelor* 2&ii 'ac teoria acestoraL alii le %&')i3ea$) %& aciu&e %& &araiu&ile lor* Su&t u&ii %& s'<r3it care pe&tru a tra(e %&5))tur) de pe urma lor i&5oc) propria lor e4perie&)* ;oi l)sa deoparte tot ceea ce &u este dec<t ima(i&aieD &u lipsesc roma&ele mai ales di&tre acelea ce se adresea$) celor mai ti&ere curio$it)i pu&<&d %& sce&) ispr)5ile 5reu&ei asociaii misterioase 3i atotputer&ice care %& um+ra codrilor sau %& i&ima capitalelor %&depli&e3te ritualurile u&ui cult s<&(eros e4ercit) r)$+u&)ri cumplite seco&dea$) dreptul 3i 5irtutea sau %&cearc) s) cucereasc) imperiul lumii* Co&'rerii dh su(rum)tori sau de pirai societ)i de 'a&atici sau de am+iio3i de crimi&ali sau de 6ustiiari toate 5aria&tele par +u&e pe&tru a %&c<&ta deopotri5) %& re5eria copil)reasc) &u se 3tie ce (ust &atural de0a u&i a5e&tura cu secretul* Nu este %&s) 5or+a aici dec<t de &i3te 'a&te$ii de care adultul se ru3i&ea$) dac) %i plac* Totu3iJ e4ist) altele e4trem de apropiate de aceste &)scociri pe care le dispreuie3te care %i su&t desti&ate* ,e data aceasta autorii lor &u* le tratea$) deloc u3uratic e5it<&d s) le dea drept po5e3ti ar+itrare alc)tuite la %&t<mplare 3i e4clusi5 ca s) distre$e* Ei preti&d ca deslu3esc o &e5oie c) propu& mi6loace de m<&tuire c) pre$i&t) o doctri&) c:i+$uit) sau u& pro(ram aplica+il pri5i&d ceea cd e4pu& ca 'ii&d real sau posi+il sau de dorit* ,e e4emplu u&6 roma&cier cele+ru Sules Romai&s se apuc) s) scrie cro&ica 'ii -O si complet) a 5remii saleD el crede c) tre+uie s) co&sacre u& %&tre( 5olum al operei sale pe care o i&titulea$) %& c:ip sem&i'icati5 4echerche d2une Eglise1, acestor preocup)ri uimitoare* ;edem cum u& perso&a6 i&terpretea$) %&trea(a istorie a lumii %& lumi&a puterii presupuse a sectelor* ,oar ele e4plic) el au co&dus totul* Aplic<&d de 'iecare dat) cu i&teli(e&) o 'or) e'icie&t) %& pu&ctele importa&te ele au decla&3at sau diri6at dup) +u&ul lor plac dar cu discreie e5e&ime&tele decisi5e* Hi i&5oc) %& co&ti&uare ordi&ele mo&a:ale 3i militare ca de e4emplu Templul 3i Ca5alerii Teuto&i Ie&icerii 3i Asasi&ii Ie$uiii 3i %& s'<r3it Fra&cmaso&ii a c)ror alia&) ar tre+ui dup) p)rerea sa co&certat)* Acest istoric %&dr)$&e se mulume3te s) 'ac) speculaii* Alii %&s) trec la aciu&e 3i su&t descrise pe lar( u&eltirile te&e+roase ale co&6urailor :ot)r<i s) %mpiedice r)$+oiul elimi&<&du0i pe cei ale c)ror ma&e5re calcule sau imprude&e pu& pacea %& pericol* %& aceea3i ma&ier) T:omas Ma&& sc:iea$) %& /untele vr$it u& 5ast ta+lou al te&di&elor politice care di5i$ea$) lumea moder&)* Este deopotri5) o si&te$) 3i o a&c:et)* 2& teoreticia& se despri&de %&tr0u& mod &eo+i3&uit de pre(&a&t ap)r<&d co&cepii tra&3a&te cu o luciditate 3i o 5i(oare care &e c<3ti() ade$iu&ea* Este 5or+a de u& israelit discipol al ie$uiilor care ar 'i i&trat el %&su3i %& Compa&ie dac) +oala &u i0ar 'i %&trerupt &o5iciatul* El opu&e aspiraiilor e(alitare ale u&ui democrat li+eral ideea u&ei societ)i comu&iste 3i teocratice (u5er&ate pri& i&termediul u&ei s'i&te Terori de o ierar:ie de ascei implaca+ili* Fac trimitere ')r) a i&sista mai mult la aceast) du+l) 3i r)su&)toare m)rturie* %& rest &u lipsesc co&tri+uii mai pui& de&se 3i mai pui& cele+re ce tr)dea$) &eli&i3ti a&alo(e* Ast'el totul se petrece ca 3i cum multe spirite +i&e i&te&io&ate ar resimi ast)$i %& mod 'oarte pre(&a&t 3i %& mome&tul c<&d &iora5urile ca 3i i&stituiile par s) 'ie ocolite de aceasta seducia societ)ilor secrete* Aceste spirite par s) &utreasc) proiectul de0a m'ii&a u& 'el de Ordi& de or(a&i$aie care ar i&clude i&iial c<i5a oame&i &u prea satis')cui de lumea %& care tr)iesc 3i
#utarea unei Ciserici A&* trad*C* --

doritori s) o re'orme$e* Ne place s)0i %&c:ipuim %&c:ei&d u& pact de solidaritate care ar preti&de i&'i&it mai mult dec<t acord) ei mediului di& care pro5i& de3i mediul &ici &u se (<&de3te s) le cear) ce5a* %&s) tocmai aceast) discipli&) e ceea ce %i atra(e deoarece 5)d %& ea o (ara&ie a e'icacit)ii* Aceast) comu&itate este co&ceput) ca 'ii&d prote6at) i&iial pri& i&si(&i'ia&a sa sau pri& ridicolul ei apoi c<3ti(<&d %&cetul cu %&cetul %& proporii 3i putere* R)m<&<&d mereu o mi&oritate de ale3i ea ar o+i&e %& 'i&al co&ducerea tuturor desti&elor a&sam+lului &aiu&ii sau al u&i5ersului* Sau cel pui& ar a5ea o i&'lue&) decisi5) %& (u5er&area lor ')r) ca mulimea i&util) prete&ioas) 3i o+tu$) care ar su'eri pe&tru 'ericirea ei de scla5 acest 6u( di&tre cele mai su+tile s) poat) +)&ui ce5a* ,esi(ur c) este 5or+a de re5erii pe care le ampli'ic 3i le 'ac 3i mai :imerice* Am (re3i %&s) dac) le0am dispreui prea mult* Ele de&u&) o stare proast) (e&eral) 3i pot i&spira i&iiati5e 5ia+ile* G<m+im c<&d

le %&t<l&im %& c)ri dar le putem ()si cu spaim) 3i %& alt) parte 3i c:iar %& 5iaa %&s)3i c)ci este %& 'irea miturilor s) %&cerce s) pri&d) 5ia) 3i s) modele$e realitatea dup) ima(i&ea lor* Tre+uie s) &e 'erim de u& scepticism de pri&cipiu care mai or+ dec<t &ai5itatea &e %mpiedic) s) urm)rim pro(resele mira0 culoase ale u&or desti&e ciudate* %&c) di&ai&tea r)$+oiului di& #-#9 Germa&ia o'erea u& tere& 'a5ora+il pe&tru a5e&turi de acest 'el* ,esi(ur &u erau %&c) dec<t &i3te copil)rii* Totu3i di5erse mi3c)ri se (<&deau la ele cu comple$e&) sau a5eau simptomele lor* Ti&eretul (rup<&du0se %& +a&de p)rea s) 'ac) secesiu&e de societate 3i c)uta pe drumuri u& climat mai propice &u se 3tie c)ror dori&e de ardoare 3i de puritate* R)$+oiul apoi %&'r<&(erea au e4asperat aceste 5eleit)i 6 %&c) i&o'e&si5e 3i &edetermi&ate* 2mili&a &aio&al) demo&straE 'alime&tul lumii 5ec:i de mult discreditate c)reia muli %i re&e06 (aser) de6a mediocritatea 3i care %&cerca s)03i supra5ieuiasc) cui a6utorul u&ei $adar&ice sc:im+)ri a i&stituiilor* %&ti&derea de$as06 trului cerea totu3i 5e:eme&t &ecesitatea u&ei r)stur&)ri radicale 3H desem&a %& acela3i timp u& scop comu& ur(e&t 3i m)re at<torl e&er(ii li+ere cu aspiraii %&c) &e:ot)r<te ce a5eau s) i&tre %&> #"" scurt timp %& lupt) ')i3) cu ordi&ea 3u+red) 3i persecutate de ea* Se 3tie destul de +i&e c) asociaiile secrete de terorism 3i r)$+u&are au 'ost %& acea 5reme prospere* Corpurile de 'ra&ctirori prelu&(eau r)$+oiul la 'ro&tiere* S'<&ta ;e:m) pedepsea tr)d)torii di& i&terior* Mi3carea co&dus) de Hitler 3i0a e4tras de aici cele mai importa&te 'ore* Totul &e %&deam&) s) credem c) s0a descotorosit apoi de aceste eleme&te prea re'ractare dar sum+rul lor misticism i0a pre$idat %&ceputurile* E4ist) despre aceast) 're&e$ie i&iial) m)rturii eloc5e&te di&tre care Clestemaii de Er&st 5o& Salomo& r)m<&e &e%&doiel&ic cea mai direct) 3i i&structi5)* ,esi(ur &oul st)p<& a 3tiut s) elimi&e di& r<&dul acestor &oi 'a&atici pe cei a c)ror dispo$iie a3a0$is reli(ioas) era deplasat) pe tere&ul politic* Aseme&ea 5irtui tur+ule&te de care te poi 'olosi a5a&ta6os c<&d este 5or+a de cucerirea puterii de5i& periculoase dup) ce ai cucerit0o 3i c<&d risc) s) se %&toarc) %mpotri5a ta* Acum &u tre+uie s) &e ocup)m %&s) dec<t de %&ceput de mome&tul %& care 5isele ori(i&ale &u las) s) se (:iceasc) de'el cumplita i$+uc&ire pe care aceast) e'er5esce&) o produce %& 'i&al %& istorie c<&d isteimea slu6i&du0se de toat) 'ora lor %& circumsta&e propice se decla&3ea$) deodat) o a5ala&3) de &e%&eles care %&&e+u&e3te 3i $dro+e3te u& %&tre( popor 3i &u &umai* %&tr0u&ui di& primele caiete ale u&ei re5iste care %& ia&uarie #-9# %&cepea s) apar) %& Parisul ocupat c:iar de e'ectul ultim al u&ui aseme&ea cataclism He&rU de Mo&t:erla&t relatea$) o te&tati5) la care luase parte %& #-#- %mpreu&) cu ali patru ti&eri* Era 5or+a spu&e el de 'ormarea ?u&ei societ)i oarecum codi'icate 3i oarecum aspre@* Ea s0a %&t<mplat s) 'ie destul de a&odi&) %& ea %&s)3i 3i p<&) 3i %& pri5i&a am+iiilor sale care totu3i puteau 'i &elimitate* Autorul adau() la m)rturisirea sa at<tea come&tarii Hi trimiteri la cele mai ilustre e4emple cum ar 'i ca5aleria medie5al) 3i 7us:ido0ul &ipo& %&c<t se 5ede limpede c) %&cepe di& &ou s) pu&) e5e&ime&tul la i&im)* Ce a&ume %l %&deam&) oare dup) dou)$eci de a&i s)03i rememore$e &i3te episoade at<t de i&si(&i'ia&te di&tr0o ti&eree uitat) dac) &u co&3tii&a co&'u$) c) e4ist) o le()tur) care le asocia$) spectacolului pe care %l are %& raa oc:ilor 3i marilor e5e&ime&te c)rora le este martorK #"# %& s'<r3it s) recitim 0a Der'e desforces a lui Alp:o&se de C:ateau+ria&d* S0a o+ser5at c<t de multe simpatii &epreuite 'a) de &oua Germa&ie a st<r&it cartea aceasta pri&tre o'ierii armatei 'ra&ce$e* Este limpede c) scriitorul i&5itat cu +u&) i&te&ie s) 5i$ite$e cel de0al III0lea Reic: a 'ost %&ai&te de toate sedus de o a&umit) te&tati5) %mpi&s) atu&ci acti5 %&ai&te de0a reco&stitui 'ostele Ordi&e de ca5alerie* ,e 'apt %& c<te5a 'ort)ree pierdute %& i&ima P)durii Ne(re 3i a Nurla&dei se depu&eau e'orturi de0a pre()ti pe&tru rolul suprem de co&duc)tori ai &aiu&ii apoi ai lumii ')()duite cuceririi de c)tre ea o elit) de ti&eri 3e'i &e%&dur)tori 3i puri* %&cercarea pare0se &0a a5ut urm)ri percepti+ile* Pe&tru aceast) sarci&) Partidul %3i a5ea ')r) %&doial) ca&didaii lui (ata pre()tii dar aciu&ea respecti5) a %&'l)c)rat &u o si&(ur) ima(i&aie* A3a st)teau lucrurile %&deose+i pe&tru &oi care %&'ii&asem #olegiul de sociologie1, dedicat e4clusi5 studiului (rupurilor %&c:iseD societ)i de +)r+ai ale populaiilor primiti5e comu&it)i i&iiatice co&'rerii sacerdotale secte eretice sau or(iastice ordi&e mo&a:ale sau militare or(a&i$aii teroriste asociaii politice secrete di& E4tremul Orie&t sau di& perioadele tul+uri ale lumii europe&e* Eram pasio&ai de deci$ia u&or oame&i care di& c<&d %& c<&d %& cursul istoriei p)reau c) 5or s) dea le(i 'erme societ)ii lipsite de discipli&) care &u 3tiuse cum s) satis'ac) dori&a lor de ri(oare* 2rm)ream

cu simpatie demersurile celor care %&dep)rt<&du0se de ea cu de$(ust plecau s) tr)iasc) %& alt) parte su+ i&stituii mai aspre* 2&ii di&tre &oi %&s) pli&i de 'er5oare &u se resem&au prea u3or s) i&terprete$e &umai ci erau &er)+d)tori s) acio&e$e pe socoteala lor* Cercet)rile &oastre %i co&5i&seser) c) &u e4ista 5reu& o+stacol pe care 5oi&a 3i credi&a s) &u0l poat) %&5i&(e cu co&diia ca pactul de alia&) i&iial s) se do5edeasc) realme&te i&disolu+il* I& e4altarea mome&tului &imic &u pare mai capa+il s) %&c:e(e e&er(iile pe c<t de pro'u&d era &e5oie pe&tru ducerea la +u& s'<r3it a u&ei sarci&i ime&se 3i de alt'el lipsit) de o+iect de'i&it dec<t unj
#

Scopurile i&stituiei au 'ost e4puse %& trei ma&i'este ap)rute simulta& # &um)rul re5istei 0a (ouvelle 4evue fran:aise di& # iulie #-/O 3i sem&a respecti5 de Geor(es 7ataille Mic:el Leiris 3i de mi&e %&sumi* #"!

sacri'iciu ome&esc* A3a cum 'i$icia&ului a&tic &u %i tre+uia dec<t u& pu&ct de spri6i& ca s) r)stoar&e lumea uciderea solem&) a u&uia di&tre ai lor p)rea s) le 'ie su'icie&t) &oilor co&6urai pe&tru co&sacrarea cau$ei lor 3i pe&tru a le asi(ura pe 5ecie 'idelitatea* F)c<&d ca e'orturile lor s) 'ie i&5i&ci+ile ea tre+uia s) le pu&) u&i5ersul la picioare* ;a 'i oare de cre$utK A 'ost mai u3or s) ()sim o 5ictim) 5olu&tar) dec<t u& sacri'icator +e&e5ol* %& cele di& urm) totul a r)mas %& suspe&sie* Cel pui& a3a cred deoarece eram u&ul di&tre cei mai retice&i mem+ri 3i poate c) lucrurile au mers mai departe dec<t am 3tiut eu #* Ne %&cura6am totu3i pri& mai multe e4emple 5ec:i 3i moder&e e4otice sau c<t se poate de apropiate iar dac) aceast) co&spiraie &u a 'ost pecetluit) de &imic e4traordi&ar aceasta s0a %&t<mplat di& la3itate eleme&tar) 3i pri& e'ectul u&ei oarecare %&doieli &em)rturisite asupra 'ecu&dit)ii u&ei aseme&ea 5)rs)ri de s<&(e* %&dr)$&eala a lipsit 3i totodat) di& c<te cred co&5i&(erea* %& ce m) pri5e3te pe mi&e cel pui& m) temeam c) aceast) crim) care tre+uia s) aduc) i&imilor &oastre sla+e u& 'el de +ote$ &0a5ea s) &e procure &ici u&a di&tre 5irtuile 3i ardorile ce %&()duiau s) mi3ti mu&ii di& loc* M) temeam c) &e 5a l)sa e$ita&i 3i timi$i mai descump)&ii c:iar ca crimi&ali dec<t ca &e5i&o5ai %&tr0at<t de $adar&ic mi se p)rea s) cre$i c) (ro$)5ia u&ei ')r)dele(i %mp)rt)3ite ar 'i putut opera %& su'let &i3te sc:im+)ri miraculoase 3i ca ea si&(ur) s) 'ac) de &e%m+l<&$it cura6ul 3i 5e3&ic 6ur)m<&tul c<tor5a oame&i care ar 'i i&te&io&at di&tr0o dat) s) se %mpotri5easc) tuturor celorlali* Este &e5oie %& acest ca$ de o 'or) pe care &u o poate %mp)rt)3i &ici u& 'el de rit mo&struos* Tre+uie s) o e4tra(i %& %&tre(ime di& ti&e %&sui* Celui ce s0a priceput s0o do+<&deasc) crima 3i co&sacrarea &u %i aduc &iciodat) dec<t &i3te o&ciu&i i&utile c<&d el %&su3i ar crede c) prime3te di& partea lor precum Samso& de
#

Fac aici alu$ie la (rupul )cephale, despre care %mi 5or+ea 'rec5e&t oataille 3i di& care am re'u$at %&totdeau&a s) 'ac parte cola+or<&d %& acela3i u&p la re5ista cu acela3i &ume care era or(a&ul acestuia* ,espre acest (rup B & care secretul era de ri(oare se pot ()si de$5)luiri i&teresa&te %& 9.9.9., &r* 9 'e+ruarie #-99 pp& 0l109& 103

la p)rul s)u 5i(oarea supra&atural) care %l poart) di& 5ictorie %& 5ictorie* Nu am 5rut dec<t s) adau( aceast) m)rturie celor precede&te at<ta tot* ,e alt'el &u &utresc &ici o ilu$ie e4cesi5) 3i cu&osc 'oarte +i&e caracterul mi$era+il al acestor am+iii 5a&itoase* ;reau s) ar)t %&s) c) su&t r)sp<&dite su+ o 'orm) sau alta 3i c) ele co&trolea$) di&tr0o dat) &i3te e4tremit)i uimitoare* C) de pe urma lor se ale(e aproape %&totdeau&a pra'ul &u %&seam&) c) ele &u e4ist) 3i c) &u de&u&) &e%&doiel&ic u& r)u ce %&deam&) la meditaie* I& rest aceste re5erii &u su&t de ieri de a$i* 7al$ac 3i 7audelaire se compl)ceau de6a %& ima(i&area u&ei societ)i de pirai puter&ici 3i misterio3i ra'i&ai 3i &emilo3i %&ti&$<&du03i peste capitale 3i aparatul marilor state o reea secret) de ser5itori spio&i 3i 6ustiiari* Nimic &u le re$ist) acestor st)p<&i i&5i$i+ili a c)ror putere e dat) de u&ire 3i discreie* Se pot ()si ast'el stra&ii di5a(aii %& %storia celor treispre"ece, 3i la 7audelaire %& te4tele sale critice* S0ar mai putea ()si 3i alte &ume care s) 6alo&e$e secolul p<&) la a0i %&t<l&i pe Sules Romai&s 3i He&rU de Mo&t:erla&t#* Acest (ust pe&tru um+r) 3i putere aceast) po't) de0a r<&dui lumea dup) le(i mai dure su&t deci perma&e&teK ,e u&de 5i& %& orice ca$ &eli&i3ti at<t de %&delu&(i 3i co&sta&teK Iat) &i3te %&tre+)ri c)rora mi se pare ur(e&t s) le ()sim r)spu&s* Pream+ul la Ensa1o so're el Espiritu de las &ectas, Me4ico #-91 reluat %& 'ra&ce$) %& %nstincts et &ociete, Paris #-89

Am str<&s te4tele ese&iale ale lui 7al$ac 7audelaire 3i ,*H* LaYre&ce care au le()tur) cu aceast) c:estiu&e %&tr0u& capitol di& cartea mea 0e /1the etm l2Momme, Gallimard #-/O pp* #-/0!"9* Atrad* rom* Nemira !""" pp* ##90l/"C*S

III 2TII 3E I 4AILI5ILE6 7 STII8TE SUSPECTE

ARG2MENT
ele dou) studii care urmea$) &u atac) &ici te$ele 'u&dame&tale 3i &ici descoperirile psi:a&ali$ei 3i ale determi&ismului istoric* Nu se pu&e pro+lema de0a su+estima importa&a 3i 'ecu&ditatea operei lui Mar4 3i &ici a lui Freud* Ele au %&s) %& comu& 'aptul de0a 'i dat &a3tere u&ui 'el de 7iserici care a&atemi$ea$) les&e 3i raio&ea$) specios* Nu am de (<&d &ici m)car o clip) ca %& cadrul acestor a&ali$e s) limite$ puterea se4ului sau pe cea a eco&omiei 3i cu at<t mai pui& s) &e( c) am+ele 3tiu s)03i camu'le$e admira+il c)r)rile str)+)tute* M) str)duiesc doar s) pu& %& lumi&) o ispit) retoric) %& 'aa c)reia psi:a&ali3tii 3i mar4i3tii au sucom+at de 'apt mai mult dec<t era &ecesar 3i mai des dec<t le0ar 'i 5e&it r<&dulD o petiie de pri&cipiu care o'er) di&ai&te soluii pro+lemelor asi(urarea c) n esena lucrurilor, n ultim anali" &u 5or putea ap)rea dec<t meca&ismele a&u&ate iar tot restul era %& c:ip &ecesar o Perdea de 'um o apare&) %&3el)toare sau u& su+ter'u(iu* I& 'i&al am de5e&it +)&uitor 3i mi s0a p)rut c) ese&a lucrurilor 3i ultima a&ali$) co&stituiau o (ara&ie 'oarte 'iduciar)* F)r) a mai pu&e la socoteal) 'aptul c) a e4plica sau a descali'ica _(ume&tele ad5ersarului 0 sau cel pui& a aru&ca di&ai&te asupra lZ r o suspiciu&e cur<&d peremptorie 0 'ie por&i&d de la ori(i&ile sale sociale sau de la situaia sa impro5i$at) 'ie pri& comple4ele Care %l :)r)$esc o+li(atoriu s) re$iste lumi&ilor ade5)rului 0 e4e(eii &o3tri adopt) cam prea 5i$i+il demersul i&5i&ci+il propriu #". 3tii&elor co&6ecturaleD dac) ci&e5a re'u$) s) admit) i&'lue&a a3trilor acest 'apt &u %l tul+ur) deloc pe ma( care +)&uie3te de %&dat) c) recalcitra&tul e &)scut su+ o $odie ce %l 'ace or+* %& ese&) este acela3i cerc 5icios pe care m0am str)duit s)0l discer& %& scrierile cure&te puse cu %&dr)$&eal) su+ patro&a6ul lui Freud sau Mar4* Nu co&test deloc 5aloarea 3i importa&a lucr)rilor mai solide c)rora le su&t autori muli di&tre discipolii lor* %& ce pri5e3te cusururile %&5))m<&tului psi:a&alitic mi s0a p)rut c) impostura putea 'i de&u&at) %& c<te5a pa(i&i* Mi0au tre+uit mai multe pe&tru mar4ism 'ii&dc) %& spatele acestuia se a'l) u& imperiu %&ti&s care pri& puterea sa %i spore3te autoritatea* ,e u&de u& &ou aspect al relaiilor reciproce di&tre o 3tii&) =sa5oir> o ideolo(ie politico0 eco&omic) pre$e&tat) cu %&dr)$&eal) drept 3tii&) =scie&ce> 3i o putere temporal) care o utili$ea$) ca i&strume&t pe&tru a03i spori i&'lue&aD co&6u&ctur) i&edit) ce modi'ic) se&si+il datele pro+lemei* Studiul asupra situaiei ast'el create ocup) partea cea mai mare a eseului* Ar 'i tre+uit s) %l i&titule$ &u .escrierea @mar,ismuluiB, ci mai de(ra+) Eseu despre o descriere mar,ist a unei ideologii ridicate de ctre o mare putere la rangul de adevr tiinific. %& 'elul acesta a3 'i e5itat multe &e%&ele(eri* Cu toate acestea ese&ialul r)m<&e ideea c) o 3tii&) co&6ectural) sau semi0co&6ectural) este 'atalme&te silit) s) se socoat) i&'aili+il) c) o 3tii&) i&'aili+il) &u este o 3tii&) iar i&'aili+ilitatea care este u& a5a&ta6 pe&tru teolo(ie poate a&ula de$5oltarea 3tii&ei* Rece&t am dat o 'orm) di'erit) ar(ume&telor mele %& discursul pe care l0am rostit la primirea lui Claude Le5i0Strauss la Academia Fra&ce$)*

INFAILI7ILA PSIHANALIGA

M si:a&ali$a a su'erit persecuii ca s)03i o+i&) dreptul la e4iste&)* Acele 5remuri su&t re5olute* Cura6ul te&acitatea celor ce a5eau %&credere %& ea au %&5i&s pre6udec)ile reduta+ile care i&iial i0au %&)+u3it mesa6ul iar apoi su+ e'ectul a &umeroase cau$e au su'erit o ')r<miare mer(<&d p<&) la o rui&) aproape complet)* Psi:a&ali$ei umilite i0a urmat psi:a&ali$a milita&t) iar %& scurt timp a %&ceput dom&ia Psi:a&ali$ei trium')toare* ,e 'apt psi:a&ali$a +e&e'icia$) ast)$i de u& imperios presti(iu i&telectual ce pare pe&tru mult) 5reme %&c) cu at<t mai e'icace cu c<t cei ce au ap)rat0o ei 'ii&d adolesce&i 3i ea adolesce&t) co&ti&u) s) 3i0o ima(i&e$e su+ apare&ele0i di&t<i de %&dr)$&eal) 3i &outate* %& acest 'el %i r)m<&e asi(urat) o putere dura+il) de re5er+eraie asupra ma6orit)ii spiritelor actualme&te &ostal(ice a c)ror 5i(oare trecut) co&ti&u) s) le par) lor %&se3i 3i altora o cauiu&e mereu 5ala+il)* %& $ilele &oastre rareori apare %&dr)$&eala de a o co&testa alt'el dec<t %& detaliu 3i declar<&d mai %&t<i de toate apro+are 'a) de te$ele sale 'u&dame&tale* Nu lipse3te mult pe&tru ca i&'lue&a ei s) 'ie parali$a&t) pe&tru i&5esti(aie* %&tr0u& cu5<&t psi:a&ali$a este la r<&dul ei prote6at) de o putere di'u$) 3i per'id) a&alo() celei pe care la %&ceputurile sale a 'ost &e5oit) s) o &eutrali$e$e &u ')r) e'ort pe&tru a03i putea 'ace recu&oscut) 5aloarea co&tri+uiei sale* ,i5er3i 'actori de ordi& istoric 3i sociolo(ic e4plic) cu certitudi&e 5ictoria stupe'ia&t) la aceast) scar) a u&ei doctri&e al #"c)rei succes a a5ut de %&'ru&tat i&erii ipocrite 3i implaca+ile* Co&ti&ui totu3i s) 'iu co&5i&s c) aciu&ea acestor 'actori e4ter&i &u ar 'i 'ost su'icie&t) pe&tru a0i aduce psi:a&ali$ei 5ictoria r)su&)toare cu care se poate m<&dri pe +u&) dreptate* ,esi(ur trium'ul este adesea pe m)sura o+stacolelor* ,ac) psi:a&ali$a &u ar 'i a5ut %&d)r)tul ei acest trecut eroic ea &u ar mai 'i atras at<ta 'er5oare uluit) 3i %&credere 'asci&at)* Totu3i practica lucr)rilor de psi:a&ali$) sau 'rec5e&tarea psi:a&ali3tilor aduc rapid do5ada c) o supremaie at<t de rar) &u este doar re$ultatul meca&ic al u&ei a&umite e5oluii a mora5urilor sau al u&ei r)stur&)ri %&drept)ite de situaie* I& ar(ume&taiile psi:a&ali$ei e4ist) o 5irtute speci'ic) de co&5i&(ere care &u0i las) ad5ersarului &ici o sc)pare 3i care le d) campio&ilor s)i %& sc:im+ o 'or) de &e%&5i&s de0a dreptul stupe'ia&t)* Orici&e se 3tie %&5i&s %&ai&te de a i&tra %& lupt)* Cred c) este posi+il s) descoperim moti5ele acestei superiorit)i i&'i&ite* ;oi %&cerca s) re$um rapid des')3urarea &ecesar) a u&ei doctri&e i&'aili+ile aproape de la ori(i&e* Tre+uie s) por&im de la u& e4emplu &u co&tea$) care* Meca&ismul este %&totdeau&a acela3i* %& ultimii a&i ai secolului al MlM0lea u& medic di& ;ie&a sa5a&tul pro'esor Freud o+ser5) 0 acesta este e4emplul meu 0 c) 'aptul de a0i uita la ci&e5a um+rela Asau +asto&ul m)&u3a u& pac:et sau orice 'el de o+iectC &u era u& act sau mai de(ra+) a+se&a u&ui act at<t de a&odi&) ori i&oce&t) pe c<t p)rea s) 'ie la prima 5edere* El emite i&(e&ioasa ipote$) care urmea$)D #* 0 M*** %3i uita mereu um+rela ca s)03i o'ere prile6ul de0a o lua %&apoi adic) prile6ul de0a o re5edea pe persoa&a la care 3i0o uitase 3i 'a) de care &utrea ')r) %&doial) o simpatie su+tera&) 3i e4i(e&t)* Caui simpatia* O ()se3ti* Misterul e elucidat* Acesta este primul ca$* Cel de0al doilea decur(e imediat di& primulD !* 0 M*** %3i uit) um+rela la ci&e5a pe c iBre %l detest)* ,ar el ')r) %&doial) c) se +lamea$) pe&tru 'aptul de0a ur% o persoa&) pe care &u are dec<t moti5e s0o stime$e sau s) o respecte* ,e aceea ca s) se pedepseasc) M*** %3i uit) um+rela peitru a se o+li(a s) %l re5ad) pe cel a c)rui dispariie %3i repro3ea$) c) o dore3te %& tai&)* 2& al treilea ca$ se pre$i&t) de %&dat)D ##" /* 0 M*** %3i uit) um+rela la ci&e5a care %i este complet i&di'ere&t* Cel pui& asta %3i %&c:ipuie el* I&ter5i&e atu&ci psi:a&alistul* M*** :a+ar &0are 3i0o ascu&de sie3i dar %& realitate " iu+e3te sau o ur)3te pe acea persoa&) despre care a'irm) c) %i este i&di'ere&t) de alt'el cu o 5e:eme&) suspect)* ,o5ada %& acest se&s este 'aptul c) %3i uit) la ea acas) um+rela* A%& aceast) ultim) 'ra$) e4ist) o co&5ersie radical) asupra c)reia este util ca 'iecare s) medite$e* Este li&ia de demarcaie ese&ial) cercul %&c:is per'eciu&ea de0acum ')r) 'isur) 3i c:eia lo(icii ame&i&)toare care %mi pro5oca adi&eaori mirarea* La %&ceput su+tilul e4e(et e4plica uitarea pri& se&time&tul i&co&3tie&t* Acum se&time&tul i&co&3tie&t oricare ar 'i el este do5edit pri& uitare 3i cere o e4plicaie ce poate 5aria oric<t de mult dorim* ,i'ere&a care pare impercepti+il) este %& realitate capital)* 2itarea &u era la %&ceput dec<t u& i&diciu care l)sa s) se presupu&) e4iste&a u&ui se&time&t i&co&3tie&t* ,e0acum %&ai&te acesta este presupus 3i0i 'ur&i$ea$) i&terpretului piatra u&(:iular) de

&ecli&tit de care are &e5oie pe&tru co&struciile ulterioare 'a) de care r)m<&e %&tru totul li+er* %&cep<&d di& acest mome&t psi:a&ali$ei # se desc:ide u& c<mp &elimitat de presupu&eri %&totdeau&a &ecesarme&te ire'uta+ile*C Si iat) etapele urm)toare care su&t trei care su&t o mie 3i u&a care su&t at<tea c<te tre+uie 3i care di& aproape %& aproape cupri&d a&sam+lul lumii 3i cer spri6i&ul tuturor discipli&elor* 9* 0 M*** %3i uit) um+rela %&tr0u& +irou sau %&tr0u& auto+u$* I& acest ca$ se cade s) cercet)m cu ce a&ume corespu&d %& i&co&3tie&tul s)u um+rela tra&sportul %& comu& sau admi&istraia pu+lic)* ,e6a su&t i&dispe&sa+ile a&c:ete pli&e de r)+dare care duc la descoperirea Asau i&5e&tareaC u&ei sim+olistici comple4e 'luide poli5ale&te* Ele de$5)luie di5erse i&sta&e psi:olo(ice care se co&tra$ic 3i _ c)ror mod de 'u&cio&are (e&erea$) co&'licte o+sesii 3i &e5ro$e* ,i& acest mome&t i&(e&io$itatea 3i erudiia teoria 3i e4perie&a se %&t)resc la &es'<r3it* Nici u& ca$ &u ar putea o'eri o re$iste&) serioas)* Nu co&tea$) c)*** 1* 0 M*** &u03i uit) &iciodat) um+rela sau*** 8* 0 c) &u o 'olose3te Are'u$) s) o 'oloseasc)C* Aceste stra&ii #Alei preco&cepute &u su&t lipsite de sem&i'icaieD ele do5edesc o ### te&siu&e a su'letului a&ormal) 3i capa+il) %& ca$ul de 'a) s) pro5oace c<&d5a o ruptur) catastro'al)* .* 0 %& disperare de cau$) M*** %3i uit) cu 'un tiin um+rela* Atu&ci parado4al el d) realme&te dreptate psi:a&ali$ei deoarece actul s)u Aa+se&a actului s0a tra&s'ormat %& actC a de5e&it %& s'<r3it o ma&i'estare 3i u& sim+ol* Alt'el uitarea u&ei uste&sile ')cute totu3i mai mult pe&tru a ap)ra de ploaie dec<t pe&tru a repre$e&ta u& or(a& se4ual se poate e4plica 3i pri&tr0o %&se&i&are pri& reapariia soarelui dup) o a5ers) pri& lipsa de o+i3&ui&) pri& alte o sut) de moti5e co&cure&te 3i deloc %& a'ara puterii de presupo$iie a spiritului uma&* E limpedeD %& aceast) situaie &u e4ist) &ici u& lucru pe care doctri&a s) &u %l e4plice sau pe care s) &u %l poat) a&e4a* Ea 'ace apel la preistorie la picturile rupestre la le(ile :oardei primiti5e AipoteticeC la o 5r)6itorie Areco&stituit)C la sociolo(ie la ar:etipurile imemoriale ale i&co&3tie&tului colecti5 ApresupusC la orice dat) 'le4i+il) docil) e'emer) a 3tii&elor uma&e* ** * ,esi(ur simpli'ic (lumesc %mi +at 6oc dar &u %& ce pri5e3te ese&ialul demersului care este realme&te cel pe care tocmai l0am sc:iat* Nici m)car &u 5)d o prea mare de'ormare %& caricatura mea* Literatura autori$at) co&ti&u) s) propu&) mult mai mult ')r) &ici cea mai mic) iro&ie* Asta &u e tot* Psi:a&ali3tilor &u le era de0a6u&s s) se a'le ast'el %& posesia u&ei retorici ire$isti+ile* 2&ealta i&'aili+il) le era de prea mic 'olos dac) le putea ser5i 3i altora %&c<t le co&5e&ea s)03i asi(ure +e&e'iciul ei e4clusi5* A 'ost descoperit) rapid o soluie 5ec:e de c<&d lumeaD i&iierea ritualic) ca&didatura la co&'rerie* Nime&i &u se putea pre5ala de dialectica atotputer&ic) dac) &u suportase mai %&t<i el %&su3i cu succes cura psi:a&alitic) %&tr0ade5)r &u tre+uia dec<t o aseme&ea precauie pe&tru a e4orci$a o co&3tii&) a'lat) %& c:ip 'iresc prad) i&co&3tie&tului adic) comple4elor ce&$urii 'a&tasmelor* F)r) aceast) (ara&ie ')r) aceast) eli+erare ce credit se putea acorda co&struciilor u&ui spirit %& mod si(ur de'ormat de co&seci&ele secrete ale u&ei ##! de$ordi&i de drame pe care &ici m)car &u le +)&uie3teK Costisitoarea 3i le&ta puri'icare %&t<i apoi %&5estitura au co&'erit puterea de0a e4ercita perspicacitatea ire'uta+il)* Cu toate acestea tre+uia u& prim %&ceput u& prim e4orcist pe care &ime&i &u l0ar 'i e4orci$at* I& 'aa u&ei aseme&ea o+li(aii aristotelice de0a &e opri %& (e&ealo(ia i&'i&it) a i&iiatorilor 3i a catecume&ilor s0a admis c) pro'esorul Freud a5usese parte de (raia u&ei ilumi&)ri *e4cepio&ale pe care (e&iul s)u o ')cea 5erosimil)* ,e 'apt %&tr0o di'icultate at<t de mare (e&iul %& ciuda presti(iului ata3at cu5<&tului &u co&stituia dec<t u& su+ter'u(iu deri$oriu* O dat) %& plus ca 3i %& ca$ul lui ,um&e$eu &ecesitatea lo(ic) de0a a5ea recurs la u& %&ceput a+solut determi&ase totul* Freud causa sui, inde, sui, primul 3i si&(urul autoa&alist ca urmare a u&ei rupturi decisi5e a le(ilor psi:iei putuse $)misli o desce&de&) &e%&tre0 rupt) de m<&tuitori cali'icai la care de data aceasta le(ea puri'ic)rii preala+ile &u su'erea &ici o dero(are* 2& miracol era su'icie&t ast'el %&c<t s0a :ot)r<t de alt'el %& co&'ormitate cu doctri&a c) &ime&i &u 5a mai +e&e'icia 5reodat) de 'a5oarea acordat) o dat) Str)mo3ului %&temeietor P)ri&telui* Ast'el de atu&ci %&coace doar ar(ume&tele psi:a&ali$ailor pot 'i luate %& co&siderare de psi:a&ali3ti* Ceilali au mai %&t<i o r)'uial) de %&c:eiat cu co&3tii&a lor torturat) 3i &u 5or 'i ascultai dec<t o dat)

ce 5or 'i 'ost eli+erai* Ar 'i %&tr0ade5)r o &ec:i+$ui&) s) dai ate&ie o+ieciilor lor $adar&ice A%&deose+i celor di& pre$e&tul studiuC* Ele ascult) de ordi&ele i&co&3tie&tului* Cei pe care psi:a&ali$a &u %i satis'ace deloc demo&strea$) pri& %&su3i acest 'apt o a&(oas) re5elatoare o re$iste&) c)reia i se cu&oa3te prea +i&e sem&i'icaia* Ei tre+uie 5i&decai* ,i& p)cate su&t %&c)p)<&ai deci su&t a'ectai %& pro'u&$ime* Iar %& ce m) pri5e3te pe mi&e care m) tr)de$ pri& aceste ar(ume&te specioase eu st<r&esc $<m+etele acestor doctori compete&iD ?E ce5a clasic@ spu& ei cu +o&omie* * Per'eciu&ea sistemului este i&altera+il) eta&3)* M) mir acum de relati5a modestie a u&ui succes pe care %l credeam
##/

adi&eaori &em)surat aproape i&i&teli(i+il A%& orice ca$ pui& cam umilitor pe&tru spiritul critic* %& %&c:eierea studiului s)u despre psi:a&ali$) Clara T:ompso& a'irm) A&u ')r) o umili&) pre')cut)CD ?%&c) &u am r)spu&s limpede tuturor %&tre+)rilor pe care le ridic) 5iaa uma&)@* Cu metoda utili$at) u& e3ec c:iar 3i i&'i&ite$imal pare i&e4plica+il* Aprilie #-1.

,ESCRIEREA ?MARMISM2L2I@ #U9N(E O()%(EE

cest studiu descrie nu att mar,ismul, ct situaia care i se creea". El i propune n primul rnd s defineasc natura serviciilor pe care le face celor care l profesea". /ar,ismul datea" de apro,imativ un secol. El este pre"entat cnd ca o filo"ofie a istoriei, cnd ca o metod, cnd ca o cunoatere enciclopedic. E de$a mult. #u toate acestea, ar fi puin dac modul n care ne servim de el nu ar ridica o pro'lem de o importan egal pentru psihologie i sociologie. ;irete, este o mare onoare pentru o doctrin ca un partid puternic i chiar un stat puternic s se reclame oficial de la ea i s revendice de fapt monopolul ei. Este ns o onoare costisitoare. 5aginile ce urmea" se mrginesc s e,amine"e efectele unei asemenea situaii, nu prea frecvent n istoria ideilor. )ceast aciune l e,pune pe cel ce o ncearc unor confu"ii inevita'ile. (u puini vor conchide de pe urma acestor anali"e c atac n mod eronat nite mari oameni. (ici vor' de aa ceva. .e ce a fi mpotriva lui /ar, sau Engels, sau chiar mpotriva doctrinei lorP 5oate cineva s fie contra lui #opernic, a lui ;arada1 sau lQnpotriva descoperirilor lorP .ar dac, prin a'surd, de"voltarea astronomiei s!ar opri la primul dintre ei, iar a fi"icii la cel de!al BRilea, m!as strdui tot att de mult s descopr cau"ele acestui fapt. )lii ! sau aceiai 0 m vor acu"a c sunt inamiculproleta!natului. )devrat este tocmai contrariul. Dsesc c revendicrile clasei muncitoare sunt ct se poate de $ustificate. &ocialismul nu ##1 m sperie i pe deasupra consider firesc ca partidul comunist sau Uniunea &ovietic s duc politica pe care au ales!o i care li se potrivete cel mai 'ine.

&copul meu, poate nu mai puin iritant, este de!a arta printr!un e,emplu, pe viu, ce este o ortodo,ie. .e o'icei, prin acest termen se nelege o doctrin pe care parti"anii ei o privesc ca invaria'il i infaili'il. &e discut atunci despre legitimitatea unei asemenea pretenii, fr ca cineva s se sinchiseasc prea tare s!o aprecie"e prin referire la am'iiile puterii care o susine. )ceasta fiindc ne gndim la ortodo,iile instaurate i nu la cele cuceritoare. )cestea din urm rmn dimpotriv infinit de mo'ile, chiar i n timpul cnd se afirm ca fiind de o fi,itate a'solut. /otivul unui asemenea parado, nu este misterios- faciunile care cer unei ortodo,ii s le consolide"e prestigiul i coe"iunea au nevoie simultan i de un avanta$ i de cellalt. > ortodo,ie le este de mic a$utor dac nu pare simultan intangi'il i adapta'il. 9oi e,plica aici n cefei i cu ce pre reuesc ele s!i re"erve aceste 'eneficii contradictorii. Scopul meu este s) sta+ilesc 'aptul c) o ortodo4ie &u este u& ade5)r imua+il ci u& ade5)r politic adic) u& ade5)r spri6i&it de o putere politic) 3i supus u&or o+li(aii politice* /i!am asumat acest risc fiindc mi se prea c prea puini dintre aprtorii sau adversarii celei despre care este vor'a aici i repre"entau limpede rigoarea desvrit a sistemului i diversele consecine pe care le provoac n mod necesar.

CAPITOL2L I SC2RTW ISTORIE A ,OCTRINEI

,e la +u& %&ceput doctri&a lui Mar4 3i a lui E&(els a 'ost am+i(u)D 3tii&i'ic) 3i politic) deopotri5)* Hi u&ul 3i cel)lalt erau pasio&ai de 3tii&) 3i de o+iecti5itate* Reacio&au prompt co&tra di5erselor socialisme utopice ai c)ror teoreticie&i +i&e i&te&io&ai se %&muleau &eco&te&it %& epoca lor* Le (:iceau &eputi&a (ratuitatea 3i 5oiau s) descopere le(ile istoriei a3a cum 'i$icia&ul le descoper) pe cele ale materiei apoi s) tra&s'orme societatea pe +a$a acestora %& 'elul i&(i&erilor care se ser5esc de 'orele &aturii pe&tru a o modi'ica dup) 5rerea lor* Am+iie 6usti'icat) a3 spu&e +a c:iar mai multD am+iie &ecesar) c<&d i se atri+uie omului 'ie 3i cea mai mic) 5ocaie 3i se recu&oa3te 'aptul c) el &u poate s) se +ucure de 'ericirea sa dac) 3tie c) ea presupu&e &e'ericirea altora* ,ar E&(els 3i Mar4 se str)duiau tocmai s) elimi&e di& co&strucia lor 3i cea mai mic) preocupare etic) sau se&time&tal)* Ei a5eau i&te&ia de0a tra&s'orma lumea dar le repu(&a s)03i asume respo&sa+ilitatea se&sului acestei tra&s'orm)riD o 5oiau dictat) de istoria %&s)3i* Atu&ci s0au str)duit s) demo&stre$e c) aceasta a5ea ca de$&od)m<&t i&elucta+il dreptatea 3i e(alitatea 'ii&dc) li se p)rea &ai5 am)(itor 3i m cele di& urm) idealist s) dorim dreptatea 3i e(alitatea pe&tru ele %&sele* La (<&dul acesta li se urca s<&(ele %& o+ra6i* A5eau &e5oie ca acestea s) 'i 'ost %&scrise %& de$5oltarea &ecesar) a istoriei 3i pe&tru a do5edi c) a3a st)teau e'ecti5 lucrurile 3i0au e di'icat cu r)+dare doctri&a p)c)li&du0se pe ei %&3i3i 3i p)c)li&du0i ##. 3i pe alii pre')c<&du0se pe&tru &e5oile cau$ei 3i pe&tru satis'acerea co&3tii&ei lor c) &u 'ac altce5a dec<t s) sistemati$e$e 3i s) i&terprete$e o sum) de date po$iti5e co&trolate cum se cu5i&e* Totu3i r)m<&e limpede 'aptul c) 3tii&a ri(oarea 3i a+ilitatea su&t suspe&date %& ca$ul lor &e5oii de re'orm)* E 'oarte importa&t s) %&ele(em aceast) pudoare acest scrupul sau dac) 5rei aceast) prude&)* Mar4 3i E&(els su&t impresio&ai de spectacolul mi$eriei 3i a i&ec:it)ii care le este o'erit $i de $i de o societate &emiloas) 3i caut) mi6loacele e'icace de0a aduce u& remediu ori+ilei co&diii a u&ei ome&iri %&ro+ite* Cu toate acestea ei re'u$) s)03i pre$i&te pro(ramul ca pe o &e5oie su'leteasc) o e4i(e&) a spiritului de ec:itate 3i %l a&u&) drept re$ultatul u&ei partide %& care c)rile su&t de6a %mp)rite 3i al c)rei de$&od)m<&t i&e de 3tii&) s)0l pre5ad) cu certitudi&e* Cei doi %3i co&ce&trea$) e'orturile %& acest se&s a&ali$<&d coordo&<&d e5alu<&d &um)r<&d a&ticip<&d cu temei&icie u&eori cu (e&iu impro5i$<&d metodele umpl<&d lacu&ele supli&i&d cum puteau mai +i&e i(&ora&tele epocii simpli'ic<&d totul co&sider<&d de'i&iti5e primele i&tuiii ale u&ei 3tii&e tato&a&te* Nimic &u %i opre3te* La s'<r3it tra( co&clu$ia pe care o doreau* Nu m) pot %mpiedica s) m) (<&desc la Spi&o$a sceptic disperat 3i %&c)p)<&at a3a cum %l descrie Mi(uel de 2&amu&oD 5)$<&d pretuti&de&i %& 6urul s)u r)ul trium')tor 3i 'ericit dar re'u$<&d s) se resem&e$e 3i scrii&d cele ci&ci p)ri ale Eticii sale pe&tru a03i demo&stra sie3i %mpotri5a e5ide&ei ade5)rul ultimei sale propo$iiiD +eatitudi&ea &u este recompe&sa 5irtuii ci 5irtutea %&s)3i*

%& mod a&alo( cei doi autori ai /anifestului comunist par s) 'i edi'icat %& di5ersele lor scrieri u& e&orm e3a'oda6 %& scopul de0a se co&5i&(e c) idealul pe care li0l coma&d) co&3tii&a lor s)0l doreasc) &u este doar u& 5is e5a&(:elic sau uma&itar u& 'el de re$iduu al educaiei primite a c)rei ipocri$ie 'u&ciar) se str)duiesc s) o dema3te* Ei i&te&io&ea$) s) %l acredite$e %& c:ip a+solut s) %i o+i&) (ara&ia istoriei 3i a 5iitorului ast'el %&c<t s) &u mai 'ie o opiu&e discuta+il) 'ie ea 3i (e&eroas) ci 5erdictul i&surmo&ta+il al 3tii&ei care poru&ce3te s) se lucre$e la i&staurarea u&ei societ)i &oi* ##O Iat) e4plicaia multor co&tradicii care %i sci&dea$) de o+icei pe come&tatoriD u&ii pu& acce&tul pe r)m)3iele la E&(els sau la Mar4 ale pu&ctului de 5edere moral alii reiau declaraiile cate(orice %& care ace3tia %3i su+li&ia$) 5oi&a de0a e4clude di& lucr)rile lor o aseme&ea preocupare* Aceste di5er(e&e &u 'ac dec<t s) traduc) ec:i5ocul 'u&dame&tal al doctri&ei am+i(uitatea ei ese&ial) pe care &u pui&i au e5ide&iat0o 'oarte +i&eD co&statarea u&ei des')3ur)ri istorice 'atale sau 5oi&a de i&staurare a drept)ii u&i5ersaleE Tre+uie s) &e %&tre+)m %&s) asupra desti&ului %&su3i al acestei 'ilo$o'iiD 5oi l)sa deci deoparte co&tradiciile sale proprii care su&t de alt'el &umeroase 3i importa&te dac) e s) 6udec)m dup) disputele doctorilor %& materie* Nu m) 5oi re'eri &ici la o+ieciile pe care i le opu& eco&omi3tiiD acestea su&t pro+leme %& care pro'a&ul &u are a se amesteca* Nu 5oi a+orda &ici di'icult)ile (e&erale pe care le ridic) postulatele sale* Putem oare co&cepe o doctri&) care s) 'ie deopotri5) materialist) 3i dialectic) adic) u& sistem care s) reduc) totul la materie 3i s)0i atri+uie %& acela3i timp le(ile spirituluiK Aceast) ceart) pare e4trem de i&util) de scolastic)* Se cu5i&e oare s) acord)m 5reo co&sideraie u&ei co&strucii de tip mile&arist care pro'eti$ea$) 5e&irea societ)ii per'ecte 3i %& co&seci&) a u&ei lumi imo+ileK Ci&e &u ar e$ita %& $ilele &oastre s) reia ')r) a o &ua&a o teorie care pre5ede o sta+ili$are de'i&iti5) a istoriei 3i care la %&ceput o pre5edea aproape pe&tru $iua de m<i&eK %& s'<r3it aceast) doctri&) &u este oare imprude&t) pri& ardoarea ei polemic) atu&ci c<&d proclam) c) orice teorie este e4plica+il) pri& 6ocul determi&)rilor di&tr0o perioad) dat)K ,eoarece &ici ea %&s)3i &u a picat di& cer ci s0a &)scut %&tr0u& timp dat care a5ea &u mai pui& dec<t altele &i3te determi&)ri eco&omice* Nu ar tre+ui atu&ci s) %i :ot)r<m 5aloarea m 'u&cie de acesteaK O doctri&) de acest (e& pare s) e5oce e4emplul &)t)r)ului care t)ia craca pe care st)tea* Felul acestui studiu &u este acela de0a 'ace o critic) teoretic) a mar4ismului* %& starea actual) a lucrurilor 3i di& di5erse moti5e ce 5or reie3i pe parcurs o co&sider i&util)* Este %&s) importa&t s) _cerc)m s) descriem situaia ori(i&al) a u&ei aseme&ea doctri&e* Ne ()sim %&tr0ade5)r %& 'aa u&ui sistem 'ilo$o'ic adoptat de u& ##partid politic care %l socoate pur 3i simplu ade5)rul re5elat ast'el %&c<t ader<&d la acest partid co&tract)m pri& %&su3i acest 'apt o+li(aia de0a crede %& doctri&a pe care o pro'esea$) el o'icial* I&5ers departe de0a 'i m)(ulit partidul accept) cu (reu ca doctri&a lui s) 'ie pro'esat) ')r) a se accepta o+edie&a 'a) de el deslu3i&d dimpotri5) %& aceast) recu&oa3tere limitat) u& act de co&cure&) &eloial)* ,i& aceast) circumsta&) accide&tal) rar) pe&tru o 'ilo$o'ie decur( co&seci&e cu e'ect &ede'i&it* Cu timpul cum este &ormal teoria respecti5) a 'ost dep)3it) de i&5esti(aia 3tii&i'ic)* Pe deasupra 'ii&d o 'ilo$o'ie a istoriei ea atri+uise o importa&) e4trem) c:estiu&ilor de e5oluie 3i cercet)rii ori(i&ilor* Fire3te acestea i&di'ere&t de dome&iul c)ruia %i apari&eau erau pro+lematice %& mome&tul c<&d scriau Mar4 3i E&(els care au i&5e&tat cu %&dr)$&eal) altele %&tru totul ar+itrare %& 'u&cie de pre6udec)ile epocii* Aceste pu&cte de plecare au r)mas %& (e&eral di&tre cele mai %&doiel&ice* Htii&a %& acest ca$ &u a reu3it dec<t s) 'orti'ice moti5ele u&ei circumspecii salutare* Ast'el Sea& Paul:a& co&stat) cu mela&colie la %&ceputul u&ui opuscul c) de la Plato& %&coace &um)rul etimolo(iilor ade5)rate Apri& aceasta %&ele(<&dD co&siderate ade5)rateC &u a %&cetat s) descreasc)* La 'el decur( lucrurile 3i %& multe alte discipli&e care spre mi6locul secolului al MlM0lea se ar)tau 'oarte si(ure de si&e* Sa5a&ii au de5e&it mai mode3ti* Re$ultatul este acela c) &u e4ist) ca s) spu&em a3a &ici u& dome&iu %& care pro(resul i&5esti(aiei po$iti5e s) &u 'i rui&at aproape complet cu&o3ti&ele ero&ate 3i ipote$ele (ratuite pe care se +i$uiser) %&temeietorii mar4ismului* Ca o culme a (:i&io&ului pri&cipalele 3tii&e ale omuluiD et&o(ra'ia sociolo(ia istoria psi:olo(ia eco&omia poli0 tic) +e&e'icii&d de metode mult mai ri(uroase sau mai 'ecu&de cu&osc<&d o de$5oltare &ea3teptat) acumul<&d descoperiri surpri&$)toare au ')cut la pui& timp dup) aceea pro(rese decisi5e* Era

#!" o lips) de &oroc* Cu toate acestea doctri&a a r)mas imua+il) 3i &u a a5ut deloc de su'erit* ,impotri5) s0a sta+ili$at 3i mai mult 3i a cu&oscut u& succes 3i mai mare* Aceasta s0a %&t<mplat tocmai 'ii&dc) era le(at) de u& or(a&ism de lupt) care &u03i putea permite lu4ul u&or discuii epui$a&te a u&or actuali$)ri co&ti&ue 3i cu at<t mai pui& pe cel de0a re&u&a la o co&strucie perimat)* ,rept pe&tru care s0a crampo&at de ea* ,i& ce %& ce mai mult a 'i comu&ist &u a %&sem&at &umai a 'i parti$a& al u&ei tra&s'orm)ri a&umite a societ)ii 3i &ici m)car a 'i a'iliat la partidul care o %&scrisese cel mai clar %& pro(ramul lui* Aceast) aparte&e&) implica pe deasupra 'aptul c) recu&o3teai 3i ap)rai ade5)rul mar4ismului* Pe %&credere desi(urD c)ci &u i se putea cere 'iec)rui adere&t s) citeasc) 3i s) medite$e asupra u&or lucr)ri &umeroase lu&(i 3i (releL iar %& ce %i pri5e3te pe cei mai i&struii 3i mai curio3i ace3tia re&u&au tot mai mult s) co&'ru&te aceast) doctri&) %&5ec:it) de6a cu u& secol A3i ce secolEC cu re$ultatele cele mai rece&te ale i&5esti(aiei 3tii&i'ice* C:iar dac) lucrul %i ispitea &ici m)car &u o puteau 'ace* Pro+lemele &u se mai pu&eau %& aceia3i terme&i* ,e5e&ise cu mult mai (reu s)0i critici pe Mar4 3i E&(els dec<t pe Ptolemeu sau ,arYi&* %&tr0ade5)r %& ca$ul astro&omiei al meca&icii sau al +iolo(iei doar 3tii&a se per'ecio&ea$)D ra'i&<&du03i metodele ea se apropie tot mai mult de u& real imua+il* ,ar dome&iul uma&ist &u are aceea3i 'i4itateD o+iectul 3tii&ei se modi'ic) %& timp ce 3tii&a %&s)3i %3i spore3te simulta& e4actitatea* ,e u&de u& du+lu decala6 care 'ace ca %& scurt timp s) &u se mai 5or+easc) aceea3i lim+)* Acelea3i cu5i&te desem&ea$) realit)i di'erite* O o+ser5aie mai e4act) corectea$) 'ostele co&corda&e decelea$) aciu&ea u&or 'actori &e+)&uii tre+uie s) i&) seama de acel suplime&t de istorie care se adau() trecutului cu&oscut %&ai&te 3i a c)rui ad)u(ire departe de0a 'i i&di'ere&t) &u permite cel mai adesea s) se 'ac) desp)rirea %&tre ipote$a +u&) 3i cea proast)* %& co&diiile u&ei aseme&ea %&curc)turi pare mai simplu s) la3i s) 5or+easc) mai %&t<i simpatiile tale proprii 3i s) adau(i credi&) di& pri&cipiu 3i ')r) e4ami&are preala+il) 'ilo$o'iei u&ui partid ale c)rui re5e&dic)ri & su&t deloc %& de$acord cu cea mai ar$)toare realitate* #!# %&ele(em atu&ci c) tocmai %& m)sura %& care te apropii mai pui& de te4te cre$i mai mult %& ele iar ele %&cetea$) s) st<r&easc) %&doieli 3i polemici* ,e 'apt &u mai apar &ici u& 'el de studii critice despre opera lui Mar4 3i E&(els* Come&tariile propriu0$is patrolo(ice %&se3i au luat s'<r3it sau &u mai au mult p<&) c<&d acest lucru s) se %&t<mple* %& sc:im+ sporesc lucr)rile despre di5erse discipli&e %& care se %&cearc) s) se aplice 'ormulele Scripturilor* Sa5a&i i&(e&ui pli&i de +u&)5oi&) co&5i&3i c) &umai 5ictoria partidului comu&ist poate ameliora soarta poporului co&sider) c) tre+uie s) o (r)+easc) %& m)sura posi+ilit)ilor de care dispu&* Ei se declar) mar4i3ti di& (e&ero$itateL 3i cum o i(&ora&) des)5<r3it) %& materie de eco&omie politic) le %&()duie %& acest dome&iu u& e&tu$iasm cute$)tor ei se apuc) s) e4pu&) cu dra( c:estiu&ile pe&tru studierea c)rora 3i0au dedicat 5iaa str)dui&du0se s) pu&) de acord propriile lor re$ultate cu pri&cipiile materialismului istoric* Ei %l descoper) p<&) la cap)t 3i %3i ima(i&ea$) cu &ai5itate c) re$ultatele lui su&t de aceea3i &atur) pro5e&ite di& acelea3i cercet)ri 3i supuse acelora3i co&troale ca 3i cele la a c)ror i&staurare %& propriile lor discipli&e au co&tri+uit* Pe&tru a demo&stra acest acord se slu6esc de c<te5a citate pui& compromi)toare 3i %& (e&eral mereu acelea3i e4trase di& operele lui Mar4 3i E&(els pri& i&termediul u&or studii de m<&a a doua a treia 3i a patra pres)r<&du03i lucr)rile cu aseme&ea 'ra$e 5a(i 3i a&odi&e* Se a'l) %& circulaie u& a&umit &um)r de 5olume de acest (e& %&deose+i %& dome&iul +iolo(iei sociolo(iei reli(ioase 3i astro&omiei* C<te5a au a5ut o&oarea de0a 'i traduse %& mai multe lim+i 3i su&t sem&ate de mari sa5a&i care %&tre limitele u&eori e4trem de %&(uste ale specialit)ii lor dau do5ad) de o ri(oare se&si+il mai +i&e %&armat) 3i mai e4i(e&t)* Fire3te c) aceste lucr)ri &u su&t citite dec<t de &i3te milita&i e4trem de i(&ora&i %& pri5i&a pro+lemelor tratate %& eleL ei e4tra( de aici cel mai mare or(oliu pe&tru 'ilo$o'ia o'icial) a partidului lor pe care 3tii&a cea mai %&alt) 3i mai &ou) pare s) o coro+ore$e ast'el %& mod miraculos* Atu&ci c<&d se i5e3te 5reo di'icultate cu5<&tul ?dialectic)@ e4presia ?&e(area &e(aiei@ o re$ol5) c<t se poate de repede* ,ar &ici &u este &e5oie de a3a ce5a deoarece lipsa total) de raporturi #!! %&tre citatele di& Mar4 3i E&(els pe care ace3ti sa5a&i le scot di& ma&ualele eleme&tare pe care le utili$ea$) 3i teoriile la care le aplic) %mpiedic) co&statarea 'ie 3i a celui mai mic di5or %&tre u&ele 3i celelalte* Ast'el &u este dec<t rareori &ecesar s) se 'ac) apel la cele+ra ?co&ciliere a co&trariilor@ care este dup) cum se spu&e c:eia materialismului ?dialectic@ 3i o per'ecio&are care l0ar deose+i %& c:ip 'oarte 'ericit de materialismul ?5ul(ar@*

%& di5erse 3tii&e cu prec)dere %& 'i$ic) 3i %& (e&etic) se produce u& 'e&ome& 3i mai sem&i'icati5* Teoriile 'i$icie&ilor co&tempora&i ce ar 'i putut 'i +i&e%&eles les&e puse de acord cu mar4ismul pri& acelea3i procedee tre$esc dimpotri5) suspiciu&ile ,octorilor Le(ii cu5<&tul ?li+er ar+itru@ 'ii&d rostit de alt'el %& mod super'icial de c)tre u& sa5a&t de mare reputaie cu prile6ul pri&cipiului i&determi&)rii al lui Heise&+er(* S0a :ot)r<t %& co&(res solem& c) 'i$ica relati5ist) 3i mai ales 'i$ica cua&tic) erau pesimiste +ur(:e$e 3i reacio&are* ,i& #-/O 3i p<&) %& #-9- teoriile lui Ei&stei& au 'ost co&dam&ate %& mai multe r<&duri la Academia de Htii&e di& Mosco5a* 2& 5or+itor a de&u&at e4is0 te&ta %& relati5itate a u&ei ?tumori ca&ceroase ce roade teoria astro&omic) moder&)@ 3i a desem&at0o drept ?pri&cipalul du3ma& ideolo(ic al astro&omiei materialiste@* 7i&e%&eles %& ca$uri asem)&)toare &e'ericiii care pe +a$a u&or e4perie&e pe care le estimau co&5i&()toare co&siderau ade5)rat) teoria e4comu&icat) su&t pri5ii imediat ca 'ascisto0troRi3ti 3i ca du3ma&i prime6dio3i ai clasei mu&citoare* E %&doiel&ic c) de la procesul lui Galileo Galilei des')3urat %& 'aa I&c:i$iiei istoria a mai a5ut de %&re(istrat multe alte co&dam&)ri ale u&ei teorii 3tii&i'ice 'ii&dc) ea &u se potri5ea cu &i3te pri&cipii presta+ilite* E4plicaia u&ui aseme&ea e4ces este u3or de ima(i&at* E pro+a+il c) a&umii polemi3ti au e4tras ar(ume&te di& imposi+ilitatea %& care se ()sea micro0'i$ica de0a determi&a cu e4actitate traseul 'iec)rui electro& pe&tru a pu&e ast'el %& cau$) determi&ismul %& (e&eral 3i %& co&seci&) determi&ismul eco&omic pe care se +a$ea$) materialismul istoric* E5ide&t se putea co&testa 'aptul c) o aseme&ea deducie ar 'i le(itim) o+iect<&du0se c) pe&tru o 'ilo$o'ie a istoriei &u a5ea &ici o importa&) 'aptul c) mi3c)rile corpusculilor i&tra0atomici tre+uiau calculate statistic 3i &u #!/ i&di5idual* Asta %&s) %&sem&a s) se discute la &es'<r3it 3i ')r) ca milita&tul s) 'ie co&5i&s %& 'i&al c) te$a ap)rat) era cea +u&)* Era pre'era+il s) se aru&ce a&atema %mpotri5a u&ei teorii di& care era 5)dit c) du3ma&ii re5oluiei e4tr)(eau cu r)utate arme %mpotri5a doctri&ei o'iciale a partidului proletariatului* E su'icie&t s) recitim para(ra'ele 5erdictului ca s) &e co&5i&(em c) lucrurile s0au petrecut %&tocmai a3a* La 'el s0a %&t<mplat 3i cu psi:a&ali$aD %&tr0ade5)r u& psi:iatru &ec:i+$uit %3i d)duse cu p)rerea c) apelul ?proletari di& toate )rile u&ii05)@ &u era dec<t 'ormula su+limat) a :omose4ualit)ii u&i5ersale comu&ismul a(rar sem&i'ica sim+olic %&toarcerea la mam) iar eco&omia capitalist) se e4plica pri& de$5oltarea %& dome&iul social al u&ui comple4 sadic a&al de care ')cea mare ca$* Fire3te c) psi:a&ali$a a 'ost pe loc proscris) 3i persecutat) %& totalitatea sa ca doctri&) meta'i$ic) 3i roma&tic) dem& simptom al co&tradiciilor caracteristice procesului de descompu&ere a societ)ii +ur(:e$e* Fi$icie&ii 3i psi:a&ali3tii care simeau o oarecare simpatie 'a) de pro(ramul social al partidului comu&ist au de5orat 're&etic ma&uale mar4iste %& care au descoperit ')r) (reutate citate di& Mar4 3i E&(els care l)sau s) se presupu&) c) ace3tia pre5)$user) ?%& c:ip (e&ial@ descoperirile lui Ei&stei& 3i ale lui Freud* ,e(ea+aD ad6ecti5ul genial, de3i rostit &u a 'ost de &ici u& a6utor* Au 'ost trimi3i la plim+are cu tot cu el* Pa$&icii ortodo4iei au i&5ocat alte te4te ce p)reau dimpotri5) s) i&dice c) aceia3i autori sesi$aser) ?%& c:ip (e&ial@ pericolul pe care %l repre$e&tau pe&tru cau$a proletar) aseme&ea ?ideolo(ii@ 3i c) dac) s0ar 'i &)scut pe 5remea lor ei le0ar 'i respi&s ')r) mil)* Ast'el mar4ismul a %&creme&it %& 'orma u&ei co&strucii %&dep)rtate care &u a mai a5ut cu i&5esti(aia 3tii&i'ic) dec<t u& tip 'oarte aparte de relaiiD cel de0a ser5i la co&dam&area re$ultatelor acesteia atu&ci c<&d p)reau de o aseme&ea &atur) %&c<t ar 'i putut 'i utili$ate de &i3te spirite rele cu sau ')r) dreptate 'ie %mpotri5a sistemului %&su3i 'ie co&tra pro(ramului partidului* Aceia di&tre sa5a&i care co&siderau i&credi+il) 'ie 3i &umai posi+ilitatea u&ei aseme&ea atitudi&i au 'ost silii s) se plece %& 'aa e5ide&ei c<&d (e&etica &eo0me&delia&) a 'ost co&dam&ata #!9 %& a&sam+lu* ,e(ea+a era ea atestat) de &e&um)rate e4perie&e %&trepri&se aproape pretuti&de&i de ci&ci$eci de a&i %&coace* Comitetul Ce&tral al Partidului comu&ist rus s0a declarat %mpotri5a ei* Academia de Htii&e de la Mosco5a &u a putut dec<t s) se %&cli&e %& 'aa 5erdictului Atotputerii 3i a co&dam&at solem& teoriile lui Me&del 3i pe ale urma3ilor lui* Sa5a&ii care le pro'esau au 'ost &e5oii s) a+6ure s)03i m)rturiseasc) (re3elile %& scris s) declare c) se c)iau 3i c) a5eau s)03i r)scumpere p)catele pri& docilitate 3i trud)* ,e data aceasta co&dam&area a pro5ocat o mai mare tul+urare %& cercurile 3tii&i'ice i&ter&aio&ale deoarece &u se re'erea doar la prelu&(irile doctri&are ale u&ei teorii 3tii&i'ice despre care se poate

crede %&tr0ade5)r c) pot da &a3tere u&or i&terpret)ri co&tradictorii ci lo5ea c:iar re$ultatele u&ei e4perime&t)ri ri(uroase sistematice repetate de mii 3i mii de ori &i3te re$ultate at<t de +i&e sta+ilite %&c<t pe&tru a le i&'irma cu %&drept)ire ar 'i 'ost &e5oie de cu totul altce5a dec<t deci$ia u&ei autorit)i politice* Ar 'i 'ost &e5oie de mult mai mult 3i totodat) de mult mai pui&D de o si&(ur) e4perie&) pro+atorie* ,ar de ce s0o 'i &e(at at<t de o+sti&at de u3uratic e4iste&a u&or celule care su&t suportul 'i$ic al eredit)ii 3i care asi(ur) ast'el pe +a$a u&or le(i comple4e dar di& ce %& ce mai +i&e cu&oscute tra&smiterea caracterelor 'ii&elor 5iiK Moti5ul este acela3iD liderii so5ietici dup) cum e 3i 'iresc su&t mai ocupai cu politica dec<t cu +iolo(ia* Ei 3tiu c) &i3te teoreticie&i du3ma&i 5or scoate ar(ume&te di& 'i4itatea caracterelor tra&smise pe&tru a susi&e superioritatea u&ei rase asupra alteia 3i a u&ei clase sociale 'a) de alta* E prea destul pe&tru ca s)03i spu&) c) orice +u& mar4ist tre+uie s) adopte teoria i&5ers) care a'irm) ereditatea tra&s'orm)rilor datorate i&'lue&ei mediului* Aceasta %&seam&) c) &u se cere 'aptelor s) :ot)rasc) %&tre o teorie 3i alta ci se caut) s) se 5ad) care di&tre cele dou) teorii pare %& a+stract mai co&'orm) cu ideolo(ia 3i aciu&ea comu&iste* %& acest mome&t doctri&a mar4ist) %&depli&e3te 'u&cia u&ei ade5)rate do(me co&ti&u<&d totodat) s) se preti&d) 3tii&i'ic)* Aceast) situaie creea$) mai multe pro+leme a c)ror e4ami&are co&stituie c:iar elul acestei lucr)ri* Aceste pro+leme &u su&t #!1 toate de ordi& teoretic* E4ist) u&ele care se re'er) la admi&istraia temporal) a ortodo4iei* Aceasta este e4trem de delicat)* Tre+uie procedat ast'el %&c<t 'iecare s) %i 'ie supus ')r) ca &im)&ui s) &u0i treac) pri& cap s) o i&5oce %mpotri5a ierar:iei* A3a se 'ace c) partidul comu&ist ca orice 7iseric) 'a) de orice do(m) re(leme&tea$) strict studierea acesteia %&5)<&du0i pe u&ii detaliul teolo(iei 3i &ecer<&du0le altora dec<t s) pro'ese$e u& cre$ simpli'icat pe care primesc misiu&ea de a0l ap)ra ')r) 3o5)ire 3i ')r) s) cr<c&easc) de criticile ?co&trare5oluio&are@* %& co&3tii&a milita&ilor mar4ismul a de5e&it o teorie i&'aili+il) cu care erudiii ei su&t la cure&t dar pe care &ici ei &u o cu&osc dec<t cel mult pri& lectura u&ui 'ascicul dar a c)rei 'ormul) ese&ial) este 5eri'icat) %& oc:ii lor de 5iaa de $i cu $i de 'iecare dat) c<&d 5)d 5reu& pri5ile(iat ap)r<&d i&teresele materiale ale clasei sale sau ale sale proprii ceea ce dup) cum se poate les&e +)&ui &u este cu totul imposi+il de %&t<l&it* %& aceste co&diii credi&a %& mar4ism r)m<&e 5ie 3i e'icace* Aceast) doctri&) %3i ()se3te u3or martiri 'ii&dc) cea mai sta+il) e4perie&) a adepilor ei care le do5ede3te e(oismul ome&esc i&di5idual sau colecti5 %i %&credi&ea$) pri& co&ta(iu&e de ade5)rul a+solut 3i perma&e&t al u&ei i&terpret)ri a lumii de la mi6locul secolului al MlM0lea care a 'ost de mult) 5reme dep)3it) de cercetarea po$iti5)* Ast'el ade$iu&ea este %&tr0o aseme&ea m)sur) 5i5ace 3i pro'u&d) %&c<t %i or+e3te u&eori p<&) 3i pe 'idelii ei c:iar %& dome&iul %& care este a&(a6at) aciu&ea lor* C)ci aceast) doctri&) %&ele(e s) $)misleasc) s) s')tuiasc) s) diri6e$e o politic)* Ea a a&u&at rece&t 'atalitatea u&ei re5oluii de mas) e'ectuate de proletariatul or(a&i$at pe&tru a i&staura socialismul u&i5ersal* I& 6urul u&or aseme&ea spera&e 3i al u&or aseme&ea pre$iceri s0au 'ormat 3i s0au adu&at mari mi3c)ri* Or &u s0a %&t<mplat &imic care s) le co&'irme ci dimpotri5) ele au 'ost de$mi&ite i$+itorD %& )rile i&dustriali$ate au sur5e&it re5oluii &aio&aliste 3i autoritare care &u se %&scriau deloc %& li&ia pro'eiilor 3i care i0au +)(at pe comu&i3ti %& la()re de co&ce&trareL %& sc:im+ primul trium' al proletariatului a 'ost lo5itura de stat %&tru totul eretic) di&tr0u& imperiu a(ricol 3i 'eudal dat) de o m<&) de oame&i care au pro'itat #!8 de u& de$astru militar* ;ictoriile care au urmat peste trei$eci de a&i s0au datorat armatei &oului stat* Aceste 5ictorii +at6ocoreau at<t pri&cipiile mar4ismului c<t 3i %&'r<&(erile su'erite %& alte p)ri de di'erite partide mu&citore3ti ceea ce &u %&seam&) c) re5oluia &u a i&stituit materialismul dialectic ca 'ilo$o'ie o'icial) a ?patriei mu&citorilor@ acolo u&de socialismul %&5i&sese i&iial %&tr0u& c:ip at<t de &e'ericit* A3a se 'ace c) mu&citorii su&t cu at<t mai mult (ata s) cread) c) de 'iecare dat) c<&d se co&test) oric<t de pui& caracterul 5eridic al doctri&ei lui Mar4 cel care o 'ace se declar) du3ma&ul lor* ,e aceea &u tre+uie s) &e mir)m peste m)sur) de 5i(oarea acestor te$e perimate care surpri&d ast)$i pri& spiritul lor de sistemati$are (rosola&) 3i pri& caracterul lor ad5e&tist* Ceea ce le ap)r) &u este &ici raiu&ea &ici cu&oa3terea ci credi&a 3i i(&ora&a* I&teli(e&a &u are &ici u& rol %& ade$iu&ea pe care 5edem c) o suscit) 'ii&dc) i&ima este cea care le adopt)* Cei pe care societatea %i me&i&e %&tr0o situaie mi$era+il) 3i care0i doresc tra&s'ormarea %m+r)i3ea$) cu %&credere aceast) doctri&) 3i a ataca u& sistem le(at de u& secol de e'orturile 3i lupta lor %&seam&) %& oc:ii lor a 'ace 6ocul du3ma&ilor*

C:iar 3i dac) li s0ar demo&stra de o sut) de ori c) sistemul respecti5 &u corespu&de &ici u&ui 'apt e4act 3i 5ala+il ei &u s0ar sc:im+a 'ii&dc) ar 'i ca 3i cum 3i0ar sc:im+a drapelul* ,ar cum aceste teorii &u le mai su&t 3e'ilor lor de prea mare 'olos ori %&5))tur) %&tr0o lume care s0a sc:im+at at<t de mult de atu&ci %&coace ace3tia au luat :ot)r<rea s) &u se mai i&spire at<t de mult di& ele ci s) le 'ac) s) 'ie respectate %&tr0o 3i mai mare m)sur) ceea ce este %&les&it tocmai de %m+)tr<&irea cresc<&d) a 'ormulelor de &um)rul luptelor susi&ute pe&tru ap)rarea lor 3i de (ri6a de0a &u le e4ami&a prea %&deaproape* * * %& istoria eco&omiei politice 3i a 3tii&ei societ)ilor co&tri+uia lui Mar4 3i a lui E&(els a 'ost la 5remea ei co&sidera+il) 3i 'ecu&d)* Ci&e %3i d) oste&eala s) studie$e 'elul cum s0au co&stituit aceste cercet)ri pe atu&ci &oi aceste pu&cte de 5edere pe atu&ci

L
#!. re5oluio&are descoper) %& ce e'er5esce&) 3i co&tradicii se 'ormea$) o 'ilo$o'ie* Tocmai am 5)$ut cum se poate ea co&5erti %& ortodo4ie* O aseme&ea tra&s'ormare &u este &ici o+i3&uit) &ici u3oar)* Cea mai super'icial) pri5ire aru&cat) asupra istoriei e su'icie&t) dimpotri5) spre a &e co&5i&(e c) este e4cepio&al) 3i c) pe&tru ca ea s) ai+) loc e &e5oie de &i3te co&diii care rareori se ()sesc %&tru&ite* I& sc:im+ ea atra(e dup) si&e co&seci&e importa&te 3i &umeroase pe care cei mai muli le aprecia$) prost ast'el %&c<t 'e&ome&ele cele mai limpe$i s'<r3esc pri& a 'i i&terpretate %&tr0u& mod %&tru totul e4tra5a(a&t* Acestea su&t co&diiile 3i co&seci&ele pe care am i&te&ia s) le e4ami&e$ %& scopul de0a aduce u& mi&im de preci$ie %&tr0u& dome&iu %& care co&tradicia discursurilor 3i a 'aptelor duce co&'u$ia pe cele mai %&alte culmi*

CAPITOL2L II ,E 2N,E ;INE FORFA 2NEI ORTO,OMII

HPste limpede c) parti$a&ii mar4ismului %3i ap)r) doctri&a %&tr0u& cu totul alt 'el dec<t parti$a&ii altor doctri&e 3i le ap)r) pe ale lor* Ei su&t %& cel mai +u& ca$ mai suscepti+ili 3i mai i&tra&si(e&i re'u$<&d 'ie 3i cea mai &e%&sem&at) critic)* Poate c) &u ar tre+ui s) deslu3im aici dec<t e4a(erarea dus) la e4trem a u&ei atitudi&i 'oarte r)sp<&dite 3i la urma urmei destul de 'ire3ti* Iat) %&s) u&de a&ume situaia de5i&e si&(ular)D ad5ersarii doctri&ei %i creea$) la r<&dul lor o soart) particular) ale(<&d0o ca re'eri&) atu&ci c<&d %3i e4pu& doctri&ele lor 3i marc<&d cu (ri6) di'ere&ele 3i coi&cide&ele* Cu orice prile6 ei %3i dau cea mai mare sili&) s) o discute sau s) o com+at) ca 3i cum &u ar e4ista dec<t ea ca 3i cum de u& secol %&coace de c<&d a ap)rut ea pe lume &u s0ar mai 'i produs &imic ca 3i cum u& misterios pri5ile(iu ar :)r)$i0o pe&tru eter&itate s) (u5er&e$e %& cele mai di5erse dome&ii co&struciile (<&dirii uma&e* Pe deasupra parti$a&ii 3i ad5ersarii se ceart) la &es'<r3it asupra &aturii sale 3i mai mult de0at<t &u reu3esc &ici m)car s) se pu&) de acord %&tre ei* E 3tii&) $ic u&ii 3i 3tii&) a 3tii&elor e&ciclopedie decisi5) 3i mereu &ou)L e 'ilo$o'ie perimat) r)spu&d ceilali u&a care se tra&s'orm) %& teolo(ie %& do(matic) %& simpl) scolastic)* Aceast) opo$iie &u epui$ea$) de alt'el deloc realitatea deoarece co&stat)m de 'apt c) mar4ismul %&depli&e3te multe alte 'u&cii* Se %&ele(e de la si&e c) pri& acest cu5<&t &u preti&d s) desem&e$ operele lui Narl Mar4 ci suma 'ormulelor 3i atitudi&ea #!psi:olo(ic) pe&tru care ele r)m<& istorice3te (ara&te i&di'ere&t c) acestea di& urm) le0au r)mas sau &u 'idele de0a lu&(ul at<tor tra&s'orm)ri 3i 5icisitudi&i* A3a cum este mar4ismul actual se pre$i&t)

realme&te ca o i&terpretare a lumii 3i a istoriei dar el este 3i o pre5i$iu&e a 5iitorului 3i u& pro(ram politic o descriere o metod) 3i u& a&sam+lu de re5e&dic)ri* Este deopotri5) o lo(ic) o moral) o tactic) c:iar u& corp de doctri&) care tra&3ea$) cele mai 5aste 3i mai (ra5e c:estiu&i dar care d) 3i s'atul adec5at %& cele mai m)ru&te detalii ale aciu&ii cotidie&e* El &u este alc)tuit &umai di& re'leciile a trei sute de 'ilo$o'i ci 3i di& e4perie&a a &ou) sute de mii de milita&i* Iat) ciud)e&ia* Pe&tru a o e4plica se cu5i&e ca mai %&t<i s) &e %&tre+)m dac) tot e co&siderat 3tii&) asupra 5alorii 3tii&i'ice reale a mar4ismului* Or aici sare %& oc:i parado4ul* Ca 3tii&) %&tr0ade5)r co&strucia lui Mar4 &u repre$i&t) e5ide&t dec<t u& mome&t de6a %&dep)rtat al eco&omiei politice* Hi a3a cum se %&t<mpl) adesea cu 3tii&ele care se 'ormea$) a&ali$ele a'irmaiile acestora &u au %&t<r$iat s) se do5edeasc) sumare 3i totodat) temerare Aaceste 5icii se c:eam) 3i se susi& reciprocC* ,i& c<&d %& c<&d c<te u& studiu scoate %& e5ide&) de$mi&irile aduse de istorie pre$icerilor u&ei doctri&e ce se l)uda c) %i dictea$) cursul &ecesarD de 'apt Adau e4emple la %&t<mplareC &i5elul de trai al proletariatului %& loc s) se %&r)ut)easc) &u a %&cetat s) se ameliore$eL proporia mu&citorilor departe de0a spori ti&de s) se mic3ore$e datorit) pro(reselor te:&icii %& timp ce cre3te &ota+il cea a 'u&cio&arilor 3i a&(a6ailor de alt) &atur) adic) a mic0+ur(:e$ilorL %& s'<r3it )rile %& care re5oluia a %&5i&s s0au %&s)rci&at s) dea do5ada c) socialismul &u 5rea s) %&sem&e &eap)rat li+ertate 3i &ici m)car e(alitate* Toate acestea ca 3i multe alte co&stat)ri la 'el de co&trare pro'eiilor 3i oarec)rei te&ace 3i mesia&ice a3tept)ri reies cu o aseme&ea e5ide&) di& e5oluia istoric) %&c<t muli oame&i d e %&dat) ce li se atra(e ate&ia asupra acestui 'apt au impresia cS le0au c)$ut de pe oc:i &i3te oc:elari de'orma&i pe care &ici &u0H# d)duser) seama c) %i poart)* P<&) atu&ci realitatea li se p)rea iremedia+il tul+ure %& 5a& deco&certa&t) (reu de desci'rat* H# #/" iat0o deodat) clar) 3i i&teli(i+il)D o+iectele %3i recap)t) locul dime&siu&ile aspectele 5erita+ile* %i tra(i r)su'larea* Hi te %&tre+i dat 'ii&d c) misti'icarea a 'ost at<t de (rosola&) cum de ai putut 'i p)c)lit at<ta amar de 5remeD ceea ce %&seam&) s) te %&tre+i de u&de 5i&e presti(iul mar4ismului* Or acesta este ime&s e'icace at<t de e'icace %&c<t doar e4actitatea doctri&ei p)rea s)0l poat) e4plica* C<&d 5e$i c) aceasta este radical %&3el)toare te mi&u&e$i 3i mai mult do5ad) c) 0 su&t si(ur de asta 0 pe&tru cei mai muli e mult mai u3or s) o co&sidere ade5)rat) dec<t s) co&ceap) c) a putut 'als) 'ii&d s) or+easc) at<ta lume at<ta amar de 5reme 3i c) reu3e3te s) o 'ac) %& co&ti&uare* C)ci dup) o sut) de a&i se 'ac re'eriri di& ce %& ce mai dese la Mar4 care este citat 3i discutat tot mai mult come&tat la &es'<r3it ca 3i cum pri&tr0u& miracol u&ic %& istoria 3tii&elor 3i a 'ilo$o'iei teoriile sale ar suscita u& i&teres cu at<t mai mare cu c<t su&t recu&oscute ca 'ii&d mai ero&ate* ,ar poate tocmai c) &u ade5)rul este c)utat %& ele* ,e alt'el dac) aceast) cau$) &u ar 'i at<t de parado4al) &u s0ar pu&e at<ta %&5er3u&are %& susi&erea ei* Nimic &u este mai comic dec<t s) 5e$i cum spiritele cele mai lumi&ate di& 5remurile actuale care desi(ur su&t adesea 3i cele mai ca&dide c:eltuiesc comori de i&(e&io$itate pe&tru a 6usti'ica 5reo propo$iie de0a lui Mar4* 2&ul se ded) la &e&um)rate acro+aii delicate ca s) demo&stre$e 5ala+ilitatea 5reu&ei predicii a Ma(istrului re'eritoare la proletariat ')r) s)03i dea seama c) %& epoca s)pt)m<&ii de lucru de patru$eci de ore a asi(ur)rilor de +oal) 3i de +)tr<&ee a i&speciei mu&cii a co&tractelor colecti5e a co&cediilor pl)tite a pe&siilor oric<t de i&su'icie&te ar co&ti&ua s) 'ie salariile Pur 3i simplu &u mai e4ist) proletariat %& se&sul pe care %l d)dea Mar4 acestui terme& 3i a3a cum %l cu&o3tea el pe 5remea sa* 2& al doilea meta'i$icia& tra&3ea$) 5oi&ice3te cele mai (ra5e di'icult)i ami&ti&d c) dup) He(el sau E&(els li+ertatea Zu este altce5a dec<t cu&oa3terea &ecesit)ii 'ormul) ce &u pare &ici clar) &ici reco&'orta&t) ci e4trem de suscepti+il) %& sc:im+ _e a le $)p)ci mi&ile celor i&(e&ui* 2& al treilea co&sider) cucer&ic ma4ima cele+r) di& /anifestul comunist, co&'orm c)reia moara de 5<&t produce societatea #/# 'eudal) moara cu a+ur societatea capitalist) drept %&s)3i de'i&iia doctri&ei* Este mult prea limpede c) ea desem&ea$) i&5ers ca motor al istoriei &u lupta de clas) ci i&5e&iile 3tii&i'ice care &u %i su&t su+ordo&ate 5)dit* Acesta este u& e4emplu de co&'u&dare e4cesi5) a te:&icului cu socialul* I& acela3i spirit se co&stat) %& mod cure&t c) teoria lui Le'e+5re des Noettes care susi&e c) o i&o5aie 'ericit) %& pri5i&a modului de0a %&:)ma caii a adus cu si&e sau a co&tri+uit la dispariia scla5a(ismului e co&siderat) drept u& soi de 5eri'icare a mar4ismului* Or di& &ou este e5ide&t c) di&

aceast) descoperire tre+uie e4tras ar(ume&tul i&5ers* Ea do5ede3te la r<&dul ei c) mai de(ra+) i&5e&iile te:&ice dec<t lupta de clas) atra( dup) si&e tra&s'orm)rile structurii sociale* Nici 5or+) %&s) de a3a ce5aD ceea ce este ade5)rat %& pri5i&a i&5e&t)rii (<tarului tre+uie s) 'ie cu at<t mai mult %& pri5i&a descoperirii a+urului a electricit)ii sau a e&er(iei atomice care au toate drept prim re$ultat 'aptul c) %&()duie eco&omisirea u&ei ca&tit)i de6a e&orme 3i %& 5iitor 'a+uloase de e'ort uma&* M)car dac) ace3ti ap)r)tori +e&e5oli ar 'i pri5ii cum se cu5i&e de c)tre parti$a&ii o'iciali ai cau$ei de care se %&(ri6escE Ei su&t %&s) prompt maltratai 3i tratai ca du3ma&i* Li se e4plic) 'aptul c) mar4ismul &u are &e5oie de a6utorul lor 3i c) a0i ima(i&a c) el ar putea primi de la primul 5e&it u& suplime&t corect %& ca$ul 0 de alt'el impro+a+il 0 %& care ar a5ea &e5oie s) 'ie completat %& 5reo pri5i&) repre$i&t) o i&6urie 'a) de o aseme&ea doctri&)* C)ci aceast) doctri&) are &i3te parti$a&i atitrai* Socul &u este li+er* Ea a 'ost adoptat) de u& partid puter&ic care la 'el ca o 7iseric) &u %i 5ede cu oc:i +u&i pe li+er0cu(et)tori adic) pe cei ce ar 5rea s)0 3i dedice i&depe&de&t de el 3i %&tr0o ma&ier) de$i&teresat) timpul %&elepciu&ea 3i tale&tul e4ami&)rii 3i de$5olt)rii sistemului* Ace3tia implor) $adar&ic 3i o'er) de(ea+a do5e$ile docilit)ii lor* Tre+uie ca mai %&t<i s) i&tre %& partid iar dac) &u i&tr) este clar c) re'u$) ese&ialul c) ?r)spu&d@ a3a cum spu& mamele copiilor o+ra$&ici* Pe de alt) parte %3i ima(i&a ci&e5a c) cei ce su&t campio&ii u&ei teorii pe care suita e5e&ime&telor a do5edit0o at<t de (reu de susi&ut ar 'i co&cilia&iK Ei su&t &e%&duplecai* Nu cedea$) #/! &iciodat)* Par i&se&si+ili %& 'aa e5ide&ei 3i orici&e %3i d) seama %& scurt timp c) este i&util s) prelu&(e3ti co&tro5ersa cu ei* Este iritat de discuie de3i r)m<&e i&capa+il s) descopere pu&ctul a&ume care %l a'ectea$) 3i co&ti&u) s) 'ie cu at<t mai %&'uriat cu c<t simte c) 'uria sa este oar+) 3i &eputi&cioas)* Nu e4ist) &ici o soluie pe&tru %&c)p)<&atul care +i$ui&0du0se pe 5reo do(m) pe care &ici &u se oste&e3te s) o cu&oasc) a3a cum tre+uie respi&(e cu %&dr)$&eal) cele mai +u&e ar(ume&te care se opu& certitudi&ii sale* Nici 'aptele &ici lo(ica &u reu3esc s) %l co&5i&()* %l sile3ti s) 'ac) o opiu&e di'icil) cre$i c) l0ai o+li(at s) accepte alter&ati5a 'i&al) 'or<&du0l s) se co&tra$ic) dar el i&5e&tea$) %&tru&a ca s) se 'o'ile$e ci&e 3tie ce porti) de sc)pare su+til) sau +i$ar) 3i imperti&e&t)* Nimic &u %i poate cl)ti&a deci$iaL %l 'aci %& si&ea ta im+ecil dar e3ti derutat de i&(e&io$itatea sa* %l acu$i de ca&doare dar simi c) e 5iclea&* Nu %i mai tre+uie dec<t s) %&elea() dar &u co&simte la a3a ce5a* %i i&crimi&e$i reaua0credi&) dar05aiE 0 cum s)0i &e(i si&ceritatea c<&d tocmai ea e cea care creea$) e&i(maK Muli o co&test)D %& acest 'el ei simpli'ic) pro+lema pe&tru mome&t dar 'ac ca orice soluie s) 'ie ulterior di'icil)* Ori de c<te ori te la3i surpri&s ie3i di& de$+atere i&di(&at* Cu 'iecare &ou) e4perie&) %i 6uri c) &u o s) mai discui 3i o 'aci di& &ou cu prima oca$ie 'ii&dc) aceast) %&'r<&(ere a raiu&ii e pe&tru spirit u& 'el de sca&dal* Nu reu3e3ti s)0i dai seama c) %& acest ca$ i&teli(e&a se do5ede3te %&tru totul de$armat) %& 'aa u&ei te&acit)i a+surde &ei&teli(e&te 3i i&i&teli(i+ile impermea+ile pri& &atura sa la moti5ele raiu&ii A3i cu at<t mai mult la cele ale i&imiiC* 2& autor a &otat remarca+ila di'ere&) ce separ) reaciile credi&ciosului di&tr0o +iseric) sau ale u&ui mem+ru al 5reu&ui partid dup) cum acesta se a'l) %& 'aa superiorilor s)i sau a u&or pro'a&i* Fa) de co&duc)tori umili&a sa &u are mar(i&iD ,<Eu nu Itiu nimic, a'irm) el iar ei tiu totulB. %& sc:im+ ce dispre 'a) de cei ce r)m<& %& +e$&a di& a'ar)D ,Tu tiu, spu&e el de ast) dat) iar ei nu tiu nimicB. Ne putem da seama %& scurt timp c) o aseme&ea atitudi&e %& cursul u&ei discuii 'ace ca orice de$+atere i&telectual) %& care tre+uie s) precump)&easc) e5ide&a sau %& lipsa ei cea mai +u&) #// raiu&e s) 'ie imposi+il)D aici &u raiu&ea are importa&) ci autoritatea i&di5i$i+il) a comu&it)ii la care s0a aderat pe&tru c) pri& ea se simte susi&ut 3i pe ea are co&3tii&a c) o prote6ea$) la r<&dul s)u cel care0i ap)r) do(mele c:iar 3i %& pri5i&a celui mai i&si(&i'ia&t pu&ct* Nu co&tea$) c) acesta di& urm) supus 6udec)ii tuturor &u trece e4ame&ulD &u este 5or+a de 6udecat) sau de e4ame&* ,etaliul de(ea+a pare lipsit de orice importa&)* Nu are &ici u& rost s)0i stri(i %&c)p)<&atului c) ar putea re&u&a la el ')r) &ici o pa(u+) c) %& acest 'el cau$a sa &u ar 'i cu &imic 3u+re$it) +a c:iar c) ar 'i mai co&solidat)L totul e $adar&ic* El &u cedea$) deoarece simte c) dac) ar ceda c<tu3i de pui& ar ceda complet* E4plicaia este simpl)* Pe&tru el a apro+a sau a r)m<&e de &ecli&tit &u este o c:estiu&e de eroare sau de ade5)r ci de loialitate sau de tr)dare* Totul este i&5ersatD &u se pu&e pro+lema de0a 'i %&ele()tor ci de0a 'i i&corupti+il*

Pe de o parte o 3tii&) desco&siderat) %& oc:ii tuturor celor ce 3tiu pe de alta o 'er5oare prost i&'ormat) care se co&sum) ')r) socoteal) pe&tru a demo&stra e4cele&a celei di&t<iD aceast) situaie d) de (<&dit* Ea &u se e4plic) %& &ici u& 'el ')r) i&ter5e&ia u&ui 'actor str)i& de ordi&ea cu&oa3terii 3i de pura co&cure&) a ideilor %&tr0ade5)r cum s) dai seam) de e4traordi&ara 'asci&aie e4ercitat) asupra u&ui 'oarte mare &um)r de spirite lucide 3i i&'ormate de c)tre o doctri&) %m+)tr<&it) e4cepio&al 3i clar de$mi&it) de 'apte care este pe deasupra ap)rat) de u& arse&al de su+ter'u(ii (rosola&e de o de$ordi&e e'icace de a+surdit)i 3i de i&co&sec5e&eK R)spu&sul &u las) loc %&doielii* ,oar simplitatea %i %mpiedic) recu&oa3terea* El putea 'i dedus di& %&s)3i doctri&a al c)rei succes deco&certea$)* Iat)0l %&tr0u& cu5<&tD acest presti(iu sca&dalos 5i&e %& totalitate di& e4iste&a partidelor comu&iste 3i a Rusiei so5ietice* Ca s) o spu&em mai pe 3ieauD departe de0a (ara&ta 'ora 3i raiu&ea de0a 'i a partidelor comu&iste doctri&a mar4ist) e cea c)reia partidul comu&ist %mpreu&) cu imperiul care %l spri6i&) A3i care dup) cum se repet) mereu ocup) o ci&cime di& (lo+C %i o'er) pretuti&de&i 'ora 3i raiu&ile0i actuale de e4iste&)* F)r) acest partid 3i ')r) acest imperiu ea &u ar mai 'i 'ost de mult dec<t u& soi de curio$itate de care s0 ar mai i&teresa doar o m<&) de erudii* Studii&d primele %&ceputuri ale eco&omiei politice ace3ti #/9 ar:eolo(i ar 5or+i %&tre ei despre Mar4 a3a cum istoricii c:imiei 5or+esc despre La5oisier sau a3a cum este citat) %& ma&uale 'iecare teorie a precursorilorD erorile lor &ai5e st<r&esc $<m+ete dar i&tuiiile lor corecte co&ti&u) s) pro5oace admiraie* Aceasta ar 'i 'ost soarta i&e5ita+il) a mar4ismului dac) ar 'i 'ost realme&te teoria 3tii&i'ic) pe care 'idelii s)i susi&)tori preti&d c) este* El &u este %&s) &ici 3tii&) 3i &ici m)car o metod) ci cel mult %& stadiul ultim al de(rad)rii sale o so'istic) de (e&ul celor de care 'ac u$ di5ersele 3tii&e co&6ecturale 3i pe care este %&()duit dar ')r) ca asta s) ai+) o prea mare importa&) s) le &umim comple$e&t ?dialectic)@* %& acela3i timp el este mai mult dec<t o 3tii&)D este ideolo(ia u&ui partid puter&ic care se ser5e3te de ea ca de u& sti&dard pre')c<&du0se c) %l 'ace s) 'ie i&5i&ci+il c<&d dimpotri5) &um)rul 3i 5aloarea trupelor sale su&t 'actorii care %l sal5ea$) de la uitare care %i permit s) su+$iste 3i care 'ac s) 'ie respectat %& loc s) 'ie i&ta +at6ocurii de care ar a5ea parte di& pli& dac) &u ar +e&e'icia de u& spri6i& at<t de reduta+il* %&tr0o 'ormul) cu&oscut) 3i repetat) de mii de ori Mar4 3i E&(els su&t l)udai pe&tru a 'i spul+erat ilu$ia idealist) a 'ilo$o'iei lui He(el 3i a 'i repus dialectica pe picioare* Se pare c) discipolii lor au r)stur&at0o di& &ou cu capul %& 6os %&tr0at<t de &ecesar pare ca operaiu&ea s) 'ie luat) de la cap)t* Ce poate 'i mai co&trar materialismului istoric dec<t s)0i ima(i&e$i c) e4iste&a 3i demersurile u&ui partid e4presie a u&or structuri eco&omice 3i politice co&sidera+ile su&t determi&ate de u& sistem de ideiK Nu este mai co&'orm cu propriile te$e ale doctri&ei s) o co&sideri mai de(ra+) dec<t descrierea o+iecti5) 3i 'idel) a realit)ii drept 5)lul ideolo(ic ce ser5e3te la 6usti'icarea am+iiilor u&ei claseK ,esi(ur sistemul de idei e4ista %&ai&tea mi3c)rii care 3i l0a %&su3it ca drapel* ,octri&a mar4ist) a e4istat %&ai&tea partidului comu&ist* ,ar tocmai asta esteD co&6u&ctura istoric) &u determi&) &iciodat) ideile %& si&e ci u$ul c)ruia le su&t ele :)r)$ite* #/1

CAPITOL2L III ORTO,OMIE SI HTIINFW

1. .ogmatismul

5S dat) ce am l)murit aceast) relaie &u mai r)m<&e &ici o ciud)e&ie c)reia s) &u0i putem %&ele(e de %&dat) raiu&ea de0a 'i* %&ai&te de toate deslu3im les&e %& care pu&cte ese&iale 3i pe&tru satis'acerea c)ror presiu&i i&ter&e se separ) de 3tii&) o doctri&) care se a'irm) cu disperare 3tii&i'ic) darD #C la care recursul la ar(ume&tul autorit)ii 6oac) rolul cel mai de seam)L !C care co&sider) dep)3irea ei ca 'ii&d imposi+il)L /C care apari&e u&ui (rup de'i&it ')r) %&5estitura c)ruia &ime&i &u e presupus a putea s0o cu&oasc) s0o %&elea() 3i s0o i&terprete$e %& mod utilL 9C care eri6<&du0se %& criteriu suprem al ade5)rului preti&de c) decide %& pri5i&a 6usteei ipote$elor 3tii&i'ice dac) &u 3i a oportu&it)ii i&5esti(aiilor* Aceste patru tr)s)turi opuse toate deopotri5) %&su3i spiritului 3tii&i'ic su&t dimpotri5) emi&ame&te caracteristice spiritului ortodo4iei* Merit) oste&eala s) $)+o5im asupra 'iec)reia di&tre ele su+li&ii&d de 'iecare dat) m)sura %& care decur(e &ecesarme&te di&tr0o situaie dat) mereu aceea3iD e4iste&a

u&ui (rup cuceritor care %3i +a$ea$) totodat) titlurile prete&iile 3i succesul pe posesiu&ea u&ui soi de doctri&)0talisma&* Fu&cia acesteia care &u 5aria$) deloc dep)3e3te la drept 5or+i&d destul de 5)dit dome&iul i&telectual* 2& talisma& se pre$i&t) %&deo+3te la popoarele primiti5e su+ 'orma 5reu&ui o+iect miraculos iar %& ci5ili$aiile mai a5a&sate mai cur<&d su+ %&')i3area u&ui ade5)r re5elat sau a u&ei metode i&'aili+ile ceea ce &u %&seam&) c) &u co&ti&u) s) %&depli&easc) acelea3i ser5icii 3i s) pu&) %& 6oc acelea3i pasiu&i* #/8 Presti(iul 3tii&ei &u are a se teme deloc de critic) sau de li+era e4ami&are deoarece re$ultatele sale su&t %&su3i rodul u&ei cercet)ri la care au putut participa toi 3i %& care co&testaia &u &umai c) &u a 'ost e5itat) ci a 'ost sistematic pro5ocat)* Ade5)rul u&ei teorii 'i$ice sau +iolo(ice r)m<&e %&totdeau&a suspe&dat de 5erdictul u&ei e4perie&e 'a5ora+ile sau de'a5ora+ile* O e4perie&) o &ou) cercetare poate oric<&d do5edi c) NeYto& La5oisier sau Ei&stei& ori ca s) r)m<&em %& dome&iul teoriilor eco&omice c) Adam Smit: Ricardo sau NeU&es au (re3it* ,e alt'el &u e &imic tra(ic %& eroarea lor* Htii&a &u a5a&sea$) dec<t cu acest pre* Ea &u este de la +u& %&ceput per'ect) 3i complet) 3i &ici 'i4) 3i i&'aili+il)* Ea co&st) %&tr0u& 3ir de descoperiri mereu repuse %& c:estiu&e* ,impotri5) o doctri&) (ara&tat) pri& 'ora u&ei 'aciu&i pe care pare s) o prote6e$e la r<&dul ei c)reia0i slu6e3te ca s)03i acopere strate(ia tre+uie s) pre$i&te u& mi&imum de sta+ilitate* %& orice ca$ este e4clus ca ea s) poat) 'i i&5e&tat) di& e4terior l)sat) la c:eremul u&ei descoperiri al u&ei e4perie&e al u&ui suplime&t de studiu sau de i&'ormaie* ,e u&de 3i perpetuul recurs la te4tele ori(i&ale disputele (losatorilor 3i recursul la ar(ume&tul autorit)ii* Se 5ede limpede c) a adera la mar4ism are o cu totul alt) importa&) dec<t a lua partea 'i$icii relati5iste sau a (eometriei &o&eucli0 die&e* I&tr0u& ca$ &u este 5or+a dec<t de o opiu&e i&telectual) re5oca+il) oric<&d 3i care &u atra(e dup) si&e &ici u& 'el de 'idelitate iar %& cel)lalt &u este 5or+a doar de acceptarea u&ui sistem de ipote$e ci de a'ilierea deli+erat) la o sect) de i&trarea %&tr0o alc)tuire de 'ore* Aceast) situaie atra(e dup) si&e o particularitate &ota+il) care a pro5ocat o mare surpri&dere* Ea co&stituie cel de0al doilea pu&ct* E 3. /ar,ismul nu poate fi depit BB L B0S_ Istoria 3tii&ei este cea a u&ui 3ir de erori recti'icateD 'iecare teorie este &ua&at) completat) realc)tuit) sau descali'icat) %&tr0u& #/. cu5<&tD dep)3it) de urm)toarea* Or mar4ismul de3i preti&de c) a+soar+e i&sta&ta&eu orice &ou) descoperire &u admite posi+ilitatea de0a 'i modi'icat de aceasta pe&tru &imic %& lume* El se pre$i&t) ca u& 'el de cadru e4te&si+il %& mod &ede'i&it dar a c)rui ar:itectur) &u este de'ormat) de de$5oltarea sa* Postulatele su&t i&ta&(i+ile* O dat) ce a 'ost do+<&dit u& re$ultat r)m<&e imua+il doar dac) o deci$ie po&ti'ical) &oti'icat) e, cathedra, &u 5i&e de sus ca s) autori$e$e o &ou) i&terpretare* Nici o alt) procedur) de re5i$uire &u este de co&ceput* E4traordi&ar) prete&ie care 3i ea co&tra$ice cate(oric &atura 3tii&ei %& care pro(resul co&st) %&tr0o dep)3ire co&ti&u)* Orice sa5a&t 3i0a dep)3it predecesorul 3i se a3teapt) s) 'ie dep)3it la r<&dul lui* E u& 'el de re(ul) a 6ocului* O ortodo4ie &u03i poate permite u& aseme&ea lu4* Ea are &e5oie de o co&ti&uitate mai +i&e a'irmat)* Lucrul acesta se 5ede clar la mar4ismD acela care pome&e3te de dep)3irea sa roste3te dup) cum +i&e se 3tie o +las'emie i&e4pia+il)* Su&t muli care &u %&ele( c) &i3te spirite ce se preti&d a 'i %& a5a&(arda pro(resului 3tii&i'ic dau do5ad) de o at<t de i&surmo&ta+il) a5ersiu&e 'a) de terme&ul a depi, care ar tre+ui dimpotri5) s)0i %&c<&te* Raio&ame&tul se pre$i&t) %& 'elul urm)torD de ce s)0l dep)3e3ti pe Mar4 &u ar 'i elul suprem al discipolilor s)i a3a cum cel al discipolilor lui Galileo Galilei a 'ost %& mod e5ide&t s)0l dep)3easc) pe Galilei al urma3ilor lui Ar:imede s)0l dep)3easc) pe Ar:imede etcK ,esi(ur dac) ar 'i 5or+a de 3tii&) a3a s0ar petrece lucrurile* ,ar de %&dat) ce ese&ialul &u mai este cu&oa3terea ci lupta atitudi&ea &ormal) de5i&e imposi+il)* Noii ortodoc3i socotesc deci c) ade5)rul a 'ost descoperit la 6um)tatea secolului al MlM0lea 3i stri() cu toii c) su+ prete4tul de a0l dep)3i se ascu&de dori&a o+scur) de0a re(resa* F)r) oste&eal) ei de&u&) aceast) ma&e5r) i&sidioas)* Pe&tru a %&ele(e atitudi&ea lor e su'icie&t s) &e ami&tim c) de$+aterea &u se situea$) pe pla&ul ade5)rurilor a+stracte ci pe cel al co&'ru&t)rii 'orelor* %&tr0ade5)r %& spatele mar4ismului se a'l) partidul comu&ist adic) o or(a&i$aie puter&ic) 3i spera&a u&ei mulimi umilite* %& spatele lui Galilei 3i al lui NeYto& &u s0a a'lat &iciodat) &imic altce5a dec<t 3tii&a 3i ade5)rul* ,i'ere&a #/O

este 'u&dame&tal)D e su'icie&t s) medit)m o clip) ca s) sesi$)m e'ectele* A critica mar4ismul %&seam&) a i&si&ua c) partidul comu&ist ar putea s) &u ai+) dreptate* A preti&de c) este dep)3it &u are co&seci&e doar la &i5elul ideilor ci %&seam&) %& 'o&d a estima c) o alt) 'ormaiu&e politic) ar putea r)spu&de mai +i&e &ecesit)ileE istoriei c) ipote$a aceasta cel pui& &u ar putea 'i e4clus) di& pri&cipiu* Iat) ce este i&tolera+il* Iat) u&de se ascu&de tr)darea* Iat) de ce este importa&t ca mar4ismul s) 'ie ap)rat %mpotri5a a tot 3i a toate* Ci&e %& locul mar4i3tilor &u ar (<&di la 'el 3i &u ar proceda similarK C<&d o doctri&) &u a dat &a3tere &ici u&ei +iserici pui& co&tea$) c) este discutat)* Ea atra(e dimpotri5) discuia despre care 'iecare sper) c) 5a aduce lumi&)* %&tr0ade5)r ea ridic) o pro+lem) pur i&telectual) care &u %i tul+ur) dec<t pe 'ilo$o'i* ,ar c<&d o simpl) 'aciu&e a adoptat o teorie iat0o pe aceasta tra&s'ormat) %& do(m) i&e5ita+ilL iar pro+lema cap)t) de %&dat) o &ou) (ra5itate* S) &e (<&dim la 5i5acitatea cu care adepii lui Compte Freud sau oculti3tii care &u su&t totu3i dec<t o m<&) de oame&i care su&t +l<&$i 3i &u au prea multe am+iii reacio&ea$) la cel mai mic atac la adresa scrierilor mae3trilor lor 3i 5om %&ele(e c) adepii comu&ismului care su&t &umero3i +i&e or(a&i$ai 3i care &utresc pla&uri m)ree &u %l 5)d cu oc:i +u&i pe cel care 'ie 3i cu cele mai +u&e i&te&ii de pe lume se apuc) s) recti'ice mar4ismul* Ei &u %i ascult) 6usti'ic)rile 3i se %&doiesc de +u&)5oi&a sa* Se simt atacai 3i ripostea$) ')r) %&t<r$iere sau %&()dui&)* Ar(ume&tele i&5ocate de ad5ersarii lor &u %i i&teresea$)* ,e alt'el &u %i i&teresea$) &ici co&i&utul propo$iiilor co&testate deoarece acestea su&t pe&tru ei precum teolo(ia pe&tru cre3ti&D tutelare 3i %&dep)rtate* Tre+uie s) le apere &u 'ii&dc) su&t ade5)rate ci 'ii&dc) ap)r<&du0le ap)r) partidul adic) pe ei %&3i3i* ,e aceea &u se cu5i&e s) speri ca $elosul s) e4ami&e$e raio&ame&tele care %i su&t aduse drept co&traar(ume&t* El %3i tr)dea$) credi&a de 'iecare dat) c<&d admite c:iar 3i pro5i$oriu 3i pe&tru comoditatea co&tro5ersei 5aliditatea acestora* ,ac) &u 3tie s) r)spu&d) el acu$) mai de(ra+) i&capacitatea sa de0a discuta dec<t i&su'icie&a doctri&ei sale* Hi mai 'rec5e&t el recu0 #/&oaste %& aceste o+iecii di'icile tot at<tea capca&e ale dia5oluluiD 5reau s) spu& c) le e4plic) %& scurt timp pri& tarele i&ere&te &aturii i&terlocutorului s)u de e4emplu ori(i&ea social) sau me&talitatea0i reacio&ar) care %i de'ormea$) 6udecata 3i %i discreditea$) di&ai&te ar(ume&tele* O aseme&ea atitudi&e este ')r) %&doial) mai mult polemic) dec<t compre:e&si5)* Pri& asta de alt'el poate 'i estimat) ca i&dispe&sa+il) u&or oame&i care su&t mai ocupai cu lupta politic) dec<t cu i&terpretarea de$i&teresat) a u&i5ersuluiD ei las) altora mai e4act c:iar sa5a&ilor sau 'ilo$o'ilor aceast) di& urm) (ri6) iar %& ce %i pri5e3te perso&al ei caut) %&ai&te de toate %& doctri&a lor u& pri&cipiu suplime&tar de coe$iu&e* ,e aceea mar4i3tii se simt solidari u&ii cu alii 3i %i pri5esc ca pe du3ma&ii lor comu&i pe toi cei care atac) sistemul i&di'ere&t %& ce pri5i&) 'ie ea 3i cea mai %&dep)rtat) de preocup)rile lor perso&ale* %&seam&) oare aceasta c) mar4ismul este co&dam&at la 'i4itate a+solut)K Nici pe departe* R)m<&e doar sta+ilit c) doctri&a e i&'aili+il)* Ea &u ser5e3te de 'apt dec<t la acest lucru* %& orice ca$ &u i se cere practic &imic mai mult dec<t aceast) oste&taie de i&'aili+ilitate* %& rest su&t %&()duite cele mai li+ere i&terpret)ri cu co&diia s) 'ie acoperite de autoritatea partidului* A3a se petrec lucrurile cu imuta+ilitatea do(melor pe&tru orice 7iseric)* ,ialectica ce %&depli&e3te %& pro+lemele de ideolo(ie acela3i rol ca raiu&ea politic) %& deci$iile partidului 3i care pare u&eori o simpl) prelu&(ire a acesteia di& urm) e su'icie&t) pe&tru a a&e4a a respi&(e sau a corecta ceea ce tre+uie* Este u& i&strume&t i&'i&it de suplu a c)rui utili$are este recoma&dat) di&totdeau&a o'icial 3i al c)rui ec:i5ale&t i0a lipsit 7isericii catolice %mpiedic<&d0o s)03i adapte$e do(mele la situaiile &oi* ,e aceea %& ciuda do(matismului 3i a prete&iei sale de a &u putea 'i dep)3it &u s0ar putea &e(a dup) opi&ia mea ')r) a (re3i c) mar4ismul este 5iu* C)ci 5ii su&t &umai doctri&ele %&car&ate A%&tr0u& partid sau %&tr0o 7iseric)C 3i ele r)m<& ast'el c<t) 5reme prosper) sau doar su+$ist) comu&it)ile care le %&car&ea$)* Co&'u$ia 5i&e ')r) %&doial) di& 'aptul c) e4ist) o+iceiul de0a 5alida partidul comu&ist por&i&d de la temeiul doctri&ei mar4iste dar am 5)$ut c) se cu5e&ea s) se por&easc) de la ipote$a #9" i&5ers) co&'orm c)reia doctri&a mar4ist) e cea care %3i ia 5i(oarea 3i 6usti'icarea di& e4iste&a 3i pro(resele partidului comu&istD acesta +i&e%&eles %&trei&e ec:i5ocul %& mod i&oce&t de alt'el deoarece are &e5oie s)03i +i$uiasc) dreptul pe o autoritate &eco&testat) 3i a&ume cea a 3tii&ei e4act cum a ')cut 3i 7iserica ce o'erea Re5elaia drept (ara&ie a misiu&ii sale %& timp ce %& realitate teolo(ia pe care o susi&ea &u03i ()sea alt spri6i& dec<t %& puterea sa e'ecti5) de comu&itate %&'l)c)rat) 3i discipli&at)* Nu e %& aceasta &ici u& mac:ia5elism ci cel mult u&a di& ilu$iile o+i3&uite date de

'er5oare 3i si&ceritate* %& m)sura %& care ade5)rul se +ucur) de mai mult presti(iu dec<t 'ora sau doar de u& alt presti(iu este i&e5ita+il ca ceea ce e4prim) u& a&ta(o&ism de 'ore s) 'ie tra&spus %& lim+a6 al ade5)rului 'ii&dc) se adau() de %&dat) o prioritate de drept u&ei re5e&dic)ri de 'apt* ,e aceea atu&ci c<&d muli se oste&esc s) demo&stre$e cu erudiie sau sa(acitate i&e4actitatea mar4ismului su+li&ii&du0i erorile %&'r<&(erile sau laturile ridicole ei se c:i&uiesc de(ea+a deoarece &u pot spera s) %i co&5i&() dec<t pe sa5a&i* Or &ici u& eco&omist &u i0a a3teptat pe ei 3i demo&straiile lor pe&tru a deslu3i ce tre+uie luat 3i ce &u de la Mar4 la 'el cum u& c:imist &u i(&or) ceea ce mai este 5ala+il di& opera lui GaU0Lussac* Ca$urile su&t apare&t similare dar &u asta este pro+lema* Pe&tru omul de 3tii&) mar4ismul &u e &imic altce5a dec<t o teorie de la mi6locul secolului al MlM0lea marcat) de de'ectele 5remii sale* El %3i d) seama c<t de (ra5 se resimte ea de pe urma 'aptului c) pe atu&ci discipli&ele sociolo(ice erau %&c) %& stadiul copil)riei timpurii 3i re(ret) de aseme&ea c) ea este at<t de co&tami&at) de 'ilo$o'iile istoriei de la %&ceputul secolului at<t de &ai5 ?mile&ariste@ 3i co&5i&se dup) cum s0a o+ser5at deseori c) dup) o %&delu&(at) istorie &e'ericit) ome&irea a5ea s) cu&oasc) o perioad) 'ericit) 3i ')r) istorie* El mai i&e seama 3i de tra&s'orm)rile co&sidera+ile pe care le0a su'erit lumea di& epoca %& care a 'ost 'ormulat mar4ismul %&coace 3i de co&diiile particulare di& acea epoc)* C)ci dac) istoria determi&) orice lucru ea determi&) 3i teoriile care o i&terpretea$)* ,e alt'el sa5a&tul &u se (<&de3te s) &e(e importa&a co&tri+uiei mar4iste Pe care presupu& c) o co&sider) %& a&umite pri5i&e decisi5)* El #9# co&sider) c) a&umite p)ri ale acesteia su&t de'i&iti5 %&corporate 3tii&ei dar pe l<&() restul trece i&di'ere&t ')r) a se preocupa m)car de0a 3ti dac) este sau &u de acord cu &i3te te$e care su&t tot at<t de %&dep)rtate de el ca 3i cele ale S'<&tului Toma sau ale lui Paracelsus* Mar4istul &u poate ma&i'esta o aseme&ea deta3areD el are &e5oie ca %&tr0u& 'el doctri&a sa s) r)m<&) i&5aria+il)* El &u este mo3te&itorul %&tre(ului la& de sa5a&i sau 'ilo$o'i ci al u&uia si&(ur di&tre ei c)ruia tre+uie s)0i re$er5e o soart) aparte 3i s) a4e$e totul pe e5a&(:elia sa* Pe&tru el &u co&tea$) ade5)rul 3tii&i'ic* %&dep)rtat) a+stract) 'luctua&t) supus) co&sta&t re5i$uirii dac) &u re5oluiilor ea &u0i satis'ace &e5oia u&ui reper 'i4 3i a u&ei (ara&ii perma&e&te pe&tru aciu&ea lui* U. /ar,ismul este apana$ul unei faciuni Ade5)rul 3tii&i'ic su'er) di& acest pu&ct de 5edere de u& 5iciu capital care %l 'ace s) se recu$e ')r) apel %& pri5i&a acestei 'u&cii discrimi&atoriiD el este imperso&al 'iecare %l poate i&5oca deopotri5) el &u apari&e %& propriu &ici u&ui cla&* Acest 'apt tra&3ea$) totul* %&tr0ade5)r este limpede c) u& parti$a& &u poate 'ace &imic cu u& ade5)r pe care ad5ersarului i0ar 'i %&()duit s) se +i$uiasc) dac) e ca$ul sau pe care ar 'i %& drept s)0l co&teste* O 'aciu&e am+iioas) are &e5oie de u& ade5)r pe care s)0l poat) a'irma ca 'ii&d u&i5ersal 5ala+il 3i c)ruia s)0i dei&) totu3i mo&opolul* Tre+uie ca 'iecare di& mem+rii s)i s)03i poat) spu&e (<&di&du0se la re'ractariD ?Eu 3tiu ei &u 3tiu@* S) c:i+$uim o clip)* Este aceea3i pro+lem) pe care reli(iile le re$ol5) pe pla& teoretic pri& recursul la Re5elaie iar pe pla& practic pri& o+li(aia co&5ertirii adic) a u&ui soi de tra&s'ormare a perso&alit)ii de &ou) &a3tere care &u are &e5oie de &imic altce5a dec<t de (raia u&ui sacrame&t pe&tru a0i asi(ura &eo'itului a5a&ta6e* Este cu at<t mai i&teresa&t s) cercet)m 'elul cum se pre$i&t) o aseme&ea di'icultate pe&tru o doctri&) care co&sider) temeiul ade5)rului ca 'ii&d %&tru totul uma& 3i c)reia aceast) soluie %i este deci %& pri&cipiu re'u$at)* C)ci pe&tru ea pro+lema &u este mai pui& presa&t)D soluia este mai delicat)* Pe de o parte 'aciu&ea #9!

I
&u ar putea re&u&a la pri5ile(iul de0a dei&e 3tii&a i&'u$) de0a repre$e&ta ca s) spu&em a3a calea ade5)rul 3i 5iaa* Cu toate acestea cum ar %&dr)$&i ea s) a'irme %& mod raio&al c) ade5)rul coi&cide cu oB doctri&) a&ume at<t de +i&e asimilat) de u& (rup de'i&it %&c<t pare e4clus s) poi s) o descoperi s) o pose$i sau c:iar s) te apropii se&si+il de ea %&ai&te de a0i apari&e acestui (rupK R)spu&sul tradiio&al la o dilem) de acest 'el &u este altul dec<t disti&cia di&tre cele dou) ordi&e cel

al 3tii&ei 3i cel al credi&eiD u&ul se desc:ide spre cercetarea i&depe&de&t) la care su&t su'icie&te lumi&ile &aturale iar cel)lalt presupu&e altele speciale care pro5i& de la di5i&itate 3i care %i 'a5ori$ea$) doar pe mem+rii 7isericii sale* Aceast) soluie cea mai eco&omic) %& a&sam+lu &u este scutit) de di'icult)i pe&tru c) la urma urmei orici&e se poate preti&de direct i&spirat de ,um&e$eu 3i receptacul al u&ei re5elaii i&edite de u&de 3i luptele ce pot 'i mereu o+ser5ate %&tre mistici 3i ierar:ia ecle$iastic)* %& 'i&al aceasta &u %i admite dec<t pe cei ce %i admit la r<&dul lor autoritatea su5era&) sti(mati0$<&du0i pe ceilali ca eretici* Ei %i este %& (e&eral u3or s) descopere %& la+iri&tul te4telor u& moti5 de a0i co&dam&a 3i c<&d &u ()se3te &ici u&ul or(oliul de0a &u se supu&e trece drept o do5ad) destul de +u&) a i&ter5e&iei ,ia5olului* Se poate %&s) %&t<mpla ca 'aciu&ea cuceritoare 3i e4act acesta este ca$ul partidului comu&ist s)03i 'i i&ter$is di&ai&te aceast) soluie* Ea este atu&ci co&str<&s) s) %&temeie$e cu&oa3terea ade5)rului pe 'olosirea 'acult)ilor despre care e (reu de preti&s c) o docilitate de pri&cipiu le de$5olt) sau le ilumi&ea$) 3i care su&t c:iar destul de 5i$i+il st<&6e&ite de 'r<&e limite 3i co&troale* Cu toate acestea 'aciu&ea &u ar putea re&u&a la mo&opolul ei* ,i'icultatea pare atu&ci aproape i&solu+il)* Teoretic a3a 3i este* Practic %&s) este de0a6u&s s) o l)s)m %& um+r) deoarece spiritul este at<t de o+i3&uit s) despart) complet pro+lemele re'leciei de cele ale aciu&ii %&c<t 'oarte pui&i %3i dau seama de a&ti&omie* Pe de o parte ad5ersarii doctri&ei e4ami&ea$) 'oarte 'iresc u&de a&ume este ea 6ust) 3i u&de ero&at) 3i o discut) cu Uioiciu&e iar pe de alt) parte iau seama la prete&iile u&ui partid de0a poseda %& propriu aceea3i doctri&) pe care pe deasupra o #9/ pre$i&t) ca i&'aili+il)L desi(ur ei co&sider) c) aseme&ea prete&ii su&t de &esusi&ut dar ele &u %i surpri&d %& mod deose+it le %&ele( de mi&u&e le ()sesc la urma urmei 'ire3ti 3i &ici pri& (<&d &u le trece s) le cear) socoteal) teoreticie&ilor 'aciu&ii despre moti5ul acestei e4clusi5it)i pe care o solicit) pe&tru o doctri&) %&tru totul uma&)* Ar 'i totu3i curios s) 3tim cum o 6usti'ic) ace3tia di& pu&ctul lor de 5edere* Ei &u o 6usti'ic) %&s)D dat 'ii&d c) &ime&i &u %i c:estio&ea$) prea i&siste&t asupra acestui pu&ct ei pro'it) de asta %& cel mai simplu mod cu puti&) opt<&d pe&tru t)cere* Totu3i i&ter5alul di&tre 3tii&a o+iecti5) a celorlali 3i o teorie care ')r) %&doial) c) a 'ost la 5remea ei 3tii&) dar care 'ace di& ce %& ce mai mult o'iciu de credi&) spore3te ')r) %&cetare* Acest lucru &u se %&t<mpl) &umai 'ii&dc) 'idelii ei se %&cred %& ea or+e3teD orici&e procedea$) la 'el 'a) de 3tii&a o+iecti5)* Ci&e simte &e5oia s) 5eri'ice %&)limea E5erestului sau 5ite$a lumi&iiK Importa&t este c) acest a3a0$is ade5)r este co&siderat ca 'ii&d re$er5at u&ui a&umit (rup de oame&i care pe deasupra este u& (rup a&imat de o ardoare mesia&ic) ce crede c) a primit di& partea istoriei u& soi de misiu&e 3i se pri5e3te tocmai %& 5irtutea acestei doctri&e drept i&strume&tul co&3tie&t 3i ')ptuitor al u&ei &ecesit)i ce dep)3e3te orice co&ti&(e&) i&di5idual)* Se poate %&ele(e c) u& aseme&ea (rup ap)r) cu %&5er3u&are u& mo&opol at<t de decisi5* O aseme&ea atitudi&e permite mai mult dec<t orice altce5a s) utili$)m aici ri(uros terme&ul de credi&) c)ci credi&a &u este orice credi&) sc:im+)toare 3i 5a()* Ea este sta+ilit) %& articolele u&ui cre$ 3i (ara&tat) de e4iste&a u&ei comu&it)i de oame&i care se a'irm) drept depo$itarii e4clusi5i ai u&ui ade5)r* C<&d acest ade5)r este de ordi& raio&al dat 'ii&d c) raiu&ea &u este socotit) pri5ile(iul &im)&ui 'aptul de5i&e at<t de remarca+il %&c<t tre+uie s)0l pri5im %&deaproape 3i s) &e %&tre+)m cum reu3e3te 'aciu&ea s) 'ac) acceptat) ideea c) ea e si&(ura care se +ucur) de u& a5a&ta6 at<t de sca&dalos cum a&ume 'ace ca aceast) a&omalie e4or+ita&t) s) 'ie 5erosimil) %& propriii ei oc:i* Primul pu&ct &u ridic) di'icult)i ma6ore* Mar4ismul ca s) p)str)m acela3i e4emplu r)m<&e apa&a6ul comu&i3tilor pur 3i simplu 'ii&dc) ma6oritatea celorlali &u %l 5orD u&ii care 5)d %& el o co&cepie despre lume &u %l 5or pe&tru c) au adoptat o altaL #99 alii care %l co&sider) o sum) de cu&o3ti&e 3i de ipote$e 3tii&i'ice &u %l 5or pe&tru c) 3tii&a a co&ti&uat s) a5a&se$e 3i %& co&seci&) au altele pe cap* Mai r)m<& cei care co&ti&u<&d s) se reclame de la sistem re'u$) supu&erea 'a) de partid* Ace3tia su&t tratai pur 3i simplu ca eretici* Ni3te doctori sta+ilesc care su&t (re3elile acestora 3i de&u&) cu o sumede&ie de te4te 3i citate e4e(e$ele temerare care i0au ')cut s) se r)t)ceasc) sau de care s0au ')cut 5i&o5ai* Aceste dispute su&t adesea di&tre cele mai su+tileD operele P)ri&ilor 7isericii &u su&t mai meticuloase mai erudite 3i mai &ua&ate %& sa5a&tele lor disti&cii* Ce criteriu care s) desem&e$e limpede i&terpretarea cea +u&) tre+uie s) adopt)mK Nici raio&ame&tul &u poate da o soluie deoarece duce la co&clu$ii potri5&ice &ici autoritatea Scripturii care este

solicitat) %& se&suri co&trare* Soluia tradiio&al) este %& 'o&d si&(ura posi+il)D este ortodo4) i&terpretarea 7isericii a3a cum ma6oritatea sau mai e4act Su5era&ul Po&ti' co&ciliile sau ierar:ia au acceptat0o 'ormulat)* Precum s0a %&t<mplat odi&ioar) cu 7iserica catolic) de0a lu&(ul %&tre(ii sale istorii 7iserica este cea care de'i&e3te ortodo4ia 3i &u ortodo4ia 7iserica* Aceasta %&seam&) c) %& ca$ul de 'a) partidul comu&ist este si&(urul care are calitatea de0a de'i&i mar4ismul 5ala+il mai e4act mar4ismul actualme&te 5ala+il* Imprude&tul care %&cearc) s) %l 6udece %& a'ara lui &u poate a6u&(e di& pri&cipiu dec<t la eroare c:iar dac) di& %&t<mplare ar da peste co&clu$iile e4e(eilor acreditai c)ci pro+lema este tocmai 'aptul c) &u tre+uie s) dea peste ele di& %&t<mplare* 7iserica &u ar putea %& &ici u& ca$ s) se %&cread) %& i&teli(e&a credi&ciosului i$olat 3i cu at<t mai pui& %& 6udecata laicului care &u %i accept) &ici m)car discipli&a* C<&d Armata so5ietic) a i&5adat %& #-9" )rile +altice ea i0a eli+erat pe liderii comu&i3ti %&tem&iai aduc<&du0i la putere 3i i0a 5<r<t %& tem&i) pe mem+rii (u5er&ului* Totul a mers +i&e pe&tru o 5reme* Apoi &oii mi&i3tri au 'ost c:emai la Mosco5a u&de au 'ost i&tero(ai %&delu&(* %&tor3i %& ara lor &orocul i0a P)r)sit %& scurt timp 3i au a6u&s cur<&d %& tem&i) al)turi de cei care %i persecutaser) p<&) &u de mult* Stupe'iai de 'aptul c) au 'ost %&c:i3i de eli+eratorii lor 3i co&'u&dai cu du3ma&ii acestora e i &u au precupeit &ici u& e'ort ca s) o+i&) dreptate 3i s) l)mu0 #91 reasca situaia* Au urmat a&c:ete i&tero(atorii 3i dosare* Ne'ericiii au a'lat %& cele di& urm) c) erau +)&uii de troRism* Aceast) acu$aie i0a deco&certat mai mult c:iar dec<t %&tem&iarea 3i au protestat di& toate puterile* Pe +u&) dreptateD erau prea ti&eri ca s) 'i au$it de TroRi alt'el dec<t ca de u& tr)d)tor ori+il 3i u& crimi&al lacom 3i s<&(eros* Fuseser) di&totdeau&a parti$a&ii %&'l)c)rai ai lui Stali& 3i s0au ')cut lu&tre 3i pu&te ca s) o do5edeasc)* I&strucia a 'ost reluat) 3i a tre+uit s) se recu&oasc) 'aptul c) spu&eau ade5)rul* Asta &u %&seam&) c) &u au r)mas %& %&c:isoareD ?Erai li s0a spus troRi3ti ')r) ca s0o 3tii@* Am relatat aceast) %&t<mplare 'ii&dc) este aute&tic) 3i totodat) pui& cu&oscut)* E4ist) %&s) o sut) de altele aseme&ea %& acela3i se&s* Cel ce mi0a relatat0o pe aceasta u& pri$o&ier 'ra&ce$ e5adat di& Prusia orie&tal) 3i i&ter&at %& aceea3i %&c:isoare cu litua&ie&ii era e4trem de i&di(&at de 'elul cum se %&c:eiase ca$ul* L0am s')tuit s) 'ie mai se&i&D ?G<&dii05) pui& i0am spus* La urma urmei ci&e erau ei ca s) preti&d) c) deose+esc ade5)rul de (re3eal)K Numai cei doci o pot 'ace 3i pri& asta %i %&ele( pe cei ce su&t a(reai de putere* Su&tei catolic* ;) putei %&c:ipui c) primul credi&cios 5e&it poate :ot)r% %& pri5i&a propriei sale ortodo4iiK@ 4. .octrina este eri$at la rangul de criteriu suprem al adevrului Htii&a este c:emat) tot mai pui& s) tra&3e$e %& pri5i&a temeiului mar4ismului %& timp ce mar4ismul este dimpotri5) cel ce decide asupra temeiului cut)rei sau cut)rei ipote$e +iolo(ice a oportu&it)ii cut)rei sau cut)rei i&5esti(aii a 'i$icii sau a psi:olo(iei* Cutare co&cepie este de&u&at) ca 'ii&d culpa+il) 3i +ur(:e$) o alta este dimpotri5) declarat) util) pe&tru i&teresele re5oluiei 3i %& co&seci&) potri5it) cu mersul istoriei %& co&seci&) co&'orm) cu ade5)rul* C<t despre eco&omia politic) de dup) Mar4 aceasta este co&dam&at) at<t de total %&c<t e pur 3i simplu &imicit) cam %& acela3i mod %& care procedea$) matematicie&ii atu&ci c<&d aru&c) la co3 ')r) s) le citeasc) memoriile pe care le primesc despre c5adratura cercului* Aceast) i&5ersare surpri&$)toare traduce 3i %& ca$ul de 'a) aceea3i &ecesitate e4trem de
#98

imperioas) 3i de simpl)D cea de0a pu&e ideolo(ia la ad)post de 3tii&) adic) de posi+ilitatea perma&e&t) de re%&&oire co&dus) de &i3te str)i&i i&spirai mai cur<&d de urm)rirea u&ui ade5)r u&i0 5ersal 5ala+il dec<t de (ri6a 'a) de trium'ul u&ei 'aciu&i a&ume* Partidul comu&ist se preti&de dei&)torul u&ui ade5)r asupra c)ruia re5e&dic) cel pui& u& drept de primo(e&itur) 3i pe care &u %l las) s) 'ie desp)rit &ici de ori(i&ea 3i &ici de am+iiile sale* Mai r)m<&e s)0i sta+ileasc) superioritatea a+solut) asupra corpului de cu&o3ti&e di& care s0a despri&s aceast) doctri&) 3i care per'ecti+il) 3i accesi+il) tuturor rod al u&ei ela+or)ri li+ere comu&e 3i de$i&teresate co&ti&u) s) treac) drept tipul %&su3i al ade5)rului i&ataca+ilD a&ume 3tii&a* I& pri&cipiu su&t de co&ceput dou) atitudi&iD com+aterea sau rati'icarea* Totu3i %& timp doar cea de0a doua se do5ede3te 'ructuoas)* ,i& prici&) c) s0a crampo&at prea mult de prima 7iserica catolic) de e4emplu a s'<r3it pri& a03i pierde cea mai mare parte a creditului 3i &u a i$+utit &iciodat) i&di'ere&t de

amploarea co&cesiilor sale ulterioare s) rec<3ti(e %&crederea sa5a&ilorD dac) su&t cre3ti&i ei r)m<& ')r) %&doial) ast'el dar %3i co&ti&u) cercet)rile cu o i&depe&de&) total) 'a) de credi&a lorL dac) su&t &ecredi&cio3i pri5esc cu suspiciu&e o do(m) clar ireco&cilia+il) cu spiritul acti5it)ii lor* Partidul comu&ist a pre'erat mult mai repede o politic) de asimilare co&desce&de&t) %& locul co&'lictului declarat* A3a se 'ace c) mar4ismul &u deri5) &ici pe departe di&tr0u& pu&ct de 5edere opus 3tii&ei ci r)m<&e c:iar %&rudit cu aceasta pri& ori(i&ile sale* %& ultim) i&sta&) di'icultatea %& ce0l pri5e3te ar co&sta mai de(ra+) %& a se deose+i de ea pe&tru ca ast'el s)03i ma&i'este 'a) de ea &atura particular) 3i de &e%&locuit c)ci postulatele lor 'u&dame&tale su&t ide&tice* ,e aceea cele c<te5a co&dam&)ri %&dreptate %mpotri5a a&umitor teorii 3tii&i'ice co&tempora&e cum ar 'i psi:a&ali$a 'i$ica relati5ist) sau (e&etica au u& e'ect practic mai redus dec<t se crede* Tre+uie s) recu&oa3tem de alt'el c) a&atemele respecti5e pro&u&ate %& &umele u&or pri&cipii e4trem de clare 5i$ea$) &u at<t 'u&dame&tul e4perime&tal al acestor co&strucii c<t e5e&tualele lor e4te&sii 'ilo$o'ice* Or acestea %& a&umite ca$uri dep)3esc cu %&dr)$&eal) u&eori c:iar la 'el de mult ca mar4ismul %&su3i m)sura %& care #9. tste admis s) se recur() la o ipote$) pe&tru e4plicarea 'e&o0&e&elor ast'el %&c<t este %&tru totul %&()duit ca aceste speculaii emerare s) 'ie respi&se* Acest lucru tre+uie %&s) ')cut +i$ui&0lu0&e pe e4perie&) &u de&u&<&d i&compati+ilitatea lor cu &i3te Speculaii %&c) 3i mai 5aste 3i mai temerare* Gra5itatea trium'ului Lui L%se&Ro &u pro5i&e &ici pe departe di& co&i&utul te$ei sale Di di& &atura ar(ume&telor lui* El &u le spu&e ad5ersarilorD E4perie&ele 5oastre &u su&t 5ala+ile %& timp ce ale mele su&t Li do5edesc co&trariul alor 5oastre* S) le repet)m 3i u&ii 3i alii %& Lele mai ri(uroase co&diii de co&trol 3i 'aptele 5or decide@* El stri()D ?Co&clu$iile 5oastre &u se potri5esc cu materialismul storic deci su&t +ur(:e$e reacio&are meta'i$ice 3i 'ormaliste@* Vi o+i&e o co&dam&are politic) a ad5ersarilor ce duce la desti0uirea 3i u&eori la deportarea lor* Aceste 'apte repre$i&t) mult mai &ult dec<t este &e5oie pe&tru a0i &e(a atitudi&ii lui L%se&Ro orice calitate 3tii&i'ic) c:iar dac) teoriile sale ar 'i cele mai e4acte de /e lume* ,ar &umai 'aptul c) pe&tru a se impu&e ele se +i$uie mai cur<&d pe presiu&ea o'icial) dec<t pe raiu&e e de0a6u&s pe&tru a presupu&e c) su&t 'alse* ,e alt'el &ici &u co&tea$)* Htii&a ur)3te e4comu&ic)rile 3i &u are ce 'ace cu ele* ,e %&dat) ce u& co&(res sau u& co&ciliu este %&tru&it cu mare pomp) pe&tru a i&5alida a&umite opi&ii 3i a cere ca cei ce le susi& s)03i recu&oasc) (re3eala c:iar dac) opi&iile co&tro5ersate su&t e'ecti5 imprude&te sau mi&ci&oase aseme&ea procedee tr)dea$) totu3i o atitudi&e i&c:i$itorial) tradiio&al str)i&) spiritului pur 3tii&i'ic care si(ur de 5ictoria sa i&e5ita+il) las) dispreuitor ca (re3eala s) moar) de moarte +u&)* Htii&a co&5i&(e &u co&str<&(e* * Mar4ismul care %&ele(e s) se pre5ale$e de presti(iul asociat 3tii&ei &u se poate declara ')r) riscuri ostil u&ei teorii sau alteia care se declar) e4plicit le(at) de el care deri5) di& el ')r) i&termediar 3i a c)rei 5aliditate de'i&iti5) 0 presupu&<&d c) 3tii&a su'er) de'i&iti5ul 0 risc) la urma urmei s) 'ie recu&oscut) di&tr0o clip) %&tr0alta sau este de6a omolo(at) pretuti&de&i* Este %&totdeau&a imprude&t pe&tru u& tri+u&al al I&c:i$iiei s)0i re'u$e u&ui #9O Galilei a'irmaia c) P)m<&tul se rote3te* Cu toate acestea cum r)m<&e mult mai a5a&ta6os ca partidul comu&ist s) posede 3i s) r)sp<&deasc) u& ade5)r perso&al mar4ismul tre+uia mai de(ra+) s) ri3te o aseme&ea a5e&tur) dec<t s) se lase co&'u&dat pur 3i simplu cu 3tii&a* I& acest scop el deose+e3te cu&oa3tere 3i metod)* Ca a&sam+lu de cu&o3ti&e do+<&dite la o dat) de'i&it) se admite c) mar4ismul &u se poate a'la %& co&tradicie cu 3tii&a propriu0$is)* %&tr0ade5)r el %i rati'ic) re$ultatele pe m)sur) ce acestea su&t sta+ilite cum se cu5i&e* ,ar ca metod) el se laud) cu 'aptul de0a co&stitui o discipli&) superioar) 3tii&ei %&se3i 'ace ca cercetarea s) 'ie 'ecu&d) %l i&spir) pe sa5a&t 3i %l 'ere3te de (re3eal)* La limita e4trem) se co&sider) c) orice descoperire este datorat) aplic)rii a&ticipate sau ulterioare i&co&3tie&te sau deli+erate a metodei mar4iste* Aceasta se recu&oa3te pri& utili$area dialecticii %& pri5i&a c)reia &u e4ist) 5reo de'i&iie dup) cum &u e4ist) 5reu&a pe&tru :ar 3i di& acelea3i moti5e* F)r) %&doial) c) se 5or+e3te u&eori de te$) de a&tite$) sau de si&te$) ori de aciu&e 3i reaciu&e sau la 'el de +i&e de trecerea de la ca&titate la calitate dar aceste 'ormule &u su&t suscepti+ile dec<t de o utili$are %&tru totul scolastic)D e'ectul lor practic este ri(uros &ul di& simplul moti5 c) &u ar putea e4ista dec<t o si&(ur) metod) de cercetare 3tii&i'ic) de care se 'olosesc toi sa5a&ii i&di'ere&t c) su&t sau &u mar4i3ti catolici c) pro'esea$) sau &u %& ad<&cul i&imii lor credi&ele cele mai e4ce&trice* Ea este alc)tuit) di&tr0u& a&sam+lu de procedee de

i&5esti(aie de e4perime&tare de pro+e 3i co&tra0pro+e speci'ic 'iec)rei discipli&e* Aceste coma&dame&te su&t de 'iecare dat) at<t de precise 3i de adec5ate o+iectului lor %&c<t &u las) &ici u& pic de loc co&cure&ei u&or pri&cipii at<t de a+stracte 3i de (e&erale precum cele ce su&t pre$e&tate de o+icei ca 'orm<&d ese&ialul dialecticii mar4iste* Nu pare deci &ici co&5i&()tor 3i &ici m)car 5erosimil ca aceasta s) le aduc) 'ie 3i cel mai mic a6utor sa5a&ilor %& ce pri5e3te mu&ca lor pro'esio&al) o+i3&uit)* Nu se poate %&s) do5edi c) ea &u le comu&ic) (e&iu adic) o mai mare 3i oarecum su+lim) 'acultate de i&5e&ie* Or dup) m)rturiile aproape u&a&ime ale +iolo(ilor 'i$icie&ilor c:imi3tilor astro&omilor matemati0 #9cie&ilor care au aderat la mar4ism 3i la partidul comu&ist lucrurile s0au petrecut %& ca$ul lor %&tocmai a3aD dialectica le0a l)r(it 5i$iu&ea le0a %&()duit s) elucide$e &umeroase pro+leme care %&ai&te le 'useser) o+scure 3i le0a %&')i3at %& ade5)rata ei lumi&) de$5oltarea cu&o3ti&elor di& ramura %& care lucrau* I& ma6oritatea timpului ei &u e$it) s)0i atri+uie meritul descoperirilor pe care le0au ')cut de c<&d au luat cu&o3ti&) de ea* La drept 5or+i&d acestea di& urm) su&t rareori mai remarca+ile dec<t cele pe care le0au ')cut atu&ci c<&d &u cu&o3teau dialectica mar4ist)* Aceste m)rturisiri co&corda&te i&ter$ic totu3i celui de6a co&5i&s s) se %&doiasc) de e4cele&a metodei* Pe deasupra ele au a5a&ta6ul de0a situa cea mai mare e'icacitate a acesteia %& dome&iul i&e5ita+il o+scur 3i misterios al &a3terii ideilor u&de este di'icil s) recu&o3ti ce5a clar sau si(ur* Ast'el este les&e s) preti&$i c) i&'lue&a dialecticii se do5ede3te aici decisi5)D %& plus u& ad5ersar 3i0 ar irosi timpul dac) ar %&cerca s) demo&stre$e c) &imic &u e ade5)rat* I& acest 'el raporturile di&tre 3tii&) 3i mar4ism su&t re$ol5ate %& mod satis')c)torD mar4ismul co&stituie ca s) spu&em a3a eleme&tul motor al 3tii&ei aceasta pro(res<&d datorit) lui 3i utili$)rii dialecticii* ,e la el %3i tra(e ea e'icacitatea* %& cele di& urm) cercetarea 3tii&i'ic) &u mai apare drept de(radarea pro'a&) a u&ei cu&oa3teri superioare pe care u& soi de +ote$ o %mp)rt)3e3te di&tr0o dat) &oilor i&iiai* Scopul dorit este ati&sD mar4ismul &u se opu&e &iciodat) a&sam+lului 3tii&ei ca sum) de cu&o3ti&e ci %3i re$er5) dreptul de a0i co&dam&a u& re$ultat a&ume sau altul a c)rui ortodo4ie i se pare %&doiel&ic) sau ale c)rei co&seci&e i se par i&oportu&e* %& s'<r3it ca metod) el %&ele(e s) se deose+easc) %& mod e4pres de simpla cercetare lu<&du03i c:iar 'a) de ea 5aloarea u&ei ade5)rate re5elaii care %i i&su'l) 5ia) 3i o 'ace s) %&'loreasc)* ,e aceea %&scrie %& propriul s)u +e&e'iciu 'iecare di& trium'urile pe care ea le o+i&e* C<t despre %&ceti&elile sau e3ecurile pe care o mi&te c<rcota3) este u&eori ispitit) s) le repro3e$e u&ei i&5esti(aii scrupuloase se %&ele(e de la si&e c) ele pro5i& di& i&su'icie&a cercet)torilor +ur(:e$i lipsii de ?lumi&a mar4ismului@ dup) cum su&) 'ormula de e4primare care s0a %&cet)e&it* Orice ar 'ace le lipse3te ilumi&area* #1" %& acela3i timp sta+ilitatea doctri&ei este o+i&ut) di& mome&t ce metoda care co&ti&u) s) le (ara&te$e credi&cio3ilor acelea3i a5a&ta6e 'a) de co&cure&ii lor este aceea3i* %& paralel actuali$area ei perpetu) este automat e'ectuat)D 3i mar4ismul &u are a se teme c) se 5a pome&i %&tr0o +u&) $i dep)3it de stadiul pre$e&t al cercet)rii 3tii&i'ice* Pe pla& teoretic el tria$) re$ultatele acesteia dup) capriciile sale admi<&du0le pe u&ele 3i %&l)tur<&du0le pe altele dup) cum %i dictea$) i&teresul* %& retractarea lui E5(:e&i ;ar(a co&5i&s c) susi&use a'irmaii temerare citim urm)toareleD ?Faptele cele mai clar co&statate %3i pierd orice 5aloare %& oc:ii 3tii&ei c<&d su&t i&5ocate %& a'ara oric)rei aplic)ri a metodei mar4ist0le&i&iste 3i a co&sider)rii co&e4iu&ilor lor dialectice@* Pe pla&ul aplicaiilor te:&ice aparatul politic %3i %&su3e3te dimpotri5) orice descoperire pro'ita+il) la &e5oie pri& 3iretlicuri %& orice ca$ ')r) s) se %&tre+e dac) ea decur(e di& teoriile c)rora le0a re'u$at imprimatur!ul. El aru&c) a&atema la adresa 'i$icii cua&tice dar %&trei&e o reea reduta+il) de spio&a6 %& i&dustria atomic) str)i&)* Cu toate acestea sistemul mer(e mai departe ')r) s) %m+)tr<&easc) se ide&ti'ic) cu 3tii&a %&drum<&d0o 3i ce&$ur<&d0o %& timp ce 5aloarea sa pare s) supra5ieuiasc) celei a re$ultatelor e'emere cu care sa5a&ii se m<&dresc succesi5* Iat) ast'el miracolul s)5<r3it de o credi&) care preti&de c) este 3tii&) sau dac) pre'erai al u&ei 3tii&e care %&depli&e3te 'u&cia de credi&) de sum) de cu&o3ti&e 3i de reete la care toi au %& pri&cipiu acces 3i care cu toate acestea r)m<&e mo&opolul u&ei 'aciu&i* Ci&e o+ser5) %& a&sam+lul lor co&seci&ele mi&u&ate 3i di5erse ale u&ei aseme&ea am+i(uit)i &u se mai satur) admir<&du0i e'ectele pretuti&de&i 5ictorioase* C<te a5a&ta6e &u posed) o doctri&) care se ap)r) ca o credi&) atu&ci

c<&d este atacat) ca 3tii&) 3i care %3i atri+uie autoritatea 3tii&ei c<&d este atacat) %& calitate de credi&)K Natura ei este i&sesi$a+il) 3i %& co&seci&) po$iia ei este i&5i&ci+il)*

CAPITOL2L I; LA CE SER;EHTE O ORTO,OMIE

A3a co&sidera+ile cum par +e&e'iciile compe&sea$) oare pierderileK Puterea 'aciu&ii 'ace presti(iul doctri&ei* ,ar de ce oare se %mpo5)rea$) ea cu aceasta di& urm)K Ea pare s) %i dea totul 3i s) &u primeasc) &imic* %& (e&eral partidele &u se si&c:isesc deloc s)03i %&temeie$e politica pe o +a$) irepro3a+il) di& pu&ct de 5edere 3tii&i'ic 3i cu at<t mai pui& pe u& soi de meta'i$ic) 5ul&era+il) 3i ri(id) care pare di& e4terior +u&) doar pe&tru ca s) le st<&6e&easc) s) le r)t)ceasc) dac) &u s) le discredite$e aciu&ea* ,e 'apt o+ser5)m cu (reu la prima 5edere moti5ul pe&tru care o mi3care 5ala+il) %& si&e 3i care mo+ili$ea$) %& i&teresul ei cea mai +u&) 3i mai mare parte a e&er(iilor 3i a de5otame&tului mai multor popoare co&ti&u) s)03i le(e soarta de cea a u&ei co&cepii pe care timpul 3i pro(resul cercet)rii au ')cut0o s) 'ie deri$orie 3i pur superstiioas)* S) 'ie 5or+a doar de ruti&) 3i de po5ara u&ei mo3te&iri pe care &ime&i &u %&dr)$&e3te s) o re'u$eK Nu era oare mai eco&omic s) se reclame pur 3i simplu dreptatea sau 3i mai simplu putereaK %& (e&eral raporturile di&tre doctri&a 3i politica di& i&teriorul u&ui partid &u creea$) prea multe pro+leme deoarece doctri&a r)m<&e at<t de 5a() 3i de 3tears) %&c<t &u 6oac) u& rol practic importa&t* Ea &u co&st) dec<t %&tr0u& 'el de orie&tare (e&eral) de i&spiraie mai mult se&time&tal) dec<t i&telectual) pe care &u e &e5oie dec<t s) &u o co&trarie$i prea direct* Ea &u atra(e dup) si&e &ici u& 'el de tactic) special) ci doar %i (rupea$) pe parti$a&ii u&ui acela3i pro(ram* #1! ,i'icult)ile %&cep atu&ci c<&d pe de o parte 'ormula politic) cere o discipli&) a+solut) 3i c<&d pe de alta doctri&a co&stituie u& sistem e4i(e&t complet i&ta&(i+il care preti&de c) determi&) &u &umai articolele pro(ramului pe care partidul se str)duie3te s) le 'ac) s) trium'e ci 3i metoda co&cret) care tre+uie s)0i %&()duie s) a6u&() la putere* Acesta este %&tocmai ca$ul doctri&ei mar4iste 3i al partidului comu&ist cu %& plus 'aptul a(ra5a&t c) partidul respecti5 este puter&ic iar doctri&a sla+) partidul %&dr)$&e 3i a&tre&a&t iar doctri&a +)tr<&) 3i sclero$at)* Tre+uie s) &e %&tre+)m atu&ci care poate 'i utilitatea cotidia&) a acestei doctri&e pe&tru acest partid ce a&ume repre$i&t) ea pe&tru el 3i %& s'<r3it cum reu3e3te el s) %mpace e4i(e&ele teoretice cu &ecesit)ile tactice* 2& lucru e si(urD dat 'ii&d c) i&e la ea a3a cum o 'ace tre+uie c) partidul comu&ist o+i&e di& doctri&a sa a5a&ta6e 'oarte mari* Care su&t acesteaK Si pri& ce mi&u&e reu3e3te el s) dea do5ad) %& practic) de o e4trem) suplee c<&d s0ar putea crede i&iial c) u& sistem at<t de precis &u poate ser5i dec<t la parali$area sau %& orice ca$ la ri(idi$area aciu&ii saleK La drept 5or+i&d 3i %& c:ip parado4al 'aptul c) doctri&a datea$) de u& secol 3i corespu&de at<t de pui& cu realitatea %&les&e3te lucrurile* Atu&ci c<&d au ela+orat0o autorii ei cu&o3teau o situaie cu totul di'erit)* Co&6u&ctura s0a modi'icat* Timpul 3i0a spus cu5<&tul* E limpede c) 5ec:ile imperati5e &u mai su&t 5ala+ile 3i &ici m)car aplica+ile &emaia5<&d pur 3i simplu se&s* ,e alt'el este oricum i&'i&it mai delicat s) co+or<m di& s'era pri&cipiilor (e&erale la &i5elul datelor particulare* ,educia &u este &iciodat) u&i5oc)D apar sci$iu&i %& pri5i&a co&sem&elor ce tre+uie sta+ilite se 'ac re'eriri la te4te di'erite sau care su&t i&terpretate di'erit 3i de 'iecare dat) e4ist) riscul u&ei rupturiL 'iecare partid %3i are a&a+apti3tii 3i semipela(ie&ii lui* E pre'era+il s) se elimi&e aceste certuri cu i$ de teolo(ie 3i care oricum &u ar putea duce dec<t la sl)+irea 'aciu&ii* %& s'<r3it se 3tie de alt'el c) %& politic) &u e &iciodat) +i&e s) te %&c)p)<&e$i* Tre+uie s) 3tii s) sacri'ici pro5i$oriu puritatea doctri&ei %& 'a5oarea &ecesit)ilor aciu&ii* C)ci &u puritatea teoriei este cea care c<3ti() +)t)lia ci 'ora partidului* ,ac) #1/ partidul e puter&ic el 5a %&5i&(e 3i %& acel mome&t 5a resta+ili doctri&a %& %&trea(a sa puritate* Atu&ci o 5a putea 'ace* Iar %& pri5i&a doctri&ei aceasta este %& 'o&d si&(ura 3a&s) pe care o are de0a 'i c<&d5a 5ictorioas)* Aceste raiu&i su&t i&co&testa+ileD &u le poi desco&sidera ')r) s) te e4pui e3ecului* ,e aceea au

%&totdeau&a ultimul cu5<&t* Co&seci&a este c) por&i&d di&tr0u& a&ume pu&ct determi&at de 5olumul %&su3i al partidului 3i de propria sa de$5oltare ceea ce de'i&e3te politica &u mai este doctri&a ci dimpotri5) politica de'i&e3te doctri&a sau mai de(ra+) ceea ce este actualme&te 5ala+il %& doctri&) ceea ce este importa&t s) 'ie scos %& e5ide&) 3i luat drept (:id 'ii&d %&eles 'aptul c) doctri&a %&s)3i %& ese&a ei r)m<&e i&5aria+il)* Se su+li&ia$) dimpotri5) c) ea co&ti&u) s) ser5easc) cu i&'aili+ilitatea sa perma&e&t) 3i &e3tir+it) drept +a$) politicii des')3urate %& mome&tul pre$e&t* O elasticitate e4trem) poate s) %&()duie atu&ci cele mai surpri&$)toare r)stur&)riL doctorilor &u le este &iciodat) (reu s) le 6usti'ice ulterior* Nu e &e5oie dec<t de i&(e&io$itate* ,ar dac) doctri&a &u le coma&d) cum :ot)r)3te partidul aceste r)stur&)riK ,up) ce re(uliK %& 'u&cie de ce prude&) a&umeK Acum este mome&tul s) &e ami&tim c) pe l<&() o 3tii&) co&testa+il) el dispu&e 3i de o %&elepciu&e cert)* Nu este doar dei&)torul u&ei teorii eco&omice i&utile ci 3i depo$itarul u&ei sume de reete e4trase di& i&compara+ila e4perie&) a luptei re5oluio&are* Ele su&t ceea ce co&tea$) 3i spre pro'itul lor amuesc p)l)5r)(elile 'ilo$o'ilor pu3i %& 'aa (ra5it)ii istoriei* S0a remarcat adesea c) Le&i& care %l come&ta at<t de +i&e pe Mar4 pe&tru u$ul celorlali ad&ota pe&tru u$ul s)u perso&al operele lui Neceaie5 3i ClauseYit$ 3i c) respecta mai de(ra+) ma4imele lor &e%&du0 r)toare %& co&ducerea co&cret) a politicii* ,e ce &e0am miraK E4ist) re(uli seculare pe&tru co&ducerea oame&ilor ale c)ror pri&cipii &u 5aria$) prea mult 3i pe care tre+uie s) le iei de u&de poi* Adapta+ile oric)rui scop cu toate c) e4ist) 3i scopuri care le respi&( ser5iciile aceste re(uli de'i&esc o te:&ic) mai mult sau mai pui& per'ecio&at) care se cu5i&e 6udecat) e4clusi5 %& 'u&cie de e'icie&a ei* Ele su&t cele ce dictea$) tacticaD #19 iscusi&a liderilor co&st) %& a le aplica %& mod i&teli(e&t 3i 5i(uros ')r) scrupule ori mil)* Apoi ideolo(ia 6usti'ic) orice sc:im+are a+rupt) 3i sca&daloas) orice ma&e5r) de &em)rturisit* Fii&dc) &u i se cer oracole ci ceea ce este %&deo+3te &umit moti5e +u&e care pe u& a&umit pla& su&t ')r) e4cepie rele* Aici se arat) ade5)rata 'u&cie a doctri&ei* Ea (ara&tea$) 6usteea 3i le(itimitatea 'iec)rei deci$ii a ierar:iei* Face c:iar mai multD le d) 'idelilor si(ura&a c) lupt) pe&tru o cau$) a c)rei 5ictorie 'i&al) este i&e5ita+il) 3i ca 3i %&scris) %& &atura lucrurilor desi(ur c) &u cu preci$ia eclipselor 3i a mareelor dar aproape cu acela3i titlu ca 3i eleL di& mome&t ce totul depi&de de e'ortul 'iec)rui adept e su'icie&t pe&tru ei s) 5rea pe&tru ca desti&ul s) se %mpli&easc)D $elul lor mer(e %& %&su3i se&sul istoriei* %& alt lim+a6 s0ar 'i spus c) el este %& co&'ormitate cu 5oi&a di5i&)D ?A6ut)0te 3i Cerul te 5a a6uta@* Acesta este s'atul co&sta&t la care se reduce pe&tru 'iecare milita&t o teorie di'icil) 3i aproape i&a+orda+il) pe&tru o mi&te &ea&tre&at)* Trupele iau di& aceast) doctri&) %&dep)rtat) pe care o cu&osc doar di& au$ite certitudi&ea de0a %&5i&(e 3i co&5i&(erea c) acio&ea$) %& acord cu %&s)3i ordi&ea lumii* E&er(ia lor este sporit) pe m)sur)* Nu ar 'i de dorit totu3i ca ardoarea lor s) aipeasc) %& spera&a tr<&da5) a u&ui de$&od)m<&t 'ericit i5it la 5remea sa ')r) a 'i &e5oie s) 'ac) &imic pe&tru a0l (r)+i* ;ictoria &u este i&e5ita+il) dec<t dac) comu&i3tii &u03i cru) oste&eala* ,i& acest moti5 de la +u& %&ceput 3e'ii partidului au reacio&at 'erm %mpotri5a u&ei de5iaii c:ietiste dup) care ar 'i su'icie&t ca clasa mu&citoare s) a3tepte 5erdictul istoriei care &u putea s) &u soseasc) 3i &u putea s) &u0i 'ie 'a5ora+il)* S0a a6u&s repede la cealalt) e4tremitate relu<&du0se su+ o 'orm) di'erit) ma4ima lui I(&aiu de LoUola care ordo&) s) se acio&e$e cu orice prile6 ca 3i cum ,um&e$eu &u ar e4ista 3i +i$ui&du0te doar pe 'orele tale A3tii&d %&s) +i&e c) totul e %& m<i&ile LuiC* Ma4im) admira+il)D ea %i d) omului %&credere %& si&e %i i&ter$ice s) se lase pe m<&a altcui5a %i cere u& e'ort m5er3u&at 3i %& acela3i timp %l %mpiedic) %& ca$ de e3ec s) dispere sau s)03i i&crimi&e$e propria sa i&capacitate sau i&compete&a

L
#11 3e'ilor s)i* ,ac) este %&5i&s e di& 5oia Cerului sau a istoriei %&c<t tre+uie s) se %&cli&e 3i s) recapete cura6 deoarece %& 'i&al cerul sau istoria %i 5or recu&oa3te pe ai lor* Se 5ede c<t de util) este 'ormulaD ea pare s) pre5ad) totul* Nu tre+uie s) &e mir)m c) a 'ost pre'erat) 3i

de comu&i3ti* O doctri&) %i ')()duie3te omului o soart) mai +u&) 3i %&tr0u& 'el %mp)r)ia ,om&ului pe care o situea$) pe p)m<&t sau pe alt) lume* O 7iseric) sau u& partid preti&d apoi c) scot di& aceast) doctri&) coma&dame&te 3i re(uli de co&duit)* C)ile ce se o'er) ast'el &u su&t multe la &um)r* Multe &ua&e se las) &um)rate %mi %&c:ipui dar &u su&t posi+ile dec<t dou) ideolo(ii clar disti&cteD cea care a'irm) c) tot ce 'ace omul e $adar&ic 3i c) tre+uie s) &e l)s)m %& 5oia ,om&ului sau a Istoriei 3i cea care %i cere omului s) se str)duiasc) di& toate puterile s) %&')ptuiasc) 5oi&a ,om&ului sau pe cea a Istoriei* O reli(ie care orie&tea$) spre o alt) lume dori&ele adepilor ei 3i %i %&5a) s) o dispreuiasc) pe cea p)m<&teasc) poate opta pe&tru prima soluieL dar pe&tru orice partid politic care pri& de'i&iie i&te&io&ea$) s) cucereasc) puterea 3i %& (e&eral pe&tru orice (rup de oame&i 'ie el 3i u& ordi& reli(ios care &utre3te am+iii p)m<&te3ti cum s0a %&t<mplat cu Compa&ia lui Isus doar cea de0a doua atitudi&e este %&()duit) 'ii&dc) este si&(ura care le aduce co&6urailor u& a5a&ta6 ta&(i+il* Am spus careD cel de a0i co&5i&(e de le(itimitatea 3i de 'atalitatea succesului lor cer<&0du0le totodat) mo+ili$area co&sta&t) 3i total) a e&er(iilor* ,e aceea detaliul doctri&ei &u are prea mare importa&)D milita&tul o accept) pe aceasta (ata ela+orat) de doctori &ecu&os0c<&du0i dec<t marile li&ii %& m)sura %& care ele 6usti'ic) aciu&ea politic) %& care este a&(a6at* ,ar aceast) aciu&e co&ti&u) s) 'ie clip) de clip) determi&at) de o situaie co&cret) %& care %&ai&te de toate se cu5i&e s) se ma&e5re$e c<t mai iscusit cu puti&)* I&iial c<&d 'aciu&ea este sla+) ea poate s) se supu&) ')r) u& pericol ma6or lo$i&cilor care decur( direct di& ideolo(ie ca de e4empluD ?Proletari di& toate )rile u&ii05)E@ 0 %&tr0at<t de mult este %&()duit s) 'aci u& (rup redus de oame&i scos %& a'ara 6ocului de %&s)3i lipsa lui de %&sem&)tate s) &u ia %& seam) co&ti&(e&eleD #18 %&tr0ade5)r pe e3ic:ierul 'orelor 'aciu&ea &u corespu&de la %&ceputurile e4iste&ei sale dec<t u&ei ca&tit)i &e(li6a+ileL ea &u are respo&sa+ilit)i* ,eci$iile importa&te %& materie de politic) su&t luate ')r) ca s) se i&) m)car seama de e4iste&a ei ast'el c) ea se poate m)r(i&i la o atitudi&e %&tru totul doctri&ar) de re'u$ sistematic* Atr)(<&du0i pe &emulumii pri& 5iole&a recrimi&)rilor ea c<3ti() mai mult dec<t pierde p)str<&du03i i&tra&si(e&a* Mai t<r$iu dimpotri5) c<&d partidul repre$i&t) o 'or) aprecia+il) el este supus automat u&or &e&um)rate o+li(aii &oi drept pe&tru care tre+uie s) se adapte$e &e%&cetat realit)ii s) p)stre$e co&tactul cu masele s) &u compromit) po$iiile c<3ti(ate s) satis'ac) i&terese di5er(e&te 3i a3a mai departe la &es'<r3it* Luarea u&ei deci$ii %&elepte 3i irepro3a+ile a a6u&s u& lucru e4trem de delicat* Tre+uie c<&t)rite cu ate&ie a5a&ta6ele 3i i&co&5e0 &ie&tele 'iec)rei atitudi&i* Ma4imele implaca+ile su&t %&locuite cu 'ormule de co&ciliere* Oportu&i3tii ocup) a5a&sce&a* E4tremi3tii su&t sacri'icai %& timp ce %& 5remuri de re'lu4 c<&d pe&tru str<&(erea r<&durilor ri(oarea rede5i&e &ecesar) lucrurile se petrec i&5ers* Aceste ample mi3c)ri su&t (u5er&ate de le(i simple* * * O certitudi&e 'u&dame&tal) u& reco&'ort ese&ial di& care orici&e %3i poate e4tra(e destul) spera&) pe&tru a perse5era ')r) s) reu3easc) o doctri&) care se pre5alea$) de scrupulul 3i de autoritatea 3tii&ei 3i pri& care orice deci$ie i&di'ere&t de &atura ei este di&ai&te sa&cio&at) iat) cele mai +u&e i&strume&te pe&tru a domi&a oame&ii 3i a o+i&e mi&u&i di& partea lor* ,esi(ur c) muli se sperie de o 'acilitate at<t de reduta+il) sau se i&di(&ea$) de at<ta ci&ic) de$i&5oltur)* Ei &u 5)d %& toate acestea dec<t u& pur apetit de putere opiu&ea deli+erat) a u&ui oportu&ism a+solut* Ei 3iK Cu&osc ei 5reu& partid care s) &u 'ie oportu&istK Hi pot ei s) de'i&easc) politica drept altce5a dec<t o M) a oportu&it)ii a mome&tului priel&ic a co&cesiei &ecesare a compromisului iscusit a tra&$aciei rod&iceK Politica practicat) de ei este cum5a lipsit) de maliie de calcul de acomod)riK #1. ,impotri5) ea cu&oa3te prea mult) prude&) prea multe calcule 3i compromisuri 3i %& asta co&st) sl)+iciu&ea ei* %& 'i&al ceea ce le lipse3te este o doctri&) 3i o credi&) 'erm) %& ea %& timp ce ceilali au o credi&) at<t de 'erm) o %&credere at<t de cate(oric) %&c<t e4ecut) toate ordi&ele ce li se dau c:iar 3i pe cele mai co&tradictorii cu co&diia s) 'ie co&5i&3i c) su&t %& co&'ormitate cu doctri&a ceea ce dup) cum &e putem les&e %&c:ipui &u este &iciodat) peste puterile u&ui om iscusit* F)r) %&doial) c) tre+uie s) recu&oa3tem c) ast'el %&trea(a politic) este redus) la o simpl) co&cure&) de 'ore c) &u idealul 3i pro(ramul co&tea$) ci aparte&e&a la o 'aciu&e care caut) s) o+i&) u& trium' decisi5 pri&

mi6loacele cele mai adec5ate* Cu si(ura&) c) este dreptul s)u cel mai strict cel pui& de %&dat) ce separ) radical morala 3i politica de %&dat) ce o su+ordo&ea$) ')r) e$it)ri pe prima celei de0a doua* ,ar ci&e (ara&tea$) %& acel mome&t c) comu&i3tii &u su&t %& realitate discipolii lui Pareto 3i &u se ser5esc de mar4ism Acu +u&)0credi&) &u %&cape %&doial)C doar ca de cea mai re&ta+il) ideolo(ie pe&tru ei ca de u& 5oca+ular mo3te&it pri& &oroc 3i p)strat di& i&sti&ct sau di& 5icle&ieK ,e alt'el aceast) co&clu$ie &u are de ce s)0i mireD ea se %&scrie cu strictee %& lo(ica sistemului lor 3i pe&tru ca s0o descopere le0ar 'i su'icie&t s) aplice asupra lor %&3ile acea metod) i&'aili+il) pe care se laud) at<t de mult c) o posed)* %&tr0ade5)r ci&e s0a priceput mai +i&e dec<t ei s) de&u&e a5a&ta6ele u&ei ideolo(iiK Fii&dc) e &e5oie de o ideolo(ie* ,e(ea+a &e0am %&c:ipui c) luarea puterii prim<&d la modul a+solut doctri&a &0ar mai slu6i dec<t de 'aad) 3i c) ar 'i ca$ul s) se 'ac) eco&omie de ea* ,impotri5) utilitatea sa real) este sporit) de dispreul %& care este me&i&ut) practic 3i pri& respectul ')i3 ce i se ma&i'est)* Faptul de0a o me&i&e i&ta&(i+il) pe 'irmame&t %& mome&tul c<&d 'aciu&ea dedicat) %&tru totul sarci&ii sale politice se si&c:ise3te di& ce %& ce mai pui& de do(me este o &ecesitate a+solut) deoarece totodat) tre+uie s) se deose+easc) de co&cure&tele sale cu o e5ide&) sporit)* %& lipsa ei ci&e ar mai %m+oldi clie&tela pe #1O care sper) s) o recrute$e s) i&tre mai de(ra+) %& r<&durile sale dec<t %& ale altei (rup)riK %& doctri&a sa re$id) suprema ei raiu&e de a 'i* Aceasta &u tre+uie s) st<&6e&easc) partidul %& ma&e5rele sale trec)toare dar autoritatea de care se +ucur) co&stituie totu3i u&ul di&tre eleme&tele ese&iale ale succesului co&6uraiei c)ci ea %i asi(ur) &o+leea 3i le(itimitatea*

CAPITOL2L ; RWST2RNAREA E;I,ENTELOR

Istoria &um)r) pui&e ortodo4ii* Na3terea 3i dispariia imperiilor re5oluiile su&t mult mai comu&eD %& sc:im+ e'ectele lor su&t mai limitate i&di'ere&t c) su&t teritoriale eco&omice sociale politice sau cum 5or 'i ele* I&'lue&a u&ei ortodo4ii i&'lue&ea$) %&se3i cadrele (<&dirii 3i a'ectea$) a&umite raporturi 'u&dame&tale ce r)m<& %& a'ara ra$ei de aciu&e a altor +ul5ers)ri 'ii&dc) &u i&tr) %& mod o+i3&uit %& s'era co&3tii&ei 3i a lim+a6ului* Ele su&t rareori 'ormulate* Aceast) o+scuritate co&stituie 'ora 3i sal5(ardarea lor* Ele su&t c:eia ci5ili$aiilor* Gra&iele dispar limitele di&tre clasele sociale se

estompea$) a5uiile %3i sc:im+) locul mora5urile 3i le(ile e5oluea$) ca&oa&ele de p<&) atu&ci ale esteticii su&t %&locuite cu altele care le co&tra$ic* Totul se sc:im+)D 5irtuile %&elepciu&ea o&oarea 3i 'rumuseea* Pri&tr0o e4cepie si&(ular) %&s) aceste relaii r)m<& imua+ile atu&ci c<&d %& 6urul lor totul se de$a(re() sau se reco&stituie* Cu toate acestea &ici ele &u su&t 5e3&ice 3i %&tr0o +u&) $i &e pome&im c) s0au i&5ersat* Ortodo4iile su&t motoarele secrete ale acestor mari rupturi* Ele &u urm)resc &eap)rat s) le produc) dar su&t si&(urele care le decla&3ea$) iar raritatea u&ora corespu&de cu raritatea celorlalte %& A&tic:itate &oiu&ea de 'i&it coi&cidea cu cea de per'ect 3i %& mod simetric cea de imper'ect coi&cidea cu cea de i&'i&it* Aceast) co&e4iu&e era %&eleas) de la si&e 3i &u era discutat) de &ime&i* La drept 5or+i&d &ici &u e4ista ci&e5a c)ruia s)0i treac) pri& cap s0o discute* Cre3ti&ismul a i&5ersat raportul* ,e0atu&ci %&coace #8" ideea de i&'i&it a 'ost u&it) at<t de str<&s cu cea de per'ect iar cea de 'i&it cu cea de imper'eciu&e %&c<t doar istoricii 'ilo$o'iei 3tiu c) opusul a 'ost a4iom) mai mult c:iar dec<t %3i %&c:ipuie ei* Ast)$i o tra&s'ormare asem)&)toare este pe cale de0a se %&')ptui* La !9 iu&ie #-9. %& 'aa u&ui mare &um)r de i&telectuali %&tru&ii %& co&(res A&drei Sda&o5 a criticat %storia filo"ofiei occidentale, de G*0 F* Ale4a&dro5* ,iscursul s)u tradus imediat %& mai multe lim+i a 'ost di'u$at %& &umeroase )ri u&de pare s) 'i trecut &eo+ser5at* Cu toate acestea el este %& m)sur) s) 'ur&i$e$e %& ca$ de succes u&ul di&tre reperele pri&cipale ale istoriei ideilor u&a di& cele c<te5a date care marc:ea$) ceea ce 5oi &umi o r)stur&are a e5ide&elor* I& acest discurs de alt'el 'oarte i&si(&i'ia&t epitetul ?o+iecti5@ este luat co&sta&t %& &ume de r)u* ,up) cum putem +)&ui oratorul &u i&o5ea$) &imicL el &u 3tie dup) cum &ici auditorii s)i &u 3tiu A3i tocmai aceast) i&co&3tie&) este decisi5)C c) de secole %&coace cei doi terme&i de ade5)r 3i de o+iecti5itate su&t %& mare i&separa+ili c) %& orice ca$ &iciodat) 5oi&a de o+iecti5itate &u a 'ost co&siderat) repre:e&si+il) 3i (e&eratoare de (re3eli* Ci&e ataca odi&ioar) o+iecti5itatea o ')cea d<&du03i seama c) cel pui& 3oc:ea$) simul comu& dac) &u c:iar :ule3te 3i se s'ora s) apere o po$iie pe care o simea ca 'ii&d temerar)* ,e data aceasta lucrurile stau i&5ersD Sda&o5 5or+e3te %& ase&time&tul tuturor %& cursul u&ei %&tru&iri solem&e 3i &ime&i &u este 3ocat de a'irmaiile lui* Mai mult de0at<t el &0are &ici u& (<&d s) 6usti'ice aceast) alia&) di&tre o+iecti5itate 3i eroarea 5i&o5at) care re5i&e de mai multe ori %& i&ter5e&ia saD ea este admis) de c)tre toat) lumea 3i pe ea se +i$uie oratorul pe&tru a03i cople3i ad5ersarul om di&tr0o alt) (e&eraie permea+il) la 5ec:ile e5ide&e care &u mai su&t ast)$i %&elese* ,eta3at de o+iecti5itate ade5)rul de5i&e %& acest &ou stil apa&a6ul parialit)ii &u al parialit)ii %& si&e al oric)rei parialit)i ceea ce ar mai 'i o ma&ier) de0a 'i o+iecti5 3i s0ar putea Potri5i la ri(oare cu &ormele de deu&)$i ci doar al ?parialit)ii +ol3e5ice@ ceea ce %&seam&) c) o propo$iie &u are 3a&se de0a 'i e4act) dec<t %& m)sura %& care o(li&de3te 3i ilustrea$) atitudi&ea #8# com+ati5) a maselor proletare* Orice 'ilo$o'ie i&di'ere&t) este di&ai&te descali'icat) co&sider<&du0se c) tr)dea$) de5e&irea istoric) al c)rei i&strume&t de &e%&locuit %l repre$i&t) proletariatul educat 3i %&drumat de partidul comu&ist 3i %& co&seci&) se %&dep)rtea$) de ade5)r* ,impotri5) te$ele care departe de0a se 5rea de o o+iecti5itate am)(itoare %3i %&su3esc 5i(uros lupta de clas) ce determi&) 5iitorul ome&irii apar %& urma acestui 'apt %&su3i drept ?pro'u&d 3tii&i'ice@* ,e data aceasta cercul s0a %&c:is* Htii&a &u mai este co&siderat) o cu&oa3tere li+er) desc:is) de$i&teresat) 3i o+iecti5) ci este de'i&it) o'icial drept +u&ul u&ei 'aciu&i c)reia tre+uie s)0i e4prime &e5oile 3i s)0i slu6easc) politica* Este 5or+a aici de o &cientia ancilla politicae, ce co&stituie replica e4act) la 5hilo!sophia ancilla theologiae de odi&ioar)* E4presia tre+uie luat) ad litteram 3i %& se&sul ei tareD politica :ot)r)3te clip) de clip) ce a&ume tre+uie s) 'ie 3tii&a* Ade5)rul &u mai este %&temeiat pe coi&cide&a di&tre idee 3i lucru ci pe deci$ia 3i autoritatea u&ui partid* ?%& Rusia ade5)rul &u este o opi&ie ci u& stat*@ %& discursul s)u Sda&o5 %i repro3ea$) lui Ale4a&dro5 c) a &e(li6at pri&cipiul 'u&dame&tal al mar4ismului 3i c) %& acest 'el a c)$ut %& (re3eala idealist) pri& e4cele&)D cea care admite i&depe&de&a ideilor 'a) de istorie* Mai departe acu$<&d 'ilo$o'ia so5ietic) c) &u pro(resea$) cu 5ite$a pe care politica o a3teapt) di& partea ei el scrie %& c:ip stra&iuD ?Cau$a %&t<r$ierii de pe 'ro&tul 'ilo$o'ic &u este %& mod e5ide&t le(at) de &ici o co&diie o+iecti5)* Co&diiile o+iecti5e su&t mai 'a5ora+ile ca oric<&dL 'aptele care a3teapt) a&ali$a 3i (e&erali$area 3tii&i'ic) su&t &e&um)rate* Cau$ele %&t<r$ierii tre+uie c)utate %& dome&iul su+iecti5@* Hi le e&umera ')r) %&t<r$iere* Acestea su&tD 'ormalismul apoli0

tismul re'u(iul %& trecut admiraia pe&tru str)i&)tate re&u&area la parialitatea +ol3e5ic) etc* E3ti ispitit s) de&u&i co&tradicia di&tre cele dou) p)ri ale discursuluiD de ce 'ilo$o'iile su&t ele depe&de&te de situaia di& societatea +ur(:e$) 3i i&depe&de&te %& societatea so5ietic)K Asta ar %&sem&a %&s) s) uit)m tocmai 'aptul c) ade5)rul este u& stat* #8! ,e aceea &u e de mirare c) totul este %&tr0u& ca$ determi&ism 3i ser5itute iar %& al%ul li+ertate des)5<r3it) 3i auto&omie total)* O aseme&ea r)stur&are &u se petrece peste &oapte ci dospe3te 3i se pre()te3te de0a lu&(ul a $eci 3i $eci de a&i* Nime&i &u se poate s) o 'i 5rut 3i &ici m)car s0o 'i co&ceput* Nici Mar4 &ici autorii Re5oluiei di& Octom+rie 'ormai de lumea 5ec:e 3i o+i3&uii cu 5ec:ile le()turi &u 3i0ar 'i putut0o ima(i&a %&tr0at<t pare spiritul de i&capa+il pe&tru a3a ce5a* 7ul5ersarea distri+uiei acestor ru+rici ale sale %i pro5oac) o repulsie pri& e4cele&)* Cu toate acestea r)stur&area se produce*

IV PUTERILE RO,A ULUI

ARG2MENT 5alinodia romanului

afuterile romanului studia$) repercusiu&ile roma&ului %& materia social) sau dac) pre'erai %& psi:olo(ia colecti5) co&si0der<&du0l %& a'ara e5e&tualei sale 5alori literare de u&de 3i locul acordat roma&ului0'oileto& 3i celui poliist 3i deopotri5) (ri6a de0a ar)ta c) dac) o(li&de3te societatea roma&ul %&')i3ea$) o ima(i&e activ a acesteia care o atac, cum se spu&e despre u& acid* Am impresia c) 'u&cia roma&ului ar 'i prost %&eleas) dac) am uita 'aptul c) tip)rirea 3i mai mult c:iar dec<t ea sce&a ecra&ul tele5i$iu&ea autori"ea". Orice &araiu&e orice spectacol tra&s'i(urea$) u& asasi& mi$era+il %&tr0u& r)$+u&)tor presti(ios* Ele %i pot da celui 3o5)iel&ic ceea ce %i lipse3te ca s) %&dr)$&easc) s) treac) la 'apte* ,ac) &u %i o'er) o co&3tii&) %mp)cat) atu&ci %i ')()duiesc m)car aureola ce %l %&soe3te pe cel %&dr)$&e care a s'idat %& mod deli+erat opi&ia pu+lic) sau puterea 'apt pri& care se %&rude3te de6a cu eroul 'ie mitic 'ie roma&esc* %& al doilea r<&d %&cerc s) ar)t c) roma&ul este u& (e& tardi5 cel mai rece&t %& orice literatur) c) este pri& &atura sa eli+erat de orice re(ul) c) deri5) ')r) i&termediar di& +asmul popular 3i c) &u se de$5olt) cu ade5)rat dec<t o dat) cu decade&a pro$odiei cu toate c) a putut %&c) di&ai&tea apariiei tiparului s) recur() 3i el la 5ersi'icaie pe&tru a capta memoria* Roma&ul este &araiu&e pur) li+ertate a+solut) 3i &u a tre+uit s) se de+arase$e &iciodat) de 5reo co&str<&(ere retoric) sau de 5reo le(islaie speci'ic)* ,e u&de %& sc:im+ locul secu&dar dac) &u dispreuit #8. pe care a 'ost me&i&ut 5reme %&delu&(at) %& dome&iul literelor %& comparaie cu (e&urile cu reputaie &o+il)D poe$ia tra(edia sau tratatul 'ilo$o'ic* Mi0a mai 5e&it 3i o a treia idee destul de &ec:i+$uit) de data aceasta 3i a&ume c) roma&ul &u era deloc &ecesar 3i c) &u era &ici m)car %&totdeau&a posi+il 3i c) 5a 5e&i o 5reme pe care o cred apropiat) c<&d 5a disp)rea* %mi spu&eam c) (e&ul care este tri+utar u&ei situaii sociale date &u ar putea supra5ieui c<&d aceasta ar 'i 'ost tra&s'ormat)* Studiul a ap)rut %& urm) cu apro4imati5 trei$eci de a&i* Roma&ul &u a disp)rut ci dimpotri5) au ap)rut &oi modele roma&e3ti* Ru3i&at 3i %&curcat am re'u$at orice reeditare a u&ei teorii pe care 'aptele

o de$mi&iser) %&tr0u& c:ip at<t de 5)dit* I& realitate pro'eia mea a+era&t) dac) o lu)m ad litteram, &u era c:iar at<t de stupid) dac) era i&terpretat) %& perspecti5a a&ali$ei propuse deoarece %& ultim) i&sta&) adepii &oii 3coli &u repro3au roma&ului de stil 5ec:i &imic altce5a %& di5erse 'eluri dec<t e4cesul de li+ertate 3i &u se preocupau dec<t s) i&5e&te$e %& ce0l pri5e3te o 'orm) aute&tic literar) adic) pus) %& la&uri* Mai %&t<i o+ser5au ei psi:olo(ia &u o'er) dec<t i&'ormaii super'iciale despre resorturile co&duitei uma&e* Nime&i &u ar putea cu&oa3te dec<t comportame&tul e4terior al 'ii&elor* Co&duita lor r)m<&e i&i&teli(i+il) 3i impre5i$i+il)* Roma&cierul care &u este ,um&e$eu &u dispu&e de &ici o posi+ilitate de0a p)tru&de %& ascu&$i3ul i&imilor 3i de0a proceda ca 3i cum ar cu&oa3te oame&ii mai +i&e 3i mai si(ur dec<t u& om care0i cu&oa3te at<t c<t poate el pe cei pe care %i %&t<l&e3te sau %i iu+e3te sau de care se lo5e3te* %&tr0u& cu5<&t scriitorului i se cere s) uite c) i&5e&tea$) o po5este c) este %&tru totul li+er s) o or(a&i$e$e dup) placul i&imii c) perso&a6ele sale &u 5or a5ea dec<t se&time&tele emoiile 3i reaciile pe care 5a 5oi el s) li le atri+uie c) se a'l) %&tr0ade5)r 'a) de ele e4act %& situaia u&ui Creator om&iscie&t 3i atotputer&ic 3i c) &u are &ici u& moti5 o&est de0a simula c) lucrurile stau alt'el doar dac) &u ()se3te 'olos utili$<&d 5reo 3mec:erie suplime&tar)* Or el preti&de c) acio&ea$) a3a cum o 'ace pe&tru a ap)ra ade5)rul* #8O A3a se &a3te arti'iciul u&ui roma& %&tru totul descripti5 %&tru totul o+iecti5 %& care &aratorul urm)re3te %& c:ip mi&ci&os s) %&re(istre$e ca 3i cum oc:ii s)i l0ar sili s) le 5ad) comportame&te pe care 3i le ima(i&ea$) %& realitate %& cele mai mici am)&u&te 3i pe care de 'apt &u le percepe deloc* Su+ter'u(iul &u dep)3e3te procedeul* Acesta este doar ce5a mai 'orat ce5a mai co&5e&io&al dec<t cele care %l precedaser) ami&ti&d de 'oto(ra'ii care %3i c:i&uiesc modelele ca s) ia o atitudi&e a3a0$is 'ireasc) 3i o+i& ast'el o culme a a'ect)rii* Su&t mai i&teresat de i&te&ia te:&icii &oi dec<t de maliia ei de3art)* Pe&tru autor pro+lema este de0a co&'eri &araiu&ii 5i$iu&ii sale o apare&) de i&co&testa+il) 5eridicitate de0a procura u& docume&t tot at<t de pro+a&t 3i de precis ca u& cli3eu 'oto(ra'ic &eretu3at sau ca o %&re(istrare &ema&ipulat) de ma(&eto'o&* Roma&cierul re&u&) Ase 'ace c) re&u&)C la resursa lui pri&cipal)D ima(i&aia* El se pre'ace c) este redus la percepie sau mai e4act c) &u este dec<t le&tila 3i placa se&si+il) a u&ui aparat i&ert 3i imparial* %&tr0u& cu5<&t el este pe cale de0a distru(e roma&ul* %& sc:im+ el se str)duie3te s) 'ac) di& roma& o oper) de art) i&5e&t<&du0i dac) &u &i3te re(uli cel pui& o te:&ic) a&e5oioas) meticuloas) care %l m<&tuie3te de p)catul s)u ori(i&arD 'iciu&ea dep)&at) de co&dei* Roma&ul poliist este i&5idiat pe&tru c) a 3tiut s) cree$e spre u$ul s)u o deo&tolo(ie imperati5) dar aceasta la &i5elul e&i(mei al 6ocului lo(ic* Roma&cierul r<5&e3te cel pui& ec:i5ale&tul so&etului al +aladei al structurilor 'i4e cele mai ar+itrare* El 5isea$) la cripto(ra'ii i&e4trica+ile la a&astomo$e la al(oritmi* Roma&ul i&e de0acum de arta com+i&atorie 3i cere pe&tru scoaterea la lumi&) a secretelor sale strati'icate &u mai pui& dec<t i&(e&io$itatea u&ui e4pert %& :erme&eutic)* Nu este locul aici s) 5eri'ic)m dac) aseme&ea am+iii su&t 'ecu&de sau sterile* E su'icie&t c) succesul pe care l0au a5ut la cei doci 3i multitudi&ea come&tariilor pe care le0au suscitat demo&strea$) %&dea6u&s c) r)spu&deau u&ei a3tept)ri 'oarte lar( resimite* Calea pe care au imprimat0o roma&ului este poate o 'u&d)tur) dar ea apare ca 'ii&d %&scris) %& %&s)3i e5oluia (e&ului c:iar dac) %& a&umite pri5i&e du+la re&u&are la scriitura ')r) co&str<&(ere 3i la ima(i&aia s)l+atic) %& 'orma de art) %& care pri& e4cele&) #8aceast) du+l) li+ertate poate trece drept 'u&dame&tal) &u co&stituie pe terme& mai scurt sau mai lu&( pe&tru roma&ul tiprit u& (est suicidar* Aceasta cu at<t mai mult cu c<t roma&ul &arati5 cu&oa3te %& acela3i timp o co&cure&) cresc<&d) di& partea ci&emato(ra'ului a tele5i$iu&ii 3i a +e&$ilor dese&ate ast'el %&c<t ima(i&ea poate a+sor+i %&cetul cu %&cetul partea dispreuit) de c)tre al(e+r) iar te4tul poate s) se pome&easc) redus la rolul de 'ir co&duc)tor precum li+retul pe&tru oper)* Nu 'ac aceste o+ser5aii tardi5e pe&tru a ate&ua (ra5itatea u&ei erori care 3tiu c) e cople3itoare* Cu toate acestea dac) am a6u&s la u& dia(&ostic (re3it %&seam&) c) deslu3isem totu3i +i&e r)ul* M0am %&3elat por&i&d de la o impresie corect)* R)m<& 5i&o5at de 'aptul c) &u am presimit ruptura (e&ului roma&esc %&tre o so'isticare 3i o supralicitare a literaturii de mare co&sum* Aceea3i a5e&tur) se %&t<mplase totu3i cu o 6um)tate de secol %& urm) %& ca$ul poe$iei s'<3iat) %&tre alc:imia 5er+ului 3i re're&ele de pri& c<rciumi care &u mai a5eau de6a prea mare

le()tur) cu admira+ilele c<&tece populare str)luci&d de o preci$ie &iciodat) ati&s) dec<t poate de Apolli&aire %& ce pri5e3te %&dr)$&eala 3i e4actitatea poetice* Mai mult ca orice deduceam e4trapol<&d c) %& societatea ?pli&)@ la care 5isa Cole(iul de sociolo(ie roma&ul &u03i 5a mai a5ea locul* Nici &u +)&uiam c) acea cetate %&tru totul ima(i&at) &u era ea %&s)3i &imic altce5a dec<t o am)(eal) mome&ta&) pro5e&it) di& etema 3i mereu compleme&tara solicitare roma&esc)* %& 5olumul de 'a) am ad)u(at dup) 5uterile romanului u& studiu redactat %& #-1/ por&i&d de la &ote mai 5ec:i 3i care le ilustrea$) te$ele %& le()tur) cu u& e4emplu sem&i'icati5* Studiul este serios rema&iat aici* ,esti&at pre'a)rii u&ei ediii di& &trlucirea i suferinele curte"anelor, el se re'er) la ideile lui 7al$ac despre (e&ul roma&esc la descrierile u&ui Paris 'a+ulos 3i la co&cepia despre eroul moder&* I& aceast) calitate el co&stituie o prelu&(ire a eseului meu 0 5aris, m1the moderne, ap)rut %&c) di& #-/O %& 0e /1the et l2Momme. #."

P2TERILE ROMAN2L2I #U9N(E O()%(EE

)cest studiu este i nu este nimic altceva dect un studiu sociologic. Este deci limpede c nsi natura sa l condamn s nu priveasc realitatea dect pe ansam'luri- de aceea cronologia nu este niciodat respectat cu e,actitate, ci doar pe trane. %n acelai fel, opera unui autor este plasat nu att n momentul e,act al pu'licrii ei, ct n cel n care a avut o influen ma,im. &imilar, raporturile sta'ilite ntre diferitele clase sociale i diversele niveluri ale literaturii nu au dect o valoare statistic i sufer, se nelege de la sine, toate e,cepiile particulare. Este mai important s su'liniem faptul c acest studiu, mr!ginindu!se s e,amine"e rolul romanului n societate, tre'uia s nlture orice consideraie estetic sau moral. 5rin urmare, s nu ne mirm dac vom constata c romanul!foileton i capodopera sunt puse pe acelai plan i utili"ate deopotriv pentru demonstraie- fiecare este important n domeniul su. 4ecunoaterea acestui fapt nu presupune nici o apreciere literar a valorii unuia sau celuilalt. 5e de alt parte, ad$ectivul @romanescB se refer doar la coninutul unui roman, indiferent care ar fi- el nu atrage dup sine nici o alt calificare i mai ales nu tre'uie n nici un ca" s evoce acea aureol de sentimentalism cam naiv sau de reverie cam "adarnic pe care lim'a$ul curent i!l atri'uie, atunci cnd, de e,emplu, se spune despre o fat c este romanioas. %n acest studiu, el este pur i simplu ad$ectivul derivat din roman. n acelai fel, termenii de @disoluieB sau de @coe"iuneB,

1
#.# de @rela,areB sau de @regenerareB i cei ce li se aseamn nu implic nici o $udecat moral. &ensul lor este e,clusiv sociologic i nu face alu"ie dect la forma societii, adic la stpnirea mai mare sau mai mic pe care i!o menine asupra individului, la acordul mai mare sau mai mic care se las constatat ntre contiina individual i cea colectiv. ;aptul c acest acord varia" este o realitateaceast lucrare ncearc doar s determine raporturile ce par s poat fi sta'ilite ntre aceste variaii pe de o parte, i naterea, de"voltarea i posi'ila dispariie a romanului, pe de alta. n sfrit, studiul nu tratea" ntr!o manier precis dect situaia i rolul literaturii romaneti din lumea occidental modern. *)ceasta i e,plic cu precdere soarta re"ervat romanului poliist care este att de rspndit aici i care pare att de caracteristic acestei pri a lumii.+ #onclu"iile acestui eseu nu ar avea deci vreo valoare fr o minuioas adaptare preala'il pentru celelalte cicluri de civili"aie, chiar dac, n marile lor linii, ele par s se poat aplica tuturora. Cuenos )ires, mai 1941

PARTEA I

NAT2RA ROMAN2L2I
.in ce motive romanul tre'uie studiat n afara literaturii i n ce fel este el oglinda i totodat ndrumtorul societii.

1. (aterea romanului tSe pare c) %& toate epocile u& (e& literar +i&e de'i&it posed) o supremaie ma&i'est) asupra celorlalte* %i 5i&e s) cre$i c) 'iecare di&tre ele se potri5e3te special u&ei etape a&ume a de$5olt)rii societ)ilor* P<&) 3i succesiu&ea lor pare s) se repete ')r) prea multe 5aria&te iar literatura %& lumea a&tic) precum 3i %& 5remurile moder&e pare s) se &asc) de 'iecare dat) %& 'orma epopeii s) str)+at) acelea3i etape %& aceea3i ordi&e 3i s) a6u&() %& s'<r3it la roma&* %& aceste co&diii acesta &eli&i3te3te 3i ')()duie3te totul deopotri5)* Su&tem ispitii s) recu&oa3tem %& el u& simptom de a(o&ie dar 3i o pre5estire de tra&s'ormare 3i de re&a3tere* ,e aceea merit) oste&eala s) &e %&tre+)m asupra desti&ului pre$e&t al roma&escului s) tras)m 3i s) prelu&(im %& i&cert cur+a u&ei e5oluii s) cute$)m s) %&scriem %& ea mi3carea ce este pe cale de0a se des')3ura 3i care duce spre metamor'o$e co&'u$ presimite tipul de societate ce s0a ar)tat at<t de 'a5ora+il) %&s)3i %&'loririi roma&ului* Poate c) 3i acesta lucrea$) la r<&dul lui la aceast) pre'acere 'urier i&5olu&tar al propriei sale dispariii* Acestea su&t %& orice ca$ pro+lemele pe care le pro5oac) e4iste&a lui* Ce este roma&ulK Cum 3i %& ce se&s acio&ea$) elK E4iste&a u&or li&ii de 'or) 'oarte e5ide&te 3i clar dese&ate mles&e3te sarci&a* Este 5or+a %&tr0ade5)r de u& 'e&ome& de mare a&5er(ur)* ,e mai +i&e de dou) secole locul roma&ului %& literatur) &u %&cetea$) s) se e4ti&d) %&tr0u& mod c5asi0ame&i&)tor* Nu este o e4a(erare s) a'irm)m c) ast)$i importa&a roma&ului

1
#./ se 5)de3te i&'i&it mai mare dec<t cea a poe$iei 3i a teatrului de e4emplu* Nu e su'icie&t pare0se c) roma&ul se +ucur) de u& presti(iu mai mare 3i c) %&tru&e3te su'ra(iile 3i captea$) ate&ia u&or cititori mai &umero3i 3i mai a5i$i &u e su'icie&t c) produce capodopere &ota+ile 3i c) seduce %& mod e(al toate ti&erele tale&teL el se sem&alea$) pe deasupra pri& pri5ile(ii mai (ra5e* ,e la +u& %&ceput A3i e4ame&ul co&'irm) prima impresieC %&tr0o literatur) care %3i caut) or+e3te tot soiul de ali+iuri de scu$e 3i strata(eme %&tr0o literatur) 'oarte pui& si(ur) de meritele sale 3i (ata s) recur() la u& tur de 'or) el pare si&(urul (e& 5ictorios 3i %&$estrat cu 5ia) a'lat %& pli&) e'loresce&t)* Hcolile literare se succed cu repe$iciu&e u&ele epui$<&du0se +rusc altele &)sc<&0du0se ')r) 5la() 3i prelu&(i&d prea mult o e4iste&) di&totdeau&a muri+u&d)* Mai mult &u e4ist) 3tii&) pe care s) &u o 6e'uiasc) de ultimele0i descoperiri* Ele utili$ea$) psi:olo(ia eco&omia politic) 3i sociolo(ia* E4ist) ast'el roma&e 'reudie&e mar4iste &iet$sc:ee&e durR:eimie&e darYi&iste* Nu este 5or+a %&totdeau&a de simpla 5ul(ari$are* Roma&cierul se str)duie3te realme&te s) 'ac) istorie psi:olo(ie sociolo(ie 3i ma6oritatea 3tii&elor uma&iste %i datorea$) mult deoarece e'orturile sale au 'ost deseori rod&ice* Se 3tie ast'el c<t

de mult au co&tri+uit &Aann 3i Ulise la cu&oa3terea memoriei a percepiei a 5ieii a'ecti5e* Lectura Iarpelui cu pene sau a /untelui vr$it o'er) posi+ilitatea de0a a'la mai multe despre meca&ismele sociale dec<t &umeroase studii de specialitate* ,e 'apt aceste c)ri &u su&t c<tu3i de pui& &i3te docume&te ci &i3te opere de ima(i&aie create &u ca s) plac) sau ca s) distre$e ci ca s) %&5ee pe&tru a 'ace s) se %&elea() sau s) se simt) 3i %&tr0u& se&s mai (e&eral ca s) i&struiasc) co&3tii&a asupra &e&um)ratelor 'e&ome&e care %i scap) 'ii&dc) &u su&t la scara 5i$iu&ii sale &ormale 'ii&d prea mici pe&tru ca ea s) le deslu3easc) 3i prea %&ti&se pe&tru ca s) le cupri&d)* AAst'el oc:iul &u percepe mi3c)rile prea le&te sau prea rapide %&c<t tre+uie ca u& aparat s) le %&re(istre$e la 5ite$a lor proprie 3i s) le redea la 5ite$a ome&easc)*C %&tr0u& cu5<&t scopul acestor creaii &u este estetic* 2&eori ele pre$i&t) p<&) 3i u& aspect de lucrare 3tii&i'ic) ca de e4emplu 0es Mommes de 'onne volonte, %& care 'iecare #.9 5olum este urmat de u& i&de4 de &ume proprii 3i de o ta+l) de materii* Re(ret)m a+se&a lor la Proust 3i la T:omas Ma&& 3i aceste repertorii ar 'i de6a c5asi0i&utile %& ultimul ?roma&@ al lui Leo& 7opp 0iaisons du monde, de u&de &araiu&ea este aproape complet elimi&at) %& care &u mai e4ist) perso&a6e 3i care se 5rea descrierea a&alitic) &ede(:i$at) a u&ei societ)i determi&ate %&tr0u& mome&t a&ume al e5oluiei sale* 2& capitol e4pu&e starea mora5urilor u& altul starea politic) 3i social) u& al treilea starea artelor iar urm)torul 5iaa pro5i&cial)* E5oluia este %&c:eiat)D este imposi+il s) deose+im 0iaisons du monde, ?I&troductio& < la Re5olutio& 'ra&caise de #-/***@ de o lucrare istoric) aute&tic)* El &u este roma& dec<t ca urmare a u&ei demisii a istoriei care &u risc) s) %&trepri&d) dec<t si&te$a u&or perioade re5olute 3i moarte* Hi %& acest ca$ roma&ul pro'it) de toate timidit)ile 3i de toate scrupulele pe&tru a ocupa &oi po$iii* Aceast) am+iie pa&oramic) este o te&di&) (e&eral) a roma&ului co&tempora&* 7al$ac a 'ost precursorul ei at<t pri& i&te&iile sale c<t 3i articul<&du03i toate c)rile ast'el %&c<t s) 'ac) di& #omedia uman o(li&da 'or'otitoare a u&ei %&tre(i societ)i %& secolul MM aceste te&di&e s0au %&mulitD ;ors1te &aga, #asa Cudden'roc?, &omnam'ulii, n cutarea timpului pierdut, 0es Mommes de 'onne volonte. Aceste spirite di&tre cele mai di'erite de pe lume 0 GalsYort:U T:* Ma&& H* 7roc: Marcel Proust Sules Romai&s 0 urm)resc cu desc:ideri 5aria+ile scopuri deseori opuse 3i a6u&( la re$ultate ide&tice %& acest pu&ct* Acestea su&t &i3te ade5)rate ?summae@ %& care e descris) structura u&or colecti5it)i comple4e* Autorul %&cearc) s) redea tra&s'orm)rile acestora s) le urm)reasc) 3i s) le e4plice e5oluia* Apar perso&a6e istorice al c)ror rol este e4ami&atL su&t i&terpretate e5e&ime&tele decisi5e %& care acestea au 'ost implicate* Su&t discutate pro+lemele puse de acesteaD po&derea omului 3i a 5oi&ei sale cea a desti&ului cea a maselor a&o&ime 3i cea a mi&orit)ilor co&3tie&te a lucrurilor i&erte i&stituii sau meca&isme care precipit) catastro'ele e4clusi5 pri& aciu&ea (reut)ii lor proprii* %& s'<r3it &u e4ist) %& aceste e&ciclopedii &ici o #.1 pro+lem) la care omul s) ia parte care s) &u 'ie a+ordat) tratat) soluio&at)* Ele su&t &i3te psi:a&ali$e 3i 'ilo$o'ii ale istoriei* Roma&ul %&s) &u preti&de doar s) str<&() laolalt) %&tr0o oper) de lu&() respiraie spiritul u&ei epoci sau tr)s)turile remarca+ile ale apariiei sau decade&ei u&ei ci5ili$aii* ,at 'ii&d c) se co&sider) capa+il s) pre$i&te aceste 5i$iu&i e4:austi5e ale u&ei st)ri sau ale u&ei e5oluii care co&stituie am+iia suprem) a cercet)rii istorice 3i care %i %&coro&ea$) e'ortul el %&ele(e %& mod similar s) %i 'ur&i$e$e acesteia ca 3i psi:olo(iei materia prim) m)rturia de care au &e5oie docume&tul pe care s) se +i$uie la por&ire* Scriitorul se m)r(i&e3te atu&ci s) relate$e ceea ce a tr)it sau a simit perso&al* El &u pu&e %& sce&) alt perso&a6 dec<t pe el %&su3i 3i %3i co&ce&trea$) e'orturile pe&tru a &u se l)uda 3i &ici a se de'orma* Nu03i a&ali$ea$) dec<t pasiu&ile &u03i po5este3te dec<t e4perie&ele &u03i %mp)rt)3e3te dec<t ami&tirile* ,ac) e c)l)tor %3i po5este3te c)l)toriileL dac) e ama&t %3i &area$) iu+irileL dac) e $iarist i&5esti(aiileL dac) e suprarealist 5isele 3i decepiileL iar dac) &u 3tie &ici s) acio&e$e &ici s) simt) %3i e4pu&e %&su3i 5idul 5ieii 3i al su'letului s)u* Pe deasupra dac) e roma&cier el 'ace la &e5oie o istorie a scrierii roma&elor sale care su&t la r<&dul lor istoria 5ieii lui* Curio$itatea co&stituie momeala pri&cipal) a acestei literaturi care mer(e de la reporta6ul de mare amploare de la relatarea istoric) de la lucrul 5)$ut de la relatarea 'aptelor di5erse la care se cere o+iecti5itatea cea mai se5er) la co&'esiu&i corespo&de&) memorii 6ur&ale i&time %& care su&t a3teptate mai mult descrierea reaciilor

perso&ale 3i di& ce %& ce mai mult m)rturisirea lucrurilor de &em)rturisit* %& literatur) se de+utea$) cu o auto+io(ra'ie 3i roma&ele ce urmea$) &u su&t dec<t &i3te aduceri succesi5e la $i ale acesteia* Nu e &ici o %&doial) c) aceast) ate&ie e4clusi5) acordat) omului deose+it crimi&alului s'<&tului cuceritorului %&dr)(ostitului sau sa5a&tului 5i&e de0a dreptul di& r)sp<&direa roma&ului* S0a mers de la oper) la autor de la 'iciu&e la realitate sau la ceea ce era pre$e&tat ca atare* Se pare c) s0a o+ser5at c) 3i %& acest ca$ &atura o+osea mult mai pui& 'ur&i$<&d dec<t ima(i&aia co&cep<&d* LoUola Lace&aire 7o&aparte TroRi par capa+ili s)
#.8

pro5oace i&teresul &u mai pui& dec<t cele mai ilustre creaii ale (e&iului 3i (<&dul c) au e4istat cu ade5)rat d) o str)lucire suplime&tar) a5e&turilor lor* Ge&iile %&se3i de5i& su+iecte de ate&ie la 'el de atr)()toare ca 3i capodoperele lor* Cititorii su&t pasio&ai de e4iste&a lor care p<&) deu&)$i %i preocupase at<t de pui& %&c<t &u se 3tie aproape &imic despre cea a lui S:aRespeare Cer5a&tes sau Cor&eille* ,ac) aceast) (ri6) este t<r$ie ea este totodat) 3i lipsit) de m)sur) 3i poate c) Eseurile su&t mult mai pui& citite dec<t 5iaa A$(lo+ie 3i %&eleapt)C a lui Mo&tai(&e sau ;lorile rului dec<t 5iaa Adureroas)C a lui 7audelaire #rinul din vale dec<t 5iaa Aprodi(ioas)C a lui Ho&ore de 7al$ac # deoarece aceste 5iei su&t roma&ate 3i iau locul operelor %mpiedic<&d citirea acestora* Ele au dreptul la u& epitet disti&cti5 pe&tru ca ast'el amatorul s)03i poat) orie&ta opiu&ea %& 'u&cie de pre'eri&e 3i (ust* C<t despre operele respecti5e care p)reau p<&) mai ieri eleme&tul pri&cipal a+ia dac) su&t 'olosite drept come&tariu 3i ilustrare a 5ieii celui ce le0a scris* Ele co&stituie pu+licitate 3i docume&t 5ec:i mi&u&)ii de5e&ite accesorii ale cu&oa3terii &e'ericitelor 5iei care au 'ost dedicate producerii lor 3i care &u su&t m)ree 3i remarca+ile dec<t tocmai 'ii&dc) le0au $)mislit* E4iste&a at<tor alc:imii pierdute a at<tor lucr)ri di'icile rui&ate sau depreciate merit) ca circumsta&ele acestei stra&ii 3i i&se&si+ile re5oluii s) 'ie mai +i&e e4ami&ate* S) e4iste oare 5reu& a&ta(o&ism &e+)&uit %&tre roma& 3i litere care s) determi&e ca i&teresul suscitat de primul s) 'ac) ast'el %&c<t 'rec5e&tarea celorlalte s) pro5oace treptat plictiseal)K Or apariia tardi5) a roma&ului %& literatur) este u& 'e&ome& surpri&$)tor dar +i&e sta+ilit* ;ersul preced) de6a pro$a iar %& pro$) roma&ul care ar 'i 'ost a3teptat imediat apare ultimul*
#

Aceste titluri 3i ad6ecti5e 'idel reproduse su&t e4trase di& colecia ?Le roma& des (ra&des e4iste&ces@ de la Editio&s Pio&* ,e alt'el 'iecare editur) a5ea " colecie a&alo()* ,i& aceasta se mai pot e4tra(e 5iaa aventuroas a lui Rim+aud trndav a lui Ri5arol cumptat a lui ,escartes cretineasc a lui Eu(e&ie de Gueri& furtunoas a lui Mira+eau*** E pre'era+il s) trecem su+ t)cere &umele deseori respecta+ile ale autorilor acestor +io(ra'ii*

#..

L
A&tic:itatea cu&oa3te doar c<te5a 3i toate di& perioada t<r$ie* %& literatura moder&) situaia lui &u e mai precoce iar ori(i&ile r)sp<&dirii sale masi5e par a 'i di&tre cele mai %&doiel&ice # %&tr0ade5)r e4ist) pui&e 3a&se ca roma&ul secolului al MlM0lea s) 'ie mo3te&itorul roma&ului clasic* El pare mai de(ra+) s) %&locuiasc) sau s) %&soeasc) roma&ul0'oileto& c<&d acesta se &a3te di& presa cotidia&) care se &a3te la r<&dul ei di& i&staurarea ci5ili$aiei ur+a&e 3i di& caracterul o+li(atoriu al %&5))m<&tului primar* Roma&ul clasic 5rincipesa de #leves sau /anon 0escaut, co&st) %&tr0o po5estire scurt) redus) la ese&ial care studia$) di'eritele mome&te ale u&ei cri$e se&time&tale sau psi:olo(ice* El co&i&e pui&e perso&a6e &u se %&curc) &ici cu descrierile i&utile ale decorului &ici cu cea mai &e%&sem&at) pictur) a mediului* ,eopotri5) &u e i&teresat &ici de co&diiile de e4iste&) ale eroilor &ici de aspectul lor 'i$ic Ap<&) %&tr0at<t %&c<t &u cu&oa3tem de e4emplu ce culoare au oc:ii lui Ma&o&C* ,e$5oltarea sa pur li&ear) co&strucia0i solid) duc cu (<&dul la or(a&i$area strict) a u&ui so&et sau a u&ei tra(edii* Roma&ul de a5e&turi pre$i&t) c:iar de la apariia sa Acare s0a produs de alt'el %& &i3te medii c<t se poate de &eliterareC caractere opuseD el i&sist) asupra %&')i3)rii 3i a 'i$io&omiei perso&a6elor le descrie mi&uios le atri+uie o sem&i'icaie co&5e&io&al) %& raport cu 5irtuile 3i 5iciile lor !* Roma&ul de
#

E4ist) o latur) roma&esc) i&co&testa+il) %& epopei ca %liada 3i >diseea, %& c<&tecele de (est) sau %& ?roma&ele@ %& 5ersuri

di& E5ul Mediu Aciclul +reto& etcC* Aici %&s) &u lu)m %& co&siderare dec<t lumea moder&)* Pe deasupra aceste opere &u erau citite ci recitate %& 'aa u&ui pu+lic %&tru&it cu prile6ul ceremo&iilor sau %& castele sau %& popasurile di& timpul peleri&a6elor* %& ma6oritatea timpului autorul lor este a&o&im sau s0a limitat s) adu&e laolalt) 'ra(me&te a'late de6a %& circulaie a3a cum a ')cut E* Lo&&rot %& secolul al MlM0lea cu =alevala. %& (e&eral aceast) literatur) prelu&(e3te mituri str)5ec:i sau le(e&de &aio&ale a&tice 'ii&d %&c)rcat) de 5aloare sacr) sau de 'asturi colecti5e* Ast'el %&c<t &u poate 'i comparat) ')r) precauii cu 'iciu&ea ar+itrar) perso&al) 3i pro'a&) a roma&cierului moder&* ! Nu e lipsit de rost s) ami&tim c) 7al$ac este discipolul lui La5ater 3i c) 'i$icul eroilor s)i Aca 3i &umele acestoraC este %& acord cu pri&cipiile 'i$io(&omo&iei* #.O

a5e&turi multiplic) acest (e& de perso&a6e 3i le pu&e s) str)+at) u& la+iri&t de e5e&ime&te compromi<&du0le ')r) temei %& i&tri(i i&e4trica+ile 3i mereu re&)sc<&deL descrie 5estime&taia atmos'era mulimile su+li&ia$) %&totdeau&a aciu&ea pe care o rela&sea$) la &es'<r3it 3i o 'ace s) 'ie c<t mai a(itat) cu puti&)L &u $)+o5e3te co&trar celor de p<&) acum asupra a&ali$ei emoiilor sau se&time&telor eroilor 3i acumulea$) lo5iturile de teatru* %mpu3c)turile misterioase di& &oapte iau locul dramelor su'lete3ti* Importa&a aproape e4clusi5) a peripeiei i&teresul ma&i'estat 'a) de po5estirea de dra(ul po5estirii e4prim) o stare de spirit a cititorului care presupu&e o mare i&di'ere&) 'a) de 5alorile estetice* Nu &e putem %&c:ipui deloc cum recursul la art) sau urm)rirea u&ei 'orme ar putea a6uta la satis'acerea a5idit)ii de0a a'la ?ce se 5a %&t<mpla@ a a3tept)rii 'e+rile a de$&od)m<&tului* E su'icie&t) o mi&im) iscusi&) de &atur) te:&ic) pe&tru a e4ercita cu pricepere acest 3a&ta6 co&ti&uu al &er)+d)rii pe care %l e5oc) 3i re$um) 'ormula care %&trerupe a&4ietatea %& mome&tul 'atidicD ?Co&ti0 &uarea %& &um)rul 5iitor@* Co&stat)m aici pre$e&a u&ui eleme&t de curio$itate &ou %& literatur) 3i care mai mult sau mai pui& desc:is 3i %& (rade di'erite impre(&ea$) a&sam+lul operelor roma&e3ti i&depe&de&t de 5aloarea lor* Asta di& prici&) c) di& el s0au &)scut toate roma&ele de la cele de a5e&turi p<&) la cele ce pre$i&t) cele mai multe merite de alt) &atur)* 7al$ac imit) roma&ul &e(ru iar ,ostoie5sRi %l imit) pe Eu(e&e Sue* Capodoperele lor su&t pu+licate mai %&t<i %& 'oileto& 3i i&troduc u& co&i&ut de calitate %& cadrul speci'ic lui Po&so& de Terrail capti5<&d pri& acelea3i procedee* Aceast) opo$iie merit) s) 'ie su+li&iat)D pe de o parte tra(icii (reci sau S:aRespeare ori Raci&e care reiau &eo+osii acelea3i su+iecte cu&oscute de toi 3i tratate de6a de $eci de ori ca pe&tru a elimi&a orice eleme&t de surpri$) 3i orice i&teres care ar a5ea ca o+iect a&ecdota iar pe de alta acel (ust eleme&tar al po5estitului care %l %mpiedic) pe Gladsto&e s) a+a&do&e$e #omoara din insul %&ai&te de a o 'i termi&at 3i care culmea o ')cea pe o admiratoare a lui Re&a& s)0i scrie acestuia pe&tru a0i mulumi c)0i trimisese 9iaa lui %sus, pe care o citise aproape %& %&tre(ime 3i de #.care a+ia reu3ise s) se rup) pre de c<te5a mi&ute ca s)0i scrie +iletul respecti5 de mulumire %&tr0at<t era de (r)+it) s) s'<r3easc) de citit 5olumul ?ca s) 5ad) cum se termi&)@* Poate c) sesi$)m aici moti5ul atraciei cresc<&de e4ercitate asupra u&ui pu+lic di& ce %& ce mai %&ti&s de c)tre istoria 3i +io(ra'ia roma&ate* Nu este 5erosimil ca dori&a de i&struire s) 6oace u& rol importa&t %& aceast) admiraie e4a(erat)* Este 5or+a mai cur<&d de co&tami&area cu curio$itatea roma&esc) a u&or dome&ii ce p)reau c) 5or r)m<&e 'erite de ea* Nu s0a putut %&s) re$ista ispitei de0a de+ita istoria %&s)3i %& &e&um)rate roma&e* R)+d)toarea c)utare a e4actit)ii este atu&ci a+a&do&at) %& 'a5oarea dispu&erii sa5a&te a e5e&ime&telor %& scopul de0a pro5oca 3i de0a resuscita &er)+darea c:i+$ui&d e'ectele* %& aceste co&diii arta &u mai co&st) dec<t %& a co&duce &e%&cetat po5estirea spre situaii ')cute pe&tru a0l i&e pe cititor cu su'letul la (ur) pe&tru a0i da +)t)i de i&im) pe&tru a0i pu&e &oduri %& (<t pe&tru a0i tul+ura %&tr0u& 'el sau altul respiraia sau circulaia* Este %&tr0ade5)r remarca+il c) 5oca+ularul ce ser5e3te cure&t la de'i&irea meritelor literaturii roma&e3ti cu5i&tele ?palpita&t@ sau ?se&$aio&al@ duc %& aseme&ea m)sur) cu (<&dul la 'aptul c) ea urm)re3te s) pro5oace reacii 'i$ice eleme&tare lacrimi piele de ()i&) sau a&(oase sau c:iar se&$aii pur 5iscerale* Su&tem tra&sportai la a&tipodul acelui tip de se&$ualitate co&templati5) discipli&at) 3i c5asi0a+stract) pe care o satis'ace 3i o de$5olt) pl)cerea estetic)* Aceasta se +a$ea$) mai mult pe spectacol dec<t pe participare* Ea compar) m)soar) 3i recu&oa3te %& cele di& urm) o &orm) o ordi&e o i&te&ie* 2rm)re3te metamor'o$ele u&ei re(ularit)i 6ocurile similarului 3i ale di5ersit)ii se complace mai ales %& e'ortul co&sta&t 3i di'icil al spiritului ce %3i impu&e domi&aia asupra lumii tur+ule&te a emoiilor +rute* ,i& acest moti5 arta &u este de'el co&ceput) ca lipsit) de 'orm) stil 3i cod* O oper) &u e4ist) dec<t dac) este compus) 3i co&struit)* Orice 'a&te$ie %& art) preti&de o si&ta4)* Nici u& e&tu$iasm &u se poate lipsi de o le(islaie* Arta %3i i&5e&tea$) ast'el re(uli 3i %3i ')ure3te propriile sale la&uri*

F)c<&d %&s) acest lucru ea %3i creea$) puti&a de a capta memoria 3i s'idea$) timpul irepara+il* Fiecare #O" co&str<&(ere acceptat) o %&t)re3te 'iecare ser5itute co&simit) o c)le3te* Ea %3i asi(ur) d)i&uirea pri& lice&ele pe care 3i le re'u$)* ,ar roma&ul &u are re(uli* Ori(i&ea 3i &atura lui %l %mpiedic) s) le ai+)* ,esti&ul s)u &u este deci le(at de cel al artei* Roma&ul are alt) 'u&cie alt) m)reie alte ser5ituti* Hot)r<t lucru el tre+uie studiat i %& a'ara literaturii* 3. ;uncia romanului

Roma&ul &u are re(uli* Totul %i este %&()duit* Nici o art) poetic) &u0l me&io&ea$) 3i &ici &u %i dictea$) le(i* El cre3te ca o +uruia&) s)l+atic) pe u& tere& 5ira&* ,e aceea c<&d toate (e&urile literare %3i 5)d 5arietatea restr<&s) de %&s)3i &atura lor ast'el %&c<t &u se pot modi'ica prea mult ')r) a03i pierde p<&) 3i %&')i3area 3i &umele &atura roma&ului %l i&cit) dimpotri5) s) se a&(a6e$e pe c)i mereu &oi s) se tra&s'orme &e%&cetat dilat<&du0se sau %&(us0t<&du0se docil %& toate pri5i&ele 'a) de capriciile scriitorului* Acesta cu co&diia s) po5esteasc) poate 5aria la i&'i&it modul de a po5esti 3i %&cerca cele mai stra&ii arti'icii* El u$ea$) dup) 5oia sa de usc)ciu&e sau patetism poate 'i liric dac) dore3te sau erudit dac) a3a 5rea* Istoric sau pictor dramatur( sau poet el pre$i&t) o oper) care se %&rude3te cu cutare sau cutare (e& de'i&it ')r) a %&ceta s) 'ie 3i s) par) roma&* I&di'ere&t la cadru roma&ul se acomodea$) cu orice i&o5aie* El este co&i&ut pur 3i e4clude at<t de +i&e orice preocupare 'ormal) %&c<t se a'irm) c) u& stil %&(ri6it %i d)u&ea$)* %&tr0ade5)r el detur&ea$) ate&ia cititorului de la po5estire 3i %l 'orea$) s) admire %& loc s) 'ie i&teresat* Pui& a lipsit 0 3i poate c) s0a 3i %&t<mplat 0 ca roma&cierul s) 'ie s')tuit s) scrie prost d<&du0i0se ca e4emplu mari mae3tri ai (e&ului care &u03i prea %&(ri6eau lim+a ca 7al$ac 3i ,ostoie5sRi 3i reco0ma&d<&du0i0se s) &u0i imite pe alii care precum Flau+ert se preocupau prea mult de 3ie'uirea 'ra$elor* ,e aceea &ici urm) de pro$) cade&at) 3i armo&ioas) &ici urm) de c)ut)ri &imic &eo+i3&uit* %& roma& se&sul imediat al cu5i&telor %3i este su'icie&t iar 3tii&a de a le asam+la cum tre+uie #O# este deplasat)* %&tr0ade5)r ea risc) s) impu&) pre'eri&a pe&tru modul %& care se spu&e ce5a 3i &u pe&tru ceea ce se spu&eD pu+licul care este preocupat de apreciere %& loc s) stea cu su'letul la (ur) este u& pu+lic prost 3i care &u se las) tul+urat cum tre+uie* I& acest 'el %& opera roma&esc) este redus sau suprimat u&ul di&tre eleme&tele 'u&dame&tale ale oric)rei opere artistice* Roma&ul se e4ti&de %&(lo+<&d %&cetul cu %&cetul %&trea(a literatur) asimil<&d0 o pe toat)D cutare pa(i&) discurs portret sau dialo( suscit) ')r) %&doial) emoii propriu0$is estetice dac) artistul le0a lucrat dar i&teresul roma&esc care pro5i&e di& a&sam+lu r)m<&e i&depe&de&t de aceste reu3ite ale detaliilor sau de aceste 'ra(me&te aleseD el posed) o auto&omie clar delimitat)* Aceasta di& prici&) c) el particip) la alt) ordi&e de realitate care poate c) &u a 'ost su'icie&t de'i&it) 3i care este co&'u&dat) %& mod prea cure&t %& orice ca$ cu ordi&ea artistic)* Roma&ul este adesea amestecat cu aceasta dar se disti&(e totu3i deopotri5) de ea pri& &atura 3i pri& 'u&cia lui* %& acest se&s tre+uie s) apropiem de roma& ci&emato(ra'ul pe care a5em a+surdul o+icei de a0l compara cu teatrul m)sur<&d $adar&ic meritele lor respecti5e 3i discut<&d la &es'<r3it dac) u&ul &u este meca&i$area celuilalt* ,esi(ur este 5or+a de dou) arte de i&terpretare 3i asist)m di& aceea3i sal) 3i di& acelea3i 'otolii la dou) specii de spectacole* Cu toate acestea &ici 5or+) ca aceste similitudi&i e4terioare s) i&'lue&e$e se&si+il asupra co&i&utului lor* Ca 3i roma&ul ci&emato(ra'ul posed) toate li+ert)ile 3i se 'olose3te de eleL 3i tot ca 3i el se adresea$) u&ui pu+lic care %& a&sam+lu &u e deloc lacom de emoii estetice 3i care %& cel mai +u& ca$ &u le (ust) dec<t ca pe u& suplime&t atu&ci c<&d %i su&t o'eriteD e &e5oie de altce5a care s) le 'ac) s) 'ie %&(:iite* ,ar ce a3teapt) atu&ci de la po5estirile tip)rite sau ecra&i$ate de care se arat) %&tr0at<t de lacom) %&c<t u&eori &u se mai poate lipsi de ea precum dro(aii aceast) mulime co&sidera+il) care &u aspir) la co&templarea &ici u&ei 'orme dura+ile 3i pureK R)spu&sul &u se las) a3teptat* Aceast) multitudi&e compo$it) de toate 5<rstele pro'esiile 3i clasele 5rea s) ai+) acces 'ie 3i ilu$oriu la alt) 5ia) dec<t cea pe care o are* Ea 5rea s) participe la pasiu&e 3i la a5e&tur)* Societatea %i cere s)03i c<3ti(e e4iste&a sau s) 3i0o ocupe cu ce5a ')r) s) tre$easc) prea mult ate&ia 3i ')r) s) dep)3easc) limitele pe care le impu& am+iiei 3i pl)cerii co&5e0 &ie&ele 3i le(ile* O presiu&e co&ti&u) 3i ipocrit) %l co&dam&) pe i&di5id la o e4iste&) ?timid)

i&complet) 3i re+el)@ la cumplita 3i sterila i&satis'acie 5a() ce :r)&e3te dori&ele 3i 5is)rile* Aceast) presiu&e %i i&ter$ice deopotri5) e4ta$ul 3i disperarea 'or<&du0l ')r) %&cetare s)03i reprime i&sti&ctele s)03i rei&) ela&urile 3i s)03i calme$e 'uriile* %& aceast) lume prea comod) 3i ordo&at) &u pot e4ista satis'acii totale* Hi cum pui&i su&t aceia ce ()sesc posi+ilit)ile sau e&er(ia de0a e5ada spre a tr)i roma&ul ma6oritatea %3i las) su'letul ademe&it de po5estirile care %l tra&sport) at<t de les&e %& u&i5ersul ce le lipse3te mulumi&du0se s) citeasc)* %& aceast) situaie pui& le pas) lor de ple&itudi&ea 'ra$ei de 'idelitatea psi:olo(iei de ade5)rul sau poe$ia descrierilor* Ei le pot aprecia pe de alt) parte dar urm)resc cu totul altce5aL %& ce pri5e3te ple&itudi&ea ei &u o cu&osc dec<t pe cea a desti&ului implaca+il 3i e4alta&t pe care %l %&t<l&esc eroiiL %& pri5i&a 'idelit)ii ei &u o co&cep 3i &u o admir) dec<t pe aceea %&tru totul eleme&tar) pe care caracterul perso&a6elor o p)strea$) o dat) ce au 'ost co&turateL iar %& pri5i&a poe$iei 3i a ade5)rului u&a si&(ur) %i satis'ace 3i a&ume cea pe care le0o su(erea$) &ai5a 3i i&5i&ci+ila lor dori&) de0a li se 5or+i &eoste&it despre u& u&i5ers mai 5iu dec<t al lor pli& de 'urtu&i de &au'ra(ii 3i de reci'e 3i %& care &e&orocirile +ra5ura 3i (loria i& locul mediocrit)ii te&ace de care o dat) cu ardoarea adolesce&ei 3i0au pierdut cura6ul de0a se mai eli+era 5reodat)* Ei dele() atu&ci %&tr0o lume 'icti5) eroii c)rilor pe care le de5orea$) 3i ai 'ilmelor cu care %3i stric) oc:ii tot 5i$io&<&du0le* Ei su&t ma&datarii sl)+iciu&ii lor %& i&utul 'orei* %& ei cu ei 3i pri& ei spectatorii su'er) lupt) 3i %&5i&( ')r) a03i a'ecta cu &imic ter&a lor e4iste&)* E 6ust atu&ci ca ei s) le &umeasc) perso&a6e simpatice, di& mome&t ce &e&orocirile ima(i&are ale acestor 'ii&e pl)smuite %i 'ac s) 5erse lacrimi ade5)rate 3i s) scoat) suspi&e reale di& mome&t ce se simt mai +i&e 'i$ic 3i aproape mai +u&i moralme&te atu&ci c<&d du+lul lor a ')cut o 'apt) +u&) sau s0a #O!

L
#O/ do5edit 5itea$ 3i (e&eros de 5reme ce se simt p)tru&3i de u& 'el de 'ericire atu&ci c<&d dup) at<tea %&cerc)ri soarta %i sur<de %& s'<r3it atletului care a %&durat &eca$uri mai &o+ile 3i mai (ra5e dec<t m)ru&tele lor &epl)ceri 3i prime3te acum drept recompe&s) 'ericirea pe care ei 3tiu c) &u o 5or putea do+<&di &iciodat)* Roma&ul %l 'ace ast'el s) participe pe 'iecare la lotul de +ucurii 3i dureri pe care 5rea s) %l accepte %& +loc 3i de care 'u(e mereu* El repre$i&t) pericolele 3i misterele surpri$ele 3i 5is)rile rece&$ea$) posi+ilit)ile 5ieii 3i re5i&e mereu la repetiia acelora3i miracoleD 5ictoria 5irtuii asupra per'idiei Aa tuturor 5irtuilor asupra tuturor per'idiilorC ela&ul :a$ardul (e&eros ce d) acces la lu4 3i +o()ie trium'ul iu+irii asupra pre6udec)ilor 3i a %mpotri5irilor sordide c)s)toria dactilo(ra'ei cu +a&c:erul pri&ul sau a5iatorul i&oce&a oprimat) 3i totu3i lumi&oas)* Aici &u e4ist) &imic care s) &u ai+) m)reie sau str)lucire aici cei di& urm) su&t cei di&t<i 3i toi cei c:emai su&t ale3i* A3a cum arta este recule(ere co&templaie a 'ormelor c)utare a si&(ur)t)ii cu&oa3tere a &aturii 3i a su'letului roma&ul %l cu'u&d) sau %l me&i&e pe om %& mi6locul mulimii %& pli&) e4iste&) colecti5) $u(r)5i&d ri5alit)ile di&tre om 3i ceilali oame&i luai %& parte sau co&'lictele sale cu societatea %&s)3i* Hi a3a cum mediul rural piscurile 3i orice de3ert su&t dome&iile &aturale ale poe$iei ora3ul cu su+ur+iile 3i marile sale ma(a$i&e cu 'or'ota sa uma&) 3i ?miile sale de 5iei plutitoare@ ce0i st<r&eau i&teresul lui 7audelaire apare ca locul de eleciu&e al roma&ului* 2& poem pare tot at<t de &elalocul s)u dac) tratea$) teme ur+a&e ca 3i u& roma& care e4prim) e'u$iu&ile solitare ale u&ui su'let sau dialo(urile lui cu &atura* Pe de alt) parte poe$ia pre'er) descrierileD or ade5)ratul cititor de roma&e sare peste ele ca s) a6u&() mai repede la a5e&tur)* El este &er)+d)tor s) simt) surplusul acesta de se&time&te 3i pasiu&i re'ulate sau a+a&do&ate pe care co&diiile sale de e4iste&) timiditatea 3i teama de su'eri&) &u %i %&()duie s) le iroseasc) di& lips) de 'amiliaritate 3i %&dr)$&eal) cu 5iaa* %& acest 'el omul cel mai i&se&si+il 3i mai re$er5at %& 5iaa real) este cel care resimte cel mai les&e a&(oasa 3i lacrimile %& ca$ul 'iciu&ii 3i dimpotri5) %& ca$ul celui ce d) su'icie&t de #O9 mult 5ieii e4ist) 3a&se reduse ca el s) cear) roma&ului lumea de su+stituie pe care o reclam) pe&tru

a0i compe&sa %& c:ip ideal demisiile se&si+ilitatea per5ertit) 3i &esatis')cut) ce &u co&simte s) su'ere 3i s) lupte dec<t pri& i&termediul u&ui erou* E limpede acum c) emoia ese&ial) pe care o procur) lectura roma&elor &u apari&e cate(oriei pl)cerii estetice de$i&teresate ci se +a$ea$) pe o participare 3i o ide&ti'icare* Ast'el cu c<t u& roma& este mai 5ul(ar cu at<t mai mult se adresea$) u&ui pu+lic &umeros 3i 'rust mai pui& educat literar domi&at de am+iii mai simple 3i 'r)m<&tat de (ri6i mai presa&te cu at<t mai mult temele sale se aseam)&) 3i se completea$) reciproc pri& di5ersitatea i&tri(ilor 3i i&'i&ita 5arietate a a5e&turilor* %& ultim) i&sta&) a5em impresia c) recitim %&tru&a (estul i&termi&a+il 3i mo&oto& al &e'ericirii umilite milita&te 3i trium')toare* Nu e4ist) dec<t u& si&(ur su+iect de roma&D e4iste&a omului %& cetate 3i co&3tii&a pe care o cap)t) el despre ser5itutile pro5ocate de caracterul social al acestei e4iste&e* Natura 3i po&derea u&ui roma& depi&d atu&ci de raporturile pe care le i&stituie %&tre autor perso&a6e 3i pu+lic* Sau autorul se co&'esea$) pri& eroii lui l)s<&du0le cititorilor sarci&a de0a se recu&oa3te %& ace3tia sau %i sc:iea$) ast'el %&c<t s) dea pu+licului e4emplul pe care 5rea ca acesta s)0l urme$e* C)ci roma&ul tr)ie3te di& du+la ide&ti'icare a autorului 3i a cititorilor s)i cu eroii* El se despri&de &e%&doiel&ic di& mediul colecti5 u&de a luat &a3tere %& m)sura %& care ca oper) de art) aspir) s) a'le o 'orm)* Ca po5estire dimpotri5) el %i apari&e pro'u&d 3i se %&toarce %& el ca s) spu&em a3a El este u& eleme&t acti5 3i 5iu al societ)ii e4prim<&d0o pe de o parte iar pe de alta co&tri+ui&d la tra&s'ormarea ei i&disolu+il dar %& proporii 5aria+ile 'ii&d m)rturisire 3i apel repre$e&tare 3i 5oi&) ta+lou 3i dramatur(ie %&tr0u& cu5<&t putere ce03i modi'ic) %&co&ti&uu propriile sale cau$e* A3a cum co&3tii&a trupului &u o cap)t) dec<t u& +ol&a5 iar u& or(a&ism s)&)tos &u se simte tr)i&d 3i co&3tii&a societ)ii &u se a'irm) dec<t %& st)rile de r)u 3i de i&sta+ilitate colecti5)* F)r) %&doial) c) e4ist) le()turi &umeroase 3i di5erse %&tre roma&tismul Pri& care i&di5idul se i$olea$) de o societate pe care o co&sider) #O1 de &elocuit 3i opresi5) doctri&ele re5oluio&are care i&te&io&ea$) s) o re'orme$e sociolo(ia care o ia drept o+iect de 3tii&) 3i %3i atri+uie sarci&a de0a descoperi le(ile 'u&cio&)rii ei 3i %& s'<r3it r)sp<&direa roma&ului care %&seam&) c) ea se d) 'a) de si&e %&s)3i %&tru&a %& spectacol 3i c) mem+rii s)i resimt &e5oia s) co&temple %&tr0o o(li&d) comple$e&t) 3i te&de&ioas) ima(i&ea mereu sc:im+)toare a %&cerc)rilor aspiraiilor 3i &ostal(iilor lor* Simulta&eitatea &a3terii sau de$5olt)rii acestor 'e&ome&e &u poate 'i 'ortuit)* Toate e4prim) 'aptul c) i&di5idul a a6u&s s) se deose+easc) de societatea di& care 'ace parte 3i s) o pri5easc) ca pe u& o+iect e4terior 'a) de care %i este %&()duit s) ia po$iie* Ast'el %&ai&te opera de art) ')cut) doar pe&tru 'rumusee 3i posteritate se &)3tea %&tr0o lume care &u o i&teresa deloc dar %& care %3i a5ea locul marcat di&ai&te 3i de care i&ea %& c:ip %&tru totul 'iresc %&tr0o aseme&ea m)sur) %&c<t %i adopta o+li(atoriu stilul disti&cti5* Se recu&oa3te ast'el o %&rudire de spirit 3i de 'orm) %&tre ;ersailles 3i (r)di&ile sale o tra(edie de Raci&e o predic) de0a lui 7ossuet u& ta+lou de Poussi&* C)ci opera %&depli&ea pe atu&ci u& rol %& societate 3i ')cea parte di& aceasta %&tr0u& mod at<t de i&tim %&c<t scriitorului &u %i trecea pri& mi&te s) o re'lecte 3i &ici s) re'lecte$e asupra ei* Artistul 3i pu+licul lui erau a+sor+ii de preocuparea cu&oa3terii su'letului ome&esc 3i crearea 'rumuseii %&tr0u& cadru +i&e determi&at* ,e aceea opera poate %& aceste co&diii s) 'ie &umit) propriu0$is 3i pe depli& estetic) a3a cum %& alte 5remuri putea 'i &umit) propriu0$is 3i pe depli& social) %&tr0at<t se str)duia s) e4prime 3i s) ilustre$e pri& sple&doarea ei (loria colecti5it)ii* S0 a %&t<mplat %&s) c) %& scurt timp descompu&erea societ)ii apariia marilor +ul5ers)ri 3i mai ales acel soi de recul pe care omul %l do+<&de3te 'a) de (rup 3i care %i permite s) %l 6udece s)0l simt) 3i s) spere c) %l 5a modi'ica determi&) mi&ile cele mai lumi&ate s) se ocupe de soarta comu&) 3i s) 5rea s) de5i&) %&drum)tori pro'ei sau medici ai or(a&ismului social* Succesul roma&ului se %&scrie %& aceast) e5oluie (e&eral)D 7al$ac Ste&d:al Gola ,ostoie5sRi au cu toii mari am+iii %& pri5i&a artei lor* Ceea ce i&te&io&ea$) ei s) redea 3i u&eori s) re'orme$e este societatea %& a&sam+lul ei* E su'icie&t s) #O8

1
recitim pre'aa #omediei umane. Cel pui& ei creea$) 3i au co&3tii&a de0a crea &oi 5alori descrii&d &oi mora5uriD cele ale marelui ora3 3i ale ci5ili$aiei +a&ului ale meca&icii 3i ale 5oi&ei de putere* 7)&cile 3i u$i&ele aurul 3i mi$eria se ()sesc %& ora3 3i tot aici 'ilmele c)rile cu coperi colorate 'oiletoa&ele di& cotidia&e l)sp<&desc ilu$ia roma&esc) pri& acelea3i po5estiri alc)tuite deopotri5) pe&tru aceast) tripl) utili$are 3i %& acela3i timp %& 'iecare s)pt)m<&) %& tra&3e e(ale proiectate pe ecra& 3i tip)rite %& 'ascicul) sau %& $iar* Aceast) epopee se situea$) ea %&s)3i %& ora3 lume miraculoas) 3i totodat) i&'er&al) %& care drama re&a3te ')r) %&cetare di& propria ei ce&u3)L iar 5ocea popular) di& c<&tec acest 'olclor ur+a& ap)rut di& su+ur+ii 3i r)sp<&tii declar) capitalele ?scumpe %&dr)(ostiilor c<t 3i t<l:arilor@ ca 3i cum ar 'i 5rut s) spu&) ast'el c) marile a(lomer)ri su&t %&tr0ade5)r mediul &ormal al acestor multiple 3i ide&tice po5e3ti de a5e&turi 3i dra(oste %& care perso&a6e &e'ericite 3i +u&e iu+esc 3i lupt) %& &e3tire p<&) la moarte#* Aceasta este 'u&cia pe care o %&depli&esc %mpreu&) ci&emato(ra'ul 3i roma&ul %&c<t &u mai tre+uie co&'u&date cu arta sau literatura* Ele su&t dest)i&uirea 3i aspiraia u&ei societ)i su'eri&deD desi(ur c) a&e4ea$) 3i literatura 3i arta* ,e aceea co&ta(iu&ea lor com+i&at) ati&(e toate (e&urile 3i s'<r3e3te pri& a %&(lo+a toate acti5it)ile spirituluiD totul a6u&(e %& cele di& urm) ast)$i la roma& 3i la 'ilm* Iar Paul ;alerU ultimul scriitor de stil 5ec:i m)rturise3te disperat c) &u 5a scrie &iciodat) roma&e dat 'ii&d c) luciditatea sa %l a5erti$a c) &u ele su&t compati+ile cu o art) %&dr)(ostit) de raritate 3i pro'u&$ime 3i care caut) s) 'armece i&teli(e&a e4perime&tat) 3i se&si+ilitatea ra'i&at)* Aceste am+iii su&t a&acro&ice* Su&t 5esti(iile u&ei alte epoci* Epoca roma&ului de6a &u mai este cea a artei* Omul &u mai este i&teresat de0acum %&ai&te dec<t de el %&su3i 3i de 'oarte (ra5ele sale &e&orociri sau de i&dispo$iia sa &ede'i&it)* Poate c) ar tre+ui s) &e 'elicit)m de
#

,espre importa&a marelui ora3 ca loc de eleciu&e al a5e&turii tre+uie s) 'ac trimitere la capitolul ?Paris mUt:e moder&e@ pp* #O"0!". di& lucrarea meaLeMU'te et l2Momme, Paris #-/O Atrad* rom* Nemira !""" pp* ##90l/"C* #O.

acest lucru dac) &u am a5ea +)&uiala c) roma&escul %l distra(e de la realitatea se5er) %& loc s)0l %&5ee s) o %&'ru&te cu +)r+)ie* Roma&escul %l %&moaie pare0se %& loc s) %l 'orti'ice* Or %& aceste 5remuri e &e5oie de +)r+ai %& armur) care s) 'i %&5)at s) tr)iasc)* Roma&ul ar 'i co&dam&at ca cea mai su+til) 3i mai periculoas) otra5) care %l poate adormi pe omul moder& 3i preda ')r) ap)rare +ar+arilor ro+u3ti care &u aru&c) sarci&a de0a tr)i pe umerii u&or 'ii&e ima(i&are dac) &u am 'i %&dem&ai s) credem c) poart) %& el remediul r)ului pe care %l propa() 3i c) este :)r)$it s) 5i&dece r)&ile pe care le 'ace* %& %&c:eierea u&ui roma& pe care titlul s)u 4oman, pare adec5at ca s)0l 'ac) s) treac) drept roma&ul pri& e4cele&) Co&rad 3i Maddo4 Ford su+li&ia$) 'ecu&ditatea decisi5) pe&tru su'let a u&ei su'eri&e %& care se c)le3te e&er(iaD ?Su'eri&a este soarta omului 0 su'eri&a dar &u e3ecul ')r) remediu sau disperarea i&util) care su&t ')r) i$+)5ire 0 su'eri&a marc) a oame&ilor puter&ici care poart) %& c:i&ul ei spera&a +ucuriei ca o +i6uterie 'erecat) %& 'ier@* Nu e &ici o %&doial) c) roma&ul 'ur&i$ea$) multe aseme&ea +i6uterii str)lucitoare aseme&ea (eme %&castrate %& metalul +rut dar el poate s) &u %l o+i3&uiasc) %&totdeau&a pe om s) se mi&u&e$e %& 'aa 5itri&ei %& care su&t e4puse ci dimpotri5) s) %l i&cite s) le ')ureasc) pe o &ico5al) dur)* E importa&t deci s) e4ami&)m dac) dup) ce a lucrat la di$ol5area societ)ii despri&$<&du0l di& ea pe i&di5id el &u 5a %&cepe di&tr0o dat) m<&at de aceea3i 'atalitate s) %l co&5i&() s) o reco&struiasc) mai solid) 3i mai compact) dec<t a 'ost ea 5reodat)* U. #lasificrile romanului Tre+uie ca multitudi&ea roma&elor s) 'ie %mp)rit) %& c<te5a cate(orii* Se pare %&s) c) o aseme&ea operaiu&e e mai delicat) dec<t pare i&iial* Este cel pui& ciudat 'aptul c) %& mod o+i3&uit 3i p<&) 3i %& ma&ualele de literatur) roma&ele su&t deose+ite pri& cadrul %& care este situat) aciu&ea* Orici&e cu&oa3te aceste ru+rici #OO o+i3&uiteD roma&e )r)&e3ti re(io&ale pro5i&ciale colo&iale e4otice sau c:iar istorice dac) admitem aici c) istoria 6oac) rolul dista&ei 3i c) particularit)ile u&ei epoci ar putea 'i de&umite la 'el de +i&e ca

3i cele ale u&ui loc ?culoare local)@* Nu am putea co&cepe %& orice ca$ u& criteriu mai e4terior dec<t aceast) importa&) decisi5) dat) decorului c:iar dac) %& acest 'el %&ele(em s) su+li&iem i&te&ia autorului de0a descrie %&ai&te de toate u& mediu sau o epoc)* ,ac) %&cerc)m s) i&em seama %& aceste te&tati5e de clasi'icare de &atura %&s)3i a &araiu&ii re$ultatele u&ui e'ort at<t de l)uda+il apar de o+icei e4trem de prost adaptate o+iectului lor proprii s) ser5easc) mai de(ra+) ca prim) apro4imare 3i p)tate poate de 5reu& 5iciu ori(i&ar care 5a tre+ui descoperit 3i care le 'ace di&ai&te $adar&ice* Marele pu+lic &u disti&(e +i&e dec<t roma&ele de a5e&turi 3i roma&ele de dra(oste* El pu&e de o parte colecia ?2& s'ert de or) de uitare@ cu titlu eloc5e&t pri& care %3i potole3te 'oamea se&time&tal) cu 5rines i dactilograf, 0ogodnica aviatorului, ;ecioar i ofilit 3i cu multiplele po5estiri %& care o eroi&) i&5aria+il pur) 3i &e'ericit) str)+ate acela3i cal5ar 3i pe de alta urm)re3te ispr)5ile i&termi&a+ile ale perso&a6elor ce trec pri& cele mai e4traordi&are pericole 3i re5i& la 5ia) di& &e&um)rate mori ')r) s) li se %&()duie 5reodat) s) moar) de'i&iti5D Rocam+ole sau Fa&tomas NicR Carter sau 7u''alo 7ill* Este de alt'el %&doiel&ic c) am putea ale(e li+er %&tre ;emeia cu clu la gur 3i 9ulturul din &ierra- 'iecare este predesti&at de se4ul s)u s) de5ore$e u& tip sau altul de roma&* Ca u& +)r+at s) citeasc) Sules MarU sau Pierre ,ecourcelle 3i o 'emeie s) pre'ere producia lui P* Sou5estre 3i M* Allai& ar 'i ce5a la 'el de &epotri5it 3i de 3oca&t ca 3i u& +)iat care s0ar 6uca cu p)pu3ile sau o 'eti) cu soldaii* Acesta este u& 'e&ome& a+solut 5iu 3i (e&eral %& mediile populare* ,ar aceast) deose+ire %&temeiat) %& mora5uri pare si&(ura care acoper) o realitate* ,e %&dat) ce i&tr)m %& dome&iul propriu0$is literar totul se estompea$) 3i se co&'u&d)* Roma&ul de a&ali$) este pus %& opo$iie cu cel de i&tri() iar criticii recur( la su+%mp)riri mai 'i&eD roma&e realiste poetice 'a&tastice sociale etc* Or &u e4ist) &ime&i care s) &u03i dea seama de i&co&5e&ie&tele acestor %mp)r0 #OiriD (e&urile pe care le de'i&e3te 'iecare di&tre ru+rici &u su&t deloc i&compati+ile %&c)lec<&du0se mai mult dec<t 6u4tapu&<&0du0se* %&tr0u& cu5<&t ele &u su&t &ici sistematice 3i &ici m)car coere&te* Fiecare lucrare pare s) apari&) mai multor specii care %&(lo+ea$) 'iecare la r<&dul ei opere care co&siderate di&tr0u& alt pu&ct de 5edere se do5edesc c<t se poate de di'erite* C<te5a e4emple su&t de0 a6u&s pe&tru a ar)ta c<t de prost se potri5esc roma&ele %& compartime&tele de acest 'elD #lugrul lui LeYis sau #entenarul lui 7al$ac su&t deopotri5) roma&e de a5e&turi 3i roma&e 'a&tasticeD de ce &u ar e4ista a5e&turi 'a&tasticeK %& alte c)ri 5edem c) 'a&tasticul mer(e destul de +i&e cu realismul cel mai e4i(e&t a3a cum se %&t<mpl) %& 5ielea de sagri a aceluia3i 7al$ac* %& po5estirile lui Na'Ra ele su&t at<t de str<&s asociate %&c<t este 'oarte (reu de sta+ilit u&de %&cepe u&ul 3i u&de s'<r3e3te cel)lalt* 2&iu&ea lor este mai su+til)D ele par s) se (e&ere$e reciproc* %& Ehe Eurn ofthe &creA *> coard prea ntins+ al lui He&rU Sames miraculosul 3i psi:olo(ia se spri6i&) reciproc cu aceea3i u3uri&) iar %& pri5i&a alia&ei di&tre a&ali$) 3i aciu&e e su'icie&t s) &e (<&dim la roma&ele lui ,ostoie5sRi %&deose+i la ;raii =arama"ov, u&de caracterele 3i i&tri(a su'letele 3i drama poliist) pro5oac) u& i&teres e(al 3i de u&de &u lipsesc pe deasupra &ici di(resiu&ile meta'i$ice &ici episoadele ale(orice &ici i&ter5e&ia perso&a6elor supra&aturale* E pre'era+il s) &u spu&em &imic pe de alt) parte despre c)rile care re'u$) cu des)5<r3ire s) i&tre %& disti&ciile tradiio&aleD de la #andide la 5rocesul, de la Dargantua la /untele vr$it, ele su&t aproape la 'el de &umeroase ca 3i cele ce i&tr) docile %& r<&d* Aseme&ea opere su&t &umite roma&e e4clusi5 di& lipsa u&ui titlu mai +u&* La 'el autorii lor &u su&t &umii prea les&e roma&cieri ci 'ilo$o'i 3i ceea ce &e i&teresea$) s) descoperim su+ &araiu&ea care le %&5)luie 3i care &u este &araiu&e dec<t e4act at<t c<t tre+uie su&t ideile lui ;oltaire sau Na'Ra ale lui Ra+elais sau T:omas Ma&&* ;or 'i deose+ite %& co&seci&) roma&ele pri& te:&ica lorK Se 5or+e3te %&tr0ade5)r de roma&ul epistolar %& 5o() %&deose+i %& secolul al M;III0lea dar acesta este aproape si&(urul procedeu #-" %mpreu&) cu mo&olo(ul i&terior de i&5e&ie rece&t) care d) operei o structur) %&tr0ade5)r aparteL 3i aceasta pare %& am+ele ca$uri o c:estiu&e de epoc)* %& co&clu$ie toate aceste clasi'ic)ri at<t de pui& metodice pu& doar %& 5aloare caracterul cel mai marca&t al u&ei po5estiri sau pe cel imediat 5i$i+il 3i %l :)r)$esc s) de5i&) etic:eta u&ei specii 3i &imic altce5a* %& acest mod %&tru totul empiric se recur(e r<&d pe r<&d la decor la co&i&ut sau la te:&ic) pe&tru a i&stitui clasame&tul* Tot a3a de +i&e am putea %& ultim) i&sta&) s) %&tre+)m A3i de 'apt acestea su&t %&tre+)rile pe care %&ele(em s) le pu&em %&ai&te de toateC dac) 5olumul e 5esel sau trist lu&( sau scurt i&teresa&t sau plictisitor* 2& criteriu &u este mai 5ala+il dec<t altul* Aceste 6udec)i di'erite ec:i5alea$) deopotri5) cu a &e apuca s) clasi'ic)m 'lorile dup) culoare sau miros* 2& amator se poate mulumi cu at<t dar +ota&ica are alte e4i(e&e*

Pe&tru 5aloarea 3i o&oarea criticii literare am dori ca ea s) &u se arate at<t de u3or de satis')cut* Este clar c) u& de'ect 'u&dame&tal 'ace clasi'ic)rile a'late %& u$ i&su'icie&te di& prici&) c) ele &u i& seama de &atura %&s)3i a roma&ului* Ele par s) i(&ore c) el este pri& ese&a sa u&duios 3i di5ers c) &ici o re(ul) &u (u5er&ea$) e4traordi&ara sa plasticitate c) &ici o limit) &u %i opre3te am+iiile care dimpotri5) %mpli&i&du0se %3i descoper) moti5e de0a spori* I& aceste co&diii este la 'el de (reu s) compartime&t)m ca 3i s) %&(r)dim acest re'u(iu e4te&si+il al a&ar:iei 3i al lice&ei acest tere& de %&cercare u&de orice te&tati5) este +i&e5e&it)* Pe&tru a st)p<&i o realitate at<t de alu&ecoas) &u are &ici u& rost s) cre)m ru+rici 'i4e s) co&struim compartime&te eta&3e ci dimpotri5) a5em &e5oie s) &e 'olosim de puncte de vedere, care &e %&()duie s) determi&)m di'eritele caracteristici pe care le ma&i'est) 'iecare oper) 3i mai ales s) e5alu)m m)sura %& care le %&')i3ea$)* %& acest 'el putem &)d)6dui la u& dia(&ostic a c)rui comple4itate s) (ara&te$e preci$ia 3i s) r)spu&d) comple4it)ii %&se3i pe care o de'i&e3te* Nu tre+uie ca aceste pu&cte de 5edere s) se e4clud) ci s) se asocie$e* Tre+uie ca toate s) poat) 'i aplicate simulta& 'iec)rui roma&* #* Tre+uie atu&ci s) lu)m %& calcul %& primul r<&d amploarea roma&ului adic) &um)rul de perso&a6e care 6oac) u& rol impor0 #-# w*apihta&t %& cadrul acestuia 3i0i ocup) ce&trul* E4ist) roma&e cu u& si&(ur perso&a6D %& i$olarea sa 5olu&tar) O+erma& este mai si&(ur dec<t Ro+i&so& pe i&sula lui* %& altele autorul descrie u& mare &um)r de i&di5i$i ')r) a $)+o5i %& mod deose+it asupra &ici u&uia di& ei* 2&eori el pictea$) o societate alteori u& mediu sau o 'amilie sau u& cuplu* ,e la drama u&ei co&3tii&e sau a u&ui e'ort solitar 3i p<&) la multiplele am+iii 3i a(itaii ale u&ui (rup deseori &umeros cre3te sau descre3te suprafaa de interes a u&ei opere* ,e$5oltarea ei este %& str<&s) depe&de&) de aceastaD %&tr0ade5)r at<ta 5reme c<t urm)rim u& prota(o&ist sau &i3te perso&a6e &u prea &umeroase 3i care r)m<& %mpreu&) &araiu&ea se des')3oar) %&tr0u& mod li&ear dar dac) tre+uie co&duse simulta& mai multe i&tri(i se a6u&(e la u& cu totul alt tip de roma& %& care su&t po5estite r<&d pe r<&d pro(resele 'iec)reia s)ri&d de la u&a la alta p<&) ce ele se i&tersectea$) 3i l)s<&du0le pe r<&d %& suspe&s de %&dat) ce se despart di& &ou* !* Pe l<&() amploarea u&ei &araiu&i tre+uie s) i&em seama 3i de densitatea sa* Aceasta m)soar) mi&uio$itatea &araiu&ii 3i ca s) spu&em a3a raportul di&tre timpul c<t durea$) %& realitate ceea ce este descris 3i timpul &ecesar descrierii sale %& cadrul 'iciu&ii* Este 5i$i+il c) de&sitatea este sc)$ut) %&tr0u& roma& de a5e&turi 3i c) dimpotri5) ea cre3te %& roma&ul psi:olo(ic* Autorul poate atu&ci s) resuscite$e totalitatea se&time&telor care %l %&su'leesc pe erou* El se poate str)dui s) &u treac) &imic su+ t)cere &ici m)car cea mai 'u(iti5) impresie ori cea mai i&si(&i'ia&t) distracie* Atu&ci el se apuc) s) scrie %n cutarea timpului pierdut sau Ulise. Tre+uie de alt'el s) 'im ate&i la 'aptul c) scriitorul risc) s)03i dep)3easc) elul* El &u reproduce doar realitatea ci %i adau() &oi eleme&te o ame&a6ea$) o prelu&(e3te o come&tea$)* El 'ace s) a+u&de st)rile de co&3tii&) pe care le a&ali$ea$)* ,eparte de a03i epui$a o+iectul i&trospecia s'<r3e3te mai de(ra+) pri& a0l recrea la &es'<r3it dec<t pri& a se deta3a de el* Roma&ul de5i&e ast'el mai +o(at 3i mai circumsta&iat dec<t 5iaa* %&tr0u& cu5<&t de&sitatea lui este mai ridicat)* %& timp ce u& autor str<&(e %& pui&e pa(i&i e5e&ime&tele u&ei mari perioade de timp pe care o pri5e3te di& $+or 3i di& care &u sem&alea$) dec<t accide&tele cele #-! mai 5i$i+ile u& altul procedea$) i&5ers acapar<&d u& mome&t delimitat pe care %l e4ti&de ca 3i cum ar 'i ')cut di& 5reo su+sta&) elastic) 3i0i de$5)luie o multitudi&e de detalii i&'ime de care ritmul &ormal al e4iste&ei respecti5 timpul ome&esc &u &e permite s) lu)m cu&o3ti&)* Roma&ele reduc sau dilat) timpul modi'ic<&du0i scara 3i 5ite$a* E4ist) ast'el roma&e rapide scurte 3i (r)+ite 3i altele care dimpotri5) %&ceti&esc durataD de aici pro5i&e o alta di&tre di'ere&ele lor cele mai sem&i'icati5e* /* E,tensia roma&ului &u tre+uie co&'u&dat) cu de&sitatea 3i &ici cu amploarea sa* Orice roma& posed) o tripl) e4te&sie* E4te&sia spaial i&dic) dep)rtarea e4trem) a locurilor pe care le 5i$itea$) eroiiD >colul 5mntului n VW de "ile sau 5reu& 5oia6 i&terpla&etar se situea$) e5ide&t la u& polL putem opta pe&tru cel)lalt ale(<&d di&tre roma&ele a c)ror aciu&e se des')3oar) aproape &umai %&tre cei patru perei ai u&ei camere* La 'el dista&a di&tre data %&ceputului 3i cea a de$&od)m<&tului de'i&e3te e4te&sia temporal a roma&ului* Ea poate cupri&de %&trea(a istorie a u&i5ersului ca %& %nsula pinguinilor, sau poate s) se reduc) la c<te5a ore di& 5iaa u&ui i&di5id ca %& Eaifun, u&de &u este descris) dec<t %mpotri5irea %&c)p)<&at) a u&ui om la o 'urtu&)* Su&t studiate di'eritele (e&eraii ale u&ei 'amilii adaptarea mem+rilor ei la spiritul di5erselor epoci %& care tr)iesc cu (ri6a de a le me&i&e

totu3i o a&umit) co&ti&uitate %& ma&iera deDa reacio&a Putem de aseme&ea urm)ri u& perso&a6 de0a lu&(ul %&tre(ii lui e4iste&e sau com+i&<&d cu %&dr)$&eal) cele dou) am+iii cum a ')cut ;ir(i&ia Iool' %& >rlando, putem s) prelu&(im 5reme de patru secole i&termi&a+ila ti&eree a u&ui erou care 5ede lumea sc:im+<&du0se %& 6urul s)u ')r) ca el %&su3i s) se sc:im+e* I& s'<r3it e4te&sia social e le(at) de 5arietatea mediilor uma&e %& care se des')3oar) aciu&ea* Aceasta c<&d se me&i&e %&tr0u& cerc %&(ust c<&d se petrece %& p)turile sociale cele mai di5erse* Tre+uie s) o+ser5)m c) &u e4ist) o relaie %&tre de&sitate 3i e4te&sia temporal)L se poate relata repede u& i&ter5al scurt de timp sau %&cet o perioad) lu&()* Co&seci&ele 5i$ea$) e4clusi5 lu&(imea operei* Fire3te c) atu&ci c<&d di&tre aceste trei date 0 de&sitatea e4te&sia temporal) 3i lu&(imea material) 0 dou) su&t cu&oscute #-/ cea de0a treia este automat determi&at)* %& acela3i 'el amploarea 3i e4te&sia social) a u&ei &araiu&i &u coi&cid deloc* 2& u&ic perso&a6 poate e5olua %& tot 'elul de medii precum Sea&0Cristop:e al lui Romai& Rolla&d 3i i&5ers u& mare &um)r de prota(o&i3ti pot r)m<&e ca&to&ai %& s'era cea mai limitat) cea a lui SYa&& sau cea a 'amiliei Guerma&tes* Aceste criterii m)soar) ca s) spu&em a3a volumul operei %& timp ce altele i&teresea$) raporturile pe care autorul le sta+ile3te %&tre &araiu&ea sa si lumea e4terioar)* Si aici tre+uie s) &e 'erim * s) co&'u&d)m pro+lemele* E4ist) dou) pri&cipaleD aC preocuparea le(at) de realism a scriitorului 'ii&d u& lucru acceptat c) el poate relata %& mod realist o po5estire 'a&tastic) 3i %& mod miraculos cea mai pro$aic) a5e&tur)L '+ proporia respecti5) a eroilor 3i a roma&cierului %& &araiu&e 'ie c) acesta di& urm) 3i0o asum) 'ie ca0i delea() sarci&a u&uia di&tre perso&a6ele sale sau prota(o&istului %&su3i* 9* %& primul r<&d i&ter5i&e deci (radul de atenie fa de real- cel mai adesea scriitorul descrie o+iecti5 peripeiile pe care le relatea$) 3i se str)duie3te s) dea &araiu&ii sale ma4imum de e4actitate 3i de 5erosimilitate* El pare s) ai+) drept model arta 'oto(ra'ului dar u&eori preti&de s) descrie mai mult dori&e 5ise sau a&(oase toate de'orm)rile pe care le su'er) lumea e4terioar) 5)$ut) pri& oc:ii u&ui +ol&a5 sau ai u&ui :aluci&at a3a cum se %&t<mpl) de e4emplu cu )urelia lui Gerard de Ner5al sau %& %nferno al lui Au(ust Stri&d+er( ori %& 4sul lui Leo&id A&dree5* El mai poate dori s) dea impresia &e(urii poetice pri& care o 'ire 5is)toare %3i 5ede copil)ria Aceea ce a i$+utit 'oarte +i&e Alai& Four&ier %& #rarea pierdut+ sau o cri$) se&time&tal) pe care a str)+)tut0o ca %& 5isD dou) capodopere 0 (iels 0ine, de Saco+se& 3i /istere, de N&ut Hamsu& 0 do5edesc %&dea6u&s c<t loc ocup) %& literatura sca&di&a5) aceast) ma&ier) de0a proceda* Ate&ia 'a) de real marc:ea$) &i5elul de co&3tii&) a acestor 'ii&e de 'iciu&e importa&a pe care o atri+uie ele lumii e4terioare 3i cea pe care o acord) u&i5ersului lor i&tim ate&te s) 'ie %&')i3ate cu &eli&i3tile lor tai&ice sau a+sor+ite de cucerirea puterii sau a a5erii* Pe&tru aceasta mai este &ecesar) 3i o a&umita #-9 complicitate %&tre erou 3i &arator* Acesta co&templ) u&i5ersul c)ruia %i d) 5ia) cu propriii s)i oc:i sau cu cei ai actorului pe care %l pu&e s) se mi3te %& cadrul acestuiaK ,e acest 'apt depi&d %& ultim) a&ali$) o+iecti5itatea u&ui roma& 3i locul pe care %l o+i&e realul %& cadrul s)u* ,isti&cia &u are mare importa&) dac) este pus %& sce&) u& perso&a6 cu u& +u&0sim solid* ,ar dac) %& ce&trul operei este pus u& soi de deme&t &u e lipsit de importa&) dac) totul este pre$e&tat ca 'ii&d 5)$ut pri& co&3tii&a sa tul+ure sau dac) e4ce&tricit)ile sale su&t pri5ite di& e4terior 3i deta3at* E o mare dista&) %&tre delir 3i raportul cli&ic care %l come&tea$) 3i %l 6udec)* 1* Putem de&umi inferioritate a u&ei po5estiri tocmai modul %& care su&t aduse la cu&o3ti&a cititorului pasiu&ile care %l %&su'leesc pe erou reaciile sale 'a) de a5e&turile care i se %&t<mpl) 3i %& (e&eral ma&iera %& care percepe u&i5ersul pri& care se mi3c)* Toate (radele su&t de co&ceput 'ie c) autorul po5este3te 'aptele sec ca u& proces05er+al 'ie c) pu&e s) 'ie relatate de c)tre u& martor sau %i d) cu5<&tul perso&a6ului cel mai implicat %& a5e&tur) care acord) atu&ci mai mult) importa&) se&time&telor dec<t co&duitei sale 3i se complace %& a se %&')i3a mai mult deli+er<&d dec<t e4ecut<&d* Cel ce relatea$) 'apte str)i&e de el se i&teresea$) ese&ialme&te de ceea ce a putut 5edea iar po5estirea sa este %& mod 'iresc epic)* ,ar dac) u& erou %3i ami&te3te sau se co&'esea$) el se a'l) %&tr0o postur) mai +u&) pe&tru a03i e4plica sau a&ali$a ori retr)i emoiile trecute dec<t pe&tru a descrie cum ap)rea el %&su3i pe&tru a reco&stitui tot ceea ce se 5edea di& el di& e4terior %& acele mome&te critice lucruri care pe&tru el %&su3i r)m<&eau i&5i$i+ile* El se e4prim) %&tr0u& mod spo&ta& liric* ,ar cel pui& co&3tii&a care se co&'esea$) este u&a li&i3tit)* Ne putem %&c:ipui c) ar putea 'i pus) s)

5or+easc) Adac) ?s) 5or+easc)@ &u e prea mult spusC o co&3tii&) 'e+ril) c)reia i0am putea %&')i3a m)car co&i&utul %& c:iar clipa c<&d e su+ presiu&ea a5e&turii sau a descump)&irii* Atu&ci este reprodus ca su+ dictare 'lu4ul a(itat al (<&durilor &etermi&ate al reaciilor imediate al ami&tirilor i&oportu&e care se i5esc pe &ea3teptate di& memorie al (<&durilor ascu&se ce se 'ormea$) cu %&ceti&eal) 3i care su&t %&trerupte +rusc ca de &i3te 'ul(ere de ade5)rate e4clamaii me&tale* Acesta este mo&olo(ul i&terior ce se preti&de du+lul #-1 i&te(ral %&re(istrarea complet) a tot ceea ce duce domol cu el u& creier a'lat %& toiul 5aca&ei sau tumultuos o mi&te %&&e+u&it) de cele mai ur(e&te circumsta&e* Se %&t<l&esc 3i com+i&aii mai su+tile* Ast'el se poate alc)tui o po5estire urmat) de seria disco&ti&u) a mo&olo(urilor i&terioare pe care le des')3oar) %& pri5i&a u&ei a5e&turi di5er3ii martori sau eroi ai acesteia cu e4cepia totu3i a actorului pri&cipal* Sarci&a de0a reco&strui cu a6utorul 'ra(me&telor dis6u&cte pe care i le 'ur&i$ea$) 'iecare drama pe care &ici u&ul &u i0o po5este3te e4plicit 3i 'i(ura ce&tral) care &u apare dar despre care %i 5or+esc &e%&cetat to5ar)3ii ei este l)sat) %& seama cititorului* Aceasta este structura roma&ului 5e patul de moarte al lui Iilliam FaulR&er* Este 5or+a %&s) aici mai cur<&d de per'orma&e e4cepio&ale dec<t de o metod) utili$at) %& mod cure&t* 8* 2ltimele aspecte care mai r)m<& de e5ocat se re'er) la le()turile di&tre oper) 3i i&di5idul care a co&ceput0o 3i &u de data aceasta artistul care a reali$at0o* ,ac) e3ti roma&cier &u %&seam&) c) &u e3ti om* Iar dac) roma&cierul &u este %m+oldit dec<t de am+iia de0a i$+uti s) %&')ptuiasc) o capodoper) omul scrie adesea pe&tru a03i satis'ace alte &e5oi sau pe&tru a ati&(e alte eluri* %& acest se&s tre+uie s) e5alu)m mai %&t<i gradul de identificare a autorului cu eroii si. E4ist) scriitori care creea$) perso&a6e ')r) a tra&spu&e %& su'letul acestora &imic di& propriile lor e4perie&e sco<&d a5e&turile 3i caracterele celor creai de ei di& ima(i&aie* Facultatea lor de0a i&5e&ta de0a %&ele(e sau de0a o+ser5a le 'ur&i$ea$) mai mult) materie prim) dec<t memoria sau e4perie&ele pe care le0au a5ut* Alii &u 'ac dec<t s) se co&'ese$e 3i s)03i de$5)luie +io(ra'ia* %& roma&ele lor succesi5e se %&t<mpl) c<&d ca u& erou asem)&)tor s) %i %&truc:ipe$e c<&d %&tr0o carte 'or'oti&d de perso&a6e s) &u 'ie &ici u&ul care s) &u0i repre$i&te sau s) &u ma&i'este 5reu& aspect al propriei lor 'iri* ,esi(ur c) u& autor %3i %&su'lee3te %&totdeau&a eroii cu +o()ia lui i&terioar) iar perso&a6ele sale cele mai o+iecti5e datorea$) %& mod o+i3&uit ese&ialul 'irii lor e4perie&ei sale* Cele+ra m)rturisire a lui Flau+ert ?,oam&a 7o5arU su&t eu@ &u este cu si(ura&) e4a(erat)* Aici este %&s) 5or+a de o cu totul alt) comple$e&)D autorul &u se oste&e3te deseori s) ima(i&e$e 3i se po5este3te a3a cum se #-8 5ede ')r) tra&spu&ere multiplicat 3i ide&tic su+ &e&um)rate de(:i$)ri 'elurite* .* I& s'<r3it tre+uie s) e4ami&)m voina de a influena a roma&cierului modul %& care %&ele(e el ca pu+licul s) reacio&e$e la opera sa* ;rea el s) 'ie admirat sau 5rea s) le dea cititorilor o lecieK ;rea ca pu+licul s) se +ucure sau s) se co&'orme$e operei saleK El %&su3i o'er) u& o+iect de l)udat sau u& e4emplu de urmatK 2&ii se me&i& pe pla& estetic alii tr)dea$) i&te&ii morale iar pe&tru ei arta &u este dec<t i&strume&tul pri& care slu6esc cau$a pe care au %m+r)i3at0o sau pri& care propa() o e5a&(:elie perso&al)* Nu %&cape %&doial) c) Iarpele cu pene predic) o reli(ie iar #ondiia uman propu&e o etic)* %&tre cel ce o+ser5) imparial 3i 5rea s) distre$e 3i cel ce e4alt) pe&tru a %&druma co&3tii&ele sau a %&arma +raul cui5a &u e4ist) 5reo m)sur) comu&) 3i poate c) roma&ul &u cu&oa3te o mai mare opo$iie dec<t aceasta care %i 5i&e di& 'u&cia ce0i este pre5)$ut) 3i %l 'ace s) oscile$e de la co&templaie la dramatur(ie de la descriere la pro5ocare* ;a tre+ui s) re5e&im asupra acestui du+lu desti&D tocmai am ar)tat c) roma&ul &u putea 'i redus la literatura pur) tocmai am %&cercat s) 'acem i&5e&tarul di5erselor sale am+iii 3i %& 'i&al co&stat)m c) el urm)re3te dou) eluri opuseD 5rea s)0l i&struiasc) pe om cu pri5ire la el %&su3i 3i atu&ci %i amore3te %&'l)c)r)rile i&5it<&du0l s) se a&ali$e$e cople3i&du0l cu re5erii sau st<r&i&du0i i&teresul pe&tru 5reo demo&straie suspe&d<&0du03i %& toate ca$urile 6udecata 3i deci$ia* ,ar el %l %m+olde3te deopotri5) la aciu&e %l i&cit) s) imite modelele pe care i le %&')i3ea$) 3i %i 'ur&i$ea$) totodat) moti5e de0a lupta 3i eroi de la care s) preia 3ta'eta* ;a tre+ui s) &e str)duim s) l)murim aceast) co&tradicie despre care (:icim de6a c) este ese&ial)* ,eocamdat) e su'icie&t c) am e&umerat pri&cipalele c:estiu&i ridicate implicit de operele roma&e3ti pri& simplul 'apt c) e4ist) su+ 'orm) de &araiu&i scrise 3i citite* Lista lor &u este de'i&iti5) 3i &ici complet)* Ea &u co&stituie dec<t o prim) sc:i) #-.

pe care 5a tre+ui %&ai&te de toate s) o 'acem mai coere&t) 3i pe alocuri mai supl) sau 3i mai co&cret)* ,ar a3a cum su&t aceste di5erse criterii 0 amploare de&sitate e4te&sie ate&ie 'a) de real i&terioritate ide&ti'icare cu eroul 3i 5oi&a de0a i&'lue&a 0 5or permite poate ca 'iecare roma& s) 'ur&i$e$e u& sem&alme&t mai pui& ar+itrar dec<t cel ce co&stat)m c) %i este o'erit de o+icei #* %& orice ca$ &u poate 'i $adar&ic 'aptul c) &e0am ocupat mai mult de clasi'icarea pro+lemelor pe care le ridic) roma&ele dec<t de roma&ele %&se3i deoarece aceste i&dicaii &u su&t ')cute %& realitate pe&tru a le %mp)ri ci pe&tru a %&5)a s) le c:estio&)m %&tr0ade5)r i&teli(e&a tre+uie s) 3tie cum s)03i (:ide$e e4ami&area 'a) de aceast) ime&s) 5e(etaie scris) care o asaltea$) 3i o derutea$) tot mai mult pe $i ce trece* Ea &u i&teresea$) &umai arta roma&ul 'ii&d u& eleme&t acti5 al e4iste&ei co&tempora&e* El &u o repre$i&t) %& c:ip i&oce&t ci este %&'ier+<&tat de ea 3i o 'e+ricitea$) la r<&dul lui* El e4tra(e sucurile 5e&i&oase di& +uruie&ile ei 3i ela+orea$) pe +a$a lor otr)5uri cu care i&to4ic) societatea dar %i red) totodat) preci$ate admira+ile 3i e4emplare cele mai +u&e 'ore 3i cele mai &o+ile di&tre am+iiile sale* O aseme&ea putere merita realme&te s) 'ie e4ami&at) serios de3i &atura ei este de0a r)m<&e &e(u5er&a+il)* Tre+uie s) supra5e(:em cu ate&ie aceast) o(li&d) multipl) a u&i5ersului uma&D oame&ii &u 'ac &umai s) se re'lecte$e %& eaL toi de la cel mai 'rust 3i p<&) la cel mai ra'i&at %3i ara&6ea$) c:ipul 3i %3i %&su3esc atitudi&ile pri5i&du0se %& apele ei*

Ele su&t %&dea6u&s de precise pe&tru ca cu a6utorul u&or opere cele+re co&5ertite %& repere s) se poat) &ota ca %& 6oac) de la # la - modul mai mult sau mai pui& ma&i'est %& care apar %& 'iecare ca$ aparte aceste caracteristici despre care s0a 5)$ut c) determi&) &atura operei 3i care ar putea 'i atu&ci e5aluate %&tr0o ordi&e 'i4) 3i cu&oscut) di&ai&te* 2& &um)r de apro4imati5 3ase ci're ar 'i de0a6u&s pe&tru a i&dica ast'el 'i$io&omia proprie oric)rui roma&* Ace3ti i&dici l0ar l)muri pe loc pe cititorul i&'ormat 3i cum &ici u&ul &u m)soar) valoarea operei &u ar mai tre+ui s) &e temem c) am putea 'i $)p)cii de capriciul 5reu&ui criticD %&tr0ade5)r &u se pu&e pro+lema de0a aprecia ci de0a aplica u& 'el de +arem %&tru totul o+iecti5*

PARTEA A II0A ROMAN2L POLIFIST

1. 4omanul poliist- evoluie

.espre cum se retrage inteligena din lume ca s se dedice $ocurilor sale i despre cum i introduce societatea pro'lemele n acestea.

SLSome&iu al lice&ei roma&ul &u cu&oa3te limit) 3i &ici le(e* Natura sa co&st) %& a le tra&s(resa pe toate 3i %& a ceda 'iec)rei ispite care %i solicit) 'a&te$ia* Poate c) &u este %&t<mpl)tor 'aptul c) de$5oltarea cresc<&d) a roma&ului %& secolul al MlM0lea coi&cide cu respi&(erea pro(resi5) a re(ulilor care determi&) 'orma 3i co&i&utul (e&urilor literare* Teatrul se ema&cipea$) eli+er<&du0se de co&5e&iile clasice 3i re&u&<&d la u&itatea de timp 3i de loc* Poe$ia %3i permite mai %&t<i tot soiul de i&timit)i mi&ore apoi cele mai (ra5e li+ert)i %& a3a m)sur) %&c<t ')r) rim) 3i &ep)s)toare 'a) de &um)rul picioarelor metrice 5ersurile &u se mai deose+esc %& scurt timp de pro$) dec<t pri& dispu&erea lor tipo(ra'ic)* A&sam+lul literaturii pare s) e5ade$e di& cadrele re(ulate 3i di& &ormele tradiio&ale* ,e0acum %&ai&te tale&tul este co&siderat si&(ura o+li(aie* Ar+itrariului autorului &u i se mai impu&e &ici o restricieD acesta &u are dec<t s)03i alc)tuiasc) opera dup) +u&ul s)u plac* Nu i se mai cere s) se co&'orme$e u&or ca&oa&e presta+ilite 3i &u mai este 6udecat dec<t dup) (e&iul s)u* E trea+a lui s) alea() &oile acte de 5ite6ie pe care 5rea s) le %&cerce 3i modul de0a le duce cu +i&e la cap)t dac) reu3e3te s) o 'ac)* %& co&tradicie cu aceast) te&di&) (e&eral) spre a&ar:ie roma&ul poliist atra(e ate&ia ca urmare a 'aptului c) %3i i&5e&tea$) mereu re(uli proprii ast'el %&c<t de(ea+a am c)uta %& producia literar) 5reu& alt (e& care s) asculte de o le(islaie determi&at) 3i c)ruia s) %i plac) s) o 'ac) mai restricti5)* Celelalte #-dimpotri5) departe de0a 'i simit &e5oia de a03i crea u&a le0au suportat cu (reu pe cele care le (u5er&au 3i le0au respi&s %& loc s) le co&solide$e* La prima 5edere roma&ul poliist ocup) deci %& s<&ul literaturii 3i mai ales %& r<&dul operelor roma&e3ti o po$iie de o e4trem) ori(i&alitate* E5oluia lui o de$mi&te pe cea a %&tre(ii specii* Tre+uie

s) &e (<&dim c) o di'ere&) at<t de e5ide&t) &u 'ace dec<t s) traduc) altele mai ascu&se pe care este importa&t s) le descoperim* C<&d s0a %&cercat di'ere&ierea roma&ului poliist de roma&ul de a5e&turi a 'ost pus %& mod deose+it %& e5ide&) u& 'apt a&umeD acela c) dup) cum a ar)tat 'oarte +i&e Re(is Messac %& remarca+ila sa carte 0e Xdetective noveiY et l2influence de la pensie scientifi:ueZ am+ele relatea$) aceea3i po5este dar 'iecare %& se&s i&5ers 'a) de cel)lalt* %& roma&ul de a5e&turi naraiunea respect ordinea evenimentelor, mer(<&d de la %&ceput spre s'<r3it de la prolo( spre de$&od)m<&t* ,es')3urarea i&tri(ii reproduce succesiu&ea 'aptelor adopt<&d cursul timpului* ,impotri5) roma&ul poliist pare u& 'ilm proiectat i&5ers %& care cur(erea timpului e tratat) de0a0&doaselea iar cro&olo(ia r)stur&at)* Pu&ctul s)u de plecare &u este altul dec<t pu&ctul de sosire al roma&ului de a5e&turiD crima care pu&e cap)t u&ei drame ce 5a 'i reco&stituit) %& loc s) 'i 'ost e4pus) de la +u& %&ceput* %& roma&ul poliist %&tr0ade5)r naraiunea respect ordinea descoperirii, por&i&d de la u& e5e&ime&t care este u& de$&od)m<&t 3i urc<&d di& acest pu&ct %&apoi spre cau$ele care au precipitat tra(edia iar %& acest 'el re()se3te succesi5 di'eritele peripeii pe care roma&ul de a5e&turi le0ar 'i relatat %& ordi&ea %& care s0au produs* Ast'el este 'oarte simplu s) 'aci di&tr0u& roma& de a5e&turi u& roma& poliist 3i i&5ersD e de a6u&s s) le r)stor&i* Acest caracter at<t de speci'ic se ma&i'est) %&tr0u&a di& primele capodopere ale (e&ului c)reia i s0a remarcat tocmai des)5<r3ita ar:itectur) ?piramidal)@D .omnul 0eco:, al lui Ga+oriau* I& partea %&t<i de 5reo $ece pa(i&i este ()sit cada5rul u&ui &ecu&oscut si decla&3at) o a&c:et)* Partea a doua mult mai lu&()
Paris #-!-*

200

relatea$) pro(resia i&5esti(aiei 3i de$5)luie 'apte 5ec:i de6a de mai muli a&i 3i pe&tru care asasi&area &ecu&oscutului este ultima repercusiu&e* %& s'<r3it ultima parte 3i mai %&ti&s) %l duce pe cititor cu dou)$eci de a&i %& urm) 3i e4plic) (e&e$a %&dep)rtat) a dramelor care au 'ost relatate* ,i& aceast) i&5ersare a timpului di& su+stituirea ordi&ii e5e&ime&telor cu cea a descoperirilor decur(e situaia e4cepio&al) a roma&ului poliist %& literatura roma&esc)* El &u este &ici pe departe o relatare ci o deducie* El &u po5este3te o suit) de %&t<mpl)ri ci e'orturile de0a le reco&stitui* ,e la +u& %&ceput se urm)re3te satis'acerea %&ai&te de toate a i&teli(e&ei ast'el nct i&teresul ma&i'estat 'a) de i&tri() scade di& ce %& ce mai mult* Aceasta de5i&e c5asi0a+stract) sau %& orice ca$ sc:eletic)* Pe $i ce trece roma&ul poliist se %&dep)rtea$) tot mai mult de roma& adic) de redarea 5ieii 3i a pasiu&ilor pe&tru a se apropia de &atura u&ei pro+leme pure %& care se alu&ec) %&cet de la e&u& la soluie* Calit)ile ce i se preti&d su&t de u& caracter tot mai matematic* Raio&ame&tul elimi&) se&$aia* S0a 5rut ca %& *Edip rege s) se 5ad) %&ceputul (lorios al roma&ului poliist* Pe deasupra aceast) %&cercare era salutat) ca o capodoper) o+ser5<&du0se c) %& aceast) oper) asasi&ul &u este altul dec<t detecti5ul %&su3i* ,ar &u tre+uie ca u& a&acro&ism &ostim s) de5i&) o (re3eal) comu& acceptat)* Toi spectatorii lui So'ocle ')r) e4cepie 3tiau de mici copii ci&e era uci(a3ul lui Laios* AEdip &u putea 6uca pe&tru &ici u&ul di& ei rolul u&ui poliist a'lat %& c)utarea 5i&o5atului misterios al c)rui &ume este a'lat cu stupe'acie la s'<r3it* Nu e4ist) &imic de ordi& i&telectual %& *Edip, &ici u& e'ect de surpri$) dec<t pe&tru AEdip %&su3i# 3i
#

%& realitate su+stratul i&teresului di& *Edip este e4act i&5ersul celui di& roma&ul poliist* Pu+licul 3tie ceea ce ?detecti5ul@ i(&or) 3i urm)re3te cum CEdip %3i caut) propria &e&orocire* Sules Lema%tre [%mpressions de thetre, t* III pp* l0l9C ami&te3te %& le()tur) cu aceast) pies) repro3ul pe care %l ')cea ,iderot dramatur(ilor care %3i %&temeia$) i&tri(a pe mirarea spectatoruluiD *Poetul o+ser5a el %mi pre()te3te pri& omisiu&e o clip) de surpri$) %& timp ce pri& si&ceritate m0ar 'i e4pus u&ei %&delu&(ate &eli&i3ti@* Aceasta 'ii&dc) tra(edia are ca scop emoio&area spectatorului %& timp ce roma&ul poliist 5rea s) demo&stre$e de$5)lui&d* !"#

aceast) tra(edie &u are alt su+iect dec<t cel pe care %l tratea$) &eoste&it teatrul (recD lo5iturile soartei asupra 5irtuii drept)ii 3i prosperit)ii ')c<&d di& eroi re(i 3i mari %&5i&()tori &i3te crimi&ali 3i &e'ericii milo(i 3i mai mari* Nici %& po5estirile lui ;oltaire &u putem c)uta primele urme ale roma&ului poliist* Acest (e& &u s0a &)scut di& 6um)tatea de pa(i&) di& Fadig, u&de se ()sesc %&tr0ade5)r c<te5a deducii de care &u i0ar 'i ru3i&e &ici lui S:erlocR Holmes* El pro5i&e di& &oile co&diii de 5ia) de la %&ceputul secolului al MlM0 lea* I&staur<&d poliia politic) Fouc:e pu&e %& acela3i timp misterul 3i 5icle&ia %& locul rapidit)ii 3i al 'orei* %&ai&te u&i'orma %l desem&a pe repre$e&ta&tul ordi&ii pu+lice care se repe$ea pe urmele r)u')c)torului 3i %&cerca s)0l pri&d)* A(e&tul secret %&locuie3te urm)rirea cu i&5esti(aia 5ite$a cu i&teli(e&a 5iole&a cu disimularea* 2& roma& scris de 7al$ac > afacere tene'roas, marc:ea$) cotitura %& c:estiu&eL se o+ser5) +i&e descump)&irea pe care o r)sp<&de3te %& mora5uri aceast)

i&o5aie dia+olic) 0 poliia i&5i$i+il) 0 3i par'umul de stra&iu lumea pli&) de &e%&credere 3i de &esi(ura&) pe care o aduce cu si&e* Opi&ia pu+lic) este i&di(&at)* C<&d spre a se com+ate u& 5al de crimi&alitate %& A&(lia se propu&e Parlame&tului su+ mi&istrul Peel adoptarea poliiei secrete toi stri() c) su&t de pre'erat o mie de crime dec<t u& aseme&ea remediu* ,ar i&teresul e tot at<t de mare ca 3i (roa$aD e pasio&a&t ca %&tr0o 'iciu&e s) 5e$i deodat) cum cel pe care %l luai drept pro'esor cer3etor sau ceasor&icar s) se do5edeasc) a 'i u& poliist* Ima(i&aia ampli'ic) %&$ecit realitatea* 7al$ac i&e s) se %&t<l&easc) cu ;idocQ 3i %i %mprumut) perso&a6ului s)u ;autri& c<te5a tr)s)turi ale oc&a3ului a6u&s 3e' al poliiei* Nimic &u e mai sem&i'icati5 %& aceast) pri5i&) dec<t modul %& care Leo& Go$la& se e4ta$ia$) %& 'aa calit)ilor copoilor c<&d re'eritor la relaiile di&tre 7al$ac 3i ;idocQ 5or+e3te despre stima pe care le0o purta scriitorulD ?El admira mai ales a'irm) Go$la& di5i&aia celor mai su+tile mi&i di&tre toate care au 'lerul p)tru&$)tor al s)l+aticului ce le %&()duie s) urm)reasc) pista u&ui crimi&al por&i&d de la i&ducia cea mai 'u(iti5) sau c:iar ')r) 5reo i&ducie* 2& (las le 5or+e3te 3i su&t cupri&3i de u& tremur &er5os aidoma
202

1
:idroscopului pus pe o piatr) de deasupra u&ei p<&$e de ap) a'late la o sut) de picioare su+ p)m<&t 3i e4clam)D XAici e crimaD s)pai 3i0o 5ei ()siJ#* C<t despre /emoriile lui ;idocQ a3a apocri'e cum su&t ele cu&osc u& succes de li+r)rie ')r) precede&t 3i di&tre cele mai simptomatice* ,i& ele se tra( roma&ele lui Eu(e&e Sue 3i ale lui Pc&so& du Terrail /isterele 5arisului sau 4ocam'ole, 3i deopotri5) operele lui Ga+oriau 3i dom&ul LecoQ adic) primele roma&e poliiste +i&e caracteri$ate cu cea di&t<i 'i(ur) a detecti5ului propriu0$is* Cro&olo(ia e4act) &u are importa&) c:estiu&ea de rei&ut e c) totul iese la i5eal) atu&ci* Co&ti&u)m s) &e a'l)m %&s) %& pli&) co&'u$ie %& impuritatea total)* Po5estirile su&t stu'oase pli&e de lupte 3i de 'u(i de peripeii 3i de lo5ituri de teatru de am+uscade 3i de e5ad)ri* Norocul %l a6ut) pe detecti5 care pierde pista o re()se3te cade pri$o&ier apoi scap)* El se deplasea$) desc:ide oc:ii 3i urec:ile 5or+e3te toate lim+ile %&(:ite toate otr)5urile 'orea$) toate %&cuietorile se de$lea() de 'iecare dat) c<&d e le(at desci'rea$) mesa6ele ci'rate cu&oa3te scrima Amai t<r$iu 6iu06itsuC 3i 3tie s) aru&ce lasoul* Ce &u 3tie el sau ce &u e %& stare s) 'ac)K Este c:imist 3i atlet dar mai ales actorD se (rimea$)* Aceasta este marea lui specialitate* El ia toate c:ipurile cu puti&) 3i &ime&i &u %l recu&oa3te su+ de(:i$)rile sale* Cel mai adesea succesele &u0i 5i& di& lo(ic) ci di& a+ilitatea de0a se tra5esti 3i a citi urmele de pa3i* La %&ceput detecti5ul este u& copoi u& urm)ritor de piste urma3ul trapper!Mor lui Fe&imore Cooper al rastreadores!ilor lui Gusta5e AUmard al o+ser5atorilor i&'aili+ili ai p)durii sau pampei aclimati$ai cu %&dr)$&eal) %& peisa6ul ur+a& o'eri&0du0li0se marele ora3 drept o &ou) 6u&(l) mai periculoas) dec<t pustiet)ile di& Ca&ada sau Ar(e&ti&a* Ne a'l)m deci %& ace3ti $ori a(itai 'oarte departe de amatorul moder& li&i3tit de poliistul 3tii&i'ic care a+ia dac) iese di& camera sau +i+lioteca sa ca s) i&specte$e sce&a crimei care procedea$) rapid la i&tero(atoriul suspecilor %&re(istrea$) di&tr0o pri5ire detaliile re5elatoare 3i a6u&(e la soluie ')r) a 'i urm)rit pe &ime&i pe acoperi3uri
#

Leo& Go$la& Cal"ac che" lui, Paris #O8! p* !#"* !"/

sau pri& ca&ale ')r) a 'i sc)pat &u o dat) ca pri& urec:ile acului de lo5iturile asasi&ilor ce se simeau de6a demascai* Nero Iol' eroul lui Re4 Stout este prea corpole&t pe&tru a se mi3ca 3i i&e prea mult la comoditatea sa 3i la +erea pe care o soar+e ')r) %&cetare ast'el %&c<t %3i trimite secretarii s)0i 5eri'ice ipote$ele tr<&da5e 3i ')r) a ie3i di& sera u&de culti5) or:idee re$ol5) e&i(mele care su&t %& mod deli+erat %&c<lcite %& cel mai %&alt (radD el u&ul &u a aru&cat &ici o pri5ire la locul crimei 3i &ici asupra corpurilor delicteL &u a ')cut cu&o3ti&) cu &ici u&ul di& actorii dramei* ;ictoria lui este u& pur trium' al mi&ii* Acest e4ces &u tre+uie s) mire* %&tr0ade5)r descoperirea u&ui 5i&o5at &u putea de5e&i dec<t u& e4erciiu i&telectual ce se dore3te ri(uros 3i e4act* Roma&ul poliist do+<&de3te ast'el o se5eritate mereu cresc<&d)* Rolul :a$ardului se dimi&uea$) %& timp ce al lo(icii cre3te* ,etecti5ul a 'ost mai %&t<i cel ce 3tia s) o+ser5e s) mear() de la i&diciu p<&) la crimi&al de la peticul de sto') la 5e3m<&t

de la 5e3m<&t la croitor 3i de la croitor la clie&t %& acea perioad) calitatea domi&a&t) a eroului este 'lerul* El este comparat de pre'eri&) cu u& c<i&e de 5<&)toare* Cur<&d %&s) pe o+ser5aie se articulea$) deduciaD Co&a& ,oUle e cel ce o i&troduce iar urma3ii s)i o per'ecio&ea$)* %&tr0ade5)r e'ectul ar+itrar al raio&ame&telor perso&a6ului s)u a 'ost remarcat &e%&t<r$iatD ele presupu& prea multe cu&o3ti&e 3i o i&'aili+ilitate a&ormal)* Ele &u su&t e'icace dec<t datorit) +u&)5oi&ei autorului 3i doar arti'iciul pro5oac) uimirea cititorului la s'<r3itul lecturii aceasta di& prici&) c) i s0a ascu&s pri&cipalulD poliistul a p)strat pe&tru si&e toate i&diciile decisi5e* ,e0acum %&ai&te autorii %3i 5or i&ter$ice aseme&ea 'raude* Se 5a cere c:iar ca asasi&ul s) &u 'ie 5reu& 'i(ura&t i&si(&i'ia&t care a+ia s) 'i ap)rut %& cursul &araiu&ii sau 5reu& &ecu&oscut atotputer&ic la care se a6u&(e %& ultima pa(i&) urm<&d pista u&or complici su+alter&i* Este &ecesar ca uci(a3ul s) 'ie u& perso&a6 de prim0pla& ca el s) 'i 'ost cu&oscut %&c) di& primul capitol 3i s) 'i participat la %&trea(a aciu&e ')r) s) 'i 'ost +)&uit* %& s'<r3it su&t recu$ate toate tipurile de miraculos de la pasa6ul secret care str)+ate (rosimea $idurilor 3i p<&) la i&ter5e&ia 5reu&ui procedeu
204

3tii&i'ic &ecu&oscut capa+il s) omoare de la dista&) ')r) s) lase urme* Otr)5urile e4otice ca 3i ra$ele morii su&t proscrise** Aceste ser5ituti 5olu&tare :)r)$ite s) dea roma&ului poliist serio$itatea pro+lemelor de al(e+r) au 'ost poate i&iial i&co&3tie&t acceptate dar ulterior au 'ost rapid codi'icate* Mem+rii di& .etection #lu'!vl e&(le$ care la ori(i&e era Apare0seC o societate de %&tra6utorare pe&tru c:estiu&ile te:&ice ce se pre$i&t) &eco&te&it %& ca$ul u&or aseme&ea roma&e s0au a&(a6at %&tr0o +u&) $i s) respecte &i3te pri&cipii %&tru totul c:i+$uite* ,e e4emplu au 6urat s) &u i&troduc) %& aciu&e 5reu& c:i&e$ misterios s) &u acorde detecti5ului lor +e&e'iciul 5reu&ei coi&cide&e 'ericite care s)0l a6ute la mome&tul potri5it %& cercet)rile sale s) &u i&troduc) %& &araiu&e acele detalii 'rapa&te stra&ii sau sem&i'icati5e care ulterior r)m<& ')r) e4plicaie 3i care &u su&t +u&e dec<t s)0l $)p)ceasc) pe cititor* Por&i&d de la aceste pri&cipii ei au scris u& roma& %& cola+orare Ehefloating )dmirai. %& pre'a) ,orot:U L* SaUer a e4pus moti5ele care %i i&citaser) la o aseme&ea te&tati5) sau mai de(ra+) la aceast) %&cercare pe care 5oiser) s) o %&'ru&te %& co&diiile u&ei e4perie&e ade5)rateD %&tr0ade5)r 'iecare di& ei i(&ora soluia pre5)$ut) de cel ce scrisese capitolul precede&t 3i tre+uia s) o dea pe a lui %& ape&dice o dat) cu e4pli0 carea satis')c)toare a di'icult)ilor m)ru&te i&troduse pri& co&tri+uia sa* Era o ade5)rat) declaraie de r)$+oi la adresa ar+itrariului 3i a lice&ei* %& paralel %& #-/1 S*L* 7or(es e4ami&ea$) por&i&d de la C:esterto& le(ile roma&ului poliist 3i redactea$) u& cod di& care a&umite articole su&t desi(ur discuta+ile dar care %& a&sam+lu sem&alea$) %& c:ip 'ericit prescripiile pe care ti&d s) 3i le impu&) autorii preocupai de0a 'ace o oper) lo(ic) #* Cu toate acestea deslu3im %&c) (reu la ce a&ume r)spu&d aceste co&5e&iiD c) urm)resc s) elimi&e 'a&te$ia 3i pitorescul &ime&i &u se %&doie3te* ,ar am+iia lor comport) 3i o latur) po$iti5)D cititorul tre+uie pus deopotri5) cu detecti5ul %& co&diiile de0a descoperi soluia* %& acest scop tre+uie pe de o parte
#

?Los la+eri&tos policiales U C:esterto&@ &ur, &r* ## pp* -!0-9* !"1

s) i se %&credi&e$e toate eleme&tele e&i(mei iar pe de alta s) &u i se 'ur&i$e$e detalii i&utile me&ite doar s)0l %&curce am)&u&te ')r) importa&) puse arti'icial %& lumi&) 3i sa5a&t aureolate de mister* Se respecta aceea3i preocupare i&ter$ic<&du0se 'olosirea supra&aturalului a miraculosului 3tii&i'ic a ar:itecturilor trucate* Se 5rea ca soluia s) 'ie de6a co&i&ut) %& datele o'erite ca ea s) &u pro5i&) di&tr0 o particularitate pe care &imic &u %i permite i&teli(e&ei s0o deduc) dar c)reia ima(i&aiei %i este 'oarte u3or s) o i&5e&te$e* La 'el %& tra(edia clasic) de$&od)m<&tul &u tre+uie s) adau(e &imic e4pu&eriiD el tre+uie doar s) o de$5olte* Ast'el G* La&so& o+ser5) c<t se poate de corect c) date 'ii&d caracterele di'eritelor perso&a6e ale #idului 3i situarea lor reciproc) ale(erea re(elui e su'icie&t) pe&tru a le impulsio&a aciu&ile 3i reaciile care se des')3oar) apoi meca&ic # ast'el %&c<t pe&tru u& spectator cu o luciditate ideal) piesa ar 'i %&tru totul pre5i$i+il)* I& mod asem)&)tor roma&ul poliist se petrece %&tr0 u& u&i5ers %&c:isD de la descoperirea crimei 3i p<&) la descoperirea 5i&o5atului totul tre+uie s) sur5i&) ')r) &ici cea mai mic) i&ter5e&ie e4terioar) 3i totul tre+uie s) se l)mureasc) pri& si&(ura 5irtute a u&ui raio&ame&t +i&e co&dus* 2&itatea de loc 3i u&itatea de timp %3i recap)t) 5aloarea* ,rama satis'ace cu at<t mai mult cu c<t se %&ti&de pe o durat) mai mic) 3i pe u& spaiu mai redus* .e la 4 la . de Hu(: Austi& u&de totul se petrece %& trei ore 3i u&de des')3urarea i&5esti(aiei este urm)rit) mi&ut de mi&ut ')r) a se ie3i di& 5ila u&de a 'ost comis) crima 3i u&de co&ti&u) s) 'ie s)5<r3ite 3i altele co&stituie di&

acest pu&ct de 5edere o m)rturie sem&i'icati5) 3i de alt'el deloc e4cepio&al)* Mai mult se poate remarca o te&di&) de0a situa drama %&tr0o lume materialme&te %&c:is) di& care &ime&i &u poate ie3i 3i %& care &ime&i &u poate i&traD tre& %& mers 5apor a'lat %& lar(ul m)rii proprietate i&accesi+il) sau a6u&s) ast'el di& prici&a 5remii &e'a5ora+ile a i&ter5e&iei uci(a3ului sau a :ot)r<rii poliiei* Se caut) u& mediu ideal %& care s) &u poat) ap)rea &imic care s) de&ature$e e4ercitarea i&teli(e&ei* Ca s) 'ie 5ala+il) descoperirea crimei tre+uie s) se e'ectue$e %&
#

#orneille, Paris #O-O pp* #!!0l!/* !"8

acelea3i co&diii de i$olare a+solut) ca 3i ale u&ei e4perie&e c:imice* Orice sc:im+ cu e4teriorul %i rui&ea$) e'ectul* Rouleta+ille demo&strea$) marca&t c) pe&tru a a6u&(e la u& re$ultat este &ecesar s) se 'i putut ?%&c:ide cercul@* C<t despre u&itatea de aciu&e ea ar 'i de'i&it) %& pri5i&a roma&ului poliist %&tr0u& mod se&si+il mai strict dec<t o ')ceau teoreticie&ii secolului al M;II0lea atu&ci c<&d %i ce&$urau pe Cor&eille sau Raci&e pe&tru cea mai mic) complicaie accesorie %&cruci3area a dou) i&tri(i este (reu suportat)D ca &i3te r)u')c)tori ce &u 3tiu u&ul de altul s) acio&e$e 'iecare pe co&t propriu sau ca u&ul s) pro'ite de crimele celuilalt pe&tru a %&cerca s)0i pu&) %& spi&are propriile lui ')r)dele(i* Te&di&a spiritului de0a u&i'ica este at<t de puter&ic) %&c<t cititorul este de$am)(it de 'iecare dat) c<&d &i3te culpa+ilit)i auto&ome e4plic) separat 'apte pe care el 3i le ima(i&a de6a le(ate %&tre ele 3i dimpotri5) el (ust) o pl)cere suplime&tar) atu&ci c<&d %& cursul &araiu&ii apar deodat) %& str<&s raport &i3te e5e&ime&te pe care totul ')cea s) se presupu&) c) erau i&depe&de&te* Tre+uie ca &ici o pertur+are s) &u de5ie$e pro(resele a&c:etei ca &ici o pro+lem) a&e4) s) &u %3i amestece datele cu cele ale e&i(mei pri&cipale* %& aceste co&diii 5ec:ea 'ormul) a copoiului ce urm)re3te o pist) este de'i&iti5 a+a&do&at)* ,e alt'el lo(ica a5ea prea pui&) i&depe&de&) %& acel co&te4t ser5i&d doar la trecerea de la u& i&diciu la altul la pro(resia pri& salturi co&ti&ue di&tr0o ()sel&i) %& alta* Tre+uia ca ea s) 'ie co&sta&t :r)&it) cu &oi date* ,impotri5) raio&ame&tul &u se mai spri6i&) de0acum %&ai&te pe 'apte ci le deduce* S) te 'olose3ti de ?cap)tul cel +u& al raiu&ii@ ca s) 'olosim o alt) e4presie a lui Rouleta+ille %&seam&) s) plie$i o+ser5aia pe deducie c)ci 'aptele su&t mi&ci&oase ele spu& ceea ce s0a 5rut ca ele s) spu&)* I&teli(e&a tre+uie s) le %&drepte* Acesta este e'ortul ese&ial al lui Gasto& Lerou4 ori(i&alitatea ma(istral) care pri& ma&iera %& care este re$ol5at contra i&dicaiilor materiale du+lul mister al ?camerei (al+e&e@ 3i al ?(aleriei i&e4plica+ile@ a&tre&ea$) roma0&ui poliist %&tr0o re5oluie decisi5)* Acum &u mai poate 'i 5or+a dec<t de critica 3i de co&'ru&tarea do5e$ilor %& &ici u& ca$ de0a re'ace calea urmat) de asasi&ul 'u(ar
207

co&duc<&du0&e dup) urmele pe care le0a l)sat* Este 3oca&t ca u& detecti5 s)0l pri&d) %& cele di& urm) pe crimi&al 3i s) &u0i cu&oasc) ide&titatea dec<t smul(<&du0i masca sau +ar+a 'als)* El tre+uie s) o deduc) di& datele %&se3i ale e&i(mei* ,e aceea mu&ca lui co&st) mai %&t<i %& estimarea 5alorii acestoraD su&t ele %&3el)toare sau si&cereK ,ac) mi&t este oare e'ectul :a$ardului sau al u&ei %&sce&)riK Apoi le studia$) compati+ilitatea coordo&<&d i&diciile com+i&<&du0le e4ami&<&du0le pe&tru a 5edea dac) co&cord) sau &u* ,ac) se e4clud atu&ci este sta+ilit) o imposi+ilitate e demo&0 strat) o i&oce&)* I&5ers co&5er(e&a lor co&'irm) o suspiciu&e %& acest 'el &e apropiem de 5i&o5atD su&t elimi&ai cei care erau i&iial suspeci 3i care erau acu$ai de prea multe e5ide&e* Cu toate acestea do5e$ile se acumulea$) restr<&( c<mpul cercet)rilor spul+er) apare&ele 'orea$) admiterea &e5erosimilului 3i desem&ea$) di&tr0o dat) u& crimi&al &ea3teptat* %& acest stadiu roma&ul poliist pare de6a departe de ori(i&ile saleD el se do5ede3te u& 6oc al mi&ii* Tre+uie s) d)m uit)rii %&5eli3ul s)u roma&esc 3i s) &e str)duim s) de'i&im meca&ismul i&telectual pe care %l ascu&de 3i acea pl)cere mai a+stract) pe care u& 3ir de silo(isme o %&cadrea$) +i$ar cu o co&sta&) ce &u se de$mi&te %&tre cada5rul u&ei 5ictime 3i arestarea uci(a3ului* 3. 4omanul poliist- $oc

,esti&ul i&telectual al roma&ului poliist este 'erm asi(urat* 2rm)ririle ')r) 3ir su&t %&locuite de ri(oarea raio&ame&telor* ,etecti5ul &u se mai de(:i$ea$) ci c:i+$uie3te* A&c:eta lui co&st) %& discutarea posi+ilit)ilor* El %&5i&(e atu&ci c<&d reu3e3te s) 'ac) s) coi&cid) %& ca$ul u&ui i&di5id o oca$ie 3i u& mo+il* I&5esti(aia %i disculp) pe cei ce pre$i&t) u& ali+i sau care demo&strea$) c) &u c<3ti() &imic de pe urma morii celui asasi&at* ,ar mai tre+uie ca ali+iul s) 'ie recu&oscut ca

i&ataca+il 3i s) &u se descopere deodat) c) dispariia 5ictimei &u era c:iar at<t de i&di'ere&t) pe c<t se credea 5reu&ui ipocrit care a5ea de %&c:eiat cu de'u&ctul o r)'uial) 5ec:e sau pl)&uia s) se c)s)toreasc) cu
208

mo3te&itoarea lui* ,etermi&area crimi&alului este o mu&c) pres)rat) cu piedici deoarece se descoper) ')r) %&t<r$iere c) toate perso&a6ele dramei a5eau moti5e e(ale de0a ucide 3i posi+ilit)i ec:i5ale&te de0 a o 'ace* Atu&ci tre+uie s) &e l)s)m c)l)u$ii de u& alt procedeu de discrimi&are* Co&diiile crimei presupu& o a&umit) psi:olo(ie di& partea 5i&o5atului* C<&d poliistul 3o5)ie %&tre mai muli suspeci el %i supu&e u&ei pro+e care %i 'ace s)03i tr)de$e ade5)ratul caracter* P:ilo ;a&ce di& )sasinarea canarului, de S*S* ;a& ,i&e ()se3te certitudi&ea moral) care %i lipsea %& cursul u&ei partide de poc:erL %& #ele trei crime din 9eules!les!4oses, de Marcel Marc asasi&ul se tr)dea$) 6uc<&d 3a: #* Spu&e0mi cum 6oci ca s)0i spu& dac) ai ucis c)ci oame&ii 6oac) %& acela3i 'el %& care ucid cu prude&) sau temeritate risc<&d mult sau pui&* Mai e4ist) 3i alte mi6loace 'olosite cure&t pe&tru descoperirea 5i&o5atuluiD acesta este cel ce mi&te* ,ar toi mi&t 'ii&dc) toi au c<te ce5a pe co&3tii&) 5reu& delict mi&or pe care 'iecare a 5rut i&iial s)0 l ascu&d) pe&tru a e5ita 'uria soului dac) e 5or+a de o &e5ast) &ecredi&cioas) sau a st)p<&ului dac) e 5or+a de 5reu& ser5itor &e%&dem<&atic* ,etecti5ul se ocup) de descoperirea sursei acestor di5erse mi&ciu&i iar cel care a mi&it ')r) s) ai+) &imic altce5a de ascu&s dec<t crima acela este uci(a3ul* Acest pro(res sc:iea$) co&strucia o+i3&uit) a &araiu&ilor poliisteD u& 3ir de ipote$e la+orios e3a'odate su&t respi&se r<&d pe r<&d p<&) ce o ultim) teorie se potri5e3te %& s'<r3it cu toate 'aptele care siliser) la a+a&do&area precede&telor 3i la de$5i&o5)irea u&ul c<te u&ul a celor pe care %i acu$au* Aceast) ar:itectur) este at<t de co&sta&t) %&c<t o po5estire %i 'ace o parodie maliioas)D %&tr0u& clu+ de amatori ai roma&ului poliist ci&e5a este otr)5it cu o +om+oa&) de ciocolat)L 'iecare di& mem+ri %3i des')3oar) a&c:eta proprie 3i sta+ile3te %&tr0u& mod ire'uta+il culpa+ilitatea u&ui suspect de 'iecare dat) di'erit* 2&ul di&tre ei o do5ede3te c:iar pe
#

%&tr0u& mod a&alo( M* Cra+tree %& )sasinul locuiete la 31, de St* A* Steema& descoper) ade5)rul 6uc<&d +rid(eD ceilali trei 6uc)tori se alia$) mainal %mpotri5a luiD dac) 'ac ast'el ec:ip) %& cadrul 6ocului %&seam&) c) su&t %m+oldii de o+i3&ui&) 3i c) su&t complici 3i %& 5ia)* !"-

a sa proprie pri& cea mai co&5i&()toare ar(ume&taie 3i dat 'ii&d c) &u03i ami&tea s) 'i comis crima co&c:ide c) a pl)&uit0o 3i e4ecutat0o %& &i3te clipe de &eate&ie* Toate demo&straiile co&tradictorii su&t apoi re$umate %&tr0u& ta+lou comparati5 al mo+ilurilor 3i oca$iilor 3i ade5)rul reiese ast'el de la si&e* Poliistul di& roma& se str)duie3te s) r)spu&d) la %&tre+)rile tradiio&ale pe care se s'orea$) s) le re$ol5e 6udec)torul de i&strucie di& realitateD ci&eK c<&dK u&deK cumK de ceK Ele st<r&esc de alt'el u& i&teres i&e(alD u&a 3i a&ume cumP., co&stituie de o+icei pro+lema ese&ial)* %&tr0ade5)r e lucru rar ca o crim) s) 'i 'ost comis) %& %mpre6ur)ri +a&ale* Ea este o+li(atoriu e&i(matic) 3i pare &eap)rat o s'idare la adresa le(ilor &aturale a 5erosimilit)ii 3i a +u&ului0sim* I&(e&io$itatea autorului se do5ede3te %& pre()tirea u&ei aseme&ea situaii 3i %& re$ol5area ei simpl) 3i totodat) surpri&$)toare el trium'<&d %& e,plicarea imposi'ilului. Autorul pre$i&t) mai %&t<i u& e5e&ime&t ca 'ii&d i&admisi+il 3i apoi %l e4plic) ele(a&t les&e ')r) a 'ora &imic cu u& mi&imum de mi6loace* ;aloarea u&ui roma& poliist se de'i&e3te destul de +i&e pri& caracterul sca&dalos pe&tru raiu&e 3i e4perie&) al pu&ctului s)u de por&ire 3i pri& ma&iera mai mult sau mai pui& complet) si plau$i+il) %& care acestea su&t satis')cute la pu&ctul de sosire* I& 'o&d descoperirea u&ui 5i&o5at co&tea$) mai pui& dec<t reducerea imposi+ilului la posi+il a i&e4plica+ilului la e4plicat a supra&aturalului la &atural* Fiecare e&i(m) ridicat) poate primi tot at<tea soluii c<te poate ima(i&aia s) i&5e&te$e dar autorii se str)duiesc s) le %&&oiasc) 3i s) le sporeasc) ri(oareaL acestora le place s) simule$e di'icultatea s) acumule$e o+stacole pe care %3i propu& s) le dep)3easc)* I& acest 'el se re5i&e %&totdeau&a la pro+lema i&ci&tei %&c:iseD o crim) s0a comis %&tr0u& loc u&de 5ictima era si&(ur) u&de &ime&i &u a putut i&tra 3i de u&de &ime&i &u a putut ie3i* ,ac) sce&a %&trea() a roma&ului poliist 'ormea$) de6a o lume %&c:is) camera 'atidic) delimitea$) u& compartime&t eta&3 la puterea a doua o citadel) de dou) ori i&accesi+il) ultima i&ci&t) di& i&ima S'i&tei s'i&telor* O prim) 'iltrare %i separ) de e4terior pe toi cei care ar 'i putut i&ter5e&i %& des')3urarea drameiD aceast) a doua %&cercuire pare s)0i %mpie0 !#" dice pe toi s) 'i luat parte la ea 3i s) o 'ac) s) par) de &eco&ceput* Se %&ele(e de la si&e c) utili$area u&ui pasa6 secret sau a u&ui aparat care s) ucid) pri& perei este mai mult ca oric<&d i&ter$is)* Hi totu3i

acolo $ace u& cada5ru care sca&dali$ea$) raiu&ea* Aceasta di& prici&) c) odaia era %&c:is) pe&tru u& om dar &u 3i pe&tru o maimu) AEd(ar Poe .u'lul asasinat de pe rue /orgue+, sau pe&tru u& 3arpe ACo&a& ,oUle 5anglica pestri+, sau pe&tru c) ate&tatul a 'ost comis %& alt) parteD 5ictima s0a %&c:is dup ce a 'ost lo5it) AG* Lerou4 /isterul camerei gal'ene+, sau crima a a5ut loc nainte ca odaia s) 'i 'ost %&c:is) iar u& dispo$iti5 meca&ic de e4emplu u& pate'o& cuplat la u& meca&ism de ceasor&ic a ')cut s) se cread) c) persoa&a %& cau$) tr)ia dup) ce odaia 'usese %&cuiat) AS*S* ;a& ,i&e )sasinarea canarului+. Sau la 'el de +i&e camera 'usese %&c:is) din e,terior, iar c:eia a 'ost l)sat) pe o mas) di& mi6locul ei cu a6utorul u&ui 'ir pri&s de u& ac de care aceasta era a()at) 3i care a 'ost smuls ulterior tr)(<&d de 'ir AEd(ar Iallace Ehe #lue ofthe (eA 5ine+. Mai poate 'i 5or+a %& s'<r3it de 'aptul c) i&di5idul care desc:ide camera a&u&) stri(<&d c<t poate o crim) care nu a fost comis, dar pe care o comite el &e%&t<r$iat AIsrael Ga&(Yill Ehe Dra1 7hig+, sau sustra(e i&diciul care ar l)muri misterul ori las) la i5eal) c:eia cu care se presupu&e c) s0ar 'i %&cuiat 5ictima* Iat) %& c<te 'eluri se poate da seama de ceea ce pare de &eco&ceput %&tr0u& ca$ %& care totu3i toate co&diiile materiale su&t deli+erat ima(i&ate pe&tru a limita posi+ilit)ile de soluio&are* ,ar pe&tru a r)spu&de la cumP, &u e4ist) supralicitare a i&(e&io$it)ii care s) &u 'ie permis)* ,ispu&em de re$er5orul i&epui$a+il al circumsta&elor co&crete de toat) opule&a lumii eleme&telor ce se pretea$) la &es'<r3it u&or com+i&aii mereu &oi* %& acest ca$ ima(i&aia &u este &iciodat) %& pa&)D ea &u tre+uie dec<t s) alea() ca s) mo&te$e pe ascu&s u& meca&ism s) uimeasc) pu+licul pri&tr0u& 'als miracol mi&uios pre()tit 3i s)0i de$5)luie %& s'<r3it c) acest miracol &u se datora dec<t a+ilit)ii 3i i&teli(e&ei* 2& roma& poliist &u se cite3te di& pl)cerea de0a asculta o po5este ci di& cea de0a asista la o scamatorie c)reia ilu$io&istul %i de$5)luie %& scurt timp secretul* Autorul a ara&6at !## totul di& timp %&ai&te de %&ceputul &araiu&ii saleD aceasta se desc:ide cu o sce&) trucat)L &ici m)car &u asist)m la e5e&ime&tul propriu0$isD %i 5edem doar re$ultatul deco&certa&t* Apoi ')r) %&t<r$iere i&ter5i&e detecti5ul care descoper) %&cetul cu %&cetul o pa&) de porum+el %& +u$u&arul ma(icia&ului 6ocul de o(li&$i iscusit co&ceput 'u&dul du+lu al cu')rului 'irul ce le(a oul de c)ptu3eala p)l)riei* Atu&ci el %l demasc) pe impostor ar)t<&d c) &imic &u s0a petrecut acolo u&de s0a cre$ut c) asasi&atul &u a 'ost comis acolo u&de se spusese 3i &ici la ora la care se cre$use* El do5ede3te c) a 'ost o %&3el)torie %& pri5i&a timpului 3i a locului 3i dup) ce a dat r)spu&surile ade5)rate la %&tre+)rile cnd 3i unde, el e4plic) 3i &e5erosimilul cum. Pe acest tere& u&de totul i se supu&e roma&cierul %m+o()e3te 3i i&5e&tea$) 3iretlicurile dup) +u&ul s)u plac* ,ar omul &u este at<t de docil 3i &ici 'irea lui &u e c:iar at<t de 5aria+il)* Tre+uie s) recu&oa3tem c) o crim) se petrece di&tr0u& 'oarte mic &um)r de moti5eL roma&ele poliiste propu& mi&ii moduri mereu &oi comple4e ori(i&ale de0a comite o crim) ast'el %&c<t 'ac mereu s) re&asc) pl)cerea acesteia dar o %&tu&ec) imediat pri& mo&oto&ia 3i simplitatea mo+ilurilor care au dus la crim)* %& aceast) literatur) asasi&atul este %&totdeau&a co&seci&a u&ui calcul iar lista i&sti&ctelor e s)rac)* Cititorul este %& scurt timp 3ocat 5)$<&d c) o i&5estiie at<t de mare a spiritului 3i &i3te com+i&aii at<t de prodi(ioase &u ser5esc dec<t la satis'acerea u&or pasiu&i eleme&tare 3i deplora+il de pre5i$i+ileD &u se trece &iciodat) de moti5ul r)$+u&)rii al i&teresului sau al 'ricii al po'tei de +a&i ori al le(itimei ap)r)ri iar ada(iile cele mai a&tice de 'elul @%sfecit cui prodestB sau @#herche" lafemmeB &u par deloc suscepti+ile s) 'ie prea mult per'ecio&ate* Aceast) trist) pe&urie este at<t de 'rapa&t) %&c<t Pierre ;erU a scris u& roma& poliist .l. /al'rough a murit, e4clusi5 cu i&te&ia de0a i&o5a %& acest dome&iu co&dam&at la repetiieD el co&sacr) u& 'el de prolo( e&umer)rii tuturor moti5elor posi+ile 3i ima(i&a+ile de0a comite o crim) 3i a&u&) la s'<r3it c) asasi&ul s)u &u a ucis di& &ici u&ul di& moti5ele acelea care mer( de la cele mai comu&e la cele mai i&solite* Cu toate acestea crima se spu&e a a5ut ?cau$a !#! cea mai 'ireasc) de pe lume@* La s'<r3it se a'l) c) a 'ost u& re'le4 u& act c5asi0automat %& scopul de0a sc)pa de o a&(oas) o reacie &eco&trolat) compara+il) cu &e5oia de0a 'ace $(omot c<&d li&i3tea de5i&e i&suporta+il)* G)sel&ia este disperat)D ea tr)dea$) co&cesiile e4treme la care su&t co&str<&3i autorii ce doresc s) se a+at) de la c)ile +)t)torite &epl)cerea pe care o resimt 'ii&dc) tre+uie s) utili0 $e$e &e%&cetat acelea3i resorturi* 2& (est spo&ta& e4clude %&tr0ade5)r orice ma3i&aie dia+olic)* Roma&ul poliist se pr)+u3e3te dac) e &e5oit s) se %&ale pe &i3te date at<t de co&ti&(e&te* Pe de alt) parte &u este i&dicat s) se relate$e o crim) politic) sau o dram) de spio&a6D aceste 'iciu&i se potri5esc mai cur<&d roma&ului de a5e&turi deoarece i&cit) prea mult la de5ierea aciu&ii %& i&tri(i

de'i&iti5 misterioase i&e4trica+ile pri& &atur) :)r)$ite s) r)m<&) %& um+r)D complicit)i multiple 3i stra&ii de'ormea$) &e%&cetat e&u&ul primiti5 al pro+lemei 3i permit s) i se 'ur&i$e$e oric<&d o soluie 'acil)* %& s'<r3it e4ist) o ispit) co&sidera+il) de0a 'ace apel la cau$e care rup cercul dep)3esc cadrul &araiu&ii sau i&troduc u& eleme&t iraio&al asupra c)ruia raio&ame&tul lo(ic &u are pri& de'i&iie &ici o pri$)* A3a se pre$i&t) crimele care apar drept e'ecte ultime ale u&or e5e&ime&te pierdute %& trecut sau pe alte melea(uri 3i despre care detecti5ul se i&'ormea$) tele(ra'ii&d +rusc la ;alparaiso sau la Calcutta* A3a su&t asasi&atele comise de u& orie&tal pe care secta sa l0a trimis %& Europa pe&tru a pedepsi u& sa5a&t care a 5iolat 5reu& sa&ctuar sau a pro'a&at u& morm<&t* Aceste de5iaii care 'ac imposi+il) descoperirea mo+ilului se %&rudesc cate(oric cu procedeul care %i re$er5) poliistului cu&oa3terea u&or i&dicii importa&te ast'el %&c<t cititorul &u are &ici o 3a&s) de0a a'la ci&e e 5i&o5atul* %& acela3i 'el i&ter5e&iei miraculosului 3tii&i'ic care modi'ic) posi+ilit)ile materiale %i corespu&de recursul la &e+u&ie sau la eroare care distru(e co&diiile %& care se pot e4ercita e'icie&t pre5i$iu&ea ri(uroas) 3i deducia corect)* E drept c) deme&a se pretea$) masc)rii iscusi&eiD u& uci(a3 de data aceasta e4trem de raio&al ()se3te a5a&ta6os s)03i pu&) crimele pe seama u&ui ma&iac* Autorul pro'it) ast'el de toat) 'a&te$ia 3i tot stra&iul pe care le aduce cu si&e &e+u&ia dar ')r) a re&u&a a+solut deloc !#/ %& e4plicaia 'i&al) la pri5ile(iile raiu&ii* n (e'unul de pe ta'la de ah, al lui ;a& ,i&e circumsta&ele asasi&atelor reproduc ar(ume&tele di& nurser1!rimes- CocR Ro+i& este ucis cu u& arc 3i o s)(eat) ca 3i m)c)lea&drul di& c<&tec u& omule moare cu o (aur) %& cea') la 'el ca eroul altui cuplet u& i&di5id a3e$at pe u& $id cade 3i moare ca 3i HumptU ,umptU iar o 'emeie 5<rst&ic) ce locuie3te %&tr0o ma&sard) str<mt) se sperie la (<&dul c) poate 'i luat) drept ?+)tr<&a ce locuie3te %&tr0 u& sa+ot@* Fire3te c) toate aceste coi&cide&e su&t premeditate* %& Ehe #hinese >range /1ster1, de EllerU ]uee& este ese&ial s) se i(&ore c) mortul este u& cleric* Or acesta este caracteri$at pri& (ulerul lui pus cum se cu5i&e pe dos cu r)scroiala la spate 3i ')r) cra5at) ceea ce i&ter$ice s) 'ie %&tors* A3adar pe&tru a ascu&de ide&titatea 5ictimei tre+uie %&toarse dimpotri5) toate celelalte 5e3mi&te iar asasi&ul %&toarce p<&) 3i ta+lourile 3i mo+ilele di& camer) pe&tru a 'ace s) se cread) ast'el c) omorul a 'ost opera u&ui o+sedat su'eri&d de ma&ia de0a pu&e totul i&5ers* Mai su&t 3i alte 3iretlicuri ima(i&a+ileD ca s) a+at) i&5esti(aia u& uci(a3 de0al A(at:ei C:ristie * n)C.#. mpotriva lui 5oirot+ %3i i&clude crima %&tr0u& 3ir %&tre( de omoruri ce par determi&ate automat* El ucide mai %&t<i o persoa&) al c)rei &ume %&cepe cu A di&tr0u& sat ce o'er) aceea3i particularitate apoi repet) crima cu litera 7 apoi C etc l)s<&d de 'iecare dat) l<&() cada5ru u& mers al tre&urilor e&(le$ cu titlul s)u A*7*C* tip)rit cu litere mari pe copert)* El procedea$) %& acest 'el p<&) c<&d a6u&(e la i&iiala 5ictimei sale care este totodat) i&iiala localit)ii u&de ea locuie3te si&(ularitate ce %i d)duse ideea 3irului de crime* Este sem&i'icati5 c) %& aceste di'erite ca$uri &e+u&ia &u este &iciodat) utili$at) pe&tru a i&troduce capriciul sau 5reo rela4are a lo(icii ci dimpotri5) pe&tru a co&'eri 'aptelor asasi&ului u& caracter sistematic o &ecesitate a+solut imperioas) 3i de'i&it) e4terior* Aceasta este latura meca&ic) a deme&ei care i&ter5i&e 3i co&seci&a pe care o aduce cu si&e &u este o posi+ilitate de a&ar:ie ci u& surplus de ri(oare* Mai r)m<&e de re$ol5at ultima %&tre+are* Se 3tie cum 3i de ce a 'ost comis omorul* %&c) &u se 3tie de ci&e a&ume* Aici a5em !#9

1
de0a 'ace cu o pro+lem) te:&ic) (ra5)D pe&tru a suscita di'icultatea tre+uie ca autorul s)0l disimule$e pe asasi&L pe&tru a0i l)sa cititorului o 3a&s) de a0l descoperi tre+uie cel pui& s) i0l %&')i3e$e mai %&t<i* Aceast) du+l) o+li(aie este la ori(i&ea u&or %&datoriri co&tradictorii ale roma&cieruluiD s) 'ur&i$e$e eleme&tele u&ei soluii pe care tre+uie s) o 'ac) di'icil) 3i surpri&$)toare* ,i& &ou roma&ul poliist se orie&tea$) spre com+i&aii care tre+uie s) 'ie e4traordi&are 3i totodat) i&dispe&sa+ile* ,escoperirea 5i&o5atului tre+uie s) deco&certe$e 3i s) satis'ac) %& acela3i timp* Cititorul a 'ost mai %&t<i i&dus %& eroare pri& &e5erosimilul se&time&talD uci(a3ul era &e(re3it ruda cea mai apropiat) sau cel mai +u&

priete& al 5ictimei* ,ar pu+licul a a6u&s s)0i +)&uiasc) pe ace3tia %&ai&te de toate 3i a tre+uit s) se supralicite$e* Ide&titatea asasi&ului &u a 3ocat &umai &ormele morale ci 3i pe acelea raio&ale sau posi+ilit)ile materialeD uci(a3ul e acum cel ce era de &eco&ceput s) 'ie* Ast'el el a de5e&it u&a 3i aceea3i persoa&) cu detecti5ulD c<&d ')r) a o 3ti ca urmare a u&ei dedu+l)ri a perso&alit)ii Aprocurorul Hallers este u& doctor SeRUll ma(istrat %&s)rci&at cu a&c:etarea ')r)dele(ilor dom&ului HUdeC c<&d 3tii&d0o datorit) u&ui %mprumut de stare ci5il) A+a&ditul 7allmeUer di& /isterul camerei gal'ene se d) drept poliistul Frederic Larsa& iar 'a&aticul Fra&$ Heller di& /oartea face apel, a lui ]* PatricR drept detecti5ul Mac FeeC* Se mai %&t<mpl) ca acela3i perso&a6 s) duc) dou) e4iste&e simulta&eD %& V1U, de Maurice Le+la&c a5e&turierul Arse&e Lupi& este alter&ati5 u& pri& rus suspectat de poliie 3i 3e'ul acesteia* %& s'<r3it u& poliist ade5)rat poate s) 'i 'ost adus %& situaia de0a comite o crim) su+ presiu&ea u&or %mpre6ur)ri accide&tale* ,ar &u e de0a6u&s ca asasi&ul s) se ide&ti'ice cu cel ce %l urm)re3teD %& cur<&d el se do5ede3te a 'i 5ictima %&s)3i* Era 5or+a %&tr0ade5)r de u& i&di5id %&setat de r)$+u&are care se d)duse drept mort sau care ati&s de o +oal) i&cura+il) se omor<se e'ecti5 acumul<&d %& am+ele ca$uri i&dicii capa+ile s) pro5oace co&dam&area du3ma&ului s)u* Sau la 'el de +i&e el i&te&io&a s) %&case$e pri&tr0u& i&termediar prima de asi(urare pe propria0i 5ia) 3i ')cuse s) se cread) c) a murit* Sau ca s) scape de +)&uieli simulase u& ate&tat %&dreptat %mpotri5a lui %&su3i %&ai&te de a03i e4ecuta 5ictima !#1 Aceste surpri$e %3i ratea$) la r<&dul lor e'ectulD cititorii se o+i3&uiesc repede s) se me'ie$e deopotri5) de cada5rele de &erecu&oscut 3i de cei mai str)lucii a&c:etatori* Atu&ci autorul %&dr)$&e3te lucruri care par u&eori e4cesi5e* ,e e4emplu se discut) dac) &u e ilicit ca %& )sasinarea lui 4oger )cro1d, de A(at:a C:ristie 5i&o5atul s) se descopere la s'<r3it ca 'ii&d &aratorul %&su3i care %& relatarea mi&uioas) pe care o 'ace despre crim) 3i i&5esti(area ei a trecut su+ t)cere doar 'aptul c) el era asasi&ul 3i care pri& acest su+ter'u(iu a r)mas perso&a6ul a'lat pri& e4cele&) deasupra oric)rei +)&uieli* I& 'o&d &e ()sim aici %& pre$e&a u&ei com+i&aii e4treme compara+ile cu ca$urile0limit) ale (eometriei sau ale al(e+rei a c)ror eco&omie e +ul5ersat) c<&d o m)rime de5i&e &ul) i&'i&it) sau e(al) cu alta* Tre+uie s) e5oc)m deopotri5) pro+lemele de +rid(e %& care pe&tru a c<3ti(a tre+uie s) te descotorose3ti de u& as pro+lemele de 3a: u&de tre+uie s) sacri'ici re(i&a 3i %& s'<r3it toate com+i&aiile %& care se urm)re3te uimirea celorlali 3i %& care o+i3&ui&ele su&t de$orie&tate pe&tru ca lo(ica s) 'ie satis')cut) %&tr0o mai mare m)sur)* Oricum se pre'er) ca uci(a3ul s) 'i acio&at si&(urL &u &umai c) cititorul detest) ca doi crimi&ali s) procede$e i&depe&de&t u&ul de cel)lalt dar %i displace c:iar ca &i3te complici s) se asocie$e pe&tru a %&(ro3a %& c:ip ie'ti& misterul sco<&du0se reciproc di& cau$) pri& mi&ciu&ile lor sau alc)tui&d %mpreu&) u& 5i&o5at presupus u&ic care pare s) ucid) pretuti&de&i %& acela3i timp sau %& 5reme ce 'iecare di& ei %3i procur) u& ali+i solid* %&deose+i pare 6al&ic ca autorul s)03i co&struiasc) i&tri(a pe e4iste&a u&or (eme&i sau a u&or sosii* Se preti&de ca u& si&(ur om 3i 'olosi&du0se e4clusi5 de posi+ilit)i ome&e3ti s) 'i reu3it s) 'ac) u& lucru ce pare s) dep)3easc) raiu&ea 3i pe care raiu&ea tre+uie totu3i s) i$+uteasc) s) %l domi&e* Ast'el desti&ul i&telectual al roma&ului poliist se cite3te limpede e4primat 'ii&d de sem&e multipleD %& re5iste pri&tre careurile de cu5i&te %&cruci3ate 3i alte 6ocuri %& care pl)cerea di'icult)ii %&5i&se 6oac) rolul pri&cipal o serie de ima(i&i come&tate propu& o e&i(m) poliist) a c)rei soluie se ()se3te %& &um)rul !#8 ^ urm)tor* I&5ers 'iecare 5olum al 5reu&ei colecii de ?detecti5e &o5els@ comport) u& ape&dice u&de 'i(urea$) pro+leme de 3a: 3i u&eori pro+leme pur matematice* Asta %&seam&) c) *aceia3i amatori %3i a'l) pl)cerea calculnd, i&di'ere&t c) e 5or+a de tre&uri ce se %&cruci3ea$) de +a$i&e care se umplu 3i se (olesc de piese mutate pe ta+la de 3a: sau de oricare alt e4erciiu %& care mi&tea se +ucur) s) a6u&() la u& re$ultat de'i&it urm<&d re(uli 'i4e* Aceste co&stat)ri a&e4e ar 'i o sla+) do5ad) %& spri6i&ul celor a'irmate mai sus dac) a3a cum am 5)$ut %&trea(a istorie a (e&ului &u ar proclama aceast) te&di&)* Pe&tru determi&area orei 3i a locului crimei sau a procedeului mo+ilului 3i ide&tit)ii asasi&ului acelea3i re(uli par di& ce %& ce mai i&co&3tie&t urmate sau e4plicit 'ormulateD separarea de restul lumii a u&ui a&umit mediu uma& %mpiedicarea oric)rui aport sau e5a$iu&i i&terdicia de0a e4plica ce5a pri& i&ter5e&ia 5reu&ui &ecu&oscut 3i

puter&ic deu, e, machina, 3i %& s'<r3it 'ur&i$area tuturor datelor care au co&tri+uit la crearea sca&dalului 3i a c)ror cu&oa3tere este &ecesar) pe&tru a0l putea curma* O dat) ce aceste co&diii su&t %&depli&ite &u mai e4ist) &imic care s) disti&() ese&ialme&te u& roma& poliist de o pro+lem) matematic)* 2ltima di'ere&) dispare c<&d autorul separ) %& relatarea sa e&u&ul 3i soluia %l a5erti$ea$) la u& mome&t dat pe cititor c) se a'l) %& posesia tuturor eleme&telor i&dispe&sa+ile c) 3tie a+solut tot ce 3tie 3i detecti5ul 3i c) %l poate descoperi pe asasi& dac) 5a c:i+$ui +i&e 3i su'icie&t Aceast) mod) a ?s'id)rii cititorului@ se (e&erali$ea$)D pri&tre alii a 'ost adoptat) de Hu(: Austi& EllerU ]uee& Nat:lee& Sproul Sta&islas0A&dre Steema&* Nimic altce5a &u ar putea do5edi mai +i&e c<t de mult a de5e&it roma&ul poliist u& e4erciiu al spiritului* E4ist) %&s) ce5a 3i mai sem&i'icati5D dat 'ii&d c) se o+ser5) c) %& cursul &araiu&ii este u3or s) treci peste u& am)&u&t re5elator sau s)0l %&)+u3i sau dimpotri5) s) scoi %& e5ide&) o ciud)e&ie ')r) importa&) s) a+ai pri& di5erse arti'icii ate&ia de la ade5)ratul 5i&o5at 3i mai ales s) o %&drepi asupra u&ui i&oce&t %&')i3at cu +u&)03tii&) ca per'id 3i misterios se a6u&(e s) se re&u&e la 'orma roma&at) 3i c:iar la %&')i3area material) a u&ui 5olum* Se co&sider) c) u& autor c:iar dac) !#. respect) toate re(ulile %& co&i&utul c)rii sale ar putea s) co&0tra5i&) acestora pe &esimite dar e'icie&t pri& ma&iera sa de0a pre$e&ta 'aptele* Autorul se mulume3te atu&ci s) pre$i&te u& material +rutD cititorul desc:ide u& dosar asem)&)tor cu cel al u&ui ca$ %& curs de i&5esti(are pli& cu rapoartele poliiei depo$iiile martorilor 'oto(ra'iile ampre&telor di(itale +ilete de tre& 'ire de p)r c:i+rituri +uc)i de sto') %&s<&(erate ()site la locul crimei 3i care co&stituie corpurile delicte* Fiecare tre+uie s) studie$e acest a&sam+lu de pro+e 3i s) deduc) ast'el ide&titatea crimi&aluluiD &umele acestuia se a'l) %&tr0u& plic pe care amatorul %l poate desc:ide oric<&d %& disperare de cau$) 3i care co&i&e soluia ce i se propusese s) o descopere* A3a se pre$i&t) /urder off/iami, de ,e&is I:eatleU 3i S*G* Li&Rs#* ** * %& acest stadiu e4trem roma&ul poliist %&cetea$) cu totul s)03i mai merite &umele* A6u&s la cap)tul e5oluiei sale el %3i arat) ade5)rata &atur)D &u este o po5estire ci u& 6oc &u este o &araiu&e ci o pro+lem)* ,e aceea %& mome&tul c<&d roma&ul se eli+erea$) de toate re(ulile el &u03i ()se3te &ici u&a destul de se5er) 3i %3i i&5e&tea$) altele mereu mai %&(uste* I&teresul 5aloarea 3i %&s)3i ori(i&alitatea sa sporesc o dat) cu limit)rile pe care le accept) 3i cu restriciile pe care 3i le impu&e* Nu &umai c) ocup) u& loc aparte %& literatura roma&esc) dar se 3i %&dep)rtea$) de ea %&cep<&d cu mome&tul c<&d s0a &)scut %& cadrul acesteia pri&tr0o ciudat) r)stur&are de perspecti5)* La limit) &u mai are &imic comu& cu eaD &u descrie 3i &ici &u a&ali$ea$)* Nu ia di& e4iste&) dec<t u& cadru &u 5ede %& psi:olo(ie dec<t o metod) de cercetare sau u& pu&ct de spri6i& pe&tru i&5esti(aie &u e i&teresat de pasiu&i 3i de emoii dec<t %& m)sura %& care e &e5oie de o 'or) pe&tru a pu&e %& mi3care meca&ismul pe care l0a co&struit* El este e4clusi5 a+stracie 3i demo&straie* Nu caut) s) impresio&e$e s) emoio&e$e sau s) e4alte s) m)(uleasc) su'letul pri& repre$e&tarea 'r)m<&t)rilor a su'eri&0
#

Hutc:i&so& a&d Co Lo&dra A')r) dat)C* !#O

elor 3i a aspiraiilor sale* Este rece 3i steril cu des)5<r3ire cere+ral* Nu st<r&e3te &ici u& se&time&t 3i &u %&deam&) la 5isare ci urm)re3te doar s) &u lase &imic &etermi&at sau &el)murit* Orice era disparat sau misterios r)m<&e %& 'i&al coere&t 3i clar* Roma&ul aru&c) de0a 5alma eleme&tele u&ui pu""le Aaceast) comparaie co&sacrat) re5i&e &e%&cetat pe +u$ele detecti5ilorC 3i le asam+lea$) a3a cum tre+uie alc)tui&d di& aceste 'ra(me&te i&compre:e&si+ile 3i pariale o 'i(ur) complet) 3i simpl)* El ti&de s) elimi&e orice urm) de 5ia) orice aspect uma& iar 5iciul s)u ori(i&ar de &ede$r)d)ci&at este cel de0a &u se putea lipsi cu totul de acestea 3i de0a 'i o+li(at s) pu&) %& sce&) oame&i %& came 3i oase se&si+ili 3i pasio&ai 3i &u &i3te automate ci're sau piese de 3a: a c)ror co&duit) sau al c)ror caracter a+solut calcula+ile &u ar p)stra aceast) tar) de0a r)m<&e orice s0ar %&t<mpla c<t de c<t impre5i$i+ile 3i capricioase* Aceast) li+ertate caracteristic) aciu&ilor u&ei creaturi 5ii de care autorul &u03i poate lipsi %&tru totul perso&a6ele i&troduce o i&tolera+il) mar6) de &esi(ura&) %& raio&ame&tele detec0 ti5ului celui mai matematicia&* Eleme&tul uma& este &ecesar 3i r)m<&e ireducti+il* ,e(ea+a se str)duiesc autorii s)0l domesticeasc) 3i s)0l pu&) %& ecuaie pro5oc<&d aceste e4perie&e aceste pro+e di& care se laud) c) o+i& ?certitudi&i psi:olo(ice@* Roma&ul 3i roma&ul poliist su&t deci total di5er(e&teD u&ul e str<&s le(at de &atura uma&) iar cel)lalt e st<&6e&it de ea 3i &u o suport) dec<t %& sil) ma&i'est<&d i&te&ia de0a o a+oli* Cu toate acestea %&

realitate el p)strea$) mult di& acest aspect pe care %l alu&() 3i pro'it) 3i mai mult de el* %&tr0ade5)r pe&tru c) r)m<&e roma& roma&ul poliist a3a i&telectual cum se 5rea atra(e at<ia cititori ce r)m<& i&di'ere&i la 'armecele mai se5ere ale (eometriei %& ciuda a tot 3i a toate %i este i&dispe&sa+il s) 5or+easc) despre moarte crim) 3i 5iole&)* Tre+uie s) pu&) %& sce&) u& erou 3i s) po5esteasc) o dram)* Faptul c) u& (e& de am+iie at<t de strict a+stract) tre+uie s) pro5oace i&teresul pri& seducii de u& ordi& at<t de &eru3i&at emoio&al este o am+i(uitate cu totul aparte* %& acest 'el su&tem silii s) desc:idem o &ou) a&c:et)D %& &iome&tul c<&d e4ami&area a demo&strat p<&) la cap)t c) roma&ul poliist &u tre+uie 3i &ici &u 5rea s) 'ac) parte di& literatura roma&esc) &e d)m seama c) &u se poate despri&de cu totul de ea* !#,up) ce am co&statat pri& ce a&ume pare el i&5ersul roma&ului tre+uie s) cercet)m %& ce se&s repre$i&t) dimpotri5) roma&ul cel mai &ai5 3i cel mai eleme&tar roma&esc di&tre toate* U. 4omanul poliist- dram ,ac) roma&ul poliist ar repre$e&ta u& pur e4erciiu al mi&ii co&i&utul lui &u ar mai co&ta* Ar 'i de0 a6u&s ca %&tre date 3i soluie s) e4iste u& raport &ecesar* Orice tem) ar 'i +i&e5e&it)* Elucidarea oric)rui mister ar pl)cea la 'el de mult cu co&diia ca re(ulile 6ocului s) 'ie respectate* ,ac) &u ar 'i 5or+a dec<t de de$le(area u&ei e&i(me cititorul s0ar %&tre+a doar dac) e4plicaia este i&(e&ioas) sau +a&al) ri(uroas) sau ar+itrar) i&util complicat) sau de o surpri&$)toare eco&omie* Pui& i0ar p)sa c) ar da peste eleme&te pa3&ice sau s<&(eroase* Lucrurile &u stau %&s) deloc a3a* E limpede c) amatorul &u ma&i'est) pasiu&e pe&tru pro(resele u&ei cercet)ri strict de$i&teresate* %& timp ce simpla re'lecie e %&totdeau&a satis')cut) cu demo&tarea meca&ismului u&ui miracol 3i &u are deloc &e5oie ca acesta s) co&ste %&tr0o crim) de &e%&eles se pare c) roma&ul poliist &u ar 'i at<t de popular dac) &u ar %&cepe o+li(atoriu cu u& cada5ru* Ast'el aceste po5estiri cu o structur) at<t de premeditat) cu o or(a&i$are at<t de 'i4) su&t realme&te &i3te roma&e* Ele %l 'ac pe cititor s) palpite %i capti5ea$) ate&ia 3i %l 'ac s) a3tepte de$&od)m<&tul* Le citim %m+oldii de curio$itate 3i &er)+d)tori s) ?a'l)m co&ti&uarea@* E 5or+a %&tr0ade5)r de a a'la r)spu&sul la o %&tre+are dar tre+uie ca aceasta s) pu&) %& 6oc o 5ia) uma&)* Pri& de'i&iie i&tri(a tre+uie s) 'ac) &ecesar) i&ter5e&ia poliiei ceea ce %&seam&) c) are &eap)rat la +a$) u& delict* Or se pare c) pu+licul &u accept) cu pl)cere ca i&teresul s) %i 'ie captat de u& :o u& escroc sau u& i&ce&diator* El cere u& uci(a3 u& 5i&o5at care a ucis 3i care risc) pedeapsa capital)* ,ac) &u e4ist) moarte de om la %&ceput 3i dac) la s'<r3it crimi&alul &u e a3teptat de c)l)u o demo&straie co&dus) des)5<r3it &u 5a %mpiedica decepia mi&ii celei mai a+stracte* Cititorul se 5a e&er5a co&stat<&d c) 3i0a pierdut 5remea cu &imicuri* El are &e5oie de o dram) 5erita+il) de u& duel &ecru)tor %&tre ad5ersari dispu3i 3i silii s)
220

1
recur() la mi6loace e4treme* Com+i&aiile i&di'ere&te ale lo(icii tre+uie s) 'ie acoperite de um+ra morii* ,ar aceast) lupt) di&tre 5i&o5at 3i detecti5 repre$i&t) ea e4act lupta di&tre 7i&e 3i R)uK Se pare c) i&te&sitatea ei e mai importa&t) dec<t sem&i'icaia0i moral)* E (reu s) 5edem %& roma&ul poliist u& 'el de epopee (i(a&tic) ce relatea$) &e&um)ratele episoade di'erite ale disputei di&tre dou) pri&cipii etice* F)r) %&doial) C:esterto& salut) %& el %liada moder&) pe care 7audelaire o recu&oscuse de6a %& #omedia uman a lui 7al$ac* El %l descrie pe detecti5ul ce %l urm)re3te pe uci(a3 pri& la+iri&tul marelui ora3 ca pe u& erou mai cura6os dec<t A:ile 3i mai 'ecu&d %& 5icle&ii dec<t 2lise* Fiecare &araiu&e ar 'i(ura %& acest ca$ detaliul u&ei ime&se 'resce %& care societatea co&tempora&) ar 'i ilustrat) %& culori 5ii 3i care ar o'eri prile6ul de0a asista la peripeiile mereu &oi ale r)$+oiului &eco&te&it al c)rui teatru este 3i pe care %l duc crima 3i le(ea* Nimic &u e mai e5ide&t dec<t 'aptul c) roma&ul poliist s0a speciali$at %& descrierea acestui co&'lict i&epui$a+il* Tre+uie s) recu&oa3tem %&s) c) el urm)re3te s) %&curce lucrurile* Nici uci(a3ii s)i &u su&t

&i3te +a&dii ade5)rai &ici a&c:etatorii &i3te ade5)rai polii3tiD 3i u&ii 3i ceilali au acest statut di& %&t<mplare oca$io&al su+ presiu&ea %mpre6ur)rilor sau di& lips) de altce5a &u c) ar 'i de meserie* Poate c) cel mult la %&ceputurile roma&ului poliist 5edem &i3te +a&dii de r<&d lupt<&d cu polii3ti de carier)* I& scurt timp %&s) di5i$iu&ea strict) se estompea$)* Repre$e&ta&tul ordi&ii e %&locuit cu detecti5ul amator care %l ridiculi$ea$) 3i %l ia %& r<s iar t<l:arului de drumul mare %i succede r)u')c)torul ele(a&t moralme&te 3i 5estime&tar dac) &u c:iar u& 6ustiiar a&imat de i&te&ii irepro3a+ile dar prea pui& preocupat de le(alitate %& practic)* A3a su&t de e4emplu perso&a6ele Arse&e Lupi& ?(e&tleme&ul sp)r()tor@ Ra'les ?sp)r()tor pe&tru o cau$) +u&)@ Simo& Templar ?S'<&tul@* Asem)&area &u poate 'i 'ortuit)* A5em de0a 'ace %& mod re(ulat cu a5e&turieri seduc)tori 3i (e&ero3i care le iau ap)rarea celor sla+i 3i oprimai 3i care %& ma6oritatea ca$urilor &u 'ac dec<t s) compe&se$e &eputi&a le(ii* Ei se comport) ca &i3te aute&tici ca5aleri r)t)citori ce5a mai socia+ili ce0 i drept dec<t cei de mod) 5ec:e* Nu 5ars) s<&(e !!# 'rec5e&tea$) societatea plac 'emeilor 3i su&t pli&i de 'armec 3i spirituali* ,ar ca u& acela3i perso&a6 s) cumule$e rolul de0a acio&a 3i pe cel de0a descoperi de0a %&curca 3i de0a descurca deopotri5) ar %&sem&a ca re(ulile (e&ului s) 'ie prea mult +ul5ersate* C:iar dac) autorul %l opu&e u&or +a&dii ca s) %i dema3te 3i totodat) %l pu&e %& pre$e&a u&ui mister pe care tre+uie s)0l de$le(e cu perspicacitatea lui acest erou &u este potri5it pe&tru a03i asuma cum tre+uie 'u&cia de poliist* El &u dispu&e de o li+ertate de spirit su'icie&t) mai ales c) &u ar reu3i s) se do5edeasc) destul de deta3at de e5e&ime&te 'ii&dc) este silit s) se preocupe prea mult s) scape el %&su3i de poliie 3i s)03i pu&) la cale lo5iturile* ,e aici 3i alu&ecarea 'atal) spre roma&ul de a5e&turi care %&dep)rtea$) acest tip de &araiu&e de roma&ul poliist propriu0$is ')c<&du0l s) re5i&) la po5estirile cu de(:i$)ri 3i urm)riri u&de &u mai este 5or+a de raio&ame&te* ,i& acest moti5 se %&t<mpl) 'rec5e&t ca ec:i5ocul s) se acce&tue$e %& pri5i&a detecti5ului* ,e alt'el &ici crimi&alul &u rede5i&e u& pro'esio&ist al crimei el &e'ii&d dec<t u& om a6u&s %&tr0o situaie ')r) ie3ire 3i care pu&e di&tr0o dat) o i&teli(e&) e4traordi&ar) %& slu6+a u&or eluri %&tu&ecate* Nu mai atra(e %&s) simpatia 3i &u mai ocup) ce&trul operei* El las) rolul de 5edet) poliistului a c)rui 'i$io&omie se modi'ic) atu&ci %&tr0u& se&s +i&e determi&at* La %&ceput asist)m la ispr)5ile u&or 'u&cio&ari salariai sau ale u&or a(e&i de Si(ura&)L Core&ti& al lui 7al$ac 3i LecoQ al lui Ga+oriau &u su&t altce5a dec<t &i3te ?tur&)tori@* Foarte repede %&s) apare detecti5ul particular deopotri5) mai iscusit mai i&depe&de&t 3i mai simpatic* C)ci orice s0ar spu&e au4iliarii i&teli(e&i dar oculi ai poliiei o'iciale par s) e4ercite o meserie &u prea recoma&da+il) dac) &u c:iar cate(oric i&'ama&t) 3i su&t co&siderai u& soi de spio&i* P<&) 3i superiorii lor &u par s)0i utili$e$e dec<t %& sil)* %& 'o&d ei %i dispreuiesc 3i %i pri5esc ca pe &i3te e4ecutori de tre+uri 6os&ice* C<t despre ace3tia ei suport) cu mult cura6 desi(ur acest opro+riu &emeritat* Ei simt &edreptatea dispreului pe care %l pro'erea$) la adresa lor cei care %i 'olosesc 3i cei c)rora le prote6ea$) persoa&a 3i +u&urile* Cu toate acestea %3i dau seama c) apari& u&ei lumi du+ioase 3i &u s0ar a5e&tura %& saloa&ele aristocratice %&ele(<&d c) ?oame&ii ci&stii@ &u su&t prea %&c<&tai de compa&ia lor*
222

%& mod diametral opus detecti5ul amator &u este mai pui& mo&de& dec<t (e&tlema&ul0sp)r()tor* El are u& &ume m)re precum Lord Peter eroul lui ,orot:U SaUers 'rec5e&tea$) e4po$iiile de pictur) s)lile de co&cert clu+urile cele mai %&c:ise precum P:ilo ;a&ce al lui ;a& ,i&e* Ide&ti'icarea u&ui crimi&al &u este pe&tru el dec<t u& mod pl)cut de a03i petrece timpul* ,ac) +i&e5oie3te s) se ocupe de u& ca$ o 'ace pe&tru a a6uta poliia descump)&it) sau pe&tru a scoate di& &eca$ u& priete& pe care totul %l acu$)* %& orice situaie el p)strea$) dista&a 3i ma&i'est) (usturi ra'i&ate* Este 5irtuo$ sau erudit c<&t) la 5ioar) studia$) o(li&$ile etrusce sau e&umera %& ordi&e 'arao&ii di& di5ersele di&astii* Este (ra5or sau ar:eolo( deose+e3te u& Ce$a&&e ade5)rat de u&ul 'als 3i critic) o traducere e&(le$) di& Marcel Proust pre'i(ur<&d di& ce %& ce mai mult ec:i5ale&tul co&tempora& al omului de lume di& secolul al M;II0lea sceptic ama+il culti5at 3i tr<&da5* Si mai sem&i'icati5 este c)03i p)strea$) o moral) perso&al)* El a6ut) poliia ')r) a accepta pre6udec)ile 'ire3ti ale acesteia 3i ')r) a 'i de acord cu ceea ce ap)r) ea* Se i&teresea$) di& curio$itate de me&talitatea crimi&alilor admir) ca u& cu&osc)tor ce este com+i&aiile lor mac:ia5elice 3i %i place s)0i dema3te mai mult ca ri5al %&ele()tor dec<t ca du3ma& co&5i&s repu(&<&0du0i s)0i dea pe m<&a 6ustiiei* %& ultimul mome&t 'ace cau$) comu&) cu ei 3i le %&les&e3te 'u(a sau si&uciderea* ,ac) poliia se i&di(&ea$) el %i ami&te3te politicos dar 'erm c) este u& cola+orator +e&e5ol 3i c) &u are acela3i pu&ct de 5edere ca ea* ,e Ea S:erlocR Holmes %&coace

detecti5ul este estet dac) &u a&ar:ist &ici pe departe pa$&ic al moralei 3i cu at<t mai pui& al le(alit)ii* Se %&t<mpl) totu3i ca a&c:etatorul s) r)m<&) le(at de corpul 6udiciar precum comisarul Mai(ret al lui G* Sime&o&* %& acest ca$ %&s) el &u %mp)rt)3e3te deloc starea de spirit a co&'railor s)i &e'ii&d &ici 5<&)tor de oame&i &ici c<i&e de pa$)* Su+ o %&')i3are moroc)&oas) el ascu&de u& su'let pli& de compasiu&e* Adesea ma&i'est) pe&tru 5i&o5atul pe care %l arestea$) o simpatie secret) de data aceasta ome&easc) pur 3i simplu 3i &u artistic) 3i dista&t) ca aceea a emulului s)u amatorul disti&s* Hi el %3i ia li+ert)i 'a) de re(ulame&te 3i acord) les&e %&t<ietate milei %& locul datoriei* A5em impresia c) o &ecesitate o+scur) %i o+li() pe
223

ace3ti polii3ti s) ai+) re$er5e %& pri5i&a rolului lor* S0ar $ice c) &u su&t prea co&5i&3i s) apere dreptul 3i 5irtutea* %& a&sam+lu detecti5ul se arat) deci sceptic 3i i&dul(e&t* Nu &umai c) are o pro'esie ci 3i o atitudi&e li+eral)D este $iarist ca Rouleta+ille preot ca a+atele 7roY& a5ocat ca PerrU Maso& sau &u are o %&')i3are a&ume iar u& 'i$ic pl)p<&d ascu&de puterea (e&iului s)u* La modul (e&eral el pare s) ocupe o situaie oarecum ?%& mar(i&ea societ)ii@ %& 'elul 5r)6itorului sau dia5olului di& 5ec:ile +asme care apare su+ c:ipul u&ui str)i& al u&ui (eam+a3 medic &e(ustor am+ula&t sau al u&ui i&'irm c:ior 3c:iop sau coco3at %&tr0o proporie 5aria+il) 'i(ura detecti5ului co&i&e a3i6derea u& eleme&t &eli&i3titor prost asimilat %& corpul social* ,i&tre toate perso&a6ele pe care autorii roma&elor poliiste le 'ac s) re5i&) re(ulat %& di5ersele lor c)ri eroul lui Sta&leU Gard&er merit) di& acest pu&ct de 5edere o me&iu&e special) %&tr0ade5)r mai mult dec<t oricare altul PerrU Maso& repre$i&t) u& tipL perso&a6e a&alo(e apar %& c)rile caracteristice 3i de 5i(uroas) ori(i&alitate cum ar 'i Ioimul malte" al lui ,as:iell Hammett 3i /oartea maestrului de Raoul I:it'ield aute&tice capodopere ale 3colii america&e de ?detecti5 &o5ei@* Su&t i&di5i$i am+iio3i 3i lacomi 'oarte prete&io3i %& materie de +a&i 3i deose+it de api s) ocoleasc) le(ea* C<&d tre+uie s) scoat) di& &eca$ u& clie&t a'lat la a&a&(:ie &u au e(al %& a0i co&'ecio&a cu 3irete&ie u& ali+i sau a scoate di& &ea&t m)rturii %& 'a5oarea acestuia* Pe&tru aseme&ea ser5icii cer o&orarii e4or+ita&te dar %& sc:im+ se poate co&ta pe eiD au u& sim e4trem de solid al co&3tii&ei pro'esio&ale* Ei se ()sesc %&tr0o po$iie stra&ie 3i di'icil)D pe de o parte se lo5esc de &i3te +a&dii (ata de orice pe&tru a03i ati&(e scopul iar pe de alta tre+uie s) se 'ereasc) de poliie care %& cel mai +u& ca$ co&sider) aciu&ile lor suspecte 3i care adesea di& moti5e de i&teres electoral este %& c<rd)3ie cu cei la i&sti(aia c)rora au 'ost comise crimele* Ast'el r)u')c)torii 3i credi&a 'ac cau$) comu&)* Oric<t de ci&ic 3i lacom de c<3ti( pare a5ocatul ma&i'est) %& aceste co&diii o moralitate superioar) lupt<&d si&(ur pe&tru a $dro+i crima 3i ipocri$ia %mpotri5a u&ei lumi ostile %& care se coali$ea$) puterea i&stalat) 3i asasi&ii pl)tii pe care puter&icii
224

$ilei %i 'olosesc spre a le e4ecuta m<r3)5iile sau spre a %mpiedica descoperirea lor* C)ci politicie&ii corupi pe care %i %&'ru&t) %3i ap)r) reputaia 3i %3i ascu&d tic)lo3ia su+ o apare&) morali$atoare a'ect<&d toate scrupulele pe care &u le au* El dimpotri5) se arat) deseori mai r)u dec<t este pre')c<&du0se dur c<&d de 'apt e se&si+il (rosola& c<&d de 'apt e delicat 3i e(oist c<&d %& realitate este m)ri&imos* Tre+uie s) i&sist)m 3i asupra u&ei alte particularit)i a acestei 'amilii de a&c:etatori* Ei su&t 'rec5e&t a6utai %& i&5esti(aiile lor de o 'emeie care le este secretar) 3i totodat) ama&t)* P<&) atu&ci 'emeile &u p)reau s) e4iste pe&tru detecti5 sau e4istau cel mult ca e5e&tuale 5i&o5ateL el &u era dec<t deducie %&truc:ipat)* Faptul de0a acorda cea mai mic) ate&ie 'armecului 'emi&i& l0ar 'i descali'icat pe loc* ,ra(ostea pare at<t de co&sta&t proscris) di& a&sam+lul &araiu&ii 3i cu at<t mai mult di& preocup)rile eroului %&c<t di& aceast) particularitate s0a tras c:iar o a&ume ipote$) cu pri5ire la ori(i&ea roma&ului poliistD el s0ar 'i &)scut di& se5eritatea mora5urilor epocii 5ictorie&e di& A&(lia 3i di& te&di&a ce s0ar 'i de$5oltat atu&ci de0a crea o literatur) ')r) dra(oste %& care pasiu&ea de5astatoare &u 5rea s) 6oace &ici u& rol* Aceast) presupu&ere pare pui& pro+a+il)D e4act c<&d su&t st)5ilite %& realitate se&time&tele %3i iau re5a&3a %& ima(i&aie ast'el %&c<t o epoc) ')ar&ic) 3i cump)tat) tre+uie mai de(ra+) s) produc) di& a+u&de&) ta+louri repre$e&t<&d pasiu&i 5iole&te 3i scrieri e4a(erat de roma&ioase* Aceasta pare mai +i&e ilustrat) de Geor(e Eliot sau de surorile 7ro&te dec<t de IillRie Colli&s* ,e 'apt 'atalitatea a+stract) a (e&ului e cea care a elimi&at orice i&tri() amoroas)* Nimic &u a5ea 5oie s) tul+ure raio&ame&tul 3i &ici pe cel ce raio&ea$)* I&ima 3i trupul &u tre+uiau s) distra() creierul* Este deci ciudat c) i&5esti(aia e di&tr0o dat) %&credi&at) u&ui cuplu ale c)rui relaii pro'esio&ale su&t %&soite

de le()turi se&$uale* ,e alt'el acestea &u su&t deloc 5ul(are 3i se %&rudesc per'ect tocmai cu atitudi&ea moral) asumat) de a5ocatul0detecti5* A3a cum %i era ru3i&e de o&estitatea sa el ro3e3te de ta&dreea pe care o simte* Nu are &iciodat) cu5i&te ori (esturi a'ectuoase 'a) de parte&era lui* 2&eori ea pare pe&tru el o cola+oratoare pe care o 'elicit) sau o ceart) dup) cum merit) iar alteori pare mai cur<&d ?distracia
225

r)$+oi&icului@ s<&ul primitor la care %3i a'l) odi:&a uitarea 3i pl)cerea* Apare&t cei doi &u su&t u&ii dec<t pri& se4 3i a'aceri dar %& realitate relaia lor mer(e mult mai departe 3i ati&(e straturile ad<&ci ale se&si+ilit)ii* El o mai mustr) di& c<&d %& c<&d se pre'ace c) o pu&e pe locul doi dup) mu&c) dar aceasta &umai pe&tru a ascu&de importa&a pe care o are %& ce %l pri5e3te* Ea r<de politicos de (re3elile lui sau %l temperea$) c<&d e cupri&s de eu'oria succesului dar aceasta 'ii&dc) o st<&6e&e3te admiraia &em)r(i&it) pe care o simte 'a) de el 3i 'ii&dc) &u 5rea s) par) c) %l 'latea$) ma&i'est<&du03i0o* Am<&durora le e (roa$) de se&time&talism de locurile comu&e de cu5i&tele pasti3ate pre'er<&d s) tac) 3i s) sc:im+e doar pri5iri c:iar dac) acest 'apt las) impresia c) &u se iu+esc ceea ce c:iar le place* Nedori&d s) ai+) %& ei &imic 'als au s'<r3it pri& a re&u&a la ceea ce doar ar putea 'i* Tot 5)$<&du0i pe ceilali ma&i'est<&du03i se&time&te pe care &u le au (ustul pe&tru aute&tic i0a ')cut s) se team) p<&) 3i de se&time&tele ade5)rate sau cel pui& de e4primarea lor* PerrU Maso& i&e mai mult ca la orice altce5a la stima ,ellei Street 3i aceasta are lacrimi %& oc:i %& si&(ura oca$ie c<&d s0a %&doit de el* La 'el a5ocatul &eci&stit care 'ace pe detecti5ul %& /oartea maestrului %&6ur) la tele'o& 3i 'r<&(e u& creio& c<&d u& 'u&cio&ar pe 6um)tate adormit %l pu&e s) repete c) tocmai a ()sit0o asasi&at) pe irla&de$) care 3i ea era secretara 3i totodat) ama&ta lui apoi se %&c:ide %& +irou 3i r)m<&e &emi3cat cu 'aa la 'ereastr)* Nime&i &u ar 'i +)&uit c) omul acesta +rutal poate 'i at<t de impresio&a+il* Pre$e&a u&or aseme&ea eleme&te de5ia$) i&co&testa+il roma&ul poliist de la 5ocaia lui i&telectual)* ,e3i co&ti&u) s) 'ie o demo&straie acesta este %&c)rcat cu prea mult) uma&itate milita&t) 3i su'eri&d) %& loc s) se reduc) la u& studiu teoretic al posi+ilit)ilor 'ormale* ;iaa %3i ia re5a&3a 3i %&5ie roma&ul de mora5uri %& pli&) ariditate matematic)* Ioimul malte" st<r&ea de6a i&teresul pri& alte merite dec<t cele ce su&t apreciate %&deo+3te %& roma&ul poliist dar r)m<&ea totu3i o e&i(m) de elucidat 3i u& 5i&o5at de ()sit* %& alte c)ri ale lui ,as:iell Hammett acest eleme&t 'u&dame&tal dispare complet* S0a re5e&it la roma&ul pur 3i simplu ')r) re(uli 3i stu'os ')r) i&5ersiu&ea timpului &ici co&strucie lo(ic) &ici reco&stituirea u&ui e5e&ime&t trecut* !!8 Naraiu&ea &u are &imic comu& cu roma&ul poliist dec<t 'aptul de0a 'i pro5e&it 5)dit di& el pri& e4a(erarea aspectului se&$aio&al pri& rolul pe care %l 6oac) +a&diii 3i detecti5ii pri& locul pe care %l ocup) morile 5iole&te 3i asasi&atele premeditate* Ceea ce era prete4t 3i pu&ct de plecare a de5e&it ese&ialul* ,i& &ou emoia primea$) asupra re'leciei* Ilustrarea 5iole&ei cople3e3te e'ortul a+stract* O dat) a&(a6ai pe aceast) cale autorii &u %&t<r$ie s) urm)reasc) se&$aia cea mai 'rust) cu o i&siste&) e(al) cu str)da&ia de adi&eaori de0a pre$e&ta dialectica cea mai desc)r&at)* Naraiu&ile $)+o5esc asupra descrierii comple$e&te a u&or sce&e sca+roase de cru$ime sau de erotism* La drept 5or+i&d roma&ul poliist &u a 'ost &iciodat) cu totul i&di'ere&t 'a) de atmos'er)* 2&eori aceasta i&ter5e&ea ca u& 'actor importa&t al pro+lemei* Roma&ului .ispruii de la &aint!)gil, de Pierre ;erU %i tre+uie o lume %& care ima(i&aia copil)reasc) s) 'ie predomi&a&t)L %& #asa misterului, de Herma&& La&do& u&de de 'iecare dat) c<&d este comis) o crim) u& pia& c<&t) si&(ur %& %&tu&eric &onata diavolului de Torto&i este i&dispe&sa+il ca i&tri(a s) 'ie sc)ldat) %&tr0u& climat de a&(oas) supra&atural)* Se %&t<mpl) ca autorul s) $u(r)5easc) cu pl)cere mediul %& care situea$) aciu&ea c)rii sale 3i deplasea$) i&teresul acesteia* Ast'el %& (e'una url din rrunchi, de RaUmo&d Fauc:et &u era deloc &e5oie s) se procede$e la at<tea descrieri de cada5re %& putre'acie de 5iscere descompuse pe care eroul le prime3te drept %& 'a) 3i a c)ror du:oare %l 'ace s) 5erse* ;olumul este %& %&tre(ime pli& de episoade de acest 'el care &u e5it) mo&oto&ia dec<t de5e&i&d di& ce %& ce mai repu(&a&te* Putem admite la ri(oare %& ca$urile precede&te c) recursul la (roa$) 3i oroare r)m<&e u& mi6loc 3i &u u& scop c) este u& decor 3i de'i&e3te u&i5ersul psi:olo(ic %& care s0a petrecut drama* La cealalt) e4tremitate u& ;a& ,i&e ale(e i&5aria+il pe&tru e&i(mele sale o lume a erudiiei de$i&teresate 3i a 3tii&ei pure* Ici 3i colo 'u&dalul pe care se mi3c) perso&a6ele i&ter5i&e ca u& 'actor de &e%&locuit ce i&dic) detecti5ului direcia %& care tre+uie s) cercete$e care %l a5erti$ea$) c) o crim) a&ume este opera u&ui ma&iac sau a u&ui sadic sau c) o alta e a u&ui astro&om sau a u&ui
227

ar:eolo(* %& roma&ele america&e e i&5ersD %&tr0u&ui di& ele de 'iecare dat) c<&d eroul d) sem&e c) se tre$e3te di& le3i& pa$&icii s)i %l lo5esc cu pum&ii peste 'aa tume'iat) 3i %&s<&(erat) p<&) ce &e'ericitul r)m<&e di& &ou ')r) su'lare* %&tr0altul u& +)tr<& or+ %3i pip)ie 'iica (oal) ca s) se asi(ure c) &u e %&c) 'ier+i&te 3i umed) de pe urma %m+r)i3)rii u&ui +)r+at* Aseme&ea sce&e po5estite pe lar( co&stituie de 'iecare dat) ce&trul operei o cu:&e emoio&al) dup) care i&teresul se sti&(e* Ele corespu&d u&ei supralicit)ri %& cate(oria se&$aiei a3a cum deduciile impeca+ile ale detecti5ului corespu&d u&eia di& cate(oria i&telectualului* Ele de$5olt) eleme&tul 5iole&t 3i pasio&al i&ere&t i&tri(ii poliiste a3a cum co&strucia ri(uroas) a u&ei teorii repre$e&ta de$5oltarea celuilalt aspect al &aturii sale 3i %l desem&a clar ca elucidare a e&i(mei reducia i&compre:e&si+ilului 3i desci'rarea cripto(ramei* * * %&ele(em acum %&tre ce poli opu3i e$it) roma&ul poliist 3i %& ce m)sur) ar m)(uli el deopotri5) am+iiile i&teli(e&ei 3i apetiturile se&$aiei dac) &u ar tre+ui s) sacri'ice u&a di& cele dou) te&di&e pe&tru a o satis'ace pe cealalt)* Cu toate acestea el co&i&e %&totdeau&a %& mod &ecesar cele dou) eleme&teD crima 3i a&c:eta 3i %& acest 'el place deopotri5) tuturor tipurilor de cititori 3i satis'ace %& 'iecare di& ei cele mai di5erse e4i(e&e* El %&tru&e3te seduciile +asmului pe care %l asculi pasi5 3i pe cele ale cercet)rii la care iei parte acti5 st<r&e3te tot 'elul de emoii 3i %& mod deose+it pe cele ce su&t mai u3or de pro5ocat care r)spu&d i&sti&ctelor eleme&tare dar 'ormea$) %& acela3i timp i&telectul care domi&) 3i u&i'ic)* El 'armec) capti5ea$) rela4ea$) d<&d impresia de pro(res de e'ort r)spl)tit de mu&c) 'ecu&d)* %&tr0u& studiu de6a 5ec:i co&sacrat )rhivelor #lu'ului celor Unspre"ece, de A&dre Salmo& u& soi de 'a&te$ie poetic) cu alur) %&dep)rtat) de roma& poliist Pierre ;erU &u (re3e3te ide&ti'i0c<&du0l pe +a&ditul imposi+il de pri&s Fa&tomas cu se&$aia 3i pe &eo+ositul i&spector Su5e cu i&5esti(aiaD se %&ele(e atu&ci c) roma&ul &u se poate termi&a deoarece i&5esti(aia &u se poate !!O lipsi de se&$aie* Ea tre+uie %&totdeau&a s) o ia drept pu&ct de spri6i& 3i materie prim) a celor mai 'i&e sisteme ale sale* I& aceste co&diii o+ser5) el totul te %&deam&) s) te %&tre+i dac) poliia este ')cut) pe&tru lume sau lumea pe&tru poliie ipote$) deloc &e5erosimil) di& mome&t ce %& primele r<&duri di& Ge&e$) c<&d se spu&e c) ,u:ul ,om&ului plute3te peste ape e e5ide&t c) despre poliie este 5or+a #* Aceast) teolo(ie &u este &ici (ratuit) 3i &ici at<t de deplasat) pe c<t pare* Roma&ul poliist repre$i&t) e'ecti5 lupta di&tre eleme&tul or(a&i$aiei 3i cel al tur+ule&ei a c)ror perpetu) ri5alitate ec:ili+rea$) u&i5ersul* %& societate ea este repre$e&tat) de a&ta(o&ismul di&tre le(e 3i crim)* ,i& acest moti5 detecti5ul 3i poliistul apar drept campio&ii celor dou) pri&cipii disti&cte spre care 'iecare se simte pe r<&d %&cli&atD cel ce recoma&d) comiterea i&'raciu&ii 3i cel ce %&deam&) la reprimarea ei* %& acela3i 'el i&di5idul ti&de r<&d pe r<&d s) se discipli&e$e 3i s) se destr)+)le$e 'ii&d ispitit de emoii 5r<&d s) simt) altele &oi 3i di& ce %& ce mai i&te&se c:iar 3i cu preul de0a se risipi 3i de0a se pierde %& multitudi&ea lor atr)()toare* %i place %&s) 3i s) se arate st)p<& 3i se&ior s) impu&) ordi&ea 3i claritatea* ,i& &ou crimi&alul 3i a&c:etatorul de5i& sim+olici* Ei &u %&cetea$) s) 'ie ima(i&i 5ii ale re(ulii 3i delictului dar se pre$i&t) %& acela3i timp ca &i3te perso&i'ic)ri 0 primul a pl)cerii s'id)rii sca&dalului (esturilor &ec:i+$uite 3i spo&ta&e cel)lalt a puterii su+ordo&ate 5oi&ei care 3tie s) le %&elea() s) le pe&etre$e s) le aser5easc)* Pri& &atura sa roma&ul ilustrea$) 'iresc aceast) latur) a te&e+relor 3i a a+aterii de la re(ul)* %& dra(oste dup) cum se 5a 5edea se plasea$) de pre'eri&) de partea pasiu&ii ale c)rei e4i(e&e le co&sider) admira+ile %&dreptate 'ii&d %mpotri5a i&stituiilor 'amiliale pe care le declar) mesc:i&e 3i stupide* Nu e4ist) re5olt) pe care s) &u o susi&) 3i a5e&tur) disperare sau e&tu0 $iasm pe care s) &u le %&cura6e$e* El &u %l co&dam&) &ici pe asasi& &ici pe prostituat) 3i &u are pre6udec)i la adresa i&cestului sau adulterului ma&i'est<&d 'a) de ele mai cur<&d o simpatie complice 3i 'ii&du0le recu&osc)tor pe&tru 'aptul de0a 'i tul+ur)toare 3i &ecu5ii&cioase* S0ar spu&e c) e4ist) o %&ele(ere
#

4evue Europeene. Num)r special mai0iu&ie0iulie #-/"* !!-

tacit) %&tre roma&esc 3i 'orele re+ele ale spiritului uma&* ,ac) descrie supu&erea pro5oac) de$(ustulL dac) ilustrea$) i&surecia %&deam&) la ea* Roma&ul &u cap)t) m)reie dec<t %& e4ces 3i solitudi&e %& m)sura %& care 'ace parte di& roma& ?detecti5 &o5ei@0ui pu&e %& sce&) crima pri& e4cele&) asasi&atul 3i dam&atul pe care societatea le respi&(e %& c:ipul cel mai 5iole&tD 3i a&ume uci(a3ul cel ce &u a

e$itat 5)rs<&d s<&(e s) o lo5easc) %& %&tre(ul ei pri& persoa&a u&uia di&tre mem+rii s)i* I& acest se&s poate el s) 'ie co&siderat roma&ul cel mai 5)dit 3i mai pe 'a) roma&esc* Ca re$ol5are a pro+lemei 3i ca e4erciiu al i&teli(e&ei roma&ul poliist se 5ede dimpotri5) silit s)0l ia ca erou pe ad5ersarul desem&at al p)catului 3i al crimei pe ?repre$e&ta&tul ordi&ii@ 3i s) 'ac) di& el simulta& du3ma&ul %&&)scut al pasiu&ilor aciu&ii 3i c:iar al 5ieii lo(icia&ul des)5<r3it care alc)0 tuie3te di& eleme&te dis6u&cte o lume ordo&at) 3i care &u se implic) &iciodat) %& a(itaia pli&) de drame 3i mistere pe care o co&templ) 3i o lumi&ea$)* Ast'el a&ar:ia se opu&e iremedia+il poliiei 3i se&$aia i&5esti(aiei* Roma&ul poliist se s'orea$) totu3i s) le com+i&e 3i se lo5e3te &e%&cetat de acela3i o+stacolD co&tradicia di&tre ideea de poliie 3i &atura roma&escului* El %&cearc) s) se arate totodat) a+stract 3i se&$aio&al 3i 'iecare di& po5estirile lui poart) %& ea %&s)3i acela3i ec:i5oc ca 3i cel mai stra&iu di&tre ele (umitul <oi, de G*0N* C:esterto&D u& detecti5 reu3e3te s) se i&troduc) %& comitetul ce&tral al asociaiei a&ar:iste u&i5ersale* Cei 3apte mem+ri ai acestui or(a&ism superior al terorismului 3i al distru(erii dele(ai 'iecare de c)tre o ar) di'erit) &u se cu&osc dec<t su+ &umele u&eia di&tre $ilele s)pt)m<&ii 3i %&cetul cu %&cetul toi se do5edesc a 'i polii3ti %&s)rci&ai cu a&c:etarea acestui 'ocar &o5ice cu e4cepia totu3i a 3e'ului suprem ,umi&ic)* C<&d se pu&e pro+lema sem&alme&telor acestuia di& urm) 'iecare %l descrie di'erit dar lucru curios 'iecare dup) propria sa 'ire 3i e(al<&du0l cu u&i5ersul* Atu&ci toi recu&osc c) au de0a 'ace cu ,um&e$eu* Ast'el marele re5oluio&ar era ide&tic cu 'ora su5era&) de ordi&e 3i de co&ser5are* Tre+uie oare s) co&c:idem c) i&'raciu&ile 5iole&ele 3i crimele &u co&stituie dec<t o uria3) 'a&tasma0
230

(orie c)reia %&eleptului %i place s)0i descurce iele 3i s)0i de6oace seduciile dar %& care se 'ere3te s) i&ter5i&) 3i s)03i c:eltuiasc) e&er(iaK ,e 'apt aceasta este atitudi&ea detecti5ului mo&de& estet deta3at care &u dore3te &ici +a&i 3i &ici (lorie care &u se i&di(&ea$) 3i &ici &u se %&duio3ea$) 3i care %& mome&tul de$&od)m<&tului se spal) pe m<i&i ca 3i Pilat %& ce pri5e3te co&seci&ele pe care le pot a5ea descoperirile ')cute de perspicacitatea sa %& lumea tri5ial) a se&$aiilor emoiilor 3i su'eri&elor* El se %&toarce &ep)s)tor la 3a:ul ta+lourile 3i i&strume&tele sale mu$icale l)s<&d ca a(itaia oame&ilor s)03i urme$e cursul* Alii su&t %&s) truditori 3i com+ati5i 5or a5ere reputaie putereL pe&tru aceasta co+oar) %& are&) 3i pu& um)rul la trea+) &e'ii&d deloc de$i&teresai material 3i &ici moral* Ei au o idee proprie despre dra(oste 3i o&estitate mai mult su'eri&d 3i lupt<&d dec<t raio&<&d %&'ru&t<&d lumea %& care se mi3c) 3i opu&<&d arm)turii ei ru(i&ite &ecesit)i aute&tice 3i 5alori &oi* Hi %& aceast) pri5i&) roma&ul poliist o(li&de3te 'idel atitudi&ile pe care le adopt) i&di5idul 'a) de societateD P:ilo ;a&ce se dista&ea$) de ea 3i o dispreuie3te dar %& acela3i timp o co&solidea$) PerrU Maso& se $+ate 3i mu&ce3te pe&tru a o asa&a dar atac<&du0i pe pro'itorii care se co&sider) pilo&ii acesteia* I& acest ca$ roma&ul poliist %&cetea$) de0a mai 'i u& 6oc al mi&ii i&depe&de&t de orice dat) co&cret) 3i rede5i&e u& roma& adic) o o(li&d) a reaciilor omului di& s<&ul colecti5it)ii %& care %3i i&serea$) e4iste&a Nu mai a5em de0a 'ace cu u& creier i&se&si+il 3i ideal ci cu u& erou pe&tru care este cu puti&) s) simt) simpatie 3i c)ruia %i %mp)rt)3im su'eri&ele 3i spera&ele* Iar &araiu&ea &u mai este poliist) dec<t 'ii&dc) pe lume e4ist) o poliie*

PARTEA A III0A SOCIOLOGIA ROMANESC2L2I

.espre felul n care romanul contri'uie mai nti la disoluia moralei i a societii6 despre felul cum el pregtete apoi propria sa moarte dnd de gustul de!a reconstitui cetatea.

1. .efiniia romanescului 9 iecare om care cite3te u& roma& 5rea ca acesta s) 'ie ?5iu@D u&ul se (<&de3te la &araiu&e 3i %&ele(e ca aciu&ea s) &u tre&e$e altul se (<&de3te la perso&a6e pe care le 5rea la 'el de comple4e 3i de i&epui$a+ile ca 'ii&ele reale dori&d ca %&trea(a lor comportare s) par) impre5i$i+il) 3i totodat) &ecesar)* ,up) p)rerea lui este importa&t ca ea s) par) determi&at) de propria lor &atur) pro5e&it) di& str)'u&dul lor %&3ile ca pri& e'ectul u&ui im+old or(a&ic 3i &u decis) di& e4terior de 5oi&a scriitorului* S0ar spu&e c) &u am putea +lama mai r)u u& scriitor dec<t acu$<&du0l c) a pus %& sce&) &i3te mario&ete sau a+straciu&i* Se preti&de ca perso&a6ele create de el s) se +ucure de o e4iste&) i&depe&de&t) de capriciul lui 3i capa+il) s) re$iste la erorile sale de 6udecat) sau la pre6udec)ile sale morale 3i i&telectuale te&di&a de0a le potri5i (esturile cu credi&ele di& dome&iul moral sau cu

opi&iile di& dome&iul psi:olo(iei l0ar 'ace s) le impu&) &i3te e4iste&e i&compati+ile cu caracterul cu care le0a %&$estrat cre<&du0le 3i care di& acest mome&t &u mai are 5oie s) se de$5olte dec<t %& co&sec5e&) cu el %&su3i* Literatura co&tempora&) s0a i&teresat %& c:ip deose+it de aceast) re5olt) a 'ii&ei 'icti5e %mpotri5a demiur(ului ei* Aceasta a 'ost %&')i3at) re'u$<&d s) se comporte ca u& o+iect 'a+ricat 3i suport<&du03i cu (reu co&diia de automat i&ert 3i i&se&si+il ma&e5rat pri& ap)sarea u&or +utoa&e sau pri& tra(erea u&or s'ori* Perso&a6ul este %m+oldit s) a+u$e$e de 5iaa pe care a primit0o 3i
232

s) &u acio&e$e dec<t a3a cum %i poru&ce3te su'letul speci'ic cu care a 'ost %&$estrat* Aceast) auto&omie a perso&a6ului i&5e&tat 'ur&i$ea$) tema di& Iase persona$e n cutarea unui autor, de Pira&dello 3i apare di& &ou %& prolo(ul di& (egur, u&de eroul %l a5erti$ea$) pe Mi(uel de 2&amu&o c) &u are deloc de (<&d s) moar) a3a cum 3i0a ima(i&at acesta* Aceea3i pro+lem) %l preocup) 3i pe Fra&cois Mauriac pe %&tre( parcursul eseurilor # %& care urm)re3te s) demo&stre$e c) ?cu c<t perso&a6ele &oastre au mai mult) 5ia) cu at<t &e su&t mai &esupuse@* Iladimir Ieidle %& s'<r3it %& a&c:eta sa at<t de lucid) ?asupra desti&ului actual al literelor 3i artelor !@ dedic) u& %&tre( capitol acestei c:estiu&i 3i &u %i este deloc (reu s) reu&easc) o serie impresio&a&t) de m)rturii co&corda&te &eadmi<&d creatorului &ici m)car s)03i %&elea() creaturaD tat)l ami&te3te el dup) Emile Le(ouis &u0 3i %&ele(e 'iul pe care l0a $)mislit iar ceasor&icarul %&ele(e ceasul pe care l0a ')cutL c:estiu&ea este c) tre+uie %&totdeau&a s) &e 'erim ca perso&a6ul s) par) u& meca&ism mo&tat de la u& cap)t la altul 3i s) 3tim s)0i %&credi&)m caracterul &ei&teli(i+il al 5ieii* ,ar ci&e decide dac) u& perso&a6 este ?5iu@K Ar 'i prea comod s)0i 'ie de0a6u&s s) 'ie i&compre:e&si+il* ,up) ce se recu&oa3te atu&ci c) perso&a6ul 3i0a impus autorului comportame&tul lui 3i &u c) acesta i l0a impusK Se pare c) u& se&time&t de 5erosimilitate (e&eral) %& co&'ormitate cu opi&ia pe care 'iecare 3i0o 'ace despre &atura uma&) %l %&drum) aici pe cititor %& aprecierea sa* Nu e4ist) %&s) u& criteriu mai alu&ecos mai 5aria+il %& 'u&cie de timp loc mod) mai depe&de&t c:iar de cultura i&di5idului de educaia lui de a&tura6ul 3i ideile ce %l domi&)* Eroii lui ,ostoie5sRi au p)rut mo&struo3i 3i 'orai %& mome&tul c<&d cei ai lui Geor(es O:&et a5eau reputaia de0a 'i 5eridici 3i 'rapa&t de e4aci* La 'el e %&doiel&ic c) u& perso&a6 de0al lui Proust pare 5ala+il celui ce de5orea$) roma&e0'oileto&D respecti5ul amator de peripeii &u 5a crede %& e4iste&a u&or 'ii&e at<t de ocupate cu a&ali$area propriilor lor se&time&te %&tr0at<t de ar+itrar este ade5)rul psi:olo(ic sau cel pui& 5i$iu&ea pe care
# 3

0e 4oman, Paris #-!OL 0e 4omancier et ses personnages, Paris #-//* 0es a'eilles d2)ristee, Paris #-/8* C:ap* IID ?Le :eros meca&iQue@* 233

3i0o 'ormea$) 'iecare despre si&eL el depi&de %& ce pri5e3te ese&a tocmai de roma&ele pe care le cite3te de o+icei 3i 6udecata pe care o emite u&ul sau altul asupra literaturii roma&e3ti asupra acestei misterioase ?5iei@ pe care tre+uie s) o posede ca prim) 3i cea mai preioas) calitate pro5i&e e4act di& respecti5a literatur) 3i di& co&cepiile pe care le0a propa(atD este u& cerc 5icios pe care tre+uie s)0l 5edem 'oarte clar* F)r) %&doial) c) aceste co&cepii se re%&&oiesc por&i&d de la e4perie&) 3i %& co&seci&) de la 'luctuaiile me&talit)ii colecti5e dar co&3tii&a pe care o cap)t) despre acestea se propa() 3i ea pri& i&termediul ima(i&ii pe care o pre$i&t) roma&cierii* E4perie&a perso&al) &u e deloc su'icie&t) pe&tru a edi'ica o psi:olo(ie* Ea este %& ma6oritatea timpului prea pui& %&ti&s) prea pui& 5ariat) prea pui& sem&i'icati5a %&deose+i e i&terpretat) prea les&e dup) ideile preco&cepute %& loc s) 'ie l)sat) s) se %m+o()easc) cu date &oi 3i deruta&te 3i se poate co&stata ast'el mai de(ra+) 'aptul c) pre6udec)ile se alime&tea$) di& e4perie&) dec<t c) e4perie&a le corectea$)D la 'el astrolo(ul 3i psi:a&alistul rasistul 3i mar4istul ()sesc %& orice 'apt co&'irmarea doctri&elor lor respecti5e* Este limpede c) 'iecare este te&tat s)03i ima(i&e$e caracterul seme&ilor lui a3a cum i0l repre$i&t) totalitatea lecturilor sale 3i a&sam+lul opi&iilor ce su&t admise %& 6urul s)u ca 'ii&d de la si&e %&elese* ,i& acest moti5 5erosimilitatea u&ui perso&a6 roma&esc &u depi&de doar de tale&tul cu care a 'ost $u(r)5it ci 3i de o a&ume potri5ire %&tre co&cepia scriitorului 3i a3teptarea pu+licului* ,e 'apt succesul u&ui roma&cier 5aria$) co&sidera+il %& 'u&cie de medii 3i (e&eraii dup) cum u& (rup sau altul re()se3te %& operele acestuia ?5iaa@ pe care o co&sider) ade5)rat) psi:olo(ia pe care este pre()tit s) o co&sidere e4act) 3i ?pro'u&d)@D Ste&d:al do+<&de3te (loria care o cople3e3te pe Geor(e Sa&d dar o dat) cu trecerea a&ilor el este cel 'a5ori$at iar ea cea p)r)sit)* Poate c) %mpi&(<&d lucrurile la e4trem ar tre+ui s) preti&dem c) admir)m sau c) &u recu&oa3tem caracterele dec<t %& m)sura %& care autorii le0au ')cut co&5e&io&ale* Numai co&5e&ia 5aria$) 3i poate co&sta tocmai %&

'aptul de0a reacio&a la adresa alteia %&tr0u& a&ume 'el deloc ori(i&al de alt'el 3i %& co&seci&) poate ap)rea drept c)utarea u&ei si&(ularit)i care %& urma e4ami&)rii
234

e recu&oscut) &u mai pui& co&5e&io&al) dec<t co&5e&ia ca 'ii&d re$ultatul u&ui co&'ormism de0a0 &doaselea* Ast'el %&tr0o co&'eri&) u& roma&cier ilustru de alt'el &e%&doiel&ic cel mai +u& di& (e&eraia 3i di& ara lui recoma&da s) &u se scrieD ?5)$<&du03i ama&ta $)c<&d pe 6os cu (<tul t)iat scoase u& urlet@ ci ?***i$+uc&i %& r<s@* ,eoarece %& acest 'el a'irma el se pro5oca surpri&derea cititorului care era 'orat s) 'ie ate&t* Este limpede c) se apropie repede mome&tul c<&d cititorul a3teapt) tocmai o reacie &ea3teptat) 3i o co&sider) pe %&credere ca 'ii&d ade5)rul psi:olo(ic #* Re$ult) de aici c) roma&ul c:iar i&depe&de&t de 'aptul c) &atura sa %l o+li() s) $u(r)5easc) e4iste&a %& cele mai mici am)&u&te practice apare di&tre toate (e&urile literare drept cel mai tri+utar mediului %&co&6ur)tor 3i aceasta di& clipa c<&d 5i&e pe lume* Celelalte %&tr0ade5)r su'er) cu si(ura&) i&'lue&a co&diiilor e4terioare dar cu at<t mai pui& pare0se cu c<t se %&dep)rtea$) mai mult de roma&* Poe$ia liric) tra(edia clasic) %mprumut) mai pui& de la perioada 3i climatul lor dec<t epopeea sau comedia de mora5uri* Acestea di& urm) su&t aproape cu acela3i titlu ca literatura roma&esc) o o(li&dire a societ)ii %& care s0au 'ormat* Nu co&tea$) c) epopeea situea$) %&tr0u& trecut %&dep)rtat 'aptele pe care le c<&t)D %liada &u descrie ci5ili$aia material) 3i moral) a 5remurilor c<&d Troia a 'ost asediat) Adac) poate 'i 5or+a aici de u& e5e&ime&t istoricC ci o+iceiurile 5ieii
#

Orte(a U Gasset cu 'oarte mare %&drept)ire %& ideas so're la novel", pu+licate dup) 0a de"humani"acion del arte AMadrid #-!1C c) 5erosimilitatea u&ui perso&a6 roma&esc &u poate depi&de de 'idelitatea cu care a 'ost copiatD ?Ar 'i &ostim ca roma&cierul s) 'ie pri$o&ierul e4perie&elor pe care :a$ardul l0a ')cut s) le tr)iasc) pe u& cititor sau altul@ p* #9.C* Mai +i&e de at<t &u se poate spu&e* I& acela3i se&s Fra&3ois Mauriac *0e romancier et ses personages, p* #1#C o+ser5) c) ade5)rul scriitorului &u poate 'i acela3i cu al 5ieiiD ?,e 'iecare dat) c<&d descriem %&tr0o carte u& e5e&ime&t a3a cum l0am o+ser5at %& 5ia) critica 3i pu+licul %l co&sider) aproape %&totdeau&a &e5erosimil 3i imposi+il* Ceea ce do5ede3te c) lo(ica ome&easc) ce re(lea$) soarta eroilor de roma& &u are aproape &imic de0a 'ace cu le(ile o+scure ale 5ieii reale@* Pro+lema e c) pu+licul &u 6udec) dup) e4perie&a sa Ade alt'el e4trem de redus)C ci dup) pre6udec)ile sale 3i c) pe acestea le0a do+<&dit tocmai di& roma&e* La 'el stau lucrurile 3i cu perspecti5a di& ta+louriD u&ui occide&tal %i tre+uie timp ca s) se o+i3&uiasc) cu cea care dispu&e di'eritele pla&uri di& stampele 6apo&e$e* 235

cotidie&e a celor di& cele trei secole posterioare c<&d ea %&s)3i a 'ost scris)* La 'el lumea descris) de #hanson de 4oland pre$i&t) o %&t<r$iere aproape ec:i5ale&t) 'a) de epoca lui C:arlema(&eD poetul &u a putut ie3i di& realitatea co&tempora&) 3i i0a %m+r)cat pe +aro&ii caroli&(ie&i cu armurile pe care le a5ea el %& 'aa oc:ilor* Se co&stat) acela3i 'e&ome& 3i %& ca$ul roma&ului istoric* Se 3tie c) ;i(&U %& #in:!/ars, %mprumut) se&time&te roma&tice perso&a6elor di& secolul al M;II0lea pe care le pu&e %& sce&)* 2& scriitor mai prude&t poate 'i ate&t s) e5ite deopotri5) a&acro&ismele materiale di& 5ec:ile epopei 3i erorile de atmos'er) di& roma&ele rece&te a3a cum a ')cut A&atole Fra&ce %& pri5i&a perioadei re5oluio&are %& 0es .ieu, ont soif- dar c:iar dac) ar 'i studiat toate memoriile 6ur&alele i&time sau scrisorile de care se poate dispu&e pe&tru a reco&stitui me&talitatea epocii este clar c) el o+i&e mai multe di& propria sa e4perie&) dec<t di& ceea ce %i 'ur&i$ea$) docume&tele* El umple di5ersele lacu&e l)sate de lecturile sale sa5a&te cu spusele pe care le %&re(istrea$) i&co&3tie&t $i de $i cu propriile sale idei despre &atura uma&) 3i cu cele pe care i le0au tra&smis scriitorii pe care %i admir)* %& s'<r3it c:iar dac) admitem c) pri&tr0o mi&u&e a putut s) o+i&) di& a&c:eta sa toate cu&o3ti&ele &ecesare pe&tru o complet) resurecie a trecutului r)m<&e e5ide&t 'aptul c) spre 'olosul opiu&ii su+iectului preocup)rile timpului s)u rec<3ti() tere&ul pierdut 3i opera pre$i&t) deodat) oric<t de istoric) ar 'i ea u& i&teres de actualitateD ')r) ca m)car s) o co&sidere pli&) de alu$ii 3i de (<&duri ascu&se pu+licul sta+ile3te apropieri are impresia c) %&ele(e pri& re5oluio&arii %&')i3ai pe cei de care tre+uie s) se team) %& pre$e&t 3i succesul acestei pure reco&stituiri este dat totu3i %& ultim) i&sta&) de re'erirea la lumea pre$e&t)#*
#

La 'el H*G* Iells A?A propos des a&ticipatio&s@ La Fra&ce li+re &r* ! #8 dec* #-9" pp* ##80l!"C arat) c) roma&ele de a&ticipaie &u se pot eli+era dec<t 'oarte pui& de lumea pe care o cu&oa3te autorul oric<t de puter&ic) ar 'i ima(i&aia acestuia* Ast'el spu&e el aceste roma&e su&t citite doar %& perioada c<&d au 'ost scrise deoarece &u pre$i&t) i&teres dec<t pe&tru co&tempora&iD ?pro5i$oriu 3i %& pre$e&a propriilor &oastre pro+leme@* !/8

Aceasta este puterea i&e5ita+il) a realit)ii* ;iaa pe care cititorul o preti&de este %&totdeau&a mai mult sau mai pui& propria sa 5ia) sau mai e4act o e4iste&) pe care 3i0o ima(i&ea$) por&i&d de la a sa pe 6um)tate pri& co&trast pe 6um)tate pri& decalc* Ci&e &u este ar:eolo( sau artist (ust) prea pui& operele scrise su+ alte ceruri sau %& alte 5remuri deoarece cititorul &u caut) &ici 'rumuseea &ici

ade5)rul ci o lume care o sc:im+) pe a lui dar %& care s) se poat) aclimati$a o lume care %i +ul5ersea$) o+iceiurile 3i totodat) %i satis'ace dori&ele* ,e u&de 5i&e o dori&) at<t de ciudat)K ,e ce aceast) c)utare a u&ei 5iei di'eriteK ,e ce roma&esculK Se pare c) de %&dat) ce %&cetea$) s) le mo+ili$e$e complet %& perioadele sale de e4pa&siu&e %& 5ederea u&or mari cuceriri sau a u&or lucr)ri importa&te societatea &u a+soar+e %& %&tre(ime e&er(iile omului* ,impotri5) %& perioadele ei de cumi&e&ie sau sta(&are c<&d este preocupat) mai mult de ci5ili$area sa dec<t de e5oluie sau cum s0ar spu&e c<&d pre'er) 'ericirea 3i &u m)reia ea &u mai utili$ea$) dec<t cele mai discipli&ate 'ore sau pasiu&i di&tre cele care %l e&er(i$ea$) pe i&di5id* %& ce le pri5e3te pe cele mai tur+ule&te ea urm)re3te mai de(ra+) s) le &eutrali$e$e reprim<&d pe de o parte tul+ur)rile pe care le0ar pro5oca de$5olt<&du0se ')r) co&te&ire 3i deri5<&d %& acela3i timp spre satis'acii ideale setea de a5e&tur) 3i de %&c)lcare a re(ulilor pe care o &a3te tr<&d)5ealaD pa3&ic) sau le&e3) ea &u mai are (ustul de0a 'olosi aceast) a5iditate %& scopuri lume3ti* Poate c) s0ar putea sta+ili o corelaie 'oarte i&direct) se0&ele(e # %&tre r)sp<&direa literaturii roma&e3ti 3i decade&a ar:itecturii mo&ume&tale* Este curios cel pui& c) mome&tul %& care roma&ul se r)sp<&de3te %& proporii de &e0 co&ceput p<&) de cur<&d coi&cide cu cel al dispariiei aproape totale a co&struciilor colecti5e cu caracter somptuos* Acestea
#

%&tr0ade5)r pe&tru a i&stitui o corespo&de&) de acest 'el tre+uie s) trecem %& re5ist) 'ormele (e&erale ale societ)iiD cau$a sau mai cur<&d co&diia imediat) a marii r)sp<&diri a roma&ului r)m<&e o+li(aia %&5))m<&tului primar dar acesta la r<&dul lui ma&i'est) o (ri6) le(at) de trium'ul ideilor &aio&aliste 3i e(alitare di& secolul al M;III0lea acestea 'ii&d %& relaie cu decade&a ar:itecturii mo&ume&tale* 237

su&t %&locuite %&tr0u& mod e4trem de i&su'icie&t di& du+lul pu&ct de 5edere al ma(&i'ice&ei artistice sau al re$o&a&ei presti(ioase cu edi'icii de 'olos pu+lic cum ar 'i ()rile mi&isterele sau :alele ce&trale* Structura acestor co&strucii poate 'i 'rumoas) dar de o 'rumusee prea plastic) (eometric) 3i de$i&teresat)* %&tr0ade5)r oric<t de armo&ioase ar 'i ele &u au &imic sacru &u ad)postesc &ici u& cult 3i &ici o su5era&itate* Aceste reali$)ri %&tru totul pro'esio&ale &u au u& co&i&ut dem& de eleD acolo u&de staio&ea$) 5a(oa&ele sau se %&3ir) (:i3eele ori stau sti5) $ar$a5aturile e (reu s) 5e$i 5reodat) str)luci&d u& 'ocar de or(oliu lu4 3i sple&doare* Hi aceasta &u 'ii&dc) $eii 3i mo&ar:ii ar 'i 'ost elimi&ai di& lume ci 'ii&dc) &u li se mai %&al) u&ora temple sau catedrale iar celorlali palate sau mormi&te* Hi totu3i &i5elul a5uiei a sporit co&sidera+il iar te:&ica a pro(resat e&orm* Piramidele 3i catedralele Parte&o&ul sau ;ersailles repre$e&tau pe&tru popor dac) &u %&totdeau&a pe&tru a&sam+lul populaiei atu&ci cel pui& pe&tru o parte a ei care participa la co&3tii&a 3i la e4iste&a &aio&al) u& capital de mu&c) 3i sacri'iciu 3i totodat) o comoar) o mi&u&)ie sim+olul %&su3i al m)reiei comu&e 3i al trudei colecti5e#* I&di'ere&t c) au 'ost %&)late %& ci&stea sau 'olosul e4clusi5 al $eului sau al su5era&ului aceste mo&ume&te e4altau pri& co&ta(iu&e mulimea ce se adu&a %&)u&trul lor le admira de
#

Ar tre+ui s) 'acem aici o me&iu&e special) pro+lemei teatrului care era o i&stituie reli(ioas) 3i politic) %& Grecia a&tic) u&de poporul %&tre( a5ea datoria ci5ic) de0a asista la repre$e&taiile solem&e Aora3ul %l i&dem&i$a pe me3te3u(arul care mer(<&d la spectacol %3i pierdea $iua de mu&c)C 3i %& societ)ile moder&e u& simplu di5ertisme&t particular la care oame&ii se duc dup) mas) pe&tru a se +ucura de o oper) pur literar)* Aceast) tra&s'ormare a st)rii de spirit al pu+licului 3i a %&s)3i 'u&ciei teatrului este %&soit) de o metamor'o$) de proporii e(ale a ar:itecturiiD (rade&ele di& Ate&a sau Epidaur suprapu&<&du0se %& 6urul altarului $eului las) locul s)lilor de spectacol co&tempora&e pro'a&e 3i co&'orta+ile* AE4ist) 3i teatre &aio&ale Opera etc dar &u s0ar spu&e c) di'er) prea mult de cele o+i3&uite dac) &u tocmai pri& ar:itectur) 3i pri& amplasarea lor %& ora3 ce pare s) se or(a&i$e$e de 6ur %mpre6urul lor*C Pri& acest e4emplu precis putem %&ele(e 'elul %& care pri& i&termediul 'ormei (e&erale a societ)ii se poate sta+ili u& raport %&tre dou) 'e&ome&e at<t de disti&cte cum su&t r)sp<&direa roma&ului 3i decade&a marii ar:itecturi*

238

departe sau doar au$ise 5or+i&du0se de ele* %& mod co&trar citirea solitar) a u&ei opere de ima(i&aie %l i$olea$) pe 'iecare %&tr0o reclu$iu&e u&de pritoce3te 3i prelu&(e3te u& 5is perso&al* Acolo &ime&i &u %l poate dera&6a sau st<&6e&i 3i cu si(ura&) c) ora3ul %&cetea$) s)0l mai i&oportu&e$e dar %l 3i las) %& 5oia lui cu si&e %&su3i 3i suspe&dat oarecum %& (olD &esatis')cut tul+urat 3i &ostal(ic dup) &u se 3tie ce ple&itudi&e* Tot ceea ce societatea %i re'u$) i&di5idului dar 3i tot ceea ce ea re'u$) di& partea lui tot ceea ce p)strea$) el ast'el &eutili$at i&(rat 3i oric<&d dispo&i+il :r)&e3te ima(i&aia ce creea$) roma&ul 3i pe cea care se :r)&e3te di& el* Literatura roma&esc) %i sc:iea$) cititorului ei u& ta+lou al societ)iiD ea %l despri&de de6a de societate pri& simplul 'apt de0a i0o pre$e&ta adic) de0a i0o %&')i3a ca pe o lume %&tru totul e4terioar) pe care are %&()dui&a de0a o co&templa di& a'ar)* Ea %l mai separ) de societate %m+o()i&d ceea ce el &ume3te pe +u&) dreptate 5iaa sa i&terioar) adic) %& cea mai mare parte a

timpului 'ream)tul &edeslu3it al aspiraiilor ce &u03i ()sesc posi+ilitatea de0a se preci$a 3i de0a se tra&s'orma %& dori&e dec<t %& cadrul 'iciu&ii* Aceste ima(i&i sc:im+)toare aceste 5ise i&sta+ile care &u se 5or putea materiali$a &iciodat) %3i primesc di& roma&e co&turul 3i culorile* Su'letul a'l) di& c)ri 'ormula se&time&telor pe care pre5ede c) le 5a simi %&5a) di& po5estirile ce0l emoio&ea$) 3i care %i 'ur&i$ea$) 5oca+ularul 3i atitudi&ile ce0i 5or permite s) de$5olte 3i s) comu&ice emoiile pe care se a3teapt) s) le simt)* Nu este prea credi+il c) roma&ele poliiste determi&) multe 5ocaii de crimi&ali si de detecti5i cel pui& %i alime&tea$) cu 6ocuri pe copii 3i c:iar pe aduli #* I&'lue&a ade5)rat) 3i comu&) a roma&ului este alta 3i ea
#

,e la puerila ri5alitate di&tre 6a&darmi 3i :oi di& curile 3colilor 6ocurile copiilor mai mari care pu& %& sce&) a5e&turile pe care le citesc pe &er)su'late 3i p<&) la mo&de&a murder!part1 a persoa&elor adulte pot 'i co&statate toate &ua&ele* Se %&t<mpl) mai des dec<t &e %&c:ipuim ca adulii s) se 6oace ?de0a roma&ul@* Ast'el %& #8!9 doam&ele 3i se&iorii di& Germa&ia %&'ii&ea$) o )cademie a )devrailor )mani pe&tru a tr)i %& modul descris %& )stree 3i su+ &umele eroilor di& acest roma&* La 'el %& secolul al MlM0lea la ;e&eia 3i %& Rusia cititorii lui 7al$ac se %&tru&esc %& societ)i u&de se distri+uie rolurile pri&cipalelor perso&a6e di& #omedia uman. !/-

se 5ede cel mai mult %& pri5i&a dra(ostei* Se 3tie destul de +i&e c) ama&ii %&cep<&d cu 'ata &er)+d)toare s) cu&oasc) ?acest 'rumos se&time&t pe care Ge&aide Fleuriot l0a &umit iu+ire@ 3i s'<r3i&d cu +)iatul ci&ic 3i sporti5 iu+esc de o+icei 'ii&d co&5i&3i c) iu+esc a3a cum se iu+e3te %& roma&ele pe care le0au citit* L)s<&d deoparte +utada cele+r) care 'ace di& dra(oste sau cel pui& di& pasiu&e o i&5e&ie a secolului al MH0lea 3i oric<t) e4a(erare ar 'i %& ma4ima lui La Roc:e'oucauld dup) care ?e4ist) oame&i care &u ar 'i 'ost &iciodat) %&dr)(ostii dac) &u ar 'i au$it de dra(oste@ tre+uie s) 'im de acord c) 'iecare %3i e4prim) cel pui& emoia %& ma&iera eroilor s)i 'a5oriiL 3i cu c<t se&time&tele sale su&t mai spo&ta&e mai si&cere mai pui& ela+orate cu at<t %mprumut) mai les&e 3i mai 'iresc pe&tru a 3i le e4prima lim+a6ul pe care este o+i3&uit s)0l 5ad) ser5i&d %& acest scop %& lumea ima(i&ar) u&de dra(ostea este %&totdeau&a %&5i&()toare 3i su5era&)* A3adar roma&ul suprapu&e peste u&i5ersul e4iste&ei reale 3i cotidie&e o 'a&tasma(orie seduc)toare care o %&5)luie 3i o du+lea$)* Ea e4ti&de (reutatea 3i re$iste&a acestei materii &e'ericirile &edrept)ile ri(orile acestei &aturi %&tr0u& mediu mai le6er mai 'luid 3i mai docil* Aici %& 'aa spera&elor %&'l)c)rate 3i a i$+<&$ilor cura6ului se desc:id toate c)ile* ;irtutea %&cerc)rilor sale 3i pasiu&ea su'eri&elor su&t les&e r)spl)tite pri& 'ericire +o()ie 3i (lorie* Aici orice e3ec este repara+ilD &ici u&ul &u este de'i&iti5 &ici u& (est &u este lipsit de remediu* %&totdeau&a e posi+il s) te %&torci 3i s) por&e3ti pe drumul cel +u& lu<&d0o de la cap)t cu toat) prospeimea 3i ti&ereea acestuia* Nu e4ist) &ici o u$ur) care s)03i 'ac) simit) cumplita parali$ie sau dac) tocmai ea este cea a&ali$at) &imic &u %i co&traria$) e'ectele 'u&este 3i 5edem atu&ci cum o mare am+iie se isto5e3te le&t 3i se sti&(e ')r) lupt)* Nu este ade5)rat c) u&i5ersul roma&esc tre+uie s) 'ie &eap)rat i&5ersul celui %& care 'iecare duce o e4iste&) de$am)(itoare sau oprimat) +a c:iar dimpotri5)* Roma&ul poate 'i co&siderat adesea o e5a$iu&eD e ade5)rat c) sede&tarului %i plac e5ocarea u&or climate %&dep)rtate 3i 3colarului ispr)5ile coY0+oU0lor 3i ale corsarilor dar pe de alt) parte se 3tie c) mu&citorului %i place s) i se descrie lu4ul 3i ma&ierele disti&se ale duceselor %& timp ce
240

acestea curioase %& ce pri5e3te 5iaa s)racilor sau mora5urile lumii i&terlope %mprumut) de la prostituate 3i de la pe3ti ar(oul 3i %&6ur)turile acestora* ,ar acest teatru %& care 'iecare %3i dele() re5eriile cele mai scumpe 3i %3i %&3eal) le:amitea 3i o+oseala este co&struit at<t pe +a$a asem)&)rii c<t 3i a opo$iieiD pre'eri&a pe&tru mediul cel mai 'amiliar sau pe&tru melea(urile %&dep)rtate ce repre$i&t) dori&a de e5a$iu&e este o c:estiu&e de temperame&t %&tre lumea cotidia&) 3i cea roma&esc) oric<t de apropiate sau de %&dep)rtate de di'erite sau de asem)&)toare le0am co&sidera e4ist) o pa&t) i&sesi$a+il) 3i %& acela3i timp o pr)pastie de &etrecut* 2&a r)m<&e u& spectacol %& care &u e3ti compromis dec<t pri&tr0o persoa&) i&terpus) iar cealalt) r)m<&e dome&iul ire5oca+ilului u&de 'iecare (est atra(e dup) si&e &i3te co&seci&e u&de corpul tre+uie s) m)&<&ce 3i s) doarm) u&de 'ii&ele su&t %& co&'lict u&de societatea e4ercit) o presiu&e co&sta&t) u&de tre+uie s) a3tepi ca $a:)rul s) se topeasc) Adeoarece aici totul are le(ile sale propriiC u&de timpul se scur(e cu ade5)rat 3i u&de 5a tre+ui s) murim %& cele di& urm)* 4omanul este ceea ce permite transformarea n spectacol a e,perienelor pe care fiecare le!a trit ca pe o implicare. Ast'el 'iec)ruia %i este %&()duit s) ia dista&) 3i s) co&temple ca 3i cum ocea&ul pe care %l str)+ate a&e5oios cora+ia pe care este %m+arcat c:iar s0ar a'la pe )rm* Este o pl)cere mai mare c:iar dec<t cea la care se (<&dea Lucreiu* ,atorit) roma&ului

i&di5idul pri5e3te precum amatorul u& ta+lou caracterul s)u de a&imal politic 3i acest du+lu cadru al &aturii 3i al societ)ii u&de este %&tip)rit desti&ul s)u* Ima(i&aia %i %&()duie s) opte$e 3i s) ias) di& limite %&tr0u& cu5<&t s) se descotoroseasc) de orice de&sitate* Rup<&d le()turile care %l r)&esc 3i %l i& pe loc el are deodat) impresia de0a ie3i %& lar( 3i de0a se e4pu&e i&temperiilor* El se proiectea$) cu comple$e&) %& aceast) lume pl)smuit) 3i se simte +ucuros c) se poate mi3ca %& cadrul ei at<t de u3or cu sl)+iciu&ile ali&ate atu&ci c<&d scrupulele %l %mpiedic) s) se lase %& 5oia lor ')r) e$it)ri 3i %&cura6at %& 5irtuile sale atu&ci c<&d ru3i&ea teama de0a 'i p)c)lit sau o oarecare la3itate %l co&5i&( s) &u le r)m<&) credi&cios* Ast'el u&i5ersul roma&esc este de'i&it de dispariia re$iste&elor* El &u este &eap)rat optimist &ici ideal 3i &ici compe&sator* !9# Nu totul se termi&) o+li(atoriu cu +i&e* Nu este i&e5ita+il ca pedeapsa 3i r)splata s) 'ie %mp)rite ec:ita+il dar acce&tul este %&totdeau&a pus pe pri&cipiul acti5 de disoluie sau de re5oluie c)ruia i&eria societ)ii adic) 'aptul c) orice structur) ti&de s) se perpetue$e a3a cum este se s'orea$) s)0i 'r<&e$e aciu&ea I&di'ere&t c) roma&ul are ca su+iect u& om care %3i %&'ru&t) mediul croi&du03i drum sau $+)t<&du0se %mpotri5a pro+lemelor mai perso&ale create de raporturile cu seme&ii lui el i&sist) %& mod e(al asupra eleme&tului 5i5ace 3i re+el pe care cetatea %l reprim) pri& le(ile ei %l st<&6e&e3te pri& co&5e&iile sale 3i %l de$apro+) pri& opi&ia ei pu+lic)* Faptul c) %l (lori'ic) sau c) %l detest) de la ca$ la ca$ &u co&tea$)D dat 'ii&d c) pre$i&t) i&teres %l de$5olt)* Ast'el %&c<t dup) ce c) roma&ul era a&tisocial pri& ori(i&ea sa este 3i pri& e'ectele lui* El 'ace mai mult dec<t s) pro'ite de 5idul %& care se %&t<mpl) ca i&di5idul s) 'ie p)r)sit de colecti5itateD %l spore3te ')c<&du0l s) 'ie co&3tie&t 3i dureros* Nu e4ist) co&'lict late&t pe care s) &u0l su+li&ie$e 3i s) &u0l a<e deoarece el i&ter5i&e %& c:ip cu totul 'iresc %& pu&ctele de 'riciu&eD el &u03i %&dreapt) a&ali$a spre ce5a care &u %i st<r&e3te cu &imic curio0 $itatea* C:iar dac) se ocup) de mediocritatea 5ieii cotidie&e de e3uarea u&or ilu$ii am+iioase 3i de tristeea u&ei le&te resem&)ri ca de e4emplu %& Educaia sentimental, demersurile sale su&t a&alo(e 3i re$ultatele %i su&t ide&tice deoarece el ale(e %& acest ca$ aspectul cel mai ter& al realit)ii 3i %l 'ace s) 'ie se&si+il dar 3i 5irule&t* El urm)re3te s) demorali$e$eD Flau+ert %3i d)dea seama de acest lucru 3i &ici &u dorea alt) (lorie* Ace3ti oame&i simpli &u %3i d)deau seama de ce&u3iul 5ieii lorL ea le este descris) 3i iat) c) u&ul o accept) delect<&du0se 3i se scu$) de6a pe&tru 5iitoarele sale e3ecuri re&u&<&d la orice dem&itate altul descoper) totu3i %& aceast) mo&oto&ie moti5ul plictiselii sale 3i se re5olt) %mpotri5a ei* %& am+ele ca$uri pri& aceast) i&5itaie ec:i5oc) la l)sarea %& 5oia sorii sau la re+eliu&e soliditatea actual) a societ)ii este compromis)* Aceasta este opera i&e5ita+il) a roma&escului a acestei alte 5iei i&te&se sau 'acile mereu de$ira+ile 3i m<&(<ietoare pri& care %l 'armec) pe i&di5idD co&seci&ele acestui mira6 co&tri+uie la a0l co&5i&(e pe om c) %3i poate permite orice 'a) de o lume %& care este co&str<&s s) tr)iasc) 3i care &u %l poate satis'ace*
242

3. .istrugerea #etii Tre+uie s) cercet)m 'elul %& care literatura roma&esc) %3i %&depli&e3te mu&ca de su+mi&are %& cadrul societ)ii* %&ai&te de toate remarc)m c) aceasta se pre$i&t) %& mod di'erit 3i c) se e'ectuea$) %& direcii apare&t co&tradictorii %& 'u&cie de di5ersele p)turi ale populaiei pe care le atac) 0 clasa tr<&da5) sau clasa mu&citoare 0 3i mai ales dup) desc:iderea de co&3tii&) 3i de &i5elul de cultur) a cititorilor s)i* Ast'el tre+uie s) separ)m radical roma&ele populare de lucr)rile desti&ate pu+licului i&telectual* Primele su&t &ai5e %& te:&ica 3i co&i&utul lor deoarece urm)resc s) satis'ac) &i3te &e5oi la 'el de eleme&tare ca 3i cele ce i&spir) +asmele 3i c<&tecele* Celelalte satis'ac e4i(e&e cu mult mai comple4e &u &umai estetice ci 3i psi:olo(ice* ,e la ele se a3teapt) s) decele$e mi3c)rile impercepti+ile ale su'letului ispitele sale per'ide 3i &em)rturisite tot soiul de 'r)m<&t)ri su+tile pe care &u poate i&te&io&a s) le descrie o literatur) alc)tuit) pe&tru desti&derea u&ei mulimi a+sor+ite de pro+leme de alt &i5el 3i de alt) &atur)* Acestui se(me&t mult mai &umeros ci&emato(ra'ul 3i coleciile ie'ti&e %i d)ruiesc &eoste&it acela3i poem epic al 5irtuii oprimate 3i %& cele di& urm) %&5i&()toare %& care &u apar dec<t oc&a3i i&oce&i 3i prostituate cu su'let de aur care co&stituie o posteritate uria3) 3i (rosola&) a lui Sea& ;al6ea& 3i a So&iei mari se&iori de(:i$ai %& apa3i &oi ca5aleri r)t)citori care aidoma Pri&ului Rudolp: di& /isterele 5arisului, co+oar) %& lumea celor mi$eri pe&tru a sal5a 5)du5a 3i or'a&ul 3i care de$5)0 lui&du0se di&tr0o dat) %& toat) m)reia lor Acap) de m)tase 3i 6o+e&C o duc la altar pe Ce&u3)reasa uluit)* Acest 'olclor moder& %& care re&asc ast'el de parc) ar 'i comerciali$ate aseme&ea perso&a6e

di& /i"era'ilii sau di& #rim i pedeaps, &u a %&cetat de la roma&ele lui Eu(e&e Sue 3i p<&) la 'ilmele america&e de serie s) 'ac) apel la acela3i perso&a6 declasat urm)rit de 6ustiie alu&(at di& mediul lui repre$e&t<&d ru3i&ea 'amiliei sau a satului s)u* Toi eroii par 'orai s) apar) solitari ')r) s) 'ie le(ai de &ime&i 3i de &imic 6ustiiari 3i r)$+u&)tori dar &umai %mpotri5a
243

societ)ii care oar+) sau &edreapt) %i &ea() drepturile 3i %l sile3te s) recur() la 5iole&) pe&tru a 3i le do+<&di* Eroul a de5e&it u& crimi&al dar e4clusi5 di& i&di(&are sau di& disperare di& prici&a sl)+iciu&ii 5olu&tare a or(a&ismelor le(ale* Este eter&ul outlaA, acrit de tr)darea 'ii&ei iu+ite sau a celui mai +u& priete& c)ruia societatea i0a re'u$at a6utorul 3i pe care a +lestemat0o* %& aceast) cate(orie am putea ()si o mare parte di& perso&a6ele ilustre di& c)ri 3i di& 'ilmeD Ro+i& Hood co&tele de Mo&te0Cristo Sude4 ,alto&ii 3i muli alii care co&ti&u) s) 'ie &o+ili omor<&d 3i 'ur<&d la &e5oie dar care &u tr)dea$)* Ei mor 'rumos dac) aciu&ile lor dep)3esc m)sura sau %3i 5)d %&cerc)rile a6u&(<&d la cap)t 3i cuceresc 'ericirea dac) &u au luptat &iciodat) dec<t pe&tru cau$a cea +u&) ')r) ca 5reu& e4ces de ra&c:iu&) s) le 'i i&su'lat pl)cerea de0a de5asta totul 3i de0a pl)ti %&sutit r)ul care le0a 'ost ')cut* C:iar dac) u&ii tre+uie %& 'i&al s)03i pl)teasc) datoria 'a) de societate ei au 'ost i&iial creditorii acesteia* La 'el este caracteristic 'aptul c) roma&ul poliist ce p)rea :)r)$it pri& &atura lui %&su3i ap)r)rii le(alit)ii se despri&de de aceasta 3i ti&de s) ia drept erou u& i&di5id ce lupt) pri& mi6loace co&siderate &eci&stite %mpotri5a co&6uraiei poliiei a politicie&ilor 3i a +a&diilorD co&stelaia tipic) a roma&ului de a5e&turi este deci reco&stituit) a3a cum se %&t<mplase de6a %&ai&te pri& 'i(ura ?(e&tlema&ului0 sp)r()tor@D Arse&e Lupi& Ra''les ?S'<&tul@ %&tr0at<ta pare de i&e5ita+il)* Re5olta %mpotri5a societ)ii are %& c:ip 'iresc drept corespo&de&t re5olta %mpotri5a 'amiliei* Pasiu&ea poru&ce3te 3i &u este mai pui& imperioas) dec<t (ustul de a03i 'ace dreptate* Fata0ma0m) este pream)rit) la acela3i &i5el cu desperado!ul. Am+ii repre$i&t) 5ictimele u&ei lumi prea dure pe&tru s)rma&i* Ei su&t pl<&3i ca &i3te &e'ericii a c)ror &ai5itate i0a dus la pier$a&ie* Roma&ul de dra(oste o c<&t) pe 'emeia adulter) cu acela3i 'iresc cu care roma&ul de a5e&turi %l c<&t) pe r)u')c)tor* El co&ti&u) s) ia partea dori&ei %mpotri5a datoriei 3i e parti$a&ul a+aterii de la re(ul) %mpotri5a i&stituiilor pledea$) pe&tru tul+ur)rile i&sti&ctului ceri&ele c)r&ii 3i a5<&turile i&imii* Pe&tru el 5ir(i&a care ?sucom+)@ &u este mai +lama+il) dec<t i&di5idul care ucide
244

pe&tru a pedepsi sau a se ap)ra* El urm)rit de le(e ea cople3it) de opro+riu 3i alu&(at) de ai ei atra( pe %&trea(a durat) a cal5arului toat) simpatia pu+licului de5e&i&d &i3te repro3uri 5ii 'a) de societate* ;i&o5ai dar mai +u&i dec<t cei care %i co&dam&) ei susi& drepturile pasiu&ii 3i ale ad5ersit)ii %mpotri5a re(ulii 'i4e mi&ci&oase lipsite de caritate 3i de c)ldur) uma&) 3i i&e5ita+il ur<t) pe&tru %&su3i caracterul ei de re(ul) ce tre+uie s) pu&) &e(re3it 'r<&) pasiu&ii* Ast'el 5edem cum dra(ostea %&5i&(e o+stacolele 3i pre6udec)ile di'ere&ele de clas) 3i de a5ere %mpotri5irea p)ri&ilor trecutul c:iar 3i cele mai tra(ice &e%&ele(eri* I& s'<r3it el 3tie s) ()seasc) u& sum+ru 3i suprem aliat %& moarte atu&ci c<&d o du+l) si&ucidere %i reu&e3te pe ama&ii pe care totul %i desp)rea #D %& acela3i 'el dup) cum am 5)$ut +a&ditul care &u se poate %&toarce %& s<&ul societ)ii piere m)car cu arma %& m<&)* Hi cum i&oce&tul este %& cele di& urm) rea+ilitat puritatea eroi&ei pe care doar circumsta&ele o acu$au 3i care &u se putea disculpa pe&tru a &u tr)da u& a&umit secret iese 3i ea la lumi&) c<&d aceasta &u mai are &ici u& moti5 ca s) tac)D (e&ero$itatea su'letului ei se de$5)luie* Eroi&a se sacri'icase pri& t)cerea sa* Silit) s) m)rturiseasc) 'aptul c) aceast) &o+lee e e(al) cu a lui mo3&ea(ul aristocrat %3i recu&oa3te (re3elile 3i %3i d) acordul la c)s)toria 'iului s)u cu 'ata de r<&d* ,i& acel mome&t toat) lumea o stimea$) pe c<t de mult o dispreuise p<&) atu&ci 3i
#

Este i&teresa&t s) cit)m c<te5a titluri edi'icatoare* Le iau di& colecia Le li5re populaire@ a editurii FaUard cea mai importa&t) a acestui (e&D Pierre ,ecourcelleD 0e #rime d2une sainte, 0a 9oleuse d2honneur, Digolette, 0a /endiante d2amour, 0e /illion de la 'otine, ;ille de forat6 M* Allai&D /idinette et nouvelle riche6 Paul 7ert&aUD 0e 5eche de /arthe, Enfant de l2amour, 0e &ecret de Eherese, 0es 0evres closes6 H* Germai&D 9engee86 Sules MarUD 02>utragee6 C:arles Merou5elD #haste et fletrie, 0e 5eche de la Denerale, /ortel amour, 0a ;ille sans nom6 Mic:el Morp:UD 0a /ie au, 'aisers, ;iancee maudite, /ignon vengee6 Paul Ro&(etD 0afaute de <eanine, 0a ;emme de l2)utre etcL aseme&ea titluri su&t i&structi5e deoarece arat) c) ceea ce i&teresea$) su&t su+iectele 3i care su&t mereu acelea3i pe care le re$um) de alt'el cu o co&ci$ie e4traordi&ar)* AAr(ume&tele a&ali$ate %& co&ti&uarea te4tului su&t di& dou) capodopere ale (e&ului de cea mai mare &otorietateD 4oger!la!honte 3i 0a Cillonee.+ 245

eroi&a se +ucur) de 'ericirea lu4ul 3i m)reia pe care le0a do+<&dit scump cu preul at<tor su'eri&e

&emeritate#* Te 'rapea$) caracterul &o&co&'ormist al u&ei aseme&ea literaturi* Ea &u pu&e deloc %& discuie temeiurile moralei 3i &ici m)car pe cele de ordi& social* %& acest se&s ea se arat) pe c<t de pui& re5oluio&ar) cu puti&) dar este 3i mai pui& co&ser5atoare* Ea &u recoma&d) &iciodat) resem&area sau acceptarea &edrept)ii ast'el %&c<t tre+uie s) recu&oa3tem totu3i %& ea u& 'erme&t de i&sta+ilitate 3i de re5e&dicare* Ea &u cere suprimarea ierar:iilor sau a i&e(alit)ilor 3i &u are &ici pe departe i&te&ia de0a discuta pri&cipiul lor dar cere ca 'iecare s) poat) str)+ate totalitatea carierei 3i s) spere s)03i 5ad) meritele recu&oscute 3i su'eri&ele compe&sate* %& acest 'el ea %&trei&e 5i$iu&ea u&ui u&i5ers mira0 culos compara+il cu cel %& care re(ii se c)s)toreau cu p)storiele 3i pe care tre+uie s)0l de'i&im ca 'ii&d mai desc:is mai i&te&s 3i mai ec:ita+il dec<t cel real* Aici admitem ')r) s) st)m pe (<&duri le(ea c)s)toria 3i a5erea pu&<&d totodat) %& 5aloare cura6ul 3i 5irtutea celor pe care tri+u&alele tre+uie s)0i urm)reasc) sau care s0au iu+it ')r) s)03i le(itime$e le()tura sau care lipsii de +a&i silesc +a&c:erii 3i doam&ele di& %&alta societate s) ma&i'este admiraie 3i recu&o3ti&)* Aici roma&escul &u apare &ici ca su+5ersi5 &ici di$ol5a&t dar tre+uie s) i&em seama de e4traordi&ara sta+ilitate moral) a poporului de %&crederea sa te&ace %& +i&e 3i +u&)tate pe&tru a %&ele(e c) roma&ele 'ac de6a 'oarte mult me&i&<&du0l 5i(ile&t %&drept<&d simpatiile spre &e'ericit 3i spre r)u')c)torul a'lat %& a'ara le(ii 3i %&t)ri&du0l %& m<&dria 3i %& spera&a sa %&tr0o lume mai +u&)* ,eocamdat) roma&ele duc
#

Aceast) predomi&a&) $dro+itoare a dramelor de dra(oste sau de a5e&turi di& roma&escul popular este clar e4primat) de statistici* Ast'el o a&c:et) rece&t) des')3urat) %& Statele 2&ite pe u& &um)r de #. """ de titluri de 'ilme do5ede3te c) acestea &u co&i& dec<t dou)$eci de cu5i&te di'erite celelalte ap)r<&d doar oca$io&al* Aceste cu5i&te su&t urm)toareleD ?a5e&tur) soie &oapte dra(oste 'emeie e&i(m) 6oc dori&) 'alime&t lume ar copil doam&) milioa&e mister dolari i&im) c<&tec crim) 3i 5ia)@* ,i&tre aceste cu5i&te ?dra(oste@ ocup) locul %&t<i iar ?a5e&tur)@ locul doi* La oarecare dista&) se plasea$) apoi ?mister@ 3i ?'emeie@* Nu puteam spera o distri+uie mai sem&i'icati5)* !98

aceast) mulime de oame&i pre de ?u& s'ert de ceas de uitare@ departe de &edreptatea sorii 3i a e4iste&ei lui o+scure 3i &e5oia3e lipsite de perspecti5) 3i de s)r+)tori* Ele %i o'er) acces la o alt) 5ia) %& care &imic &u %l %mpiedic) s)03i c:eltuiasc) dup) cum 5or e&er(ia s) scape de mi$erie s) lupte cu mo&3trii 3i s) se c)s)toreasc) cu 'ii&a iu+it)* Acestui pu+lic 'rust 3i a c)rui preocupare ese&ial) o co&stituie su+$iste&a $il&ic) lectura %i procur) ast'el o ilu$ie care &u este %&tru totul steril) ca urmare a 'aptului c) are ca e'ect susi&erea ec:it)ii co&tra le(alit)ii 3i a se&time&tului co&tra codului %& acela3i timp ea %l %m+olde3te s) doreasc) u& mai 5ast spaiu de des')3urare pe&tru aciu&ile sale 3i %l %&5a) s) &u respecte prea mult m)reiile o'iciale* S)r)cia s) &u 'ie u& 5iciu &e5oia3ul s) &u 'ie dispreuit de +o(at iar p)c)tosul de credi&cios 0 aceasta pare s) 'ie pri&cipala ceri&) a acestei literaturi simple* La cealalt) e4tremitate a sc)rii sociale %& clasa culti5at) pro+lema este mai comple4)D preocup)ri estetice sau i&telectuale care au 'ost de$5oltate de studii se com+i&) cu curio$itatea proprie pro5ocat) de des')3urarea u&ei &araiu&i 3i de co&i&utul ei* Cititorul a3teapt) mai %&t<i de la roma& ca acesta s)0l lumi&e$e %& pri5i&a lui %&su3i* Pe&tru el &u are &ici o importa&) dac) eroul e om de aciu&e pre'er<&d s) &u 'ie dac) i se e4plic) limpede moti5ele care %l %mpiedic) s) acio&e$e* Tot i&teresul se a+ate asupra lumii i&terioare trec<&d de la aciu&e la actori* Roma&ul de5i&e psi:olo(ic 3i a3a r)m<&e oric<te e'orturi ar 'ace autorul pe&tru a co&'eri po5estirii o mai mare prospeime 3i 'a&te$ieD de(ea+a complic) el i&tri(a acumulea$) peripeiile 'ace apel la copil)rie la poe$ie la sim+ol la patolo(ie sau la supra&atural totul e $adar&icD ceea ce studia$) el e tot u& su'let i&di'ere&t c) e al u&ui copil al u&ui 5is)tor mistic sau +ol&a5* %&d)r)tul 5isului sau al meta'i$icii %&d)r)tul delirului sau al remi&isce&ei a&ali$a este pre$e&t) co&de&sat) disimulat) poate dar mereu mai p)tru&$)toare 3i mai mi&uioas) r)t)cit) pri& tere&uri di& ce %& ce mai e4cepio&ale dar mereu ate&t) 3i a5id)* ,e3i tre+uie s) satis'ac) at<tea e4i(e&e &u %&seam&) c) roma&ul &u este tri+utar societ)ii 3i c) &u %&cetea$) totu3i s) o
247

i&'lue&e$e 3i s)0i suporte ampre&ta ,i& &ou el me&i&e &eli&i3tea %& clasele sociale pe care le ati&(e 3i precipit) e5oluia care le distru(e si(ura&a 3i le a<) 5i(oarea co&tri+ui&d ast'el la rui&area temeliei puterilor sale de$5olt) 'orele care o ')r<miea$) 3i 'ur&i$ea$) %& cur<&d u&or &oi co&structori pla&urile 3i pri&cipiile cet)ii 5iitoare* A3a cum adi&eaori roma&escul %i ')cea s) cear) dreptate pe cei ce &u o o+i&eau 3i %i ')cea s) se ridice %mpotri5a le(ii ca &i3te campio&i ai ci&stei acum %& ca$ul celor care su&t ca 3i pa$&icii o'iciali ai moralei 3i care pri5ile(iai ai acestei lumi dei& aparatul 6ustiiei al moralei 3i al puterii %i re5i&e sarci&a ca 3i 'atal) de0a destr)ma c:iar &oiu&ile de 6ustiie moral) 3i

ci&ste i&di'ere&t de i&te&iile celor ce scriu 3i de precauiile luate 'a) de lecturile lor de c)tre cei ce citesc* %&tr0ade5)r este remarca+il c) 5oi&a deli+erat) a roma&cierului acio&ea$) %& acest dome&iu cu des)5<r3ire %& co&trase&s de 'iecare dat) c<&d %&cearc) s) co&solide$e structura social) e4iste&t)* 7al$ac ca&didat le(itimist la deput)ie parti$a& co&5i&s al tro&ului 3i altarului :ot)r<t ca operele sale s) ser5easc) propria sa cau$) &u pare s) 'i scris dec<t pe&tru a0i pro5oca pe ti&erii cura6o3i cu am+iii &e%&'r<&ate* Acest ap)r)tor al imo+ilit)ii politice al dreptului de primo(e&itur) 3i al autorit)ii pater&e le $)misle3te lui Rasti(&ac 3i lui Ru+empre o %&trea() posteritate* Nu %&dea6u&s de mulumit el sc:iea$) %& ;autri& modelul teoreticia&ului 5oi&ei de putere %&')i3<&du0l la trea+) 3i pu&<&du0l s) i&) u& curs despre mi6loacele de0a par5e&i* Acestui pro$elit al statului &u %i place s) descrie dec<t i&di5i$i pasio&ai 3i &e%&duplecai solitari 3i ascu&3i ade5)rate ?piramide %& de3ert@ dup) cum i0a &umit el* %& acela3i 'el ,ostoie5sRi cre3ti& ortodo4 pa&sla5ist 3i reacio&ar a3a cum &u e4ista pe 5remea sa dec<t %& Rusia creator de perso&a6e 'ii&d pare 'asci&at de acestea dar ca cet)ea& le ur)3te* Ci&e i0a citit roma&ele se 5a mira de co&i&utul articolelor sale politice a3a cum su&t adu&ate %& <urnalul unui scriitor. Nu %&seam&) c) tot %&')i3<&d &i:ili3ti ?demo&i@ sau ?posedai@ cum 5rem s) le spu&em acest 'a&atic al tradiiei &u risc) s) sporeasc) la scar) redus) &um)rul de Sta5ro(:i&i 3i Nirilo5i di& lume* M)car &u a i&5e&tat $adar&ic actul (ratuitD s0a
248

mai 5or+it deseori de el* Mai mult c:iar detest<&du0l pe Neceae5 autor al u&ui #atehism e4trem de deose+it di& care Le&i& pare s) se 'i i&spirat mai e'icace dec<t di& #apitalul lui Mar4 el %l $u(r)5e3te su+ tr)s)turile lui ;er:o5e&sRi %l tra&s'orm) %& 'i(ur) e4emplar) pe acest %&5))tor de ar) 3i r)sp<&de3te ast'el %& lume 5iu 3i e4alta&t u& tip de om c)ruia &u i&ea s)0i 'ac) pu+licitate &ici %& pri5i&a persoa&ei &ici a ideilor* Roma&cierii par deci &eputi&cio3i s) &u i&siste asupra eleme&tului 5irule&t 3i periculos care dospe3te %& c:iar societatea pe care 5or s) o prote6e$e* ;i&e de alt'el 5remea c<&d &u 5or mai a5ea ast'el de (ri6iL %&c) de pe acum se a&u&) doctri&a artei pe&tru art) 3i se aud r)su&<&d imprecaiile la adresa 'ilisti&ilor care co&ti&u) s) amestece 'rumosul cu utilul* Nici u& po5estitor &u se 5a l)sa ru(at ca s)0l apro+e pe Ce:o5 care spu&e c) atu&ci c<&d descrie &i3te :oi de cai &u crede &ecesar s) adau(e c) e r)u s) 'uri cai %& co&5i&(erea c) aceasta e trea+a tri+u&alului 3i &u a lui* Aceast) atitudi&e at<t de %&eleapt) aproape 'atal) &u co&s'i&e3te &imic altce5a dec<t separaia artei de societate* ,e data aceasta ceea ce %l despri&de pe omul culti5at de 'u&cia sa ci5ic) este du+la putere a artei 3i a roma&escului* Am<&dou) se asocia$) pe&tru a0l o+i3&ui s) co&temple mediul care %l duce cu si&e ca pe u& spectacol* C<t despre i&di5id el uit) de el %&su3i 3i cu at<t mai mult de e4iste&a statului sau c:iar o co&sider) tira&ic) 3i st<&6e&itoare cu c<t se +ucur) de mai multe a5a&ta6e 3i cu c<t particip) mai pui& la truda (e&eral) tr)i&d u&eori di& a altuia sau de pe urma u&ei mo3te&iri* Orice re(ul) %i dera&6ea$) pe cei ce pot s) o tra&s(rese$e* Aru&cai de tr<&d)5eal) sau de propria lor delicatee %& u&i5ersul lor i&tim ra'i&aii se complac e4clusi5 %& acesta pier$<&d se&time&tul u&ei realit)i care le acord) prea mult 3i care pe&tru ei &u este &iciodat) ur(e&t)* %& cur<&d %&s) &emai()si&d0o destul de docil) se retra( sau su&t de$(ustai de ea 3i &u mai acord) importa&) dec<t capriciilor 3i 'umurilor lor* Roma&ul lumi&ea$) aceast) situaie ec:i5oc) 3i le d) acestor pri5ile(iai co&3tii&a demisiei lor* El %&cura6ea$) sl)+iciu&ea descrie de pre'eri&) 'ii&e lipsite de 5la() torturate de scrupule 3i i&capa+ile de cel mai mic e'ort %& pri5i&a lor %&3ile* !9El scu$) toate ced)rile 3i pre$i&t) eroi +i&e i&te&io&ai dar ')r) o prea mare 5oi&) care di&tr0o c)dere %&tr0alta a6u&( la cele mai rele 6os&icii di& i&capacitatea de0a re$ista ispitei sau de teama 5reu&ui &eca$* Preocupat s) e4plice clar totul roma&cierul 6usti'ic) totul* Perso&a6ele pe care le descrie su&t di& ce %& ce mai lipsite de relie' &ea5<&d 'or) &ici pe&tru +i&e &ici pe&tru r)u 3i dac) %& cele di& urm) %&cli&) spre acesta di& urm) aceasta se datorea$) mai pui& u&ei opiu&i c<t pe&tru a ceda atraciei date de u3uri&a de a 'ace r)u* Ei su&t 6uc)riile circumsta&elorD suport) se a+a&do&ea$) se las) %& 5oia sorii* ,ac) %&')ptuiesc u& (est decisi5 o 'ac %&tr0u& acces de pasiu&e di&tr0o tres)rire de 5iole&) adic) mai %&5i&3i 3i mai sla+i ca oric<&d* ,e alt'el ei cad repede %&apoi %& apatia 3i 3o5)ielile lor* 2&eori %&dr)$&esc s) 'ac) u& act ar+itrar i&util sca&dalos sau periculos pe&tru a03i do5edi ilu$oriu cura6ul despre care 3tiu di& surs) si(ur) c) le lipse3teL sau u& impuls su+it %i %m+olde3te la sacri'iciu pe&tru o cau$) %& care &u cred sau pe&tru o 'ii&) pe care &u o iu+esc* Ei ma&i'est) pretuti&de&i doar scepticism 3i de$am)(ire* Roma&ele su&t pli&e de ?eroi@ care se pri5esc

tr)i&d ru3i&ai de o o&estitate pe care o co&sider) ridicol) prea timi$i pe&tru a se deda des'r<ului ce0i ispite3te 3i de care &ici &u 5or s) se 'ereasc) te&tai &e%&cetat de i&teresul de0a comite 5reo m<r3)5ie de care &u se tem dec<t di& la3itate iar lipsa de e4perie&) &u0i %mpiedic) s0o 'ac)* ,e alt'el aceasta tre+uie s) 'ie predispo$iia 'ireasc) a u&ei clase care &u poate 'ace altce5a dec<t s)03i p)stre$e po$iiile do+<&dite* Situaia ei o i&5it) s) le recoma&de de$mo3te&iilor o moral) a re&u&)rii %& timp ce ea u$ea$) de o moral) a pl)cerii de0a tr)i 3i se arat) tot at<t de lacom) pe c<t recoma&d) de$i&teresul* I& aceste co&diii ipocri$ia de5i&e re(ul) ')r) ca m)car s)03i dea ci&e5a seamaL 3i cum ciclul co&ti&u) ci&ismul %i ia locul sau ru3i&ea atu&ci c<&d 'iecare %3i d) seama c) dista&a di&tre co&duita 3i predica sa cre3te* Cum de o+icei roma&ul a&ticip<&d realitatea (r)+e3te aceast) e5oluie 3i %&')i3ea$) i&iial ')r) 5oia sa apoi cu +u&)03tii&) 5irtutea ca 'ii&d ()u&oas) plictisitoare 3i prosteasc) iar maliia ca promi)toare i&teresa&t) 3i i&(e&ioas)* Atu&ci u& ilustru scriitor 3i u& mare !1" director de co&3tii&) poate susi&e c) literatura proast) se 'ace cu se&time&te +u&e* %& acest stadiu a&ume tre+uie s)0i d)m dreptateD a3a cum 'ericirea &u are istorie respectul automat al u&ei re(uli i&discuta+ile duce %& mod &ecesar la alc)tuirea u&or roma&e mo&oto&e 3i i&sipide* E pre'era+il s) po5este3ti cum e %&c)lcat) sau ocolit)* C)ci 5aloarea u&ei aseme&ea re(uli suscit) %& r<&dul docilor cele mai mari %&doieli* Acestora li se pare 'als s) %&')i3e$e perso&a6e care o respect)* Pe&tru ci&e &u este i&cura+il credul aute&tic li se pare s) se ser5easc) de ea sau s) o tra&s(rese$e cu iscusi&)* A5<&d 3tii&a 3i 'ilo$o'ia de partea lor au lucrat m<&) %& m<&) la reducerea coma&dame&telor co&siderate p<&) de cur<&d di5i&e sau a+solute la &i5elul u&or misti'ic)ri c<t se poate de ome&e3ti de&u&<&du0le drept so'isme pri& care cei sla+i %i co&5i&( pe cei puter&ici s) &u se 'oloseasc) de a5a&ta6ele lor iar cei +o(ai le utili$ea$) pe&tru a0i co&5i&(e pe cei s)raci c) +a&ii &u aduc 'ericirea* Se susi&e ast'el c) acestea su&t o masc) a co&str<&(erii sociale sau e'ectul u&ui i&sti&ct ce %&deam&) la autopedepsire* Soc al 'orelor eco&omice aciu&e a co&3tii&ei colecti5e ec:ili+ru de impulsuri de re'ul)ri 3i de su+lim)ri 0 'iecare discipli&) %3i o'er) e4plicaia* Toate se e4clud dar 0 coi&cide&) care ar duce la +)&uiala c) su&t mai marcate %& acest pu&ct de spiritul timpului dec<t determi&ate doar de o+ser5aie 0 toate su&t de acord s) co&sidere 'iecare precept drept o %&3el)ciu&e pe care re'lecia o disipea$)* Roma&ul pluti&d %& aceast) atmos'er) 3i %&su03i&du03i aceste teorii atu&ci descrie omul ca pe o paia) care &u are &iciodat) co&trolul asupra ei %&se3i* El &u %i recu&oa3te dec<t ilu$ia 5oi&ei 3i %l repre$i&t) adapt<&du0se %& cel mai +u& ca$ la %mpre6ur)ri at<t c<t i0o %&()duie du+la presiu&e a u&i5ersului &e%&dur)tor care %l %&co&6oar) 3i a lumii i&'er&ale care s)l)3iuie3te %& el 3i pe care 3i0o ascu&de lui %&su3i* Atu&ci %&tr0u& mod parado4al acest eleme&t e&er(etic care tra&s'orm) societatea 3i pe care %l su+li&ia$) %&totdeau&a literatura roma&esc) co&st) %& parali$ie 3i &u %& a<are* El %&deam&) la %&doial) la discuie 3i la r)m<&erea %& suspe&sie* El acio&ea$) !1# sl)+i&d 'orele de co&ser5are* %i i&5it) pe u&ii s) plece urec:ea la discursurile ispitelor 3i le arat) altora de3ert)ciu&ea oric)rui e'ort* El lucrea$) distru(<&d iar roma&ul i&strume&t 3i o(li&d) a pro(resului s)u %3i %&depli&e3te totu3i me&irea propu&<&d aici disperarea di&colo plictisul a3a cum adi&eaori pu&ea %& opo$iie litera le(ii cu 'i(uri de 6ustiiari re+eli %&c)p)<&ai 3i (e&ero3i %&tr0ade5)r el co&tri+uie %&totdeau&a la precipitarea mi3c)rii pe care o re'lect) 3i 'iecare cititor %&cura6at de ima(i&ea te&de&ioas) pe care o prime3te despre si&e %&su3i alu&ec) pui& c<te pui& cu 'iecare roma& citit pe pa&ta pe care %l %mpi&(e de6a e5oluia societ)ii* Am putea urm)ri aceast) e5oluie aproape a& de a&* Fiecare scriitor reia sarci&a %&ai&ta3ului s)u de u&de o l)sase acesta 3i acce&tuea$) mereu %& aceea3i direcie ta+loul u&ei lumi care se modi'ic) %&tru&a 3i se (r)+e3te s) seme&e cu ta+loul ce i s0a ')cut acesteia adic) cu aceast) alt) lume la care ima(i&aia %i adau() credi&) 3i care preced<&d realitatea o solicit) puter&ic* %& acest ritm limita 3i pu&ctul de 'le4iu&e %& care cur+a %3i sc:im+) se&sul su&t repede ati&se* Acesta este mome&tul %& care &u se mai %&tre$)re3te locul 3i &ici 5aloarea 5irtuii 3i a acti5it)ii* 2&a este co&siderat) o ipocri$ie sau o prostie iar cealalt) o a(itaie $adar&ic)* ,escompu&erea este total) sau cel pui& resimit) 3i descris) ca atare* Fire3te %& pro'u&$imile ei societatea %&trei&e %&c) o sumede&ie de 'ore 5ii care a3teapt) mome&tul de0a se ma&i'esta dar %& partea ei co&3tie&t) ea este %&tru totul dedat) celui de0al optulea p)cat capital acestei ?tristei 5i&o5ate@ pe care teolo(ia medie5al) o &umea acedia. E&er(ia care di$ol5a &u mai

%&t<l&e3te &imic de stricat pretuti&de&i 'ii&d doar rui&e 3i c5asi0&ea&tul delect)rii mo:or<te* Natura sa de e&er(ie de pri&cipiu acti5 su+$ist) totu3i 3i &u se mai poate dedica de0acum dec<t reco&struciei* Atu&ci pri& (reaa +eiei eroul roma&ului se (<&de3te la str)lucirea so+riet)ii a3a cum se (<&de3te u& com+ata&t (ol la str)lucirea u&ei armuri a c)rei sple&doare %i 5este3te utilitatea* Lice&a a de5e&it at<t de cure&t) sca&dalul at<t de comu& sl)+iciu&ea at<t de scu$at) %&c<t &u mai e4ist) raritate dec<t %& aspiraie la discipli&) 3i la t)ria de spirit* C<te5a 'ii&e 5isea$) de6a !1! la s)&)tate 3i loialitate di&tre toate se5erit)ile care adi&eaori erau ridiculi$ate 3i de care societatea %&cepe acum s) se team)* S0ar spu&e c:iar c) ea se or(a&i$ea$) pe&tru a le :)itui ca pe tot at<tea ati&(eri 3i a(resiu&i i&sole&te la u3ur)tatea (e&eral) ce s0a i&staurat 3i care este %&trei&ut) de i&dul(e&a de5e&it) sistem 3i totodat) de a+se&a credi&ei 3i de lipsa cura6ului* A+ia dac) este o e4a(erare s) a'irm)m c) %& aceast) situaie se&time&tele rele su&t mai mult apreciate dec<t cele +u&e 3i c) a'i3ate c:iar ele duc mult mai si(ur la succes* Ele repre$i&t) at<t de +i&e u& &ou co&'ormism 3i pot trece at<t de pui& drept e4cepie risc 3i a5e&tur) %&c<t acum cu ele se 'ace literatura proast) 3i &araiu&ile co&5e&io&ale 3i 'alse 3i c:iar 3i arta care tre+uie s)03i caute sc)parea %& alt) parte* U. &inuciderea romanului Rela4area le()turilor colecti5e %i recoma&d) i&di5idului s)03i apari&) pe c<t de e4clusi5 poate 3i %l plasea$) %& ce&trul u&ui u&i5ers speci'ic pe care roma&ul %l %&5a) s)0l culti5e 3i s)0l %&dr)(easc)* Ast'el lumea 5ieii cotidie&e r)m<&e &e%&doiel&ic comu&) tuturor dar cea a i&imilor 3i a (<&durilor se di5i$ea$) di& ce %& ce mai mult 3i creaia literar) se resimte imediat de pe urma acestui 'apt* Fiecare urm)re3te s)03i e4prime acea parte di& si&e pe care &u este dispus s0o comu&iceL supralicitarea de ori(i&alitate pare s) 'ie le(ea care pre$idea$) cel mai strict acti5itatea scriitorului* Preocuparea de0a 'i %&eles este mult mai mic) dec<t cea de0a surpri&de* Este epoca co&'esiu&ilorL cea mai i&tim) ocup) locul %&t<i pe pia) 3i cum i&teresul tre+uie susi&ut %&tre autori &u %&t<r$ie s) se sta+ileasc) o ade5)rat) %&trecere %& pri5i&a stra&iului 3i a mo&struosului* I& poe$ie poemul este redus la o suit) de ima(i&i care se 5rea de$ordo&at) pe&tru ca ast'el raiu&ea s) &u par) c) a corectat i&spiraiaL %& pri5i&a ima(i&ilor le este atri+uit meritul de0a 'i c<t mai deco&certa&te cu puti&) iar ca me&ire s) pu&) la %&cercare ca s) spu&em a3a puterea ima(i&aiei sili&d0o s) apropie 3i s) u&easc) terme&i dista&i 3i ireco&cilia+ili* La modul (e&eral se
253

%&cearc) s) se %&elea() structura 'i&) a co&3tii&ei s) se o+ser5e st)ri de spirit mi&uscule 3i i&sta+ile pe care simplitatea 5oca+ularului 'ormat pe&tru alte u$a&e &u %&()duie s) 'ie circumscrise 3i &ici rei&ute* Autorul :ot)r)3te atu&ci s) tac)D Rim+aud se plictise3te s) redea 5erti6uri 3i Ho''ma&&sta:l %l pu&e pe Lord C:a&dos s) scrie scrisoarea pri& care acesta %l i&'ormea$) pe Fra&cis 7aco& c) re&u&) la scris 3i aproape de tot 3i la 5or+it cu5i&tele ome&e3ti p)r<&du0i0se %& mod de'i&iti5 prea pui& adaptate i&tuiiilor pe care ar dori s) le e4prime* Alii c:iar atac) aceste cu5i&te de'orm<&du0le de$5olt<&du0le complet<&du0le pri& &e&um)rate procedee di5erse pe&tru a le 'ace ast'el mai adec5ate slu6irii i&te&iilor lor* Aceast) direcie %l duce pe u& SoUce s) scrie ;innegan2s 7a?e. Este clar c) %& aseme&ea speculaii e&i(matice asupra lim+a6ului s'<r3im pri& a 'i i&teresai at<t de mult de posi+ilit)ile lui a+stracte %&c<t uit)m de &atura sa de 5e:icul al (<&dirii* Ce simptom mai importa&t al sl)+irii e4treme a 'orelor ce stau la +a$a coe$iu&ii societ)ii ar putea e4ista dec<t aceast) ')r<miare a lim+a6uluiK Mai e4ist) u&ul mai pui& uimitor desi(ur dar tot at<t de sem&i'icati5 3i care 5i&e %& mai mare ati&(ere cu roma&ulD locul di& ce %& ce mai mare pe care acesta %l acord) laturii 'i$ice a dra(ostei* Aceasta a 'ost di&totdeau&a materia pri&cipal) a roma&escului %& a3a m)sur) %&c<t u& roma& %& care ea &u 'i(urea$) atra(e imediat ate&ia e4clusi5 pri& aceast) caracteristic)* Erau studiate %&s) suspi&ele i&imii 3i %& &ici u& ca$ 'ier+i&eala s<&(elui* Ci&e ar 'i $is citi&d aceste &araiu&i caste c) trupurile se puteau %m+r)i3aK A3a se 'ace c) terme&ul %&su3i de roma&esc a a6u&s s) desem&e$e tocmai u& a&umit mod %&tru totul ca&did 3i se&time&tal de0a 5isa la a5e&tura amoroas)* Or pe m)sur) ce roma&ul se de$5olt) se o+ser5) c) el %3i pierde acest aspect 5ir(i&al ')c<&d alu$ii tot mai 'rec5e&te 3i mai precise la realit)ile se4uale* I&depe&de&t de rolul pe care autorul %l atri+uie pl)cerii %& dra(oste 3i i&di'ere&t c) 'ace ese&ialul di& se&time&t 3i di& scopul s)u ultim roma&ul %3i reduce &e%&cetat amploarea discreiei* El %i las) pe ama&i mai aproape de pat 3i %i pre$i&t) di& &ou asudai %&c) de pe urma %m+r)i3)rii* ;ictor Hu(o %l opre3te cu serio$itate pe cititor %& pra(ul camerei &upiale a lui Marius 3i

254

a lui Cosette a'irm<&d cu acest prile6 c) oame&ii &u au dreptul s) pri5easc) %& acest sa&ctuar* Cu toate acestea scriitorii moder&i %i %&calc) cu +u&)03tii&) tai&a &u trec &imic su+ t)cere 3i &u accelerea$) &araiu&ea %& &ici u& mome&t al ei* ,*H* LaYre&ce di& s'idare %& )mantul lui 0ad1 #hatterle1, Sules Romai&s %& 0e .ieu des corps, procedea$) ast'el &umai 'ii&dc) acesta este su+iectul c)rilor lor* %& aceste roma&e &u e4ist) &ici u& pic de por&o(ra'ie propriu0$is) doar dac) &u cum5a materia %&s)3i co&stituie por&o(ra'ia 3i &u ma&iera de0a 5or+i despre ea* Ast'el %&c<t 'e&ome&ul e mai cur<&d de resortul sociolo(ului 3i &u al moralistului* El ma&i'est) de aceast) dat) o i&siste&) %& a i$ola &u i&di5idul ci cuplul* Patul este e'ecti5 locul u&de omul se si&c:ise3te cel mai pui& de societate* %& clipa c<&d se %mpreu&ea$) &ici el 3i &ici parte&era lui &u mai cu&osc lumea de di&colo de trupul pe care 'iecare %l str<&(e %& +rae 3i 'ii&du03i cu des)5<r3ire su'icie&i lor %&3ile ei pri5esc ca pe ce5a %&tru totul str)i& p<&) 3i :ai&ele pe care 3i le0au lep)dat 3i care %i a3teapt) 0 o dat) cu tot restul 5ieii lor pri& care apari& cet)ii* A&omalia este dat) tocmai de 'aptul c) aceast) i&timitate este ')cut) pu+lic)* %& aceast) perspecti5) e i&dicat s) sem&al)m curio$itatea cresc<&d) a roma&ului 'a) de clipele acestea cele mai i&time* Nu e 5or+a de 'aptul c) latura a&imalic) a dra(ostei e ru3i&oas) sau a+omi&a+il) sau c) repre$i&t) u& p)cat ci c) ea este %& acela3i timp latura ei cea mai pui& social)D %&tr0ade5)r dra(ostea tri+utar) societ)ii %& toate celelalte pri5i&e o+iceiuri sau se&time&te &u %i este 3i pe&tru actul pe care doar &atura %l i&spir) 3i care ')c<&d ca acesta s)0i 'ie rei&te(rat %l rupe pe i&di5id de (rup mai mult ca oricare altulL p<&) 3i a&imalele ce tr)iesc laolalt) p)r)sesc turma ca s) se acuple$e 3i &u se %&torc dec<t o dat) ce 3i0au co&sumat pasiu&ea* Aceste ma&i'est)ri &u su&t dec<t sem&ele destr)m)rii le()turilor colecti5e* Ele se %&scriu %&tr0u& a&sam+lu de o mai mare a&5er(ur)* ,ep)3i&d cadrele roma&ului aceast) e5oluie cupri&de cu prec)dere %&trea(a literatur) 3i o i&5it) s) acorde di& &ou u& loc %&sem&at 5iselor deme&ei 3i :a$ardurilor* Aceast) $(ur) a 5ieii $il&ice emoio&a&t) &umai pe&tru cel ce este su+iectul ei &u au pe&tru ceilali alt se&s 3i &ici alt) utilitate dec<t cea de a0l %m+oldi !11 s) se i&terese$e spre 'olosul s)u de re$iduurile tr<&d)5elii lui* Fiecare se retra(e ast'el tot mai mult %&tr0u& u&i5ers perso&al 'eeric eta&3 'a) de realitate* %& aceste co&diii i&di5idul poate 5or+i despre tra(ica sa si&(ur)tate pe care 3i0a ')cut0o cu m<&a lui* Nu este totu3i o %&t<mplare c) suprarealismul care %3i ')cuse o specialitate di& e4ploatarea u&or aseme&ea de3euri 3i0a proclamat at<t de repede ade$iu&ea la doctri&a comu&ist) 3i c) s0a :ot)r<t %&tr0 u& mod e5ide&t +urlesc dar de o i&co&testa+il) si&ceritate s) pre()teasc) re5oluia social)* Ci&e a6u&(e la cap)tul u&ui drum e &e5oit s) o apuce pe u& altul sau s) se %&toarc) pe propriile sale urmeL 3i cum atu&ci c<&d ai a6u&s pe o culme 5rei s) co+ori la 'el c<&d a6u&(i pe 'u&dul u&ei pr)p)stii tre+uie &eap)rat dac) &u te acomode$i cu soarta ta pre$e&t) s)0i pui %& (<&d s) urci* A3a au stat lucrurile 3i cu roma&ul* El c)ruia %i pl)cea at<t de mult s) descrie omul %& 5oia sorii 3i parali$at lipsit de cura6 3i 5irtute se pome&e3te deodat) %& 'aa u&ei lumi alc)tuite e4act di& aseme&ea 'ii&e alu&ec<&d sau duse de i&erie ')r) structur) 3i &ici pri&cipiu 3i %& toate %&elesurile terme&ului de o e4traordi&ar) moliciu&e ast'el %&c<t e'ortul %&su3i &imere3te %& (ol 3i se epui$ea$) dat 'ii&d c) &u %&t<l&e3te re$iste&a de care are &e5oie pe&tru a se %&corda* Literatura roma&esc) se str)duie3te atu&ci s) %&')i3e$e u& u&i5ers de&s 3i solid u&de 'ore de'i&ite %&t<l&esc di& &ou o+stacole ade5)rate sau se cioc&esc %&tre ele* %& acest scop ea %3i %&su3e3te eleme&tele po$iti5e pe care i le 'ur&i$ea$) societatea le pu&e %& 5aloare 3i co&'er) co&3tii&a resurselor pe care le co&i& acestea* Ea %3i ale(e perso&a6ele pe care le ilustrea$) di&tre cei c)rora e4iste&a li+er) 3i la dista&) de epoca respecti5) o+i3&ui&a de0a coma&da 3i a respo&sa+ilit)ii a tradiiilor meseriei sau de cast) le0au me&i&ut simul o&oarei 3i (ustul de a03i des')3ura e&er(ia* La 'el co&3tii&a pro'esio&al) sau de5otame&tul or+ al milita&tului 'a) de cau$a lui %i aduc scriitorului &i3te date &e%&doiel&ic reco&structi5e #* Credi&a reli(ioas) sau re5oluio&ar) acio&ea$) ca u& le5ier puter&ic 3i c:iar dac) &oii eroi &u 3tiu %&c) ce re5oluie s) a6ute ce reli(ie
#

C'* Pierre0He&ri Simo&D ?La i&spiracio& :eroica e& la literatura 'ra&cesa co&tempora&ea@ &ur, &r* .9 pp* 1-0.O* !18

s) adopte sau s) %&temeie$e ei %&cetea$) m)car s) se comporte ca &i3te 'ocare de de$a(re(are 3i 'ormea$) %& sc:im+ &i3te celule de apostoli sau de pro'ei i&su'icie&t adaptai la o sarci&) pe care ')r) %&doial) de alt'el o co&cep prost dar ar$<&d cel pui& de dori&a de0a o %&depli&i* Acest 'apt doar e su'icie&t pe&tru a le comu&ica o putere de atracie se&si+il) 3i r)sp<&de3te pretuti&de&i apetitul pe&tru

u& pri&cipiu de 'idelitate 3i de comu&iu&e capa+il s) redea o co&siste&) 3i u& 'el de su'let acestei mase care &u mai este dec<t o 6u4tapu&ere de i&di5i$i descump)&ii 3i e(oi3ti* Aceast) aspiraie co&solidea$) de alt'el i&teresul 'a) de 'ii&ele peri'erice* Complicitatea implic) de6a le()turi de0o cu totul alt) &atur) dec<t cele ce su+$ist) %&tr0o societate %& care &u se acord) ate&ie statului dec<t %& m)sura %& care 'ormalit)ile admi&istrati5e 'ac &ecesar acest lucru* Se co&stat) %& lumea crimi&al) sau i se atri+uie acesteia (e&ul de si(ura&) care este $adar&ic c)utat) %& lumea care 'ace di& moral) o 'aad) 3i di& care a disp)rut orice urm) de moralitate* Se pare c) acele calit)i ale ri(orii 3i i&tra&si(e&ei care s0au 5olatili$at di& s<&ul societ)ii se i5esc di& &ou tocmai la cei ce au de 'urc) cu societatea 3i pe care aceasta %i me&i&e la peri'eria sa* Crimi&ali sau re5oluio&ari ace3ti &o&co&'ormi3ti de tot 'elul pe care roma&tismul %i admira p<&) de cur<&d %& calitate de re'ractari &e%&duplecai 3i e4act cu titlul de &eadaptai par acum s) poarte %& ei (erme&ii si&(urei co&'ormit)i care se dore3te a 'i reco&stituit)* Ei su&t &e%&doiel&ic 5i&o5ai dar pe 'a)* Cel pui& &e %&c:ipuim c) &u su&t 5iciai de o (a&(re&a te&ace 3i di'u$) respecti5 de aceast) sl)+iciu&e o+i3&uit) a o&estit)ii care de5i&e at<t de u3or o a doua &atur)* Actele lor au su'icie&te co&seci&e 3i atra( dup) si&e su'icie&te pericole pe&tru ca %& c:iar i&teriorul co&duitei lor delictuoase s) apar) 5i(uroase 3i clar co&turate acele opo$iii di&tre +i&e 3i r)u di&tre i&teresul comu& 3i cel perso&al di&tre datorie 3i pl)cere care su&t de altmi&teri co&'u$e 3i re$ol5ate %&totdeau&a pri& a+sor+ia terme&ului ce sem&i'ic) e'ortul de c)tre cel ce presupu&e re&u&area* Ace3ti i&di5i$i %& a'ara le(ii apar drept spera&a moralei* Se o+ser5) c) aceast) putere de0a 'ace r)ul 'ii&d acceptat) e capa+il) s) slu6easc) +i&elui di& clipa c<&d 'apta +u&) e cea care
257

cere cute$a&) 3i p<&) la acel spirit de re+eliu&e care i&iial %i i$olase* E5oluia roma&ului poliist st) m)rturie %& acela3i se&s atu&ci c<&d 5edem i5i&du0se u& ri5al al detecti5ului dileta&t 3i sceptic i&di'ere&t 'a) de societatea pe care o a6ut) ca 3i 'a) de crimi&alul pe care %l demasc) 3i ca artist se&si+il doar 'a) de i&(e&io$itatea pe care o demo&strea$) acesta %& strata(emele sale* Nou05e&itul a5ocatul care co+oar) %& are&) 3i %3i risc) 5iaa oric<t de i&teresat 3i de lipsit de scrupule ar 'i %&')i3at se ma&i'est) totu3i ca ap)r)tor al u&ei o&estit)i eleme&tare %&dreptate %mpotri5a co&i5e&ei di&tre poliistul m<r3a5 3i asasi&ul 5e&al a alia&ei di&tre lupul cel r)u 3i p)storul prost* ,i& pu&ct de 5edere psi:olo(ic sc:im+area se do5ede3te tot at<t de decisi5)D moralitatea este co&siderat) at<t u& i&sti&ct c<t 3i o discipli&)* Ea pare de aseme&ea 3i %&5))tura pe care u& spirit drept 3i lucid 3tie s) o tra() di& e4perie&) o dat) ce s0a descotorosit de ideile 'alse pe care i le i&culcase i&iial educaia primit)* Hi 'aptul de0a 'i lipsit de credi&) 3i le(e pare dimpotri5) (re3eala acreditat) re$ultatul imitaiei* ,i& acest moti5 pri&tr0o stra&ie ipocri$ie de0a0&doaselea ace3ti campio&i se arat) ru3i&ai de aceea c) cedea$) 'aptelor lor +u&e* O ade$iu&e 'ireasc) 3i persiste&t) la teoriile ce predomi&) %& 6urul lor %i 'ace s) reduc) 'aptele m)ri&imoase pe care le 'ac la &i5elul u&or calcule la a+ilitatea (esturilor 'rumoase pe care risc) s) le 'ac) de team) ca opi&ia pu+lic) s) &u li le repro3e$e drept o prostie* Aceast) ru3i&e 'a) de +i&e este %&soit) dup) cum s0a 5)$ut de o ru3i&e la adresa ta&dreei* ,i& cau$a propriei sale %&cli&aii 3i a acestei e5oluii (e&erale a societ)ii pe care c:iar el o (r)+e3te roma&ul a6u&(ea s) descrie oame&i co&5i&3i c) se4ul e4plic) totul 3i c) %& pasiu&e &u e4ist) &imic care s) &u 'ie o scli'oseal) :)r)$it) masc)rii po'telor +rutale ale c)r&ii sau satis'acerii acestoraD su+lim)ri ale dori&ei masculi&e sau 3iretlicuri cu scopul de0a %m+l<&$i pudoarea 'emelei* Acum el tre+uie s) pu&) %& sce&) perso&a6e cu opi&ii ci&ice 3i 5oca+ular 5ul(ar dar care +)t<&du0si 6oc de ei %&3i3i dau %& acela3i timp do5ad) de o dra(oste aute&tic) 3i rei&5e&tea$) surpri&3i ta&dreea c)reia &eurm)ri&d dec<t pl)cerea credeau c) i0au de$5)luit de3ert)ciu&ea* !1O %& acest 'el roma&ul %i scoate %& 'aa societ)ii c)reia %i (r)+e3te descompu&erea pe eroii care pri& e4emplul 5irtuilor lor pu+lice 3i particulare o i&5it) s) re()seasc) o coe$iu&e* Nu este 5or+a de &i3te i&oce&i* Ei au urmat s'aturile care erau ascultate %& 6urul lor s0au 'olosit de a5a&ta6e atu&ci c<&d au putut pro'it<&d de oca$ie 3i ')r) pic de mil) pe&tru cei sla+i sau &ai5i* ,ac) se arat) loiali aceasta &u se datorea$) u&ei pre6udec)i co&tra &eloialit)ii ci 'aptului c) s0au a'lat %& situaii %& care loialitatea p)rea &u at<t u& lu4 c<t o &ecesitate* Ei &u su&t 5eridici di&tr0o (roa$) &atural) sau do+<&dit) 'a) de mi&ciu&) ci 'ii&dc) mi&i&d de 'iecare dat) c<&d le co&5e&ise %&tr0o +u&) $i c<&d au spus ade5)rul 3i c<&d era &eap)rat &ecesar ca acesta s) 'ie cre$ut a'irmaiile lor &u au %&t<l&it dec<t suspiciu&e ')c<&du0i s) %&elea() ast'el c) pl)teau pe&tru %&3el)ciu&ile de p<&) atu&ci*

%& 'o&d literatura roma&esc) &u a re&u&at la perso&a6ele ei pre'erateD su&t aceia3i oame&i mai %&(ri6orai mai co&3tie&i 3i mai ales mai se&si+ili 'a) de calea pe care o apuc) lumea 3i care i0o arat) de pe sce&a str)lucitoare u&de i0a pus creatorul lor deoarece ei +e&e'icia$) de %&dat) de presti(iul 3i de atracia acestei sce&e ima(i&are u&de 'iecare situea$) e4iste&a pe care realitatea %l 'ace s) o doreasc)* O dat) cu timpul %&s) prota(o&istul se modi'ic)* Soris0Narl HuUsma&s 3i M* des Essei&tes amatori de +ucuriile su+tile ale artei celei mai i&telectuale A&atole Fra&ce 3i M* 7er(eret cu $<m+etul lor i&dul(e&t 3i sceptic Marcel Proust re%&5ii&d 3i %m+o()i&du03i ami&tirile p<&) la a 'ace di& trecut u& u&i5ers mai populat 3i mai tul+ur)tor dec<t pre$e&tul toi ace3ti co&templatori 3i 6uisori lacomi de :ra&a lumeasc) 3i de curio$it)i estetice ace3ti ra'i&ai 3i ace3ti %&elepi predau 3ta'eta u&or lupt)tori duri care caut) apropierea 3i serio$itatea morii &edori&d &imic altce5a dec<t ceea ce %i implic) total* Ei su&t at<t de &er)+d)tori s)03i m)soare puterile %&c<t su&t atra3i c:iar 3i de 6ocuri dac) su&t s<&(eroase* Eroii co+oar) %& are&a u&de alear() taurii* Alii ale(<&d meserii pe&i+ile 3i periculoase dau do5ada propriei lor 5i(ori lupt<&d cu &atura 3i cu limitele re$iste&ei uma&e* ,i&tre ace3tia su&t u&ii care lupt) %& orice r)$+oi de %&dat) ce i$+uc&e3te u&de5a %& lume sau care
!1-

co&spiratori 3i asasi&i %3i 'olosesc puterile pe&tru a crea ?5<rte6ul@ pe care sper) s)0l 5ad) spul+er<&d mulimile A3i spera&a lor &u este $adar&ic)#C* Toi ace3ti ?copii ai :aosului@ au de (<&d s) $)misleasc) u& ordi& iar ca &oma$i o sta+ilitate* Su+ o 'orm) sau alta ei c<&t) solidaritatea 5iril) 3i de5otame&tul oame&ilor u&ul 'a) de cel)lalt ce se i5e3te de %&dat) ce o credi&) comu&) le %&()duie s) pri5easc) %& aceea3i direcie!* Ei aspir) la o ple&itudi&e %mp)rt)3it) co&cep<&d di& ce %& ce mai pui& c) ar putea e4ista si&(uratici* Ei au$iser) c) &imic &u e mai preios dec<t s) se p)stre$e dispo&i+ili 3i &u au ()sit o +ucurie dec<t %& a&(a6ame&tul 5olu&tar* Li se recoma&da s) 'ie &aturaliD au c)utat %&cotro s) se %&drepte deoarece %&tre$)reau u& 5id at<t de des)5<r3it c<&d %&cercau s) ()seasc) %& ei &i3te &e5oi de satis')cut %&c<t l0ar 'i slu6it 3i pe dracul dec<t s) se o+i3&uiasc) cu propriul lor &ea&t* Aceast) &er)+dare su+tera&) pe care roma&ul o e4prim) su+ at<tea c:ipuri tre+uie realme&te &umit) reli(ioas)* Ea marc:ea$) mome&tul %& care aceste 'ore i&5i$i+ile 3i &oi r)m<& %&c) dispersate &ecu&oscute u&a celeilalte de3i le(ate pri&tr0u& eleme&t secret e4act ca cititorii u&ei c)ri* Ele se atra( %&s) de6a ca tot at<tea ace su+iri puter&ic ma(&eti$ate 3i risc) s) se do5edeasc) +rusc sudate 3i de &ecli&tit ma&i'est<&du03i e4iste&a di&tr0o dat) pri&tr0o apri&dere &ea3teptat) care atu&ci c<&d 5a 'i o+ser5at) 5a p)rea c) e prea t<r$iu ca s) 'ie sti&s)* Aceast) a(itaie co&'u$) marcat) de cele mai di5erse remuri 5este3te oric<t de %&dep)rtat) ar 'i ea o remodelare a 'ormelor 5ieii colecti5e* Aspectul pe care %l 5or lua &u &e i&teresea$) aici* Oricare ar 'i %&s) acesta ca urmare a 'aptului c) societatea 5a re&a3te ea &u 5a l)sa &ici u& 'el de li+ert)i i&di5iduluiL deoarece
#

R<&durile de mai sus 'ac alu$ie respecti5 la Hemi&(YaU Mo&t:erla&t Sai&t0E4uperU I* FaulR&er A* Malrau4 C:* Plis&ier E* 5o& Salomo& Acu5<&tul ?5<rte6@ este luat de la Moeller 5a& de& 7rucRC* Aceste &ume &u su&t si&(urele put<&du0 li0se al)tura oricare altele la 'el de dem&e* ! Aceast) atitudi&e a 'ost de'i&it) de A&dre Malrau4 %& #ondiia uman 3i de A* de Sai&t0E4uperU %& 5mnt al oamenilor. Am reluat aici p<&) 3i 5oca+ularul 'olosit de ei* 260

e rar ca %& perioada ti&ereilor ei ea s) %i tolere$e alt) 'er5oare %& a'ara celei pe care i0o i&spir) ea %&s)3i l)s<&du0i ast'el doar opiu&ea e&tu$iasmului sau a e4ilului* Pe cel ce &u e luat de 5al &u %l a3teapt) altce5a dec<t s) r)m<&) ca a+a&do&at pe u& )rm pustiu ')r) a a5ea pe &ime&i care s)0i aud) (lasul 3i &ici c)ruia s)0i 'ie mil) de &e&orocirea lui* A 5e&it di& &ou o 5reme a ar:itecturii a co&struirii piramidelor 3i a catedralelor* Ci&e &u co&tri+uie &ici cu mi&tea 3i &ici cu +raele la e'ortul comu& se e4clude di& comu&itate 3i se usuc) precum crea&(a rupt) care &u mai prime3te se5)* ;a ()si el m)car 'ora de0a ur%K Mai de(ra+) moare de epui$are* Totu3i 'iecare se d)ruie3te desti&ului cet)ii 3i particip) cu m)reia lui ')c<&d corp comu& cu ea* Ast'el %&c<t &u se pu&e pro+lema s) se dista&e$e pe&tru a o putea co&templa studia sau 6udeca* El &u0 3i lea()&) ima(i&aia cu &ici u& 5is care s) &u o ai+) ca o+iect* El &u mai este 'r)m<&tat de &eli&i3te 3i &ici e&er5at de &ostal(ie* Cople3it 'ii&d de realitate ce ar mai putea cere u&ei lumi ima(i&areK Crearea u&ei capodopere pure %&c) &u %l solicit)* El &u co&cepe o 'rumusee de$i&teresat)* Orice acti5itate i se pare i&'erioar) 3i ')r) co&seci&e dac) e i&di'ere&t) 'a) de (loria &aio&al) dac) &u %i ilustrea$) re&umele pri&tr0u& mo&ume&t &epieritor pri&tr0o oper) a&o&im) pu+licat) pe&tru u&i5ers dar &u tale&tul u&ui artist ci sple&doarea comu&)* Nu mai e4ist) loc pe&tru roma&D &ici u& 5id &ici u& i&terstiiu &ici o si&(ur)tate u&de ar cre3te dori&a

de o alt) 5ia)* I&di5idul &u se (<&de3te dec<t la istorie* C<&tecele epice care cele+rea$) 'aptele de 5ite6ie ale str)mo3ilor 3i %i i&5it) pe 'ii s) le imite 5ite6ia *vom intra n carier cnd str'unii notri nu vor mai fi acolo+ e4alt) u& popor de cet)e&i di& care &ici u&ul &u resimte &e5oia de0a se retra(e deoparte pe&tru a se ide&ti'ica cu u& erou particular i&5e&tat de 'a&te$ia ar+itrar) a cui5a i&util* Roma&escul &u poate ie3i di& ()oace %& aceste co&diii* Tre+uie s) se a3tepte ca di$locarea societ)ii s)0l reorie&te$e di& &ou pe om spre 5iaa sa i&terioar) i&5it<&du0l s) o a&ali$e$e 3i s) se complac) %& ea* Fiecare %3i poate 'orma atu&ci %& ara a5e&turii u& perso&a6 'rater& care s) %&')ptuiasc) 'aptele e4traordi&are de care !8# el %&su3i se simte i&capa+il sau care s) treac) cu succes pri& %&cerc)rile pe care el le recu$)* El %l 'ace s) duc) acolo e4iste&a pasio&a&t) 3i de&s) pe care realitatea &u i0o acord) 'ii&dc) el &u 3tie s) i0o smul()* Este 5remea %& care i&di5idul se apuc) di& &ou s) se studie$e %& aceast) o(li&d) care %l determi&) di& ce %& ce mai mult s) se ocupe de el %&su3iD roma&ul care 'a5ori$ea$) ')r) %&cetare metamor'o$ele oricare ar 'i ele 3i care laolalt) 5e(:ea$) %&drum) 3i i&clud di$ol5) societatea de$5olt<&du0se 3i i&5it<&d0o apoi s) se realc)tuiasc) se :)r)$e3te dispariiei* Marsilia 0e &agittaire, #-9!

2N EMEMPL2D 7ALGAC

P* 4omanul cel mai am'iios Ast)$i se admite ')r) (reutate c) roma&ul lui 7al$ac deri5) di& roma&ul popular 3i &u di& cel clasic la 'el cum teatrul lui Moliere pro5i&e mai mult di& 'ars) dec<t di& teatrul literar* Aproape toate operele lui 7al$ac %&cep<&d cu primele pe care le0a re&e(at )rgoA le 5irate sau <eanne la ;oile, co&ti&u) pe&tru Fra&a roma&ul popular al lui ,ucraU0,umi&il iar pe&tru A&(lia roma&ul &e(ru al lui Mat:uri& LeYis sau A&&e Radcli''e* Ele se situea$) destul de departe de seriile realiste ale lui Resti' de La 7reto&&e 'a) de care 7al$ac &u 5a ap)rea dec<t mai t<r$iu drept u& emul mai %&$estrat 3i mai am+iios* %& orice ca$ 0e #entenaire este mult mai aproape de /elmoth, pe care %l demarc:ea$) dec<t este 0e 01s dans la 9allee de 0a 5rincesse de #leves, cu care preti&de c) ri5ali$ea$)* Roma&ul clasic 'ra&ce$ *0a 5rincesse de #leves sau /anon 0escaut+ apare la e4ami&are ca u& 'el de tra(edie %& ci&ci acte care e po5estit) %& loc s) 'ie pus) %& sce&)* ,ecorul &u este &iciodat) descris pe&tru el %&su3iL eroii au u& 'i$ic a+stract 3i i&ter3a&6a+il Ade3i cititorul este i&'ormat c) Ma&o& este ?'ermec)toare@ el &u 3tie ce culoare au oc:ii eiCL peripeiile su&t reduse la mi&imumL %& s'<r3it perso&a6ele su&t pui&e la &um)r*

Roma&ul clasic este ')r) %&doial) eli+erat de u&it)ile de loc 3i de timp dar r)m<&e cu toate acestea %&tru totul i&terior 3i e4emplarD ilustrarea u&ui su'let studiu al u&ei cri$e* 7al$ac %&ele(e s) descrie o lume 3i aceasta la modul sistematic dac) &u !8/ Aeste co&5i&s de aceastaC la modul 3tii&i'ic* I&te&ia lui este diametral opus) celei a ,oam&ei de La FaUette a a+atelui Pre5ost 3i a lui 7e&6ami& Co&sta&t* 7al$ac declar) c) 'ace co&cure&) st)rii ci5ile ceea ce %&seam&) c) multiplic) perso&a6ele 3i le i&di5iduali$ea$)* El %mprumut) de la Ialter Scott ideea de0a re%&5ia ?spiritul u&ei epoci@* %& 0es #houans, el este co&5i&s c) po5este3te u& ?e5e&ime&t co&structi5 pe&tru toate popoarele@ 3i &u se %&doie3te &ici o clip) de i&'lue&a 'u&dame&tal) a rolului s)u de roma&cier* Serio$itatea am+iiei sale %l 'ace pe 7al$ac s) premedite$e structura u&ei opere e&ciclopedice sau cel pui& urm)re3te reparti$area di'eritelor &araiu&i %& &i3te ru+rici determi&ate* ,istri+uia pe care o adopt) care ar putea 'i les&e co&siderat) ca 'ii&d doar comod) apare repede ca multidimensional, adic) 5ala+il) pe&tru mai multe seciu&i de realit)i* Autorul %&su3i a5erti$ea$) despre acest lucru %& cu5<&tul %&ai&teD 'iecare di&tre p)ri spu&e el ?%3i are se&sul sem&i'icaia sa 3i 'ormulea$) o epoc) a 5ieii ome&e3ti* &cene din viaa particular repre$i&t) copil)ria adolesce&a 3i (re3elile lor a3a cum &cene din viaa de provincie repre$i&t) 5<rsta pasiu&ilor a calculelor a i&tereselor 3i a am+iiei* Apoi &cene din viaa pari"ian o'er) ta+loul (usturilor 5iciilor 3i al tuturor lucrurilor &e%&'r<&ate a<ate de mora5urile speci'ice capitalelor u&de se %&t<l&esc deopotri5) +i&ele e4trem 3i r)ul e4trem* Fiecare di&tre aceste trei p)ri are culoarea ei local) etc@* Mai %&colo el pri5e3te &cenele din viaa de ar ca pe ?seara acestei lu&(i $ile@* %& acest 'el se sc:iea$) u& 'el de ar:itectur) comple4) al c)rei pri&cipiu ridicat la ra&( de sistem 5a i&spira co&strucii precum Ulise al lui SoUce u&de sem&i'icaia capitolelor este determi&at) de u& ade5)rat ta+lou de co&corda&e* Edi'iciul a5ea s) 'ie %&coro&at de dou) opere sem&alate de pla&ul di& #O91 3i ale c)ror titluri su&t di&tre cele mai i&structi5eD /onografia virtuii 3i .ialoguri filo"ofice i politice despre perfeciunile secolului \%\. Aceste dou) titluri pu& acce&tul primul pe spiritul etic iar al doilea pe spiritul moder& al operei +al$acie&e* I&tr0ade5)r aportul ese&ial al lui 7al$ac la istoria ideilor re$id) %& co&'ru&tarea dac) &u %& ide&ti'icarea acestor doi !89 ^^ terme&i* Critica sa la adresa lui Ialter Scott este %& aceast) pri5i&) demo&strati5)* C<t despre co&cepia sa etic) ea %i apare drept 6usti'icarea %&s)3i a acti5it)ii saleD ?Le(ea scriitorului scrie el %& cu5<&tul %&ai&te la #omedia uman, ceea ce %l 'ace ca atare ceea ce &u mi0e team) s0o spu& %l 'ace e(al cu omul de stat 3i poate superior acestuia este o deci$ie oarecare %& pri5i&a lucrurilor ome&e3ti u& de5otame&t des)5<r3it 'a) de &i3te pri&cipii@* El este 3i mai e4plicit %&tr0o scrisoare c)tre HippolUte CastilleD ?Morali$area epocii sale este scopul pe care orice scriitor tre+uie s) 3i0l propu&) %& ca$ co&trar &e'ii&d dec<t un om care i distrea" pe ceilaliB.

%%. >raul fa'ulos 7al$ac admite pri&tre cei di&t<i e4iste&a u&or mituri moder&e 3i le recu&oa3te 'oarte repede importa&a* Poate c) este c:iar creatorul e4presiei acesteia pe care o 'olose3te %& 0a 9ieille ;ille, atu&ci c<&d a'irm) c) miturile moder&e su&t 3i mai pui& %&elese dec<t cele a&tice 3i c<&d susi&e c) 'ora lor este 3i mai co&sidera+il)* Aceste mituri co&tempora&e &u su&t percepute ca ima(i&areD dimpotri5) ele apar ima(i&aiei ca 'ii&d de la si&e %&elese* Credem %& ele %& mod automat* Ele 'ac parte di& suma de ima(i&i pe care 'iecare o accept) ')r) ca m)car s) se (<&deasc)* Pri&tre acestea 'i(urea$) c:iar o repre$e&tare 'a+uloas) a Parisului la a c)rei pu&ere %& circulaie au co&tri+uit %& mod deose+it roma&ele lui 7al$ac ca de alt'el 3i ale lui Eu(e&e Sue 3i Po&so& du Terrail* Preci$at) 3i r)sp<&dit) pri& i&termediul c)rii ea este su'icie&t de co&5i&()toare pe&tru a +<&tui se&si+ilitatea colecti5) 3i pe&tru a0i ap)rea drept cea ade5)rat) pri& aceasta 'ii&d propriu0$is mitic)* Roma&ele lui 7al$ac su&t scrise %& mome&tul c<&d capitalele europe&e cap)t) deodat) dime&siu&ile 3i %&')i3area pe care le0o 3tim ast)$i* Populaia lor se %&$ece3te cl)dirile %3i sporesc &um)rul 3i de5i& mai complicate* Su&t create primele mari ma(a$i&eL lumea a'acerilor a 'i&a&elor a i&dustriei se de$5olt) cu o rapiditate e4traordi&ar) 3i cap)t) %& c<i5a a&i o importa&) deco&certa&t)* !81

Este epoca %& care se 'ormea$) a5erile lui Rot:sc:ild Fould 3i Pereire* %& acela3i timp proletariatul ur+a& spore3te o dat) cu o pe(r) semi0cla&desti&)* Aceste di5erse &out)i duc %& cele di& urm) la o tra&s'ormare total) a decorului marelui ora3 3i 'ac di& acesta locul pre'erat al a5e&turilor 3i al tra(ediilor pe care scriitorii le proiectau p<&) de cur<&d %&tr0u& trecut stili$at sau %& i&uturi &u prea cu&oscute* Eroul este e4pus aici la tot 'elul de pericole* Trec)torul cu care se %&cruci3ea$) poate 'i u& du3ma& de(:i$at* Scrisoarea pe care o prime3te %l atra(e %&tr0o capca&)* La 'el tot %& marele ora3 pasiu&ile su&t cele mai 5ariate mai %&'l)c)rate 3i mai crimi&ale* Roma&cierul a'l) %& 'iecare dimi&ea) citi&d ru+rica 'aptelor di5erse di& $iar co&seci&ele cumplite ale acestora %& cadrul lor se ma&i'est) u& eroism i&edit 3i lui %i re5i&e sarci&a de a0i de$5)lui m)reia cotidia&)* %& Fra&a 'e&ome&ul apare 3i ca o co&seci&) a rolului 6ucat de Paris %& timpul Re5oluiei c<&d ?$ilele@ :ot)rau soarta Naiu&ii 3i c<&d Parisul %3i impu&ea pro5i&ciei cu at<ta 'ermitate 5oi&a 3i Teroarea* Parisul pe care (iro&di&ii s0au s'orat $adar&ic s)0l reduc) dup) cum spu&eau la #PO/ di& i&'lue&a sa* Opera de ce&trali$are admi&istrati5) co&ti&uat) %& timpul Imperiului a ')cut restul ast'el %&c<t impresia era c) totul 5e&ea de la Paris 3i c) se s'<r3ea acolo* Numai acolo se putea 3i tre+uia s) se %&')ptuiasc) ceea ce ti&dea spre o a&umit) i&'lue&) 5aloare ori r)su&et* %& dome&iul pur literar aclimati$area roma&ului de a5e&turi apoi tra&s'ormarea lui %& roma& poliist au mers %& acela3i se&s* Ca 3i 7audelaire 7al$ac se arat) se&si+il 'a) de decorul ur+a&* El %l admir) pe Fe&imore Cooper dar co&sider) pericolele marelui ora3 mai i&teresa&te dec<t cele ale p)durii sau ale sa5a&ei* Aici re$id) ade5)rata s)l+)ticie 3i prime6diile cele mai ame&i&)toare mai du+ioase 3i mai i&sidioase* ,up) cum a ar)tat Re(is Messac atmos'era roma&ului di& secolul al MlM0lea se &a3te di& tra&spu&erea %& cadrul ora3ului a %&ti&derilor mai pui& &esi(ure ale preeriei sau ale 6u&(lei pli&e totu3i de &e&um)rate capca&e pe care i&die&ii le %&ti&d 5<&)torilor sau pio&ierilor* %& &plendeurs et /iseres, 7al$ac su+li&ia$) acest lucruD ?Poe$ia terorii pe care strata(emele tri+urilor du3ma&e %& r)$+oi au r)sp<&dit0o %& i&ima !88 p)durilor di& America 3i de care a pro'itat at<t de mult Cooper se potri5ea cu cele mai mici detalii ale 5ieii pari$ie&e* Trec)torii pr)5)liile tr)surile ci&e5a st<&d %& picioare la o i&tersecie totul o'erea oame&ilor MMM i&teresul e&orm pe care %l pre$i&t) %& roma&ele lui Cooper u& tru&c:i de copac o 5i$ui&) de castori o st<&c) pielea u&ui +i$o& o +arc) &emi3cat) u& 'ru&$i3 ati&(<&d apa@* ;autri& %i e4plicase lui Rasti(&ac %& 0e 5ere Doriot, a5a&ta6ele capitaleiD ?;edei dum&ea5oastr) Parisul este ca o p)dure di& Lumea Nou) u&de mi3u&) dou)$eci de specii de populaii s)l+atice ili&oi3ii :uro&ii care tr)iesc di& produsul dat de di'eritele clase sociale*** A5ei de0a 'ace cu ora3ul cel mai comple$e&t de pe lume* ,ac) m<&drele aristocraii di& toate capitalele Europei re'u$) s) admit) %& r<&durile lor u& milio&ar i&'am Parisul %l prime3te cu +raele desc:ise d) 'u(a la petrecerile lui %&'ulec) la di&eurile sale 3i cioc&e3te cu i&'amia lui***@ O aseme&ea m)rturie &u e deloc i$olat)* Ale4a&dre ,umas pu+lic) %& #O19 0es /ohicans de 5aris, roma& al c)rui titlu %&su3i %l 'ace s) &u mai ai+) &e5oie de come&tarii* %& aceea3i perioad) Eu(e&e Sue i&5oc) acelea3i re'eri&e 3i se orie&tea$) %& aceea3i direcieD ?Toat) lumea a citit pa(i&ile acestea admira+ile %& care Cooper Ialter Scott0ul america& a sc:iat mora5urile 'eroce ale s)l+aticilor lim+a lor pitoreasc) poetic) &e&um)ratele 5icle&ii cu a6utorul c)rora 'u( de du3ma&ii lor sau %i urm)resc*** ;om %&cerca s) pu&em su+ oc:ii cititorului c<te5a episoade di& 5iaa altor +ar+ari a'lai tot at<t de %& a'ara ci5ili$aiei ca 3i s)l+aticii at<t de +i&e descri3i de Cooper@* %&tr0ade5)r roma&ul poliist &u poate 'i co&ceput %& &ici u& c:ip ')r) decorul ur+a&* Acesta %&deose+i a primit o parte di& misterul s)u di& crearea poliiei secrete* O dat) cu apariia acesteia lupta di&tre ordi&e 3i crim) %&cetea$) s) mai 'ie o lupt) desc:is) 3i clar circumscris) dep)3i&du03i propriul s)u dome&iu 3i d<&d +u$&a %& 5iaa 'iec)ruia* C:iar u&ul di& roma&ele lui 7al$ac Une tene'reuse affaire, %&()duie cel mai +i&e s) se %&elea() descump)&irea aparte pe care o strecoar) %& su'letele oame&ilor aceast) i&o5aie dia+olic) 0 poliia i&5i$i+il)* Ea aduce cu si&e u& eleme&t perma&e&t de suspiciu&e 3i &esi(ura&)* !8. Opi&ia pu+lic) e %&(ri6orat) dac) &u i&di(&at)* %& A&(lia c<&d su+ (u5er&ul Peel pe&tru a com+ate u& 5al de crimi&alitate Parlame&tului i se propu&e adoptarea poliiei secrete s0a stri(at c) o mie de crime su&t de pre'erat u&ui aseme&ea remediu* I&teresul este %&s) tot at<t de mare ca 3i (roa$aD e pasio&a&t %&tr0o 'iciu&e s) 5e$i la u& mome&t dat cum cel ce p<&) adi&eaori era luat drept pro'esor cer3etor sau ceasor&icar se de$5)luie a 'i poliist* Ima(i&aia dep)3e3te realitatea* 7al$ac i&e s) se

%&t<l&easc) cu ;idocQ 3i %i %mprumut) perso&a6ului s)u ;autri& c<te5a tr)s)turi ale oc&a3ului a6u&s 3e'ul poliiei* Nimic &u e mai sem&i'icati5 %& aceast) pri5i&) dec<t modul %& care Leo& Go$la& cade %& e4ta$ %& 'aa calit)ilor copoilor 3i re'eri&du0se la relaiile di&tre 7al$ac 3i ;idocQ descrie stima pe care i0o ma&i'esta roma&cierul acestuia di& urm)D ?El admira %&deose+i di5i&aia celor mai su+tile spirite care au 'lerul p)tru&$)tor al s)l+aticului pe&tru a urm)ri pista u&ui crimi&al dup) i&ducia cea mai 3tears) sau c:iar ')r) &ici o i&ducie* 2& (las le 5or+e3te 3i su&t cupri&3i de u& tremur &er5os precum :idroscopul pus pe roca ce acoper) p<&$a de ap) a'lat) la o sut) de picioare su+ p)m<&t 3i e4clam)D crima e aiciL s)pai 3i0o 5ei ()si@* C<t despre /emoriile lui ;idocQ a3a apocri'e cum su&t ele cu&osc u& succes e4cepio&al de li+r)rie care e di&tre cele mai simptomatice* ,i& ele se tra( roma&ele lui Eu(e&e Sue 3i ale lui Po&so& du Terrail 0es /1steres de 5aris 3i 4ocam'ole, 3i %&tr0o oarecare m)sur) &plendeurs et/iseres des courtisanes, precedate de Mistoire des Erei"e, co&spiratori %& costum care i& su+ domi&aia lor ocult) o capital) descris) de dou) ori pe parcursul c)rii* %&c) de la %&ceputul lui ;erragus, autorul 'ace u& portret liric 3i 'i$io(&omo&ic al Parisului Adup) cum spu&e c:iar elC urm)ri&d s) de'i&easc) perso&alitatea 'iec)rei str)$i u&ele de$o&orate sau i&'ame altele &o+ile sau doar respecta+ile d<&d e4emple de str)$i asasi&e mu&citoare merca&tile* Tuturora le descoper) caliti umane. El 5ede %& Paris ?cel mai delicios di&tre mo&3tri@ 3i preci$ea$) imediatD ?Mo&stru des)5<r3it de alt'elE@ El %l descrie tre0$i&du0seD ?Toate u3ile se crap) r)suci&du0se %& +alamale ca mem+ra&ele u&ui :omar uria3 ma&e5rate pe &e5)$ute de trei$eci !8O de mii de +)r+ai sau 'emei di&tre care 'iecare tr)ie3te %&tr0u& spaiu de 3ase picioare p)trate u&de posed) o +uc)t)rie u& atelier u& pat copii o (r)di&) &u 5ede limpede 3i tre+uie s) 5ad) totul* Pe &esimite articulaiile tros&esc mi3carea se tra&smite strada 5or+e3te* La amia$) totul e 5iu :or&urile 'ume() mo&strul m)&<&c)L apoi ra(e apoi &e&um)ratele lui la+e se a(it)* Frumos spectacolE ,ar o ParisE Ci&e &u i0a admirat peisa6ele sum+re d<rele de lumi&) 'u&d)turile tale ad<&ci 3i t)cute ci&e &u i0a au$it murmurele di&tre mie$ul &opii 3i ceasurile dou) ale dimi&eii &u cu&oa3te %&c) &imic di& ade5)rata ta poe$ie 3i &ici di& +i$arele 3i uria3ele tale co&traste***@ E&tu$iasmul &u %i este lipsit de e4presii em'aticeD Parisul este o ?mi&u&)ie mo&struoas) uimitor asam+la6 de mi3c)ri ma3i&i 3i (<&duri@ ?creierul lumii@ ?mare curte$a&)@ ?re(i&) mi3c)toare a ora3elor %&5e3m<&tat) de a'i3e 3i care totu3i &u are &ici u& u&(:er curat %&tr0at<t este de comple$e&t) 'a) de 5iciile &aiu&ii 'ra&ce$e@* A&ali$a cu care %&cepe 0a ;ille au, 1eu, d2 or este mai am+iioas)D acum &u decorul este ceea ce %l i&teresea$) pe autor ci tipurile de 5ia) pasiu&ile raporturile reciproce di&tre di5ersele clase de 'ii&e ce alc)tuiesc populaia u&ui mare ora3* ,e data aceasta Parisul este ?o 5ast) %&ti&dere a(itat) &e%&cetat de o 'urtu&) de i&terese su+ care se %&5<rte6e3te u& la& de oame&i pe care moartea %i cose3te mai des dec<t pri& alte p)ri 3i care re&asc mereu tot at<t de de3i ale c)ror c:ipuri crispate 3i sc:imo&osite asud) pri& toi porii spiritul dori&ele otr)5urile cu care le su&t %&(r)3ai creieriiL &u su&t c:ipuri ci &i3te m)3tiD ale sl)+iciu&ii puterii mi$eriei +ucuriei ipocri$ieiL toate su&t e4te&uate toate su&t impre(&ate de sem&ele de &e3ters ale u&ei l)comii 'e+rile@* Parisul %3i de'ormea$) locuitorii modi'ic<&du0le p<&) 3i ritmul e4iste&eiD maturitatea le este i&ter$is)* Ora3ul %i precipit) ')r) i&ter5alul i&termediar al ti&ereii %& decrepitudi&e* Aceast) ?&atur) social) mereu %& 'u$iu&e@ este u& ade5)rat i&'er&* 7al$ac su+li&ia$) 'aptul c) e4presia tre+uie luat) ca atareD ?Luai cu5<&tul acesta drept ade5)rat e4clam) el 'ii&dc) acolo totul 'ume() totul arde totul str)luce3te totul clocote3te se e5apor) se sti&(e se apri&de di& &ou sc<&teia$) sclipe3te 3i se !8co&sum)@* El 'ace atu&ci u& ta+lou cumplit al e4iste&ei duse de 'iecare di&tre cate(oriile sociale di& di'eritele cercuri ale acestei (:ee&e de&u&<&du0i %& c:ip admira+il 'erocitatea sordid) 3i i&'i&ita complicaie* 7o(ai 3i s)raci arti3ti 3i comercia&i mu&citori 3i a5ocai su&t tot at<tea specii ori(i&ale c)rora roma&cierul &u le co&'u&d) &ici mora5urile 3i &ici &e5oile* ,ar aceast) &ou) ci5ili$aie pe care marele ora3 tocmai a i&staurat0o le impu&e o du+l) le(e 5ala+il) pe&tru toiD c)utarea oar+) a5id) 3i &er)+d)toare a aurului 3i a pl)cerii c:eie a tuturor pasiu&ilor* Ea este cea care 'ace u&itatea u&ui aseme&ea u&i5ers 3i care d) acestui ?5ast atelier de +ucurii@ u& 'el de pri5ile(iu decisi5 3i 'u&estD ?Aceast) 5i$iu&e a Parisului moral do5ede3te c) Parisul 'i$ic &u ar putea 'i alt'el dec<t este***@ Hi mai e4plicitD ?,eci mi3carea e4or+ita&t) a proletarilor deci depra5area i&tereselor care maci&) cele dou) +ur(:e$ii deci cru$imile (<&dirii artistice 3i e4cesele pl)cerii &e%&cetat c)utate de cei de sus e4plic)

ur<e&ia &ormal) a 'i$io(&omo&iei pari$ie&e@*

PPP* Eroul inteligent i 'rutal &plendeurs et /iseres des courtisanes &u po5estesc doar ultima %&truc:ipare a lui ;autri& ci %i ilustrea$) 3i apoteo$a* ,esi(ur %& 0e 5ere Doriot, portretul perso&a6ului este de6a complet* Nu %i mai lipsesc dec<t dime&siu&ile* Morala lui este %&tru totul 'ormulat) %& discursul pri& care %l ispite3te pe Rasti(&ac* Atu&ci el %l a5erti$ea$) cu (ra5itate pe t<&)r c) 5oi&a co&stituie co&diia pri&cipal) a succesului %& frumoasa partid pe care %l po'te3te s) o 6oace %mpotri5a tuturor seme&ilor s)iD ?;edei dac) putei s) 5) sculai %& 'iecare dimi&ea) cu mai mult) 5oi&) dec<t a5eai %& a6u&@* El &u %i ascu&de di'icult)ile succesului 3i o+sti&aia care %i este &ecesar) am+iiei pe&tru a i$+<&diD ?O %&a5uire rapid) este pro+lema pe care 3i0o propu& s) o soluio&e$e %& acest mome&t ci&ci$eci de mii de ti&eri care se a'l) %& situaia dum&ea5oastr)* Su&tei o u&itate %& acest &um)r* Sudecai ce e'orturi a5ei de ')cut 3i ce %&5er3u&are 5) tre+uie pe&tru a lupta@*
270

Nu e4ist) dec<t dou) opiu&i @supunerea stupidB sau re5olta* ;autri& a optatD dup) ce a citit Memoriile lui 7e&5e&uto Celli&i di& care a a'lat dup) cum m)rturise3te ?s) imite Pro5ide&a care &e ucide ')r) &oim) 3i s) admire 'rumuseea pretuti&de&i u&de se ()se3te@* Pe deasupra el a c:i+$uit temei&ic la co&diia actual) a de$ordi&ii sociale 3i a :ot)r<t s) pro'ite de ea pu&<&du0se mai presus de tot c:iar 3i a le(ilor* Acest re5oltat pare ')r) %&doial) u& roma&tic dar &u u& om sla+ u& 5is)tor sau u& 5eleitar* Nu este u& %&5i&s ci u& cuceritor* Poe$ia &u este pe&tru el o e5adare di& realitate ci o i&5itaie de0a de5e&i st)p<&ul eiD ?Su&t u& mare poet* Poe$iile &u mi le scriu ele co&stau %& aciu&i 3i se&time&te@* Nu e4ist) o&estitate pri&cipii 3i &ici 5irtui ci doar e5e&ime&te 3i circumsta&e* Omului superior %i re5i&e sarci&a de0a le supu&e scopurilor sale* Ast'el %&c) de la pe&siu&ea ;auQuer e5a&(:elia 5oi&ei de putere se %&')i3ea$) ')r) ascu&$i3uri 3i &e3tir+it)* ,ar apostolul e lipsit de alur) 3i presti(iu* Este u& escroc mediocru 3i truditor care se risipe3te %& 6ocuri de cu5i&te u3oare 3i %& (lume (rosola&e ale c)rui (esturi ca 3i discursuri su&t impre(&ate de o 5ul(aritate i&e4prima+il)* El &u de5i&e m)re dec<t %& clipa c<&d e arestat de poliie 3i c<&d %& culmea 'uriei %&ele(e %&tr0o str)'ul(erare c) polii3tii &u a3teapt) dec<t cel mai mic prete4t ca s)0l %mpu3te* Atu&ci se calmea$) de %&dat) d<&d ?do5ada celei mai %&alte puteri ome&e3ti@* Atu&ci 7al$ac &u cru) &ici superlati5ele lirice 3i &ici comparaiile impresio&a&te ca aceea a pic)turii de ap) rece care %&tr0o clipit) destram) ?a+urii (ro3i@ capa+ili s) r)stoar&e mu&ii* El 'ace di& ;autri& u& sim+ol d<&du0l deodat) drept ?tipul u&ei %&tre(i &aiu&i de(e&erate al u&ui popor s)l+atic 3i lo(ic +rutal 3i suplu* %& acest mome&t Colli& de5i&e u& poem i&'er&al %& care su&t $u(r)5ite toate se&time&tele ome&e3ti mai pui& u&ul 0 cel al remu3c)rii* Pri5irea lui era a ar:a&(:elului c)$ut care 5rea %&tru&a r)$+oiul@* Aceast) tra&s'i(urare a &araiu&ii &u are loc dec<t %& clipa c<&d eroul dispare di& cadrul ei (ata totu3i s) re%&5ie su+ o %&')i3are %& s'<r3it pe m)sura sem&i'icaiei saleD misteriosul 3i puter&icul erou di& &plendeurs et /iseres, cel care e4ercit) di& !.# um+r) o domi&aie ocult) 3i ')r) limite* Autorul a'irm) $adar&ic scrii&du0i lui HippolUte Castille c) a luat ori(i&alul di& realitateD Pot s) 5) asi(ur c) modelul e4ist) c) este de o m)reie %&sp)im<&t)toare 3i c) 3i0a ()sit locul %& lumea di& 5remurile &oastre* Acest om era tot ce era ;autri& mai pui& pasiu&ea pe care i0am atri+uit0o@* Nu e mai pui& importa&t ca eroul s) ami&teasc) de o a5e&tur) sau alta di& acea perioad)D ;idocQ care s'<r3ea ca 3i el ca 3e' al poliiei Pierre Coi(&ard croi&du03i drum pri& saloa&ele Parisului su+ &umele de co&tele de Po&tis de Sai&te0Hele&e 3i slu6i&d de i&'ormator u&ei +a&de de :oi sau A&t:elme Collet r<&d pe r<&d (e&eral episcop 3i 'ila&trop trimis la oc&) %& 6urul a&ului #O!" tra5estit %& Mo&sei(&eur PasQuali&i precum ;autri& %& a+atele Herrera* C<te5a similitudi&i cu 0es /isera'les, 0es /1steres de 5aris, sau cu 0a 9engeance de 9asili?a Ade Po&so& du TerrailC au u& e'ect tot at<t de mare* ;autri& impertur+a+il om&iscie&t st)p<& secret al Parisului do+<&de3te u& se&s mitolo(ic* El dispu&e de aceea3i putere 'a&tasma(oric) 3i cla&desti&) asupra capitalei ca 3i cea dei&ut) de asociaia celor Treispre$ece sau pe care t)cutul Go+secR c:iar dac) la o scar) mai mic) a reu3it s) o o+i&) datorit) u$urii 3i la care a6u&(e %&ai&te de0a muri epui$at 3i &ecu&oscut Gac:arius Marcas* Se 3tie c) tema 6oac) u& rol ese&ial %& dramatur(ia lui 7al$ac* Marele ora3 este o lume +o(at) 3i

de&s) u&de se reali$ea$) toate posi+ilit)ile 3i u&de pasiu&ile se ampli'ic) p<&) la pu&ctul de i&ca&desce&)* ,emiur(i mascai 3i a&o&imi ur$esc &e%&cetat aici ma3i&aiu&i i&e4trica+ile 3i decisi5e* ;autri& ocup) ce&trul acestui u&i5ers %&ci&s 'ii&d 'i(ura sa pri&cipal) %&truc:ip<&d r)ul 3i totodat) :arul creator al e&er(iei i&teli(e&te* Ru+empre %& scrisoarea sa de adio %l a3ea$) pri&tre 'ii&ele de e4cepie care su&t tot at<t de periculoase pe&tru societate cum ar 'i leii %& pli&) Norma&dieD ?%&$estrai cu o putere ime&s) asupra su'letelor duioase ei le ispitesc 3i le $dro+esc* E ce5a 'rumos 3i m)re %& 'elul s)u* Este pla&ta otr)5itoare 5iu colorat) di& p)dure care %i 'asci&ea$) pe copii* Este poe$ia r)ului@* E4ist) posteritatea lui A+el 3i a lui Cai&* Lui ;autri& %&su3i %i pl)cea s) o repete* Cai& este re+eliu&ea eter&)* ;autri& se presupu&e c) se tra(e di& Adam
272

pri& aceast) 'iliaie +lestemat)* Pri&tre demo&ii di& aceast) 'iliaie se ()sesc di& c<&d %& c<&d u&ii cumplii cu structuri 5aste ce co&ce&trea$) toate 'orele ome&e3ti 3i care seam)&) cu acele a&imale 'e+rile di& de3ert a c)ror 5ia) cere spaii ime&se pe care le ()sesc aici* Ru+empre se %&3eal) iar ;autri& se ilu$io&ea$) 3i el atu&ci c<&d %3i %&c:ipuie c) ar 'i 'ericit dac) ar duce o 5ia) patriar:al) %& mi6locul u&ui dome&iu %&ti&s di& Statele 2&ite tr)i&d ca u& su5era& 3i %&depli&i&du03i dori&ele* ,impotri5) aseme&ea 'ii&e &u su&t deloc de co&ceput tr)i&d %& si&(ur)tate 3i pe cupri&sul u&or %&ti&deri pustii* Ceea ce %i 'ace s) se i5easc) e statul moder& ci5ili$aia i&dustrial) 3i marele ora3* Ei &u su&t produ3i de &atur) ci de societate* Scriitorul a %&eles per'ect c) &u %i putea situa dec<t %& i&ima capitalelor* El mai mult %i i&5e&tea$) dec<t %i co&stat) 3i mai mult %i presupu&e dec<t %i o+ser5)* Se pare c) a 'ost* silit s) %i deduc) 3i cum pe l<&() mo&stru tre+uie 3i u& erou care s) lupte cu el 7al$ac descrii&d puterea u&i5ersului ur+a& a3a cum se 'orma el %& acea perioad) a 'ost determi&at s) co&ceap) perso&a6e su'icie&t de m)ree ca s) poat) :)l)dui ')r) s) se r)t)ceasc) pri& acest la+iri&t mai reduta+il 3i ca s) poat) %&'ru&ta cu oarecare 3a&se pericolele i&edite 3i mereu re&)sc<&de ce mi3u&) pe aceste c)i ')r) ie3ire* %9. ntoarcerea mitului Roma&ul moder& 'resca ampl) 3i totodat) am)&u&it) %& care 7al$ac se str)duie3te %&tr0u& mod impresio&a&t s) %&')i3e$e comple4itatea social) a 5remii sale &u prelu&(e3te o literatur) %&trea() ocupat) cu descrieri atemporale supus) &e&um)ratelor co&5e&ii ar+itrare 3i academice* Te&tati5a &u apare &ici ca traducerea direct) a u&ei realit)i imediat o'eriteD ea mai are &e5oie de calea ocolit) a literaturii pe&tru a e4prima cotidia&ul 3i +a&alul* Ficiu&ile pe care le pl)smuie3te roma&cierul moder& se i&spir) mai mult di& alte roma&e dec<t di& 5ia) ast'el %&c<t el e5oc) situaiile cele mai stra&ii poate cele mai (ratuite pe&tru a
273

le i&staura ca su5era&e %& pli& +a&al apare&t %& care 'iecare %3i c<3ti() e4iste&a 3i c)ruia &ime&i &u %i percepe %&c) opule&a i&epui$a+il) 3i i&te&sitatea &ou) 3i &e%&dur)toare* 7al$ac a resimit 'oarte acut &outatea mediului male'ic 3i ca 3i i&ca&desce&t care alc)tuie3te marele ora3 pe care %l co&sider) pestile&ial at<t la propriu c<t 3i la 'i(urat %& a3a m)sur) %&c<t pu&e %& opo$iie cu co&sta&a ce i se 3tie pro5i&cia 3i Parisul 3i i&troduce a&ta(o&ismul celor dou) stiluri de 5ia) p<&) 3i %& pa(i&ile #omediei umane. Totu3i aici se %&t<mpl) acela3i lucru ca 3i %& pri5i&a co&5i&(erilor sale politiceD co&ser5ator parti$a& al ordi&ii 3i ap)r)tor al tro&ului 3i al altarului el %i prosl)5e3te pe am+iio3i pe re'ractari 3i pe a5e&turieri* El +lestem) mo&struo$itatea Parisului dar aceasta o 'ace o+seda&t) seduc)toare 3i o e4a(erea$)* El %&su3i este sedusD dup) propriile sale cu5i&te Parisul este ?ora3ul cu o sut) de mii de roma&e@* Ce %3i poate dori mai mult u& roma&cierK El &u este doar 5i$io&ar* ;i$iu&ea sa pro5i&e mai de(ra+) di& o+ser5aia cea mai scrupuloas) cu puti&)* Geo(ra'ia sa pari$ia&) este (<&dit) c5asi0deducti5)* 7al$ac %3i ()$duie3te %&totdeau&a eroii %& cartierul care le corespu&de %& 5irtutea u&ui ta+el de co&corda&) luat de la La5ater 3i %l descrie atu&ci cu tot at<ta e4actitudi&e meticuloas) ca atu&ci c<&d descrie 5reu& +ur( importa&t di&tr0o pro5i&cie li&i3tit)* S0a s'<r3it cu ditiram+ii imprecaiile 3i meta'orele i&spirate* Co&trastul este 'rapa&t dar el se e4plic) tocmai pri& &atura mituluiD Parisul e o totalitate* El &u este 'asci&a&t dec<t dac) e i&di5i$i+il* Orice parcel) di& Paris co&siderat) separat rede5i&e pe loc pro5i&cial) 3i 7al$ac descrii&d0o rede5i&e u& scriitor realist* ,oar i&come&sura+ilul seduce %&dea6u&s luciditatea pe&tru a o 'ace s) co&'u&de 'a&te$ia cu realitatea adic) pe&tru a o 'ace s) accepte mitul* Acesta &u este u& simplu +asm o i&5e&ie ar+itrar) ')r) r)d)ci&i 3i &ici e'ect* Pe&tru a se impu&e pe&tru a ?pri&de@ %i tre+uie +a$e

solide 3i co&diii 'a5ora+ile* Tre+uie de aseme&ea s) e4prime o situaie dat) s) propu&) o soluie 5ia+il) u& soi de precede&t presti(ios care s) par) c) 6usti'ic) di&ai&te o aciu&e te&ta&t) temerar) c)reia i&eria social) %i re$ist) 3i pe care o co&sider) 5i&o5at)*
274

Mitul +al$acia& al Parisului %&cura6ea$) u& 'el de am+iie rece 3i +la$at) c5asi0ci&ic) ce re'u$) 5alorile acreditate 3i care %& acela3i timp %l %mpi&(e pe am+iios la orice sacri'iciu0pe&tru a03i croi drum %& societate* ,ar 5oi&a de putere cu care este el %&armat &u se prea potri5e3te cu o deta3are 'u&dame&tal) care o 'ac s) 'ie lipsit) de o+iect 3i care rui&ea$) di&ai&te +ucuria pe care cuceritorul ar tre+ui s) o simt) de pe urma i$+<&$ii sale* Scriitorul roma&tic adopta atitudi&ea de 'u() di& societatea care %l stri5e3te sau %l :ule3te* Aceast) societate ap)rut) de pe urma 5<rte6ului re5oluio&ar 3i totodat) a pro(reselor te:&icii este c:iar cea c)reia marele ora3 %i co&stituie sim+olul a(resi5* Ast'el %&c<t st<r&e3te (roa$a poetului care se ridic) %mpotri5a 5alorilor 3i a ierar:iilor pe care le 5ede respectate %& cadrul ei* El pre'er) tur&ul de 'ilde3 istoria 5iaa su'leteasc) 5isarea iar %& ca$uri e4treme &e+u&ia 3i si&uciderea* Noul erou Sulie& Sorel Rasti(&ac sau Ru+empre adopt) atitudi&ea i&5ers)D i&tr) %& 6oc 3i %i respect) re(ulile* El este %& c:ip :ot)r<t moder& se s'orea$) s) a6u&() st)p<&ul u&ei societ)i al c)rei cod re'u$) s) %l recu&oasc) dar care %l 'asci&ea$) cu at<t mai mult* 7al$ac &u este si&(urul care se a&(a6ea$) pe acest ')(a3* Se 3tie ce loc ocup) la 7audelaire co&ceptul de modernitate 3i se 3tie la 'el de +i&e importa&a ?Ta+lourilor pari$ie&e@ di& ;lorile rului, ast'el %&c<t &u e deloc de mirare 'aptul c) i0a adus u& oma(iu roma&cierului %& %&c:eierea &alonului din 1V4]- ?Miraculosul &e %&5)luie 3i &e adap) la 'el ca atmos'eraD &oi %&s) &u %l 5edem* A***C ,eoarece eroii di& Iliada &u 5) a6u&( dec<t p<&) la (le$&) o ;autri& o Rasti(&ac o 7irotteau 0 3i tu o Fo&ta&ares care &u ai %&dr)$&it s) po5este3ti pu+licului su'eri&ele de su+ 'racul 'u&e+ru 3i co&5ulsio&at pe care %l %m+r)c)m cu toiiL 0 3i tu o Ho&ore de 7al$ac tu cel mai eroic cel mai deose+it cel mai roma&tic 3i cel mai poetic di&tre toate perso&a6ele pe care le0ai scos di& i&ima ta@* 7al$ac co&sider) roma&ul drept 'orma literar) cea mai adaptat) la spiritul secolului cea mai apt) de0a procura si&te$a epic) a acestuia pe care 7audelaire o &ume3te ?traducerea le(e&dar) a 5ieii e4terioare@* Roma&ul 'ur&i$ea$) %& orice ca$ o !.1 e4presie a societ)ii care acio&ea$) asupra u&ui pu+lic di& ce %& ce mai &umeros 3i mai se&si+ili$at ceea ce %&seam&) c) o dat) cu el literatura de5i&e la r<&dul ei o 'or) social)* Ea &u mai este doar art) 3i podoa+) ilustraie 3i di5ertisme&t* Ea %&cetea$) s) mai co&ce&tre$e opere produse de speciali3ti pe&tru satis'acerea u&ei elite a+a&do&ea$) esteticul %& sc:im+ul dramatur(iei u&de roma&ul care &u este dec<t %& apare&) u& (e& literar %& se&sul clasic al terme&ului cap)t) rapid o importa&) primordial) c5asi0e4clusi5)* El &u aspir) sau &u ese&ialme&te la o 'rumusee atemporal) 3i se adresea$) mulimilor* Roma&ul urm)re3te ')r) %&doial) s) traduc) o realitate e'emer) 3i sc:im+)toare dar co&tri+uie %& acela3i timp la tra&s'ormarea ei ')c<&du0l pe cititor co&3tie&t de pro+lemele epocii sili&du0l s) le e4ami&e$e su(er<&0du0i atitudi&ea pe care tre+uie s) o adopte propu&<&du0i e4emplul u&ei deci$ii care impresio&ea$)* 7al$ac se a'l) la ori(i&ea u&ui aseme&ea mod de utili$are a roma&ului* ,esi(ur acesta &u repre$i&t) mitul departe de a3a ce5a* El &u este dec<t u& 'el de de(radare pro'a&) ')r) coere&) 3i &ici autoritate recu&oscut)* Cu toate acestea eroii s)i la 'el ca cei ai miturilor %i aduc i&di5idului r)spu&surile 3i (ara&iile de care are &e5oie ca s) %&dr)$&easc) s) acio&e$e iar u&eori m)car pe&tru a03i ima(i&a comportame&tul care l0ar %&&o+ila %& propriii s)i oc:i*

IN LOC ,E fNCHEIERE
f&trerup aici restul de te4te care 0 %& a'ar) de lucr)rile mele propriu0$ise 5uterile romanului &u 'ace de alt'el dec<t s) reu&easc) trei eseuri di'erite 0 se e3alo&ea$) de0a lu&(ul u&ei adolesce&te prelu&(ite* A3a cum am spus0o de6a ?Fii&ele crepusculului@ &u este altce5a dec<t apelul se5er la ordi&e pri& care m0am mustrat p)r)si&d0o* Pri& aceast) co&'esiu&e m) a&(a6am la mai mult) discreie* Mi0am i&ut promisiu&ea at<t c<t mi0au %&()duit sec:elele aro(a&ei pe care mi le0am reprimat de +i&e0de r)u* Lucr)rile pe care le0am pu+licat %& perioada care a urmat s) spu&em di&tre #-1" 3i #-." p)strea$) urmele ei mai pui& dec<t ar tre+ui* Cel pui& erau mai precise mai limitate 3i %&deose+i mai deta3ate de co&'lictele epocii* ,ac) la s'<r3it m0am repe$it s) descriu pietre imemoriale 3i impertur+a+ile am ')cut0o parial ca s) m) imu&i$e$ pre5e&ti5 'a) de tur+ule&a (usturilor 3i a co&tro5erselor care erau la

ordi&ea $ilei* Aseme&ea lucr)ri care se dista&ea$) de actualitate 3i care pe&tru mi&e erau tot at<tea apropieri de ima(i&ar au l)sat 3i ele %& urma lor u& a&umit &um)r de studii mar(i&ale* Acestea su&t te4tele pe care le0am str<&s su+ titlul de #ases d2un echi:uier. ,e data aceasta %mi propu&eam s) o'er e5a&taiul cel mai lar( cu puti&) a multiplelor mele i&5esti(aii* Cule(erea este pre$e&tat) su+ 'orm) tematic) dar co&stituie strict 5or+i&d u& al doilea +ila& a&alo( cu cel de 'a) care este cro&olo(ic ast'el
277

%&c<t dac) &u l0ar 'i a&ticipat #ases d2un echi:uier ar 'i tre+uit s) se i&titule$e %& c:ip %&tru totul 'iresc )'ordri ale imaginarului %%. Se %&ele(e de la si&e c) am co&ti&uat s) de'ri3e$ %& 'elul meu u&i5ersul se&si+il str)dui&du0m) s) decele$ %& el corelaii reele r)sp<&tii re(ularit)i %&tr0u& cu5<&t c<te5a di& re5er+eraiile misterioase cu care este marcat) sau lumi&at) epiderma lumii de la dese&ele ')cute cu piatra %& materia i&ert) 3i p<&) la ima(i&ile poeilor di& 6ocurile apare&t li+ere ale ima(i&aiei* Am cre$ut de la +u& %&ceput c) %&tr0u&a sau %& cealalt) di&tre aceste e4tremit)i tre+uie s) dom&easc) o si&ta4)* Mai t<r$iu mi s0a p)rut c) %&tre u&a 3i cealalt) e4ista o co&ti&uitate* Nu am ')cut &iciodat) altce5a dec<t s) %&cerc s) susi& 3i s) ilustre$ aceste r)m)3a(uri temerare dar &u %mi d)deam seama de asta 3i &u am %&eles0o dec<t depa&<&d 'irul co&ductor al reaciilor pe care le credeam s)l+atice 3i accide&tale adic) aproape %&tru totul rodul %mpre6ur)rilor* Ast)$i %mi dau seama cu certitudi&e c) &u era &ici pe departe 5or+a de a3a ce5a* La Pieu5re di& #-./ co&ti&u) destul de e4act La Ma&te reli(ieuse di& #-/1 3i te4tul care se %&c:eie a5<&d ca su+iect poe$ia &u %l co&tra$ice &ici pe departe pe cel di& #-// care i&au(urea$) cartea de 'a) %&c<t at<ta o+sti&aie mereu &ec:i+$uit) s'<r3e3te pri& a m) %&(ri6ora* Am a'lat c) orice a3 'ace &u 5oi 'ace &iciodat) altce5a dec<t s) perse5ere$* Iat) ceea ce m0a co&5i&s %& acest se&s* I& ce pri5e3te deci$iile secu&dare moti5ele care m0au determi&at mi se par u&i'orm 5aria+ile 3i de 5aloare e4trem de i&e(al)* 2&a di&tre ele pre5alea$) totu3i p<&) la urm) la limit) dar se poate s) 'i 'ost cel)lalt* ,impotri5) %& ceea ce m) pri5e3te &u e4ist) lo(ic) &ici 5irtute &ici (lorie &ici i&teres &ici m)car +u&0sim care s) re$iste* ,au la o parte moti5ele c:iar e4cele&te pe care mi se %&t<mpl) totu3i s) le e5oc sau s) le percep* M) &)pustesc %&ai&te sau m) resem&e$* Tot ce e %& mi&e se ()se3te atu&ci ma(&eti$at de u& impuls ire$isti+il %& care &u mai deose+esc ci&e cere 3i ci&e
278

co&'irm)* ,up) acest caracter recu&osc c:iar ulterior c) %& realitate era 5or+a de &i3te lucruri care %mi erau dra(i* Toate te4tele adu&ate aici mi0au 'ost cel pui& o dat) dra(i 3i c:iar 3i acelea de care m0am %&dep)rtat cel mai mult %mi r)m<& c<t se poate de apropiate* %ulie 19^4

C2PRINS
)vertisment. I& Ec.i'$cul (up#*#e*li("*********************************************************. )rgument*******************************************************************************Speci'icaia poe$iei*************************************************************#! Sistemati$are 3i determi&are***********************************************#8 Alter&ati5a *(aturphilosophie sau 7issenschaftlehre+*******!/ Procesul i&telectual al artei &crisoare ctre )ndre Creton**********************************************/9 .eci"ie preliminar asupra metafi"icii*******************************/O (oti despre impuritatea n art****************************************9!

#* 7a$ele pe&tru o co&dam&are a artei pure*********************9! !* Impuritate 3i ima(i&aie***********************************************9. Cri$a literaturii*********************************************************************11 II& P*#*)$9ul unei ($ci$l$:ii *c"i'e ************************************1)rgument ****************************************************************************8# Sociolo(ia clericului***********************************************************81 Pro(ram pe&tru u& Cole(iu de sociolo(ie ******************** *****.1 ;<&tul de iar&)********************************************************************.I* ,esti&ul i&di5idualismului***********************************************.II* Temeiul e'ortului colecti5***********************************************O/ III* Morala comu&it)ii %&c:ise********************************************OO !O# Pre'a) la o carte pro5i$orie************************************************-/ Pream+ul pe&tru &piritul sectelor.***************************************-O III& 2"iin%e in;*ili<ile6 ="iin%e (u(pec"e****************************#"1 )rgument **************************************************************************#". I&'aili+ila psi:a&ali$)********************************************************#",escrierea ?mar4ismului@*************************************************##1 #uvnt nainte*******************************************************************##1 I* Scurt) istorie a doctri&ei************************************************##. II* ,e u&de 5i&e 'ora u&ei ortodo4ii ********************************#!III* Ortodo4ie 3i 3tii&)******************************************************#/8 #* ,o(matismul**************************************************************#/. !* Mar4ismul &u poate 'i dep)3it************************************#/. /* Mar4ismul este apa&a6ul u&ei 'aciu&i************************#9! 9* ,octri&a este eri6at) la ra&(ul de criteriu suprem al ade5)rului**************************************#98 I;* La ce ser5e3te o ortodo4ie*******************************************#1! ;* R)stur&area e5ide&elor************************************************#8" IV& Pu"e#ile #$+*nului*******************************************************16> Ar(ume&tD 5alinodia romanului***************************************#8. Puterile roma&ului*************************************************************#.# Cu5<&t %&ai&te*******************************************************************#.# I* Natura roma&ului***********************************************************#./ #* Na3terea roma&ului****************************************************#./ !* Fu&cia roma&ului******************************************************#O# /* Clasi'ic)rile roma&ului **********************************************#OO II* Roma&ul poliist***********************************************************#-#* Roma&ul poliistD e5oluie *****************************************#-!* Roma&ul poliistD 6oc *************************************************!"O /* Roma&ul poliistD dram) ********************************************!!" III* Sociolo(ia roma&escului*********************************************!/! #* ,e'i&iia roma&escului **********************************************!/! !* ,istru(erea ora3ului***************************************************!9/ /* Si&uciderea roma&ului***********************************************!1/
282

2& e4empluD 7al$ac**********************************************************!8/ I* Roma&ul cel mai am+iios**********************************************!8/ II* Ora3ul 'a+ulos***************************************************************!81 III* Eroul i&teli(e&t 3i +rutal**********************************************!." I;* I&troducerea mitului*****************************************************!./ %& loc de %&c:eiere*************************************************************!..

T
totem

Apariie rece&t) %& colecia TOTE, Eli*( C*ne""i ,ASELE 2I PUTEREA

Traducere di& lim+a (erma&) de Amelia Pa5el Ediie %&(ri6it) de Gi&a Ar(i&tescu Am$a

%& opera lui Elias Ca&etti dou) su&t scrierile care dup) opi&ia u&a&im) a come&tatorilor 0 critici istorici 3i scriitori 0 ca 3i dup) propria p)rere a autorului co&stituie 'u&dame&tul (<&dirii saleD .ie 9er'lendung *>r'irea, roma& tradus 3i %& lim+a rom<&)C 3i /asse undmacht */asele i puterea+, acum tradus) %& rom<&e3te pe&tru prima dat)* Importa&a ca 3i succesul i&ter&aio&al al acestui 5olum compact 0 tra&spus %& toate lim+ile de cultur) ale lumii 0 pot 'i e4plicate c:iar pri& 5or+ele lui Ca&etti di& #-!O de pe c<&d re'lecta de6a la proiectul c)rii* ?Mai mult dec<t oric<&d@ a'irma Ca&etti ?eram decis s) descop)r ce a&ume %&seam&) masele acestea care pe pla& i&terior ca 3i pe pla& e4terior m) impresio&ea$) %& mod cople3itor* ,e aceea le0am cercetat %& istoria lor dar %& cultura tuturor timpurilor*@ I5it) i&iial di& e4perie&a celor dou) mari tira&ii ale secolului al MM0lea 0:itlerismul 3i stali&ismul 0 cartea Acare este %& acela3i timp u& studiu a&tropolo(ic et&olo(ic sociolo(ic psi:olo(ic 3i istoricC iese di& cadrul strict istoric 3i de5i&e o meditaie co&cret 3i pitoresc ar(ume&tat) asupra &aturii uma&e de'i&ite co&sta&t di& dori&a de putere 3i de por&irea de a03i su+suma masele ori de a se adapta lor*

T
totem

Apariie rece&t) %& colecia TOTE, ,*#cel !#*ne" CIVILI?A3IA CHI E?@
VIA3A PU5LIC@ 2I VIA3A PARTICULAR@

Traducere di& lim+a 'ra&ce$) de Adria&a 3i Mi:ai Mitu Cu o pre'a) de ,a&ielle Elissee''

Marcel Gra&et a 'ost director de studii la Ecole 5rati:ues des Mautes Etudes, Pro'esor la Ecole (ormale des 0angues orientales vivantes, admi&istrator la %nstitut des Mautes Etudes chinoises di& Paris* Nu mai este &e5oie s) reami&tim importa&a lucr)rilor sale despre C:i&aD el este u&ul di&tre marii i&iiatori ai Occide&tului %& istoria 3i me&talitatea c:i&e$)* Acest studiu despre C:i&a clasic) 3i despre me&talitatea sa ori(i&al) %3i propu&e s) descopere %& detaliu 5iaa mile&ar) a acestui popor o+i3&uit cu o mu&c) %&d<r6it) a&tre&at s) se or(a&i$e$e %& colecti5it)i pe&tru a ati&(e o+iecti5e co&siderate temerareL s) e4plice de ce 3i cum %mp)ratul He'ul suprem al C:i&ei era &u &umai st)p<&ul societ)ii ci purta %& acela3i timp 3i r)spu&derea lumii %&tre(i era a&imatorul 3i (u5er&atorul 2&i5ersului* Istoria tradiio&al) Acu datele istorice importa&teC i&'ormaiile asupra celor mai 5ariate aspecte ale societ)ii c:i&e$e su&t c<te5a di&tre reperele care 'ac di& aceast) carte o lectur) i&teresa&t) 3i pl)cut)* #ivili"aia chine" a lui Gra&et &u poate 'i discutat) &ici &u poate 'i 'ra(me&tat) sau adus) la $i* Cartea ar tre+ui citit) ca u& ma&i'est %& care se poate ()si &umai stadiul opi&iilor la care au co&dus pri&cipiile de cercetare ca o i&citare la re'lecie la ascuirea spiritului critic*

T
totem

Apariie rece&t) %& colecia TOTE, Ha&s ;ai:i&(er 4ILO?O4IA LUI CA 2I CU,
Traducere di& lim+a e&(le$) de Li5iu Cotr)u

Toat) lumea care se ocup) de 'iciu&e sauP3i de literatur) 'a&tastic) 5or+e3te de als oh ca pri&cipiu de +a$) al acestora dar scrierea %& care acest ?ca 3i cum@ e teoreti$at e &ecu&oscut) celor mai muli pome&i&du0se doar aceast) si&ta(m) di& titlul c)rii lui Ha&s ;ai:i&(erD iat) u& moti5 su'icie&t pe&tru a o traduce 3i %& rom<&e3te* Ha&s ;ai:i&(er a ridicat locuiu&ea co&6u&cio&al) als o' A?ca 3i cum@C la 5aloarea de co&cept au4iliar sau de marc) a 'iciu&ilor care su&t peste tot %& 'ilo$o'ie reli(ie moral) etc pe&tru c) omul se pre'ace c) lucrurile ar sta %&tr0u& dome&iu oarecare ca i cum ele ar sta %&tr0ade5)r %& 'elul %& care le presupu&e el* Spre deose0ire de &omi&ali3ti %&s) 'iciu&ile cap)t) la ;ai:i&(er o 5aloare util) cu co&diia ca dup) ce03i %&depli&esc me&irea s) &e de+aras)m de eleL &u %&t<mpl)tor cartea sa spri6i&it) %& mare m)sur) pe 'ilo$o'ia Ra&tia&) se termi&) cu a&ali$a doctri&ei lui Niet$sc:e care susi&e &ecesitatea ilu$iei co&3tie&te 3i dup) retra(erea lui ,um&e$eu di& lume adic) a (ara&tului oric)rei ide&tit)i 'erme c<&d tre+uie s) i&5e&t)m u& se&s spre a supra5ieui 3i oricare se&s e mai +u& dec%t i&suporta+ila lips) de orice se&s* Cu alte cu5i&te dup) moartea lui ,um&e$eu i&tr)m %& re(atul 'iciu&ii 3i al simul)rii li+er co&simite a c)rui carto(ra'ie o dese&a ;ai:i&(er %&c) di& #-##* Al'red H<rl)oa&u O ISTORIE A ,O?AIS,ULUI 2I A ISRAELULUI A TIC ?Pro'esorul Al'red H<rl)oa&u este i&co&testa+il u&ul di&tre cei mai +u&i cu&osc)tori ai istoriei 5ec:ii ci5ili$aii e+raice* C)rile 3i dicio&arele sale cursurile sale A***C l0au impus pe 5red&icul cercet)tor ca u& e4e(et a c)rui co&tri+uie &u poate 'i ocolit) de cei care se apleac) asupra istoriei a&ticei Palesti&e@ spu&e pro'* u&i5* dr* R)$5a& T:eodorescu* Acest &ou 5olum ap)rut di& p)cate la pui& timp dup) trecerea %& &e'ii&) a autorului s)u este dedicat Israelului a&tic 3i pricipa0lului i$5or al acestuia care este ;ec:iul Testame&t* A3adar 5olumul de 'a) este co&sacrat %& pri&cipal istoriei a&tice a Israelului %&cep<&d cu patriar:ul A5ra:am 3i termi&<&d cu r)scoala lui 7ar0No:+a* Aceasta este u&a di&tre cele mai comple4e 3i mai i&teresa&te epoci ale poporului e5reu pe&tru c) repre$i&t) deopotri5) perioada %& care Israelul a ati&s apo(eul politic eco&omic 3i spiritual0reli(ios %& timpul dom&iei re(ilor ,a5id 3i Solomo& ca 3i perioada de lupt) pe&tru i&depe&de&a &aio&al) %& timpul maca+eilor de %&'lorire spiritual) 3i reli(ioas) %& perioada e4ilului +a+ilo&ia&* 2& capitol amplu este co&sacrat pro'etismului e+raic care marc:ea$) o etap) importa&t) %& e5oluia spiritual) a ome&irii* Pro'eii +i+lici au 'ost repre$e&ta&ii ideilor su+lime de mesia&ism ale uma&it)ii oame&i cu 5ederi politice lar(i la care e4ta$ul reli(ios se %m+i&a cu e&tu$iasmul patriotic tri+u&i %&'l)c)rai ai poporului promotori acti5i ai dreptului 3i drept)ii modelatori ai opi&iei pu+lice i&iiatori ai u&ei politici %&temeiate pe %&altele pri&cipii ale moralei +i+lice* ?I&'ormat) ec:ili+rat) 3i &espus de util) la acest ceas al culturii &oastre cartea lui Al'red H<rl)oa&u tre+uie salutat)*@

totem

ele patru studii ale lui Ro(er Caillois pe care le (rupea$) 5olumul de 'a) scrise %&tre #-/1 3i #-1" se ocup) respecti5 de moti5ele desp)ririi sale de suprarealism de %&ceputurile Cole(iului de sociolo(ie pe care0l 'o&dea$) %& #-/. %mpreu&) cu Geor(es 7ataille 3i Mic:el Leiris de o 'oarte acid) 3i +i&e5e&it) critic) a psi:a&ali$ei 3i a mar4ismului ca ?3tii&e i&'aili+ile@ 3i pri& asta ?suspecte@ 3i %& 'i&e de o teorie sociolo(ic) a roma&ului cu i&siste&) pe roma&ul poliist 3i pe o a&umit) cri$) a (e&ului care credea Caillois pri& #-9# a5ea s)0l duc) la dispariie* Toate aceste studii se str)duiesc s) discear&) lo(ica ima(i&arului potri5it ideii eseistului 'ra&ce$ c) de la dese&ele &aturale ale pietrelor la ima(i&ile poetice e4ist) o co&ti0 uitate si o si&ta4) D ?*** relaii reele r)sp<&tii re(ularit)i A***C re0r+eraii misterioase cu care este marcat) sau ilumi&at) epiderma
IS7N -./018-01".0/

YYY*&emira*ro