Sunteți pe pagina 1din 21

Introducere in bioinginerie

Proiect realizat de Turbatu Flavius, BIM, an I, grupa 5

1. Bioinginerie medical a) Definitie b) Subdomenii c) Bioinginerul medical, un important pion al sistemului sanitar romanesc

Cuprins

2. Ingineria tisular a) Definitie b) Descoperiri c) Inima fantoma 3. Ingineria genetic


4. Inginerie neuronal 5. Implanturi 6. Imagistica medical 7. Dispozitive medicale

Bioingineria medical
Bioingineria medical integreaz principiile fizicii, chimiei, matematicii i pe cele inginereti pentru studiul biologiei, medicinei, comportamentului sau sntii. Bioingineria creeaz concepte fundamentale i cunotine de la nivel molecular pn la nivel sistemic i dezvolt noi produse biologice, materiale, procese, implanturi i produse informatice pentru prevenirea, diagnosticul i tratamentul bolilor, pentru reabilitarea pacientului i creterea gradului de sntate.

Bioingineria este un domeniu interdisciplinar care este influenat de diferite domenii inginereti i medicale. Acest lucru este specific disciplinelor noi care au evoluat din aplicaiile extinse ale altor discipline ntr-un domeniu de sine stttor. Mulumit acestei diversiti, este tipic pentru bioinginerie s-i ndrepte atenia ctre un anumit subdomeniu sau un grup de subdomenii care sunt conectate ntre ele. Principala organizaie de bioinginerie medical din SUA mparte subdomeniile astfel: 1.Biomecanic 2.Bioinstrumentaie 3.Biomateriale 4.Bionic 5.Inginerie celular tisular i genetic 6.Inginerie clinic 7.Imagistic medical 8.Bioinginerie ortopedic 9.Ingineria reabilitrii 10.Fiziologia sistemelor 11.Bionanotehnologie 12.Inginerie neuronal

http://ro.wikipedia.org/wiki/Bioinginerie_medical%C4%83

Bioinginerul medical, un important pion al sistemului sanitar romanesc


Un material de Marilena Girban, Director al departamentului reglementare profesionala al Asociatiei Bioinginerilor din Romania. De mai bine de 15 ani facultatea de bioinginerie medicala parte a UMF Gr.T. Popa Iasi pregateste profesionisti in domeniul sanitar. Indiferent ca sunt specializati in bioinformatica si management sanitar, substante bioactive, proteze sau aparatura medicala, bioinginerii medicali sunt candidatii ideali pentru posturi din orice domeniu legat de sanatatea umana: medicina, cercetare, management sanitar, protezare sau industrie farmaceutica. Abilitatile si competentele bioinginerilor medicali nu se suprapun cu ale medicilor, farmacistilor, biologilor, informaticienilor sau inginerilor. Este intradevar o profesie de granita bioingineria medicala, iar specializarile sale fac legatura intre aceste domenii clasice, insa tocmai aceasta capacitate de a comunica in limbaj comun aduce unicitate si valoare.

Un bioinginer medical stie si ce inseamna corpul uman, cum functioneaza si ce patologii poate sa aiba. Cum se efectueaza si cum se pot interpreta analizele paraclinice. Specializat in una din cele patru ramuri, are informatiile necesare in ceea ce priveste strict domeniul respectiv, imbinate cu aceasta baza comuna.

Practic, un bioinginer medical este VITAL si NU UTIL in institutiile de profil medical de la spitale, clinici, Autoritati de sanatate publica, Inspectii Sanitare de Stat, Ministerul Sanatatii, Case de Asigurari de Sanatate, laboratoare paraclinice, companii de consultanta in domeniul sanitar si pana la Insitute de cercetare medicala, protezare ori farmaceutica. Sanatatea umana vazuta prin ochii unui bioinginer medical cuprinde ipoteze si solutii, planuri de actiune si analiza risc/beneficiu eficiente, iar o echipa in structura careia exista un astfel de profesionist poate castiga detasat in performanta la concurenta cu orice alta echipa , tocmai pentru avantajul de a vorbi un limbaj cunoscut cu fiecare membru al echipei medicale.

http://asociatiabioinginerilor.wordpress.com/2008/06/06/bioinginerul-medical-unimportant-pion-al-sistemului-sanitar-romanesc/

Ingineria tisular
Ingineria tisular este o component major a Biotehnologiei. Unul dintre rolurile ingineriei tisulare este de a crea organe artificiale (folosind materiale biocompatibile) pentru pacienii care au nevoie de transplant de organe. Bioinginerii cerceteaz noi metode de a crea astfel de organe. Cercettorii au reuit s creasc mandibule i trahei cu structuri asemntoare cu cele biologice naturale din celule stem umane. De asemenea vezici urinare artificiale au fost crescute n laboratoare i transplantate cu succes pacienilor. Organele bioartificiale care folosesc att componente sintetice ct i biologice reprezint un subiect de cercetare, cum ar fi dispozitivele care faciliteaz funcia hepatic prin folosirea celulelor hepatice ntr-un bioreactor artificial

http://ro.wikipedia.org/wiki/Bioinginerie_medical%C4%83

Dezvoltarea glandei pituitare


Un grup de cercetatori japonezi, care au dezvoltat anterior structurile retinei de soarece, au realizat acum o glanda pituitara a soarecelui, crescut prin celule stem. Experimentul a implicat efectiv o cultur de celule tridimensionale. Glanda pituitar depinde de o alt zon a creierului, hipotalamusuk. Cultura tridimensional a permis celulelor s creasc mpreun, n cele din urm formnd hipofiza. Testarea a confirmat c glanda pituitar ntr-adevr funcioneaz corect i secret hormoni corect.Cercetarea a fost cu considerata un succes, dup care glanda a fost transplantata la soarece. Cu acest succes, este posibil ca n viitor acest experiment sa se integreze la om. Yoshika Sasai, autorul principal al acestui studiu, a declarat c echipa va ncerca urmatorul experiment cu celule stem de oameni. n termen de doar trei ani, Sasai estimeaz c echipa sa poate dezvolta o hipofiza pentru oameni.

http://sites.psu.edu/prithvidesign/2011/11/ 09/breakthrough-in-bioengineering/

Cercetatorii americani au implantat cu succes un rinichi crescut in laborator unui soarece


Cercetatorii americani au implantat cu succes un rinichi crescut in laborator unui soarece .Descoperirea ar putea anunta o descoperire tiinific, aducnd oamenii de stiinta mai aproape de a fi n msur s creasc rinichi pentru oameni. Rinichiul, cultivat ntrun laborator din Massachusetts transplantat ntr-un obolan, produce urin i funcioneaz corespunztor, potrivit unui studiu publicat n revista Nature Medicine.

http://rt.com/usa/grown-ratkidney-transplantation-859/

Ficat produs in laborator


Oamenii de stiinta de la Universitatea Wake Forest, care se specializeaz n medicina regenerativ lucreaz la un proiect care ar putea schimba medicina de transplant pentru totdeauna. "Am fost de fapt primul grup a de bioingineri care au crescut un ficat uman, ceea ce nseamn ca toate celulele pe care le-am folosit sunt de origine uman," Pedro Baptista, specialist medicina regenerativa. "Noi folosim celule stem le extindem n cultur i apoi le ncrcam n acest schel de ficat sau biomaterial, n scopul de a face ficatul,", a spus Baptista. Un ficat mic de origine animala este tratat cu un detergent usor pentru a elimina toate celulele animale, lsnd doar schela de colagen. Apoi, celulele umane sunt adugate, se vor dezvolta si vor crea un ficat uman.

http://www.ivanhoe.com/science/story/2011/07/887a.html

Inima fantoma Ghost heart


Problema: Mai mult de 3.200 de oameni sunt pe lista de asteptare pentru un transplant de inima in Statele Unite. Unii nu vor supravieui . Anul trecut, 340 au murit nainte de a fi gsita o inim nou. Soluia: Ia-o inim de porc, inmuiati-l ntr-un ingredient frecvent ntlnit n ampon i spalati celulele pn rmi cu o schela de proteine, care este de o inim fantoma. Doris Taylor, director de cercetare medicina regenerativa de la Institutul Inimii de la Spitalul St Lukes Episcopal din Houston, a folosit pentru prima data inimi de obolani, apoi inimi de porc i se va ajunge sa foloseasca inimi de om.

Se injecteaz apoi inima fantom, aa este denumita, cu sute de milioane de celule sanguie sau de celule stem din maduva osoasa de la o persoan care are nevoie de un transplant de inima, punei-l ntr-un bioreactor - o cutie cu plmni artificiali i tuburi care pompeaza oxigen i snge n ea - i se ateapt ca inima fantom s se maturizeze ntr-o nou, inima umana care bate. http://www.cleveland.com/healthfit/index.ssf/2012/08/ghost_heart_

a_framework_for_gr.html

Ingineria genetic
Ingineria genetic, recombinarea ADN, modificarea/manipularea genetic i separarea genelor sunt termeni folosii pentru a descrie modificrile posibile asupra genelor unui organism. Ingineria genetic este diferit de formele tradiionale de modificare a structurii genetice, unde genele organismului erau manipulate indirect. Ingineria genetic folosete tehnici de clonare i transformare molecular pentru a schimba structura i caracteristicile genelor n mod direct. Tehnicile de inginerie genetic sunt folosite cu succes n numeroase aplicaii. Cteva exemple sunt: mbuntirea tehnologiilor de realizare a recoltelor, obinerea insulinei sintetice folosind bacterii modificate genetic, obinerea eritropoietinei n celulele ovariene la hamsteri i modificarea genetic a oarecilor de laborator pentru a simula cancerul pentru cercetare.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Bioinginerie_medical%C4%83

Inginerie neuronal
Ingineria neuronal este o disciplin care folosete tehnici inginereti pentru a nelege,a repara, a nlocui sau mbunti sistemul neuronal. Bioinginerii care lucreaz n acest domeniu sunt calificai special pentru a rezolva problemele care apar la interfaa esut neuronal-structuri artificiale.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Bioinginerie_medical%C4%83

Stimularea profunda a creierului pentru boala Parkinson- Deep Brain Stimulation (DBS)
Stimularea profund a creierului (DBS) este o procedur chirurgical utilizat pentru a trata o varietate de simptome neurologice ,cele mai frecvent simptome ale bolii Parkinson (PD), cum ar fi tremurul, rigiditate, rigiditatea in miscare, miscarea incetinita si probleme aparute in cazul mersului . Procedura este de asemenea utilizata pentru a trata tremurul, o tulburare neurologica comuna in ceea ce priveste micarea. n prezent, procedura este folosita numai pentru pacientii ale caror simptome nu pot fi controlate n mod adecvat cu medicamente.

DBS foloseste un implant chirurgical, aparat medical cu baterii numit neurostimulator similar cu un stimulator cardiac i aproximativ de marimea unuicronometru pentru a oferi stimulare electrica pentru zonele vizate din creier care controleaza miscarea, si ajuta la blocarea semnalelor nervoase anormale care cauzeaza tremur i simptome ale bolii Parkinson. http://www.ninds.nih.gov/disorders/deep_brain_stimulation/deep_bra in_stimulation.htm

Implanturile
Un implant este un tip de dispozitiv medical folosit pentru a nlocui i a prelua funciile unei structuri biologice care lipsete (spre deosebire de un transplant - esut biomedical transplantat). Suprafaa implantului care intr n contact cu organismul poate fi realizat din materiale biocompatibile cum ar fi titaniu, silicon sau hidroxiapatit n funcie de cerinele funcionale. n anumite cazuri implanturile pot conine componente electronice, de exemplu pace-maker artificial sau implanturi cohleare. Anumite implanturi sunt bioactive, cum ar fi sistemele subcutanate de eliberare a medicamentelor.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Bioinginerie_medical%C4%83

Era cyborg a inceput


n ultimii ani, implanturi medicale bazate pe materiale inteligente care reacioneaz n mod automat la condiiile n schimbare, proiectare asistat de computer ,rezonanta magnetica si seteuri de date tomografice au permis progrese majore pentru a fi realizate implanturi care ajuta la imbunatatirea vietii. Progresele nregistrate n domeniul microelectronicii i tehnologia semiconductorilor au fost baza pentru implanturile electronice de control, restabilirea sau ameliorarea funciilor organismului uman, cum ar fi stimulatoare cardiace, implanturi ale retinei, implanturi auditive sau implanturi de stimulare cerebrala profunda pentru durere sau terapii Parkinson. n prezent, evoluiile bioelectronicii sunt combinate cu sisteme robotice pentru a proiecta neuroproteze extrem de complexe. Oamenii de stiinta lucreaza pe interfate creier-main (IMC) pentru contactarea fizic direct a creierului. IMC sunt utilizate, printre altele, pentru a controla proteze i micri complexe, cum ar fi de prindere. Mai mult dect att, ele sunt instrumente importante in neurostiinte, deoarece ofer o perspectiv n modul de funcionare a creierului.

http://www.sciencedaily.com/releases/2014/01/140110103239.htm

4 organe artificiale care devin mai performante pe zi ce trece


INIMA http://www.dvice.com/archives/2010/03/ turn_yourself_i.php

Astzi : Este doar temporar . Inimi artificiale interne, cum ar fi AbioCor exist astzi , dar din cauza tendinei de a forma - accidente vasculare cerebrale si de a induce formarea cheagurilor de sange , acestea sunt limitate la pacientii bolnavi de inima care sunt in asteptarea unui transplat de organ Mine : Cursa este pentru o inima artificiala permanenta implantabila. Modelul va fi gata pentru studii clinice pn n 2011 , precum i pentru utilizarea real ca o alternativ la transplanturi de inima in 2014 . Exista deja un prototip , care foloseste senzori electronico i este fcut din tesuturi animale tratate chimic. Viitor : mai mici , mai inteligente . Oamenii de stiinta au ca scop realizarea unei inimi artificiale miniaturizate controlata de procesoare minuscule care determina cat de repede inima trebuie s bat . Aceasta va fi echipata cu senzori care detecteaza blocarea arterelor i va notifica pacientii i medicul de orice defeciuni. Poate c va fi chiar posibilitatea de a face aceste notificri , prin intermediul Twitter sau Facebook.

FICATUL
Astzi : Ficat asistat de dispozitive. In prezent nu exist un ficat artificial implantabil , dar cercetatorii sunt in curs de dezvoltare a unui ficat extracorporal asistat de dispozitive Imitand un ficat normal, cur sngele de toxine i de deeuri , i produce albumin i factori de coagulare . Aceasta nu e in totalitate artificial , in interiorul fiind "celule imortalizate hepatice umane ", cu o serie de tuburi mici, prin care curge sange ale pacientului . Tehnologia actual ofer un nlocuitor temporar pentru ficat n timp ce pacientul ateapt un donator . Mine : Se lucreaz la un ficat bioartificial , folosind celule stem hepatice . Odat ce sngele pacientului este separat n plasm i celule sanguine , o unitate extern impreuna cu aceste celule stem poate reduce nivelurile de amoniac toxic cu 75 % n mai puin de o zi .

Viitor : Un sistem hibrid implantabil BioEngine. Foloseste celule stem hepatice crescute pe un cadru tridimensional special cu micro tuburi de rulare prin intermediul acestor celule. Scopul final este de a crea o nlocuire complet de ficat implantabil .

PLAMANII

MANA
Astzi : Minile artificiale de astzi au parcurs un drum lung de la zilele lui Captain Hook . Folosind ceea ce se numete legtur myoelectrica , la nivelul membrelor protetice se preiau impulsurile electrice din fibrele musculare rmase de pe bra ,se realizeaza transmiterea acestor impulsuri la articularea degete i degetul mare. Mine : SmartHand este o mn bioadaptiva care poate simti de fapt . 40 senzori comunica nainte i napoi direct cu creier cu ajutorul terminatiilor nervoase din bratul . Mna trimite informatii senzoriale la creier , iar creierul trimite instruciuni pentru mn . Rezultatul ? Se poate ridica o sticla de apa de plastic fr a fi strivita , sau se poate turnao butur fr scurgeri . Viitor: Cercetatorii lucreaza la implantarea permanenta a unei mini artificiale direct pe os ,un proces numit " osteointegrare . .Acest proces va elimina o mare parte din neplcerile i disconfortul asociat n prezent cu membre artificiale Astzi. Plmnul artificial de astzi este o masina pulmonara greoaie lng patul de spital. Aceste maini ECMO (oxigenare prin membran extracorporal) sunt proiectate pentru uz temporar, n timp ce un pacient se recupereaz de la infectii sau traume. Mine: MC3 BioLung este un dispozitiv implantabil-n form de sifon care utilizeaz energia de pompare a inimii pentru a deplasa sange prin filtrele sale. Este proiectat pentru a lucra alturi un plaman natural,la schimbul de oxigen din aer, cu dioxid de carbon din sange. Pn n prezent, acesta a fost ncercat pe oi, n cazul n care ase din cele opt animale pe aparat BioLung a supravieuit timp de cinci zile. Studiile umane sunt de ateptat n urmtorii doi ani. Viitor: Oamenii de stiinta se concentreaza pe un dispozitiv dual-funcie care pompeaza sange si-l oxigeneaza, n acelai timp, similar cu o main de inim / plmn interna.

Imagistica medical
Imagistica medical este un subdomeniu important al dispozitivelor medicale. Rolul acestui domeniu este de a permite investigarea direct i indirect a organelor care nu sunt vizibile ochiului uman, realiznd o analiz a dimensiunilor acestora i a localizrii lor n organism. Imagistica medical presupune folosirea ultrasunetelor, magnetismului, radiaiilor UV, razelor X i a altor tehnici. Tehnologiile imagistice sunt eseniale pentru diagnoza medical iar dispozitivele medicale folosite sunt aparate complexe. http://ro. wikipedia. org/wiki/ Bioinginer ie_medica l%C4%83

Dispozitive medicale
Reprezint un domeniu foarte larg incorpornd majoritatea produselor medicale care nu-i ating scopul prin metode chimice (exemplu: substane farmaceutice) sau biologice (exemplu: vaccinurile) i nu implic metabolismul. Un dispozitiv medical este folosit n: Diagnoza unor boli sau alte afeciuni ale funciilor fiziologice. n tratarea, atenuarea, sau prevenirea bolilor. Cteva exemple sunt pace-makerele, pompele de infuzie, aparatul cordpulmon, aparate de dializ, organe artificiale, implanturi, membre artificiale, lentile corective, implanturi cohleare, proteze oculare, proteze de reconstrucie facial i implanturi dentare.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Bioinginerie_medical%C4%83