Sunteți pe pagina 1din 13

Razele x

Ce sunt radiatiile X ?
Radiaia (razele) X sau radiaia (razele) Rntgen sunt radiaii electromagnetice ionizante, cu lungimi de und mici, cuprinse ntre 0,1 i 100 (ngstrm).

Razele X sunt radiatii electromagnetice care permit vizualizarea organelor in scopul diagnosticarii unor afectiuni. Beneficiile medicale ale acestor raze sunt incontestabile. Totusi, investigatiile care folosesc aceasta tehnologie reprezinta principala sursa de iradiere a populatiei. In cantitati mari, razele X au efecte extrem de grave pentru organismul uman.

Cum au fost descoperite ?


Razele X au fost descoperite de Wilhelm Rontgen in 1895. Prima fotografie cu razele X infatiseaza mana sotie sale. In radiografie sunt sunt reprezentate oasele si verigheta. In aceea perioada, descoperirea lui Roentgen a creat senzatie. Oamenii foloseau razele X mai mult in scopuri artistice, decat medicale. Pentru descoperirea sa, Wilhelm Roentgen a primit premiul Nobel in anul 1901. De la descoperirea lor, razelel X au devenit un aliat de nadejde al medicilor are le folosesc ca instrument de diagnosticare.

Obinerea razelor X
Razele X se pot obine n tuburi electronice vidate, n care electronii emii de un catod incandescent sunt accelerai de cmpul electric dintre catod si anod (anticatod). Electronii cu vitez mare ciocnesc anticatodul care emite radiaii X. Electronii rapizi care ciocnesc anticatodul interacioneaz cu atomii acestuia n dou moduri: 1.Electronii, avnd vitez mare, trec prin nveliul de electroni al atomilor anticatodului i se apropie de nucleu. Nucleul, fiind pozitiv, i deviaz de la direcia lor iniial. Cnd electronii se ndeparteaz de nucleu, ei sunt frnai de cmpul electric al nucleului; n acest proces se emit radiaii X. 2.La trecerea prin nveliul de electroni al atomilor anticatodului, electronii rapizi pot ciocni electronii atomilor acestuia. n urma ciocnirii, un electron de pe un strat interior (de exemplu de pe stratul K) poate fi dislocat. Locul rmas vacant este ocupat de un electron aflat pe straturile urmtoare (de exemplu de pe straturile L, M sau N). Rearanjarea electronilor atomilor anticatodului este nsoit de emisia radiaiilor X.

Proprietile radiaiilor X
n vid ele se propag cu viteza luminii; impresioneaz plcile fotografice; nu sunt deviate de cmpuri electrice i magnetice; produc fluorescena unor substane (emisie de lumin); Exemple de substane fluorescente: silicat de zinc, sulfur de cadmiu, sulfur de zinc, care emit lumina galben-verzuie. sunt invizibile, adic spre deosebire de lumin, nu impresioneaz ochiul omului; ptrund cu uurin prin unele substane opace pentru lumin, de exemplu prin corpul omenesc, lamele metalice cu densitate mic, hrtie, lemn, sticl .a., dar sunt absorbite de metale cu densitatea mare (de exemplu: plumb). Puterea lor de ptrundere depinde de masa atomic i grosimea substanei prin care trec. ionizeaz gazele prin care trec. Numrul de ioni produi indica intensitatea radiaiilor. Pe aceast proprietate se bazeaz funcionarea detectoarelor de radiaii. au aciune fiziologic, distrugnd celulele organice, fiind, n general, nocive pentru om. Pe aceast proprietate se bazeaz folosirea lor n tratamentul tumorilor canceroase, pentru distrugerea esuturilor bolnave.

Pentru ce folosim razele X


Tehnologia cu raze X este folosita pentru a examina anumite parti ale corpului. Razele X sunt folosite in special pentru radiografiera oaselor si dintilor. Fracturile, infectiile sau cariile se vad foarte clar in radiografiile cu raze X. Radiografiera incheieturilor poate arata si prezenta artritei, iar unele tipuri de raze X pot masura densitatea oaselor. De asemenea, razele X pot arata tumorile canceroase de la nivelul oaselor. Investigatiile cu raze X sunt folosite si pentru a detecta infectiile plamanilor. Afectiuni precum pneumonia, tuberculoza sau cancerul se pot vedea cu ajutorul unei radiografii. Mamografia este o investigatie speciala cu raze X care examineaza tesutul mamar. Afectiuni cardiace, precum marirea volumului inimii, pot fi detectate cu ajutorul investigatiilor cu raze X. Si afectiuni ale tractului digestiv pot fi detectate cu ajutorul razelor X.

Tipuri de investigatii cu raze X


Radiografiile, tomografiile computerizate, mamografiile, urografiile sau fluoroscopiile sunt investigatii medicale care utilizeaza raze X. Radiografia este investigatia cea mai putin iradianta. Unitatea de masura pentru dozele de radiatii care ajung in organism este millisievert (mSv). Doza maxima admisa de radiatii acumulate pe durata unui an nu trebuie sa depaseasca 20 mSv. Cantitatea de radiatii emise de o radiografie pulmonara este de 0,1-0,6 mSv. O radiografie dentara are o doza de radiatii de 0,02 mSv.

Cui sunt interzise investigatiile cu raze X


Pe toata perioada sarcinii, femeile gravide nu trebuie expuse la radiatii. In caz contrar, dezvoltarea normala a fatului poate fi compromisa. Radiatiile duc la modificarea ADN-ului si la distrugerea celulelor. In urma radierii cu raze X creste riscul de avort spontan, de malformatii congenitale sau anomalii cerebrale, precum retard mintal. De asemenea, expunerea gravidei al raxe X poate duce la aparitia in copilarie a leucemiei sau a diverselor tipuri de cancer. Copiii si tinerii sunt alte categorii de pacineti care nu au voie sa se expuna radiatiilor X. Acestia se afla in perioada de crestere. Astfel, iradiatiile le pot influenta dezvoltarea. Glandele sensibile la radiatii precum glanda tiroida, glanda hipofiza, pituitara, gonadele, ovarele, globii oculari pot fi grav afectate.

Operatii laser

Operatii laser pentru ochi


Persoanele cu diferite defecte ale ochilor pot spune adio ochelarilor daca recurg la operatiile cu laserul ce le pot corecta problemele de vedere. Viciile de refractie care se pot corecta prin aceasta tehnica sunt miopia, hipermetropia si astigmatismul, scrie Gandul. In functie de dioptria corneei, pentru miopie pot fi corectate 5-6 dioptrii, pentru hipermetropism se pot corecta 4-5, iar pentru astigmatism, trei dioptrii. In cazul dioptriilor mai mari, se recurge la operatia cu laser si la implantul de cristalin. Rezultatele obtinute in urma procedurii cu laser sunt cu atat mai bune cu cat dioptriile sunt mai mici. Spre exemplu, o persoana cu dioptrii de minus trei va vedea mai bine dupa interventie decat una cu minus zece. Miopia este o problema de vedere care afecteaza, potrivit Societatii Romane de Oftalmologie (SRO), aproximativ o treime din populatie. Afectiunea se stabilizeaza la un moment dat, dar uneori creste odata cu varsta. Cea mai comuna problema vizuala este insa astigmatismul, aceasta afectiune putand insoti miopia sau hipermetropia. Prin operatia cu laserul, acest viciu de refractie se poate indrepta cu o lentila. Medicii oftalmologi atentioneaza ca astfel de proceduri chirurgicale cu laserul se pot efectua numai dupa 20 de ani, pentru ca pana la acea varsta ochiul este in crestere.

Tratamentul tumorilor cutanate cu laser i radiofrecvent


Este o metoda foarte eficienta de tratament a formatiunilor tumorale benigne (necanceroase) de la nivelul pielii, din orice zona a corpului. Se poate folosi si in cazul tumorilor dovedit canceroase cu conditia exciziei inlimite de siguranta oncologic. Marele avantaj al laserului cutanat cu CO2- asa numitul bisturiu laser este dat de puterea foarte mare pe suprafata foarte mica ceea ce permite excizii riguroase si precise cu hemostaza in acelasi timp- deci fara singerare. Precizia in excizie permite rezectia celor mai diferite tumori si din regiuni dificile ale corpului (nas, ureche, pleoape gur, regiunea genital. Prin realizarea unei margini de excizie foarte fine si cicatricea obtinuta este foarte fina dar ea exista intotdeauna. Trebuie sa combatem mereu mitul conform caruia cu laser nu ramin cicatrici sau pot fi scoase. Este un bisturiu mai sofisticat dar care lasa intodeauna cicatrici atunci cind se depaseste in profunzime dermul- stratul mijlociul al pielii- situatie care se intimpla in majoritatea cazurilor. In cazul tumorilor benigne poate fi folosita cu success vaporizarea laser a tumorii care va asa o cicatrice minima foarte discreta in timp, mult mai putin vizibila decit o cictraice care a fost suturat. Atunci cind exista cea mai mica suspiciune cu privire la natura tumori se va prefera excizia cu laser la distanta de tumor urmat de efetarea unui examen histopatologic care va preciza natura tumorii, putind fi necesara o reexcizie. Principalele tipuri de tumori care pot fi tratate cu laser sint: keratoza actinica i solar, condiloame acuminate, nevi dermali, granuloame, neurofibroame, nevi sebacei, rinofima, veruci, leziuni pigmentare superficiale,xantelasma, carcinoame bazocelulare si spinocelulare sub un centimetru.