TURISMUL N AUSTRIA

ASEZARE - Austria este situata in Europa Centrala, invecinandu-se cu Germania (816 km), Cehia (500km), Slovacia (68km), Ungaria (340km), Slovenia (311km), Italia (415km), Elvetia (165km), Liechtenstein (34,9km) - Suprafata Austriei este de 83 859 km - Populatia 8 140 000 locuitori - Diviziuni administrative: 9 provincii federale= Bundeslander - Sarbatoarea nationala: 26 octombrie(aniversarea adoptarii Legii Constitutionale1955) ISTORIE Locuit de iliri, apoi de celti, tinutul dintre Dunare si Alpi face parte, in secolul I iHr5 dHr, din provinciile romane Raltia, Noricum si Pannonia. La sfarsitul secolului VIII, teritoriul Austriei, locuit de triburi germanice, intra in componenta statului francez, ulterior a Imperiului Romano- German. In stapanirea dinastiei de Habsburg intra in secolul XVI Bohemia, Moravia, Silezia si Ungaria Occidentala, Imperiul Habsburgic devenind astfel un stat multinational si totodata o mare putere europeana. Dupa destramarea Imperiului Austro-Ungar si abdicarea imparatului Carol I de Habsburg, este proclamata la 12. 12. 1918 Republica Austria, stat federal, ale carui granite sunt stabilite la 10. 09. 1919 prin Tratatul de la Saint- Germania- en- Laye. Austria este ocupata si transformata la 11. 03. 1938 in provincie a Germaniei naziste (sub numele de Ostmark). La 4. 02. 2000 Wolfgang Schussel, lider al Partidului Populist, depune juramantul in calitate de nou cancelar al Austriei in fruntea unui guvern de coalitie alcatuit impreuna cu extremistii Partidului Libertatii.

RELIEF Tara muntoasa, circa 2/3 din teritoriu aflandu-se la altitudini de peste 500m si 40% la peste 1000m, altitudinea medie este de 1000m. Relieful muntos (Prealpii si Alpii, orientati E-V) acopera aproape din suprafata tarii, campia reducandu-se la un culoar subalpin care insoteste Dunarea si la Burgenland, o parte din Campia Panonica. In apocaliptica infruntare dintre Alpi si Masivul Boemiei, in care s-au sfaramat si au pierit sub mari uriase intinderi ale uscatului, aflam explicatia structurii geologice a Austriei, atat de variata, in raport cu teritoriul sau restrans. Relieful teritoriului austriei este puternic framantat, fiind dominat de sirurile si

masivele tinere ale Alpilor, respectiv de ramificatii ale Alpilor rasariteni. Cele doua lanturi in care se bifurca Alpii rasariteni au structuri si infatisari diferite: 1. lantul nordic este alcatuit din roci calcaroase si dolomite, cel sudic din roci cristaline, gneis, granit si sisturi cristaline. 2. lantul sudic denumit si Alpii Centrali- datorita pozitiei sale in economia generala a Alpilor, are forme mai putin ascutite, in ciuda inaltimilor sale mai mari. In Vorarlberg cele doua lanturi se innoada, fiind despartite doar prin valea ingusta a raului Aflentz. Landul Vorarlberg este dominat de doua masive aflate la sud, de Alpii Centrali, prin marele ax longitudinal alcatuit de vaile Inn- Salzach- Enns- Salza. Catena Alpilor Centrali, sectionata de catre cursurile de apa in numeroase masive, se intinde pe o distanta de 400 km, depasind adeseori chiar si 3500km, spre deosebire de Alpii calcarosi care nu se ridica nici pana la 3000m.

Clima Prin asezarea ei, Austria ar trebui sa beneficieze in chip firesc de clima moderata a Europei centrale, dar desi aceasta reprezinta elementul caracteristic esential el este amendat de o serie de factori locali provocati de relieful alpin, dintre care trebuie retinute in primul rand: fenomenul obisnuit al zonalitatii climatice verticale, al expozitiei pantelor, al vanturilor locale- briza de munte si Fohnul. Temperatura medie inregistrata este de 1,9 C in ianuarie si 18,1C in iulie la Salzburg si 2 C in ianuarie si 21 C in iulie la Viena. Precipitatiile scad in general de la Vest la Est, fiind mai bogate, in zonele periferice montane (peste 2000mm/an); cele mai scazute se inregistreaza in regiunile lacului Neusiedler (sub 600 mm/an). Desi umiditatea, precipitatiile si nebulozitatea sunt si ele influentate de altitudine, crescand odata cu ea, varfurile inalte sufera de lipsa precipitatiilor abundente.

RETEAUA HIDRO Austria isi imparte apele intre doua bazine: al Dunarii si al Rinului. Cursurile principale de apa au sapat vaile longitudinale, de-a lungul carora se intind magistralele rutiere si feroviare, respectiv Dunarea in primul rand, apoi sistemul Inn- Salzach- Enns- Salza; sistemul Mur- Murz si Drava. Toate cursurile de apa ale Austriei au ape bogate si diferente de nivel mari, reprezentand impreuna cu lacurile, o insemnata rezerva de -carbune-. Vaile longitudinale si principalii afluenti ai Dunarii sunt in dreapta ei si reprezinta inca un punct de atractie al tarii. Majoritatea raurilor care se unesc cu Dunarea sunt ape de munte bogate in resurse hidroenergetice, unele Inn, Salzach, Enns si Drava

au cu deosebire valea larga cu terase ample, cultivate si populate. Lacurile, prin adancimea si forma alungita tradeaza la cele mai multe ori originea lor glaciara. Cel mai mare lac este Attersee, iar cel mai adanc Traunse, se afla in Salzkammergut. Apa unor lacuri ca Traunsee, Achensee si Gosausee este folosita ca sursa de energie electrica. Ghetarii- aceasta masa de apa solida reprezinta in Alpii Austriei, peste limita zapezilor eterne o suprafata destul de importanta. In grupa Otzhal ghetarii ocupa 15% din suprafata.

VEGETATIA SI FAUNA Austria este una dintre cele mai impadurite tari europene, circa 2/5 din suprafata tarii, cu specii caracteristice Europei Centrale, se adauga pajisti alpine in zona montana inalta si vegetatie de stepa in campie. Fauna specifica asociatiilor vegetale respective. Se gasesc numeroase zone ocrotite.

POPULATIA SI ASEZARILE Populatia Austriei este de 8 140 000 locuitori (1998), natalitatea 10,4%, mortalitatea 9,8%, astfel sporul natural fiind de 0,6%, speranta de viata la nastere: 74 ani la barbati si 81 ani la femei; populatia urbana este de 64%. Circa 99% este populatie austriaca, iar minoritatile include: croati, sloveni, turci. Orase: Graz, Linz, Salzburg, Innsbruck, Klagenfurt, Villach, Wels, Sankt Polten. Austria se afla in regiuni care nu depasesc 500m altitudine, indeseobi in regiunea colinara Oberosterreich, campia Burgenland, Valea Dunarii si Prealpii. Cele mai mari concentrari ale populatiei se inregistreaza in aglomeratia urbana Viena (peste 4000loc/km) si landurile Oberosterreich, Niederosterreich si Voralberg, iar cele mai scazute in landurile Tirol si Karnten (circa 50 loc/km). Culte: catolicism 78%, protestantism 5%, islamism 2%.

ECONOMIA Tara cu o economie dezvoltata si echilibrata, care a cunoscut o crestere spectaculoasa a PNB in ultima vreme (cu peste 70 mld $ numai in perioada 19871994). Industria prelucratoare (concentreaza cca 1/3 din populatia activa si contribuie cu pondere apropiata la PIB si peste la export) este foarte diversificata (siderurgia,

constructoare de masini, chimica, sticlarie si portelan, textila, instrumente muzicale) si de inalta productivitate, principalele centre industriale fiind: Viena, Linz, Graz, Klagenfurt, Steyr. Productia de energie electrica este dominata de hidroenergie, care asigura peste 2/3 din productivitate. Foarte dinamice sunt industriile: electronica (Villach, Viena), bunuri industriale de larg consum, autovehicule (Viena, Steyr, Graz), chimica si petrochimica, alimentara (bere, vin, zahar), industria usoara (pielarie- Viena, Graz), sticlarie (Linz, Viena, Bad Ische, Steyr), instrumente muzicale- Viena fiind un renumit centru pentru piane. Nu dispune de resurse minime importante, cu exceptia sarii si mageneziului; agricultura de mare randament si puternic mecanizata (detine doar 2% din populatia activa desi participa cu numai 1% la PIB, asigura mai mult de 4/5 din necesarul intern de produse alimentare). Se cresc indeseobi porcine si bovine si se cultiva cereale (grau, orz,porumb). Un rol important in economia Austriei il au comertul exterior (1/4 din PIB) si turismul (de regula intre 15 si 17 mld $ venituri anuale, respectiv 7-8% din PIB).

Turismul, ca activitate uman n continu evoluie, s-a format i dezvoltat n interaciune cu mediul geografic natural, care a exercitat permanent o influen direct n dezvoltarea societii, n ansamblul su. Cadrul de desfurare a activitilor specifice acestui domeniu, respectiv mediul turismului, trebuie s beneficieze de valene turistice, a cror valoare potenial calitativ i cantitativ este n msur s determine un anumit flux de turiti. Ca rezultat al aciunii modelatoare a factorilor naturali, pe de-o parte, iar pe de alt parte a celor antropici asupra mediului, potenialul turistic al unui teritoriu, indiferent de suprafaa pe care se desfoar, reprezint o manifestare spaial funcional a capacitilor habitatului respectiv de a susine activiti specifice domeniului turismului. Dei este considerat, de cei mai muli dintre specialiti, ca un fenomen propriu perioadei contemporane, prin care se valorific potenialul turistic al unui spaiu, turismul, s-a cristalizat la sfritul secolului XIX i, astfel, primele ncercri de definire i caracterizare a lui dateaz din acea perioad. O prim ncercare de definire a turismului ca fenomen social i economic, aparine lui E. Guy Treuler i dateaz din 1880. Potrivit prerii lui, turismul este un fenomen al timpurilor moderne,

bazat pe creterea necesitii de refacere a sntii i schimbare a mediului, de cultivare a sentimentului de receptivitate fa de frumuseea naturii, rezultat al dezvoltrii comerului, industriei i perfecionrii mijloacelor de transport. O definiie mai expresiv este formulat n 1938, de Leville Nizerolle, potrivit cruia turismul este ansamblul activitilor nonlucrative ale omului, n afara ariei de reedin. Definiia propus de W. Hunziker i K. Krapf, avnd meritul de a realiza o abordare mai complex a turismului ca fenomen economico social, se constituie, n literatura de specialitate, ca moment de referin. Ei definesc turismul prin ansamblul relaiilor i fenomenelor ce rezult din deplasarea i sejurul persoanelor n afara locului de reedin, att timp ct sejurul i deplasarea nu sunt motivate de o stabilire permanent sau o activitate lucrativ oarecare. Kaspar (1975), definete turismul ca ansamblul raporturilor i fenomenelor rezultate din cltoria i sejurul persoanelor, pentru care locul sejurului nu este nici reziden principal i durabil, nici locul obinuit de munc. Deplasarea i sejurul rmn componente fundamentale, crora li se adaug transportul, cazarea i comerul.

TURISMUL VIENA Actuala capitala a Austriei a devenit resedinta a Habsurgilor in 1278, iar in 1438 si 1918 a fost resedinta imperiala. Este situata pe Dunare, la poalele masivului muntos Padurea Vieneza si concentreaza o cincime din populatia tarii. Prin impresionanta pozitiei sale politice si geografice, Viena a fost scena multor evenimente istorice europene: atacul si asediul turcilor din 1529 si 1683, domnia imparatesei Maria Teresa, Congresul de la Viena (1814-1815), ce a urmat infrangerii lui Napoleon, condus de diplomatul austriac Metternich, domnia imparatului Franz Joseph (1848-1916). Constituie al treilea sediu al organismelor ONU dupa New York si Geneva.

Ringstrasse - Bulevardul circular constituit pe ruinele vechilor ziduri ale cetatii - Frumoasa promenada mai ales seara, cand monumentele sunt

iluminate : Muzeul Austriac al Artei Aplicate, marea gradina publica Standpark si statuile marilor muzicieni. Stephansdom - Catedrala Sfantul Stefan - Au o silueta ce nu seamana cu alte catedrale, acoperisul multicolor si lacuit, iar faimosul Steffle, turnul clopotnita, se inalta le 137m.

Palatul Schonbrunn - A fost resedinta de vara a Curtii de Habsburg, la initiativa imparatului imparatului Leopold I - Edificiul a fost construit intre 1695 si 1700 si a fost modificat sub Maria Theresa, intre 1743 si 1749. - Palatul si parcul sau sunt locul a numeroase amintiri istorice: copilaria Mariei Antoaneta, Mozart, sejururile lui Napoleon intre 1805-1809, nasterea si moartea imparatului Franz Joseph, abdicarea lui Carol I de Habsburg la 11 nov 1918. Alte obiective turistice - Palatul Starhemberg - Kinsky - Schwarzenberg - Casa Sigmund Frend - Parcul Prater Vechiul oras - Maria Theresien Strasse: acesta strada ofera o perspectiva deosebita asupra muntelui Nordketle (2334m) - In prim plan se afla Annasaule (coloana Sf Anna); monument ridicat in 1706, care comemoreaza apararea orasului din timpul razboiului din 1703. SALZBURG - Orasul lui Mozart, traversat de raul Salzach, a fost fondat in sec VII de Sf Rupert. Orasul este sediu al unei episcopii care a devenit in secolele urmatoare un puternic arhiepiscop. - Principii Sfantului Imperiu- Roman- germanic, arhiepiscopii, care si-au exercitat puterea lor temporala pana in Italia, s-au imbogatit considerabil datorita salinelor. Dom (Catedrala) - Construita intre 1614-1655 in stil baroc,

- In interior frapeaza amploarea, marmura, structurile si picturile. - Cripta adaposte mormintele principilor arhiepiscopi. Lacul Worthersee este cel mai mare si cel mai cald lac alpin din Europa , iar langa el se afla Minimundus, o reproducere in miniatura a celor mai importante monumente din lume. Printre cele 150 de machete facute la scara 1 :25 care impanzesc parcul tematic cu o suprafata de 26000 de metri patrati se regasesc Casa Alba, Statuia Libertatii, Turnul Eiffel, Turnul Televiziunii din Toronto si templul Taj Mahal. Biserica Domneasca de la Curtea de Arges a fost aleasa sa reprezinte Romania. De la inaugurarea din 1958 Minimundus a fost vizitat de peste 15 milioane de persoane. In iunie Klagenfurt devine capitala europeana a literaturii pentru ca acum are loc festivalul Ingeborg Bachmann la care participa scriitori renumiti de pe Vechiul Continent. Muzeul dedicat lui Robert Musil, autorul monumentalului roman Omul fara insusiri, constituie o alta atractie pentru turistii interesati de literatura. Cele mai cunoscute muzee din oras sunt Muzeul de Arta Moderna, Galeria Muncipala si Muzeul Mineritului. Legenda spune ca localitatea a fost fondata dupa ce un cavaler neinfricat a reusit sa ucida balaurul - lindwurm - care ii teroriza pe toti cei care locuiau in zona. Statuia care se afla in centrul orasului Klagenfurt comemoreaza acest eveniment mitic, cu toate ca realitatea istorica este cunoscuta si se stie ca adevaratul intemeietor al asezarii a fost ducele de Carintia.