Cultura romana moderna incepe prin receptarea modelelor culturale apusenesi,concomitent ,prin optiunea pentru construirea identitatii nationale.

Etapele influentei oocidentale Infuzia de europenism si contemporaneizarea cu paradigma culturala europeana s-a produs prin contactul direct al oamenilor de cultura din epoca,care au facut studii in Occident (intai in Franta si apoi in Germania). Influenta culturii si a spiritualitatii occidentale cunoaste 3 etape.Primul moment,cel al pasoptismului ,sta su semnul culturii franceze si germane (!erder) ,prin promo"area etnicului ca "aloare de diferentiere si ca semn al identitatii culturale.# doua perioada $cea clasica,a %unismului-sta su semnul predominant al culturii germane(!egel-estetica).# treia perioada,inter elica,sta su semnul interferentei intre traditionalism si modernism ,dar tre uie notat faptul ca traditionalismul acestei perioade este preponderent spiritualizat si se manifesta ca o re"igorare a ortodo&ismului.

'espre mentalitatile epocii si despre receptarea culturii si ci"ilizatiei apusene scrie tot (asile #lecsandri, in teatrul sau. Comedia )C*irita in pro"intie+, reprezentata pe scena in ,-./, infatiseaza modul in care sunt receptate influentele Occidentului intr0o familie de oieri din pro"incie. C*irita, persona%ul principal al piesei, este sotia oierului Grigore 1arzoi. (isul ei este sa introduca ideile progresiste in 1arzoieni, sa-l casatoreasca pe Gulita, fiul ei cam prostanac, cu 2uluta pentru a"ere si sa-l faca pe sotul ei ispra"nic, pentru a par"enu. Conflictul piesei pune in e"identa diferite conceptii de "iata3 conceptia conser"atoare a oierului de tara, reprezentat de 1arzoi, falsul progres $ atitudinea femeii care imita moda timpului, reprezentata de C*irita si ideile noi, progresiste, ale tinerei generatii, reprezentate de 2eonas, un tanar istet si cinstit, indragostit de orfana 2uluta. #titudinea autorului este ironica si critica la adresa unor mora"uri din epoca3 falsa cultura, imitarea cu orice pr4t a modei, sno ismul, cosmopolitismul, negarea traditiei. C*irita reprezinta, in piesa, par"enitismul, ridicolul, discrepanta ma%ora intre ceea ce este si ceea ce "rea sa para. Pri"ita insa din perspecti"a sc*im arilor din societatea in care traieste, C*irita ofera imaginea adoptarii stangace, dar sincere a influentelor apusene, desc*iderea catre noua moda, care contrasteaza cu conser"atorismul retrograde al lui 1arzoi. 'e altfel, recepti"itatea femeilor la noutatile ci"ilizatiei occidentale, atitudinea lor progresista in conte&tul epocii, reprezinta o constatare comuna in notele de calatorie ale unor straini, asa cum sunt reproduce de 5eagu '%u"ara in capitolul 1oierii, din lucrarea Intre Orient si Occident. 6arile romane la inceputul epocii moderne. Prima marturie ii apartine lui 7aint-8arc Giradin ( literat si om politic francez )3 )'upa inegalitate, lucrul cel mai iz itor pentru un strain, la Iasi si la 1ucuresti, este amestecul si di"ersitatea *ainelor. 9:; Femeile insa, de multa "reme, se im raca toate europeneste: 7e stie ine ca femeile sunt intotdeauna primele care pasesc pe calea ci"ilizatiei:+ # doua constatare face parte din %urnalul de campanie al contelui de 2angeron, emigrat francez, general in armata rusa, despre perioada ,-<= $ ,-,/3 ) In ,-<=, am intalnit inca multe femei purtand im racaminte orientala, traind in casa fara mo ile si cu ar ati gelosi ne"oie mare. Insa re"olutia care

s-a petrecut atunci la Iasi, apoi la 1ucuresti si in pro"incie, a fost pe cat de rapid ape tot atat de completa3 dupa un an, toate femeile din 8oldo"a si din 6ara >omaneasca au luat portul European 9:; Casele s-au umplut de ser"itori straini, de ucatari francezi si, prin saloane si iatacuri, nu s-a mai "or it decat frantuzeste. 9:; 8oda apuseana accentueaza, la aceste doamne, gustul pentru lu& mai mult decat la ar atii lor. 9:; 2a ar ate, sc*im area este intr-ade"ar mai inceata. 7i, mai ales, li se intampla sa se intoarca la ce fusese altadata.+ #ceste o ser"atii sunt "ala ile si pentru C*irita. Ea adduce un profesor francez pentru educarea lui Gulita (e ade"arat ca rezultatele sunt de-a dreptul *ilare), il o liga pe ser"itor sa respecte etic*eta, sa-I aduca scrisoarea pe ta"a (o scena de un comic sa"uros), coc*eteaza cu ar ati mai tineri, face ec*itatie, adopta noua "estimentatie, o ligandu-l si pe 1arzoi sa poarte *aine )stramte+nemtesti, sc*im a meniul traditional (1arzoi ii reproseaza ca nu se ocupa de gospodarie3 )sa faca cozonaci, pasca, pastramuri, dulceti, "utci, "isanapuri: ca la casa omului: sau macar sa-mi faca la masa "reun c*esc*et, "ro plac*ie, "ro musaca, "ro capama, "ro a?la"a: "ro ciulama: ucate crestinesti: sanatoasa si usoare+), sc*im a ta ieturile sotului (ii ser"este masa de pranz la ora ., cand %oaca oierii carti). Cum fiii de oieri isi fac studiile la Paris, iar in saloane con"ersatiile se poarta in franceza, din dorinta de a imita "or irea la moda, C*irita utilizeaza cu "olu ilitate un %argon romano-francez. In portretizarea C*iritei, comical de lim a% reda incultura, imitarea cu orice pr4t a modei. 'incolo de aspectul comic, #lecsandri surprinde o societate in sc*im are, in care coe&ista formele *i ride ale ci"ilizatiei romanesti. Efectele comice rezulta din contrastul dintre intentia de sc*im are, de adaptare la nou si mi%loacele utilizate. 7tangaciile *ilare ale C*iritei sunt oglinda unei societati polarizate3 pe de-o parte, elita intelectuala care adduce mantalitatea occidntala si, pe de alta parte, masa care adopta noutatile ci"ilizatiei, intr0o prima etapa, prin imitatie. Concluzie / 7ecolul al @I@-lea este secolul in care s-a format >omania moderna. #cum este adoptat definiti"e alfa etul latinA in lim a patrund multe neologisme, in special de origine 2atina, pentru adaptarea lim ii la institutii, mentalitati si o iceiuri noi.7e dez"olta literature originala, apar ziare si re"iste romanesti, se dez"olta teatrul si artele. O caracterizare pertinenta a generatiei de la ,-B- realizata 5eagu '%u"ara3 )Erau doar o mana de oameni, insa luptau ca manati de credinta netarmuita in destinele tarii lor. #u z"arlit, ca pe niste "ec*ituri, o iceiurile, institutiile, pana si "oca ularul, impuse de o putere straina. #u sor it cu nesat din iz"oarele culturii apuseneA au adoptat institutii noi, au innoit lim a, au creat pe de-antregul o literature de "aloare uni"ersala, au inceput, in liniste, un process democratic, intr-un ritm nemaicunoscut de "reo alta tara din EuropaA au fi&at, pentru generatii, cu indrazneala si realism, marile o iecti"e politice ale neamului si au determinat Europa sa tina seama de ele. Ei au facut toate acestea. #u facut c*iar mai mult3 au faurit >omania.+ Cultura si ci"ilizatia romaneasca se dez"olta ca efect al intalnirii in acelasi spatiu geograp*ic a doua tipuri de ci"ilizatie $ orientala si occidentala. 7patiu al latinitatii tarzii, despartita geograp*ic de celelalte popoare romanice, cultura si ci"ilizatia romaneasca, legata de Orient (1izant) prin religia ortodo&a, si-a dorit prin elita cultura sa intre in constiinta europeana mai intai ca modalitate de )cucerire a centrului+, apoi ca form de emancipare nationala si, in secolul al @I@-lea, prin dorinta nedisimulata de )sincronizare+. Cultura si ci"ilizatia romaneasca descopera Occidentul in etape diferite, insa comunicarea cu ci"ilizatia occidentala este permanenta, c*iar daca influentele culturii apusene se manifesta uneori mai tarziu. Pasul decisi"e al modernizarii este asumarea structurilor occidentale. 'in acest moment procesul

occidentalizarii "a de"eni ire"ersi il.