Sunteți pe pagina 1din 104

ECONOMIE GENERAL -sintezeCapitolul 1-Economia. Economia de pia 1.1. Nevoile umane i resursele economice 1.2.

tiina economic; Fenomene i procese economice. Legile economice 1.3. Metodologia economiei politice 1. . Economia natural i economia de sc!im" 1.#. $iaa; %anii; $roprietatea privat; Economia de pia Capitolul 2. Factorii de producie 2.1. Factorii de producie i evoluia lor 2.2.&ntreprinderea 2.3.'om"inarea (actorilor de producie Capitolul 3. $roductivitatea (actorilor de producie 3.1. )e(inirea i msurarea productivitii 3.2. $roductivitatea muncii. $roductivitatea pam*ntului. $roductivitatea capitalului 3.3. 'reterea productivitii Capitolul 4. 'ostul i renta"ilitatea .1.'ostul de producie+ structur i tipologie .2.,elaia dintre costul mediu si costul marginal .3.'omportamentul productorului i reducerea costului . .,enta"ilitatea -ntreprinderii Capitolul 5. .eniturile agenilor economici #.1. Formarea veniturilor #.2. /alariul #.3. $ro(itul #. . )o"*nda #.#. ,enta Capitolul 6. $iee0 concuren10 preuri 2.1. 'oninutul i (unciile generale ale pieei i concurenei
1

2.2. 3ipuri de piee contemporane 2.3. $reul. Funciile preului 2. . $iaa cu concuren1 per(ect1 2.#. $iaa cu concuren1 imper(ect1 Capitolul . $iaa monetar 4.1. Moneda. Masa monetar si agregatele monetare 4.2. $iaa monetar. 'ererea si o(erta de moned 4.3. %ncile. /istemul "ancar contemporan 4. . $olitici monetare+ o"iective si instrumente Capitolul !. $iaa capitalului 5.1.3itlurile de valoare 5.2. $iaa capitalului 5.2.1. $iaa primar1 a capitalului. 'ererea i o(erta de titluri de valoare 5.2.2.$iaa secundar a capitalului Capitolul ". $iaa muncii 6.1.$iaa muncii+ coninut i caracteri7are 6.2. 'ererea si o(erta de munc 6.3. Ec!ili"rul i structuri ale pieei muncii Capitolul 1#. .enitul0 consumul i investiiile 18.1. Formele venitului la nivel macroeconomic 18.2. 'onsumul - economiile 18.3. 9nvestiiile -n economie 18. . Multiplicatorul i acceleratorul investiional Capitolul 11. 9n(laia i soma:ul 11.1. 'au7ele i mecanismele in(laiei 11.2 .E(ectele in(laiei i msurile de com"atere 11.3 .oma:ul+ concept0 cau7e i (orme 11. . Msuri de prevenire i atenuare a oma:ului Capitolul 12. /tatul -n economia de pia1 12.1. 9mplicarea statului -n economia de pia1 12.2. $olitica "ugetar1. %ugetul de stat 12.3. $olitica (iscal1 12. . $rogramarea macroeconomic1

Capitolul 13. 'retere economic1 i de7voltare dura"il1 13.1. Natura i sursele creterii economice 13.2. 'osturile i avanta:ele creterii economice 13.3. 3eorii i modele ale creterii economice 13. . )e7voltare dura"il1. Capitolul 14. ;lo"ali7area economic1 1 .1. )e(inirea glo"ali71rii 1 .2. 'au7ele i e(ectele glo"ali71rii economice 1 .3.'osturile i "ene(iciile glo"ali7arii economice $I$LIOGRA%IE

CA&I'OL(L 1 ECONOMIA. ECONOMIA DE PIA

1.1. Nevoile umane i resursele economice 1.2.tiina economic; Fenomene i procese economice. Legile economice 1.3. Metodologia economiei politice 1. . Economia natural i economia de sc!im" 1.#. $iaa. %anii. $roprietatea privat. Economia de pia.
Concepte cheie -nevoi umane -interese economice -resurse economice -tiina economic - economia politic -fenomenul econmic -raritatea resurselor - metodele economice - procesul economic - legea economic - economia natural - economia de schimb - piaa - banii - proprietatea privat - economia de pia

1.1.Nevoile umane i resursele economice &n vederea asigurrii traiului0 individul consum o varietate de "unuri i utili7ea7

anumite servicii0 care au menirea s<i satis(ac o serie de tre"uine mani(estate -n anumite perioade. La -nceput0 nevoile umane se mani(est0 ca nite dorine ale indivi7ilor. Mai t*r7iu0 c*nd acestea se concentrea7 i sunt contienti7ate0 devin o"inuine i tradiii de consum. Trebuinele (nevoile) umane reprezint totalitatea necesitilor de consum productiv i neproductiv, manifestate la nivelul populaiei i n cadrul societii. 3re"uinele umane se pot clasi(ica dup mai multe criterii+ 1= specificul tridimensional al individului0 cum ar (i+ (iin "iologic0 produs al colectivitii i (iin raional0 nevoile se pot clasi(ica0 -n+

a= nevoi naturale sau (i7iologice "= nevoi sociale c= nevoi raionale 2= rolul nevoilor n viaa i dezvoltarea oamenilor. 9n (uncie de acest criteriu0 nevoile se clasi(ic ast(el+ a= nevoi primare >de "a7=+ alimente0 -m"rcminte0 sntate0 etc "= nevoi comple?e >superioare=+ educaie 0 cultur0 art0 etc. 3= dup caracterul bunurilor folosite pentru satisfacerea nevoilor a= nevoi satis(cute cu "unuri materiale; "= nevoi satis(acute cu a:utorul serviciilor 4) dup numrul indivizilor puttori, se evideniaz a= nevoi individuale; "= nevoi de grup ; c= nevoi sociale. #= n funcie de timp, e!ist+ a= nevoi 7ilnice; "= nevoi temporare; c= nevoi anuale d= nevoi permanente0 etc

Trsturile nevoilor 3re"uinele >nevoile= umane se individuali7ea7 printr<o serie *nsu+i,i + a= sunt nelimitate ca numr. 'aracteristic agentului economic este (aptul c0 satis(acerea unei tre"uine conduce la apariia unei noi nevoi0 care tre"uie satis(acut. /trdania permanent a agentului economic de satis(acere a tre"uinelor a repre7entat "a7a de7voltrii societii; "= sunt limitate n capacitate. /atis(acerea unei anumite tre"uine presupune consumul unei cantiti dintr<un anumit "un. 9ntensitatea unei nevoi individuale se a(l pe o pant descendent0 -n msura0 -n care ea este continuu satis(acut; c= sunt concurente. @numite nevoi sporesc -n de(avoarea altora0 -n (uncie de prioritile agentului economic i de venitul acestuia. d= sunt -o.ple.enta,e/ deoarece satis(acerea unei nevoi presupune generarea unei alte nevoi; de e?emplu0 nevoia de calcutator0 odat satis(cut0 d natere la nevoia de imprimant0 de internet0 etc. e= "rice nevoie dispare momentan prin satisfacere 0 ea apr*nd0 la di(erite intervale de timp. #

3re"uinele umane sunt (ormatate din mai multe componente speci(ice0 iar dintre acestea tre"uie s amintim nevoile economice. #evoia economic reflect o cerin de natur material, menit s asigure traiul i dezvoltarea individului$grupului social. E?ist o str*ns legtur -ntre tre"uinele economice >nevoile economice= i interesele economice0 ce pot (i privite ca (orm de mani(estare a nevoilor economice. Fiecare activitate uman implic (olosirea de resurse caracteristice0 -n anumite cantiti sta"ilite i de calitate corespun7toare. @ctivitatea economic presupune consumul de resurse economice. %esursele economice reflect totalitatea elementelor atrase ce sunt efectiv folosite n vederea producerii de bunuri materiale i servicii. &n economie au (ost identi(icate resursele primare care sunt (ormate din + resursele naturale i din cele umane. @lturi de acestea o contri"uie repre7entativ pentru activitatea economic o au resursele derivate/ re7ultate prin prelucrarea celor primare . $re7int o importan deose"it clasi(icarea resuselor naturale dup mai multe criterii+ 1= n funcie de durata folosirii lor a=,esu,se ,e-upe,a0ile >pamant0 apa0 etc=; "=,esu,se ne,e-upe,a0ile >com"usti"ili (osili i &)n funcie de modul de recuperare minerali) a),esu,se ,e-upe,a0ile >anumite materii prime=; 0)pa,tial ,e-upe,a0ile > materiile prime "iologice=; -)ne,e-upe,a0ile >resursele energetice= @nali7a resurselor naturale se reali7ea7 -n dinamica acestora. &n acest sens0 de7voltarea noilor te!nologii au contri"uit -n mod semni(icativ la+ a= e!tinderea limitelor geografice0 -n ceea ce priveste e?ploatarea resurselor naturale; "= lrgirea limitelor de natur economic cu privire la activitatea de e?ploatare a resurselor naturale0 ceea ce repre7int e?ploatarea -n condiii de e(icient economic a unor 7acminte a(late la mari ad*ncimi; c= creterea randamentului (olosirii resurselor e?istente. %aritatea resurselor ,esursele0 -n general se re(lect -n potenialul de ordin material0 (inaciar i uman din economie la un moment dat0 (iind considerate limitate0 ast(el spus sunt insu(iciente pentru satis(acerea comple?ului de nevoi din societate. Este tiut (aptul c0 pe msura de7voltrii tiinei i te!nicii se gsesc tot mai multe modaliti de (olosire e(icient a resurselor e?istente 2

i apariia unor resurse noi0 -ns limitarea acestora nu dispare. Ea repre7int o constant a e?istenei sociale. ,aritatea resurselor arat posi"ilitatea o"inerii dintr<o cantitate de resurse determinat0 utili7*nd te!nologia cea mai modern0 a unei cantiti determinate de "unuri pentru satis(acerea tre"uinelor umane. ,aritatea resurselor din economie implic costuri. Fiecare activitate economic impune alternative de utili7are a resurselor. Arice activitate economic presupune un sacri(iciu0 cu alte cuvinte renunarea la alte alternative. Este tiut (aptul c0 (iecare activitate economic pre7int un -ost 1e opo,tunitate. 'ostul de oportunitate pentru o anumit alegere este preul celei mai bune alternative, la care se renun, n momentul c(nd se realizeaz o alegere din mai multe variante posibile, n vederea alocrii resurselor. &n economie alegerea raional se reali7ea70 -n momentul0 -n care se minimi7ea7 costul de oportunitate0 ast(el spus0 atunci c*nd se o"ine avanta:ul comparativ. @legerea raional determin speciali7area0 -n vederea reali7rii unui "un economic cu costuri mai reduse0 comparativ cu o"inerea oricrui "un economic cu o anumit resurs. 1.2. tiin!a economic. Economia "olitic $rocesul de constituire a economiei ca tiin s<a -ntins pe o perioad lung a de7voltrii societii. &n plan istoric0 noiunea de economie provine din dou cuvinte greceti+ 1= oi)os, ce semni(ic cas0 gospodrie 2= nomos0 ce repre7int ordine0 principiu0 lege. Economia era considerat modul de administrare pentru cas0 gospodrie0 cetate. *tiina economic studiaz, maniera n care agenii economici decid, n privina alocrii resurselor limitate cu ntrebuintri alternative, pentru satisfacerea nevoilor nelimitate ale oamenilor. $otrivit de(iniiei lui Lionel Ro00ins din 16320 ,,economia este tiina ce studiaz, modul alocrii mi+loacelor rare n scopuri alternative,,. Noiunea de e-ono.ie politi-2 a (ost recunoscut -n anul 121#0 de ctre economisul (rance7 @ntoine de Montc!restien0 -n 3ratatul de economie ela"orat de el i s<a e?tins0 -n mare masur0 -n -ntreaga lume. -conomia politic reprezint tiina cu privire la faptele, comportamentele i deciziile oamenilor n vederea atragerii i folosirii resurselor rare pentru obinerea, desfacerea i consumul bunurilor economice, necesare satisfacerii nevoilor. #e$ile economice 4

)erularea activitii economice are loc pe (undamentul unor variate numeroase legturi de intercondiioanare. @numite legturi se mani(est -n 7ona de supra(at a economiei0 (iind uor de identi(icat0 spre deose"ire de altele care se mani(est -n pro(un7ime. ,elaiile de la supra(aa economiei pot (i caracteri7ate printr<o varietate de mani(estri cu caracter individul i sunt cunoscute pe "a7 de e?perien. %enomenul economic re"re&int mo'ul de manifestare e!terioar pentru activitatea economic, acele aspecte i acte economie ce se ivesc i se manifest la suprafaa realitii, put(nd fi percepute n mod direct de ctre oameni, pe baz de e!perien. &n situaia0 -n care0 (enomenele economice sunt privite -n micare0 ele se trans(orm -n procese economice. Procesul economic evideniaz transformrile cantitative, calitative i$sau structurale, ce se manifest n funcie de condiiile de spaiu i timp. Fenomenele economice sunt legate i procesele economice se mani(est -n timp0 av*nd la "a7 relaii de dependen cau7ale. 'on(orm opiniei unor economiti0 mani(estarea relaiilor de "a70 de dependen mutual dintre procesele i (enomenele economice se regsesc su" denumirea de legi economice. .egea economic reprezint o legtur de baz, indispensabil, statornic i cu caracter de tendin. 3re"uie speci(icat un anumit aspect0 i anume+ coninutul i mani(estarea legilor economice sunt di(erite de legiile naturii. /.0. 1etodologia economiei politice tiina economi0 pre7entat ca sistem de cunotine0 impune un mod de cercetare0 cunoatere0 (olosire i modi(icare a realitii -n con(ormitate cu tre"uinele oamenilor. @lt(el spus 0 are nevoie de un set de principii0 norme i te!nici de cercetare0 reunite su" denimirea de metod0 precum i de o serie de reguli i postulate0 reunite su" denumirea de metodologie. 3re"uie speci(icat (aptul c0 economia a devenit tiint -n momentul -n care au (ost -ndeplinite trei condiii eseniale0 i anume+ 1. o"iect de studiu speci(ic ; 2. metod de cercetare proprie ; 3. sistem particular de categorii i legi economice.

"biectul economiei ca tiin este repre7entat de anali7a vieii economice0 a (enomenelor i proceselor economice din cadrul produciei0 sc!im"ului0 des(acerii i consumului de "unuri economice i servicii0 a relaiilor de cau7alitate0 a legilor economice0 -n momente di(erite ale de7voltrii societii0 contri"uind la (ormarea unei g*ndiri economice care s in cont de constr*ngerile permanente ale economiei. @laturi de o"iectul de studiu al economiei0 se impune e?istena unei metode de cercetare. 1etoda constituie un comple! de principii, de procedee i tehnici de cercetare, ce contribuie la e!tinderea i e!punerea rezultatelor cercetrii tiinifice. 'ele mai cunoscute metode i procedee de cercetare tiini(ic+ /)metoda comparrii repre7int un procedeu logic0 utili7at pe scar larg0 -n procesul de redactare a conceptelor tiinti(ice. Evaluarea necunoscutului prin cunoscut este posi"il cu a:utorul comparaiei.

&)abstractizarea impune0 -n procesul de cercetare a (enomenelor economice0 luarea -n


considerare doar a caracteristicilor dominante0 (c*ndu<se a"stracie de anumite aspecte ale realitii economice care nu sunt eseniale -n procesul cunoaterii. @cest procedeu implic anali7a i sinte7a. 2 analiza necesit -mprirea o"iectului de studiu -n prile sale componente0 trecnd la e?aminarea (iecrei pri separat i evidenierea trsturilor dominante;

sinteza prelungete procesul de -nelegere al anali7ei per(ecion*ndu<l.


0)inducia i deducia -3nducia este (orma (undamental de raionament0 ce presupune particular la general. -4educia repre7int (orm de raionament ce pornete de la idei generale0 ulterior a:ung*ndu<se la conclu7ii particulare. trecerea de la

5)metoda analogiei este repre7entat de mutarea unei trsturi sau a tututor trsturilor ce
aparin unui o"iect al cunoaterii la un alt o"iect ce este supus cercetrii. 6) metoda logic studiaz procesele economice -n decursul evoluei0 de la simplu la comple?0 parcurg*nd linia istoric -n (orma sa conceptual i sta"il; 7) metoda matematic -n economia contemporan0 se impune ca o necesitate at*t practic0 c*t i teoretic. Folosirea matematicii -n domeniul economic0 se concreti7ea7 prin ela"orarea metodelor economico-matematice. /.5. -conomia natural i economia de schimb 6

$e parcursul evoluiei societii0 s<au mani(estat di(erite (orme de organi7are a activitii economice0 care s<au "a7at pe mecanisme proprii de alocare si (olosire a resurselor0 -n vederea satis(acerii tre"uinelor umane. @u (ost indenti(icate urm1toarele sisteme economice+ economia natural1; economie de sc!im"; economia de pia economia centrali7at1 >economia de comand1= economia mi?t1 Economia natural fi necesar schimbul. Economia natural pre7int mai multe t,2s2tu,i, i anume+ varietatea activitii economice0 -n sensul c individul o"ine prin munc proprie "unurile de care are nevoie pentru acoperirea tre"uinelor; (actorul principal de producie este repre7entat de pm*nt; nevoile (i7iologice sunt dominante; se mani(est o i7olare a productotului su" aspect economic; divi7iunea natural a muncii Economia 'e sc(im) reprezint forma de organizare social a activitii economice n care, productorii specializai i autonomi, obin bunuri destinate v(nzrii, bunuri ce sunt supuse schimbului prin actul de v(nzare-cumprare, ce se realizeaz pe pia. Economia de sc!im" poate (i caracteri7at cu a:utorul unor trsturi spe-i3i-e0 ce o di(erenia7 de economia natural+ se pre7int su" (orma unei economii desc!ise; speciali7area agenilor economici -n vederea o"inerii unor "unuri variate; sc!im"ul este generali7at; independena productorilor; (ocali7area activitii economice -n apropierea pieei; e?istena monedei ce (acilitea7 sc!im"ul de mr(uri &n economia de sc!im" se pune un accent deose"it pe speciali7area agenilor economici. reprezint forma de organizare i funcionare a activitii

economice, n care fiecare individ obine toate bunurile pentru satisfacerea nevoilor, fr a

18

@ceast speciali7are a (ost determinat de mai muli (actori0 dintre care amintim+ di(eritele interese economice; e?periena -ntr<un anumit domeniu; deinerea unor (actori de producie; tradiii0 etc. /peciali7area agenilor economici pre7int numeroase a4anta5e+ agenii economici produc "unuri -ntr<o cantitate mai mare0 -ntr<un interval mai mic de timp; concentrea7 numeroase in(ormaii0 care conduc prin punerea -n practic la re7ultate po7itive; se reduc costurile unitare; se reduce consumul de resurse; se produc noi "unuri ; se e?tind sc!im"urile economice.

1.5. &ia6a. $anii. &,op,ietatea p,i4at2. E-ono.ia 1e pia62 Pia!a &n economia contemporan toate sc!im"urile economice au loc pe pia. )e7voltarea pieei s<a mani(estat simultan0 -n mai multe direcii a(late -n str*ns legtur0 ast(el+ -n spaiu cantitativ (ormativ E?ist mai multe definiii ale pieei0 dintre care amintim+ spaiu economico<geogra(ic; locul de -nt*lnire pentru agenii economici -n calitate de v*n7tori i cumprtori; locul de -nt*lnire a cererii cu o(erta locul de sta"ilire pentru preul de v*n7are; locul unde se mani(est li"era concuren; locul de reali7are pentru tran7aciile economice0 etc 'lasi(icarea pieei se reali7ea7 dup mai multe criterii, dintre care amintim + 1) 1up2 natu,a 0unu,ilo, -a,e -onstituie o0ie-tul s-7i.0ului8 <piaa satisfactorilor >"unuri si servicii de consum personal= <piaa prodfactorilor >piaa muncii0 a 11

capitalului0 a pamantului0 a serviciilor productive etc.=. 2) 1up2 3o,.a .ate,ial2 a 0unu,ilo, -a,e -onstituie o0ie-tul s-7i.0ului8 3) 1up2 a,ia 1e e9tin1e,e <piaa cerealelor0 a cafelei0 a aurului0 a constructiilor de masini etc. <piata local -national -zonal -mondial <pia geografic >!ale0 targuri0 etc= <ideal >ansam"lul operatiunilor i contractelor -nc!eiate prin posta0 tele(on0 etc.

4) 1up2 .o1alitatea 1e e3e-tua,e a s-7i.0u,ilo,

*anii %anii au aparut -n decursul (ormarii economiei de pia0 (iind cunoscui su" diverse (ome+ - banii-bunuri0 acele "unuri care se gseau cel mai mult pe piaa din anumite 7one>vite0 "lnuri0 sare0 etc=; < banii-marf >mar(uri cu utiliti=; - banii-aur >o mar( aparte cu rol de "ani0 ce se poate sc!im"a cu orice mar(= <banii-monede din metale pretioase -banii-bilete de banc, repre7int acele -nscrisuri care atestau e?istena aurului -n depo7itele unei anumite "nci. 3re"uie reinut (aptul c0 "anii de !*rtie nu pre7int valoare intrinsec0 circul pe -ncrederea oamenilor -n economie. *anii reprezint e!presia generic pentru bancnote, moned metalic, moned scriptural i alte instrumente acceptate ca moned, ce se afl n posesia agenilor economici, sub forme i denumiri diferite de la o ar la alta, admise pentru schimburi i pli ntr-un spaiu economic determinat. 8ltfel spus, banii reprezint un simbol al avuiei, d(nd putere economic proprietarului . $rincipalele 3un-6ii ale "anilor -n economia contemporan + 1).i5lo- 1e .2su,2 a 4alo,ii <reali7ea7 msurarea i compararea c!eltuielilor i re7ultatelor0 -ntr<o anumit perioad de timp. Etalonul general pentru economia naional este repre7entat de moneda national. < moneda repre7int mi:locitorul sc!im"ului0 "anii -n acest ca7 put*nd trece de la un proprietar la altul. <(iecare o"ligaie de natur economic este 12

2) .i5lo- 1e s-7i.0 3) .i5lo- 1e plat2

4) .i5lo- 1e e-ono.isi,e

evaluat -n "ani i stinge0 -n momentul ac!itrii sumei datorate. <pentru agentii economici0 -n vederea asigurarii surselor viitoare de (inanare a produciei i consumului0 deci repre7int un sim"ol al avutiei. <-n sc!im"urile internationale0 ac!itarea datoriilor se reali7ea7 prin intermediul aurului0 valutelor converti"ile sau cu a:utorul unei monede internaionale.

5)0ani uni4e,sali

$entru -ndeplinirea acestor (unctii0 "anii tre"uie s (ie emii i pui -n circulaie0 -ntr<o anumit cantitate determinat. Pro"rietatea "rivat Pro"rietatea reprezint o relaie ntre indivizi, un contract social cu referire la bunurile materiale, spirituale i de alt factur ce se gsesc n societate sau realizate n activitatea economic. $roprietatea con(er proprietarului mai at,i0ute0 dup cum urmea7+ 1) 1,eptul 1e posesiune

<repre7int dreptul proprietarului de a dispune0 de


"unurile sale. A"iectul proprietii poate s (ie -nstrinat prin actiunea de v*n7are<cumprare0 donaie sau motenire. <proprietarul poate s e?ercite acest drept -n mod independent sau s<l trans(ere unei persoane :uridice sau (i7ice. @cest trans(er se reali7ea7 pe "a7 de contract. <dreptul de a decide asupra proprietii

2) 1,eptul 1e utiliza,e

3) 1,eptul 1e 1ispozi6ie 4) 1,eptul 1e uzu3,u-t

-dreptul de a utili7a roadele unei proprieti0 venitul


unei moteniri sau do"*nda o"inut -n urma cedrii unei sume de "ani.

&nstrinarea atri"utelor proprietii se poate reali7a0 ast(el+ a )n totalitate < -n sc!im"ul unui "un ec!ivalent >e?emplu+ v*n7are<cumprare= < (r ec!ivalent > prin donaie i motenire= b) separat (parial), prin + <-nc!iriere0 ceea ce semni(ic cedarea de utili7are i dispo7iie <arendare0 concesionare0 <locaie -n gestine "bservaie -pierderea definitiv a unui bun economic, reprezint cedarea dreptului de dispoziie 13

- n situaia, n care proprietarii nu sunt i productori au urmtoarele drepturi a) dreptul de posesiune b) dreptul de dispoziie c) dreptul de uzufruct (parial) $roprietatea red -ntotdeauna legtura dintre dou elemente eseniale+ 1. o0ie-tul p,op,iet26ii ce este repre7entat de "unurile economice care mani(est o du"l determinare+ valoric i utilitar 2. su0ie-tul p,op,iet26ii repre7entat de anumii ageni economici cu personalitate :uridic sau nu0 care au -n proprietate anumite "unuri. 9n economie e?ist mai multe (orme de proprietate0 dup cum urmea7+ 1=p,op,ietatea pu0li-2 <aparine statului i administraiilor pu"lice <este pre7ent -n di(erite proporii0 -n toate statele lumii < se (ace remarcat0 -n sectoarele de activitate unde riscurile pentru agenii economici sunt (oarte mari 2)p,op,ietatea .i9t2 <poate aparine at*t proprietarilor privai0 c*t i statului <se contituie prin asocierea proprietii private pu"lic0 -n variante di(erite <asocierea dintre cele dou (orme de proprietate se poate 3= p,op,ietatea p,i4at2 reali7a la nivel naional0 dar i la nivel internaional <poate aparine persoanelor (i7ice sau :uridice este caracteri7at prin mai multe trsturi speci(ice+ repre7int (undamentul economiei de pia permite satis(acerea tre"uinelor la nivel macroeconomic i la nivel individual determin autonomia agenilor economici st la "a7a li"erei iniiative -p,op,ietatea p,i4at2 cunoate urmtoarele 3o,.e8 <se a(irm atunci c*nd proprietetarii nu au calitatea de productori0 dar anga:ea7 oameni speciali7ai0 platindu<le -aso-iati42 salarii pentru activitatea prestat < (actorii de producie care sunt utili7ai -n activitatea des(urat0 repre7int proprietatea mai -ntreprin7tori care sunt uneori i salariai -n unitatea respectiv >societi pe 1 cu cea

- in1i4i1ual2

aciuni; cooperative de producie; cooperative de credit0 etc.

1#

&n economia modern e?ist mai multe (orme de proprietate a(late -n interdependen i -ntr<o permanent modi(icare. @lt(el spus0 economia este dominat de pluralismul formelor de proprietate, contri"uind -n mod direct la competiia dintre acestea. 9n urma con(runtrii dintre tipurile de proprietate se constat anumite aspecte po7itive pentru pentru agenii economici+ creterea calitii "unurilor economice; reducerea c!eltuielilor generate de activitatea de producie; creterea productivitii; stimularea progresului te!nic0 etc. Economia 'e "ia! Economia 'e "ia! reprezint modul prioritilor, cu privire la de organizare i desfurare a activitii

economice, unde raportul dintre cerere i ofert contribuie n mod direct la trasarea producerea bunurilor i serviciilor, dar i a metodelor de organizare i mbinare a factorilor de productie. E-ono.ia 1e pia62 se caracteri7ea7 prin anumite t,2s2tu,i8 este o economie bazat pe profit; este o economie puternic concurenial0 concurena (iind regulatorul determinant al activitaii economice; este o economie de ntreprindere (de firm=0 unde unitatea economic repre7ent spaiul economic de deci7ie i actiune; este o economie ce are la baz proprietatea privat; este o economie unde preurile se formeaz liber0 -n cadrul pieei0 dar nu elimin intervenia direct i indirect a statului0 etc

12

CA&I'OL(L 2 %AC'ORII :E &RO:(C;IE


2.1. Factorii de producie i evoluia lor 2.2.&ntreprinderea 2.3.'om"inarea (actorilor de producie
Concepte cheie < < < < < factori de producie munca natura capitalul fi! capitalul circulant < < < < < uzura fizic uzura moral amortizarea combinarea factorilor de producie rata marginal de substituie

2.1. Factorii de producie i evoluia lor


Fiecare proces de producie implic atragerea i mai multor (actori de producie. Factorii de producie utili7ai repre7int resurse atrase -n procesul de producie. @ceste resurse pot (i+ materiale; (inanciare; umane0 etc. Factorii de producie se gsesc -n proprietatea agenilor economici0 locul i rolul lor modi(ic*ndu<se permanent -n (uncie de spaiu i timp. Fiecare (actor de producie constituie unitatea unor determinri at*t de ordin cantitativ0 dar i calitativ. &n situaia0 -n care + a= sunt (olosii un volum0 din ce0 -n ce mai mare de (actori de producie B de7voltarea este e?tensiv; "= se acionea7 asupra calitii (actorilor de producie0 amelior*nd e(iciena utili7rii lor B de7voltare este intensiv. 9n economia contemporan e?ist o preocupare permanent0 ce are -n vedere economisirea i -m"untirea calitii (actorilor de producie .Economisirea s<a datorat+ a= creterii i diversi(icrii tre"uinelor umane; "= creterii cerinelor consumatorilor0 -n ceea ce privete calitatea produselor; c= tendina de cretere a preurilor pentru diveri (actori de producie; d= necesitatea proteciei mediului0 -n vederea creterii calitii vieii0 etc Factorii de producie repre7int acele resurse+ atrase0 alocate 14

consumate0 -n procesul de producere a "unurilor economice. &n economie e?ist numeroi (actori de producie0 dar dintre acetia se desprind trei mari categorii + munca0 natura >pm*ntul=0 capitalul. &n vederea satis(acerii tre"uinelor umane0 agenii economici produc "unuri i prestea7 servicii utili7*nd o cantitate determinat de (actori de producie+ munc0 natur si capital. 1)%a-to,ul 1e p,o1u-6ie-M(NCA ,epre7int o activitate speci(ic uman0 -n care <factor activ0 prin intermediul muncii indivi7ii -i (olosesc capacitile0 cunotinele0 are loc com"inarea0 (olosirea i e?periena0 urmrind o"inerea "unurilor per(ecionarea celorlali (actori de producie; <factor determinant0 (r munc activitatea productiv nu se poate Munca este o com"inare de+ des(ura . -efort fizic0 iar c*nd acesta este dominant0 munca se numete (i7ic; <efort intelectual 0c*nd este dominant0 &n msura0 -n care se pornete de la structura (i7ic<intelectual0 munca poate (i anali7at0 -n msura0 -n care se ine cont de dou aspecte+ munca este intelectual. -de ordin cantitativ (este msurat prin timp i prin numrul de locuri de munc=; <de ordin calitativ > se msoar cu a:utorul productivitii= 9ora de munc este format din ansamblul capacitilor fizice i intelectuale ale individului. 1unca este productoare de avuie i preul fortei de munc este reprezentat de salariu. %a-to,ul 1e p,o1u-6ie < NA'(RA < (actor de producie originar <componenta cea mai important pentru activitatea economic este repre7entat 15 pentru acoperirea nevoilor umane .

< pm*ntul are un rol economic (oarte important0 deoarece+

de pm*nt < repre7int spaiul de des(urare a tututor activitilor umane; <(actor determinant pentru agricultur; <surs de producere a alimentelor i a

materiilor prime $m*ntul este un (actor de producie limitat0 regenera"il i restrictiv. Noiunea de capital a (ost integrat -n literarura de specialitate -nc din secolele C9<C99. %a-to,ul 1e p,o1u-6ie < CA&I'AL(L =1)<reprezint totalitatea bunurilor obinute prin munc i utilizate pentru producerea altor bunuri i servicii destinate v(nzrii 'apitalul se clasi(ic -n dou categorii+ <capital tehnic (real), ce este (ormat din cladiri0 utila:e0 instalaii0 etc. -capital nominal, repre7entat de titlul de proprietate asupra anumitor valori. $roprietarul acestul tip de capital are dreptul s<i -nsueasc venitul generat 'apitalul te!nic se anali7ea7 av*nd -n vedere cele dou componente+ Elementele capitalului se mani(est di(erit -n activitatea economic0 -ndeplinind (uncii variate i clasi(ic*ndu<se dup mai multe criterii0 ast(el+ de acesta. <capitalul (i? <capitalul circulant <modul -n care particip la activitatea economic; <modul -n care se consum; <modul -n care se -nlocuiesc.

%a-to,ul 1e p,o1u-6ie < CA&I'AL(L =2)'apitalul (i? este partea capitalului (ormat din "unuri0 cum ar (i + utila:e0 cldiri0 instalaii0 etc.0 care+ particip la mai multe cicluri de producie; se consum treptat >se u7ea7=; se -nlocuiete dup o perioad > dup ani de (uncionare= :zura fizic repre7int pierderea proprietilor te!nice a mi:loacelor de munc datorit utili7rii0 -n procesul de producie i aciunii agenilor naturali. ,ecuperarea su" (orm "neasc a valorii capitalului (i? consumat poart 16

denumirea de amortizare. @morti7area >@= se determin ca raport -ntre valoarea capitalului (i? >DF= i durata de (uncionare >3= e?primat -n ani. 1) A > =?%) @ '/ 2)A > =A < , B 1) @ =')/ <. E valoarea iniial a capitalului (i?; <r E valoarea re7idual a capitalului (i?0 adic valoarea recuperat dup scoaterea sa din (unciune; <d E c!eltuieli (cute pentru scoaterea din u7 a capitalului (i?; <3 E timpul de (uncionare a capitalului >-n ani=. ,aportul procentual dintre amorti7are i capitalul (i? >valoarea iniial a capitalului (i?= repre7int rata amortizrii >Ra)0 care se calculea7 ast(el+ Ra > A @ Ai 9 1## :zura moral este repre7entat de deprecierea valoric sau te!nic a capitalului (i? cu mult -nainte de producerea u7urii (i7ice totale.@ceasta se datorea70 -n mare msur progresului te!nic i condiiilor pieei ce asigur "unuri noi0 cu+ < preuri mai reduse; < per(ormane te!nice superioare; <calitate ridicat 'apitalul circulant este partea capitalul productiv (ormat din "unuri >materii prime0 materiale0 com"usti"il0 energie etc.= care+ < particip la un singur ciclu de producie; < se consum dintr<o dat; < se -nlocuiete dup (iecare ciclu de producie.

2.2.+ntre"rin'erea ,-irma. ;ntreprinderea (firma) constituie locul0 -n care se -ntlnesc i se com"in (actorii de producie0 are loc procesul de producie0 se o"in "unuri economice i se creea7 valoare nou0 av*nd la "a7 divi7iunea muncii i cola"orarea direct i indirect0 dintre toi cei care o (ormea7 i o repre7int. &n economia contemporan0 (irma -ndeplinete simultan 3un-6ii e-ono.i-e i 3un-6ii so-iale/ put*nd (i anali7at ca structur independent. Firma poate s (ie privit su" aspect economic0 social i :uridic. /e constat di(erene ma:oare -ntre (irme i din acest motiv au (ost identi(icate0 mai multe elemente care stau la "a7a acestei situaii+ 28

1= statutul +uridic al firmei. 9n (uncie de acest element s<a reali7at o grupare a (irmelor+ (irm (amilial0 a(lat -n proprietatea unui agent economic care -i risc capitalul0 ia deci7ii i -n (inal0 -i -nsueste pro(itul re7ultat din activitatea economic; (irme parteneriale0 a(late -n proprietatea mai multor ageni economici0 care contri"uie (iecare cu o parte din capital0 urm*nd s distri"uie pro(itul -ntre ei0 dar s rspund (a de o"ligaiile ce decurg din asociere; corporaii0 se identi(ic cu societile comerciale care au dreptul de a emite aciuni0 (iind prev7ute cu rspunderi limitate i cu o durat de viat nelimitat. 2= modul de integrare a firmelor. 'ele mai repre7entative (orme de integrare sunt+ integrarea pe vertical repre7int unirea unor (irme ce se implic -n di(erite stadii ale activitii productive0 -n calitate de purttor al o(ertei0 dar i de cumprtor0 re7ultatul (inal (iind un 7ol1inCD integrarea pe ori7ontal repre7int asocierea unor (irme din domenii similare de activitate0 -n vederea diminurii concurenei0 scderii costurilor unitare0 creterii e(icienei economice0 re7ultatul (inal (iind apariia unui -a,tel. 3= organizarea intern a firmelor = modul de luare a deciziilor

Fiecare (irm este caracteri7at printr<o serie de t,2s2tu,i/ si anume+ mo"ilul principal este repre7entat de o"inerea de "unuri economice sau prestarea de servicii; (irma tre"uie s dein un patrimoniu; (irma com"in (actorii de producie -n vederea reali7rii unui "un sau serviciu; (irma de tip capitalist o"ine "unuri e?clusiv pentru pia; scopul (inal al (irmei este repre7entat de ma?imi7area pro(itului &.0.'ombinarea factorilor de producie 'om"inarea (actorilor de producie este de(init ca (iind0 metoda de unire a (actorilor de producie pentru o"inerea de noi "unuri economice i servicii. &n economia de pia com"inarea (actorilor de produciese reali7ea7 la nivelul a dou laturi+ 1= tehnic B com"inare speci(ic (iecrui proces de producie0 o"inerea unui "un economic prin unirea resurselor de munc ce au o anumit structur i cali(icare 21

2= economic B com"inarea (actorilor pre7inta su"strat economic0 concreti7at -ntr<un cost de producie minim i -ntr<un pro(it ma?im. <ubstituirea factorilor de producie reprezint posibilitatea de a nlocui o cantitate dat dintr-un factor de producie, cu o cantitate dat dintr-un alt factor de producie, n situaia meninerii volumului de producie. 'om"inarea i su"stituirea (actorilor de producie se datorea7+ 1= divizibilitii B posi"ilitatea de a -mpri un (actor de producie -n uniti c*t mai simple (r a se a(ecta calitatea i (olosirea (actorului 2= adapta"ilitatea B proprietatea de asociere a unei cantiti dintr<un (actor de producie ce poate (i divi7at cu una sau mai multe uniti divi7ate dintr<un alt (actor de producie. )eci7ia de com"inare i su"stituire a (actorilor de producie are la "a7 anumite trsturi economice e?primate cu a:utorul unor parametrii de e(icien economic0 ast(el a) productivitatea marginal a unui (actor de producie >Fmg= este sporul de producie >GH= o"inut -n urma creterii cu o unitate a (actorului dat >GFp=0 ceilali (actori de producie rm*n*nd constani; Fmg E GH I GFp &) rata marginal de substituire B repre7int raportul dintre cantitatea (actorului ce urmea7 a (i introdus -n activitatea economic >GC= necesar pentru a compensa reducerea cu o unitate a altui (actor0 care va (i -nlocuit ><GJ=0 ast(el -nc*t producia s rm*n constant sau sporeasc; ,ms E < >GC= I >GJ= 0) coeficientul de elasticitate a produciei n raport cu factorii evidenia7 cu c*t in(luenea7 sporirea unui (actor asupra sporului de producie sau poate s apar ca raport -ntre productivitatea marginal i productivitatea medie a (actorului ce se modi(ic.

22

CA&I'OL(L 3 $,A)K'39.93@3E@ F@'3A,9LA, )E $,A)K'L9E


0./. 4efinirea i msurarea productivitii 0.&. =roductivitatea muncii. =roductivitatea pam(ntului. =roductivitatea capitalului 0.0. 'reterea productivitii Concepte cheie < < < < < < productivitatea productivitatea parial productivitatea marginal productivitatea medie a muncii productivitatea medie a capitalului dinamica productivitii < < < < productivitatea medie a pm(ntului productivitatea marginal a muncii productivitatea marginal a capitalului productivitatea marginal a pm(ntului

3.1. )e(inirea i msurarea productivitii $roductivitatea sau randamentul (actorilor de producie este dat de e(iciena com"inrii acestora pentru o"inerea ma?imului de e(ecte utile cu minimum de resurse >costuri c*t mai mici=. $roductivitatea (i7ic msoar randamentele -n natur ale utili7rii (actorilor de producie0 F msurat valoric0 permite msurarea e(icienei -n termeni (inanciari<monetari. =roductivitatea MFM sta"ilete legtura cantitativ -ntre producia o"inut MHM -ntr<o perioad de timp i (actorii de producie (olosii MFpM pentru o"inerea acesteia0 ast(el+ > ?@$9p Modi(icarea in timp a nivelurilor productivitii arat progresul calitativ al (actorilor de producie0 precum i mai "una com"inare i utili7are a lor. @cest (apt repre7int dinamica productivitii i se msoar prin indicele acesteia. 3ndicele productivitii M9NM este raportul procentual -ntre nivelul productivitii din anul curent MF0M i cel din anul de "a7+ 9NE F1IF8 ? 188 $roductivitatea se pre7int su" di(erite (orme >tipuri= i se poate e?prima prin diveri (actori0 -n raport de di(erite criterii. @st(el+ - n funcie de nivelul activitii, distingem+ productivitatea locului de munc0 al seciei0 al -ntreprinderii0 al ramurii0 al economiei naionale; 23

< n funcie de forma de e!primare0 distingem+ productivitatea (i7ica0 e?primat -n uniti materiale >m0 l0 Og0 "uc0 etc.=0 -n uniti natural convenionaleP >K.M< unitate vit mare0 etc.= i productivitatea valoric0 e?primat -n uniti "neti >leu0 Q0 euro0 etc.= - n funcie de factorii de producie participani distingem+ a) productivitatea parial a unui (actor >productivitatea muncii0 a capitalului0 a pm*ntului=. =roductivitatea parial repre7int rodnicia0 e(iciena cu care este utili7at un (actor de producie0 la un moment dat. Ea se calculea7 ca un raport -ntre producia o"inut MHM e?primat -n uniti (i7ice0 natural convenionale sau valorice i cantitatea (actorului de producie luat -n considerate0 Fp >munca0 pm*ntul sau capitalul= e?primat -n uniti (i7ice i natural convenionale >ore de munc0 numr de maini0 supra(a de teren=. "= productivitatea global a tuturor (actorilor de producie care au contri"uit la o"inerea produciei respective. $roductivitatea glo"al repre7int rodnicia0 e(iciena cu care sunt utili7ai toi (actorii de producie0 cei (i7ici0 (inanciari0 proprii i -mprumutai < -n (uncie de modul de calcul al indicatorilor0 distingem+ a. productivitatea medie >unitar= repre7int rodnicia0 e(iciena cu care este (olosit o unitate dintr<un (actor de producie0 -ntr<un timp dat. Ea se calculea7 ca un raport -ntre producia o"inut i cantitatea dintr<un (actor de producie0 ast(el+ Fm E HIFp.

< productivitatea medie a capitalului >D<capital= F EHID < productivitatea medie a pamantului>$<pm*nt= F EHI$ >Ra= "=productivitatea marginal repre7int sporul de producie o"inut prin creterea cu o unitate dintr<un (actor de producie0 ceilali (actori rm*n*nd constani0 Fmg E SHISFp <SH repre7int producia suplimentar o"inut0 <SH EE1-E# <SFp repre7int creterea cu o unitate a (actorului de producie luat -n calcul 2

<SFpE Fp1 B Fp8 <Fmg repre7int productivitatea marginal. 3ipul F$ determin urmtorii indicatori+ < productivitatea marginal a muncii >L<munc e?primat -n numr de salariai= < productivitatea marginal a capitalului >D<capital= < productivitatea marginal a muncii >$<pm*nt= c= productivitatea brut aprecia7 ansam"lul produciei -n raport cu (actorii de producie care sunt utili7ai. d= productivitatea net ce are -n vedere eliminarea din producia (inal a valorii ac!i7iiilor e?terioare i a costului utili7rii capitalului instalat >amortismentele= pentru a -ncerca s autonomi7e7e ceea ce este direct dependent de e(ortul productiv al (irmei anali7ate. Aariaia productivitii i factorii ce o influeneaz $roductivitatea e?prim rodnicia0 e(iciena utili7rii (actorilor de producie -ntr<o activitate economic. .ariaia productivitii0 dar mai ales a celei a muncii are e(ecte economice si sociale numeroase+ < economisirea (actorilor de producie consumai; < reducerea costului producie; < sporirea produciei0 a competitivitii "unurilor o"inute; < creterea pro(itului0 a salariului nominal i a celui real; < economisirea timpului de munc i creterea timpului li"er. ,espectarea acestei legi permite alegerea variantei optime privind ma?imi7area pro(itului printr<o com"inare e(icient a (actorilor de producie capa"il s asigure ma?imi7area e(ectelor in condiiile minimi7rii e(orturilor >costurilor=. &n acest proces de variaie0 productivitatea este in(luenat de+ < (actori naturali< (actori te!nici+ < (actori economici+; < (actori sociali+ < (actori psi!ologici+

0.&. =roductivitatea muncii. =roductivitatea pam(ntului. =roductivitatea capitalului 2#

=roductivitatea muncii repre7int rodnicia cu care se utili7ea7 munca. Nivelul productivitii muncii repre7int cantitatea de produse >H= reali7at -ntr<o unitate de timp >3= sau utili7*nd au anumit numr de lucrtori+ Fm EHIL >3= <productivitatea marginal (Fmg= a muncii se determin ca raport -ntre sporul de producie >SH= i sporul (actorului munc >SL=+ Fmg E SHISL 4inamica productivitii muncii e?prim creterea ei -n timp i se determin su" (orma indicelui de cretere a productivitii muncii0 e?prim*ndu<se procentual. 9Fm E >Fm1 I Fm8= ? 1880 unde+ Fm1 E nivelul productivitii muncii din perioadapre7ent; Fm8 E nivelul productivitii muncii din perioada de "a7. Nivelului i dinamica productivitii muncii sunt determinate de in(luena -n mod urmtorilor (actori+ factori tehnici factori economici factori sociali factori educaionali factori psihologici

Nivelul productivitii capitalului >productivitatea medie a capitalului) repre7int cantitatea de produse >H= reali7at utili7*nd un anumit capital + FmO EHID <productivitatea marginal (Fmg= a capitalului se determin ca raport -ntre sporul de producie >SH= i sporul de capital >SD=+ FmgD E SHISD Nivelul productivitii pm*ntului >productivitatea medie a pm*ntului) repre7int cantitatea de produse >H= reali7at utili7*nd o anumit supra(aa de teren. Fm$ EH I$ >Ra= <productivitatea marginal (Fmg$= a pm*ntului se determin ca raport -ntre variaia produciei >SH= i variaia supra(eei de teren (olosit >S$=0 e?prim*nd randamentul ultimei uniti de teren atras -n activitatea economic sporul de capital

22

Fmg$ E SHIS$

0.0. 'reterea productivitii &n pre7ent0 -n economia contemporan e?ist mai multe cai de cretere a productivitii0 dintre care amintim+ introducerea -n producie a unor te!nologii noi; conducerea activitii economice de ctre persoane competente i cu climatul social potrivit muncii nivelul ridicat de pregtire pro(esional; reali7area motivaiei economice celor care particip la activitatea de

a"iliti de organi7are; producie. )eoarece nevoile sunt nelimitate i se multiplic pe msura de7voltrii societii0 comparativ cu resursele care sunt limitate0 se impune -n economia de pia c!eltuieli mai reduse pe unitatea de produs; mai multe "unuri economice cu c!eltuieli mai reduse; preuri mai reduse; investiii nete mai mari0 creterea gradului de ocupare a (orei de munc i crestere economic; sporirea salariilor; creterea nivelui de trai0 etc creterea productivitii muncii. $e msura creterii productivitii muncii agenii economici reali7ea7+

CA&I'OL(L 4 COF'(L GI REN'A$ILI'A'EA 24

5./.'ostul de producie structur i tipologie 5.&.%elaia dintre costul mediu si costul marginal 5.0.'omportamentul productorului i reducerea costului 5.5.%entabilitatea ntreprinderii Concepte cheie < < < < < cost contabil cost economic cost oportunitate cost total cost fi! < < < < < < cost variabil costul fi! mediu costul variabil mediu costul marginal rentabilitate rata rentabilitii

5./.'ostul de producie structur i tipologie 'ostul de productie repre7inta totalitatea c!eltuielilor e(ectuate si suportate de catre (irma pentru producerea si des(acerea de "unuri materiale si servicii. a=)elimitari conceptuale+ 'ostul conta"il re(lecta0 in "ani0 c!eltuielile e(ectiv suportate de catre (irma0 care re7ulta din evidenta conta"ila a acesteia; 'ostul economic este un concept mai larg decat costul conta"il; pe langa acesta el cuprinde si acel consum de resurse care nu presupune plati e(ective evidentiate su" (orma de c!eltuieli >e?+ consumul de munca al proprietarului (irmei=; 'ostul de oportunitate repre7inta valoarea sansei sacri(icate0 costul sacri(iciului sau costul renuntarii in procesul de alegere a variantei optime de alocare a resurselor. 'ostul de oportunitate are aplica"ilitate in procesul de alocare a resurselor umane0 materiale0 "anesti0 in speciali7area productiei. 3mportanta costului 9n economia de piata0 costul repre7inta un instrument economic e?trem de util in (undamentarea si adoptarea deci7iilor privind alocarea resurselor0 volumul si structura productiei. 'alcului economic0 (unctionarea si de7voltarea activitatii pe principiul e(icientei iau in considerare relatia dintre cost si pretul de van7are pentru (iecare "un economic0 relatie de la parte la intreg. 'ostul reprezinta numai o parte a pretului de vanzare (pv), si anume cheltuielile suportate de catre agentii economici, iar e!cedentul (peste costul de productie) reprezinta 25

profitul sau beneficiul.

=v ? 'u B pr =v? pret de vanzareC 'u? cost(cost unitar)C pr ? mar+a de profit. Marimea costului este determinata de totalitatea c!eltuielilor e(ectuate pentru producerea si des(acerea de "unuri economice la un moment dat. Marimea costului poate (i calculata+ pe unitatea de produs; pe intreaga productie omogena pe care o reali7ea7a o (irma sau alta; la unul si acelasi producator0 insa de la o perioada sau alta0 in dependenta de modi(icarile in dotarea te!nica. 'ostul glo"al repre7inta ansam"lul c!eltuielilor necesare o"tinerii unui volum de productie dat0 dintr<un "un. El poate (i privit+ structural0 pe termen scurt0 divi7at in cost (i? si cost varia"il; pe ansamblu, adica drept cost glo"al total0 ca suma a tuturor c!eltuielilor suportate de catre intreprindere. a1= 'A/3KL F9C >'F=< re(lecta acele c!eltuieli ale (irmei care0 pe termen scurt sunt independnte de volumul productiei o"tinute>e?+ amorti7area capitalului (i?0 c!iria0 salariile personalului administrativ0 c!eltuieli de intretinere0 iluminat0 do"an7i0 etc =. @ceste c!eltuieli nu sunt a(ectate de variatia volumului productiei. a2= 'ostul varia"il >'.= < e?prima acele c!eltuieli ale (irmei care se modi(ica in (unctie de volumul productiei '. E (>H=. 9n structura costului varia"il se inscriu urmatoarele +c!eltuielile cu materiile prime0 materiale0 com"usti"il0 energie 0 salarii directe etc. 'ostul variabil este o (unctie crescatoare (ata de productie+ 1. atunci cand randamentul este crescator0 costul varia"il se mareste o data cu productia0 26

insa mai putin decat proportional; 2. daca randamentul este descrescator0 costul varia"il creste o data cu productia0 insa mai mult decat proportional . 3.'ostul varia"il este nul la un nivel de productie nul. %='ostul total >'3= repre7inta suma costurilor (i?e si varia"ilE '3 E 'FT'. c= 'ostul mediu >'3M= sau costul unitar e?prima costurile glo"ale pe unitatea de produs. '3M E '3 I H; HE repre7inta cantitatea de produse a= 'ostul marginal >'mg=< e?prima sporul de cost total >S'3= necesar pentru o"tinerea unei unitati suplimentare de productie . 'mg E S'3 I S H S H E sporul de productie > productia suplimentara o"tinuta= A pro"lema importanta este repre7entata de minimi7area costului pe unitatea de produs. A"tinerea de pro(it depinde de capaciatea producatorului de a (a"rica "unuri de calitate superioara la un cost mai redus0 pe care sa le vanda la preturi competitive. )in aceasta cau7a0 in conditiile concurentei producatorii tre"uie sa micsore7e costul0 ei tre"uie sa ai"a avanta: de cost0 asigurandu<si capacitatea concurentiala. 'omprimarea costului pe unitatea de produs in interiorul tarii repre7inta unul din (actorii principali de care depinde competitivitatea produselor si reali7area unor sc!im"uri e(iciente pe piata internationala.

5.&.%elaia dintre costul mediu si costul marginal E?ist o legtur direct -ntre costul mediu i costul marginal. 9nelegerea acestei relaii const -n luarea0 -n considerare a relaiei matematice -ntre o valoare medie i o valoare marginal. Nivelul mai ridicat sau mai sca7ut -nregistrat de valoarea marginal in(luenea7 -n mod direct trendul valorii medii0 -n direcia scderii sau creterii -n perioada urmtoare. /<a o"servat c0 costul total mediu este dependent de costul marginal0 ast(el+ costul total mediu este descresctor0 -n situaia -n care costul marginal se reduce mai accentuat0 (iindu<i in(erior; 38

costul total mediu este cresctor0 -n situaia0 -n care costul marginal crete mai accentuat0 (iindu<i superior; costul marginal este egal cu costul total mediu0 -n situaia0 -n care costul total mediu este minim. @lt(el spus0 costul marginal 00 trageUU dup el0 -n direcie cresctoare sau descresctoare0 costul total mediu. 9n situaia0 in care costul marginal rm*ne constant0 atunci costul total mediu nu crete dar nici nu scade. 9n situaia0 in care anali7a se reali7ea7 pe termen lung0 se constat+ egalitatea dintre costul totl mediu i costul marginal 0 la un nivel dal al preurilor (actorilor de producie0 iar costul total crete -n aceeai proporie cu producia 5.0.'omportamentul productorului i reducerea costului 9n economia de pia0 se impune reducerea costului de producie0 in vederea reali7rii unor re7ultate (avora"ile pentru agenii economici. @ceast reducere a costurilor presupune un comportament raional al productorului0 -n ceea ce privete alocarea resurselor. /e vor"ete0 -n economie de 00 optimul productoruluiUU. "ptimul productorului repre7int un criteriu de comportament al productorului care are -n vedere0 ma?imi7area produciei reali7ate0 la un cost de producie speci(icat. @lt(el spus0 produce c*t mai mult posi"il0 dar tine cont de cererea mani(estat pe piata. &n economia contemporan0 ma?imi7area produciei se reali7ea7 prin creterea randamentului0 (r s se apele7e la un consum suplimentar de (actori. E?ist0 i o situaie0 -n care0 nu este necesar creterea o(etei de "unuri. &n acest ca7 starea de optim al productorului impune ca la un volum dat de "unuri economice o"inute0 s se reali7e7e costuri minime. 5.5.%entabilitatea ntreprinderii A (orma importanta a e(icientei economice o repre7inta renta"ilitatea activitatii economice. A (irma este considerata renta"ila atunci cand o"tine pro(it >$=. $ro(itul se determin+ $ E '@ B '3; '@ E ci(ra de a(aceri '3 E costul total ,enta"ilitatea poate (i masurata+ in mod a"solut prin masa profituluiC

31

in mod relativ prin rata rentabilitatii sau rata pro(itului . ,enta"ilitatea calculata in mod a"solut0 ca masa a pro(itului0 este direct proportionala cu pretul de van7are a "unului economic creat si invers proportionala cu costul de productie. 'alculata in mod relativ0 ca rata a pro(itului0 mai depinde si de volumul capitalului (i?0 in mod invers proportional0 precum si de vite7a de rotatie a capitalului0 in mod proportional. 9n cautarea nivelului de productie care ma?imi7ea7a pro(itut0 0 este utila cunoasterea unui ca7 particular0 si anume< pragul de renta"ilitate. $ragul de renta"ilitate indica volumul de productie sau ci(ra de a(aceri de la care pornind producatorul poate sa o"tina pro(it. 9n acest 00 punct VU incasarile totale ale (irmei 0 o"tinute prin van7area "unurilor respective sunt egale cu costul total>'3=0 iar pro(itul este nul. $ragul de renta"ilitate poate sa (ie e?primat prin relatia + AT ('8) ? 'TC .3E venituri totale; '3 E cost total. $ragul de renta"ilitate nu se poate mentine pe termen lung (ara ca intreprinderea respectiva sa nu (ie nevoita sa iasa din a(aceri. $ragul de renta"ilitate este un concept pe termen scurt.

CA&I'OL(L 5 .EN93K,9LE @;ENL9LA, E'ANAM9'9


32

Concepte cheie < < < < < < salariul salariul brut salariul net salarizarea n acord salarizarea n regie salarizarea mi!t - profitul - masa profitului - rata profitului - dob(nda - renta funciar - renta diferenial - preul pm(ntului

6./. 9ormarea veniturilor Kna din pro"lemele mult controversate din tiinta economica este cea privitoare la veniturile i reparti7area acestora -n cadrul societaii0 pro"lema de care depinde politica economica a statului. Este cunoscut (aptul ca0 orice activitate economica este re7ultatul com"inarii a mai multor (actori de producie0 iar din re7ultatele create 0 (iecare sa primeasca o parte0 -n concordana cu contru"uia adusa. @st(el0 (actorul munca sa (ie recompensat salariu0 (actorul pam*nt prin renta (unciara i (actorul capital prin pro(it si do"*nda. 9n economia de piata e?ista mai multe categorii de venituri ale agentilor economici/ 1= /alariul 2= $ro(itul 3= )o"*nda = ,enta 6.&. <alariul. 9n teoria economic e?ist mai multe definiii date salariului+ < este un venit provenit din munc; < este o remuneraie pentru activitatea depus de posesorul muncii; < este plat pentru -nc!irierea serviciilor; < repre7int totalitatea veniturilor o"inute prin munc; < este preul pltit pentru cumprarea mr(ii B (ora de munc; 9n economia reala salariul este privit din doua puncte de vedere + a) din punct de vedere al desfurrii activitii economice- presupune com"inarea (actorilor de producie0 salariul este un -ostD b) din punct de vedere al finalitii activitii economice - presupune v*n7area pe pia a "unurilor0 salariul este venitul celor care au contri"uit0 prin munca prestata. &n practica economic e?ista trei forme principale de salarizare + /) <alarizarea n acord 33

&) <alarizarea n regie 0) <alarizarea mi!t /) <alarizarea n acord B plata salariului se reali7ea7 pe operaii0 activiti0 produse0 etc. &) <alarizarea n regie - asigur remunerarea salariailor -n raport cu timpul lucrat0 (r a se putea preci7a cantitatea de munc pe care el tre"uie s o depun -n unitatea de timp. 0 )<alarizarea mi!t reprezinta -remunerare sta"il pe unitatea de timp0 -n (uncie de -ndeplinirea unor condiii te!nice0 te!nologice0 de organi7are etc. Este o (orm de salari7are care motivea7a permanent lucrtorii la prestarea unor ore de munc suplimentare0 dac doresc s o"in un salariu mai mare. @u (ost identi(icate in economia de piata doua categorii de salariu individual0 si anume+ 8) <alariul nominal B repre7int suma de "ani primit de salariat de la (irma0 mrimea lui depin7*nd de+ situaia economico<social; raportul cerere<o(ert de (or de munc; politica de salari7are pe criterii naionale0 regionale0 rasiale etc D ) <alariul real B repre7int cantitatea de "unuri i servicii ce se pot cumpra la un moment dat0 cu a:utorul salariului nominal. /,E /NI $ /, E salariul real /NEsalariul nominal $ E nivelul preurilor 9actorii care in(luenea7 mrimea salariului real sunt+ mrimea salariului nominal B relaie direct; nivelul preurilor B relaie indirect; nivelul impo7itelor i ta?elor B relaie indirect; puterea de cumprare a "anilor B relaie direct; revendicrile salariailor B relaie direct c*nd revendicrile sunt satis(cute. Mrimea i dinamica salariului depind de urmtorii factori raportul dinre cererea i o(erta de munc; productivitatea muncii ; gradul de de7voltare economic a rii; mo"ilitatea (orei de munc ; gradul de organi7are -n sindicate; 3

legislaie cu privire la micarea sindical 6.0. =rofitul =rofitul repre7inta o"iectivul principal pentru (iecare agent economic. $ro(itul poate (i de(init ca (iind+ < di(erena -n plus dintre veniturile i c!eltuielile re7ultate din activitatea unui agent economic; < "ene(iciul0 c*tigul0 avanta:ul0 venitul reali7at su" (orm "neasc din producerea i comerciali7area "unurilor i serviciilor =r ? AT-'T =r? '8 E'T =r?profit .3Evenit total '@Eci(ra de a(aceri '3E cost total $ro(itul este (ormat din+ profit normal sau ordinar B repre7int pro(itul minim pe care o -ntreprindere tre"uie s<l reali7e7e pentru a<i putea continua activitatea; profitul supranormal sau economic B repre7int di(erena dintre venitul total i costurile de oportunitate ale (actorilor -ntre"uinai -ntr<o anumit perioad de ctre o (irma. profitul de monopol sau supraprofitul B o"inut peste pro(itul normal de ctre agenii economici care dispun de condiii naturale sau economice pentru care alii nu le au. $otrivit metodologiilor o(iciale0 asa cum re7ulta din reglementarile in vigoare in (iecare tara0 pro(itul repre7inta o suma totala 0 care este (ormata din doua componente+ a. $ro(itul legitim ".$ro(itul nelegitim sau venitul nec*tigat a) =rofitul legitim < repre7int suma ce revine agentului economic0 posesor al unui (actor de producie0 pentru contri"uia adus la activitatea economic. @cesta este considerat legal0 normal i repre7inta e?presia unor venituri -nsuite ca urmare a progreselor economice i te!nice reali7ate de (irm. b) =rofitul nelegitim sau venitul nec(tigat <repre7int suma -nsuit de agentul economic (r a avea o contri"uie la activitatea economic i se reali7ea7 -n conte?tul -nclcrii legalitii prin+ <atri"uirea unor cote procentuale de pro(it peste cele admise de lege; 3#

< practicarea unor preuri de v*n7are mai ridicate; < sustragerea de la plata impo7itelor i ta?elor; < economii ne:usti(icate la c!eltuielile pentru protecia mediului; < o"inerea unor c*tiguri din in(laie i alte (enomene social<economice . @gentul economic dispune de pro(it numai dup plata impo7itului0 impo7itarea re(lect*nd punctul de vedere o(icial cu privire la pro(itul ce rm*ne e(ectiv la agentul economic0 numit profit admis. =rofitul admis repre7int profitul net, adic ceea ce rm*ne proprietarului de capital dup ce a pltit impo7itul =a ? =b E lpp, unde+ $a E pro(it admis $" E pro(it "rut lpp E impo7it pe pro(it Mrimea pro(itului este varia"il -n timp i spaiu i se e?prim+ 1= a"solut0 ca mas a pro(itului >$ )0 care se determin ca di(eren -ntre venituri i c!eltuieli sau ca di(eren -ntre pre i cost 2= relativ0 ca rat a pro(itului0 ce se calculea7 ca raport procentual -ntre masa pro(itului i costurile (cute pentru o"inerea acesteia0 volumul capitalului (olosit sau ci(ra de a(aceri . a) rata comercial B prin raportarea pro(itului >$r= la ci(ra de a(aceri >'@=+ , $rI'@ E >$rI'@= ? 188 b) rata economic E prin raportarea pro(itului >$r= la activele totale ale (irmei>@3=+ , $rI@3 E >$rI@3=?188 c) rata rentabilitii se determin ca raport al (iecrei (orme de pro(it0 la (orma corespun7toare de cost. , $rI'3 E >$rI'3=?188 9actorii care influeneaz mrimea profitului sunt+ 1. nivelul costului mr(ii sau serviciului B invers proporional; 2. nivelul preului mr(ii sau serviciului B direct proporional; 3. volumul serviciilor sau produselor reali7ate B direct proporional;

32

. structura produciei de "unuri i servicii reali7ate B direct proporional c*nd sporesc produsele i serviciile cu pro(it ridicat i invers proporional c*nd se reduc -n (avoarea celor cu pro(it sc7ut; #. vite7a de rotaie a capitalului B direct proporional;

#. . )o"*nda
)o"*nda repre7int1 o sum de "ani0 un e?cedent ce revine proprietarului de capital dat cu -mprumut0 ca recpmpens1 pentru cedarea dreptului de (olosin asupra numerarului. $entru de"itor >cel care se imprumuta= do"*nda repre7int o c!eltuial0 iar pentru creditor >cel care cedea7a suma de "ani< "anc!erul= do"*nda este un venit. $rincipalele surse de capiatal + 1= economiile populaiei0 care se concentrea7 -n cadrul instituiilor "ancare; 2= economiile (irmelor sunt repre7entate de partea din pro(it ce rm*ne dup plata dividendelor; 3= economiile guvernului0 apar -n situaia -n care veniturile "ugetare sunt mai mari dec*t c!eltuielile "ugetare. 1rimea dob(nzii se determin cu a+utorul a doi indicatori a= masa do"*n7ii Bsuma a"solut a do"*n7ii pe care o pltete de"itorul0 creditorul su; "= rata anual a do"*n7ii < mrime relativ ce se calculea7 ca raport procentual -ntre do"*nd >)=0 primit sau pltit0 i valoarea creditului >'=. dU E >)I'= ? 1880 unde+ dU E rata do"*n7ii0 ) E do"*nda total ' E valoarea creditului 9n economia de pia1 -ntre rata do"*n7ii i cererea de credite se sta"ilete un raport invers proporional. '*tigul "ncii >'% = se determin1 din di(erena -ntre do"*nda -ncasat >)-= de "anc i do"*nda pltit >)p= deponenilor si0 care repre7int c*tigul "rut. )ac din c*tigul "rut se scad c!eltuielile de (uncionare >'(= din cadrul "ncii rm*ne pro(itul . $ "ancar E '% <'(

34

'% E )- < )p )o"*nda se poate -n (uncie de perioada ce creditare0 ast(el+ 1. )o"*nda simpl B se calculea7 la creditele acordate pe o perioad mai mic de un an sau egala cu un an + 4 ? ' ! d, ! n, unde ) E do"*nda simpl0 ' E creditul0 dU E rata anual a do"*n7ii0 n E durata -mprumutului 2. )o"*nda compus >capitali7at= B se calculea7 la creditele acordate pe o perioad mai mare de un an <n ? <F(/Bd,)n 4 ? <n E <F d, ? 4 $ (' ! n) ! /FF unde /n E suma total pltit "ncii la s(*ritul perioadei0 /8 E capitalul iniial luat cu -mprumut >creditul=0 dU E rata anual a do"*n7ii0 n E durata -mprumutului -n ani0 c E creditul0 ) E do"*nda total pltit "ncii. 3n economia de piaG nivelul i dinamica ratei dob(nzii depind de urmtorii factorii a= riscul asumat de creditor privind insolva"ilitatea de"itorului; "= riscul dintre cererea i o(erta de credite pe piaa monetar c= in(laia determin ma:orarea ratei do"*n7ii. $entru a preveni riscul in(laionist "anca percepe o do"*nd nominal0 care cuprinde do"*nda real0 corectat -n (uncie de intensitatea (enomenului in(laionist. d= con:unctura economic i politic intern1 i internaional1 e= durata creditului (= o(erta i cererea de lic!iditi pe pia; g= starea general a economiei etc.

5.5. Renta 3eoria rentei ocup1 un loc (oarte important -n economia de piat10 deoarece se a(l1 -n str*ns1 leg1tur1 cu cea mai vec!e ocupaie a oamenilor0 agricultura. 'ea mai vec!e (orm a rentei se -nt*lnete -n agricultur i se numete rent funciar.

35

,enta (unciar1 este renta -ncasat de toi proprietarii (unciari0 indi(erent de calitatea terenului pe care -l dein i de po7iia acestuia (a de pia. ,enta >in sens larg= repre7int plata pentru (olosirea temporar a unui (actor de producie care aparine unei alte persoane. $lata rentei se (ace su" (orm de a,en12 ce repre7int suma de "ani pltit proprietarului (unciar pentru cedarea pe o perioad1 de timp a dreptului de (olosin a terenului unei alte persoane numit arenda. ,enta se poate e?prima i msura -n+ mrime absolut E renta este egal cu diferena dintre preul de v(nzare al produselor agricole i costul acestora plus profitul normal al arendauluiC mrime relativ E renta se e!prim ca rat fa de veniturile aduse de terenul arendat. %enta poate fi /) absolut &) diferenial. %enta diferenial se formeaz pe baza unor particulariti ale activitilor agricultur. ,enta di(erenial este re7ultatul c!eltuielilor mai mici cu care sunt o"inute produsele pe terenurile mai (ertile -n condiiile -n care preul de v*n7are este determinat de c!eltuielile produsului mai scump0 reali7at pe terenurile cu o (ertilitate mai mic. ,enta di(erenial se clasi(ic10 ast(el+ < a= renta diferenial de gradul 9 Brenta o"inut1 din di(erena de (ertilitate natural i po7iia di(erit a terenurilor (a de pia. < "= renta diferenial de gradul 33 B are la "a7 investiiile succesive pe acelai teren sau pe terenuri di(erite care cresc (ertilitatea arti(icial a solului i randamentul acestuia0 diminu*nd c!eltuielile pe unitatea de produs $reul pam*ntului are la "a7a venitul ce poate (i o"tinut prin utili7area lui. $reului pamantului este in(luenat de urm1torii (actori+ cererea si o(erta de terenuri agricole< limitarea natural1 a pamantului (ace ca o(erta din

totala de terenuri sa (ie rigida. $retul pam*ntului in acest ca7 depinde de+ evolutia cererii0 de numarul persoanelor care doresc s1 investeasca in agricultura0 de disponi"ilitatile "anesti ale celor care vor sa cumpere terenuri; cererea i o(erta de produse agricole marimea si dinamica rentei < renta si pretul pamantului se conditionea7a reciproc. 36

posi"ilitatea (olosirii alternative a terenului >agricultura0 constructii0 piscicultura etc.=; rata do"an7ii < pretul pam*ntului se gaseste intr<un raport invers proportional cu rata do"an7ii.

Capitolul 6. $iee0 concuren10 preuri 2.1. 'oninutul i (unciile generale ale pieei i concurenei 2.2. 3ipuri de piee contemporane 2.3. $reul. Funciile preului 2. . $iaa cu concuren1 per(ect1 2.#. $iaa cu concuren1 imper(ect1
Concepte cheie < < < < concuren funciile concurenei tipuri de concuren factori ce influeneaz preul < < < < funciile pieei tipuri de piee preuri libere preuri administrate

2.1. 'oninutul i (unciile generale ale pieei i concurenei


Funcionarea corect a pieei nu se poate reali7a dec*t -n economia concurenial0 ce permite agenilor economici s se con(runte li"er pe pia0 deci7iile lor s interacione7e0 ea devenind instituia care media7 aceste legturi. $iaa poate (i de(init ca (iind+ < locul de -nt*lnire a o(ertei v*n7torilor cu cererea cumprtorilor; <diversitatea de aciuni prin care cumprtorii i v*n7torii intr -n contact i sc!im" "unuri i servicii0 indi(erent de locul unde se des(oar. - Au (ost identi(icate urmatoarele (uncii eseniale pe care piaa le -ndeplinete+ 1= piaa asigur contactul permanent dintre productorii i consumatorii de mr(uri0 dintre o(ert i cerere0 dintre producie i consum at*t la nivel microeconomic c*t i macroeconomic; 2= piaa are rolul de sistem de comunicaie a in(ormaiilor necesare agenilor economici0 -n calitatea lor de productori i consumatori. 'oncurena 9n economia de piata0 actiunea li"era a cererii si a o(ertei se mani(esta datorita li"erei initiative. Fenomenul determinant pe care se intemeia7a li"era initiativa este concurenta. 'oncurenta repre7inta o trasatura esentiala a economiei de piata. 'oncurena reprezint calea de satisfacere a intereselor participanilor la viaa economic, fiind considerat Hm(na invizibilI care i determin pe agenii economici

< s produc i s v*nd ceea ce este cerut de consumatori0 -n condiiile cele mai (avora"ile i la costuri c*t mai reduse; < s o"in pro(ituri mari i po7iii avanta:oase pe pia; < s<i mani(este li"era iniiativ printr<o serie de aciuni i strategii. 'oncurena este ec!ivalata calitatea ridicata a produselor; preuri atractive; v*n7area de produse dorite i cerute de consumatori. 9unciile concurenei+ stimulea7 progresul general; di(erenia7a agenii economici; contri"uie la di(erenierea i diversi(icarea o(ertei; o(er posi"ilitatea cumprtorului s gseasc (urni7orul cu produsele cele mai "une din punct de vedere calitativ i cu preuri mai "une; atunci c*nd nu este reglementat corespun7tor i nu e?ist o permanent supraveg!ere0 concurena se poate trans(orma -n contrariul su+ put*nd genera consum e?agerat de resurse0 reducerea calitii "unurilor . &n (uncie de instrumentele luptei de concuren0 care pot (i de natur e-ono.i-2 +i e?traeconomic0 concurena poate (i + 8) loial $ D) neloial ') perfect$ 4) imperfect @) loial (corecta=< se des(oar con(orm reglementrilor legale in viogoare0 prin (olosirea de ctre v*n7tor a instrumentelor economice de lupt concurenial; 9nstrumente economice (olosite -n lupta concurentiala+ meninerea sau reducerea costurilor i ridicarea calitii produselor; scderea preurilor de v*n7are pe pia; introducerea -n (a"ricaie i lansarea pe pia a unor produse noi0 care s atrag acordarea unor avanta:e suplimentare clienilor >servicii post<v*n7are0 termene cu 00rivalitateaUU ce se nate pe pia0 -ntre agenii economici productori de "unuri i servicii pentru atragerea clienilor prin+

clienii;

de garanie0 credite etc.=; 2

in(ormarea consumatorilor asupra caracteristicilor produselor proprii;

D) neloial B "a7at pe utili7area unor practici de v*n7are a(late -n discordan cu reglementrile comerciale -n vigoare0 (olosind instrumentele e?traeconomice incorecte0 pentru+ < a ptrunde pe pia; < o"inerea de avanta:e suplimentare -n raport cu ceilali concureni ')perfect < c*nd se e?ercit -ntre un numr teoretic nelimitat de productori i consumatori0 cumprtorul av*nd o mare li"ertate de alegereD 4)imperfect < apare -n situaia -n care (ie productorii0 (ie cumprtorii0 sunt -n numr mic0 ceea ce reduce posi"ilitatea satis(acerii intereselor lor &n economia de pia0 concurenta prin funciile ei0 -ndeplinelte un ,ol important0 stimul(nd progresul economic0 rol ce se re(lect -n efectele ei pozitive. -fecte pozitive ale concurentei o(er participanilor la lupta concurenial anse egale de a o"ine pro(iturire7ona"ile 0 (avori7*ndu<l pe cel e(icient0 a"il i de7avanta:*ndu<l pe cel ce nu se adaptea7 e?igenelor pieei; prin intermediul pieei i al p*rg!iilor economice ale acesteia se pune -n micare -ntregul sistem de legturi dintre agenii economici impun*nd acestora i consumatorilor legile o"iective ale produciei0 distri"uiei0 circulaiei i consumaiei "unurilor economice; meninerea preurilor de v*n7are la un nivel real i reducerea costurilor de producie; creterea produciei0 diversi(icarea acestuia i ridicarea calitii produselor. -fecte negative ale concurentei <generea7 con(runtri neloiale -ntre competitori; < sacri(icarea intereselor unor consumatori0 producia orient*ndu<se spre cei care -i permit s cumpere0 ne(iind luate -n calcul nevoile de consum ale celor cu venituri mici; < reducerea costurilor se poate (ace sacri(ic*nd calitatea produselor sau c!eltuielile pentru protecia mediului -ncon:urtor.

7.&. Tipuri de piee contemporane 9n economia de pia contemporan e?ist mai multe tipuri de piee . 'lasi(icarea pieei se reali7ea7 dup mai multe criterii, dintre care amintim + 3

/) dup natura bunurilor care constituie obiectul schimbului <piaa satisfactorilor >"unuri si servicii de consum personal= <piaa prodfactorilor >piaa muncii0 a capitalului0 a pamantului0 a serviciilor productive etc.=. &) dup forma material a bunurilor care constituie obiectul schimbului <piaa cerealelor0 a cafelei0 a aurului0 a constructiilor de masini etc. 3= dup aria de e?tindere+ <piata local -national -zonal -mondial 5) dup modalitatea de efectuare a schimburilor <pia geografic >!ale0 targuri0 etc= <ideal >ansam"lul operatiunilor i contractelor -nc!eiate prin posta0 tele(on0 etc. #= dup modul de acces pe piaa+ <piee li"ere; <piee reglementate; <piee intermediate. 7) n raport cu fora economic a participanilor <piee atomi7ate; <piee moleculari7ate. J) dup gradul de informare a agenilor economici <piee transparente; <piee opace. K) dup volumul tranzaciilor care se deruleaz+ <piee dispersate; <piee concentrate

7.0. =reul. 9unciile preului $reul e?prim cantitatea de moned ce tre"uie pltit pentru cumprarea unor "unuri materiale i servicii -n cadrul tran7aciilor "ilaterale de pia.

'onsiderat ca o varia"il independent0 creterea sau scderea preului determin modi(icarea cererii i o(ertei0 -n sens invers una (a de cealalt. &n practica economic0 se -nt*lnesc trei categorii de preuri+ 1= preuri libere B care se (ormea7 -n condiii de concuren desc!is0 la intersecia cererii cu o(erta; 2= preuri administrate B care sunt impuse de (irme mari0 dominante pe pia sau controlate de stat; 3= preuri mi!te B care se (ormea7 prin -mpletirea mecanismului pieei cu intervenia statului sau a (irmelor care0 prin puterea lor economic0 domin segmente mari ale pieei. $e o pia cu concuren per(ect0 unde preurile s<ar (orma li"er0 acestea ar tinde s ec!ili"re7e cererea i o(erta total0 (orm*ndu<se ast(el preul de echilibru. =reul de echilibru repre7inta preul la care cantitatea ce se poate vinde dintr<un "un economic este cea mai mare0 c*nd cererea i o(erta acestuia se egali7ea7 la nivelul celui mai mare volum de v*n7ri i cumprri pe pia. @genii economici tind spre acest pre de ec!ili"ru0 deoarece el este un "unct 'e atrac!ie, pe msur ce se apropie mai mult de el+ B B B riscurile lor se diminuea7 i dispar; crete gradul de reuit -n aciunile lor; cererea i o(erta tind s se ec!ili"re7e.

'aracteristicile eseniale ale preului de echilibru sunt apare spontan pe pia0 prin :ocul li"er al (orelor pieei >cererea i o(erta=; reglea7 raportul cerere<o(ert0 prin egali7area acestor (ore ale pieei la acel nivel la care v*n7rile sunt ma?ime; este unic pentru (iecare "un economic; asigur un ec!ili"ru dinamic al pieei

2. . $iaa cu concuren1 per(ect1


#

$iaa cu concuren per(ect repre7ento o ipote7 de lucru i un punct de trecere al anali7ei economice0 de la modelul ideal spre (ormele reale ale acesteia. Concuren!a "er-ect sau 0"ur1 im"une un ra"ort 'e "ia!2 ce "resu"une / 3v(nztorii s-i v(nd producia, iar mrfurile s fie oferite la preul pieei, fr ca acest pre s poat fi influenat de vreunul dintre ei, - cumprtorii s poat achiziiona ceea ce i doresc, la acelai pre al pieei, pe care nu l pot influena dup voina lor. =iaa cu concuren perfect sau HpurI se caracterizeaz prin+ 1. atomicitatea participanilor, adic e?istena a numeroi cumprtori i v*n7tori0 av*nd putere economic mic i sensi"il egal; &. produsele i serviciile oferite pe piaa, spre v(nzare sunt relativ omogeneC 0. transparena perfect a pieei, repre7int o in(ormare per(ect a tuturor v*n7torilor i cumprtorilor cu privire la situaia pieei; 4. nu sunt restricii cu privire la ptrundetea pe pia ptrunderea pe pia a celor care doresc acest lucruC #. mobilitatea factorilor de producie0 care se gsesc li"er i nelimitat0 orice agent economic put*ndu<i procura oric*nd0 -n cantitile de care are nevoie. 3re"uie reinut (aptul c0 e?istena pieei cu concuren per(ect este e?clusiv teoretic.

2.#. $iaa cu concuren1 imper(ect1


=iaa cu concuren imperfect se evidenia7 prin situaiile -n care agenii economici pot s in(luene7e0 raportul dintre cererea i o(erta de mr(uri0 nivelul preului0 pentru a o"ine avanta:e mari i dura"ile. $iaa cu concuren imper(ect este mai aproape de realitate0 deoarece concurena per(ect este doar ca model ideal0 utili7at -n anali7e7e teoretice. Trsturile pieei cu concuren imperfect sunt+ <e?istena unor v*n7tori puternici0 dar puini la numr i a unor cumprtori numeroi; < unii ageni economici >puini la numr= pot in(luena sau controla preul; <produsele sunt di(ereniate -n mod real < e?ist restricii -n calea celor care doresc s ptrund pe pia sau -ntr<o ramur; <in(ormarea agenilor economici privind situaia pieei este de(icitar; <e?ist o mo"ilitate redus a unor (actori de producie; <e?ist rivaliti vi7i"ile -n relaia cu pu"licul0 (rustrarea consumatorului.

$iaa cu concuren imper(ect se pre7int -n numeroase (orme0 ele se di(erenia7 0 -n (uncie de numrul i (ora economic a agenilor economici productori i consumatori0 ast(el+ < pia cu concuren monopolist; < pia cu concuren de monopol; < pia cu concuren de oligopol; < pia cu concuren de oligopson >monopson=. =iaa cu concurena monopolistic repre7int caracteri7ea7 piaa ce pstrea7 trsturile concurenei per(ect ast(el+ 1. produsele sunt di(ereniate at*t prin calitate0 c*t i prin serviciile prestate cumprtorului acelui produs; 2. concurena se mani(est nu numai prin cantitate0 pre i su"stitui"ilitatea produselor diversi(icate0 ci i prin+ reclam0 design0 servicii la v*n7are i post<v*n7are etc.; 3. atomicitatea cererii i o(ertei; . se accentuea7 di(erenierea produselor; #. e?ist rigiditi -n mo"ilitatea (actorilor de producie; 2. transparena pieei este parial. =iaa cu concuren de monopol este piaa dominat de un singur productor deoarece0 produce i vinde un "un economic pentru care nu e?ist su"stitueni0 (irma sta"ilind cantitatea0 calitatea i preul produsului. =iaa cu concuren de monopol se caracterizeaz prin W o(erta pentru un produs este dat de un singur productor W preul de monopol este mai mare comparativ cu cel practicat pe alte piee W li"era concuren este eliminat0 piaa (iind in(luenat de un singur o(ertant o(ertant; W grad sc7ut de satis(acere a cererii.

CA&I'OL(L $9@L@ MANE3@,X 4.1. Moneda. Masa monetar si agregatele monetare 4.2. $iaa monetar. 'ererea si o(erta de moned 4.3. %ncile. /istemul "ancar contemporan 4. . $olitici monetare+ o"iective si instrumente
Concepte cheie < < < < < moneda masa monetar agregatele monetare viteza de rotaie a banilor piaa monetar < < < < < banca sistemul bancar cererea de moned credit rata dob(nzii

4.1. Moneda. Masa monetar si agregatele monetare


$e parcursul de7voltrii societii0 respectiv a economiei0 s<a dovedit o pro"lem di(icil0 de(inirea monedei. Moneda tre"uie privit ca un instrument multidimensional0 ce asigur "una (uncinare a pieei. Moneda este0 -n general0 o categorie macroeconomic0 repre7ent*nd un etalon pentru agenii economici0 din (iecare ar. &n pre7ent0 instrumentele monetare sunt variate i sunt acceptate -n relaiile comerciale. Moneda este caracteri7at de anumite trsturi+ divi7i"il0 sta"il0 dura"il0 convena"il etc. &n vederea e?ercitrii (unctiilor monedei se impune ca aceasta s se gseasc pe pia -ntr<o anumit cantitate i -ntr<o structur speci(ic. 3oate aspectele care au legtur cu cantitatea de moned i numrul activitilor economico Bsociale au (ost anali7ate i interpretate0 cu noiunile de vite7 de circulaie a monedei i mas monetar. 1asa monetar (masa baneasc) repre7int cantitatea de "ani ce se a(l -n circulatie la un moment dat -ntr<o economie i apartine di(eriilor ageni economici. @ceasta se compune din+ a) numerar< "ancnote i moned divi7ionar "= bani scripturali<adic -nscrisurile agentilor economici a(late in conturi "ancare0 case de economii0 etc

Masa monetara este direct proportional cu preul "unurilor economice i tari(ele serviciilor a(late in circulatie >valoarea mar(urilor= i invers proportional cu vite7a de rotaie a "anilor.

M > &4 9 E @ 4
M E masa monetar; $v E pre de v*n7are pentru mar(urile tran7actionate pe pia -ntr<o anumit perioad de timp HE mar(a v*ndut pe piat v E vite7a de rotatie a "anilor Aiteza de rotatie a "anilor repre7int numrul mediu de operatiuni de v*n7are< cumprare i de plti e(ectuate cu o unitate monetar -ntr<o perioada de timp. 'antitatea de "unuri economice i servicii ce se poate cumpra cu o unitate monetar la un moment dat repre7int puterea de cumparare a monedei >M(iecare popor are moneda pe care o meritM=. @gregatul monetar repre7int o parte component a masei monetare si semimonetare0 parte independent cu (uncii speci(ice0 ageni speciali7ai -n emisiunea de instrumente de sc!im" i de plat0 instituii (inanciar "ancare care au rolul de gestiune a acestora i (lu?urii economice reale pe care le (acilitea7. &ncadrarea disponi"ilitilor "neti -n agregatele monetare se reali7ea7 dup criteriul posi"ilitii trans(ormrii -n "ani lic!i7i. @gregatul monetar sim"oli7at prin 1/ este repre7entat de masa monetar -n sens mai restr*ns0 (iind alctuit din+ numerarul a(lat -n circulaie; conturile "ancare ce sunt opera"ile prin cecuri care apartin re7idenilor non(inanciari. 8l doilea agregat monetar 1& repre7int masa monetar -n sens larg0 el (iind (ormat din M1 la care se adaug+ depo7itele la vedere 0 ce se gsesc -n conturile "ancare neopera"ile prin cecuri; depunerile la casele de economii; depo7itele pe termen ce se a(l -n gestiunea "ncilor; aciuni ale (ondului de a:utor reciproc. 8l treilea agregat monetar 10 este (ormat din 1& la care se adaug alte plasamente pe termen scurt ce nu pot (i -ncadrate -n 1&. 'omponenta caracteristic pentru acest agregat monetar este alctuit din+ depunerile pe termen nelimitat i "onurile de economii; depunerile i titlurile de comer -n monede strine; "onurile de te7aur i certi(icatele de su"scriere la -mprumuturile de stat0 "onuri negocia"ile0 "onuri de economii $.3.3.

@l patrulea agregat monetar >L= cuprinde0 pe l*ng componentele lui M 3 0 economii contractuale depuse pe termen i di(erite alte plasamente negocia"ile0 titlurile de valoare emise de agenii non"ancari.

4.2. $iaa monetar. 'ererea si o(erta de moned


=iaa monetar repre7int totalitatea tran7aciilor cu moned0 din con(runtarea caracteristic dintre cererea i o(erta de moned0 -n (uncie de de preul ei. @lctuirea i evoluia masei monetare se a(l -n legtur direct cu cererea i o(erta de moned0 ca elemente speci(ice pietei monetare. 'ererea de moned este repre7entat de cantitatea de moned pe care persoanele (i7ice i :uridice o solicit -ntr<un anumit interval de timp. 'ererea de moned din economie depinde de+ volumul operaiunilor de cumprare a "unurilor i plat a serviciilor0 dar i de vite7a de rotaie a monedei; volumul v*n7rilor pe credit comportamentul agenilor economici e?primat prin intensitatea -nclinaiei spre lic!iditate; ratei do"*n7ii practicat pe pia "ferta de moned repre7int cantitatea de moned a(lat -n economie i pus la dispo7iia celor care au nevoie de "ani0 su" (orm de numerar i moned scriptural. A(erta de moned provine0 -n principal0 de la+ "nci0 societi de asigurare0 tre7orerie0 populaie0 case de economii0 etc. A(erta monetar este sim"oli7at ca (lu? i ca stoc. 'a (lu?0 -ntr<un anumit interval de timp0 este egal cu produsul dintre masa monetar i vite7a de circulaie a monedei. Evideniat ca stoc0 o(erta monetar este repre7entat de totalitatea activelor monetare ce se a(l -n economie la un moment dat0 destinate cumprrii de "unuri i servicii0 ac!itrii o"ligaiilor de plat0 reali7rii economiilor pentru investiii i alte plasamente. &n economia contemporan0 o(erta de moned este repre7entat de punerea -n circulaie a instrumentelor monetare. Moneda e?ist numai din momentul scriptural se a(l -n str*ns legtur cu operaiunea de creditare. 'reditul repre7inta (orma cea mai simpla a relatiilor economice ce apar in procesul de trans(eruri patrimoniale de "unuri si servicii. #8 prsirii depo7itelor "ncii de emisiune sau ale altor instituii "ancare emitente. A(erta de moned

Functionarea relatiilor de credit este nemi:locit legata de e?istenta monedei0 de de7voltarea (unctiilor acestuia0 indeose"i a celei de mi:loc de plata. El poate sa apara in doua situatii+ van7area unor "unuri in pre7ent si incasarea contravalorii lor ulterior acordarea unor imprumuturi "anesti0 pe timp determinat0 unor persoane (i7ice sau :uridice. %elatiile de credit se caracterizeaza prin trei trasaturi si anume+ presupun pe de o parte/ creditorul0 cel care vinde sau da cu imprumut o suma de "ani si pe de alta parte0 debitorul/ cel care primeste mar(a sau suma de "ani0 urmand ca la scadenta sa plateasca mar(a respectiva sau sa restituie suma primita; restituirea la termenui (i?at0 la scadenta; este purtator de do"anda0 de"itorul tre"uind sa plateasca creditorului o suma de "ani. 'reditul indeplineste anumite functii si anume+ mareste capitalul real0 (avori7and o mai "una utili7are a (actorilor de productie; determina concentrarea activitatilor economice in unitati mari si (oarte mari; accelerea7a sc!im"urile economice; contri"ute la accelerarea vite7ei de rotatie a "anilor; 'reditele se clasifica in -credit comercial0 practicat intre agentul producator si cel care comerciali7ea7a mar(a; <credit "ancar0 dat de "anca su" (orma de "ani di(eritilor agenti economici sau populatiei; <credit personal0 se acorda pe "a7a de incredere personala; < credit pe amanet0 garantia (iind un "un mo"iliar; <credit pe ipoteca0 garantia (iind un "un imo"iliar >teren0 cladiri0 constructii=. )o"*nda <$. /amuelson a dat urmatoarea de(initie+ M)o"anda este pretul speci(ic platit pentru a treia mare categorie de (actori de productie < capitalulM. @st(el0 desi initial0 do"anda a (ost legata de creditul de consum0 ulterior ea a insemnat plata pentru a primi dreptul de a (olosi creditul cu destinatie economico<productiva. 3otusi in teoria economica do"anda are doua acceptiuni+

#1

1= in sens restrans repre7inta e?cedentul ce revine proprietarului capitalului dat cu imprumut. @lt(el spus0 do"anda repre7inta suma de "ani platita de de"itor creditorului pentru dreptul de (olosinta temporara a mi:ioacelor "anesti B 2= in sens larg repre7inta surplusul ce revine proprietarului oricarui capital utili7at in conditii normale si pre7inta urmatoarele (orme+ a=do"anda de pe piata monetara0 care se aplica imprumuturi lor pe termen scurt0; "= do"anda "ancara de "a7a0 care se (olosest e pentru recompensarea certi(icatelor de depo7it sau pentru "onurile de tre7orerie; c=do"anda pe piata o"ligatiunilor >cuponul=0 speci(ica pentru plasamentele pe termen lung; d=dividendul pentru actiunile detinute la societatile pe actiuni. %ata dobanzii repre7inta raportul procentual dintre marimea do"an7ii si suma luata cu imprumut. ,ata do"an7ii este in(luentata atat direct0 cat si indirect de mai multi (actori+ a= factorii care duc la scaderea ratei dobanzilor +cresterea generala a economiilor0 scaderea relativa a productivitatii capitalului0 masurile antiin(lationiste luate de catre stat0 cresterea gradului de auto(inantare a (irmelor. "= (actorii de crestere a ratei do"an7ii + cresterea costului serviciilor >inclusiv a celor "ancare=0 trans(erul peste !otarele tarii a "anilor0 aparitia0 unei nevoi care sporeste inclinatia spre investitii0 ra7"oaiele si controversele sociale.

4.3. %ncile. /istemul "ancar contemporan


&n economia contemporan0 un rol esenial -n vederea (uncionrii pieei creditului pe plan intern i pentru derularea relaiilor (inanciar<monetare internaionale -l au instituiile "ancare. %anca repre7int o instituie (inanciar cu (uncii speci(ice0 cum ar (i+ < atragerea mi:loacelor "neti0 care sunt temporar disponi"ile; -acordarea de credite pe di(erite termene; < e(ectuarea operaiunilor de -ncasri i pli -n numerar; <emiterea de instrumente de credit i reali7area de tran7acii cu ast(el de instrumente; < v*n7area<cumprarea de valut i alte operaiuni valutare; < asigurarea unor servicii de consultan i plasament pentru sumele "neti disponi"ile ale clienilor. #2

%anca repre7int un agent economic ce are rol de intermediar -ntre ceilali ageni economici0 ce concentrea7 mi:loace de plat i de creditare0 -n vederea asigurrii unei "une (uncionri a economiei. $entru serviciile prestate0 "ncile -ncasea7 o anumit do"*nd sau comision0 iar pentru sumele atrase pltesc o do"*nd. 'antitatea de moned solicitat -n economie de ctre agenii economici sunt pus -n circulaie pe dou ci+ < emisiunea de moned (iduciar0 reali7at de "anca central; < mecanismul creditului0 repre7entat de operaiunile de -mprumut reali7ate de di(erite "nci comerciale -n (avoarea agenilor economici . &n (uncie de natura activitii "ncilor0 acestea se clasi(ic -n+ Danca de emisiune <repre7inta "anca centrala a unui stat <are rol de asigurare a sta"ilitatii monetare. <asigura nevoile de lic!iditate ale economiei <o(era servicii speciale "ancilor comerciale prin constituirea depo7itelor si acordarea de credite acestora <activitatea "ancilor comerciale este variata0 (iind alctuit din operatii de scontare0 operatii de "ursa0 viramente0 etc. <au rolul de a acorda imprumuturi0 (inanta proiecte de investitii0 de ac!i7itii si (u7iuni0 etc. < 'asele de credit agricol0 care acorda credite pe termen scurt0 mediu si lung in agricultura; < 'ase de credit (inanciar0 care acorda credit ipotecar persoanelor particulare si imprumuturi colectivitatilor pu"lice locale;

Dncile comerciale sau de depozit Dnci specializate

%ncile comerciale au anumite atri"uii0 ce se reali7ea7 printr<o serie de operaiuni. @ceste operaiuni se grupea7 -n dou categorii+ 1=operaiuni pasive< repre7entate de procurarea resurselor a= -n(iinarea depo7itelor "ancare prin depunerile -n conturi; "= constituirea capitalului social0 precum i a (ondurilor de re7erv c= operaiuni de rescontare ce repre7int un mod speci(ic de procurare a unor resurse noi0 atunci c*nd se cedea7 porto(oliul de e(ecte0 care au provenit din operaiuni de scontare0 "ncii de emisiune sau altor "nci de scont; d= operaiuni de lom"ardare ce repre7int contractarea de -mprumuturi pe garanii (ormate din e(ecte pu"lice > o"ligaiuni0 aciuni0 "onuri de te7aur0 !*rtii de valoare emise de stat=0 -mprumuturi care asigur "ncilor comerciale resurse noi provenite de la "anca de emisiune. 2= operaiuni active repre7entate de plasarea sau resurselor -n vederea valori(icrii= #3

a= Aperaiuni de creditare; "=Aperaiuni de plasament ce sunt repre7entate de ac!i7iia de e(ecte pu"lice i aciuni0 ca mod de plasare a resurselor ce apartin "ncilor0 -n vederea o"inerii de pro(ituri.

4. . $olitici monetare+ o"iective si instrumente


$olitica monetara repre7inta un instrument al politicii economice0 cu a:utorul acesteia se actionea7a asupra cererii si o(ertei de moneda a(lata in economie. A"iectivele politicii monetare + 1= mentinerea sta"ilitatii preturilor; 2= limitarea in(latiei si mentinerea valorii interne si e?terne a monedei. ,esponsa"ilitatea cu privire la reali7area acestor o"iective revine "ancii emisiune0 care detine monopolul -n ceea ce priveste ela"orarea si transpunerea -n practica a o"iectivelor politicii monetare. /ta"ilitatea preturilor repre7inta o"iectivul (undamental al politicii monetare dar0 este i0 un o"iectiv prioritar al politicii economice0 alaturi de+ cresterea economica dura"ila0 ocuparea deplina a (ortei de munca0 sustena"ilitatea "alantei de plati0 etc. $entru reali7area acestor o"iective0 la nivelul (iecarei tari0 sunt identi(icate instrumentele care sa conduca la re7ultate po7itive0 dintre care cele mai -nsemnate sunt+ politica (iscala0 politica veniturilor0 politica monetara0 politica valutara si politica comerciala . $olitica monetara contri"uie la reali7area politicii economice si prin o"iectivele speci(ice repre7entate de + a= cresterea masei monetare p*na la un nivel corespun7ator "= mentinerea ratei do"*n7ii la un nivel optim c= practicarea unui nivel optim al ratei de sc!im" d= alocarea optima a resurselor (inanciare -n cadrul economiei 3nstrumentele politicii monetare &n pre7ent e?ist mai multe instrumente ale politicii monetare0 cum ar (i+ manevrarea ta?ei scontului i a celei a rescontului; v*n7rile i cumprrile de titluri pe piaa desc!is >open marOet=; modi(icrile cotelor re7ervelor o"ligatorii0 etc <contarea repre7int actul prin intermediul cruia o "anc ac!i7iionea7 de la proprii clieni0 la vedere i -nainte de termen0 creane pe termen scurt0 -n sc!im" le o(er

"anii a(ereni -nscrisului respectiv0 din care se scade do"*nda corespun7toare duratei de timp cuprins -ntre momentul procurrii creanei i scadenei ei. Ta!a scontului depinde de mai muli (actori0 dar0 -n primul r*nd 0 de raportul ce se sta"ilete -ntre cererea de scontare i capacitatea "ncilor comerciale de a veni -n -nt*mpinarea clienilor. Mrimea ta?ei scontului este in(luenat de ta?a rescontului. %escontarea const -n operaiunea de procurare0 de ctre "anca central de la "ncile comerciale0 a e(ectelor de comer ce sunt de:a scontate0 operaiune ce se reali7ea7 la vedere i -nainte de scaden. 1= %anca de emisiune are un rol important0 -n ceea ce privete crearea de moned (olosind te!nica indirect a rescontrii titlurilor de credit; 2= $rocurarea sau v*n7area titlurilor pe 00 open mar)et,,C 3= $ractica cotelor o"ligatorii de re7erv s<a e?tins -n ma:oritatea rilor cu economie de7voltat; = $la(oanele de credit necesit sta"ilirea unor limite ma?ime -n ceea ce privete creditul0 pentru (iacare "anc0 de ctre %anca Naional; #= ,ata de re(inanare "ancar. 'u a:utorul acesteia %anca 'entral virea7 lic!iditi societilor "ancare0 -n concoedan cu o"iectivele de politic de monetar i de credit+ a= $olitica "anilor ie(tini; "=$olitica "anilor scumpi.

##

Capitolul !
$9@L@ '@$93@LKLK9
5.1.3itlurile de valoare 5.2. $iaa capitalului 5.2.1. $iaa primar1 a capitalului. 'ererea i o(erta de titluri de valoare 5.2.2.$iaa secundar a capitalului
Concepte cheie < < < < < piaa capitalului titluri de valoare aciunea obligaiunea operaiuni la vedere < < < < operiuni la termen valoarea nominal a titlurilor de valoare piaa primar a capitalului piaa secundar a capitalului

5.1.3itlurile de valoare
9n economia de piata sunt necesare importante sume de "ani >capital= pentru moderni7area si de7voltarea productiei. )orinta (irmelor cu privire la cresterea capitalului in vederea intensi(icarii activitatilor economice este stimulata si dorinta populatiei0 in legatura cu plasarea economiilor pentru o"tinerea de venituri.E?ista mai multe modalitati de crestere a capitalui unei (irme >reinvestirea pro(itului0 accesarea creditelor "ancare0 emisiunea de actiuni si de o"ligatiuni=. 9n legatura cu aceste operatiuni0 apare notiunea de piata a capitalului sau piata (inanciara. $iata capitalului repre7inta un plasament de resurse "anesti in vederea o"tinerii unor venituri viitoare. $iata capitalului dintr<o economie pre7inta doua importante (unctii+ <sa atraga resursele (inanciare pentru activitatea de productie; <sa creasca mo"ilitatea capitalurilor0 respectiv orientatrea acestora spre sectoarele sau ramurile cu cel mai mare randament 'ererea de capital este repre7entata pe piata titlurilor (inanciare in mod di(erentiat0 si anume +1= piata primara; 2= piata secundara

#2

$iata (inanciara este o piata care tran7actionea7a titluri de valoare0 intre agentii emitenti si detinatorii de capital "anesc0 care doresc sa cumpere titluri de valoare. 3itlul de valoare >!artia de valoare= repre7inta un inscris0 semnat0 transmisi"il si negocia"il0 care (ace o"iectul tran7actiilor (inanciare si a carui proprietate con(era drept de asociere sau de creanta >spre e?emplu actiunile0 o"ligatiunile etc=. Actiunile sunt titluri de valoare (titluri financiare), negociabile, emise de o companie(societate) pentru constituirea, cresterea sau restructurarea capitalului social. 8cestea sunt titluri financiare (de valoare), care atesta detinerea unei parti din capitalul unei societati, ii confera posesorului calitatea de asociat sau actionar, cu urmatoarele drepturi < dreptul de a participa cu vot in @dunarea ;enerala a @ctionarilor; < dreptul de participa la distri"uirea pro(itului net al societatii su" (orma de dividende; @ceste dividende varia7a de la un an la altul 0 in (unctie de re7ultatele economico<(inanciare. @ctiunile sunt titluri de valoare care aduc un venit varia"il posesorului. < dreptul la o parte din activele societatii0 con(orm cu numarul de actiuni detinute0 atunci cand aceasta este lic!idata. $e langa drepturile respective0 actionarii au si obligatia de a contri"ui cu un anumit procent din pierderile societatii0 in ca7ul in care ele apar. Fiecare actiune are o valoare nominala (initiala.2 ce se prin raportarea capitalului social la numarul de actiuni emise de societate. 9n momentul emiterii de actiuni pe piata primara de capital0 acestea pot avea o valoare di(erita de valoarea nominala0 numita valoare de emisiune >pret de emisiune=. 9n momentul cand sunt plasate la "ursa >piata lor secundara= < aceste actiuni vor (i cotate la o valoare de piata >cursul "ursier=0 di(erita de cea nominala. @cest curs "ursier se determina 7ilnic in (unctie de de raportul dintre cererea si o(erta pentru titlurile de valoare. 4ividendul reprezinta partea din profitul net al unei societati pe actiuni, care se distribuie anual actionarilor, in functie de deciziile 8dunarii Lenerale a 8ctionarilor.. "bligatiunile sunt titluri financiare de credit, pe termen lung, emitentul obligatiunii fiind debitorul (firma care are nevoie de credit), iar detinatorul obligatiunii fiind creditorul (persoanele fizice sau +uridice care cumpara obligatiuni #4

Fiecare o"ligatiune pre7inta o valoare nominala0 adica o suma inscrisa pe titlu si o valoare de rambursare, care nu este inscrisa pe o"ligatiune. Aaloarea de rambursare repre7inta o promisiune legala (acuta de catre (irma emitenta0 ca la un anumit termen 0 numit scadenta0 sa se restituie detinatorilor de o"ligatiuni suma imprumutata0 plus o anumita rata anuala de pro(it pentru (iecare o"ligatiune. A"ligatiunea repre7inta un titlu care aduce un venit (i?. .enitul anual >uneori trimestrial sau semestrial= platit detinatorilor de o"ligatiuni poarta denumirea de cuponul o"ligatiunii.

5.2.1. $iaa primar1 a capitalului.


$iata (inanciara >piata capitalului = este o piata organi7ata pe care se vand si se cumpara actiuni si o"ligatiuni. $iata titlurilor (inanciare >titluri de valoare=0 ca mecanism de legatura intre detinatorii de (onduri e?cedentare >investitorii= si utili7atorii de (onduri >emitentii=0 se pre7inta su" doua (orme+ a= piata primara (piata financiara primara) "= piata secundara (piata financiara secundara) =iata primara reprezinta acea piata in care se vand si se cumpara titluri (inanciare nou-emise, de catre di(eriti agenti economici0 institutii (inanciar<"ancare sau autoritati pu"lice. $iata primara asigura astfel intalnirea dintre cererea si oferta de titluri. $e piata primara pretul de vanzare pentru titlurile de valoare0 numit curs0 il repre7inta valoarea nominala0 adica suma inscrisa pe titlu0 si este un pret (erm. Aperatiunile pe aceasta piata se e(ectuea7a0 in principal0 prin intermediul societatilor bancare0 care in sc!im"ul unui comision0 plasea7a aceste titluri contra capitalului "anesc mo"ili7at in (avoarea emitentului de titluri.

5.2.2.$iaa secundar a capitalului


=iata secundara de capital este o piata a titlurilor anterior emise, adica a titlurilor emise si puse in circulatie pe piata primara. $e acesta piata titlurile sunt tranzactionate de catre cei care "ene(icia7a de drepturile pe care le atesta acestea0 adica de catre investitori.

#5

@ceasta piata indeplineste0 ca si cea primara0 un rol de concentrare a cererii si o(ertei de titluri0 dar a unei cereri si o(erte derivate0 care se mani(esta dupa ce piata titlurilor s<a constituit. $iata secundara0 prin cele doua componente ale acesteia+ <piata "ursiera <piata e?tra"ursiera0 ofera posibilitatea valorificarii titlurilor mobiliare (actiuni si obligatiuni) inainte ca acestea sa produca venituri >dividende sau do"an7i=. @ceste piete asigura mo"ilitatea capitalurilor0 negocierea titlurilor trecute prin piata primara si atragerea investitorilor. 3oate acestea sunt su"ordonate aceluiasi scop+ o"tinerea unui pro(it cat mai mare intr<un timp mai scurt. /copul propus se reali7ea7a prin cursul bursier, care repre7inta pretul titlurilor sta"ilit in urma negocierii $rincipalele operatiuni (tranzactii) care se e(ectuea7a pe piata secundara a in doua categorii+ <operatiuni la vedere -operatiuni la termen. "peratiunile la vedere0 cunoscute si su" denumirea de tranzactii YcashY0 constau in sc!im"ul titlurilor contra unor sume "anesti in 7iua tran7actiei si la cursul e?istent si acceptat de catre participanti in momentul respectiv. "peratiunile la termen, cunoscute si su" denumirea de tranzactii YfuturesY, constau in asumarea0 prin contract0 de catre participanti0 a o"ligatiei de a cumpara sau vinde o anumita cantitate de titluri (inanciare0 la o data viitoare0 >pretul (iind insa sta"ilit in momentul inc!eierii tran7actiei. Aperatiunile la termen sunt in principal speculative0 ast(el ca o"iectivul operatorilor nu este primirea sau livrarea e(ectiva a !artiilor de valoare0 ci o"tinerea unui castig din eventualele di(erente (avora"ile de curs0 intre 7iua inc!eierii contractului si scadenta acestuia. ,olul pietei (inanciare+ impulsioanrea investitiilor #6

mo"ili7area re7ervelor de lic!iditate trans(ormarea in timp scurt a capitalului real in capital "anesc si invers concentrarea puterii economice intrarea li"era pe piata si gradul ridicat ridicat de mo"ilitate a a capitalului

28

CA&I'OL(L "

&IA;A M(NCII
6.1.$iaa muncii+ coninut i caracteri7are 6.2. 'ererea si o(erta de munc 6.3. Ec!ili"rul i structuri ale pieei muncii
Concepte cheie < < < < piaa muncii cererea de munc oferta de munc populaia activ < < < populaie ocupat omeri echilibrul pieei muncii

6.1.$iaa muncii+ coninut i caracteri7are


=iaa muncii repre7int o component a pieei (actorilor de producie0 ea repre7ent*nd locul de -nt*lnire a cererii cu o(erta de munc > sau de (or de munc=. $iaa muncii este o pia segmentat0 datorit caracterului neomogen al muncii0 adic e?istenei unor trepte di(erite de cali(icare i diverselor pro(esii 3recerea de pe o pia pe alta este (oarte putin pro"a"il. $iaa muncii este o piaa imperfect concurenial 0 deoarece8 <se mani(est lipsa de in(ormaii legate de locurile de munc disponi"ile i salariile acordate de anga:ator; < (irmele aplic o politic salarial independenta indi(erent de situaia de pe piaa muncii; <intervenia sindicatelor pe piaa muncii; <intervenia statului; <e?istena unui numr relativ redus de (irme pentru cele mai multe pro(esii. $iaa muncii este o pia reglementat0 deorece sunt sta"ilite+ salariul0 durata programului de lucru0 condiiile de munc0 etc. $iaa muncii este considerat o pia relativ rigid 0 cel puin datorit urmtoarelor motive+ lipsei de mo"ilitate pro(esional; lipsei de mo"ilitate geogra(ic; mentalitii oamenilor; caracterului rigid al cererii i al o(ertei de munc. 21

$e termen lung0 piaa muncii cunoate schimbri utili7ate c*t i -n structura economiei naionale.

permanente, mai ales datorit

procesului de cretere economic0 sc!im"rilor care se produc -n nivelul te!nologiilor

6.2. 'ererea si o(erta de munc


'ererea de munc e?prim nevoia de (or de munc a -ntreprin7torilor0 -ntr<o anumit perioad de timp0 -n (uncie de nivelul salariului. &n economie0 cererea de munc se e?prim prin intermediul locurilor de munc disponi"ile -ntr<o perioad de timp. 1= Firmele sunt cele care numrul optim de lucrtori -n (uncie de scopul pe care<l urmresc i anume ma?imi7area pro(itului. 2=/e (ormea7 o legtur -ntre volumul produciei sau a veniturilor o"inute de o (irm i numrul de lucrtori anga:ai. A(erta de munc repre7int cantitatea de (or de munc care poate (i (olosit -n activitatea economic -n sc!im"ul unui salariu. Este (ormat din populaia apt de munc din care se reduc urmtoarele categorii+ studenii0 militarii -n termen0 (emeile casnice0 etc. Factorii eseniali care determin o(erta de munc+ 1= mrimea salariului 2= mrimea altor venituri+ dividende0 do"*n7i0 etc 3= standardul de via al lucrtorilor = condiiile de munc #=condiiile de promovare A(erta de munc tre"uie privit at*t pe termen lung0 c*t i pe termen scurt+ a= termen scurt+o(erta de munc depinde de nivelul salariului real "=termen lung0 o(erta de munc este in(luenat + < (actorii demogra(ici < nivelul i evoluia productivitii muncii 'omportamentul o(ertei de munc din economie se poate repre7enta cu a:utorul cur"ei o(ertei de munc. @ceasta re(lect legtura dintre nivelul salariului i cantitatea de munc o(erit. 'ur"a o(ertei este atipic datorit evoluiei contradictorie a o(ertei de munc. 9n urma con(runtrii cererii i o(ertei de (or de munc0 pe total i -n structur0 re7ult unanumit nivel de ocupare a (orei de munc i de oma:. 9ndicatorii (olosii pentru a caracteri7a potenialul unei piee a muncii sunt e?primai -n 22

mrime a"solut i -n mrime relativ. 9ndicatorii e?primai -n mrime a"solut+ populaia activ- (urni7ea7 (ora de munc disponi"il pentru producerea de "unuri i servicii0 (iind (ormat din persoanele care au v*rst legal pentru anga:are0 disponi"ile pentru munc0 La r*ndul su0 populaia activ este (ormat din dou componente+ 1= populaia ocupat 0 care0 statistic0 este (ormat din ansam"lul persoanelor -n v*rst legal de munc0 apte de munc i care0 -n perioada de re(erin0 des(oar o activitate economic sau social productoare de "unuri sau servicii 0 (iind remunerate su" (orm de salarii0 plat -n natur sau alte "ene(icii. $opulaia ocupat cuprinde salariaii +civili0 patronii0 lucrtorii pe cont propriu0 lucrtorii (amiliali0 etc 2) omerii 'on(orm de(iniiei %iroului 9nternaional al Muncii omerul este persoana apt de munc -n v*rst de 1# ani i peste0 care0 -ndeplinete simultan urmtoarele condiii + 1. nu are un loc de munc din care s o"in un venit ; 2. este -n cutarea unui loc de munc ; 3. este disponi"il pentru este disponi"il pentru o munc salariat sau nesalariat ;n mrime relativ au fost determinai urmtorii indicatori8 a)rata de activitate repre7int raportul procentual dintre populaia activ i populaia total -n v*rst de 1# ani i peste. -b)rata de ocupare repre7int raportul procentual dintre populaia ocupat i populaia total -n v*rst de 1# ani i peste. c= rata oma+ului repre7int raportul procentual -ntre numrul omerilor i populaia activ.

E-7ili0,ul pie6ei .un-ii


A un aspect repre7entativ reali7area ec!ili"rului pieei muncii o are raportul dintre cererea i o(erta de munc. Legturile ce se reali7ea7 -ntre aceast pia i piaa "unurilor i serviciilor pre7int o importan pentru ec!ili"rul macroeconomic. Ec!ili"rul pieei muncii poate (i privit din mai multe "uncte 'e ve'ere+ -echilibrul funcional care de(inete 7ona de compati"ilitate a ocuprii (orei de munc i creterii productivitii muncii -n condiiile determinate de producie; -echilibrul structural care e?prim modul de distri"uire a (orei de munc pe sectoare0 ramuri0 pro(esii0 cali(icri0 -n teritoriu etc.0 -n condiiile date ale nivelului produciei0 te!nicii i productivitii muncii;

23

-echilibrul intern -ntre nevoia social de munc i resursele de munc0 condiionat i acesta de nivelul produciei i al productivitii. Fora de munc se a(l -n proprietatea0 -n posesiunea i la dispoziia (iecrei persoane apte de munc. &n virtutea calitii i dreptului de proprietate0 posesorul (orei de munc poate dispune de ea cum dorete. @cesta apare pe pia drept v*n7tor al singurei mr(i pe care o deine B capacitatea sa de munc; ea este o(erit spre cumprare i utilizare -ntreprin7torului0 deintorului de capital0 la un pre0 salariu0 care se sta"ilete pe pia. @ceste de7ec!ili"re au rever"eraii pe piaa monetar<(inanciar i invers. E?ist -ns i o situaie ideal de echilibru a pieei forei de munc -n condiiile unui nivel ma?im al ocuprii (orei de munc. Ec!ili"rul -n ca7ul monopolului "ilateral+

-monopolul "ilateral se caracteri7ea7 prin e?istena+


1= pe de<o parte0 a unei cereri unice e?primate de patronatul unei (irme 2=pe de alt parte0 prin e?istena unei o(erte unice0 e?primate de sindicatul lucrtorilor /alariul depinde de puterea de negociere a (iecrei pri. Factorii care in(luenea7 puterea de negociere+ a= dac lucrtorii au o pro(esie solicitat de (irme0 iar o(erta de munc este in(erioar cererii (ormulate de (irme0 acetia vor avea o putere de negociere mai mare0 de cele mai multe ori vor impune cele mai multe clau7e ale contractului de munc "= situaia de pe piaa muncii+ dac rata oma:ului este sc7ut0 crete puterea de negociere al lucrtorilor0 deoarece ei -i pot gsi cu uurin alte slu:"e.

CA&I'OL(L 1# .EN93KL0 'AN/KMKL 9 9N.E/39L99LE

11.1. 'au7ele i mecanismele in(laiei 11.2 .E(ectele in(laiei i msurile de com"atere 11.3 .oma:ul+ concept0 cau7e i (orme 11. . Msuri de prevenire i atenuare a oma:ului
Concepte cheie < < < < < venit consum investiii inclinaia medie spre consum inclinaia medie spre economii < < < < < nclinaia marginal spre economii nclinaia marginal spre consum investiii brute investiii nete multiplicatorul investiiilor

18.1. Formele venitului la nivel macroeconomic


&n cadrul economiei naionale0 e?presia veniturilor reali7ate de posesorii (actorilor de producie0 pentu contri"uia naional. 'on(orm metodei de producie0 venitul naional repre7int valoarea adugat net0 e?primat -n preurile (actorilor0 creat -n decurs de un an de ctre agenii economici ai unei ri0 -n interiorul rii i -n strintate; 'on(orm metodei repartiiei se poate aprecia c venitul naional -nglo"ea7 -n componena sa urmtoarele (orme de venit0 impo7a"ile la nivel microeconomic+ salarii0 pro(ituri0 rente0 do"*n7i nete. @lt(el spus0 venitul naional re(lect totalitatea veniturilor -ncasate de proprietarii (actorilor de producie < munc0 pm*nt0 capital. ,eali7area venitului naional nu este un scop -n sine; ea urmrete satis(acerea tre"uinelor pre7ente i viitoare ale mem"rilor societii0 venitul naional (iind singura surs de plat pentru serviciile e(ectuate0 care s asigure "unstarea oamenilor A"inerea venitului naional are drept motivaie satis(acerea celor dou necesiti pentru o societate < consumul i economisirea8 ast(el c venitul >.= se divide0 -n procesul utili7rii0 -n dou mari componente+ <consum >'= 2# adus la crearea "unurilor i serviciilor0 constituie venitul

<economii >EI/= .E'TE Aenitul naional este supus unui proces de repartiie care presupune dou ci

1)4istribuia alocarea venitului posesorilor de (actori de producie corespun7tor contri"uiei


acestora la reali7area venitului e?.+salariile0 pro(itul0 c!iria0 renta0 do"*nda0 etc. 2) %edistribuirea venitului/ ceea ce presupune ca o parte din veniturile distri"uite s (ie preluate de puterea pu"lic0 mai ales prin p*rg!ii (iscale i apoi realocate ctre8 "urse0 pensii0 alocaii pentru copii0 a:utoare sociale; "unuri pu"lice su"venii

18.2. 'onsumul i economiile


'onsumul > '= repre7int o parte din venit care este (olosit pentru ac!i7iionarea "unurilor necesare acoperirii nevoilor de trai ale mena:urilor i pentru ac!i7iionarea "unurilor pu"lice. 'onsumul se determina0 ast(el+ ' ?A E < 'onsumul0 la nivel macroeconomic0 este anali7at su" cele dou 3o,.e ale sale+ -consum final -consum intermediar 'onsumul final repre7int ansam"lul c!eltuielilor care permit satis(acerea direct a nevoilor umane0 individuale i colective. 'onsumul (inal se se divide la r*ndul su -n dou categorii+ -consumul privat - "unurile materiale i serviciile cumprate de populaie inclusiv cele provenite din producia proprie0 -n scopul satis(acerii necesitilor <consumul public Binclude consumurile din instituiile administraiei centrale i locale de stat0 e(ectuate pentru prestarea serviciilor pu"lice 'onsumul intermediar repre7int valoarea "unurilor economice ce provin din procese de producie anterioare i sunt (olosite i consumate -n alte procese de producie0 -n scopul crerii de noi "unuri i servicii. ,elaia dintre venit i consum+ odat cu creterea venitului are loc o cretere a consumului dar cu un spor mai mic >Z. M. De[nes+ Legea psi!ologic). $ e msura creterii cu venitului are loc+ scderea ponderii c!eltuielilor cu alimentele evoluia constant a ponderii c!eltuielilor cu -m"rcmintea i -nclmintea 22

creterea ponderii c!eltuielilor cu "unurile superioare+ sntate0 con(ort personal0 timp li"er0 educaie0 (ormare pro(esional0 cultur0 etc. Funcia consumului+ e?prim legtura dintre venit i consum. Legtura (uncional dintre venit i consum se e?prim prin *n-lina6iile -2t,e -onsu./ -u. a, 3i+ -nclinaia medie -nclinaia marginal. /) nclinaia medie spre consum =-) repre7int raportul dintre consumul total i venitul disponi"il0 adic+ c 5 C672 &)nclinaia marginal spre consum =-\) se calculea7 ca raport -ntre variaia consumului >G'= i variaia corespun7toare a venitului >G.=0 con(orm relaiei+ cM ? N'$NA Kn alt (actor important al consumului -l constituie a4u6ia ce repre7int valoarea tuturor "unurilor >activelor=0 tangi"ile i intangi"ile0 ce se a(l -n proprietatea gospodriilor (amiliale iIsau administraiilor pu"lice. -conomiile )eoarece venitul >.= are drept o"iectiv at*t satis(acerea tre"uinelor pre7ente0 c*t i a celor viitoare0 -n consecin0 acesta se -mparte -ntr<o anumit proporie -n c!eltuieli de consum >'= i economii >EI/=. /urplusul de venit peste c!eltuielile de consum constituie economiile0 ast(el c+ . E ' T E0 adic E E . ] '. 3re"uie (acut distincia -ntre notiunile de economisire i economii+ economisirea este un proces care se reali7ea7 -n decursul unei perioade de timp0 repre7ent*nd un (lu? de venituri acumulate; economiile constau -n veniturile acumulate la s(*ritul unei perioade i repre7int un surplus de valoare0 alt(el spus0 sunt un re7ultat al economisirii. 3otalitatea economiilor0 la nivel macroeconomic0 este re7ultatul comportamentului general al indivi7ilor i agenilor economici care activea7 -ntr<o economie naional. 'onsumul i economiile depind0 -n mod evident0 de (actorul o"iectiv+venitul disponibil. &n acest ca70 proporia -ntre economii i venit sau tendina de a economisi se e?prim prin + <-nclinaie medie; <-nclinaie marginal. 24

/)nclinaia medie spre economii (s) e?prim raportul dintre volumul economiilor >E= i venitul disponi"il >.=0 adic+ de venit disponi"il0 la un moment dat. &)nclinaia marginal spre economii (sM) repre7int raportul dintre variaia economiilor >GE= i variaia venitului >G.=+ sH > IE =IF) @IA Brepre7int sporul economiilor datorate creterii venitului cu o unitate. )eorece . E ' T E0 re7ult c i G.E G' T GE0 ceea ce -nseamn c suma -nclinaiilor spre consum i economii0 medii i marginale0 este egal cu unitatea; ast(el+ c T sE 1 i c\ T s\ E 1 sE E >/= I. &nclinaia medie spre economii ne arat c*t se economisete dintr<o unitate monetar

18.3. 9nvestiiile -n economie


3nvestiiile repre7int ansam"lul c!eltuielilor orientate spre ac!i7iionarea "unurilor capital0 -n vederea sporirii avuiei societii. @lt(el spus0 investiia repre7int orice deci7ie de c!eltuire care conduce la do"*ndirea unui activ >real sau (inanciar=0 -n vederea o"inerii ulterior a unui (lu? de lic!iditi+ &n (uncie de destinaia "unurilor de capital ac!i7iionate0 se disting dou mari categorii de investiii+ a= investiii de nlocuire (de reproducie), destinate -nlocuirii "unurilor de capital (i? scoase din (unciune. /ursa de (inanare a acestora o constituie amorti7area. ") investiii nete >de de7voltare)/ destinate sporirii volumului capitalului real >te!nic=0 adic creterii volumului capitalului (i? i a stocurilor materiale. /ursa de (inanare a acestora este venitul economisit. /uma invesiiilor de -nlocuirei a investiiilor nete (ormea7 in4esti6iile 0,ute =I0)8 9" E 9n T @ La nivel naional0 -n cadrul investiiilor brute se cuprind+ investiiile -n capital (i?0 suplimentri ale stocurilor ac!i7iiile de cldiri pentru locuit. La nivel macroeconomic0 economiile apar ca o condiie a investiiilor0 ast(el c ansam"lul economiilor reali7ate la nivel naional nu repre7int altceva dec*t poteniale investiii. $utem spune c economiile i investiiile dintr<o ar sunt0 de (apt0 (aete di(erite ale aceluiai proces; deci0 pot (i considerate dou mrimi egale+ 9 E E. @ceast egalitate dintre economii i investiii se veri(ic atunci c*nd considerm lum -n considerare i posi"ilitatea 25

plasamentelor pe piaa de capital a unei pri din veniturile neconsumate i economisite. @lt(el 0 relaia de egalitate poate deveni o relaie de inegalitate relativ+ 9 ^ E.

/F.5. 1ultiplicatorul i acceleratorul investiional


,elaiile care se (ormea7 -n timpul -ntre investiii0 venit0 consum0 economii0 iari venit0 consum .a.m.d. au (ost anali7ate -n teoria macroeconomic su" denumirile de+ principiul multiplicatorului; principiul acceleratorului.

=rincipiul multiplicatorului repre7int raportul care se (ormea7 -ntre creterea veniturilor i creterea investiiilor0 su" (orma unui coe(icient de ampli(icare >D=. 'oeficient de amplificare ne arat mrimea creterii veniturilor0 ca urmare a creterii cu o unitate a investiiei+ ? > IA@II. @cest coe(icient evidenia7 e(ectul de multiplicare a veniturilor pe seama investiiei0 ast(el c sporirea investiiilor in(luenea7 de D ori creterea veniturilor. Multiplicatorul arat legtura direct dintre intrrile -n sistemul economic0 concreti7ate -n investiii i ieirile acestuia0 su" (orma veniturilor participanilor la activitatea economic.. La nivel macroeconomic0 E E 90 de unde re7ult c0 GE EG90 deci+ G9 E G. ] G' Multiplicatorului devine+ D EG.I G.< G'; DE1I1< c\ ; DE1I s\ $otrivit relaiilor pre7entate anterior valoarea multiplicatorului0 este cu at*t mai mare+ 1=-n situaia0 -n care -nclinaia marginal spre consum este mai mare; 2= -nclinaia marginal spre economii este mai mic. =rincipiul acceleratorul repre7int i msoar creterea investiiilor0 ca urmare a sporirii veniturilor pre7enta ast(el+ o cretere a venitului >G.= generea7 o sporire a cererii "unurilor de consum >G'=; productorii de "unuri de consum urmresc s<i adapte7e o(erta >producia= la modi(icarea cererii >GH=; pentru a spori producia este necesar o investiie suplimentar -n "unuri de capital >G9=0 cresc*nd cererea pentru ast(el de "unuri i implicit producia acestor "unuri. @cceleratorul >a= se e?prim cu a:utorul relaiei+ a ? N3$NA 'on(orm relaiilor de mai sus0 acceleratorul este o mrime care ne arat cu c*t sporesc investiiile0 -n urma creterii cu o unitate a venitului . )in cele pre7entate mai sus se poate a(irma c 0 at*t multiplicatorul0 c*t i acceleratorul repre7int dou noiuni care acionea7 com"inat i interdependent. @st(el0 dac multiplicatorul e?prim in(luena investiiilor asupra veniturilor0 acceleratorul pune -n eviden in(luena invers0 respectiv a veniturilor asupra investiiilor. 26

&n cele dou ca7uri in(luena se reali7ea70 direct sau indirect0 prin intermediul consumului0 ast(el c dependena produciei de consum este o realitate economic de care tre"uie s in mereu.

CA&I'OL(L 11 IN%LA;IA GI FOMAJ(L 11.1. 'au7ele i mecanismele in(laiei 11.2 .E(ectele in(laiei i msurile de com"atere 11.3 .oma:ul+ concept0 cau7e i (orme 11. . Msuri de prevenire i atenuare a oma:ului
Concepte cheie < < < < inflaie inflaie prin cerere inflaie prin costuri msuri de aprare a ageniilor economici < < < < < oma+ul oma+ul voluntar oma+ involuntar rata oma+ului sistemul de protecie al omerilor

11.1. 'au7ele i mecanismele in(laiei


9n literatura economica contemporana0 in(latia contemporana este considerata ca o (orma de mani(estare a de7ec!ili"rului economic glo"al. 9n acest conte?t este incadrata si in(latia "aneasca clasica0 deoarece o emisie suplimentara de "ani (ara acoperire0 duce la cresterea cererii careia o(erta nu<i poate (ace (ata. )ecala:ul dintre masa monetara si o(erta de "unuri este considerata un e?ces de mi:ioace de plata sau de putere de cumparare nominala (ata de cantitatea de "unuri o(erita0 care este mai mica. 'auzele inflatiei0 eel mai des invocate0 sunt urmatoarele+ deficitul bugetar < atunci cand statul are c!eltuieli mai mari decat veniturile curente0 pentru acoperirea di(erentei0 recurge la imprumuturi de la "anca centrala. acest (apt determina sporirea "anilor din circulatie0 (ara ca nevoile circulatiei sa (ie crescut0 deoarece statul se imprumuta pentru a consuma si nu pentru a produce suplimentar "unuri.

48

creditul bancar < cand "ancile acorda credite (ara o anali7a (undamentata stiinti(ica destinatiilor acestora0 este posi"il ca "anii scripturali >de cont= sa produca e(ecte in(lationiste similare "anilor numerar.

int,a,ea in -i,-ulatie a uno, su.e 1e 0ani 1in e-ono.iile non0an-a,e < daca e?ista persoane ce poseda depo7ite monetare non"ancare0

'lasificarea inflatiei < < < < dupa marime >intensitatea sau amplitudinea de mani(estare= distingem+ inflatie lenta0 in cadrul careia cresterea preturilor se incadrea7a intre 3< _ pe an; inflatie deschisa, unde cresterea preturilor evoluea7a intre # B 18_ pe an; inflatie galopanta/ in care preturile cresc cu peste 1#_ pe an0 provocand de7ec!ili"re economico<sociale puternice; hiperinflatie, in care ca7 cresterea preturilor este de peste #8_ pe luna. ea determina scaderea increderii oamenilor in moneda nationala0 in care ca7 preturile se resta"ilesc0 de regula0 prin troc. dupa cauzele care o produc se mani(esta+

O inflatia prin cerere0 care re7ulta din+ <cresterea cererii agregate in conditiile in care o(erta agregata ramane in urma acestei cresteri sau inregistrea7a scaderi; <cresterea (oarte rapida a masei monetare in raport cu volumul productiei <cresterea c!eltuielilor statului (ara sa ai"a loc o crestere a impo7itelor ; <erorile politicii guvemamentale in materie de ocupare si ale "ancii centrale care ia deci7ii "a7ate pe teorii gresite in ceea ce priveste sta"ilirea ratei do"an7ii Oinflatia prin costuri0 acea (orma a in(latiei care apare datorita+ <cresterii salariilor ; cresterea pro(iturilor >in situatie de monopol sau oligopol cand (irmelor mari li se permite sa impuna preturi mari independente de cerere; <cresterea preturilor la produsele importate; <impo7itelor0 epui7area resurselor naturale0 calamitati naturale0 etc. Kinflatia structurala este consecinta aparitiei unor modi(icari de structura in cerere si o(erta 11.2 .E-ectele in-la!iei i msurile 'e com)atere -fectele inflatiei` di(era de la o perioada la alta0 in (unctie de (orma si intensitatea acesteia0 de politicile economice promovate0 de capacitatea guvemelor de a cunoaste si controla procesul. 41

-fectele pozitive ale in(latiei sunt urmatoarele+ <de"locarea mecanismului economic prin eliminarea intreprinderilor Mpara7itM0 nerenta"ile sau a capacitatilor u7ate moral; redistri"uirea veniturilor si sc!im"area sensului utili7arii lor; <pune de acord capacitatile de productie e?istente cu nevoile reale de consum0 prin presiunea continua pe care o e?ercita in avans asupra resurselor productive. suportate de anumiti agenti economici ca si de societate in ansam"lul ei sunt numite costuri ale in(latiei. 9n(latia0 indi(erent de (orma ei0 determina o redistri"uire a veniturilor de la persoanele cu venituri mici si (i?e spre cele cu venituri mari care detin puterea economica <accentuea7a riscul si incertitudinea in economie <deprecierea cursului monetar al tarii respective0 deteriorarea "alantei de plati si cresterea <datoriei e?teme Masurile de scadere si control a procesului in(lationist urmaresc deopotriva reducerea masei monetare0 cat si cresterea volumului de "unuri si servicii din circulatie+ ,educerea masei monetare are loc prin+ cresterea do"an7ilor pentru creditele luate de la "anci0 in vederea scaderii masei scripturale >a "anilor de cont=; cresterea re7ervelor monetare o"ligatorii ale "ancilor; limitarea creditului de consum >van7arile m rate a di(eritelor mar(uri0 de regula a celor cu (olosinta indelungata catre populatie=; mentinerea la acelasi nivel a salariilor si preturilor >Ming!etareaM acestora=; ec!ili"rarea "ugetului de stat si a "alantei de plati e?terne. 'resterea volumului de "unuri si servicii din circulatie se reali7ea7a prin+ de7voltarea activitatilor m intreprinderile e?istente; initierea si de7voltarea productiei de noi "unuri si prestari de servicii; restructurarea activitatii economice in (unctie de volumul si structura cererii; politici de crestere a productivitatii muncii0 prin stimulente (iscale la importul te!nicii noi0 a ec!ipamentului de productie; su"ventii pentru cercetare si proiectare0 introducerea te!nicii noi etc. 11.8 . oma9ul/ conce"t2 cau&e i -orme oma:ul este caracteri7at ca (iind o situatie negativa a economiei care se mani(esta prin neasigurarea unui loc de munca pentru o parte a populatiei active. 9n general0 soma:ul 42

este asociat persoanelor care0 in mod involuntar0 isi incetea7a activitatea si se gasesc la un moment dat in imposi"ilitatea gasirii si ocuparii unui loc de munca. /oma:ul0 in ma:oritatea ca7urilor0 este a"ordat si anali7at ca un de7ec!ili"ru al pietei muncii0 locul de con(runtare intre cererea glo"ala si o(erta glo"ala de munca. )in punctul de vedere al ocuparii0 pe piata muncii pot apare trei situatii+ o(erta si cererea de munca sunt egale0 in care ca7 ocuparea este deplina si egala0 nu e?ista un de7ec!ili"ru; o(erta de munca este mai mica decat cererea0 in care ca7 de7ec!ili"rul im"raca (orma unui de(icit de munca0 situatie in care ocuparea e deplina necesitand (ie resurse suplimentare de munca0 (ie cresterea mai puternica a productivitatii muncii; o(erta de munca este mai mare decat cererea0 in care ca7 de7ec!ili"rul im"raca (orma soma:ului0 o parte din (orta de munca negasindu<si un loc de munca. $iata muncii se poate gasi (ie in situatia de ec!ili"ru0 de ocupare deplina0 (ie de de7ec!ili"ru0 adica de su"ocupare sau de supraocupare. Acuparea deplina repre7inta acel volum si acea structura a ocuparii care permite o"tinerea ma?imului de "unuri si servicii pentru acoperirea nevoilor oamenilor. /oma:ul din punct de vedere economic este re7ultatul de7ec!ili"relor e?istente pe+ <piata muncii0 cand o(erta depaseste cererea de munca; <piata "unurilor si serviciilor0 ca urmare a scaderii o(ertei (ata de cerere Tipuri de soma+ <oma+ul voluntar repre7inta acea neocupare datorata re(u7ului sau imposi"ilitatii unor persoane de a accepta salariul o(erit. )in categoria soma:ului voluntar (ac parte urmatoarele persoane+ <cele care au asigurat un loc de munca0 insa pre(era sa<si incete7e temporar activitatea0 considerand ca a:utorul de soma: le poate asigura conditii "une de viata; <somerii care asteapta locuri de munca mai "une decat cele o(erite de serviciile de reparti7are a resurselor de munca; <(emeile casnice care s<au !otarat sa se anga:e7e0 dar au retineri sa se incadre7e in munca in conditiile date >ca nivel de salariu0 distanta (ata de domiciliu0 etc.= <oma+ul involuntar este repre7entat de acele persoane neocupate care ar (i dispuse sa lucre7e cu un salariu mai mic decat cel e?istent0 dar gasesc de lucru. 9n conclu7ie0 ca (enomen macroeconomic0 soma:ul repre7inta totalitatea persoanelor active disponi"ile0 (ara ocupatie0 care cauta de lucru. El este (ormat din e?cesul de (orta de munca in raport cu cei ce pot (i ocupati0 in conditiile impuse de piata. /oma:ul poate (i masurat prin+ 43

nivelul soma+ului, adica partea celor care nu au de lucru din numarul total al celor care doresc sa lucre7e. El se e?prima in doua moduri+

/)absolut, prin masa soma:ului0 adica numarul de someri ce e?ista la un moment dat intr<o tara &)relativ0 prin rata soma:ului0 care se calculea7a ca raport procentual intre masa soma:ului si unul din parametrii de re(erinta ai acestuia+ populatia activa0 populatia activa disponi"ila0 populatia ocupata0 (orta de munca >totalitatea celor ocupati si neocupati=0 numar de salariati. 1=intensitatea cu care se mani(esta soma:ul0 din care distingem+ a)soma+ul total0 situatie cand se pierde locul de munca si are loc incetarea totala a activitatii des(asurate "=soma+ul partial, situatie cand se reduce activitatea des(asurata anterior0 prin scaderea duratei saptamanii de lucru. &)durata soma+ului, respectiv perioada de la momentul pierderii locului de munca sau a reducerii activitatii depuse si pana la reluarea normala a muncii; 0)structura soma+ului, adica gruparea somerilor in (unctie de+ varsta0 se?0 nivel de cali(icare0 rasa0 nationalitate etc. 'auzele soma+ului < pierderea locului de munca de catre o parte a populatiei ocupate0 ca urmare a dinamicii ne(avora"ile a activitatilor economico<sociale0 sau a introducerii in productie a noilor descoperiri te!nico<stiinti(ice < solicitarea suplimentara de locuri de munca0 de catre noile generatii0 care au a:uns la varsta legala de munca0 ce nu pot (i onorate de catre utili7atorii de (orta de munca din lipsa unei concordante intre pregatirea pro(esionala si nevoile si e?igentele productiei0 etc. < varsta a doua. < dimensiunea si dinamica soma:ului depind de migratia internationala a muncii0 adica de plasarea unei parti din populatia activa0 dintr<o tara in alta0 in cautarea unui loc de munca0 conditii mai "une de munca sau salarii mai ridicate. 9orme de soma+ < < soma+ul ciclic sau con+unctural desemnea7a soma:ul legat de (luctuatiile pe termen soma+ul tehnologic este determinat de inlocuirea te!nicii si te!nologiei vec!i cu altele scurt ale activitatii economice; noi ; solicitarile de locuri de munca de catre (emeile casnice sau persoanele de

<

soma+ul structural apare in situatia cand nu pot (i create locuri de munca pe masura

cresterii o(ertei de munca0 datorita tendintelor restructurarii economiei nationale pe activitati0 (orme de proprietate0 manageriale0 geogra(ice etc. < soma+ul intermitent este cau7at de insu(icienta mo"ilitatii (ortei de munca0 de decala:ele intre cali(icarile disponi"ile si cele cerute0 ca si de consecintele practicarii contractelor de anga:are pe perioade scurte < soma+ul de inadaptare are drept cau7a imposi"ilitatea unei parti a populatiei active de a utili7a si de a se adapta te!nicilor avansate actuale care presupun a"stractie0 interactivitate0 vite7a de e?ecute si (le?i"ilitate deose"ite. < soma+ul frictional apare ca urmare a motivelor de orice natura care pot determina o persoana sau un grup de persoane sa pre(ere a nu lucra decat sa accepte un salariu ce nu pre7inta utilitate daca e su" un anumit nivel < soma+ul sezonier se (ormea7a datorita restrangerii activitatii economice in i(erite perioade0 se7oane ale anului in care conditiile naturale sunt mai putin prielnice sau c!iar neprielnice. @cesta este speci(ic agriculturii0 constructiilor si turismului. 11.4. Msuri 'e "revenire i atenuare a oma9ului Msurile de diminuare a oma:ului i de ocupare a (orei de munc sunt orientate -n dou direcii principale+ 1. msuri care privesc direct pe omeri; 2. msuri care privesc populaia ocupat. 1= msurile care privesc direct pe omeri sunt+ aciuni pentru pregtirea0 cali(icarea i omerilor provenii din di(erite ramuri; (aciliti acordate de stat pentru crearea de noi -ntreprinderi i noi locuri de munc; trecerea la noi (orme de anga:are >pe timp parial sau cu orar redus=; reali7area unui sistem de spri:inire a omerilor care doresc s devin -ntreprin7tori particulari acordarea de credite avanta:oase agenilor economici care anga:ea7 omeri; 1surile ce privesc populaia ocupat au ca scop prevenirea (enomenului de oma:0 prin crearea unor posi"iliti suplimentare de Y-mprire a munciiY -ntre cei anga:ai i meninerea ast(el0 a locurilor de munc e?istente. 'el mai puternic remediu0 pentru reducerea soma:ului este creterea economic de ansam"lu0 care presupune un volum ridicat al investiiilor productive din economie i implicit sporirea numrului de locuri de munc.

4#

'lasificare pe grupe a msurilor pentru ocuparea (orei de munc i diminuare a oma:ului0 ast(el+ < msuri care vi7ea7 o mai "un repartiie a (ondului total de munc prin+ reducerea duratei sptm*nale de lucru; scderea v*rstei de pensionare; prelungirea colari7rii o"ligatorii; etc < msuri care se re(er la -ndeprtarea de pe pieele muncii a unor categorii de o(ertani0 < msuri care vi7ea7 inversarea procesului de su"stituire a (actorilor de producie; dac -n procesul industriali7rii munca era su"stituit prin capital0 -n pre7ent0 se mi7ea7 pe e?tinderea sectorului prestator de servicii i0 deci0 pe o reducere a su"stituirii muncii prin capital; < msuri care asigur creterea mo"ilitii populaiei active/ prin+ -m"untirea coninutului -nvm*ntului i asigurarea unei structuri adecvate a acestuia; < msuri care se re(er la crearea de noi locuri de munc pe "a7 de investiii0 -n special -n domeniile i sectoarele cu anse reale de de7voltare -n viitor.

42

CA&I'OL(L 12 F'A'(L LN ECONOMIA :E &IA;M

12.1. 9mplicarea statului -n economia de pia1 12.2. $olitica "ugetar1. %ugetul de stat 12.3. $olitica (iscal1 12. . $rogramarea macroeconomic1 Concepte cheie < < < < mecanism economic liberalism economic totalitarism economic programarea economic < < < < buget de stat venituri bugetare cheltuieli bugetare politica fiscal

12.1. 9mplicarea statului -n economia de pia1

Economia de pia (uncionea7 pe principiile raionalitii economice

(iind un

cadru adecvat prin care s se armoni7e7e aciunile agenilor economici la nivel microeconomic0 me7oeconomic i macroeconomic. @lt(el spus0 presupune un mecanism economic.
Mecanismul economic n economia de pia este un ansam"lu de p*rg!ii0 (orme i metode de organi7are0 conducere i gestionare0 sta"ilite -n con(ormitate cu normele :uridice. @cest mecanism are -n vedere reali7area de ctre agenii economici de corelaii optime -ntre resurse i nevoi. )ac se ine cont de gradul de li"ertate de care dispun agenii economici -n economie au (ost identi(icate0 dou categorii de mecanisme economice+ 1= unul de pia li"erC 2=altul de comand >plani(icat sau centrali7at=.

Trebuie specificat faptul ca, mecanisme economice sunt modele ideale0 teoretice0 -ns0 realitatea (iind mai variat i (oarte comple?. 9n pre7ent0 -n oricare economie 0 se identi(ic -n di(erite proporii0 elemente speci(ice celor dou categorii de mecanisme economice.
&n timp o (ost identi(icat o pro"lem real0 at*t teoretic0 dar mai ales practic0 repre7entat de relaia dintre stat i economia naional. ,e(eritor la aceast pro"lem s<au emis dou concepii opuse+ 44

1= li"eralismul economic ;

2= totalitarismul economic
.iberalismul economic

promoveaz ideea neamestecului statului -n

economie0 urm*nd ca toate deci7iile econamico<(inanciare s (ie luate ctre agenii economici. &n aceste condiii0 mecanismului economic este "a7at pe concuren ce determin raportul dintre cerere i o(ert0 respectiv0 micarea preurilor0 iar producia i consumul se autoreglea70 -n mod spontan0 contri"uind ast(el0 la creterea e(icienei economice. Totalitarismul economic promoveaz ideea potrivit creia statul trebuie s intervin la nivel macroeconomic folosind un plan general de aciune0 ce susine reali7area unor indicatori o"ligatorii pentru toi agenii economici0 ast(el asigur*ndu<se (uncionarea la nivel optim economiei. /pre deose"ire de li"eralismul economic 0 reglarea raportului -ntre cerere i o(ert se sta"ilete0 cu preponderen0 cu a:utorul mecanismelor planului unic de acine. 3re"uie evideniat (aptul c0 preurile se (ormea7 -n general de0 plani(icat0 iar relaiile concureniale sunt e?cluse -n procesul de alocare a resurselor din economie. 9n aceste condiii0 e(icien economic redus0 (r s se acorde prea mult importan raportului dintre producie i consum.
&ntre cele dou concepii diametral opuse0 regsete teoria diri:ismului economic ela"orat de Z.M. De[nes. @sta pornete de la posi"ilitatea economiei de a se autoregla prin mecanismele economiei de pia. &n acest sens susine economie prin+ <stimularea investiiilor private; <printr<un program guvernamental de investiii pu"lice. @ceste msuri sunt necesare pentru diminuarea e(ectelor unor (enomene negative0 mani(estate la nivel macroeconomic. &n perioada post"elic0 -n vederea re7olvrii unor pro"leme acute0 cu privire la+ <creterea economic <degradarea mediului natural; <corelarea preurilor i salariilor; <diminuarea datoriei pu"lice; intervenia activ a statului -n

45

<reducerea de(icitelor "alanelor comerciale i de pli0 etc.0 apare o nou teorie0 a sinte7ei neoclasice. $. /amuelson0 cel care a ela"orat acest teorie0 promovea7 ideea con(orm potrivit creia este necesar intervenia statul -n economie0 dar -n mod limitat i indirect0

contri"uind ast(el la+


asigurarea ec!ili"rului dintre cererea i o(erta glo"al0 ce contri"uie -n

mod direct la creterea economic;


ocuparea c*t mai deplin a (orei de munc; sta"ilirea nivelului preurilor; controlarea procesului in(laionist0 etc &n rile cu economie de pia0 -n perioada post"elic se remarc o cretere

i o diversi(icare a interveniei statului. @ceast intervenie se mani(est -n toate (a7ele ciclului economic.
Factorii eseniali care au stat la "a7a intervenei statului sunt+ asigurarea ec!ili"rului economic; iniiativ redus0 -n anumite domenii de interes general0 cum ar (i ca+

cercetarea tiini(ic0producia agricol0 industria energetic etc;


satis(acerea unor nevoi generale ale societii; sc!im"rile ce au intervenit la nivelul economiei mondiale etc

9ntervenia statului -n economie s<a reali7at la dou niveluri+ 1= macroeconomic. La acest nivel s<a urmrit diminuarea sau lic!idarea unor de7ec!ili"re economice0 cum ar (i + cri7ele economice0 cri7a alimentar0 oma:ul0 in(laia asigurarea proteciei sociale a populaiei etc.
2= microeconomic. 9ntervenia la acest nivel a urmrit0 (i?area unor preuri la

anumite mr(uri i servicii0 su"venionarea altora0 sta"ilirea unor salarii minime etc.
/<a <indirect; constatat0 -n timp0 implicarea statului -n economie+

<direct.
9ndirect, statul s<a implicat -n economia de pia0 -nc de la apariia acesteia0 prin+

46

<crearea cadrului :uridic de e?ercitare a activitii economice; <msuri legislative0 statul a susinut economia de pia -n ansam"lu sau pe domenii de activitate0 7one geogra(ice0 etc.
Mai t*r7iu statul s<a implicat i direct. )intre (orme importante ale implicrii

statului amintim+
a= c!eltuielile guvernamentale privind (uncionarea administraiei centrale

i locale de stat; su"venionarea armatei0 -nvm*ntului0 asistenei medicale0 asigurrilor sociale; etc
"= sistemul de impo7ite i ta?e ce asigur o parte important parte din

veniturile "ugetului de stat;


c=

activitatea legislativ repre7int o alt cale de implicare a statului


administrarea fondurilor sectorului publicC programarea economic.

-n economie ;
d= e=

9n perioada post"elic0 pe msura creterii ponderii i a rolului sectorului pu"lic0 -n

activitatea economic0 se impune (olosirea planificrii sau a programrii economice.


$rogramarea economic prezint un caracter orientativ, totali7*nd recomandri re(eritoare la de7voltarea economic0 (r a avea un caracter o"ligatoriu pentru agenii

economici. @ceast programare presupune (olosirea unor metode i te!nici speci(ice0 cu a:utorul se determin evoluia viitoare a (enomenelor i proceselor economice ce pre7int importan pentru stat0 dar si0 resursele necesare atingerii scopului urmrit. 9n acest sens agenii economici sunt0 motivai s se adapte7e la recomandrile statului0 prin intermediul diverselor p*rg!ii economice0 precum+ pre0 cost0 pro(it0 credit0 do"*nd etc. /e o"in re7ultate po7itive in cadrul economiei0 -n msura0 -n care programarea economic respect principiile economiei de pia.
12.2. Politica )u$etar:. *u$etul 'e stat 58

9mplicarea su"stanial a statului -n economie are loc -n momentul (ormrii

i (olosirii resurselor sale (inanciare0 adic preluarea unei pri din veniturile agenilor economici i (olosirea acestora -n vederea reali7rii unor o"iective generale. @ceste o"iective sunt repre7entate de ela"orarea i e?ecuia "ugetului pu"lic naional.
Dugetul public naional semni(ic o "alan ce este (ormata0 pe de o parte0

din veniturile0 segmentate pe surse0 iar pe de alta0 c!eltuielile0 concreti7ate pe o"iective. .eniturile i c!eltuielile "ugetare sunt sta"ilite pe un an0 care poate. %ugetul pu"lic naional este (ormat din+
"ugetul administraiei centrale de stat; "ugetele locale ela"orate de unitile administrativ<teritoriale; "ugetul asigurrilor sociale de stat. $rincipalele sursele de venituri sunt+ impo7ite i ta?e a(erente veniturilor reali7ate din pro(ituri0 salarii0 cldiri0

terenuri0 do"*n7i0 etc


coti7aiile pentru asigurrile sociale; venituri ne(iscale reali7ate de sectorul pu"lic. 'ele mai repre7entative capitolele de cheltuieli, speci(icate -n ordinea importanei

sunt+
pli pentru serviciile sociale >sntate0 -nvm*nt0 a:utoare sociale0 etc=; c!eltuielile pentru cultur i educaie; c!eltuieli pentru nevoi economice >investiii -n in(rastructur0 dotarea -ntreprinderilor pu"lice0 etc.; c!eltuieli pentru (uncionarea administraiei; c!eltuielile cu aprarea. &n vederea sta"ilirii i apro"rii unui "uget de stat tre"uie s (ie urmrite

trei principii+
<universalitatea (iind repre7entat de -nregistrarea operaiilor cu caracter

o"ligatoriu;
51

-unitatea ce reprezint nea(ectarea veniturilor "ugetare de c!eltuielile particulare; -anualitatea0 temporalitatea.


&n perioada ala"orrii "ugetului0 o pro"lem eseniala o constituie

(undamentarea tiini(ic a veniturilor i c!eltuielilor -n raport de situaia economiei. &n consecin 0 e!ecuia bugetar poate (i+
echilibrat0 c*nd c!eltuielile e(ectuate nu au depit veniturile -ncasate; e!cedentar, c*nd veniturile sunt mai mari comparativ cu c!eltuielile

"ugetare e(ectuate;
deficitar, situaie -n care o parte din c!eltuieli sunt trans(erate prin meca<

nisme monetar<(inanciare0 asupra veniturilor din anii anteriori.


)e(icitul "ugetar se mani(est0 -n situaia0 -n care

se modi(ic condiiile

economice0 ast(el+ <sporesc c!eltuielile administraiei centrale i locale;


<se reduc impo7itele i ta?ele.

&n vederea susinerii unui anumit volum de c!eltuieli care nu au o acoperire -n venituri0 statul0 -n general+ <apelea7 -mprumuturi interne i e?terne0
<emisiune monetar (ar acoperire -n "unuri i servicii0 <am"ele ci simultan. 3re"uie amintit (aptul c0 creterea de(icitului "ugetar poate contri"uie -n mod direct la relansarea activitii economice0 deoarece stimulea7 consumul suplimentar0 numai pe o perioad scurt de timp. &n situaia0 -n care de(ictul "ugetar se mentine pe o perioad mai lung0 are e(ecte negative asupra creterii economice prin mrirea datoriei pu"lice.

E?cedentul "ugetar apare -n situaia0 -n care se o"in venituri mai mari dec*t cele prev7ute la reali7area "ugetului0 sau c*nd nu se reali7ea7 c!eltuieli la nivelul prev7ut0 sau acestea nu se reali7ea7. $entru un anumit nivel0 e?cedentul "ugetar pre7int e(ecte negative asupra creterii economice0 (iindc nu utili7ea7 sau se nivelului de trai.
52

am*n (olosirea unor resurse0 care pot (i (olosite -n

de7voltarea i moderni7area activitii economice cu e(ecte po7itive asupra

&n economia contemporan tre"uinele economico<sociale sunt tot mai numeroase0 iar statul tre"uie sa (ie pregtit s le (ac (a0 determin*nd o tendin de sporire a resurselor (inanciare mo"ili7ate i utli7ate pentru "uget. 'ea mai simpl metod de reali7are a acestor resurse o constituie creterea (iscalitii. )in ce -n ce mai des0 este tot mai evident opinia a numerosi specialiti0 ce propun adoptarea de "ugete de stat i pentru e?ecuii "ugetare ciclice. @cestea tre"uie s in cont de

evoluia ciclic a economiei0 ast(el+ <(r*narea creterii economice0 -n perioada de e?pansiune; <aciunea de stimulare a de7voltrii -n (a7ele de cri7 i depresiune. 3oate cele relatate mai sus (ac ca "ugetul de stat i politicile -n acest domeniu s (ie integrate -n orice model de cretere i de7voltare economic. /&.0. =olitica fiscalG
A"ligaia interveniei statului -n economie contemporan a contri"uit -n mod direct la (ormarea i -m"untirea unor modaliti speci(ice acestei intervenie. )in cadrul politicilor
economice cu cea mai mare in(luen asupra vieii economice0 a (ost identi(icat politica (iscal. $olitica (iscal repre7int totalitatea msurilor ela"orate0 aplicate i urmrite de stat cu a:utorul "ugetului de stat pentru determinarea0 pstarea i asigurarea ec!ili"rului la nivel macroeconomic.

&n pre7ent0 deorece

politica (iscal se utili7ea7 prin intermediul "ugetului de stat0 se

regsete i su" denumirea de politic "ugetar. $olitica (iscal repre7int o modalitate indirect de intervenie a statului -n

economie. @cest lucru arat c0 o"iectivele statului -n ceea ce privete sta"ilitatea la nivel
macroeconomic0 se reali7ea7 cu a:utorul unor instrumente speci(ice. =olitica fiscal se practic pe piaa guvernului bunurilor i serviciilor i reprezint obligaia

$olitica (iscal se poate caracteri7a cu a:utorul unor trsturi speci(ice0 ce o di(erenia7 de


celelalte categorii de politici pu"lice+

e(ectul msurilor adoptate de politic (iscal se remarc imediat; politica (iscal este o politic relativ rigid;
politica (iscal este reglementat din punct de vedere :uridic;

53

politica (iscal repre7int o politic pu"lic0 ce are drept scop reali7area unui ec!ili"ru la nivel
macroeconomic0 pe plan intern.

3nstrumentele "oliticii -iscale 9nstrumentele (olosite0 in vederea aplicrii politicii (iscale sunt+ impo7itele i ta?ele; prelevrile o"ligatorii; c!eltuielile guvernamentale. 1= Im"o&itele i ta;ele ,ep,ezint2 p,in-ipala su,s2 1e 4enitu,i pu0li-e/ -a,e p,e &int anumite
trsturi/

1= sunt o"ligatorii;
2= sunt de(initive i nereturna"ile;

9mpo7itul -ndeplinete0 -n general0 trei (uncii distincte+ (uncia finaciar- reprezint (ondurile pu"lice; (uncia economicC funcia social- redistri"uirea venitului -n societate0 -n con(ormitate cu politica social a
guvernului i -n vederea asigurrii proteciei sociale la nivelul societii.

mi:locul principal de reali7are a resurselor pentru

&) =relevrile o)li$atorii sunt venituri la "ugetul pu"lic0 adunate de la (irmele cu capital integral de
cu stat. @cestea nu contri"uie la sporirea e(icienei economice0 -n general.

8.'(eltuielile $uvernamentale sunt ,ep,ezentate 1e -7eltuielile pe -a,e Cu4e,nul le ,ealizeaz2/ *n


1ou2 1i,e-6ii8

a= pentru acoperirea unor nevoi curente ale statului;


"= -n vederea resta"ilirii ec!ili"relor macroeconomice . &n aceste situaii0 c!eltuielile guvernamentale sunt de dou categorii+ 1= cumprri guvernamentale de "unuri i servicii;

2= investiii guvernamentale.

/&.5. =rogramarea macroeconomicG &n economie programarea macroeconomic urmrete0 -n general+ @rmoni7area o"iectivelor cu mi:loacele care pot (i utli7ate; 5

/ta"ilirea nivelurilor orientative0 precum si0 a termenelor la care aceste o"iective tre"uie reali7ate; /ta"ilirea msurilor economice care au menirea de a orienta i in(luena agenii economici care sunt interesai de aciun0 -n vederea reali7rii o"iectivelor0 etc. /<a constatat c0 sus"sistemul plani(icrii macroeconomice s<a impus0 -n ma:oritatea statelor lumii0 iar pe parcurs0 -n anumite ri s<a micorat rolul. Metodele i (ormele de plani(icare sunt di(erite de la un stat la altul0 precum i de la o perioada la alta. @u (ost identi(icate (ormele plani(icrii+ planificarea indicativ repre7int acea (orm0 -n care statul tre"uie s a(irme direcia de actiune0 -n vederea atingerii o"iectivelor propuse; planificarea incitativ const -n (aptul c0 -n vederea reali7rii o"iectivelor de plan0 puterea pu"lic se implic prin acordarea de (aciliti celor care reali7ea7 planul0 dar i0 penali7ea70 pe cei care nu au atins indicatorii planului; planificarea imperativ este situaia0 -n care statul alctuiete i ordon reali7area planului. &n privina programrii macroeconomice0 aceasta -i are determinrile ei o"iective0 -n cuprisul i caracteristicile economiei de pia modern. =lanificarea macroeconomica indic+ e?istena organelor speciali7ate; ela"orarea de planuri0 precum i de alte instrumente de plani(icare; planul ca document de stat consemnativ. Arganele de plani(icare au (ost o(iciali7ate -n di(erite moduri i (orme. 3re"uie speci(icat (aptul c0 organismele statale au (ost investite cu diverse atri"uii. $lanul0 privit su" (orma documentului o(ocial0 include indicatori ce (ac preci7are la+ tendinele normale ale sensului i la aspectele evoluiei economice la nivel macroeconomic; msurile caracteristice de politic economic; inta social a -ntregului sistem de indicatori de plan. &n ceea ce privete plani(icarea se ine cont de incertitudinile o"iective i se urmrete apararea indivi7ilor i sociogrupurilor0 de socurile ce se pot mani(esta la un moment dat.

5#

CA&I'OL(L 13
',E3E,E E'ANAM9'b 9 )Ec.AL3@,E )K,@%9Lb
/0./. #atura i sursele creterii economice /0.&. 'osturile i avanta+ele creterii economice /0.0. Teorii i modele ale creterii economice /0.5. 4ezvoltare durabilG. Concepte cheie < < < < cretere economic cretere economic e!tensiv cretere economic intensiv model economic < < < entropie economic dezvoltare ecologic dezvoltare economic durabil

/0./. #atura i sursele creterii economice $erioada post"elic0 s<a (cut remarcat prntr<o cretere puternic a produciei de "unuri i servicii0 dar i a venitului naional -n ma:oritatea statelor lumii. @cest proces a (ost determinat de+ < necesitatea re(acerii economiilor naionale ale rilor;

<aplicarea noilor descoperiri -n producie i sporirea competitivitii economice. /<au intensi(icat preocuprile pe linia anali7ei condiiilor i a (actorilor de cretere a produciei0 ela"orrii unor modele statistico<matematice0 de progno7are a de7voltrii economice0 a noiunii de cretere economic.
&n pre7ent0 activitatea economic0 indi(erent de nivelul ei0 se des(oar

prin creteri0 stagnri sau descreteri ale proceselor i re7ultatelor..


,e(eritor la conceptul de cretere economic e?ist numeroase puncte de vedere i anume+ <anumiti economiti -l privesc ca pe o Msporire a capacitii unei ri de a (urni7a -n msur cresc*nd di(erite "unuri economiceM; < alii ca pe o Mcretere a venitului naional pe total i pe locuitorM;

<alii ca o Msporire susinut de<a lungul uneia sau mai multor perioade lungi a unui indicator de dimensiune >cantitativ=M etc.

52

&n condiiile economiei contemporane0 conceptul de cretere economic poate (i

privit su" dou aspecte+


1=n sens larg0 prin cretere economic -nelegem totalitatea modi(icrilor

ce au loc0 -ntr<o perioad de timp -ntr<o ar sau pe plan mondial0 la nivelul re7ultatelor macroeconomice;
2=n sens restr(ns0 creterea economic repre7int sporirea cantitativ a activitilor i re7ultatelor acesteia la nivel macroeconomic.

3re"uie (acut di(erenta -ntre creterea economic i de7voltarea economic sau progresul economic .
4ezvoltarea economic

repre7int totalitatea sc!im"rilor cantitative0

calitative i structurale care au loc -n+


< < procesele economice i te!nico<tiini(ice; -n mecanismele de organi7are i (uncionare a economiei0 precum i -n g*ndirea i comportamentul oamenilor. )e7voltarea economic impune cretere economic0 reciproca ne(iind vala"il. ,elaia dintre cele dou noiuni este de la -ntreg la parte. $rogresul economic este reprezentat de e(ectul -n timp al creterii i de7voltrii economice. $rogresului economic are la "a7+ <creterea randamentului (actorilor de producie; <creterea dimensiunilor potenialului economic0 paralel cu moderni7area

structurilor economice. 'reterea economic depinde de resursele i posi"ilitile e?istente. ,itmul creterii economice0 dar i calitatea acesteia0 depind de numerosi (actori0 at*t direci i indireci+
1=(actorii direci -

munca0 natura0 capitalul0 la care se adaug serie

-ntreag de alti (actori noi+ progresul te!nic0 cercetarea tiini(ic0 inovarea0 in(ormaia etc.
2=(actorii indireci - cererea agregat ; rata economiilor; rata investiiilor

i ratele marginale ale acestora; con:unctura internaional; migraia (orei de munc i a capitalului etc.
@cesti (actori direci i indireci sunt anali7ati su" aspect calitativ i cantitativ+

54

1= latura cantitativ este reprezentat de investiiilor0 a resurselor de munc atrase0 etc.= .

sc!im"rile intervenite -n

volumul (actorilor de producie >mrirea capitalului utili7at0 a volumului 2=latura calitativ se re(er la creterea e(icienei cu care sunt com"inai (actorii de producie.
&n economie se mani(est mai multe tipuri de cretere economic+ /)e!tensiv<

se caracteri7ea7 prin cresterea volumului produciei0 a $9% sau .N >venitului national=;


&)intensiv< repre7int creterea volumului produciei0 a $9% sau a .N

3)intermediar >mi?t=.

13.2. 'osturile i avanta:ele creterii economice


@u (ost identi(icate costurile i "ene(iciile creterii economie din perioada contemporan0 ast(el+ 1= costurile cresterii economice sunt+ <costul de oportunitate ce repre7int consumul curent sacri(icat; <alocarea resurselor pentru investitii > in aceasta situatie cresterea economic repre7int re7ultatul acestei alocri i depinde in mare msur de modul de (olosire a resurselor; <costurile personale0 -n general0 sunt suportate de cei a(ectati i de sc!im"arile inevita"ile care au loc -n economie> poluare0 soma:0 etc=. &)Deneficiile creterii economice+ <demonstrea7 modalitatea -n care activitatea pre7ent in(luentea7 activitatea ulterioar; < alege sursele care contri"uie -n mod direct la o cretere economic continu; <pe termen lung0 se mani(est -n creterea produsului intern "rut0 venitului national i respectiv0 -n creterea salariilor. 3re"uie remarcat (aptul ca0 cresterea economica nu repre7inta o condiie su(icienta0 in vederea cresterii veniturilor populatiei. 9n principal0 determin cresterea gradului de ocupare a (ortei de munca0 iar resursele pu"lice vor (i directionate spre de7voltarea uman. /0.0. Teorii i modele ale creterii economice 55

'reterea economic

repre7int re7ultatul aciunii con:ugate a unei

multitudini de (actori ce acionea7 -n interdependen. @cest proces presupune (olosirea modelrii i a modelelor de cretere economic.
1odelarea repre7int ela"orarea i (olosirea de modele economico<

matematice de cercetare a (enomenelor economice.


Modelul creterii economice este o construcie logico<matematic ce arat+ 1= (actorii care contri"uie la creterea produciei0 produsului intern "rut sau a venitului

naional; 2= relaiile de interdependen dintre acetia


Modelele sunt clasificate dup mai multe criterii +

<dup aria de e?tindere pot (i+ modele sectoriale B


<dup timp+ modele statice; modele dinamice < dup scop -nt*lnim+o modele deci7ionale; o modele preci7ionale. 1odelul 'obb-4ouglas are la "a7 interaciunea compensatorie dintre latura

cantitativ i cea calitativ a (actorilor de producie care s conduca la o cretere economic.


1odelul Parrod pornete de la considerentul c -n economie e?ist trei posi"iliti de cretere a venitului naional+ <prima care decurge din deci7iile individuale agregate i d satis(acie -ntreprin< 7torului; < alta determinat de condiiile generate de societate0 repre7entate demogra(ic0 progresul te!nic < cea de<a treia0 care se -nt*lnete -n realitate >rata de (acto= care poate (i -n orice relaie de mrime cu celelalte dou. Modelul creterii economice a lui ,. F. Rarrod surprinde relaiile dintre+ creterea

<rata investiiilor i ritmul creterii venitului naional0 determinate de coe(icientul capitalului0 precum i creterea populaiei i coe(icientul capitalului0 pe de o parte i necesarul de capital0 pe de alt parte.
/e tie c0 mediul natural in(luenea7 creterea economic0 iar la r*ndul ei0

aceasta a(ectea7 toate componentele naturii.


)ezvoltarea economic este dependent de 56

<calitatea mediuluiC <activitate economic ce poate determina dereglri ntre natur i

economie, ntre om i natur.


-ntropia0 -n larg0 repre7int procesul de dereglare a energiei unui anumit

sistem al universului.
Entropia economic este considerat procesul comple? de dereglare calitativ permannent i irevoca"il -n timp0 a potenialului de resurse e?istent0 a mediului natural0 de trans(ormare a ordinii -n de7ordine.

)eoarece procesele economice0 prin coninutul lor0 pre7inta un caracter0 oamenii tre"uie s acione7e -n legtura cu legile naturii0 activitatea lor determin*ndu<se ast(el un caracter antientropic. @ceasta presupune+ aflarea i (olosirea a noi tipuri de energie0 gospodrirea raional a celor e?istente0 evitarea (enomenelor de poluare a mediului0 alt(el spus o cretere economic antientropic.
;sirea i aplicarea de ctre toi agenii economici a unui asemenea tip de de7voltare se impune i datorit cri7ei ecologice. dispariia a numeroase specii de plante i animale.

$rotecia mediului repre7int ansam"lul de msuri prin care de7voltarea economic i social are -n vedere cerinele ecologice ale de7voltrii.
/0.5. 4ezvoltare durabilG. &n perioada contemporan specialitii din mai multe domenii+ tiini(ice0

politice i ideologice au cutat noi ci de de7voltare -n care sens au ela"orat i (undamentat internaionale.
'onceptul cel mai des utili7at0 este cel de dezvoltare economic durabil. 4ezvoltarea economic durabil repre7int tipul de de7voltare economic care

numeroase

concepte0

planuri

programe

naionale

asigur satis(acerea cerinelor pre7ente de consum (ar a le compromite . Ea implic creterea economic -n concordan cu cerinele ec!ili"rului ecologic i cu -ntreaga de7voltare uman.
@cest concept i<a gsit consacrarea -n ,aportul M.iitorul nostru comun M emis de 'omisia Mondial 9ndependent pentru Mediu i )e7voltare0 (iind adoptat de 'on(erina

68

Mondial de la ,io de Zaneiro >1662= care ali7ea7 (uncionarea pieelor mondiale pentru a o"serva -n ce masura acestea satis(ac tre"uintele popoarelor din rile cele mai srace. &n situaia0 -n care piaa mondial ar (i desc!is0 ar permite li"era circulaie a capitalurilor0 a (orei de munc i a "unurilor economice -n lume0 ar putea o(eri anse egale pentru toi.

Lrile srace nu "ene(icia7 de toate (acilitile pieei mondiale0 deoarece+


<politicile economice ale acestor state nu sunt e(iciente; <e?ist numeroase restricii care determin limitarea accesului li"er0 pe piee. &n conclu7ie0 -n vederea participrii cu anse

egale pe piaa sc!im"urilor

internaionale0 statele sla" de7voltate0 statele tre"uie s investeasc mult -n populaie. $ro"lema repre7entativ ce se iveste -n aceast situaie0 este repre7entata de tipul de crestere economic. Kn indicator important al acestei cresteri (iind determinat de dezvoltarea umana.
)in cele pre7entate anterior este evident (aptul ca0 de7voltarea dura"il nu

poate (ie limitat la creterea economic i asigurarea calitii mediului am"iant0 ci tre"uie s includ i reali7area cadrului prielnic pentru re7olvarea pro"lemelor sociale mani(estate la nivel de individ i la nivel de colectivitate.
$otrivit acestei perspective0 de7voltarea economic dura"il repre7int tipul de de7voltare care -m"in armonios i in mod ec!ili"rat+ <reali7area creterii economice <protecia mediului -ncon:urtor0

<:ustiia social i democraia.


)e7voltarea modern poate (i dura"il doar -n situatia0 -n care elementele

amintite anterior0 sunt centrate0 pe om i pe satis(acerea nevoilor lui.

CA&I'OL(L 14 GLO$ALINAREA ECONOMICM


1 .1. )e(inirea glo"ali71rii 1 .2. 'au7ele i e(ectele glo"ali71rii economice 1 .3.'osturile i "ene(iciile glo"ali7arii economice
Concepte cheie

61

-globalizare -internaionalizare -costurile globalizrii -beneficiile globalizrii

<

1 .1. )e(inirea glo"ali71rii


;lo"ali7area repre7int o noiune comple?0 ce atinge multe domenii de activitate0 i din acest cau7 acest proces necesit o serie de -ntelesuri i a"ordri. 3re"uie meninat (aptul c0 (enomenele care pre7int glo"ali7area sunt -ntr<o permanent sc!im"are i evoluie0 ceea ce e?plic e?istenta numeroaselor opinii0 -n legtur cu acest su"iect. &n pre7ent0 procesul de glo"ali7are este un (enomen mani(estat pe scar larg0 i acesta tre"uie privit ca un sistem internaional. ;lo"ali7area repre7int integrare internaional0 (iind un proces care are ca o"iectiv sta"ilirea unor relaii po7itive -ntre indivi7i pe plan internaional0 (orm*ndu<se o societate glo"al1 . 9n economia contemporan0 noiunea de gloa"ali7are pre7int numeroase semni(icatii economice. @cest proces implica0 -n mod real o integrare a economiilor naionale0 -ntr<o economie internaional. @u (ost identi(icate elementele speci(ice care stau la "a7a acestei internaionali7ri0 dintre care amintim+ investiiile strine directe; comerul; (lu?urile de capital de7voltarea te!nologiei0 etc. ;lo"ali7area repre7int o tendin ce i<a pus amprenta asupra de7voltrii economiei mondiale0 datorit aciunii (actorilor naionali i a celor (rontalieri. /e impune0 s speci(icm despre caracterul ciclic speci(ic procesului de glo"alia7are. @cesta poate (i pre7entat0 ast(el+

1.Eta"a interna!ionali&rii este ,ep,ezentat2 1e de7voltarea economic mondial0mani(estat prin+


<sporirea i diversi(icarea rapid a comerului e?terior; <creterea volumului e?porturilor; <sporirea investiiilor de capital privat0 etc. 3oate acestea au contri"uit la+ de7voltarea i moderni7area pieelor; promovarea progresului te!nic; intensi(icarea relaiilor "ancare pe pla e?tern; sporirea mo"litii capitalurilor.

62

2= -tapa de stagnare a internaionalizrii manifestat prin+ diminuarea creterii economice0 e?tinderea trusturilor internaionale internaionale0 militari7area unor economii.
@u (ost identi(icate modi(icri radicale -n mai multe domenii de interes0 ce au avut ca (inalitate+ cri7e economice mondiale; moderni7area i strati(icarea pieelor; amplicarea trans(erurilor de capital0 etc /e evidenia7 primele (orme de integrare economic0 mani(estate prin+ micarea li"er a "unurilor0 serviciilor0 (ortei de munc0 a capitalului0 ce s<au -nregistrat0 -n cadrul mai multor economii. 3= Etapa glo"ali7rii evideniat prin+ < < <

sta"ilirea interdependenelor -ntre economii i (lu?urile economice; ascensiunea0 mai ales a unor poli de putere politic i economic.

1 .2. 'au7ele i e(ectele glo"ali71rii economice


;lo"ali7area pre7int trei cau7e principale economic, politic i tehnologic. Ea a devenit un (actor de integrare a individului -n cadrul comuniii mondiale i a contri"uit la -nlturarea "arierelor determinate de distane geogra(ice0 -n vederea sta"ilirii i susinerii legturilor trans(rontaliere0 a relaiilor economice0 politice0 sociologice internationale . ;lo"ali7area repre7int un proces ridic pro"leme0 -n ceea ce privete controlul0 deoarece elementele constitutive (ac parte dintr<un sistem comple?. E(ectele glo"ali7rii sunt diverse cuprin7*nd toate domeniile de activitate ale unei ri. 'ele mai repre7entative e(ecte determinate de procesul de glo"ali7are sunt+ <societile transnaionale; <investiiile strine directe; <glo"ali7area pieei (inanciare internaionale; <li"erali7area i dereglementarea; evoluia comunicaiilor glo"ale; <glo"ali7area sectorului pu"lic; <e(ecte sociale; <e(ecte asupra mediului -ncon:urtor. 3re"uie speci(icat rolul pe care -l au (irmele multinaionale i transnaionale0 -n procesul de glo"ali7are

63

Firmele transnaionale au e(ecte po7itive ce se repercutea7a asupra de7voltrii economice0 prin intermediul aportului de capital0 creterii produciei i distri"uirii unor venituri.

3ransnaionalele pre7int i e(ecte negative0 cum ar (i+


activitatea i investiiile nu sunt mereu -n concordan cu nevoile mani(estate -n rile0 -n care acestea acionea7; aportul de te!nologii avansate este restricionat. sc!im"area productorilor locali se reali7ea7 (r creterea -n compensaie a produciei; posi"ilitatea atragerii de o"stacole economice i politice.

;lo"ali7area economiei dominat de cele mai mari corporaii contri"uie -n mod direct la standardi7area i in(ormati7area la nivelul produciei i al consumului care se generali7ea7 la nivel planetar.

1 .3.'osturile i "ene(iciile glo"ali7arii economice


$rocesul de glo"ali7are s<a ma ni(estat mai acut dup -nlturarea comunismului i

reprint moderni7area i ptrunderea te!nologiilor noi0 -n ma:oritatea 7onelor contri"uind -n mod direct la crearea de noi locuri de munc. @u (ost identi(icai (actorii ce (acilitea7 glo"ali7area0 cum ar (i+
<-nlturarea o"stacolelor din calea investiiilor transnaionale; <reducerea costurilor de transport i telecomunicaii; < li"erali7area pieelor de capital 0 contri"und glo"ali7area comerului. ;lo"ali7area economic evidenia7 o du"l realitate +

<internaionali7area pieelor (actorilor de producie i de "unuri;


<sporirea (irmelor care operea7a concomitent0 la scar mondial prin+ strategii glo"ale

de producie;comerciali7area la standarde mondiale; pu"licitate0 etc.


/copul glo"ali7rii este repre7enta de pro(itul i de pstrarea -n activitate care pot

s reacione7e -n sens po7itiv la semnalele pieei.

COF'(RILE <presiunea politic i politicile in(luentate de aceasta

$ENE%ICIILE <creterea populatiei i a sperantei de viat

<reglementarile pieei muncii <inegalitate de anse <rsp*ndirea rapid a cri7elor <uni(ormi7area i riscul pierderii propriei identiti

<creterea standardului de viat ; <diminuarea ratei mortalitatii in(antile -creterea rapid a $9%<ului --m"unatatirea guvernarii interne si aparitia unor institutii care se ocupa de pro"leme glo"ale

9n mare msur glo"ali7area este o"servat de consumatori ca (iind0 o tendin po7itiv privina diversi(icrii o(ertei de "unuri i servicii.

&n conclu7ie0 se poate a(irma ca0 dimensiunea economic a glo"ali7rii este cea mai important pentru de7voltarea societii.
GLOFAR CONCE&'E COEIE <ceea ce oamenii resimt0 direct sau indirect0 ca (iindu<le Ne4oi A-6iune necesare pentru e?isten0 pentru (ormarea i mani(estarea personalitii lor <un titlu (inanciar o"isnuit >comun= ce repre7inta dreptul de proprietate al detinatorului asupra unei parti dintr<o companie0 drept o"tinut in urma investirii de capital. <cunoscute i su" denumirea de Maciuni o"inuiteM0 semni(ic participarea deintorului la capitalul unei (irme A"s+ @ctiunile pot (i tran7actionate la o "ursa de valori. A-ti4itate e-ono.i-P <proces comple? ce re(lect (aptele0 o"iceiurile i !otr*rile pe care le iau oamenii -n ceea ce privete atragerea i -ntre"uinarea resurselor economice -n scopul producerii0 circulaiei0 repartiiei i consumului de "unuri0 -n (uncie de A.o,tiza,e interesele i nevoile economice. <amorti7area este o c!eltuial inclus -n costurile (i?e0 se recuperea7 din preul de v*n7are a produciei i se concreti7ea7 -n (ondul de amorti7are0 suma recuperat (iind (olosit pentru moderni7area0 re-nnoirea i creterea $alantP -o.e,-ialP capitalului (i? -raportul pe o anumit perioad0 de o"icei un an0 dintre 6#

$alan6P 1e plP6i

valoarea e?portului i cea a importului unei ri -raportul pe o anumit perioad0 de o"icei un an0 dintre totalitatea -ncasrilor i plilor unei ri -n relaiile sale cu strintatea; de(icitul ei determin diminuarea re7ervelor valutare i a converti"iliti <"ani apartinand unitatilor economice0 persoanelor (i7ice sau :uridice0 a(lati in cont la di(erite "anci si institutii (inanciare su" (orma depo7itelor la vedere0 soldurilor creditoare ale conturilor curente la "anci0 depunerilor la vedere si soldurilor creditoare de la "anca de emisiune >mai putin activele altor "anci depuse la "anca de emisiune=0 depo7itelor in conturi curente la casele de economii sau in conturi curente postale >in tarile in care e?ista=. <repre7int1 o "alan1 ce cuprinde0 pe de o parte0 veniturile0 de(alcate pe surse0 iar pe de alt1 parte0 c!eltuielile0 concreti7ate pe o"iective. < repre7int1 (orma de piata pu"lica unde se negocia7a !artii de valoare si valuta straine sau unde se des(asoara tran7actii de mar(uri0 navluri0 asigurari etc. reali7andu<se pro(ituri din specularea di(erentei dintre pretul e?istent in momentul inc!iderii tran7actiei si cel din momentul e(ectuarii ei. -,ep,ezintP partea din capitalul productiv0 (ormat din "unuri >materii prime0 materiale0 com"usti"il0 energie etc.= care+ < particip la un singur ciclu de producie; < se consum dintr<o dat; < se -nlocuiete dup (iecare ciclu de producie. Capitalul 3i9 este partea capitalului >capitalului productiv= (ormat din "unuri ca+ utila:e0 cldiri0 instalaii0 materii prime etc.0 care+ < particip la mai multe cicluri de producie; < se consum treptat >se u7ea7=; < se -nlocuiete dup mai muli ani. <repre7int suma "unurilor economice

$ani 1e -ont =0ani s-,ipu,ali)

$uCet 1e stat

$u,sP

Capital -i,-ulant

Capital 3i9

Capitalul p,o1u-ti4

acumulate0

eterogene i reproducti"ile0 a cror utili7are (ace posi"il 62

re-ntoarcerea lor -n procesul de producie0 sporirea Ce,e,ea 1e .un-P Con-u,enta randamentului (actorilor primari de producie . <nevoia de munc1 salariat1 e?primat1 prin num1rul locurilor de munc1 <competitie0 con(runtare intre agentii economici pentru un loc mai "un pe piat1; <tr1s1tur1 a economiei de pia1 i (actor dinami7ator al Cost 1e opo,tunitate Cost 3i9 acesteia. <e?prim cea mai "un alternativ de alocare a resurselor0 sacri(icat -n (avoarea alternativei alese <c!eltuieli care pe termen scurt nu se modi(ic10 -n (uncie de modi(icarea produciei >amorti7area0 c!iria0 amen7ile0 Cost .a,Cinal Cost .e1iu =-ost unita, sau -ost total .e1iu) Cost total Cost 4a,ia0il salariile indirecte0 etc= <repre7int1 sporul de c!eltuieli totale pentru o unitate suplimentar1 de producie <repre7int1 costul pentru o singur1 unitate produs1; <c!eltuieli totale raportate la num1rul de produse <totalitatea c!eltuielilor intreprin71torului pentru a produce "unurile economice pe care le vinde <repre7int1 acele c!eltuieli de producie care se modi(ic10 -n (uncie de modi(icarea produciei > c!. cu materii prime0 Costu,i so-iale materiale0 energie0 salarii directe0 com"usti"il= <repre7int1 renun1rile0 consecinele negative0 sau pagu"ele pe care le suport1 populaia i care<i a(ectea71 nivelul de C,e1it Cu,s :eze-7ili0,e e-ono.i-e trai; <-mprumut ram"ursa"il la un anumit termen <preul la care se v*nd i se cump1r1 titlurile de valoare <de7ec!ili"rele economice sunt e?presia modi(icrilor limitelor resurselor i te!nologiilor0 a restriciilor consumatorilor privind cumprarea de "unuri i servicii0 inclusiv a unor greeli de politic economic general pe termen lung0 re(lect*nd neconcordana dintre cererea i o(erta agregat. :i4i1en1ul :o0Qn1P E-ono.ie 1e pia6P <parte din pro(itul unei societi pe aciuni care se d unui acionar -n raport cu aciunile pe care le deine. <suma platit1 de de"itor >cel care se -mprumut1= creditorului >e?+"anc1= pentru (olosirea -mprumutului <tip de economie care (unctionea71 dup1 legile pietei si ale concurenei0 agenii economici av*nd0 pe "a7a propriet1ii 64

E-ono.ie .on1ialP

private0 li"ertate de aciune. <repre7int1 un studiu al sc!im"ului de activitati economice0 la care participa marea ma:oritate a agentilor economici de pe glo". @ceste sc!im"uri economice nu se limitea7a doar la comert0 ele includ si sc!im"uri in domeniul cercetarii0 produsului0 consumului. @nsam"lul economiilor i al relaiilor dintre ele <totalitatea activitilor i interdependenelor economice la nivel macro< i microeconomic0 coordonat pe plan naional prin mecanisme proprii de (uncionare <tiina administrrii unor resurse i mi:loace limitate0 care studia70 anali7ea7 i e?plic comportamentele umane legate de organi7area i utili7area acestor resurse <operaie cu caracter comercial prin care o parte din mr(urile produse0 prelucrate0 completate sau reparate -ntr< o ar se v*nd pe piaa altor ri -!port invizibil E vindere de servicii -n >sau la= alte ri.; -!port de capital E plasare de capital -n alte ri0 unde se pot o"ine mai uor pro(ituri mari= <totalitatea elementelor care particip1 la producerea "unurilor economice; <resursele atrase i consumate -n vederea producerii "unurilor economice

E-ono.ie na6ionalP

E-ono.ie politi-P

E9po,t

%a-to,ii 1e p,o1u-6ie

%eno.en e-ono.i-

<repre7int1 (orma e?terioar1 a activit1ii economice0 respectiv aspectele i actele economice ce pot (i cunoscute de oameni -n mod direct. <totalitatea operaiilor cu caracter comercial prin care se introduc -ntr<o ar mr(uri produse i cumprate din alte ri <repre7int1 starea grav1 a unei economii -n urma unor mari de7ec!ili"re -ntre (lu?urile monetare i cele ale produciei naionale; -este un de7ec!ili"ru ma:or pre7ent -n economia oricrei ri0 repre7entat de o cretere generali7at a preurilor i de scderea simultan a puterii de cumprare a monedei naionale. <repre7int re(lectarea modului de structurare0 organi7are0 65

I.po,t

In3la6ie

LeCea e-ono.i-P

intercondiionare i (uncionare a di(eritelor verigi ale vieii Li0e,alis. e-ono.ieconomice <susine ideea neamestecului statului -n economie0 toate deci7iile economico<(inaciar (iind luate -n mod direct i MasP .onet,P li"er de c1tre agenii economici. -este o marime eterogena0 repre7entand totalitatea mi:loacelor "anesti e?istente in economie la un moment dat0 adica toate activele (inanciare care pot (i (olosite pentru ac!i7itia de "unuri si servicii si pentru plata Me-anis. e-ono.idatoriilor <repre7int1 un ansam"lu de p*rg!ii0 (orme - metode de organi7are0 conducere i gestionare0 sta"ilite con(orm normelor :uridice0 prin care agenii economici s1 reali7e7e Mone1P corelaii optime -ntre resurse i nevoi <repre7int resursa macroeconomic la care se raportea7 toi agenii economici ai unui stat. Moneda (ace posi"il derularea tran7aciilor cruia este transmis averea averea Mun-a de la o persoan la alta0 de la un agent economic la altul. -munca este activitatea contient0 speci(ic uman0 -ndreptat spre un anumit scop prin care omul -i de(inete interesul0 -i caut i -i construiete mi:loacele adecvate Natu,a O0liCa6iune atingerii scopului propus <repre7int totalitatea elementelor naturale utili7ate -n activitatea uman1 <!*rtie de valoare purttoare de do"*nd (i?0 care se negocia7 pe piaa capitalului (ictiv i care este (olosit de stat sau de instituii pu"lice pentru a<i procura mi:loace "neti. -!*rtie de valoare purttoare de do"*nd (i? sau premiat (olosit de instituiile creditoare pentru a<i procura O3e,tP 1e .un-P &iata mi:loace "neti din disponi"ilitile populaiei <este (ormat1 din munca pe care o pot depune mem"rii societ1ii condiii salariale <locul unde se v*nd i se cumpr mr(uri; <repre7int1 toata gama de actiuni prin care cumparatorii si van7atorii intra in contact si sc!im"a "unuri si servicii0 &ia6a -apitalului indi(erent de locul unde se des(asoara. <in sens larg0 trecerea capitalurilor dintr<o (orma in alta 66

>"ani0 productie0 mar(a=0 prin intermediul actelor de van7are<cumparare si ansam"lul de relatii create cu aceasta oca7ie. < piata capitalului cuprinde toate relatiile0 inclusiv institutiile legate de negocierea imprumuturilor si a capitalurilor (ictive0 cum ar (i+ "ancile0 "ursele de valori0 &ia6P .on1ialP &iata .onet,P &iata .un-ii &oliti-P 3is-alP societatile de asigurari. <ansam"lul relaiilor de sc!im" dintre statele lumii 3 repre7int1 ansam"lul tran7actiilor cu moneda0 con(runtarea cererii si o(ertei. <repre7int1 spaiul economic naional i internaional de con(runtare a cererii i o(ertei de munc1 <politica (iscala a statului repre7inta un ansam"lu de masuri si actiuni privind rolul impo7itelor in sistemul veniturilor "ugetare0 tipurile de impo7ite0 perceperea si modul de (olosire a lor ca instrument de stimulare a cresterii economice. <se concreti7ea71 intr<un set de deci7ii guvernamentale prin care se urmareste in(luentarea activitatii economico< sociale cu a:utorul mo"ilitatii veniturilor si c!eltuielilor "ugetului pu"lic. &opula6ie a-ti4P < este (ormat1 din persoanele care au v*rsta legal1 de munc10 care e?ercit1 -n mod o"inuit o activitate pro(esional10 care le o(er1 un c*tig0 ce constitue sursa lor &opula6ie o-upatP &,aC 1e ,enta0ilitate de e?isten1. <totalitatea persoanelor care au un loc de munc10 prest*nd e(ectiv o activitate socialmente necesar1. -acel nivel al productiei sau al van7arilor unei (irme la care c!eltuielile totale sunt egale cu incasarile din van7area &,et productiei >'3E'@= <repre7int1 suma de "ani pe care o primete v*n71torul de la cump1r1torul unui "un; < su" aspect economic p,e6ul repre7int re(lectarea "neasc a valorii "unurilor sau serviciilor0 comparate i corelate prin prisma cantitii0 calitii i a altor criterii. &,o-es e-ono.i<procesul economic se re(era la un ansam"lu de (apte si 188

activitati speci(ice vietii economice+ procese de productie0 de distri"uire0 de consum0 de munca0 de investitii. 'u alte cuvinte intreg sistemul de activitati la care participa si in care se inscriu0 prin (unctiile lor0 toti agentii economici repre7inta procesul economic. $entru reali7area procesului economic se consuma >se c!eltuiesc= mi:loace economice+ aprovi7ionarea cu materii prime0 etc0 (a"ricarea de produse0 e?ecutarea de lucrari0 &,o1u-ti4itatea &,o1u-ti4itatea Clo0ala &,o1u-ti4itatea .e1ie &,o1u-ti4itatea .a,CinalP prestarea de servicii0 des(acerea >van7area= de produse etc. <repre7int rodnicia sau randamentul cu care sunt utili7ai (actorii de producie <e?prima e(icienta tuturor (actorilor de productie implicati in o"tinerea unui re7ultat. <repre7int1 productivitatea pe (actor de producie ,epre7int sporul de producie >SH= o"inut cu o unitate suplimentar dintr<un (actor de producie0 ceilali rm*n*nd constani. &,o3it <indicator sintetic ce repre7inta venitul sau castigul o"tinut ca urmare a unei activitati e(iciente din punct de vedere economic. <generic vor"ind0 repre7inta "ene(iciul o"tinut ca re7ultat al investirii de capital. < in sens larg0 soldul >di(erenta= ramas>a= dupa deducerea c!eltuielilor e(ectuate de catre un agent economic din &,o3it 0,ut veniturile ast(el o"tinute. < repre7int1 di(erena dintre veniturile totale reali7ate >.3= i c!eltuielile e(ectuate >'3= pentru o"inerea re7ultatului &,o3it net unei activiti economice+ &,=0,ut) > A' < C'. <repre7int1 di(erena dintre pro(itul "rut i impo7itul pe pro(it+ &,n > &,0 < I&, &,oC,a.a,e e-ono.i-P <repre7int1 una din (ormele de interveie a statului in economie0 prin care statul urm1rete contracararea unor e(ecte economice ce pot s1 apar1 -n economie i0 totodat10 pentru a crete e(iciena utili71rii (actorilor de producie 181

&,op,ietate &,ote-6ie so-ialP

nainali0 reali7area m1surilor de protecie social0 etc. <ansam"lul relatiilor dintre oameni reglementate prin lege0 cu privire la insuirea "unurilor e?istente sau create de om. <protectia sociala0 atat pu"lica cat si cea privata0 constituie un element (undamental pentru de(inirea modelui social romanesc si tre"uie sa repre7inte0 in urmatorii ani0 punctul de plecare in desenarea politicilor pu"lice si private. $rotectia sociala inseamna0 pe langa pensii0 a:utoare sociale si a:utoare de soma:0 acele c!eltuieli pe care statul sau companiile private il acorda anga:atilor pentru a sustine competitivitatea economic1. <raportul procentual dintre do"*nda anual1 i credit <repre7int1 cresterea medie a preturilor "unurilor si serviciilor de consum al populatiei0 in anul de re(erinta (ata de anul precedent. <se calculea71 ca raport -ntre num1rul somerilor i populaia ocupat1 <repre7int1 procesul comple? de trans(ormare structural1 a economiei -n domeniul propriet1ii0 managerial0 al te!nicii i te!nologiei de (a"ricaie0 -n mecanismele de (uncionare a economiei0 -n instituiile legislative0 ast(el -nc*t s1 se o"in1 o e(icienti7are ma?im1 a re7ultatelor (iec1rui agent economic <re7ultat (avora"il >din punct de vedere (inanciar=0 al unei activitati economice0 concreti7at prin cresterea veniturilor (ata de c!eltuielile e(ectuate si in urma careia s<a creat un surplus valoric numit pro(it. <indicator economic ce e?prima in mod cantitativ si sintetic re7ultatele economice po7itive0 prin c!eltuirea muncii sociale depuse in vederea trecerii "unurilor o"tinuet din s(era productiei in s(era circulatiei0 pentru desavarsirea procesului reproductiei sociale. <randament economic al unei societati comerciale re7ultat din raportarea "ene(iciilor o"tinute la valoarea capitalului investit. <capacitatea agentilor economici de a produce pro(it. <elemente materiale i umane atrase -n circuitul economic; 182

Rata 1o0Pnzii Rata .e1ie anuala a in3latiei

Rata +o.a5ului Re3o,.a e-ono.i-P

Renta0ilitate

Resu,se e-ono.i-e

Fala,iu Fala,iu -ole-ti4 Fala,iu no.inal Fala,iu ,eal Fin1i-at Go.a5

<inputuri de "a71 (olosite -n producia de "unuri. <repre7int1 venitul prin care se remunerea71 munca i din acest1 cau71 este considerat pre al muncii <venit o(erit ca recompens1 special1 unui colectiv de salariai pentru reali7area unor re7ultate deose"ite <repre7int1 suma de "ani primit1 de salariat <repre7int1 cantitatea de "unuri i servicii ce se procura cu salariul nominal -organi7aie al crei scop este aprarea intereselor pro(esionale0 economice etc. ale mem"rilor ei. <(enomen economic cau7at de cri7ele sau recesiunile economice0 care const -n aceea c o parte dintre salariai rm*n (r lucru0 ca urmare a decala:ului dintre cererea si o(erta de (or de munc; situaia aceluia care nu se poate anga:a din cau7a imposi"ilittii de a gsi un loc de munc <datorat lipsei de in(ormaii utile cu privire la piaa muncii <legat de modi(icarea structurii economiei naionale0 de reali7area unor noi ramuri economice0 concomitent cu diminuarea sau contracia acestora. <persoan apt de munc0 dar (r un contract de munc i care caut un loc de munc. <presupune+o anumit1 politic1 "ugetar1 i de credit0 m1suri de control asupra procesului in(laionist i soma:ului0 al "alanei comerciale - de pl1i e?terne0 etc. -,epre7int1 actiunea de cautare a unei po7itii concurentiale (avora"ile -n cadrul unei ramuri de activitate B terenul (undamental pe care se des(asoara competitia economic1. <strategia concurentiala urmareste sa sta"ileasca o po7itie pro(ita"ila i sustena"ila0 (at1 de (ortele care determin1 concurenta -n cadrul ramurii. -(E este o entitate politic0 social i economic0 de7voltat -n Europa0 ce este compus din 24 state. <pierderea treptat a proprietilor te!nice de e?ploatare a capitalului (i?0 ca urmare a (olosirii lui -n cadrul procesului de producie i drept consecin a aciunii agenilor naturali. <repre7int1 deprecierea valoric sau te!nic a capitalului (i? -nainte de a se produce u7ura (i7ic complet <num1rul mediu de operaiuni de v*n7are<cump1rare i de pl1i ce se reali7ea71 cu o unitate monetar1 183

Go.a5 3,i-6ional Go.a5 st,u-tu,al

Go.e, Fta0iliza,ea .a-,oe-ono.i-P

Ft,ateCie -on-u,en6ialP

(niunea Eu,opeanP (zu,P 3izi-P

(zu,P .o,alP AitezP 1e ,ota6ie

$i0lioC,a3ie sele-ti42

1=@pgar0 F.0 %roNn0 Zames0 1icroeconomics and =ublic =olicQ, /cott0 Foreman and 'ompan[0 1654 . 2=.'oralia @ngelescu0 9leana /tdnescu0 -conomie politicR S elemente fundamentale0 Editura Ascar $rint0 %ucureti0 1666. 3=.'oralia @ngelescu0 9leana /tdnescu0 -conomie politicR S elemente fundamentale0 Editura Ascar $rint0 1666 . ='oralia @ngelescu >coord.=< Ecomonie0 Ediia a .<a0 Editura Economica0 %ucureti0 28 #='iucur0).0 9.0 ;avrilld0 '.0 $opescu0 -conomie-1anual :niversitar0 Editura Economica0 1666. 2= )idier0 M.0 -conomia %egulile +ocului0 Editura Rumanitas0 %ucureti0 166 4=)o"rotd0 N.0 -conomie politicR, Editura Economica0 %ucureti0 1664 5=)o"rotd0 N.0 =coord.=0 8D'-ul economiei de piaR modernR0 'asa de Editurd i $resd e.iaa ,om*neascdM0 %ucureti0 1661 6=Ronus0 ).0 Economie politicR, Editura 'eres0 %ucureti0 2882. 18=Mariana 9oviu0 Economie< Microeconomie i Macroeconomie0 Ediia a 99<a 0 Editura @/E0 %ucureti0 2882. 11=/tiglit70 Z.E.0 ;lo"ali7area. /perane i de7ilu7ii0 Editura Economica0 %ucureti0 2883 12=Feiss0 L.0 Mitul statului lipsit de putere. ;uvernarea economiei -n era glo"ali7arii0 Editura 3,E90 2882. /0).OOO-conomie0 Manual @/E %ucureti0 Ed. a 4<a0 Editura Economic0 %ucureti0 288# /5)OOO NNN.dicionar< economic.com 1#=.fffNNN.stiucum.comI economie 12= OOONNN.economieu""clu:.roImagdalena.g!isoiuImicroImicroeconomie.!tm /6) OOOpcocioc.Tebgarden.ro$microeconomie /J) OOO NNN.svedu.roIcursIecpoliticagaplgms.pd( /K) OOO TTT.svedu.ro$curs$macroeconomieSdtoba.pdf /U) OOO TTT.cse.uaic.ro$Sfisiere$4ocumentare$...curs$333S=iataSmuncii.pdf 28= OOO Tebspace.ulbsibiu.ro$cosmin...$1icroeconomieS1acroeconomie.pdf 18