P. 1
Citiţi cu atenţie sursele istorice de mai jos

Citiţi cu atenţie sursele istorice de mai jos

|Views: 7|Likes:
Published by Florentin Iulian

More info:

Published by: Florentin Iulian on Jan 15, 2014
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/15/2014

pdf

text

original

Citiţi cu atenţie sursele istorice de mai jos: A.

„Idealurile fasciste au fost îmbrăţişate rapid de către masele de oameni, care erau formate din categorii amestecate de populaţie, incluzând agricultori, proprietari de terenuri, oameni de afaceri, veterani de război şi multe altele(...). Ca ideologie, fascismul s-a manifestat împotriva sloganului <Libertate, egalitate, fraternitate>. (...) În scurt timp, Italia fusese transformată într-un stat poliţienesc. Codul de legi a fost rescris pentru a favoriza fascismul. Toate instituţiile educative au primit ordinul să apere regimul. Mussolini a căutat să se asigure că acesta a intrat în casa fiecărui individ, iar tot ceea ce citeau oamenii erau de fapt propriile sale gânduri.” (C. Misquitta, Dictatori nemiloşi)
B. „Ca şef al guvernului, Mussolini nu mai era un prim-ministru votat de Parlament şi responsabil în faţa lui. Situat în afara şi deasupra planului pe care se aflau miniştrii, simpli agenţi de execuţie, el era investit de rege cu depline puteri executive şi nu depindea decât de suveran. La 31 ianuarie 1926, puterile sale legislative au fost extinse. [În Italia] nici o lege nu putea fi prezentată fără consimţământul lui şi era, totodată, autorizat să legifereze prin decrete-legi, în afara controlului parlamentar. (...) Codurile de legi au fost revizuite în sens autoritar, iar libertăţile locale au fost reduse în folosul prefecţilor, agenţi ai despotismului.” (P. Guichonnet, Mussolini şi fascismul)

Pornind de la aceste surse istorice, răspundeţi următoarelor cerinţe: 1. Precizaţi, din sursa A, sloganul împotriva căruia s-a manifestat fascismul.
2. Precizaţi, din sursa B, o informaţie referitoare la codurile de legi. 3. Menţionaţi spaţiul istoric şi conducătorul politic la care se referă atât sursa A, cât şi sursa B. 4. Menţionaţi, pe baza sursei A, un punct de vedere referitor la practicile politice fasciste, susţinându-l cu

o explicaţie din text.
5. Menţionaţi, pe baza sursei B, un punct de vedere referitor la relaţia dintre puterea executivă şi puterea

legislativă, susţinându-l cu o explicaţie din text.
6. Menţionaţi două trăsături ale democraţiei din spaţiul european, în prima jumătate a secolului al XX-lea. 7. Prezentaţi o practică politică specifică democraţiei din Europa, în a doua jumătate a secolului al XX-

lea.

atribuţii specifice. Mussolini (. Potrivit sursei B. fiecare dintre ele având organizare şi componenţă proprii. în Italia fascistă. în a doua jumătate a secolului al XX-lea. iar puterea judecătorească de . sunt: separarea puterilor în stat. guvernarea reprezentativă. această practică democratică este aplicată în Marea Britanie. Principalele trăsături ale democraţiei din spaţiul european. în a doua jumătate a secolului al XX -lea.a apăra“ legile. Benito Mussolini.) fusese investit de rege cu depline puteri executive” iar „puterile sale legislative au fost extinse”. în prima jumătate a secolului al XX -lea. Cele trei puteri sunt exercitate de autorităţi publice distincte. În concluzie. . suveranitatea naţională. respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti. executivă şi judecătorească sunt separate.1. De exemplu. într-un stat democratic. fraternitate”. puterea legislativă are rolul de a adopta legile. iar conducătorul suprem. Franţa. De exemplu. nici o lege nu putea fi adoptată fără acordul lui Mussolini. puterea executivă de a le pune în aplicare. Astfel. Potrivit sursei B. Puterea legislativă. Pentru a-şi impune dominaţia regimul fascist a urmărit anihilarea oricărui spirit critic şi transformarea comunităţii de indivizi într-o “colectivitate” amorfă. este pretutindeni: „Mussolini a căutat să se asigure că acesta a intrat în casa fiecărui individ. Olanda. supusă voinţei conducătorului. Mussolini putea adopta decrete-legi fără a mai fi nevoie de acordul Parlamentului care. puterea legislativă de Parlamentul bicameral format din Camera Comunelor şi Camera Lorzilor. Potrivit sursei A. căci aşa cum reiese şi din sursa A. Aceste trăsături ale democraţiei au fost aplicate şi în România până în anul 1938. una dintre practicile politice fasciste este controlul şi politizarea societăţii prin propagandă şi îndoctrinare. în cadrul politicii interne şi externe. În acest fel. este separarea puterilor în stat. legile sunt adoptate de către Parlament şi sunt obligatorii pentru celelalte autorităţi ale statului-guvern. “Libertate. ci interdependenţa şi controlul reciproc. legile au fost modificate astfel încât să asigure puterea lui Mussolini: “Codurile de legi au fost revizuite în sens autoritar”. ţările scandinave. 5. 3.. Italianu l se afla sub controlul statului. Astfel. „idealurile fasciste au fost îmbrăţişate rapid de către masele de oameni” iar „instituţiile educative au primit ordinul să apere regimul”.. 6. etc. pentru a-i apăra pe cetăţeni de eventuale abuzuri din partea instituţiilor statului. Separarea celor trei puteri nu înseamnă izolarea acestora. şi cu cât puterea celor care conduc este mai mică.. Mussolini deţine întreaga putere şi nu se mai poate vorbi despre o separaţie a puterilor în stat deoarece „ca şef al gvernului. 7. O practică specifică democraţiei din Europa. 2. autorităţile judecătoreşti. Spaţiul istoric: Italia Conducătorul: Benito Mussolini 4. puterea executivă era deţinută de guvern şi rege. puterea autorităţilor este limitată. este instituţia care deţine puterea legislativă. În Marea Britanie. pluripartidismul. cu atât puterea este mai mare la cei care sunt conduşi. egalitate. Belgia. iar tot ceea ce citeau oamenii erau de fapt propriile sale gânduri”.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->