Politica european

- grupuri, familii i viziuni politice -

Tratatul de la Lisabona
Tratatul de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea European i a Tratatului de instituire a Comunitii Europene a fost semnat la Lisabona la data de 13 decembrie 2007de ctre reprezentanii celor 27 state membre. n conformitate cu articolul 6 al acestuia, tratatul va trebui ratificat de ctre statele membre n conformitate cu normele lor constituionale i va intra n vigoare la 1 ianuarie 2009, cu condiia ca toate instrumentele de ratificare s fie deja depuse sau, n caz contrar, n prima zi a lunii de dup depunerea ultimului instrument de ratificare. Modificarea tratatelor necesit acordul unanim al statelor membre. De asemenea, necesit ratificarea de ctre toate statele membre, n conformitate cu propriile proceduri interne corespunztoare, nainte de intrarea n vigoare a unui nou tratat. n ultimii ani au avut loc o serie de conferine interguvernamentale. Rezultatul a constat n tratate modificate succesiv, n special Actul Unic European (1986), Tratatul privind Uniunea European (1992), Tratatul de la Amsterdam (1997) i Tratatul de la Nisa (2001).

Consiliul Europei
Consiliul Europei, cu sediul la Strasbourg, a luat natere la 4 Mai 1949 i reunete toate statele Uniunii Europene i alte state din Centrul i Estul Europei. Aadar nu are nici o legtur direct cu Uniunea European i este diferit de Consiliul European sau de Consiliul Uniunii Europene.

Consiliul Europei are dou dimensiuni: una federalist, reprezentat de Adunarea Parlamentar, alcatuit din parlamentari provenii din parlamentele naionale, i cealalt, interguvernamental, ntruchipat de Comitetul Minitrilor, alctuit din minitrii de externe ai statelor membre.
Consiliul Europei este compus din 46 state membre la care se adaug o serie de state cu statut de observator.

Statele membre
Belgia, Danemarca, Frana, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Norvegia, rile de Jos, Suedia i Turcia (1949) Islanda i Germania (1950) Austria (1956) Cipru (1961) Elveia (1963) Malta (1965) Portugalia (1976) Spania (1977) Liechtenstein (1978) San Marino (1988) Finlanda (1989) Ungaria (1990) Polonia (1991) Bulgaria (1992) Estonia, Lituania, Slovenia, Republica Ceh, Slovacia, Romnia (1993) Andorra (1994) Letonia, Albania, Moldova, Ucraina, Fosta Republic Iugoslav a Macedoniei (1995) Federaia Rus i Croaia (1996) Georgia (1999) Armenia, Azerbaidjan (2001) Bosnia i Herzegovina (2002) Serbia (mpreun cu Muntenegru) (2003) Monaco (2004) Muntenegru (2007) State cu statut de observator Canada, Vatican, Japonia, SUA i Mexic

rile Consiliului Europei

Obiectivele Consiliului Europei

Protejarea drepturilor omului Protejarea democraiei pluraliste Protejarea supremaiei dreptului Favorizarea contientizrii i ncurajarea dezvoltrii identitii i a diversitii culturale a Europei Dezvoltarea stabilitii democratice n Europa prin susinerea reformelor politice, legislative si constituionale Cautarea soluiilor pentru problemele cu care se confrunt societatea european:
discriminarea minoritailor xenofobia intolerana protecia mediului Clonarea umana SIDA drogurile terorismul crima organizat

Curtea European a Drepturilor Omului

Curtea European a Drepturilor Omului, adesea numit informal "Curtea de la Strasbourg", a fost creat pentru sistematizarea procedurii plngerilor n materia drepturilor omului provenite din statele membre ale Consiliului Europei. Misiunea Curii este s vegheze la respectarea prevederilor Conveniei Europene a Drepturilor Omului de ctre statele semnatare.

Instituiile comune ale UE

Parlementul European; Comisia European; Consiliul; Curtea de Justiie; Curtea de conturi; Banca central European. Particularitatea acestor instituii: membrii lor sunt alei sau numite de ctre statele membre sau corpul electoral al acestora, dar niciodat de ctre membrii altei instituii comunitare, ceea ce garanteaz independena reciproc i meninerea echilibrului puterii.

Consiliul European
Consiliul European nu este o instituie propriu-zis a UE, situndu-se oarecum deasupra acesteia. Consiliul European este alctuit la ora actual din efii de stat i de guvern ai rilor membre, minitrii de externe i Preedintele Comisiei Europene, cu observaia c minitrii de externe i preedintele comisiei nu au dect un rol consultativ. Consiliul European deine n cadrul sistemului politic al UE competena directoare, cu alte cuvinte acesta stabilete liniile directoare i obiectivele politicii UE. Consiliul ns nu particip dect ntr-o mic msur la procesul legislativ din UE. La preedinia Consiliului particip prin rotaie toate rile membre ale UE, durata mandatului fiind de o jumtate de an. n viitoarea Constituie European se prevede alegerea unui preedinte n exerciiu i a unui ministru de externe al UE pe o perioad de 2,5 ani. Consiliul va fi alctuit atunci din efii de stat i de guvern ai rilor din UE, preedintele Consiliului, preedintele Comisiei Europene i, cu rol consultativ, ministrul de externe al UE. Preedintele Consiliului i ministrul de externe al Uniunii vor reprezenta UE n relaiile externe. Consiliul European nu trebuie confundat cu Consiliul Europei, care este o organizaie internaional complet independent de Uniunea European. De asemenea, nu trebuie confundat cu Consiliul Uniunii Europene (denumit i Consiliul de Minitri), care este o instituie diferit a Uniunii Europene, chiar dac foarte apropiat de aceasta.

Parlamentul European
Parlamentul European reprezint cel de-al doilea organ legislativ al UE. Parlamentul este ales o dat la 5 ani direct de cetenii statelor membre i reprezint populaia n puterea legislativ. Parlamentul European are la ora actual 732 de deputai. Numrul deputailor din fiecare ar depinde n principiu de populaia acesteia. rile mici sunt reprezentate ns supraproporional, pentru permite astfel o reprezentare adecvat a partidelor politice naionale. La urmtoarele alegeri europene, cele din anul 2009, numrul deputailor va crete la maxim 750 odat cu aderarea Romniei i Bulgariei la UE. Competena legislativ a Parlamentului European va crete pe viitor considerabil n raport cu cea a Consiliului de minitri. n sistemul legislativ bicameral al UE Parlamentul European corespunde deci Camerei inferioare. Similarul su din sistemul romnesc este Camera deputailor.

Grupuri politice europene

Deputaii se constituie n grupuri politice; acetia nu se grupeaz n funcie de naionalitate, ci n funcie de afinitile lor politice. n prezent, exist opt grupuri politice n cadrul Parlamentului European. Grupurile politice sunt:

Repartiia dup familii politice

Grupul Partidului Popular European (Cretin-Democrat) i al Democrailor Europeni - 277 Grupul Socialist din Parlamentul European - 217 Grupul Alianei Liberalilor i Democrailor pentru Europa - 106 Grupul Uniunea pentru Europa Naiunilor 44 Grupul Verzilor/Aliana Liber European 42 Grupul Confederal al Stngii Unite Europene/Stnga Verde Nordic 41 Grupul Independen i Democraie 24 Grupul Identitate, Tradiie, Suveranitate 21 Independeni 13 Total: 785

Fiecare grup politic i asigur organizarea intern, prin desemnarea unui preedinte (sau a doi preedini, n cazul anumitor grupuri), a unui birou i a unui secretariat. Distribuia locurilor deputailor n hemiciclu se face n funcie de apartenena politic, de la stnga la dreapta, cu acordul preedinilor de grup. Numrul minim de deputai necesar pentru a constitui un grup politic este de 20. Cel puin o cincime din state membre trebuie s fie reprezentate n cadrul grupului. Un deputat poate aparine unui singur grup politic. Unii deputai nu fac parte din niciun grup politic, ei fiind, n acest caz, deputai neafiliai. naintea fiecrui vot din cadrul edinelor plenare, grupurile politice examineaz rapoartele elaborate de comisiile parlamentare i depun amendamente. Grupul politic adopt o poziie n urma consultrilor din cadrul su. Niciunui membru nu i se poate impune o anumit variant de vot.

PPE
The Group of the European People's Party (Christian Democrats) and European Democrats in the European Parliament (EPP-ED Group) is a major political force in the European Union; it is the direct heir of the tradition established in the 1950s by Robert Schuman, Konrad Adenauer and Alcide de Gasperi.
The EPP-ED Group has worked consistently and successfully to consolidate the European Union on the bases of the primacy of law and respect for fundamental rights, on the application of the principle of subsidiarity and an efficient sharing out of power, and on independent democratic institutions, in order to ensure that future progress serves the common interest of all Europeans. As members of the EPP-ED Group, we believe in a Europe of values, united, open, more humane and embracing diversity. We want a Europe which creates opportunity and wealth within a single market, competitive at world level, and which at the same time promotes the wellbeing of everybody, not only in Europe, but also in the rest of the world, in accordance with the principle of sustainable development enshrined in the EU Treaty as one of the European Community's aims. We wish to see the Union develop a consistent and effective common foreign and security policy and to carry out the institutional reforms necessary to make enlargement a success. The EPP-ED Group is the political centre in Europe. Moderation and dialogue are the tools our Group deploys. Using them, all our work as members of the EPP-ED Group reflects our unstinting commitment to building a Europe of opportunity, a better Europe for all.

Grupul socialist
CINE SUNTEM ? Suntem membri ai partidelor socialiste, muncitoreti i social-democrate din rile europene, regrupai n Partidul Socialitilor Europeni i alei n Parlamentul European la fiecare cinci ani. ELURILE NOASTRE... Preocuprile noastre sunt: promovarea creterii economice i prosperitii europene, lupta mpotriva srciei i crearea de locuri de munc mai multe i mai bune promovarea Europei ca spaiu democratic, de solidaritate i de egalitate gestionarea fenomenului migraiei i grija pentru ca orice persoan, indiferent de origine s poat fi util societii din care face parte construirea unei lumi mai sigure, mai bune, o lume a pcii i dreptii Ca for de prim rang n Parlamentul European ndeplinim un rol major n luarea deciziilor care au impact asupra oricrui cetean european. Dorim o Europ bogat, n care toate popoarele ei s prospere. Dorim rezultate ct mai bune pentru domeniile cheie care ne afecteaz n principal: o societate mai sigur n care fiecare s se simt acas o economie performant de care s profite orice european i care s asigure viitorul tinerilor notri prin educaie i formare profesional de nalt calitate un mediu nconjurtor curat i sigur n prezent i pentru generaiile viitoare servicii publice de calitate care s fie utile tuturor celor care au nevoie de ele

Grupul Independent - democraie

The Independence/Democracy Group in the European Parliament was set up on 20 July 2004. It incorporates EU-critics, eurosceptics and eurorealists. The main goals of the Group are to reject the Treaty establishing a constitution for Europe and to oppose all forms of centralisation. Some members within the group, notably the United Kingdom Independence Party (UKIP), advocate the complete withdrawal of their country from the EU. Among the aims of the Group there is also the promotion of democracy. In fact, being the only Group in the European Parliament that opposes the European constitution, IND/DEM is giving voice to millions of people that wouldn't be otherwise represented. Transparency is another important point of the Group's agenda. The IND/DEM Group comprises of 24 Members coming from 9 different countries, as follows: Czech Republic (1), Denmark (1), Greece (1) , France (3), Ireland (1), The Netherlands (2), Sweden (2), UK (10), Poland (3). The Group's leaders are Nigel Farage (UKIP) and Jens-Peter Bonde (JuniBevgelsen- Mod Unionen) . The Group is open to Members that subscribe to a Europe of Sovereign Nation States and acknowledge the United Nations Declaration on Human Rights and parliamentary democracy.

Stnga unit european

The Confederal Group of the European United Left is a forum for cooperation between its different political components, each of which retains its own independent identity and commitment to its own positions. The Group remains open to other political forces and individual members who agree with the general outline of the programme set out below. We want a Europe that operates on a basis of complete solidarity in order to bring ever closer the real parameters of the economies of each Member State and, accordingly, we oppose the efforts of the most powerful countries to impose their policies on everyone else . We want to see a different Europe, without the democratic deficit which the Treaty of Maastricht served to confirm and free from the neo-liberal monetarist policies that go with it. The current Treaties should be amended in order to achieve a Europe capable of forging new and equitable ties of cooperation with other regions of the world, particularly in the wider Europe, including both the individual countries that make up these regions and the blocs they may wish to form, without disrupting their independent development by making it dependent on our own, while at the same time preventing them from being used as areas for social or environmental dumping.

In order to deepen its ties of friendship, solidarity and cooperation with the other countries of Europe, the Union should strive to strengthen the OSCE, where instruments should be developed capable of addressing problems of joint security, while disbanding all those structures which, like NATO and the WEU, are a hangover from the political blocs of the Cold War.
A secure peace cannot be guaranteed by military instruments but rather by ensuring that democracy gains a firm hold throughout the world and, above all, by reducing the huge gap separating the 'centre' from the 'periphery' , which is the main cause of instability and excessive concentrations of power, as well as largescale migration, racism and xenophobia. With this in view, it is vital that the European Union correct its Eurocentric approach and its current model of development (which will only serve to increase disparities and results in serious environmental, social and political risks) and develop a policy in all international fora aimed at reforming all those international financial and political institutions which were founded in the 1950s and have today become inadequate and biased spokesmen for, rather than representative of, all the peoples of the Earth. In so doing, emphasis should be placed on mutual efforts to achieve a balance between everyone's common concerns, rather than the current tendency to seek to bring the South in line with the North. On the basis of these general guidelines, the Group intends to draw up a programme of work for the parliamentary term.

Curtea de Justiie a Comunitilor Europene

Curtea european de justiie este curtea suprem i deci puterea juridic, organul de control al Uniunii. Alturi de Curtea European de Justiie mai exist i Curtea european de prim instan. Curtea de Justiie a Comunitilor Europene are n primul rnd rolul de a soluiona litigiile dintre Comisie i statele membre aprute din cauza neaplicrii sau nerespectrii deciziilor Comisiei, resp. din cauza depirii competenelor acesteia. Alturi de aceasta curtea rspunde la ntrebrile puse de instanele naionale cu privire la interpretarea legislaiei UE. n competena Curii europene de prim instan intr dosarele de trimitere n judecat naintate de persoanele fizice i juridice, uurnd astfel activitatea Curii de Justiie a Comunitilor Europene. Aceste dosare pot fi trimise la Curtea de Justiie a Comunitilor Europene numai dup ce au fost judecate de Curtea european de prim instan. Ambele instane sunt alctuite din cte un judector din fiecare stat membru. Cele dou instane sunt alese de guvernele rilor membre pe o durat de ase ani. O dat la trei ani are loc o realegere parial a celor dou instane.

Curtea European de Conturi

Curtea European de Conturi este alctuit din cte un membru din fiecare ar a UE i este aleas de Consiliul de minitri pe o perioad de ase ani. Curtea de conturi are rolul de a controla bugetul UE (veniturile i cheltuielile UE). Curtea European de Conturi nu are drepturi directe de aciune, ci i comunic constatrile celorlalte instituii ale UE.

Comisia europeana
Comisia European este organul executiv al Uniunii Europene. Aceasta are rolul de a nainta proiecte legislative (drept iniiativ) i de a controla respectarea legilor. Membrii Comisiei UE (comisari) rspund de cte un anumit resort, sunt nominalizai de rile membre i apoi confirmai n funcie de Parlamentul European. La ora actual, din fiecare ar membr provine cte un comisar. Numrul comisarilor va fi pe viitor redus la dou treimi din numrul statelor membre ale UE. Atribuirea posturilor de comisar rilor membre se va face atunci prin rotaie. Preedintele Comisiei va fi propus de Consiliul European, iar membrii Comisiei Europene vor fi alei de Parlamentul European pe o perioad de cinci ani. Membrii Comisiei pot fi i revocai din funcie printr-un vot de nencredere acordat de parlament. Comisia UE corespunde astfel guvernului Comunitii Europene. O instituie asemntoare cu Comisia UE n sistemul romnesc este Guvernului Romniei.

Consiliul Uniunii Europene (Consiliul de Minitri)

Consiliul Uniunii Europene este unul din organele cu putere de decizie ale UE. Este deci o parte component a puterii legislative, a crei structur se aseamn cu cea a unui sistem bicameral. Consiliul UE reprezint statele membre n procesul legislativ, fiind alctuit n funcie de sfera politic respectiv din minitrii de resort din guvernele naionale. Consiliul de minitri adopt legile mpreun cu Parlamentul European. La ora actual, n funcie de domeniul politic respectiv, adoptarea unei legi se face ori n unanimitate, ori cu o majoritate calificat n Consiliul de minitri. Nu toate rile au cte un drept de vot. Ponderea acestora este stabilit n Tratatul de la Nisa. n principiu, rile mai mari au mai multe voturi dect cele mici; cu toate acestea numrul de voturi nu este direct proporional cu numrul de locuitori. Dimpotriv, statele mai mici sunt reprezentate supraproporional n raport cu cele mai mari. Pe viitor urmeaz ca adoptarea hotrrilor n Consiliul de minitri s se fac cu aanumita majoritate dubl de voturi. Numrul domeniilor politice n care va fi necesar votul n unanimitate va fi redus considerabil. Prin majoritate dubl se nelege c cel puin 55% din statele membre trebuie s fie de acord, cu condiia ca acestea s reprezinte minim 65% din populaia UE. Consiliul de minitri este deci Camera superioar dintr-un sistem legislativ bicameral. El corespunde deci Senatului din sistemul romnesc.

Distribution of votes for each Member State Germany, France, Italy, United Kingdom29Spain, Poland27Romania14Netherlands13Belgium, Czech Republic, Greece, Hungary, Portugal12Austria, Bulgaria, Sweden10Denmark, Ireland, Lithuania, Slovakia, Finland7Cyprus, Estonia, Latvia, Luxembourg, Slovenia4Malta3TOTAL345Openness and transparency of Council proceedings Information sheet The Presidency of the Council of the European Union is held in turn by each Member State The Council is presided for a period of six months (from January to June, and from July to December) by each Member State in turn, in accordance with a pre-established rota. The Presidency of the Council plays an essential role in organising the work of the institution, particularly in promoting legislative and political decisions. It is responsible for organising and chairing all meetings, including the many working groups, and for brokering compromises.

Clivajul stnga / dreapta

Clivajul stanga-dreaptaAcest concept isi are originea in modalitatea prin care s-a adoptat o decizie majora in cadrul Adunarii Constiuante a Frantei, in anul 1789. In ideea simplificarii procedurii de numarare a voturilor, adeptii conservarii prerogativelor regelui s-au asezat in dreapta Presedintelui Adunarii, in timp ce adversarii lor s-au asezat in stanga.
Stanga Astfel inca de la inceput stanga a fost asociata ideii de transformare, facea apel al modernizare, la progres. Deci, in conformitate cu semnificatia initiala, stanga contesta ordinea sociala existenta la acea data, luptandu-se pentru schimbare. Adeptii ei se inspirau din conceptiile filosofice ale perioadei iluministe (Locke, Montesquieu, Rousseau), conform carora omul este, prin natura sa, bun, perfectibil, insa sistemul in care traieste nu ii este favorabil. Zona stanga a spectrului politic a forst ocupata cu timpul, de partide din familia socialista, aparute catre sfarsitul secolului trecut. Valorile care i se atribuie in prezent stangii sunt: reforma, dreptate sociala, egalitate, libertate. Dreapta Adeptii dreptei au fost cei ai sustinerii status-quo-ului, facand apel la traditie, ordine, morala. Spre deosebire de viziunea optimista a stangii, dreapta are o viziune mai pesimista asupra naturii umane si, fara sa considere ca omul este neaparat rau, pleaca de la ideea ca ceea ce este rau in interiorul sau constituie o primejdie permanenta. Ideile care i se atribuie in prezent dreptei sunt cele de ordine, morala, credinta, familie, iar liberalismul este considerat principalul exponent al dreptei. Studii ce caz: contractul social; asistena social.

Liberalismul
Doctrina liberala are cea mai indelugata istorie, exercitand o influenta covarsitoare asupra vietii politice a secolului trecut. Liberalismul este centrat pe individ si: are drept premise libertatea individuala, initiativa privata si limitarea puterii statului;

se bazeaeza pe increderea in virtutile "mainii invizibile" care regleaza relatiile dintre oameni fara interventia inoportuna a statului;
privilegiaza mecanismele de piata, considerate ca fiind singurele forme ce permit existenta unei societati capabile sa asigure libertatea individuala;

Din punctul de vedre al adeptilor liberalismului interventia statului trebuie limitata in baza unor reguli clar stabilite. John Locke considera ca "menirea legilor este aceea de a veghea nu la pluralitatea doctrinelor sau veracitatea opiniilor ci la siguranta si securitatea comunitatii si ale bunurilor si integritatii personale a fiecarui cetatean".

Conservatorismul
Este considerat ca fiind o tendinta cu totul fireasca a gandirii politice, ca reactie la liberalism. Esenta conservatorismului este continuta in faimosul dicton al contelui Falkland: "Atunci cand nu este necesar sa schimbi nimic, este necesar sa nu schimbi nimic". Pentru Edmund Burke, fondatorul gandirii conservatoare, trasaturile credoului conservator sunt: a. omul este fundamental o fiinta religioasa si religia este fundamentul societatii civile; b. societatea este produsul natural,organic al evoultiei istorice treptate; institutiile existente intruchipeaza intelepciunea generatiilor trecute; c. omul presupune, alaturi de ratiune, instinct si emotie; prudenta, judecata, experienta si obiceiul sunt calauze mai bune decat absractia; d. comunitatea este mai presus de individ; drepturile oamenilor deriva din indatoririle lor; e. raul este inradacinat in natura umana,nu in instituiile sociale; f. exceptand sensul moral,oamenii sunt inegali; organizarea sociala este complexa si presupune existenta diferitelor clase si grupuri;

Social - democraia
Conceptul a fost insotit de-a lungul timpului de termenul de socialism si chiar se confunda cu socialismul sau mai bine spus cu anumite forme ale acestuia. Ideile socialiste izvorau din dorinta de a se gasi modalitati de a fi conciliate libertatea si egalitatea, astfel incat sa aiba loc o distribuire echitabila a avutiei nationale catre toti cetatenii. Ascensiunea partidelor de stanga a fost determinata de cresterea numerica a proletariatului industrial. Un moment important pentru familia socalista europeana l-a constituit primul congres al Internationalei Socialiste de dupa cel de-al doilea Razboi mondial, care a avut loc la Frankfurt pe Main. Decalaratia emisa la sfarsitul acestui congres a marcat indepartarea ideologica de marxism.

Cretin-democraia
Originile doctrinare al acestui curent trebuie cautate intre pricipiile si ideile propovaduite de catolicismul politic. Partidele crestin-democrate au aparut ca reactie la atacurile asupra bisericii si catolicismului. Democratia crestina a facut cariera in Europa, dupa cel de-al doilea Razboi mondial, incercand sa umple golul dintre liberalsm si socialism, dintre individualism si colectivism, avand, in acelasi timp, si valori independente de aceste curente de gandire, cum ar fi morala crestina sau subsidiaritatea. Crestin democratia este asociata in multe tari ideii de neoconservatorism, putandu-se semnala un corespondent functional intre cele doua curente dat fiind ca promoveaza respectul fata de valorile traditionale: credinta, familie.