Sunteți pe pagina 1din 22

Proiect de expertiza tehnica

(1h curs + 1h proiect) (evaluare distribuita)


s.l.dr.ing. Dragos UTU

Bibliografie
1. 2. 3. 4. ASM Handbook, Failure Analysis and Prevention, Volume 11, ASM International , 2002 ASM Handbook, Metallography and Microstructures, Volume 9, ASM International, 2004. Metals Handbook Metalography, Structures and Phase Diagrams, Metals Park Ohio 8th edition Dragos Cioclov, Mecanica ruperii materialelor, Ed. Ac. Bucuresti.

Definitia si necesitatea unei expertize


Expertiza = cercetare facuta de un expert la cererea unui organ judiciar sau de urmarire penala. Se materializeaza printr-un raport care cuprinde cercetarile expertului. Expert = persoana care poseda cunostiinte deosebite intr-un anumit domeniu, specialist de inalta calificare. Persoana insarcinata a face o expertiza. Scopul unei expertize este de a rezolva anumite probleme intr-un domeniu specific. In cadrul unei expertize: - se definesc problemele - se propune o ipoteza - se colecteaza datele - se testeaza ipoteza - se trag concluziile Exista mai multe tipuri de expertize: tehnica, medicala, sociologica, etc. Expertiza tehnica se aplica in domeniul materialelor. Ce este un material ? Partea esentiala constituirii unui produs. Ca materiale ingineresti se folosesc la ora actuala: materiale metalice, materiale ceramice, materiale polimerice si materiale compozite . Ponderea cea mai mare o au materialele metalice.

Identificare

Standardizare

Determinare cauza

Validare si verificare actiuni corective

Dezvoltare de masuri corective

Fig. 1 Model de rezolvare a problemei Etapele majore pentru definirea proceselor in modelul de rezolvare a problemei: 1. Identificarea descrierea situatiei curente definirea problemelor in ceea ce priveste simptomele (sau indicatorii) determinarea impactului problemelor asupra componentei, produsului, sistemului sau clientului stabilirea unui obiectiv colectarea de date pentru evaluarea/masurarea problemei.

2. Determinarea cauzei analiza problemei in vederea identificarii cauzei 3. Dezvoltarea de masurari corective listarea soluiilor posibile pentru a atenua i preveni repetarea problemei generarea de alternative elaborarea unui plan de implementare 4. Validarea i verificarea aciunilor corective testarea actiunilor corective intr-un studiu pilot eficacitatea masurii de schimbare validarea imbunatatirilor se verifica dac problema este corectat i mbuntete satisfac ia clienilor 5. Standardizare includerea masurilor corective n sistemul de documentare standard a companiei , organizatiei sau industriei pentru a preveni repetarea n produse sau sisteme similare monitorizarea schimbarilor pentru a asigura eficacitate. Obs. Al doilea pas n modelul de rezolvare a problemelor, determinarea cauzei, este un proces foarte important. Soluii pentru a preveni repetarea problemelor nu pot fi dezvoltate fr identificarea cauzei.

Analiza sistematic a avariilor echipamentelor dezvluie cauzele fizice care se ncadreaz n una din cele patru categorii fundamentale: A. deficientele de proiectare B. defectele de material C. defectele de fabricare/instalare D. anomalii in timpul exploatarii O reprezentare grafic efectiva a impactului defectelor asupra duratei de de exploatare a unei componente sau sistem este prezentata n diagrama ciclului de viata (Fig. 2). Diagrama este construita prin trasarea duratei de utilizare a componentelor care au caracteristici specifice n proiectare, n raport cu gradul de severitate al condiiilor de exploatare care se anticipeaz pentru o aplicatie. Aceste caracteristicile includ rezisten a mecanica, rezisten a la coroziune, condiiile de tratament termic, dimensiunea defectelor, finisajul suprafetei, raza de ndoire, porozitate (de exemplu, la turnare), gradul de sensibilizare,etc.

Crestea severitatii conditiilor de exploatare

Model 3

Model 2

Fig. 2 Diagrama ciclul de viata

Conditii de exploatare anticipate Distrugere prematura Cresterea duratei de viata

Model 1

Prototip

Ciclu de viata

A. Deficientele de proiectare pot include: geometrii necorespunzatoare (ex. la pregatirea rostului pt. sudare) concentratori de tensiuni cauzate de crestaturile excesiv ascuite (ex. In pana de pe arbori) sau raze insuficiente tensiuni reziduale neprevazute asociate cu tratamentul termic la configuraii proiectate cu geometrii complexe, sau tensiuni aparute in procesul de asamblare de piese cu configura ii care conin interferen e nedorite. tratamente de suprafata necorespunzatoare selectia unui material care este incapabil s asigure proprietatile adecvate pentru aplicatia dorita (incluzand rezistenta mecanica, rezistenta la oboseala, rezistenta la coroziune, rezistenta la temperaturi ridicate, etc) anizotropia materialelor

B. Defecte de material sunt imperfectiuni inacceptabile sau discontinuitati in materiale care influenteaza/afecteaza performanta produselor sau sistemelor. Unele dintre tipurile clasice de discontinuitati in materiale care au fost identificate ca factori cauzatori de defectiuni includ: Semifabricate Forjate Tipuri de discontinuitati Incretiri, crapaturi/rupturi, fulgi/exfolieri, segregatii, retasuri, incluziuni Porozitati, micro contractii, retasuri, segregatii, tendinta de a dizolva gaze, incluziuni Fisurari la margini, laminari, fulgi/exfolieri Fisurari la margini, ecruisari, denivelari, crapaturi centrale

Turnate

Placi si table Extrudate si produse trase

C. Defectele de fabricare/instalare Fabricarea se refer la procesul de creare a unui produs conform documentatie tehnice si folosind materii prime in general intr-o fabric.Cateva exemple de astfel de anomalii aparute in cadrul fabricarii/instalarii unui produs sunt enumerate in continuare Procese de indepartare a metalelor fisuri cauzate prelucrarii abuzive vibratii in timpul aschierii modificari microstructurale din cauza sculelor neascutite supraincalziri in timpul slefuirii atac intergranular electrochimic in timpul prelucrarii fisurari din cauza tensiunilor interne cauzate de supraincalziri Procedee de prelucrare a metalelor fisurari, rupturi sau gaturi ca urmare a deformarii plastice incretiri din cauza laminarii/roluirii urme lasate de scule si zgarieturi in timpul prelucrarii rupturi de suprafata fisuri provocate de tensiuni reziduale din timpul forjarii modificari microstructurale din cauza forfecarii, stantarii, perforarii crapaturi si fisuri in timpul prelucrarii cu alice metalice coroziune fisuranta datorata folosirii necorespunzatoare a lubricantilor la matritare

Tratamente termice cresterea grauntilor transformari de faze incomplete fisurari la racire decarburare martensita nerevenita fragilizare la revenire precipitari inadecvate neomogenitati in structura pierderea proprietatilor din cauza supraincalzirii Sudare lipsa de fuziune fragilizarea zonei influnetate termic (ZIT) tensiuni interne in ZIT incluziuni de zgura cratere in zona de fuziune la final fisurare la cald fragilizare prin hidrogen ca urmare a umezelii Curatare/Finisare coroziune din cauza curatarii inadecvate inainte de vopsire atac intergranular sau fragilizare prin hidrogen din cauza curatarii cu acid fragilizare prin hidrogen in timpul acoperirii galvanice

Asamblare in fabrica/Instalare la fata locului nealiniere piese lipsa/gresite imbinare necorespunzatoare sistem de prindere necorespunzator scule/unelte necorespunzatoare preparare suprafete necorespunzatoare D. Anomalii in timpul exploatarii Durata de via a unui sistem de componente sau este puternic dependent de condiiile n care produsul opereaz n serviciu. Durata de via a unui produs include funcionare, ntreinere, inspecie, reparaie i modificare. Defec iunile cauzate de anomalii care pot aparea in timpul exploatarii sunt legate de procesul de proiectare, achizitia de materiale, i fabricarea de produse In general degradarea unui material este cauzata de cele trei fenomene principale : coroziune, oboseala, si uzura. La toate acestea adaugandu-se prezenta defectelor. Cele mai frecvente defecte de material sunt de tipul fisurilor, exfolierilor, pori, etc In urma degradarii unui material poate apare AVARIA. Avaria presupune iesirea din functiune a unei masini, a unui utilaj, a unei instalatii ca urmare a aparitiei unor defectiuni in conditiile unor solicitari complexe si mai ales a utilizarii peste durata de viata cand defectele apar cu o probabilitate mai ridicata.

Obs. In afara de degradarile de material la aparitia unei avarii mai pot contribui si erorile de proiectare si de exploatare.Ca efecte ale unei avarii pot sa apara accidentele si litigiile. Expertizarea (analizarea) avariilor permite pe de o parte prevenirea unor noi avarii prin estimarea duratei de viata a instalatiilor sau poate avea un rol de constatare in scopul cunoasterii si corectarii defectelor de material. Expertizarea unei avarii are ca avantaje: posibilitate de prevenire a unor avarii ulterioare; permite estimarea si validarea deciziilor luate in procesul de proiectare si permite estimarea selectiei materialelor utilizate; permite evaluarea corectitudinii proceselor tehnologice da posibilitatea de stabilire a unor responsabilitati. Atentie Analiza de material este o proba in instanta iar opinia specialistului poate fi importanta Cauzele principale ale avariilor ar fi: avarii datorate unor defecte observate de la exterior avarii datorate unor defecte din interior avarii datorate unor solicitari peste limita de rezistenta a materialului. La expertizarea tehnica a unui material respectiv analiza unei avarii se porneste intotdeauna de la stabilirea compozitiei chimice a materialului si de la analiza microstructurii.

Notiuni de metalografie
Metalografia se refera la studiul acelor aspecte structurale care pot fi examinate prin microscopie. Definitia poate fi extinsa atunci alte tehnici de investigare pot contribui la furnizarea de informatii pertinente despre structura materialelor. Ex. Analiza cu raze X poate furniza informatii asupra fazelor care sunt observate la microscop dar a caror natura nu poate fi determinata decat prin microscopie. In functie de scara de examinare a structurii intalnim urmatoarele aspecte: structura macroscopica (macrostructur), adic examinarea cu ochiul liber sau la puteri de mrire ce nu depesc 30-40 ori, a neomogenitilor existente n material, a defectelor care distrug compactitatea acestuia, a modului de rupere, etc structura microscopica (microstructura) adic evidenierea prin microscopie optic sau electronic a naturii, formei, mrimii i distribuiei fazelor aprute n interiorul sau pe limitele grunilor cristalini ai unui material. structura fin care definete modul de aranjare a atomilor n spaiu: structura cristalina sau amorfa structura individuala a atomilor se refera la atom, nucleu, etc.

Fig. 3 Tipurile de structuri i ordine de mrime

Instrumentul cel mai familiar al metalografiei este microscopul optic metalografic, cu putere de mrire de la ~ 50-1000 x i capacitatea de a rezolva caracteristici microstructurale cu rezolutii de ~ 0,2 microni sau mai mari. Alt instrument major de examinare folosit in metalografie este microscopul electronic, care poate fi prin baleiaj MEB sau prin transmisie MET. Obiectivul acestor instrumente este de a descoperi cu precizie structura materialului la suprafa a unei probe i / sau dintr-o prob seciune transversal. Principalele aspecte care pot fi vazute prin analiza metalografica sunt: impefectiuni cristaline care pot fi defecte punctiforme de tipul vacantelor, insertiilor, impuritatilor; defecte liniare de tipul dislocatiilor; defecte de modelare; defecte zonale care pot fi defecte de impachetare si subliniate de graunti precipitari de faze linii de alunecare Componenta granulara ce se poate observa la microscopul optic metalografic = structura materialului. Grauntii au in general o structura celulara si sunt delimitati de limitele de graunti.

Grauntii sunt cristale mici care formeaza un agregat cristalin. Examinarea grauntilor se face in mod normal in doua dimensiuni. Ca si caracteristici grauntele se caracterizeaza prin marime, forma si anitotropia formei (orientare). Principalele forme de graunti care sunt observati prin analiza metalografica sunt: graunti de tip columnar caracteristici pentru procesele de solidificare (turnare, cusatura imbinarii sudate, etc), au o forma alungita cauzata de cresterea unidirectionala graunti echiaxiali apar in urma proceselor de solidificare cu viteza de racire mica graunti deformati aparuti la deformarea plastica la rece formatiuni de graunti de tip duplex cand apar zone cu graunti mai mari si mai mici Maclele apar in interiorul grauntilor datorita proceselor de crestere sau in timpul deformarii. Structurile multifazice se intalnesc atunci cand 2 sau mai multe faze apar in aceeasi examinare microstructurala si este cazul cel mai raspandit. Textura apare atunci cand in interiorul grauntelui apare o orientare preferentiala a retelei cristaline.

In functie de procesul prin care s-a obtinut structura se pot pune in evidenta microstructuri tipice de solidificare, de deformare si recoacere si respectiv de tratament termic (rezultat in urma unor transformari de faza in stare solida). De exemplu, seciunea transversala taiata dintr-o component sau prob poat fi examinata macroscopic prin microscopie optica n scopul de a descoperi diferite caracteristici macrostructurale importante cum ar fi: directia de curgere a materialului la piesele forjate structurile de solidificare n produse turnate caracteristici ale unei imbinari sudate, inclusiv adncimea de penetrare, dimensiunea zonei de difuzie, numrul de treceri, dimensiunea zonei afectate termic, precum i tipul i densitatea imperfec iunilor din sudur marimea i distribuia incluziunilor de dimensiuni mari imperfec iuni de fabricaie, cum ar fi suprapuneri, cute in cazul produselor deformabile porozitate si retasura in cazul produselor turnate adancimea si uniformitatea un strat durificat intr-un produs calit

Examinarea macroscopic a suprafe e unei componente este, de asemenea, esentiala in evaluarea strii unui material sau pentru a afla cauza eecului. Aceasta poate include: caracterizare macrostructala a suprafetelor de rupere pentru a identifica locul amorsarii fisurii si schimbarile aparute in procesul de propagare al fisurii evaluari ale rugozitatii, texturii dupa slefuire, si unghiurilor de honuit evaluarea integritatii straturilor acoperire si a uniformitatii acestora determinarea locului de uzura si a raspandirii acestuia estimarea deformarii plastice asociate cu diverse procedee mecanice determinarea gradului si formei de atacului coroziv incluzand pitting, crapaturi, coroziune uniforma i coroziune eroziune evaluarea tendintei pentru oxidare asocierea avariilor cu suduri, aliaje de lipit, i alte operaiuni de prelucrare
MB ZIT CS

Zone caracteristice unei imbinari sudate

Zona de racire

Zona columnara

Zona centrala

Zona columnara

Zona de racire

Peretele cochilei

Peretele cochilei

Zone caracteristice unei piese turnate

Componenta rupta in bucati

Zone/urme radiale tipice pentru propagarea fisurii (mai rapid la suprafata )

Directia de curgere a materialului in urma forjarii unui carlig

Zone/urme in zig zag tipice pentru propagarea fisurii (mai rapid sub suprafata )

Structura cu graunti poliedrici si macle

Structura de turnare dendritica

Porozitate

Structura macrogranulara

Incluziuni de oxizi

Precipitari la limita de graunte

Rupere intergranulara

Rupere transgranulara

Rupere ductila in cazul unei fonte cenusii

Concluzie Cunoasterea acestor structuri poate furniza informatii importante legate de traseul tehnologic al materialului utilizat.