Sunteți pe pagina 1din 2

Cap. IV: Dreptul si statul: 1.Notiunea statului: Statul principala institutie politica a societatii.

. Aparut cu aproape 6 milenii in urma in Orientul antic, statul continua sa fie si azi instrumentul conducerii social, iar dezbaterile privind natura functiile, mecanismul si formele sale continua sa polarizeze atentia unor cercuri largi de specialisti in domeniul politologiei, al sociologiei, al dreptului. Ca si in cazul dreptului, aparitia statului este determinata de schimbarile petrecute in oranduirea comunei primitive, schimbari care au facut ca vechiile forme de organizare si conducere (ginta, tribul) sa nu mai fie suficiente, impunandu se o forma noua cea politica statala. Statul apare ca o modaliate social istorica de organizare socialaprin care grupurile sociale si au promovat interesele comune si in care si a gasit e!presia concentrata intreaga societate. 2. Statul si societatea civila: Societatea civila raspunde, in principal, dorintei de libertate a oamenilor. Soc. civ. cuprinde toate structurile aflate in afara statului. "ntra in sfera sa de cuprindere# sindicatele, asociatiile profesionale, gruparile etnice, reprezentanti ai diferitelor minoritati, asociatiile culturale, sportive, etc. Statul $oace un rol important in dezvoltarea soc. civ. Soc. civ. este, in multe privinte, o provocare pt. stat, ea cenzureaza decizia statala. 3. Continutul si scopul statului: Aparitia statului este rezultatul unor prefaceri social istorice. Spre deosebire de organizarea sociala pre statala, in care omina criteriul legaturilor de sange, statul adopta un alt criteriu, cel teritorial. %n alt element al statului il constituie populatia care se raporteaza la stat prin legatura de cetatenie o legatura $uridica ce fi!eaza drepturi si obligatii reciproce. %n al treilea element forta publica, denumita si putere de stat sau putere de constrangere (forta coercitiva). Ca instrument de organizare si conducere sociala, scopul statului este apararea interesului general. Curentul liberalismului opune cetatenul statului& cetateanul este totul. 4. Puterea de stat: 'uterea de stat este o forma istoriceste determinata si variabila de autoritate. "n orice societate e!ista forme multiple de autoritate, de fi!are si consolidare a unui sistem de vaori (morale, religioase, politice). (a )oma s a operat pt prima oara distinctia intre autoritate si putere. 'uterea era a poporului iar autoritatea era o avea Senatul. 'uterea, ca atribut al statului, este identificata cu forta, fiind, de altfel, denumita si forta publica, putere de stat. 'uterea de stat are caracter politic, are o sfera generala de aplicabilitate, are agenti specializati care o realizeaza si este suverana. Suveranitatea este dreptul statului de a conduce societatea, de a stabili raporturi cu alte state. *a are + laturi# una interna si alta e!terna. A)(atura interna a suv. statului priveste puterea sa de comanda in interior si se concretizeaza in elaborarea unor norme cu caracter general obligatoriu si in urmarirea aplicarii lor in practica sociala. "n temeiul suveranitatii sale, putera de stat dispune de modul organizarii sale interne, stabileste regimul de functionare a puterii publice, statutul $uridic al cetateanului, organizeaza cadrul legal general al activitatii tuturor agentilor economici. ,) (atura e!terna priveste comportamentul statului in societatea natiunilor, raporturile sale cu celelalte state. Aceasta latura este denumita si indeependenta puterii sau neatarnarea acesteia. 5. Exercitarea puterii de stat:

"n forma sa cunoscuta si azi, teoria separatiei puterilor a fost fundamentata de catre -ontes.uieu in lucrarea /0espre spiritul legilor1. 'otrivit conceptiei sale, in stat e!ista trei puteri# puterea legiuitoare, puterea e!ecutiva si puterea $udecatoreasca. 2iecare putere trebuie sa se e!ercite independent, trebuie sa se autolimiteze pentru a se preveni abuzul de putere. Separatia puterilor apare ca o conditie indispensalbila realizarii unei guvernari moderate. Separatia puterilor nu inseamna insa lipsa de corespondenta intre ele. .Institutiile !or"anele# statului: 'entru realizarea functiilor sale, statul isi organizeaza un sistem de institutii, de organe care dau e!presia concreta puterilor publice. *lementul de baza al mecanismului statului il constituie organul de stat. "n dreptul public (0C, dr.adm.) isi gaseste o larga dezvoltare teoria organului de stat intr un sens retrans si a autoritatilor publice, intr un sens larg. "n esenta, organul de stat este acea parte componenta a aparatului de stat, investita cu competenta si putere si care se caracterizeaza prin aceea ca cei care o compun au calitate specifica deputati, functionari sau magistrati. Activitatea organelor celor trei puteri in stat este reglata normativ. 3ormele $uridice dimensioneaza competenta organelor de stat atat cea materiala, cat si cea teritoriala sau personala. $. %or&a statului: 2orma de stat e!prima modul de organizare a continutului puterii, structura interna si e!terna a acestu continut. (aturile componente ale formei de stat sunt# forma de guvernamant, structura de stat si regimul politic. '#%or&a de "uvena&ant constituie aspectul cel mai pregnant al statului. 2 de g reprezinta modul de constituire a organelor centrale ale statului, e!ercitarea puterii prin intermediul acestor organe si impartirea competentei intre ele. Clasificarea generala a formelor de stat dpdv al guvernamantului este in republici si monarhii. 4eoria f de g este foarte veche. Aristotel impartea f de g in# monarhic (care degenereaza in tiranie), aristocratic (care degenereaza in oligarhie), democratic (care degeneraza in demagogie). "n monarhie conducatorul nu este ales, pe cand seful statului in republica este ales (de parlament sau popor). (# Structura de stat inseamna impartirea interna a statului in unitati administrativ terit sau in parti politice autonome. 0 acest pdv statele se impart in# state simple sau unitare si state compuse sau federative. "n statele simple e!ista un singur parlament, un singur guvern, un singur rand de organe $udecatoresti, o singura constitutie si o singura cetatenie. "mpartirea interna a statului se face in acest caz in unitati admin terit. "n statele compuse (federative) e!ista mai multe randuri de organe, mai multe constitutii, iar impartirea este facuta in parti politice autonome, state componente ale federatiei.C# )e"i&ul politic reprezinta ansamblul metodelor si al mi$loacelor de conducere a societatii, cu referire imediata la raporturile dintre stat si individ, la modul concret in care un stat asigura si garanteaza drepturile subiective. 0in acest pdv., statele sunt calificate drept state cu regimuri politice democratice si state cu regimuri politice autocratice.