Sunteți pe pagina 1din 12

METODE SI TEHNICI DE INTEGRARE A COPIILOR CU DIZABILITATI MULTIPLE

ABSTRACT : Integrarea educativa, adica dreptul tuturor copiilor de a invata impreuna, apare ca marea intoarcere la firescul initial din educatie. Acest firesc, se pare ca a fost ratat cu sute de ani in urma cand s-a recurs la segregarea copiilor e diferite criterii si cand prin aparitia termenului generic de scoala generala s-a permis crearea unei alternative numita scoala speciala. Insa aceasta reintoarcere la firesc este inca un ideal, pana la implinirea caruia insasi societatea in cadrul careia trebuie sa se faca o astfel de educatie mai are de parcurs inca un drum lung. Asa cum sublinia Fe e!ic" Ma#"! : $In lumea c"n%em&"!ana' alca%ui%a in i(e!en%e e %"a%e (elu!ile' nu cei cu i)abili%a%i' ci ma!ea s"cie%a%e es%e cea ca!e a!e ne*"ie e " e uca%ie+ Drepturile fundamentale ale indivizilor umani, indiferent de sex, rasa, nationalitate, etnie, religie, convingeri politico-ideologice sun% in &!imul !an : dreptul la existenta, dreptul la educatie, dreptul la opinie, dreptul la demnitatea umana, dreptul la munca, dreptul la cultura+ O $a!i&a, subs%an%iala a cu!en%ului em"c!a%ic' ca!e a cu&!ins cele mai mul%e in%!e s%a%ele lumii' se c"ncen%!ea)a &e &!"blema%ica -ene!ala a e uca%iei' ia! u&a anii ./01 ac"! a " a%en%ie s&"!i%a e uca%iei &e!s"anel"! cu ne*"i s&eciale' &!in ca!e !e&%ul la e uca%ie si emni%a%ea in i*i)il"! e ucabili su% !e&use in iscu%ie &!in &!isma cu!en%ului c"n%em&"!an $in%e-!a%i"nis%,+ Dem"c!a%i)a!ea e uca%iei c"ns%a in !eins%au!a!ea 2us%e%ii si ec3i%a%ii &en%!u %"a%e &e!s"anele e ucabile la ni*elul in%!e-ii lumi+ In aces% sens democratizarea in educatie a!e %!ei i!ec%ii : asigurarea dreptului la educatie 4%"%i c"&iii %!ebuie sa aiba &a!%e e e uca%ie in "!ice c"muni%a%e5' asigurarea accesului real la educatie 4&!in c!eea!ea un"! (acili%a%i' "&"!%uni%a%i si c"n i%ii (a*"!i)an%e sau e%e!minan%e c3ia! &en%!u in%"! uce!ea c"nc!e%a in s(e!a e uca%iei5 si egalizarea sanselor tuturor educabililor 4necesi%a%il"!' %!ebuin%el"!' as&i!a%iile (ieca!ui in i*i sun% e im&"!%an%a e-ala cu ale "!ica!ui al% semen' sc"ala a*an a%"!ia sa &una la is&")i%ia "!ica!ui e ucabil !esu!sele e ca!e is&une5+ Invatamantul integrat este tendinta noua in ducatia din Romania si implementarea lui a generat o serie de cercetari, pentru ca el consta in esenta in .

raportarea invatamantului la individ+ El es%e &!"m"%"!ul n"ii *i)iuni a !e("!mi in*a%aman%ului in sc3imba!ea i eii -ene!ale asu&!a e uca%iei' aceea e uca%ie centrata pe elev. Ele*ii %!ebuie sa in*e%e in sc"ala luc!u!i ca% mai mul%e si ca% mai i(e!i%e' insa unii copii pot invata mai repede, altii mai incet, unii mai bine , altii intampina probleme necesitand ajutor suplimenta!+ Nici un c"&il nu es%e i en%ic cu celalal%+ Des&!e c"&iii ca!e necesi%a a2u%"! su&limen%a! in%!6"&!"blema se s&une ca &!e)in%a ce!in%e e uca%i*e s&eciale' ei (iin ma2"!i%a%ea' c"&ii cu i)abili%a%i+ Sc"la!i)a!ea c"&iil"! cu i)abili%a%i ala%u!i e semenii l"! in ca !ul acel"!asi sc"li s&"!es%e "&"!%uni%a%ile e in*a%a!e si (acili%ea)a inclu e!ea aces%"!a in s"cie%a%e+ Delimi%a!i c"nce&%uale: In%e-!a!ea e uca%i*a' ca !e(le7 al cu!en%ului in%e-!a%i* -l"bal' in s"cie%a%e si e uca%ia in%e-!a%a ca &!ac%ica e(ec%i*a si c"nc!e%a' !e&!e)in%a ce*a n"u si "!i-inal' su!&!in)a%"! si c"n%!"*e!sa%+ Educatia integrata se !e(e!a in esen%a la integrarea in structurile invatamantului apartinand comunitatii a copiilor cu cerinte speciale in educatie 4c"&ii cu e(icien%e sen)"!iale' (i)ice' in%elec%uale' sau e limba2' e(a*"!i)a%i cul%u!al si s"ci"6ec"n"mic' c"&ii cu %ulbu!a!i &si3"6a(ec%i*e' si c"m&"!%amen%ale5 &en%!u a "(e!i un climat favorabil dezvoltarii armonioase si cat mai echilibrate a personalitatii avestora+ ducatia incluziva es%e un c"nce&% n"u ca!e a!e la ba)a principiul dreptului egal la educatie pentru toti copiii' in i(e!en% e me iul cul%u!al sau s"cial in ca!e &!"*in' !eli-ie' e%nie' limba *"!bi%a sau c"n i%iile ec"n"mice in ca!e %!aiesc+ Aces% c"nce&% in-l"bea)a a&!"a&e in %"%ali%a%e a!ia seman%ica a c"nce&%ului !e("!ma!ea sc"lii &ublice si a sis%emului s&eciale+ e in*a%aman%' !as&un)an e e uca%ie in%e-!a%a+ El a!e in *e e!ea a%in-e!ea "biec%i*ului $e uca%ia &en%!u %"%i,' ca!e im&une as%(el mai bine ne*"il"!' &"%en%ialului si as&i!a%iil"! %u%u!"! c"&iil"!' inclusi* a cel"! ce ce!in%e e uca%i*e e %!ece!e la "

Integrarea scolara reprezinta procesul de includere in scolile de masa, la activitatile educative formale si nonformale, a copiilor considerati ca avand cerinte educative speciale+ Aces%ia &"% bene(icia e ac%i*i%a%i %e!a&eu%ice e !eabili%a!e' !ecu&e!a!e' c"m&ensa!e sau e se!*icii e s&!i2in in ca !ul sc"lii un e sun% in%e-!a%i+ Reabili%a!ea se !e(e!a la &!"cesul es%ina% sa ea &"sibili%a%ea &e!s"anel"! e(icien% sa a2un-a a ni*elu!i (unc%i"nale (i)ice' &si3ice si s"ciale c"!es&un)a%"a!e si ca!e (u!ni)ea)a aces%"!a ins%!umen%e cu a2u%"!ul ca!"!a isi &"% sc3imba *ia%a' "b%inan un -!a mai ma!e e in e&en en%a+ UNESCO a lansa% " %e)a ("a!%e im&"!%an%a si anume : e uca%ia in%e-!a%a si !eabili%a!ea &e ba)a c"muni%a!a !e&!e)in%a ab"! a!i c"m&lemen%a!e' ca!e se s&!i2ina !eci&!"c' in (a*"a!ea ac"! a!ii e se!*icii &en%!u &e!s"anele e(icien%e+ Reabili%a!ea e)*"l%a!ii unei e(icien%' e-ali)a!ea ba)a%a &e c"muni%a%e es%e " s%!a%e-ie inclusa in ca !ul -ene!al al c"muni%a%i ca!e *i)ea)a : !ecu&e!a!ea si !eabili%a!ea c"&ilului sansel"! si in%e-!a!ea s"ciala a &e!s"anel"! e(icien%e+, In*a%aman%ul in%e-!a%' a(la% la in%e!sec%ia in*a%aman%ului "bisnui% cu in*a%aman%ul s&ecial' !e*ine ca !es&"nsabili%a% ambel"! subsis%eme e in*a%aman% si se ba)ea)a &e c"m&lmen%a!i%a%ea in%!e sc"ala s&eciala si sc"ala "bisnui%a 4inclu)i*a5 P!inci&iile m" e!ne ale e uca%iei in%e-!a%e : P!inci&iile e uca%iei in%e-!a%e !e)ul%a in &!inci&iile in%e-!a!ii si in (unc%ie e i(e!i%i au%"!i ca!e le &!e)in%a' numa!ul l"! *a!ia)a+ T+ 9!asmas in $In%e-!a!ea in c"muni%a%e a c"&iil"! cu ce!in%e e uca%i*e s&eciale: amin%es%e ca principii moderne ale educatiei integrate urmatoarele ! "rincipiul drepturilor egale care stipuleaza faptul ca orice copil are acces efectiv la educatie, la servicii de sanatate si recuperare#reabilitare, la pregatirea pentru angajare in munca, la mijloace de recreere, %"a%e aces%ea c"n ucan e)*"l%a!e in i*i uala inclu)an la in%e-!a!e s"ciala si e)*"l%a!ea sa cul%u!ala si s&i!i%uala+

"rincipiul egalizarii sanselor in domeniul educatiei impune ca scolarizarea copiilor cu handicap sa se faca pe cat posibil in cadrul sistemului general e in*a%aman%' ia! in*a%aman%ul "bli-a%"!iu sa inclu a c"&ii in %"a%e %i&u!ile si ni*elu!ile e 3an ica& inclusi* &e cele mai se*e!e+

"rincipiul interventiei timpurii indica gradul sporit de eficienta a interventiei de reabilitare#recuperare si de integrare in c"muni%a%e la *a!s%e mai mici+

"rincipiul asigurarii serviciilor de sprijin se refera atat la copiii cu deficeinte, cat si la personalul care lucreaza cu ei, aratand ca serviciile de sprijin pot varia e la in%e!*en%ia in ec3i&a mul%i isci&lina!a+ S&!i2inul &"a%e *eni si in &a!%ea c"muni%a%ii si &"a%e c"n%!ibui &!in i(e!i%e !esu!se umane' ma%e!iale' (inancia!e5 la &!"-!amul e in%e-!a!e+

"rincipiul cooperarii si parteneriatului are in vedere faptul ca in viziunea scolii incluzive $integratoare% cooperarea constituie un element fundamental, determinat chiar pentru realizarea succesului+

&rgumente pro si contra integrarii P!"-!esele !eali)a%e e in*a%aman%ul in%e-!a% au -ene!a% " se!ie e c"n%!"*e!se cu &!i*i!e la a*an%a2ele si e)a*an%a2ele aces%ui %i& e in*a%aman%+ A!-umen%ele *i)iunii m" e!ne e $e uca%ie &en%!u %"%i c"&iii,' c"nsi e!a ca numai in aces% m" se a a&%ea)a sc"ala n"!mala la ne*"ile c"&ilului si nu e selec%i"nea)a un anume c"&il cu ce!in%e s&eciale &en%!u un anumi% %i& e sc"ala s&eciali)a%a+ "artizanii viziunii traditionale din domeniul invatamantului special sustin impartirea elevilor in continuare pe categorii de handicap, cu grade diferite de profunzime, in functie de care sa se faca orientarea acestora spre institutii speciale de invatamant. De asemnea " &a!%e in ca !ele i ac%ice in in*a%aman%ul -ene!al' su!&!inse e eme!su!ile in%e-!a!ii' sus%in se-!e-a!ea c"&iil"! cu i)abili%a%i a!-umen%an cu sca e!ea !an amen%ului in%!e-ului c"lec%i* in%e-!a%"! 4inclu)i*5+ A*an in *e e!e (a&%ul ca in*a%aman%ul in%e-!a% es%e "a! la ince&u%ul im&lemen%a!ii lui' *ii%"!ul !e)e!* inca mul%e &!"bleme c"n%!"*e!sa%e' ce u!mea)a a (i a!-umen%a%e &!" si c"n%!a+ Pen%!u a &u%ea 2u eca "biec%i* si in e&lina cun"s%in%a e cau)a &!"blema%ica in%e-!a!ii %!ebuie sublinia%e a!-umen%ele &!" si c"n%!a e*i en%ia%e e &si3"&e a-"-i in aces% "meniu: 6 argumente aduse de adeptii integrarii :

<

o &!"-!amele sau me%" "l"-iile a&lica%e in in*a%aman%ul s&ecial sun% " !elua!e sim&li(ica%a a cel"! in in*a%aman%ul "bisnui%' c!ean une"!i ecala2e subs%an%iale in%!e cele "ua %i&u!i e ins%i%u%ii= o mul%i c"&ii>%ine!i &!e)in%a $&seu " ebili%a%e, si sun% insc!isi in in*a%aman%ul s&ecial' ceea ce &!esu&une s%a-na!ea e)*"l%a!ii l"! c"n("!m &"%en%iali%a%il"! !eale= o in ac%i*i%a%ea cu &"sibila' a%a (iin o e(icien%ii au%en%ici' "m"-eni)a!ea i ac%ice e&lina nu es%e e*in' cu %im&ul i*e!si%a%ea s%!uc%u!il"! &si3"(i)ice ale subiec%il"!=

a%"!i%a unei s"lici%a!i !e use' ca !ele &!"(esi"nal=

e)in%e!esa%e e s&eciali%a%ea l"! si se &la("nea)a in &unc% e *e e!e o &!in m" ul e "!-ani)a!e a in*a%aman%ului s&ecial se a2un-e la i)"a!ea &e!s"anel"! cu e(icien%e' e me iul "bisnui% si e c"n%ac%ul nemi2l"ci% cu lumea n"!malil"!= o in%e-!a!ea in sc"lile e masa ala%u!i e &e!s"ane (a!a e(icien%e' s%imulea)a &e!("!man%ele sc"la!e ale &e!s"anel"! cu i)abili%a%i ca u!ma!e a c"n%ac%ului cu e7&ec%a%iile su&e!i"a!e' e7is%en%e in c"n i%iile "bisnui%e= o &!in inclu e!ea c"&iil"! cu e(icien%e in sc"lile "bisnui%e se a2un-e mai us"! la in%ele-e!ea l"! e ca%!e n"!mali' la acce&%a!ea si &!"%e2a!ea l"!' c3ia! in -!u&u!i s"ciale "bisnui%e= 6 argumente aduse in sprijinul desfasurarii invatamantului segregat o &!e-a%i!ea si !ecu&e!a!ea c"&iil"! e(icien%i in ins%i%u%ii s&eciale &e!mi%e a&lica!ea unui &!"-!am s&eciali)a%' in (unc%ie e ca%e-"!ia e(icien%ei si e ni*elul *a!s%ei c!"n"l"-ice si min%ale' e7is%an ul%e!i"a!e in me iul s"ci"6&!"(esi"nal= o numai in*a%aman%ul s&ecial &"a%e (unc%i"na cu clase ce au un e(ec% !es%!ans e ele*i' (a&% ce &e!mi%e "!-ani)a!ea ac%i*i%a%ii' in (unc%ie in %a!a n"as%!a' is&une e " se!ie e &a!%icula!i%a%ile &si3"6in i*i uale ale c"&ilului= o in*a%aman%ul s&ecial e ca !e s&eciali)a%e' (ie &e &!"(ilul &!e-a%i!ii l"! uni*e!si%a!e' (ie &!in "ban i!ea unei e7&e!ien%ein ac%i*i%a%ea &!ac%ica es(asu!a%a cu c"&iii e(icien%i= ? &"sibili%a%ea in%e-!a!ii

o in%e-!a%i in in*a%aman%ul "bisnui%' ala%u!i e(iecien%e' ceea ce e ca)u!i5

e cei (a!a

e(icien%e' c"&iii in ce in ce mai

e(icien%i c"ns%i%uie %in%a un"! a%i%u ini ne-a%i*e in &a!%ea c"le-il"! (a!a e%e!mina " au%"i)"la!e a l"!' accen%ua%a= 4 a%i e7em&le' in &!"&!iile cun"s%in%e' aca a%i in%alni% as%(el o in%!6" clasa un e e7is%a 86; c"&ii cu e(icien%e' ace%ia *"! (i ne-li2a%i e ca%!e ca !ele i ac%ice' e"a!ece aces%ea nu au la is&")i%ie %im&ul necesa! &en%!u a se "cu&a e ei in m" o i(e!en%ia% si nici nu is&un e &!e-a%i!ea i ac%ica necesa!a &en%!u a le s%imula ac%i*i%a%ea= aca a mi%em ca' in%!6" clasa "bisnui%a ' s6a! a(la . @ 8 ele*i cu e(icien%a e *e e!e' e au)' 'min%ala' la aces%ia sis%emul ins%!uc%i* e uca%i* %!ebuie sa *i)e)e' "!i " me%" "l"-ie s&eci(ica &en%!u emu%i)a!e' "!i " ins%!ui!e in sis%emul B!aille' ceea ce es%e " u%"&ie in asemnea c"n i%ii+ Nici a!-umen%ele &!"' nici cele c"n%!a in%e-!a!ii nu %!ebuie ne-li2a%e' &en%!u ca (ieca!e esc3i e &!"bleme ce se &"% !i ica in ca)ul e uca%iei in%e-!a%e+ In Romania, pentru trecerea totala la invatamantul integrat sunt necesare urmatoarele elemente : schimbarea radicala a atitudinilor societatii fata de persoanele cu deficienta, asi-u!a!ea un"! c"n i%ii su&e!i"a!e in in*a%aman% si e7is%en%a unui numa! ("a!%e ma!e e ca !e i ac%ice cu &!-a%i!e &si3"&e a-"-ica e s&eciali%a%e' &en%!u ac%i*i%a%ile in i*i uale cu ele*ii in%e-!a%i+ Aces%e elemen%e au un -!a ma!e e -ene!ali%a%e' &!esu&unan e"&"%!i*a sc3imba!ea un"! c"nce&%ii in !an ul s"cie%a%ii' "!i sc3imba!ea unei c"nce&%ii nu &"a%e (i (acu%a eca% e6a lun-ul unei &e!i"a e mai ma!i e %im& si cu a!-umen%e s"li e+ O seie in%!e aces%e elemen%e au ("s% a%inse &a!%ial' !amana nes"lu%i"na%e elemen%ele esen%iale ce %in s&eciale+ T!ece!ea e la sis%emul se-!e-a% e in*a%aman% la sis%emul in%e-!a% es%e un &!"ces lun- si -!a ual+ In ca !ul aces%ui &!"ces *"! c"e7is%a' ("!me ale in*a%aman%ului s&ecial A e imbuna%a%i!ea c"n i%iil"! in in*a%aman% si insu(icien%a s&ecialis%il"! cali(ica%i in "meniul &si3"&ea-"-iei

c"ncen%!a%e (ie in sc"li s&eciale' (ie in cen%!e sc"la!e e !esu!se ca!e se *a "cu&a cu c"&iii ca!e nu se &"% in%e-!a in in*a%aman%ul "bisnui%' ala%u!i e cele ale in*a%aman%ului in%e-!a%' insa aces%ea isi *"! ma!i %!e&%a% c"lab"!a!ea &en%!u asi-u!a!ea !eusi%ei in%e-!a!ii+ I en%i(ica!ea ce!in%el"! e uca%i*e s&eciale Te!min"l"-ia e uca%iei s&eciale' ca si cea a "meniului mai la!- al &!"blema%icii e(icien%ie' c"ns%i%uie un cam& seman%ic c"m&le7 si in e*i en%a sc3imba!e+ P!eci)a!ea ca%"!*a n"%iuni e ba)a *a !e(lec%a c"nce&%ia es&!e aceas%a: As&ec%ul me ical ' Deficienta es%e un %e!men ca!e semnifica absenta, pierderea sau alterare unei structuri, ori a unei functii 4ana%"mice' (i)i"l"-ice sau &si3"l"-ice5+ De(icien%a &"a%e (i !e)ul%a%ul unei mala ii' a unui acci en%' a! si a un"! c"n i%ii ne-a%i*e in me iul e e)*"l%a!e a unui c"&il' cu e"sebi!e ca!en%e a(ec%i*e+ De(icien%a a(ec%ea)a ca&aci%a%ea e munca' e!e-lan &!"cesul e a a&%a!e si in%e-!a!e in me iul sc"la!' la l"cul e munca sau in c"muni%a%ea in ca!e (ace &a!%e &e!s"ana in cau)a+ &spectul functional @ Inca&aci%a%ea 4 is(unc%ia> isabili%a%ea5 " iminua!e %"%ala sau &a!%iala a &"sibili%a%il"! (i)ice' min%ale' sen)"!iale' c"nsecin%a a unei e(icien%e' ca!e im&ie ica e(ec%ua!ea n"!mala a un"! ac%i*i%a%i+ Es%e &e!%u!ba!ea ca&aci%a%ii e in e&lini!e n"mala a unei ac%i*i%a%i sau a unui c"m&"!%amen%+ &spectul social @ Disabili%a%ea es%e un c"n%e7% s"cial+ Di(icul%a%i in%alni%e e &e!s"anele cu e(icien%a: a5 b5 i(icul%a%i e "! in -ene!al: e e&lasa!e si e misca!e 4 e(icien%e (i)ice5= e e7&!ima!e @ c"munica!e 4 e(icien%e sen)"!iale si e limba25= e a a&%a!e la m" ul 4 e(icien%a men%ala5= i(icul%a%i e in%!e%ine!e 4*eni%u!i mici' li&sa e !esu!se5 i(icul%a%i e "! in &!"(esi"nal: e *ia%a c"%i ian si la !i-"!ile *ie%ii s"ciale e)a*an%a2 s"cial' !e)ul%a% in%!6" e(icien%a sau inca&aci%a%e' ca!e limi%ea)a sau im&ie ica in e&lini!ea unui !"l in%!6un

c5

ins%!ui!ea si &!e-a%i!ea &!"(esi"nala a &e!s"anl"! cu i(e!i%e ("!me si -!a e e e(icien%a= i(icul%a%i e &lasa!e la l"cu!i e munca c"!es&un)a%"a!e+ i(icul%a%i e "! in &si3"l"-ic si s"cial: ba!ie!e &si3"l"-ice ca!e a&a! in%!e &e!s"anele cu si (a!a isabili%a%i ca u!ma!e a i(icul%a%il"! e a a&%a!e si a &!e2u eca%il"! cel"!lal%i

In%e!*en%ia s&eci(ica es%e un &!"ces ca!e a &"sibili%a%ea &e!s"anel"! cu e(icien%a sa a2un-a la ni*elu!i (unc%i"nale (i)ice' &si3ice si>sau s"ciale' c"!es&un)a%"a!e' (u!ni)an %"%" a%a ins%!umen%e cu a2u%"!ul ca!"!a &e!s"anele isi &"% "!-ani)a *ia%a in "b%ine!ii unui -!a mai ma!e e au%"n"mie+ S%a!ea e e(cien%a se &"a%e mani(es%a' insa' si in absen%a unei e(icien%e !eale' a%unci can es%e &!"*"ca%a e unele ca&aci%a%i sau e!e-la!i' mai mul% sau mai &u%in %em&"!a!e' mai ales in &!e)en%a un"! c"n i%ii e(a*"!abile e me iu s"cial asa cum a! (i : (amilii e)"!-ani)a%e si li&si%e e &"%en%ial e uc"-en= ins%i%u%ii e e uca%ie si "c!"%i!e cu ca!ac%e! inc3is is " slaba "!-ani)a!e' ca!e i)"lea)a c"&iii= si%ua%ie ma%e!iala &!eca!a ca!e "bs%!uc%i"nea)a m"%i*a%ia &en%!u sc"ala a c"&iil"! Din aces%e m"%i*e sin%a-ma $ce!in%e e uca%i*e s&eciale, cu&!in e " se!ie e c"&ii ca!e in%am&ina greutati la invatatura, tulburari de conduita scolara, dificultati de adaptare. T"% in aceas%a ca%e-"!ie sun% inclusi cei ca!e in%am&ina i(icul%a%i "bisnui%e la un "biec% e in*a%a!e' a! mai ales cei ca!e e*in s%i-ma%i)a%i a%"!i%a in isci&linei in "!e+ Nu es%e nici " in "iala ca %"%i aces%i c"&ii %!ebuie a2u%a%i' insa m" ali%a%ea &!in ca!e se (ace aceas%a su&"!%a i(e!en%ie!i : ab"! a!e i(e!en%iala' ab"! a!e in i*i uali)a%a 4sau &e!s"nali)a!ea ab"! a!ii5+ Identificarea si evaluarea corecta a copiilor cu cerinte educative speiale este piatra de hotar care poate determina evolutia in timp a dezvoltarii armonioase a personalitatii copiilor si ea %!ebuie (acu%a numai e se!*iciile s&eciali)a%e &en%!u " c"!ec%a "!ien%a!e sc"la!a si " !ec"man a!e cali(ica%a asu&!a in%e!*en%iil"! e ca!e a! &u%ea bene(icia c"&ilul &en%!u !eali)a!ea e)i%e!a%ului $e-ali)a!ea sansel"! %u%u!"! c"&iil"!,+ I en%i(ica!ea ce!in%el"! e uca%i*e s&eciale si in%e!*en%ia 0 e s&!i2in' au ca sc"& (inal i!ec%ia

e*i%a!ea insuccesel"! sc"la!e ca!e &"% a*ea in(luen%e ne(as%e in e)*"l%a!ea a!m"ni"asa a &e!s"nali%a%ii+ E(icien%a &!"cesului e in*a%aman% &!esu&une !a&"!%a!ea !an amen%ului 4a &e!("!man%el"! sc"la!e5 la s"lici%a!ile "biec%i*e+ Succesul sau insuccesul sc"la! &!esu&une !a&"!%a!ea c"nc"mi%en%a a%a% la e7i-en%ele e7%e!ne' ca% si la &"sibili%a%ile in%e!ne ale ele*ului+ Nuan%a!ea es%e im&usa e i(e!en%ele ca!e e7is%a in%!e ele*i in ceea ce &!i*es%e &"sibili%a%ile l"! in%e!ne e a !as&un e la s"lici%a!ile e7%e!ne+ Succesul sau insuccesul imb!aca ("!me c"nc!e%e e mani(es%a!e' i(e!i%e e la " si%ua%ie la al%a' i(e!i%e e la un ele* la al%ul+ Insuccesul scolar poate fi de doua categorii : insuccesul generalizat @ in ca)ul ele*il"! ca!e in%am&ina i(icul%a%i e a a&%a!e la *ia%a sc"la!a si ca!e nu (ac (a%a ba!emu!il"! minime la ma2"!i%a%ea "biec%i*el"! si insuccesul particular @ in ca)ul ele*il"! ca!e in%am&ina -!eu%a%i la unele "biec%i*e e in*a%aman% sau &en%!u " anumi%a &e!i"a a e %im&+ Insuccesul scolar exprima o discordanta intre cerintele instructiv ' educative, pe de o parte, si posibilitatile fizice si psihice ale elevului, pe de alta parte+ In%!uca% insuccesul an%!enea)a ambii &"li ai !ela%iei' el &"a%e (i c"nsi e!a% ca (iin $!e)ul%a%ul unei uble ina a&%a!i: a c"&ilului la ac%i*i%a%ea sc"la!a si a sc"lii la (ac%"!ii in%e!ni ai aces%uia,. S(e!a insuccesului sc"la! s6a e7%ins &!in cu&!in e!ea un"! (en"mene ca : ina a&%a!ea sc"la!a @ i(icul%a%i e in%e-!a!e si ac"m" a!e cu *ia%a sc"la!a= me i"c!i%a%ea @ ele*ii cu n"%e mici si ni*el e as&i!a%ie si m"%i*a%ie sca)u%e' esi au a&%i%u ini me ii si c3ia! su&!ame ii= sub!eali)a!ea sc"la!a @ se !e(e!a la ele*ii cu a&%i%u ini inal%e si e7ce&%i"nale ca!e nu a%in- &e!("!man%ele e ca!e a! (i ca&abili a%"!i%a un"! mul%i%u ini e *a!iabile= aban "nul sc"la! @ &a!asi!ea sc"lii si !enun%a!ea la s%u iu elibe!a% sau ("!%a%i e anumi%e im&!e2u!a!i+ Un insucces sc"la! &e!manen%i)a% e%e!mina e(ec%e ne-a%i*e asu&!a ele*ului in cau)a' a%a% in &lan &si3"l"-ic in i*i ual' !es&ec%i* " al%e!a!e a ima-inii e sine si &ie! e!e a inc!e e!ii in ("!%ele &!"&!ii' ca% si in &lan s"cial &en%!u ca &e!manen%i)a!ea insuccesului

T+ Culcsa!' a&u ' &+ <.B

$s%i-ma%i)ea)a,' in uce " ma!-inali)a!e a ele*ului in ca !ul -!u&ului sc"la!' ceea ce ac%i"nea)a ne-%i* asu&!a e)*"l%a!ii &e!s"nali%a%ii+ Din anali)ele (acu%e insucces sc"la!: 6 insuccesul de tip cognitiv @ ca!e se !e(e!a la ne!eali)a!ea "biec%i*el"! &e a-"-ice e ca%!e ele*ii in cau)a' ceea ce a%e%a ni*elu!i sca)u%e e c"m&e%en%a "-lin i%e in n"%e mici' si%ua%ii e c"!i-en%a' !e)ul%a%e ("a!%e slabe la in*a%a%u!a' sau c3ia! !e&e%en%ie' a ica esec sc"la!+ Aces%e ni*elu!i sca)u%e e c"m&e%en%a se e7&lica (ie &!in in%a!)ie!i in e)*"l%a!ea in%elecuala' (ie &!in%!6" se!ie e nea2unsu!i in &lan m"%i*a%i"nal' *"li%i"nal si "&e!a%i"nal 4ni*el 6 e as&i!a%ii sca)u%' absen%a un"! e&!in e!i e munca sis%ema%ica' insu(icien%e la ni*elul "&e!a%iil"! l"-ic abs%!ac%e5 insuccesul de tip necognitiv @ ca!e se !e(e!a la ina a&%a!ea ele*ului la e7i-en%ele ambian%ei sc"la!e' cau)ele c"ns%an in &!"bleme in i*i uale e na%u!a a(ec%i*a 4%eama sau !e&ulsie (a%a e sc"ala' (a%a e &e e&sele a&lica%e e unele ca !e i ac%ice' sau a un"! c"n(lic%e !e&e%a%e cu &a!in%ii si ca !ele i ac%ice5' sau in e%e!mina!i &si3"6ne!*"ase e na%u!a c"n-eni%ala 43i&e!e7ci%abili%a%e' e)ec3ilib!u em"%i"nal' au%ism' im&ulsi*i%a%e e7cesi*a5+ In &e!s&ec%i*a -ene!ala a in%e!ac%iunii si a su&!a e%e!mina!ii' am a&ela% e mai mul%e "!i la n"%iunea e $cau)ali%a%e ci!cula!a,+ Ea es%e " n"%iune e ba)a in s%u ie!ea e%e!minismului !eusi%ei sc"la!e si al esecului sc"la!+ Am &u%u% c"ns%a%a cum c"n i%iile in ca!e luc!ea)a subiec%ul &"% in%!e%ine sau in%a!i i(icul%a%ile lui e m"bili)a!e' mai ales in cau)a !i%mului e luc!u ce i se im&une' c"n%!ibuin une"!i si la in%!e%ine!ea sau a-!a*a!ea un"!a in%!e i(icul%a%ile sale e na%u!a (i)i"l"-ica+ Es%e e "!i% ca in%!e sc"ala si &a!in%i sa se !eali)e)e c"n%ac%e mai (e!c*en%e' s6a! im&une mai ales ca aces%ea sa (ie c"nce&u%e in%!6un s&i!i% e c"lab"!a!e si nu cu sc"&ul ca &a!in%ii si &!"(es"!ii sa6si a!unce *ina esecului unii asu&!a cel"!lal%i sau sa a%!ibuie acaes%a *ina c"&ilului' asa cum inca se mai in%am&la+ Pe scu!%' a&a!e necesi%a%ea e a nu e(ini a a&%a!ea sc"la!a in !a&"!% cu unele n"!me s%abili%e a!bi%!a! &!in &!"-!ame' n"!me &e ca!e un c"&il in "i nu le &"a%e e(ini in !a&"!% cu c"&ilul insusi' in &e!se&c%i*a aceas%a' un ele* bine a a&%a%a! (i acela ca!uia e s&ecialis%i a !e)ul%a% (a&%ul ca e7is%a "ua %i&u!i e

.1

sc"ala ii "(e!a &"sibili%a%ea e a "b%ine un !an amen% sc"la! ca!e sa c"!es&un a %u%u!"! &""sibili%a%il"! sale (i)i"l"-ice' a(ec%i*e si in%elec%uale+ O asemenea c"nce&%ie a a a&%a!ii sc"la!e nu es%e es%e el"c c"m&a%ibila cu m" ul e &!e a!e %!a i%i"nal si "-ma%ic+ Ea &!esu&une' im&"%!i*a' un in*a%aman% in i*i uali)a% si " !e*i)ui!e &!"(un a a s&i!i%ului c"m&e%i%i* ca!e ban%uie ac%ualmen%e in sc"ala si ca!e6l c"n amna &e ele*ul e(icien%+ Ea &!esu&une' easemenea s%abili!ea unei c"lab"!a!i a e*a!a%e in%!e &!inci&alii &!ac%icieni ca!e se "cu&a e sc"la! : &si3"&e a-"-' &si3"l"-' &si3" ia-n"s%ician' asis%en me ical' "c%"!' e uca%"!+ In &!e)en% e7is%a &!ea mul%e c"m&a!%imen%a!i si e)ac"! u!i in%!e !"lu!ile !es&ec%i*e+ Fieca!e luc!ea)a in "meniul sau (a!a a s%abili " le-a%u!a sa%is(aca%"a!e cu "meniile al%"!a+ Se!*iciile a use c"&ilului e(icien% sun% inc"n%es%abile' ele a! (i insa mul% mai ma!i aca a! e7is%a " &!e"cu&a!e in &lus &en%!u c"n(!un%a!ea cun"as%inel"!' a &unc%el"! e *e e!e' bene(iciin u6 se e aceas%a c"n(!un%a!e in sc"&ul imbuna%a%i!ii !an amen%ului sc"la! al ele*ului+ Bibli"-!a(ie : .+ Cam&bell' D' E @ T3e in(luence "( 3"me en*i!"nmen% "n %3e euca%i"nal &!"-!ess "( selec%i*e sec"n a!# sc3""l c3il !en' British Journal of Educational s!cholog!' .//8 8+ C"u!%is' S+ A @ T3e in(luence "( ce!%ain s"cial (ac%"!s u&"n sc"!es in %3e S%an ("!% ac3ie*emne% %es%s' "he Journal of Educational #esearch ;+ Gilli#' m= R"ssi' P @ $%avance scolaire& les conditions de sa reussite' 'roissance de l%enfant, genese e l%homme' 811. <+ Gill# M' 6 In(luence u milieu s"cial e% e l:a-e su! le &!"-!essi"n sc"lai!e a l:ec"le &!imai!e' Bulletin de s!chologe' .//B ?+ G!unebaum' M+G @ A s%u # "( lea!nin- &!"blems "( c3il !en : caseF"!G im&lica%i"ns, (ocial 'ase)or*' ./// A+ Panai%e' D+' 4811;5' Ins%!umen%e in%e-!a%a' E + Dia-"nal' Bacau B+ Un-u!eanu' D+' 481115' E uca%ia in%e-!a%a si sc"ala inclu)i*a' E + De 9es%' Timis"a!a 0+ 9!asmas' T+' 4811.5' E uca%ia in%e-!a%a si>sau inclu)i*a' E + A!amis' Bucu!es%i+ e luc!u si s%!a%e-ii i ac%ice in e uca%ia

..

/+ 9!asmas' T+' Musu' I+' 4.///5' Ca!%ea Alba RENINCO 4in%e-!a!ea > inclu e!ea c"&iil"! cu i)abili%a%i, E + P!" Humni%ae' Bucu!es%i

.8