Sunteți pe pagina 1din 2

Cap.

2: Metodele cercetarii stiintifice a fenomenului juridic (metodologia juridica) Lessing afirma ca drumul catre adevar i se pare mai pretios decat insasi stapanirea lui. Cu timpul, cercetarea a manifestat tendinta de a parasi preocuparile in legatura cu metoda, in favoarea interesului pentru obiect. Cuv. metoda vine de la grecescul methodos cale, drum, dar si mod de expunere. Preocuparea pt. perfectionarea metodei a dus la aparitia stiintei despre metoda metodologia (methodos plus logos). etodologia sistemul principiilor generate de investigatie, deduse din sistemul celor mai generale legi obiective. etoda priveste fie un anumit principiu metodologic (metoda particulara) fie un procedeu tehnic oarecare (metoda individuala). eto. !ste o stiinta de sine statatoare. etodologia "uridica ansamblu de factori (notiuni, principii, criterii metodologice) care explica raporturile si legaturile dintre diversele metode de cercetare a fenomenului "uridic. #biectul metod. "uridice este insasi stiinta dr. prin prisma modalitatilor de cercetare. Continutul metod. re$ulta din sistemul factorilor metodologici, respectiv notiunile, principiile si criteriile metodologice. %olul metodologiei este de a anali$a metodele de cercetare stiintifica a dr. Metodele cercetarii stiintifice juridice: &' etoda logica' ( suma procedeelor tehnicilor si metodelor cu caracter gnoseologic, care pun cercetatorul in iposta$a de a descifra structura si dinamica raporturilor stabilite intre componentele sist "ur anali$at existent in societate in momentul reali$arii demersului de cercetare. (gnoseologia stiinta despre cunoastere) )eductia in drept este dominata in intregime de silogismele de subsumare. &thanase *ose considera ca',, tehnica "uridica si retorica sunt o alta obarsie a logicii.)reptul este o stiinta eminamente deductibila. Logica utili$ata este cea' a)formala (silogismul)+b) deontica (parte a logicii ce anali$ea$a propo$itii ce contin norme). ,ntr(un sens restrans, logica "uridica priveste logica normelor iar intr(un sens larg, are in vedere elementele constructive de argumentare "uridica. &plicarea logicii formale in aprecierile privind fenomenele "uridice ce circumscrie logicii deontice, ca logica a obligatiei si normelor. -' etoda comparativa' Comparatia este operatiunea prin care se urmareste constatara si fixarea elementelor identice sau similare ori a elementelor divergente dintre doua sau mai multe fenomene. Comparatia este de . feluri'a) afirmativa+ b) contrastanta. Conditii ce trebuie indeplinite cumulativ pentru a reali$a in mod corect comparatia a doua sau mai multe institutii "uridice'a) se compara numai ce este de comparat+ b) comparatia a . institutii "urid. /u trebuie sa se faca i$olat in afara contextului legal si a celui social general in care institut. comparate sunt incadrate. 0ermenii supusi comparatiei trebuie priviti in contextul social, politic, eco si cultural din care au evoluat+ c) cercetarea unor institutii "urid. 0rebuie reali$ata luandu(se in considerare toate i$voarele de drept care operea$a in sist "urid comparate+ d) instit. comparate trebuie apreciate tinandu(se seama atat de sensul si continutul pe care il au in momentul reali$arii comparatiei cat si de sensul si continutul pe care l(au avut pe cuprinsul intregii lor evolutii in timp C' etoda istorica' ,storia cuprinde toate genurile de manifestari desi si cele anume "uridice. Ca stiinta, ea este un mod de explicare a lumii (anume a modului succcesiv), iar aceasta

explicatie o reali$ea$a utili$and metoda inferentei, prin care se urmareste sa se stabileasca adevaruri individuale, inca necunoscute, prin intermediul adevarurilor individuale, dinainte cunoscute. &ceasta este, dupa parerea lui 1enopol, logica succesiunii, ca logica a istoriei. #bservam ca, intrucat in istorie avem de(a face numai cu adevaruri particulare, individuali$ate in timp, au mai mica aplicatie atat metoda deductiei (larg folosita in drept), care pleaca de la o premisa generala, cat si metoda inductiei, prin care ne ridicam de la adevaruri particulare la idei generale. )' etoda sociologica' !xistenta dreptului este intim legata de viata sociala. 0oate fenomenele "uridice sunt fenomene sociale. ,ntalnirea dintre sociologie si drept s(a petrecut in conditiile in care, la o suta de ani de la aparitia, la 2345, a Codului civil france$ s(a constata o anumita ramanere in urma a legilor fata de evolutia societatii, o anumita intar$iere culturala. Cel care pune ba$ele cercetarii sociologice a dreptului este "uristul german !ugen !rlich, in lucrarea sa aparuta in 2627. Cercetarea sociologica a dreptului pune in lumina faptul ca intre fenomenele sociale exista unele care au caracter "uridic deosebit legile, activitatea "urisdictionala , activitatea administrativa denumite uneori si fenomene "uridice primare. !xista insa si fenomene "uridice secundare, in care elementul "uridic este mai putin evident responsabilitatea sociala, statutul si rolul individului. etoda sociologica poate fi utili$ata de legiuitor pentru a(si procura informatii in legatura cu masura in care legea este respectata si in ce proportie isi gaseste suport din partea sentimentului "uridic comun. !' etodele cantitative' ,n general, metodele cantitative aplicate in drept au meritul incontestabil de a contribui efectiv la perfectionarea reglementarilor "uridice, la sporirea eficientei lor sociale, precum si la imbunatatirea activitatii practice de reali$are a dreptului. #rice re$erva, orice pre"udecata cu privire la utili$area acestor metode trebuie inlaturate. ,n planul evidentei legislative, calculatorul, in ba$a programelor informatice, ofera datele necesare in vederea aprecierii exacte a corelatiilor dintre reglementari, reali$and recensamantul exhaustiv al normelor ce pot intra in conflict, incompatibilitatile si distorsiunile posibile. Cibernetica "uridica s(a impus in ultimii ani in mod puternic datorita faptului ca s(a acceptat faptul ca dreptul este un proces complex de comunicatii in care si(a gasit loc aplicarea logicii simbolice si a metodelor stiintifice de masurare ("urimetria).