,

Prlmele a~eziirl urbane mai marl au apiirut in antichitate in Orientul Mijlociu, in Mesopotamia ~i Valea lndului. Aceste ora~e erau o dovadii a progresului uman, diind na~tere prlmelor marl civilizatii ale lumii.
o
ra~ele s-au putut dezvolta doar cand oamenii au lnvatat sa-~i construiasca a~ezari ~i sa le transforme In locuinte

soldati ~i oficialit:lti. Ora~ele pot exista dac;l fermierii produc un surplus de alimente pentru a hr:lni pe ce.i ce au alte activit;lti, indispensabile dezvolt;lrii civilizatiei. Existenta unor a~ez;lridestul de mari a fost datat;l destul de timpuriu. Ora~ul cunoscut in Biblie sub numele de Jericho a fost locuit in mod permanent inc;l dinainte de 8000 i.Hr., iar Catal HOytik, o a~ezareveche descoperit;l in Turcia, a inflorit intre 6500-5000i.Hr. Din p;lcate, informatiile despre aceste ora~e sunt limitate, deoarece nu exist;l dovezi scrise despre ele. Scrisul a ap;lru( ulterior, inainte de 3000 i.Hr., in Summer (acum sudul Irakului). Sumerul Spre deosebire de zonele situate mai in nord, Sumerul nu a fost niciodat;l un bun teren agricol. Solul s;lu bogat a putut da recolte bogate, dar doar dup;l ce m1a~tinileau fost secate ~i terenurile irigate. Acest lucru presupunea un

efort organizat ~i probabil a necesitat participarea Intregii populatii; eforturi similare erau necesare ~i pentru a mentine In functiune sistemul. Fiind deosebit de productiv ~i prosper, Sumerul a fost In curand divizat In ora~e-state independente -ora~e aparate de ziduri -ca

O Reconstituirea unei case din caramizi de Jut, cu doua etaje, din Ur. Camerele erau amplasate in jurul unei cu~i

O Sculptura din Valea Indului, reprezentand probabil un regepreot sau un zeu. Acesta poarta o mantie decorata cu simboluri religioase.

pennanente. Acest lucru se Intampla cu 1Q~ 12.000 ani In unna, pe o larga fa()ie de pamant de-a lungul Orientului Mijlociu, de unde se afla azi Turcia pana In Iran. Ba()tina()ii acestor locuri traisera la Inceput din vanat ()i cules, dar treptat au Inceput sa traiasca In mici comunitati, sa cultive plante ()i sa creasca animale. Dar aceste a()ezari nu erau Inca ora()e. Ora()ul nu este doar mai mare decat un sat, ci majoritatea populatiei sale nu se ocupa cu agricultura .-meseria()i, comercianti, preoti,

\ I
O Ziguratul din Ur, construit in 2100 i.Hr. in cinstea zei,ei lunii, Nanna. Sanctuarul se afla la aproximativ 21 m deasupra pam3ntului.

ZIGURATUL DIN UR

Ur, Uruk, Kish, Lagash ~i Nippur, fiecare cu rolul de capital;1 a teritoriilor dimprejur. Cu exceptia hranei de care nu ducea lipsa, Sumerul nu dispunea de resurse. Lipsa cherestelei ~i a pietrelor, prea grele pentru a fi importate In cantitati mari, a avut consecinta realizarea cladirilor din caramizi de lut, uscate

PRIMELE ORA$E

Ora~ele din Valea Indului aveau aspectul unei retele, cu drumuri care se intersectau In unghiuri drepte. Acest detaliu arata ca ora~ele au fost proiectate ~i construite Inainte de a fi locuite. Civilizatia organizata din Valea Indului s-a prabu~it In jurul anului 1700 I.Hr., dar nu se ~tie cum ~i din ce motive. ~i Sumerul a avut aceea~i soarta. Ora~ele sale au Inceput sa se razboiasca Intreele, prin aceasta Incurajand atacurile din afara. Sumerienii au reu~it de mai multe ori sa-~i alunge du~manii, iar dinastia Ur, Intemeiata de Ur-Nammu, a rnarcat unul dintre punctele cele mai Inalte atinse In dezvoltarea acestei civilizatii. Dar dupa ce au fost cuceriti de amoriti, In jurul anului 1900 I.Hr., istoria sumerienilor a fost integrata In cea a civilizatiei babiloniene. la soare ~i arse in cuptoare. Avand in vedere perisabilitatea acestui material, este surprin~tor c~ multe dintre aceste structuri sf~rilmicioase au supravietuit. Acestea sunt ziguratele, piramide inalte, lateral cu trepte, care initial duceau la templul sau sanctuarul unui sfant. Fiecare ora~ i~i avea propriul sfant ~i era construit in jurul unui templu impuna:tor. Preotii detineau o putere deloc neglijabil~ in Sumer ~i aici au luat na~tere primele monarhii. Mai mult, se pare c~ primul cod de legi a fost cel din Ur, in timpul domniei regelui Ur-Nammu. r Printre contributiile Sumerului la dezvolI tarea civilizatiei se nurru1ra primele vehicule cu roti, roata de ol~rit ~i mai ales scrisul. ..jncepand cu simple pictograme ~i ideograme, ! sumerienii au dezvoltat. in cele din urm:l 1 scrierea cuneiform~, care s~ realiza pe t~blite ..de lut umed, ce erau apol uscate pentru a \ p~stra rriesajul. Aceste tablite au p~strat ~! primele texte literare, bazate pe miturile ~i \. legendele sumerienilor . '1:.:Valea Indului Civilizatia s-a n~scut ~i dezvoltat in Sumer cu cateva sute de ani inainte s~ apara in Egiptul antic. O singura civilizatie s-a mai dezvoltat inainte de anul 2000 i.Hr. ~i anume o cultura urban~ misterioas~ localizat~ in Valea Indului (astazi Pakistan) in jurul anului 2500 i.Hr. jn afara de a~ez~rile Mohenjo-Daro ~i Harappa, foarte putine vestigii s-au mai p~strat din aceast~ civilizatie timpurie; in plus, pentru c~ pictogramele p~strate nu au putut fi descifrate, nu se ~tie cum erau oamenii din Valea Indului ~i cum au reu~it s~ construiasc~ acele ora~e cu adev~rat remarcabile. O Harta din lut. reprezentand proprieta1ile templului din Nippur. ora~ sumerian langa raul Tigru; se pot observa campiile traversate de canale. Agricultura sumeriana era amenin1ata atat de seceta cat ~i de inunda1ii; din acest motiv atat iriga1iile cat ~i asanarile erau absoIut necesare pentru a asigura existen1a ~i supravie1uirea oraselor sumeriene. ,
A IN ANTICHITATE Istorie universal~ 3 -EGIPTUL A IN TIMPUL FARAONILOR

O Ora~ele Indului ~i Mesopotamiei. in ambele regiuni pamantul tertii, din vaile raurilor, a dus la dezvoltarea agriculturii.

O Pictura sumeriana reprezentand solda~i cu topoare de cupru. Sumerienii turnau cuprul in matri~e de lut. O Sigiliu sumerian, reprezentand credincio~i inchinandu-se unui zeu, iar dedesubt sigilii din Valea Indului.

Canalul

poverii

'parau

11 f
Canalul lateral

,I

~
/~\

,\

),

1/~-';;;;'8t1Jo~.;

~ HARTA
2

iN LUT A ORASULUI ,

NIPPUR
universa~ 2 ~ BABILONUL