Sunteți pe pagina 1din 22

CAPITOLUL 1. Originile i istoria Partidului Naional rnesc i a Partidului Naional Liberal 1.

Originile Partidului National Liberal


Partidul National Liberal , partid politic parlamentar major din Romania, s-a format in 24 mai 1875 si a aparut ca formatiune politica in 1864 !ra condus de "umitru si #on, $ %ratianu, $ & Rosetti si fratii 'olescu ce promo(au un liberalism radical )e poate considera ca faurirea unui istoric al Partidului National Liberal repre*inta de fapt istoria de*(oltarii politice de la aparitia acestui partid pana la sfarsitul perioadei interbelice #deolo+ia pe care se ba*ea*a este una liberalista, doctrina ce proclama principiul libertatii politice si economice a indi(i*ilor, opunandu-se colecti(ismului, socialismului, in +eneral tuturor ideilor politice care pun interesele societatii , statului, natiunii inaintea indi(idului "upa ,rierdric- .a/e0, liberalismul este sin+ura +aranta a unui comportament politic coerent, in care indi(idul este prins in an+renaj, functionea*a in sistem, dar ofera si societatii 1o2ue(ille face o afirmatie din nou pertinenta, sustinand ca liberalismul in lumea politica este precum atmosfera in lumea fi*ica #storicii sunt de acord ca liberalismul !uropean isi are ori+inile in 3a+na $-arta, intocmita in &n+lia (eacului al 4### lea "upa cum stim, doctrina liberala se creea*a mai ales +ratie lui 5 ) 3ill si & )mit3iscarea liberala romana se conturea*a mai substantial sub puternica inraurire a lui Napoleon ###

2. Inceputurile liberalismului in Romania


#nceputurile, in sens strict ale liberalismului in Romania au fost in ianuarie-martie 1875 Pro+ramul partidului pre(edea 6 lupta pentru recasti+area autonomiei 1ransil(aniei 6 dreptul de folosire a limbii romane in administratie si justitie in tinuturile locuite de romani, numirea , in aceste tinuturi ,de functionari romani sau buni cunoscatori ai limbii romane, re(i*uirea le+ii nationalitatilor, ajutor material pentru scolile si institutiile culturale romanesti, re(i*uirea le+ii electorale in sensul lar+irii dreptului de (ot Liberalii au repre*entant cel mai important partid politic al perioadei inerbelice, a condus neintrerupt din 1714 pana in 1717, pier*and ale+erile or+ani*ate de ei pe ba*a (otului uni(ersal "upa o scurta perioada de or+ani*are si de e8tindere

in teritorii, liberalii s-au intors la putere, carmuind intre 1722-1728 si 1799-1797 Partidul Liberal se afla in culmea puterii in 1726

3. Partidul National
"upa :nirea 1ransil(aniei cu Romania , Partidul National Roman - care a inceput sa se intitule*e Partidul National - , a adoptat ca pro+ram propriu "eclaratia de la &lba #ulia din 1 decembrie 1718 $onferinta din 7 au+ust 1717 a ales in functia de presedinte al Partidului National pe #uliu 3aniu - in locul lui '-eor+-e Pop de %asesti 3area :nire din 1718 a ridicat pe o treapta superioara comunitatea statornica de-a lun+ul (eacurilor in toate pro(inciile romanesti, a reali*at cadrul national si economico-social pentru de*(oltarea mai rapida a fortelor de productie, a insemnat inmanunc-erea ener+iilor si capacitatilor creatoare ale intre+ului popor, :nirea pe scara nationala a miscarilor muncitoresti re(olutionare, a tuturor fortelor inaintate ale societatii 3ai mult de atat, a marcat o data memorabila in istoria poporului roman, consemnand inc-eierea unei etape, bineinteles inceperea alteia ;; Reali*area acestui de*iderat istoric (ital a fost rodul luptei maselor lar+i populare, a muncitorimii, taranimii, intelectualitatii, a cercurilor inaintate ale bur+-e*iei, opera intre+ului popor, a intre+ii natiuni;; #n urma :nirii, potentialul economic al tarii a crescut, iar , pe plan social a crescut rolul bur+-e*iei, (iata politica de(enind una mult mai comple8a &u aparut noi partide, s-a intarit rolul Partidului National Liberal, Partidul Nationalist "emocrat lar+indu-si influenta "e asemenea, au aparut partidele nationalitatilor conlocuitoare- partidul 'erman <1717= si Partidul 3a+-iar < 1722= , dar si Partidul $omunist Roman< mai 1721= "intre partidele care si-au desfasurat acti(itatea in Romania dupa 3area :nire un rol important a re(enit Partidului 1aranesc si Partidului National, care mai apoi (or fu*iona, constituindu-se Partidul National-1aranesc #n Romania primul partid taranesc, numit Partida 1araneasca , a fost intemeiat in 1875 de in(atatorul $ "obrescu -&r+es "esi Partida 1araneasca a(ea un pro+ram moderat, cercurile +u(ernamentale <liberale si conser(atoare= au facut totul pentru a impiedica acti(itatea acestui partid si a discredita pe intemeietorul ei #n 1877, Partida 1araneasca a fost ne(oita sa paraseasca scena politica > alta incercare semnificati(a a a(ut loc in 17?6, cand @asile 3 Ao+alniceanu <fiul marelui om de stat , 3i-ail Ao+alniceanu= si &l @alescu au pus ba*ele unui nou Partid 1aranesc #*bucnirea marii rascoale taranesti din 17?7 a oferit +u(ernului prete8tul pentru a aresta pe cei doi conducatori si a inter*ice acti(itatea partidului "upa 17?7 s-au inre+istrat , in diferite localitati

din tara, repetate incercari de creare a unei or+ani*atii politice taranesti "intre acestea , a retinut in mod special atentia initiati(a in(atatorului #on 3i-alac-e din 1opolo(eni <&r+es=, care in toamna anului 1719 a propus intemeierea unei Li+i taranesti in (ederea luptei pentru infaptuirea reformei a+rare si a celei electorale La sfarsitul primului Ra*boi 3ondial , pe fondul ascutirii contradictiile sociale si politice , au aparut BpartideB sau B+rupariB taranesti , fara un pro+ram clar si fara o le+atura intre ele %a*ele Partidului 1aranesc au fost puse in %ucuresti in *iua de 5C18 decembrie 1718 de un +rup de in(atatori , preoti si tarani instariti in frunte cu #on 3i-alac-e Procesul (erbal de constituirea partidului consemna ca acesta era B un partid nou , cu structura sociala taraneasca - taranimea or+ani*ata politiceste B Partidul isi propunea sa actione*e pentru impartirea tuturor mosiilor la tarani, infiintarea de i*la*uri si paduri comunale, introducerea impo*itului pro+resi( pe (enit, le+iferarea autonomiei comunale,inlocuirea jandarmeriei, autonomia bisericii fata de stat, raspandirea stiintei de carte la sate s a #nfaptuirea acestor puncte pro+ramatice ar fi dat o lo(itura *drobitoare mosierimii - clasa cea mai reactionara a societatii romanesti , ar fi dus la adancirea democratiei bur+-e*e, iar Romania ar fi facut noi pasi pe drumul pro+resului social #n reali*area acestor de*iderate era interesata intrea+a taranime - care a aderat in mare numar la Partidul 1aranesc - precum si o parte a bur+-e*iei orasenesti mici si mijlocii $onferinta de pace de la Paris <1717 - 172?= a ratificat actul de (ointa al poporului roman , e8primat in adunarile plebiscitare din 1718 la $-isinau, $ernauti si &lba #ulia #n le+atura directa cu faurirea statului national unitar, precum si sub impulsul le+ilor istorice obiecti(e, dupa 1718 au a(ut loc importante mutatii in (iata economica, sociala si politica a Romaniei #n urma :nirii potentialul economic al tarii a crescut , s-au creat conditii fa(orabile puterii in (aloare a bo+atiilor solului si subsolului, a crescut rolul industriei in ansamblul economiei nationale Pe plan social , se constata diminuarea po*itiilor mosierimii , cresterea rolului bur+-e*iei - indeosebi a celei industriale si bancare - , acti(i*area maselor de tarani , sporirea numerica si calitati(a a proletariatului - clasa c-emata de istorie sa lic-ide*e oranduirea ba*ata pe e8ploataree si asuprire si sa edifice o noua societate , socialista , pe pamantul Romaniei

4. Originile Partidului Taranesc


%a*ele Partidului 1aranesc au fost puse in %ucuresti in *iua de 5C18 decembrie 1718 de un +rup de in(atatori , preoti si tarani instariti in frunte cu #on 3i-alac-e Procesul (erbal de constituirea partidului consemna ca acesta era Bun partid nou , cu structura sociala taraneasca taranimea or+ani*ata politiceste B Partidul isi propunea sa actione*e pentru impartirea tuturor mosiilor la tarani, infiintarea de i*la*uri si paduri comunale, introducerea impo*itului pro+resi( pe (enit, le+iferarea autonomiei comunale,inlocuirea jandarmeriei, autonomia bisericii fata de stat, raspandirea stiintei de carte la sate s a #nfaptuirea acestor puncte pro+ramatice ar fi dat o lo(itura *drobitoare mosierimii - clasa cea mai reactionara a societatii romanesti , ar fi dus la adancirea democratiei bur+-e*e, iar Romania ar fi facut noi pasi pe drumul pro+resului social #n reali*area acestor de*iderate era interesata intrea+a taranime - care a aderat in mare numar la Partidul 1aranesc - precum si o parte a bur+-e*iei orasenesti mici si mijlocii

5. Relatiile dintre Partidul National si Partidul Taranesc in perioada noiembrie 1919 aprilie 192!
Pentru ale+erile parlamentare din noiembrie a 1717 Partidul 1aranesc a depus liste de candidati numai in (ec-iul re+at, iar Partidul National doar in 1ransil(ania #n urma ale+erilor, cel mai mare numar de mandate a obtinut Partidul National din 1ransil(ania -167, umrat de Partidul National Liberal -1?9, Partidul 1aranesc din %asarabia D 72 si Partidul 1aranesc din (ec-iul re+at D 61 "upa tratati(e intense, la 25 no( s-a inc-eiat un acord de colaborare intre Partidul National, Partidul 1aranesc, Partidul National-"emocrat, Partidul "emocrat al :nirii din %uco(ina si Partidul 1aranesc din %asarabia pentru constituirea unui bloc parlamentar La 1 decembrie 1717 s-a format +u(ernul blocului parlamentar pre*idat de &le8andru @aida-@oie(od in care majoritatea posturilor erau detinute de membrii Partidului National Pentru ale+erile in martie 1722 Partidul National si Partidul 1aranesc au semnat un cartel electoral pri(itor la circumscriptiile din 1ransil(ania, potri(it caruia in judetele in care Partidul 1aranesc a(ea influenta mai mare ambele partide (or sustine un candidat taranistE in judetele in care Partidul 1aranesc nu a(ea or+ani*atii sau popularitatea sa era slaba, (or fi sustinuti candidatii Partidului National &le+erile s-au inc-eiat cu (ictoria Partidului National-Liberal, urmat de Partidul 1aranesc si de Partidul National %a*andu-se pe o confortabila majoritate parlamentara, +u(ernul liberal a asi+urat (otarea constitutiei in martie 1729 $u toate declaratiile cate+orice facute,

nationalii si taranistii nu numai ca o (or accepta, dar (or si +u(erna pe ba*a ei Profitand de de*binarea partidelr din opo*itie, PNL, si-a continuat metodic acti(itatea de +u(ernare "upa o suita de le+i de unificare D pri(ind in(atamantul, justitia, biserica D +u(ernul a trecut la adoptarea le+islatiei economice, menita sa concreti*e*e doctrina Fprin noi insineG "upa opinia taranistilor si nationalilor, doctrina liberala era inaplicabila, intrucat in Romania nu e8istau nici suficiente cadre, nici capitalul necesar pentru a asi+ura refacerea si de*(oltarea economica a tarii #n aceste conditii trebuiau primite capitalurile straine Fin conditiuni de e+alitate cu capitalul romanescG La 1? februarie 1724 , Partidul 1aranesc a adresat partidelor din opo*itie o scrisoare prin care propunea crearea unui Ffront unicG pe ba*a urmatoarei platforme Peste trei *ile Partidul National a anuntat ca primeste propunerea Partidului 1aranesc $elelalte partide au refu*at initiati(a taranistilor La mijlocul lunii mai 1724 au inceput tratati(e in (ederea fu*iunii partidului National cu Partidul 1aranesc ,u*iunea a ajuns aproape de final insa nu a a(ut loc !forturile pentru crearea unui partid puternic capabil sa infrunte +u(ernul liberal au dus la ratificarea fu*iunii Partidului National cu Partidul National al Poporului in data de 8 martie 1725 Noul partid a adoptat titulatura, pro+ramul si statutul Partidului National si era condus pana la con(ocarea $on+resului +eneral de doi presedinti6 #uliu 3aniu si Nicolae #or+a

CAPITOLUL 2. iste!ul de "artide din #o!$nia anilor 1%1& ' 1%(% 2.1. "c#imb$ri pe scena politic$ de dup$ Primul R$%boi &ondial
"upH Primul RH*boi 3ondial scena politicH din RomInia a cunoscut importante modificHri, bineJnKeles date, Jn principal de unirea %asarabiei, %uco(inei Li 1ransil(aniei cu Patria 3amH Li formarea statului naKional unitarE de mutaKiile sur(enite Jn mentalul colecti(E reformele JnfHptuite, Jn primul rInd cea electoralHE e(oluKia economiei naKionale Li a structurilor socio-profesionaleE influenKa unor factori e8terni Li ambiKia unor oameni politici e8tremi de importanKi de a accede spre (Irful ierar-iei politico-administrati(e a KHrii 1 "upH 3area :nire Li-au continuat acti(itatea partidele JnfiinKate Jnainte de Primul RH*boi 3ondial, alHturi de care s-au impus altele noi pro(enite din pro(inciile unite din 1718, sau Jntemeiate Jn conte8tul efer(escenKei politice de la sfIrLitul primei confla+raKii mondiale Li din
1

)curtu #oan, Istoria Rom'niei (n anii 191)*194+, !d "idactica Li peda+o+icH, %ucureLti, 1776, p 42

anii urmHtori "upH reali*area marelui ideal al :nirii, toKi oamenii politici, toate clasele Li cate+oriile sociale s-au arHtat preocupaKi de e(oluKia statului romIn GMn anii 1718-1727 s-a Jnre+istrat o luptH -otHrItH a partidelor politice pentru a influenKa acti(itatea $oroanei, Jn care Partidul NaKional Liberal prin # # $ %rHtianu a fost principalul cILti+Htor G2 Mn majoritatea Jntreprinderilor industriale Li a bHncilor aflate Jn posesia liberalilor re+ele a(ea importante pac-ete de acKiuni, astfel JncIt Jntre bur+-e*ia liberalH Li su(eran s-a creat o identitate de interese care asi+ura ba*a materialH a strInsei lor colaborHri pe plan politic )e adHu+a faptul cH Re+ele ,erdinand era un temperament slab, influenKabil a(Ind o Jncredere absolutH Jn # # $ %rHtianu N!l JnsuLi declara6 Prefer sH cad cu %rHtianu dacH ar fi sH se JntImple, dar este sin+urul Jn care am Jncredere G 9 La sfIrLitul anului 1718, $oroana a trecut prin momente dificile ca urmare a itensificHrii luptei re(oluKionare a clasei muncitoare pentru drepturi Li libertHKi democratice, inclusi( pentru un re+im republican Mn (iaKa politicH a RomIniei au sur(enit sc-imbHri importante "estrHmarea celor douH partide conser(atoare Li lipsa de unitate a noilor partide politice au permis Partidului NaKional Liberal sH domine cu autoritate (iaKa politicH Jn primul deceniu interbelic Mn aceastH perioadH s-a conturat un nou sistem partidist caracteri*at prin6 dispariKia partidelor conser(atoareE JnfiinKarea de noi partide Li impunerea lor Jn (iaKa politicH <mai ales a Li+ii Poporului Li a Partidului OHrHnesc=E inte+rarea Jn cadrul statului romIn a partidelor din %asarabia, %uco(ina Li 1ransil(aniaE Jntemeierea Li acti(itatea Partidului NaKional 1HrHnesc <cea mai influentH or+ani*aKie politicH din acea perioada, alHturi de Partidul NaKional Liberal=E apariKia Li acti(itatea partidelor aparKinInd minoritHKilor naKionaleE JnfiinKarea unor or+ani*aKii e8tremiste de stIn+a Li de dreapta

2.2. "itua,ia partidelor pe scena politic$ interbelic$


Partidul Na,ional Liberal repre*enta interesele bur+-e*iei industriale Li bancare a cHrei putere economicH s-a JntHrit considerabil dupH sfIrLitul Primului RH*boi 3ondial &cest partid stHpInea, de fapt, %anca NaKionalH a RomIniei Li alte instituKii financiare a(Ind puternice po*iKii Jn majoritatea marilor intreprinderi industriale PreLedinele partidului era #on # $ %rHtianu iar dintre fruntaLi se distin+eau @intilH %rHtianu, &le8andru $onstantinescu, '-eor+-e 3Ir*escu, dr $onstantin &n+elescu, #on ' "uca, #oan 1- ,lorescu
2 3

Partidul NaKional Liberal a(ea ca

#dem, -ontribu,ii pri.ind .ia,a politic$ din Rom'nia/ !d PtiinKificH Li !nciclopedicH, %ucureLti, 1788, p 165 #bidem, p 167

or+an de presH N@iitorulG Liderii partidului au a(ut capacitatea de a se adapta noilor JmprejurHri, re(i*uindu-Li Jn bunH parte ideolo+ia Li pro+ramul trecInd la reor+ani*area partidului Jn comformitate cu cerinKele i*(orIte din acordarea (otului uni(ersal GLa 27 noiembrie 1721 Partidul NaKional Liberal a difu*at un nou pro+ram Jn care se cerea adoptarea unei noi $onstituKii, unificarea le+islati(a Li administrati(H, refacerea Li de*(oltarea economicH a KHrii, stabili*area financiarH, limitarea penetraKiei capitalului strHin Jn economia RomIniei Li aplicarea doctrinei prin noi (n0ine, JnlHturarea abu*urilor comise cu prilejul aplicHrii reformei a+rare, dreptul KHranilor de a folosi pHdurile pentru lemne de foc Li construcKii uLoare, impo*it pro+resi( pe (enit, JmbunHtHKirea situaKiei clasei muncitoare, de*(oltarea Jn(HKHmIntului, lic-idarea analfabetismului, e+alitatea Jn drepturi pentru toKi cetHKenii, indiferent de naKionalitate G4 Partidul NaKional Liberal a depus eforturi stHruitoare pentru a-Li e8tinde or+ani*aKia la scara Jntre+ii KHri &stfel, Jn ianuarie 1729, a fHcut o fu*iune cu Paridul OHrHnesc %asarabean condus de #on #nculeK Li cu Partidul "emocrat al :niunii din %uco(ina pre*idat de #on Nistor "upH ce #on # $ %rHtianu a Jncetat din (iaKH, Jn lipsa unui conducHtor cu abilitHKi politice deosebite, partidul a ieLit de la +u(ernare Partidul -onser.ator a fost mHcinat de o puternicH cri*H c-iar de la Jnceputul secolului al 44-lea mai ales din cau*a accelerHrii procesului de moderni*are Li de*(oltare capitalistH a KHrii PreLedintele partidului era &le8andru 3ar+-iloman iar printre lideri se numHrau6 'ri+ore $antacu*ino, Nicolae " '-ica-$omHneLti, #on 3itilineu, +en $onstantin .Irjeu, $onstantin $ &rion, &ndrei $orteanu Li $onstantin RHdulescu-3otru >r+anul central de presH era *iarul N)tea+ulG La 14 decembrie 1718 Partidul $onser(ator Li-a sc-imbat numele Jn Partidul $onser(ator-Pro+resist anunKInd un nou pro+ram Jn speranKa menKinerii Jn prim planul clasei politice romIneLti Noul pro+ram publicat de 3ar+-iloman sub tutela partidului Jn *iarul )tea+ul din 18 decembrie 1718 preconi*a limitarea e8proprierii la cele 2 milioane -ectare pre(H*uteJn $onstituKie, JmpHrKirea pHmIntului e8propriabil Jn loturi mici de apro8imati( 5 -ectare Li mijlocii de 25-1?? -a Jn scopul creerii unei KHrHnimi NcuprinsH Li re*istentHG 5 &lte preconi*Hri publicate se refereau la indi(i*ibilitatea loturilor mai mici de 5 -a, introducerea (otului plural, pentru cetHKenii ce a(eau cel puKin 2 copii Li transformarea )enatului Jn Nmoderator Jn ca* de conflicte Jntre $amerH Li puterea e8ecuti(H G

4 5

#dem , Istoria Rom'niei (n anii 191)*194+, !d "idacticH Li Peda+o+icH, %ucureLti, 1776, p 46 #bidem, p 49

Mn ale+erile parlamentare din 1722 Partidul $onser(ator-Pro+resist nu a obKinut nici mHcar un mandat fiind practic scos din (iaKa politicH, reforma a+rarH distru+Indu-i ba*a economico-socialH ,ormal partidul a e8istat pInH la moartea lui &le8andru 3ar+-iloman Jn 1725 Partidul -onser.ator*1emocrat a fost Jntemeiat Jn anul 17?8 fu*ionInd cu +ruparea lui Nicolae ,ilipescu, luIndu-Li numele de Partidul $onser(ator-NaKionalist Printre liderii partidului se numHrau6 3i-ai $antacu*ino, $ $anatacu*ino-PaLcanu, '-eor+-e '- 3ironescu, "imitrie 'receanu, $onstanjtin 4eni Li 'ri+ore ,ilpescu >r+anul principal de presH era *iarul NRomInimeaG Partidul repre*enta interesele bur+-e*iei Li intelectualitHKii Mn 1717 Li-a luat numele de Partidul "emocrat adoptInd un nou pro+ram printre care fi+urau6 aplicarea (otului uni(ersal, descentrali*area administrati(H, impo*it pro+resi( pe (enit etc La 17 decembrie 1721 1a0e #onescu a fost numit preLedinte al $onsiliului de 3iniLtri dar nu s-a menKinut decIt o lunH cInd a primit (ot de blam din partea parlamentului astfel se punea capHt ultimului +u(ern conser(ator din istoria RomIniei "upH moartea lui 1a0e #onescu Partidul "emocrat a intrat Jntrun proces de descompunere, Jn noiembrie 1722 partidul fu*ionInd cu Partidul NaKional Partidul Na,ionalist*1emocrat a fost constituit Jn aprilie 171? de Nicolae #or+a Li &le8andru $ $u*a &cest partid repre*enta interesele unei pHrKi ale intelectualitHKii cu con(in+eri democratice precum Li a unor cate+orii ale micii bur+-e*ii rurale Li urbane Printre altele, Jn pro+ramul partidului erau Jnscrise urmHtoarele obiecti(e6 e8proprierea moLiilor mai mari de 1?? de -ectare, lHr+irea dreptului de (ot Li asupra femeilor, descentrali*area administrati(H, impor*it pro+resi( pe (enit etc Mn anii 2? ai secolului 44 partidul era mHcinat de +ra(ele dispute dintre Nicolae #or+a Li &le8andru $ $u*a #or+a urmHrea sH menKinH partidul pe o linie democraticHnaKionalistH iar $u*a cHuta sH-l an+rene*e pe panta antisemitismului &stfel, Jn aprilie 172?, Partidul NaKionalist-"emocrat s-a di(i*at 'ruparea lui $u*a Li-a luat numele de Partidul Na,ionalist 1emocrat -re0tin Jn timp ce Partidul NaKionalist-"emocrat al lui #or+a a fu*ionat Jn 1724 cu +ruparea lui $onstantin &r+etoianu, desprinsH din Partidul PoporuluiE noua or+ani*aKie numindu-se Partidul Na,ionalist al Poporului fiind pre*idatH de Nicolae #or+a Li a(Ind la ba*H pro+ramul naKionalist-democrat > nouH sc-imbare pe scena politicH a a(ut loc Jn martie 1725, cInd Partidul NaKionalist al Poporului a fu*ionat cu Partidul Na,ional, #or+a de(enind copreLedinte iar pro+ramul fiind cel al Partidului NaKional

"i(er+enKele cu #uliu 3aniu cu pri(ire la conducerea partidului l-a fHcut pe #or+a sH reJnfiinKe*e (ec-ea sa or+ani*aKie cu numele de Partidul Na,ional, JnsH aceast partid a rHmas o or+ani*aKie politicH minorH, Jn ale+erile parlamentare din iunie 1727 obKinInd abia 1,?2Q din totalul (oturilor Partidul Poporului a luat fiinKH la sfIrLitul Primului RI*boi 3ondial, numindu-se iniKial Liga Poporului Partidul JLi propunea sH acKione*e pentru intrarea Jn (iaKa constituKionalH, stabilirea rHspunderilor pentru abu*urile Li +reLelile comise Jn conducerea KHrii, JnfHptuirea reformei a+rare Li a celei electorale Mn conducerea or+ani*aKiei se aflau conser(atori <$onstantin &r+etoianu, $onstantin $aroflid, 3atei $antacu*ino=, +enerali <'-eor+-e @Hleanu, '-eor+-e $antacu*ino-'rHniceru= precum Li unii intelectuali <Petre P Ne+ulescu Li 'ri+ore 1rancu-#aLi= >r+anul de presH era NMndreptareaG Li+a Poporului JLi propunea Jnscrierea Jn $onstituKie a dreptului statului de a e8propria moLiile mai mari de 5?? de -ectare Li a oricHrei parcele mai mici de 9,5 -ectare, impo*it pro+resi( pe (enit, creearea unui minister al muncii care sH se ocupe cu re*ol(area problemelor muncitoreLti etc Partidul 2$r$nesc a luat fiinKH la 8 decembrie 1718, din iniKiati(a unui +rup de Jn(HKHtori, preoKi Li KHrani, Jn frunte cu #on 3i-alac-e Partidul JLi propunea sH acKione*e pentru JmpHrKirea tuturor moLiilor la KHrani, JnfiinKarea de i*la*uri Li pHduri comunale, introducerea impo*itului pro+resi( pe (enit etc La Partidul OHrHnesc a mai aderat o +rupare a marii bur+-e*ii ostilH liberalilor Partidul a dobIndit rapid o mare popularitate Mn noiembrie 1721 s-a adoptat proiectul de pro+ram al partidului elaborat de $onstantin )tere, principalul teoritician al partidului, care cuprindea o sinte*H a doctrinei KHrHniste >bKinInd 4? de mandate la ale+erile parlamentare din martie 1722, Partidul OHrHnesc se situa pe al doilea loc pe KarH, fiind principalul partid de opo*iKie faKH de Partidul Liberal Mn martie 1726, dupH 2 ani de refu*uri de a se uni cu Partidul Na,ional, se reali*ea*H fu*iunea, astfel luInd fiinKH Partidul Na,ional*2$r$nesc. Pro+ramul cuprindea6 N+arantarea drepturilor Li libertHKilor cetHKeneLti, responsabilitatea ministerialH, reforma administrati(H pe ba*a descentrali*Hrii Li a autonomiei locale, scoaterea justiKiei de sub influenKa factorilor politici, de*(oltarea Jn(HKHmIntului, Jndeosebi a celui a+ricol, or+ani*area producKiei a+ricole, de*(olatrea cooperaKiei, acordarea de credite pentru KHrani etc G 6 PreLedintele Partidului NaKional OHrHnesc era #uliu 3aniu, iar (ice-preLedinKi erau6 #on 3i-alac-e, dr Nicolae Lupu, &le8andru
6

#bidem, p 57

@aida-@oe(od, Pa(el %rHtHLanu, funcKia de secretar-+eneral fiind ocupatH de @ir+il 3ad+earu >r+anul central de presH era *iarul N"reptateaG Mn noiembrie 1718 Partidul "ocial*1emocrat din RomInia Li-a luat numele de Partidul "ocialist/ adoptInd pro+ramul intitulat N"eclaraKie de principiiG "in comitetul e8ecuti( al partidului fHceau parte #lie 3osco(ici, &lecu $onstantinescu, '-eor+-e $ristescu, #on $ ,rimu, 1eodor #ordHnescu Li alKii >r+anul central de presH era N)ocialismulG Mn momentul unirii, alHturi de Partidul )ocialist din (eciul re+at JLi desfHLurau acti(itatea Partidul )ocial-"emocrat din 1ransil(ania Li %anat, Partidul )ocial-"emocrat din %uco(ina, diferite or+ani*aKii socialdemocratice, socialiste Li comuniste Jn %asarabia "upH 1 decembrie 1718 s-a pornit pe calea unificHrii politice Li or+ani*atorice a miLcHrii socialiste Mn pro+ramul electoral adoptat Jn mai 1717 se cerea (otul uni(ersal pentru toKi cetHKenii, fHrH deosebire de reli+ie, neam Li se8 de la 18 ani Jn sus, suprimarea senatului, deplinH e+alitate a femeii cu barbatul, amnistie politica Li militarH, libertatea presei, dreptul de JntIlnire Li de or+ani*are, despHrKirea bisericii de stat, fi*area salariilor, orelor Li condiKiilor de muncH, sH se facH de comisii compuse din dele+aKi ai sindicatelor "in iniKiati(a militanKilor care s-au retras din Partidul )ocialist s-a constituit Jn iunie 1721 3edera,ia Partidelor "ocialiste din Rom'nia/ care la 7 mai 1727, dupH $on+resul +eneral al ,ederaKiei, a de (enit Partidul "ocial*1emocrat/ din conducerea cHruia fHceau parte #lie 3osco(ici, $onstantin-1itel Petrescu, #on ,lueraL !8trema stIn+a era repre*entatH de Partidul -omunist care s-a creat prin aLe*rea Partidului )ocialist pe ba*e comuniste ca urmare a -otHrIrii a $on+resului acestuia $on+resul a -otHrIt pe data de 11 mai 1721 transformarea Partidului )ocialist Jn Partidul $omunist din RomInia Li afilierea la #nternaKionala a 1reia Mn 29 iulie 1724 s-a decis di*ol(area partidului Li a altor or+ani*aKii aflate sub influenKa sa Mn toamna anului 1725 s-a JnfiinKat 4locul &uncitoresc 2$r$nesc , or+ani*aKie le+alH aflatH sub conducerea Partidului $omunist $a o replicH la e8tremismul de stIn+a a apHrut e8tremismul de dreapta Mn 1717-172? s-au JnfiinKat mai multe or+ani*aKii care se declarau fasciste dar nu au reuLit sH dobIndeascH o influenKH politicH semnificati(H !8tremismul de dreapta a fost +erminat de Liga 5p$r$rii Na,ional -re0tine JnfiinKatH de & $ $u*a la 4 martie 1729 >r+anul de presH era N&pHrarea NaKionalHG iar printre fruntaLi se numHrau & $ $u*a, #on Relea $odreanu Li $orneliu Relea $odreanu "in cau*a conflictului dintre $u*a Li principalul sHu discipol $orneliu Relea $odreanu, acesta din urmH a JnfiinKat la 24 iunie 1727 or+ani*aKia Legiunea 5r#ang#elului

&i#ail. 3embrii acestei or+ani*aKii JLi *iceau le+ionari, se JmbrHcau Jn (erde, purtau uniforme Li umblau JnarmaKi "upH 3area :nire minoritHKile naKionale s-au bucurat de drepturi e+ale cu romInii, fapt confirmat de le+ile KHrii, Jn primul rInd de $onstituKie Mn decembrie 1722 s-a constituit Partidul &ag#iarilor din Rom'nia care cerea autonomia teritorialH Politica promo(atH de conducerea partidului a creat nenumHrate nemulKumiri Li frHmIntHri care au culminat cu importante sci*iuni Mn noiembrie 1717 s-a constituit Partidul 6erman Li Partidul 7.$besc/ care erau e8presia politicH a :niunii 'ermanilor din RomIni &ceste partide a(eau presH proprie, lucrHri Jn limba +ermanH cu conKinut literar Li politic, promo(Ind interesele +rupHrii pe care o promo(au 8niunea e.reilor p$m'nteni ce a fost constituitH Jn 17?7 Li a continuat acti(itatea Li dupH rH*boi, luIndu-Li Jn 1729 numele de 8niunea 9.reilor din Rom'nia Li a(Ind ca or+an de presH N$urierul i*raelitG

CAPITOLUL (. Acti)itatea gu)erna!ental i "arla!entar a Partidului Naional rnesc 3.1. -ampania opo%i,ionist$ dintre anii 192!*192)
Partidul NaKional OHrHnesc, imediat dupH constituirea sa , a dat publicitHKii un manifest <1726= prin care JLi arHta dorinKa de a pune capHt +u(ernHrii Li dominaKiei Partidului NaKional Liberal, (oind sH aLe*e statul romIn Npe temeliile unei ordine de dreptG 7 Mn parlament, prin presH sau Jn cadrul JntIlnirilor or+ani*ate, naKional KHrHniLtii acu*au +u(ernul cH facea jocul liberalilor, urmHrind o politicH de Jmbo+HKire a membrilor Partidului Poporului Li ne+lijInd interesele fundamentale ale KHrii OHrHniLtii sprijineau, Jndeosebi, politica e8ternH promo(atH de +u(ernul &(erescu, printre care actele menite sH apere inte+ritatea teritoriala a RomIniei Jn e(entualitatea unei a+resiuni Participarea Partidului NaKional OHrHnesc la +u(ernul pre*idat de %arbu Ptirbe/ constituit Jn iunie 1727 alHturi de liberali, a pus Jntr-o luminH proasta pe KHrHniLti, JnsH #uliu 3aniu acceptase acest compromis pentru a da KHrii liniLtea internH absolut necesarH (remurilor +rele ce
7

#dem, 1in .ia,a politic$ a Rom'niei/ !d PtiinKificH Li !nciclopedicH, %ucureLti, 1789, p 77

erau Jn acea perioadH Mn timpul +u(ernHrii cele douH partide au iscat o importantH polemincH, 3aniu declarInd cH Partidul NaKional OHrHnesc era JndreptHKit oricInd sH pretindH conducerea KHrii, %rHtianu JnsH afirmInd cH de cHte ori Partidul NaKional Liberal a cerut +u(ernul l-a obKinut $ampania electoralH declanLatH de cele douH partide a de(enit e8trem de durH, calomniile reciproce fiind abundente, fapt ce fHcea imposibilH colaborarea partidelor Jn +u(ern &le+erile s-au soldat cu (ictoria Partidului NaKional Liberal care au obKinut 61,67Q din (oturi, Jn timp ce KHrHniLtii au obKinut doar 22,?2Q, fiind al doilea mare partid de +u(ernHmInt Mn toamna anului 1727, Partidul NaKional OHrHnesc a -otHrIt sH JnceapH o (astH campanie de rHsturnare a +u(ernului liberal apelInd la sprijinul maselor populare 3iLcarea opo*iKionistH a KHrHniLtilor a atras simpatia unui numHr impresionant de oameni, Jn *iua de 6 mai 1728 la &lba #ulia cu oca*ia $on+resului +eneral al Partidului NaKional OHrHnesc adunIndu-se peste 1?? ??? de cetHKeni atraLi de propa+anda intensH 8 &dunarea a trasat drumul naKional-KHrHniLtilor cHtre putere, care a fost preluatH Jn noiembrie 1728 #mensa popularitate de care dadeau do(adH KHrHniLtii Jn timpul ale+erilor parlamentare din decembrie 1728, a culminat cu caLti+area ale+erilor, cu un numHr impresionant de (oturi <77,76Q- cel mai mare procent obKinut de un partid politic romInesc la ale+eri=

3.2. 2$r$ni0tii (n anii recesiunii


Mn ba*a mandatului primit de la Re+enKH la 8 noiembrie 1728, #uliu 3aniu a trecut la alcHtuirea noului +u(ern care a depus jurHmIntul la 1? noiembrie Mn rIndurile marii bur+-e*ii Li ale moLierimii e8istau o realH teamH ca naKional KHrHnLtii nu (or putea menKine ordinea socialH e8istentH Pe de altH parte, Jn rIndul unei lar+i cate+orii sociale JLi fHcuse loc ideea cH (enirea KHrHniLtilor la putere marca o nouH erH Jn istoria RomIniei &cti(itatea KHraniLtilor la +u(ernare, a fost puternica influenKatH de marea cri*a economicH din 1727-1799 Mn acele circumstanKe soluKiile promul+ate de cHtre KHrHniLti Jn anii de opo*iKie au fost Jn mare parte imposibil de pus Jn practicH Partidul nu a fost capabil sH-Li sc-imbe pro+ramul ca sH poatH KinH pasul cu noua situaKie & Jncercat sH limite*e dificultHKile cri*ei dar Jn acelaLi timp au JnrHutHKit situaKia muncitorilor, fapt care a contribuit la o creLtere a contradicKiilor sociale ducInd pInH la un (al real de proteste 7 'u(ernul a promo(at o politicH economicH a NporKilor desc-iseG, fapt ce a dus la o penetrare masi(H de capital strHin Jn economia RomIniei cu serioase consecinKe asupra de*(oltHrii KHrii, pentru independenKa Li su(eranitatea ei
8 9

#bidem, p 72 #bidem, p 121

:rmHtoarele JnKele+eri pentru mari Jmprumuturi strHine de real interes aduceau ca Li consecinKe6 +arantarea de concesii pri(ind bunurile de stat, facilitHKile create pentru capitalul strHin, o importantH parte a (enitului naKional a muncitorilor romIni Li a bo+aKiei KHrii fiind transferate peste -otare Mn sfera socialH +u(ernul a eLuat in luarea mHsurilor promise de Partidul NaKionalOHrHnesc asupra bur+-e*iei influente, care a continuat sH-Li consolide*e po*iKia Jn (iaKa economicH a KHrii Prin le+ile adoptate D le+ea din au+ust 1727 asupra liberei circulaKii a pHmIntului obKinut prin reforma a+rarH- Partidul NaKional- OHrHnesc a sprijinit bur+-e*ia ruralH care putea sH obKinH pHrKi considerabile de pHmImt de la KHranii sHraci, un fapt ce a contribuit la adIncirea procesului de polari*are socialH la sate Pentru a asi+ura munca cetHKenilor Li pentru a micLora abu*urile comise de an+ajatori, au fost adoptate cIte(a le+i Li mHsuri Jn strInsH le+HturH cu contractele colecti(e de muncH, pentru a proteja muncitorii interni Jmpotri(a competiKiei muncii pro(enite din e8teriorul RomIniei Pe de altH parte, +u(ernul a adoptat mHsuri stricte Jmpotri(a miLcHrilor re(oluKionare Li nu a e*itat sH ajun+a la folosirea forKei pentru a neutrali*a re(olta minerilor din @alea 5iului din au+ust 1727 Mn pri(inKa politicii interne mai trebuie menKionatH noua le+e administrati(H din au+ust 1727 care a produs descentrali*area Li autonomia localH > lar+H amnistie politicH a fost promul+atH Jn mai 1727 Li sub re+ulamentul de funcKionare a inc-isorilor din iulie 1727 a fost acordat un re+im preferenKial pri*onierilor politici La Jnceput #uliu 3aniu a Jncercat sH-Li subordone*e Re+enKa < a fost JnfiinKatH Jn iulie 1727 dupH moartea lui ,erdinand e8ercitInd tutela asupra re+elui minor 3i-ai=, dar mai tIr*iu sa strHduit sH-l aducH pe re+ele $arol Jnapoi Jn KarH < a fost JnlHturat de la succesiune Jn ianuarie 1726= Prim-ministrul, #uliu 3aniu, a Jncercat sH-l determine pe $arol sH abdice prin $onstituKia din 1729 ba*atH pe principiul conform cHruia Nre+ele domneLte dar nu conduceG dar a promis sH-l susKinH Jn procesul de recuperare a tronului "ar $arol a reuLit sH e(ite aceastH situaKie Li Jn iune 179? s-a Jntors pe neaLteptate Jn KarH Li s-a pre*entat Jn faKa +u(ernului Pe 8 iunie Parlamentuldominat de Partidul NaKional-OHrHnesc- l-a declarat pe $arol re+e "e la bun Jnceput noul su(eran a arHtat determinarea de a stabili o dictaturH Li a format o camarilH prin care a Jncercat sH discredite*e Li sH de*bine partidele politice Li instituKiile democratice Mn acele circumstanKe Li Jn faKa unor probleme serioase +enerate de cri*a

economicH, +u(ernul KHrHnist Li-a dat demisia Jn aprilie 1791, astfel luInd fiinKH un cabinet de uniune naKionalH pre*idat de #or+a Nicolae Partidul NaKional-OHrHnesc a adoptat o atitudine criticH la adresa +u(ernului de Nuniune naKionalHG <care era de fapt un para(an pentru $arol al ##-lea Li camarila sa= Li cerea sH fie menKinut spiritul $onstituKiei din 1729 &cest +u(ern de Nuniune naKionalHG a demonstrat incapacitatea de a re*ol(a numeroasele probleme cu care se confrunta Kara iar $arol al ##-lea a fost obli+at sH apele*e la KHrHniLti 1?

3.3. Partidul Na,ional 2$r$nesc (n perioada iunie 1932*:ebruarie 193)


& doua +u(ernare naKional-KHrHnistH a Jnceput Jn iunie 1792 Jn condiKii mult mai +rele decIt prima 'u(ernul naKional-KHrHnist a JnKeles cH politica NporKilor desc-iseG ruina Kara Li a adoptat mHsuri menite sH proteje*e economia naKionalH, sH controle*e sc-imburile e8terne Li a a Jncercat sH contracte*e noi Jmprumuturi 11 3ari speranKe erau puse pentru recuperarea KHrii Jn JnKele+erea cu Li+a NaKiunilor, JnKele+ere de consultare Jn cooperare te-nicH, ce a fost iniKiatH Jn ianuarie 1799 Li s-a do(edit a fi un pact prin care finanKatorii strHini au Jncercat sH obKinH controlul economic asupra RomIniei )ub imensa presiune a opiniei publice, +u(ernul nu a ratificat JnKele+erea Jn timpul pre(H*ut, astfel planul de la 'ene(a nu a putut fi implementat 3ai mult decIt atIt, +u(ernul a optat pentru o confruntare cu capitalaliLtii strHini Li astfel plata Jmprumutului strHin a fost unilateral subspendatH Jn au+ust 1799 &u fost adoptate le+i pentru a elimna Jmprumuturile KHranilor, le+e, care practic a stipulat doar o amInare a plHKii Jmprumuturilor KHranilor, fapt ce a dus la o tensiune Jn cadrul +u(ernului Jn pri(inKa problemei a+rare 'u(ernul condus de &le8andru @aida-@oe(od<ianuarienoiembrie,1799=, a stopat prin forKH armatH re(olta muncitorilor de la cHile ferate, de la atelierele 'ri(iKa din %ucureLti Jn februarie 1799 fapt care a condus la un (al de indi+nare atIt Jn KarH cIt Li peste -otare Peful +u(ernului a arHtat o mare toleranKH pentru 'arda de ,ier, or+ani*aKie e8tremistH de tip fascist, care a fost JnfiinKatH Jn 8 aprile 179?, aLa cum o arHta Li pentru miLcHrile re(oluKionareE aceastH atitudine nefiind JmpHrtHLitH de cHtre membrii partidului KHrHnesc Li de cHtre majoritatea miniLtrilor Mn +u(ern, KHrHniLtii au adoptat o politicH e8ternH de pace, securitate Li cooperare, a menKinerii inte+ritHKii teritoriale a RomIniei "e altfel +u(ernul KHrHnesc a semnat Protocolul de
10 11

#dem, Istoria Rom'niei (n anii 191)*194+/ !d "idacticH Li Peda+o+ica, %ucureLti, 1776, p 124 #bidem, p 126

la 3osco(a Jn februarie 1727 care stipula eliminarea rH*boiului ca metodH de re*ol(are a diferendelor JnternaKionale, cotribuirea la consolidarea 3icii &ntante, reJnoirea tratatului de prietenie cu Polonia <ianuarie 1791=, participarea la conferinKa %alcanilor care a condus cHtre constituirea &ntantei %alcanilor, Jn 1794 Mn timpul cri*ei economice Partidul NaKional-OHrHnesc, ca toate partidele bur+-e*e, a fost martorul multor tulburHri interne, re*ultatul cHrora fiind scindarea partidului, cea mai importantH rupere a(Ind loc in aprilie 179?, prin plecarea +rupului condus de $onstantin )tere, care mai tIr*iu Li-a luat numele de Partidul "emocrat OHrHnesc Mn noiembrie 1792 +rupul condus de #unian 'ri+ore a plecat din partid si a fondat Partidul Radical OHrHnesc $ontradicKii serioase au a(ut loc intre #uliu 3aniu, care era impotri(a tendintelor dictatoriale ale re+elui $arol al ##-lea, si &le8andru @aida @oie(od, care a+rea rolul in creLtere al monar-iei in rolul statului #n acelasi timp, +ruparea KHrHneascH condusH de #on 3i-alac-e se e8prima tot mai mult in defa(oarea faprului cH +u(ernarea naKional-KHrHnistH, Jn particular +u(ernul @aida, a abandonatunele puncte esenKiale ale pro+ramului Partidului NaKional OHrHnist )ubminat de contradicKiile, compromis de mHsurile anti-sociale adoptate, sub imensa presiune a partidelor de opo*iKie Partidul Nastional Oaranesc L-ia dat demisia din +u(ern in noiembrie 1799 &cum fiind in opo*iKie, partidul l-a ales ca lider pe #on 3i-alac-e Mn aprilie 1795 un nou pro+ram de naturH bur+-e*o-democrat a fost adoptatE in acelaLi timp partidul a intensficat politica de recaLti+are a Jncrederii maselor @iaKa internH a partidului a continuat sa fie a+itatHE in martie 1795 &le8andru @aida @oie(od a parasit partidul NaKional OHrHnesc formInd ,rontul RomInesc, o or+ani*aKie care facea jocurile dicatoriale ale re+elui Mn decembrie 1795 o aripa stIn+H condusH de "em # "obrescu s-a detaLat de partid luandu-Li numele de $omitetele $etHKenesti care au cooperat cu partidele democratice impotri(a Partidului $omunist RomIn Partidul NaKional OHrHnesc s-a impotri(it mHsurilor luate de +u(ernul condus de '-eor+-e 1HtHrescu<ianuarie 1799-decembrie 1799=, care erau de restricKionare a drepturilor si libertaKilor democratice Li a JntHririi puterii e8ecuti(e Jn detrimentul celei le+islati(e Mn marea confruntare dintre forKele dicatoriale Li cele democratice, Partidul NaKionalOHrHmesc a fost dintotdeauna de partea re+imlui bur+-e*o- democratic Partidul a cotribuit la demascarea esenKei reacKionare a fascismului, condamnInd politica anti-naKionalH a 'Hr*ii de

,ier, a Kinut apHrarea alianKelor fHcute de diplomaKia romIneascH dupH 1718 pentru consolidarea pHcii Li pentru inte+ritatea teritorialH Partidul NaKional-OHrHnesc- Jn particular +ruparea condusH de 3aniu #uliu- a luat o puternicH po*iKie Jmportri(a tendinKei dictatoriale a re+elui $arol al ##-lea Li a inter(enKiei camarilei Jn (iaKa politicH a KHrii La sfIrLitul lui 1795 un +rup centrist condus de &rmand $Hlinscu s-a de*(oltat Jn sInul Partidului NaKional-1HrHnesc cu ideea de a lupta Jmpotri(a 'ar*ii de ,ier La rIndul sau #on 3i-alac-e, preLedintele partidului a adoptat o tacticH de aLteptare cre*Ind cH re+ele (a c-ema toate partidele la conducere, dar s-a JnLelat deoarece Jn 1797 re+ele a reJnnoit mandatul lui '-eor+-e 1HtHrescu Jn defa(oarea Partidului NaKional 1HrHnesc 12 Mnapoi la conducera partidului #uliu 3aniu a reali*at un pact de nea+resiune cu Relea $orneliu $odreanu conducHtorul 'Hr*ii de ,ier Jn 25 noiembrie 1797 Prin pact, 3aniu #uliu dorea sH uneascH forKele din opo*iKie Jmpotri(a +u(ernului 1HtHrescu Li sH cILti+e Jn ale+er astfel sa-i strice planul lui $arol al ##-lea, dar pactul a ridicat o +ra(H confu*ie politicH care a dus la crearea ,rontului &nti-,ascist-$etHKenesc la un moment decisi( pentru soarta re+imului democratic din RomInia $reLterea necontrolatH a 'Hr*ii de ,ier < care a obKinut 15,5Q din (oturi=, frica care s-a instalat asupra miLcHrii fasciste aruncInd RomInia Jn braKele 'ermaniei -itleriste a fHcut ca Partidul NaKional-1HrHnist sH recunoascH ca status 2uo instalarea dictaturii re+ale pe 1? februarie 1798

CAPITOLUL *. Acti)itatea gu)erna!ental i "arla!entar a Partidului Naional Liberal


3area :nire de la 1 decembrie 1718 a +enerat sc-imbHri profunde Jn toate domeniile acti(itHKii economice, sociale Li politice, determinInd restructurHri c-iar Jn (iaKa Partidului NaKional Liberal $a urmare a introducerii (otului uni(ersal, acesta Li-a sporit numHrul, de(enind o formaKiune cu o lar+H aderenKH socialH "rept urmare, Partidul NaKional Liberal s-a aflat, Jn mai multe rInduri la putere Jntre anii 1718-1717, 1722-1726, 1727-1728, 1799-1797 Mn +u(ernarea din 1722-1726 a Jmpus o noua $onstituKie, adoptInd, totodatH, o serie de mHsuri pri(ind administraKia, finanKele Li bo+HKiile subsolului Rolul acestui partid este determinant Jn aceLti ani cInd desfHLoarH o rodnicH acti(itate orientatH Jn direcKia accelerHrii procesului de de*(olatare a RomIniei

12

$li(eti '-e ,et al , Istoria Partidului Na,ional Liberal/ !d %#$ &ll, %ucureLti, 2???, p 294

"eceniul patru al secolului 44 se remarcH printr-un proces de ero*iune treptatH a sistemului democraKiei parlamentare, printr-un declin al partidelor politice democratice, inclusi( al celui liberal )imtomul acesta apare mai ales dupH 1727, dupH moartea neaLteptatH a marelui lider #on # $ %rHtianu, Jn ciuda eforturilor lui @intilH # $ %rHtianu Li # ' "uca de aface din aceastH formaKiune politicH un rea*em al democraKiei romIneLti !8plicaKie unei asemenea de+radHri a (ieKii politice multipartite Jn RomInia trebuie cHutatH Jn tendinKele autoritare ale lui $arol al ##-lea- JndepHrtat de liberali de la succesiune, Jn 1725, tocmai pentru e8centricitHKile sale compromiKHtoare pentru instituKia monar-icH- ale cHrui prero+ati(e erau restaurate Jn 179? "in acel moment, prin po*iKia monar-ului de di(i*are a partidelor in scopul slabirii forKei lor de +u(ernare, soara sistemului democraKiei parlamentare romaneLti era pusa in pericol "eLi printre liberali s-au +asit oamenii ca '- 1HtHrescu, care s-au facut partaLi unui asemenea joc diabolic, contribuind deci la compromiterea sistemului constituKional,trunc-iul cu (ocaKie democratica din sJnul Partudului NaKtional Liberal, in frunte cu $onstantin # $ %ratianu s-a retras intr-o po*iKie de re*istenKH, de respin+ere a oricHrei forme autoritare de +u(ernare

4.1. Partidul Na,ional Liberal (n primul deceniu al perioadei interbelice


Partidul NaKional Liberal s-a pre*entat Jn faKa electoratului cu un pro+ram +eneros fiind con(ins cH JnfHptuirile Li promisiunile sale Ji (or asi+ura Jn (iitorul parlament o majoritate confortabilH $ontrar aLteptHrilor liberalii au pierdut ale+erile parlamentare din primele *ile ale lui noiembrie 1717 Mn timpul celor doi ani cIt s-au aflat Jn opo*iKie liberalii Li-au refHcut forKele Li s-au adaptat noilor condiKii politice Li socio-economice, reuLind sH ajun+H Jntr-un timp foarte scurt din nou cea mai importantH formaKiune politicH din RomInia La supremaKia Partidului NaKional Liberal a contribuit faptul cH partidul nu a JntImpinat o opo*iKie cu ade(Hrat piternicH din partea celorlalte formaKiuni politice, sin+ura care l-a Jnfruntat fiind Partidul NaKional OHrHnesc ce a reuLit Jn noiembrie 1728 sH Ji ia locul la +u(ernare "upH desH(IrLirea unitHKii naKionale conducerea liberalH a Jncercat sH impunH elementul naKional Jn (iaKa economicH cu un control e8ercitat de noua Li puternica lui or+ani*aKie bancarH #on # $ %rHtianu (oia ca Jn ca*ul participHrii capitalului strHin RomInia sH aibH asi+urate 51 procente din capital, direcKia Li controlul rHmInInd Jn seama cetHKenilor sHi

Liderii liberali au ajuns ca, Jn anii ;2?, sH-Li pre*inte propriul partid ca fiind deasupra claselor Li ca promotor al unor mHsuri Jn beneficiul tuturor elementelor societHKii )ubliniau faptul cH partidul lor iniKiaserH reformele a+rarH Li electoralH Li reali*aserH unitatea naKionalH # ' "uca, prim-ministru liberal susKinea cH partidul sHu este adeptul pro+resului obKinut nu prin salturi bruLte ci printr-o acti(itate or+ani*atH, Jn limitele proprietHKii pri(ate, democraKiei Li conLtiinKei naKionale %rHtianu Li cole+ii sHi au denunKat Partidul OHrHnesc Li cel )ocialist ca fiind FstrHine spiritului romInescG Li repre*entInd un pericol pentru RomInia 3are 19 PInH Jn 1726 nu apHruse nici un ri(al suficient de puternic iar %rHtianu a(ea o relaKie armonioasH cu Re+ele ,erdinand ,ormarea Partidului NaKional OHrHnesc a Jnsemnat Jnceputul sfJrLitului pentru Partidul Liberal 3oartea lui #onel %rHtianu, Jn 1727, JnfrJn+erea Jn ale+erile din 1728 Li, cel mai important, urcarea pe tron a lui $arol al ##-lea Li ostilitatea sa faKH de partidele importante au facut ca Partidul Liberal sH de(inH dependent de Palat Liberalismul romInesc era total diferit de cel (est-european 3embrii Partidului Liberal recur+eau la orice mijloace pentru a-Li asi+ura (ictoria la urne Li conduceau economia Jn mod autoritar6 au or+ani*at carteluri, au stabilit tarife si au acordat fa(oruri financiare pentru a reali*a industriali*area Li crearea unei infrastructuri moderne, de tip occidental $ontradicKiile Jntre teoria Li practica liberalismului din RomInia interbelicH erau e(idente, ori+inile ei aflIndu-se dincolo de interesele familiei %rHtianu, Jntr-o bur+-e*ie romIneascH a secolului al 4#4 Dlea prea slab de*(oltatH pentru a Jndeplini o sarcinH asemHnHtoare cu cea reali*atH de bur+-e*ia din statele a(ansate ale !uropei

4.2. -on:runt$ri (ntre :or,ele democratice 0i cele dictatoriale ;1933*193)<


La 19 noiembrie 1799 cel de-al optulea cabinet naKional KHrHnesc de sub preLedenKia lui &le8andru @aida @oie(od Jnc-eia seria +u(ernHrilor acestui partid & doua *i P N L re(enea la putere 14 'u(ernul # ' "uca instalat la 14 noiembrie 1799 a fost primit cu ostilitate de toate partidele politice Li Jn special de 'arda de ,ier 15 "in iniKiati(a lui "uca sprijinit de ministru de e8terne Nicolae 1itulescu a adoptat 5urnalul $onsiliului de 3iniLtri din 7 decembrie 1799 prin care 'arda de ,ier era scoasH Jn afara
13 14

&postol )tan, 3ircea #osa, Liberalismul politic (n Rom'nia/ !d !nciclopedicH, %ucureLti, 1776, p 184 #bidem, p 228 15 #oan )curtu, Istoria Rom'niei (n anii 191)*194+/ !d "idacticH Li Peda+o+icH, %ucureLti, 1776, p 127

le+ii Mn anii 1794-1798 s-a Jnre+istrat un a(Int economic cu consecinKe po*iti(e asupra ni(elului de trai al Jntre+ului popor, beneficiarii fiind bur+-e*ii, KHranimea ducInd Jn continuare o (iaKH +rea &stfel situaKia clasei muncitoare cunoaLte o ameliorare, numHrul Lomerilor reducIndu-se Li salariile mHrindu-se &ceLti ani s-au caracteri*at prin creLterea rolului monar-iei Jn (iaKa de stat "epHLindu-Li prero+ati(ele care Ji erau acordate prin $onstituKie, $arol al ##-lea a e8ercitat o influenKH dominatoare asupra +u(ernului MncH din 1794 s-a (e-iculat ideea modificHrii $onstituKiei iniKiatH de $amarilH, Jn sensul creLterii puterilor monar-ului Li a diminuHrii rolului Parlamentului '-eor+-e 1HtHrHscu a aderat la aceastH idee deLi apHrarea $onstituKiei repre*enta obli+aKia lui fundamentalH Mn +eneral, +u(ernul 1HtHrescu, s-a abHtut de la normele fireLti ale re+imului democratic, de(enind Jn ultima sa perioadH un cabinet c(asipersonal al re+elui $arol al ##-lea La 1? februarie 1798 forma de +u(ernHmInt a de(enit monar-ie autoritarH, deoarece s-a reali*at primatul monar-iei Jn sistemul politic, parlamentul, +u(ernul Li c-iar puterea judecHtoreascH fiind subordonate deci*iei re+ale

Conclu+ii
"in cele pre*entate se poate conc-ide ca Jn primul deceniu interbelic s-a conturat un nou sistem partidist, caracteri*at prin 6 dispariKia partidelor conser(atoare, consolidarea po*iKiilor Partidului NaKional Liberal, JnfiinKarea de noi partide Li impunerea lor Jn (iaKa politicH <Li+a Poporului, Partidul OHrHnesc=, inte+rarea Jn cadrul statului romIn a partidelor din %asarabia, %uco(ina Li 1ransil(ania, Jntemeierea Li acti(itatea Partidului NaKional OHrHnesc <cea mai influentH or+ani*aKie din acea perioadH, apariKia Li acti(itatea partidelor aparKinInd minoritHKilor naKionale Li JnfiinKarea unor or+ani*aKii e8tremiste de stIn+a Li de dreapta @iaKa politicH din perioada interbelicH a fost dominatH de lupta dintre Partitul NaKional Liberal Li Partidul NaKional OHrHnesc, formaKiuni politice cHrora le-a re(enit sarcina de a reali*a reconstrucKia RomIniei afectatH de prima confla+raKie mondialH

Mn anii ;9? s-au e(idenKiat Li alte forKe politice Jn afara partidelor $amarila a dobIndit o
situaKie e8celentH Jn timpul lui $arol al ##-lea fiind considerat de acesta principalul sprijin Jn distru+erea sistemului parlamentar !l a transformat $oroana Jntr-un instrument de distru+ere a partidelor politice "e asemenea Jn aceastH perioadH sistemul politic bipartidist de la Jnceputul Primului RH*boi 3ondial trece la unul multipartidist Jn care Li-au fHcut loc Li formaKiunile e8tremiste <o noutate pentru RomInia=, datorate implementHrii Jn sistemul romInesc a (otului uni(ersal, a emancipHrii muncitorilor Li a KHranilor

BIBLIOGRAFIE

1 &postol )tan, 3ircea #osa, Liberalismul politic (n Rom'nia/ !d !nciclopedicH, %ucureLti, 1776 2 'eor+escu @lad, Istoria romanilor de la origini pana in %ilel noastre/ .umanitas, %ucuresti, 1775 9 )curtu #oan, Istoria Rom'niei (n anii 191)*194+, !d "idactica Li Peda+o+icH, %ucureLti, 1776 4 )curtu #oan/ -ontribu,ii pri.ind .ia,a politic$ din Rom'nia/ !d PtiinKificH Li !nciclopedicH, %ucureLti, 1788 5 )curtu #oan/ 1in .ia,a politic$ a Rom'niei/ !d PtiinKificH Li !nciclopedicH, %ucureLti, 1789 6 '-eor+-e $li(eti, '-eor+-e >niLoru, "umitru Pandru, &postol )tan, Istoria Partidului Na,ional Liberal/ !d %#$ &LL, %ucureLti, 2??? )urse media6 SSS Si0ipedia or+CSi0iCpartidulTnaQ$)U&9ionalTLiberal

CUPRINS
CAPITOLUL 1. Originile i istoria Partidului Na ional !"r"nes# i a Partidului Na ional Li$eral 11 Liberal 1 2 Mnceputul liberalismului Jn RomInia 1 9 Partidul NaKional 1 4 >ri+inile Partidului OHrHnesc 1726 4 CAPITOLUL %. Siste&ul de 'artide din Ro&(nia anilor 1)1* + 1),) 2 1 )c-imbHri pe scena politicH de dupH Primul RH*boi 3ondial 2 2 )ituaKia partidelor pe scena politicH interbelicH !"r"nes# 9 1 $ampania opo*iKionistH dintre anii 1726-1728 9 2 OHrHniLtii Jn anii recesiunii 9 9 Partidul NaKional OHrHnesc Jn perioada iunie 1792-februarie 1798 CAPITOLUL .. Li$eral 4 1 Partidul NaKional Liberal Jn primul deceniu al perioadei interbelice 4 2 $onfruntHri Jntre forKele democratice Li cele dictatoriale <1799-1798= Con#lu/ii 5 5 6 11 11 12 14 16 17 18 2? >ri+inile Partidului 1 1 2 4 1 NaKional

1 5 Relatiile dintre Partidul National si Partidul 1aranesc in perioada noiembrie 1717 D aprilie

CAPITOLUL ,. A#ti-itatea gu-erna&ental" i 'arla&entar" a Partidului Na ional

A#ti-itatea gu-erna&ental" i 'arla&entar" a Partidului Na ional