Sunteți pe pagina 1din 81

MINISTERUL LUCRRILOR PUBLICE, TRANSPORTURILOR I LOCUIN|EI

ORDINUL Nr. 607 din 21.04.2003


pentru aprobarea regIementrii tehnice ,Normativ privind
proiectarea, executarea i expIoatarea hidroizoIa|iiIor Ia cIdiri",
indicativ NP 040-02,
n conformitate cu prevederile art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995, privind calitatea n construc[ii, cu
modificrile ulterioare,
n temeiul prevederilor art. 2 pct. 45 i ale art. 4 alin. (3) din Hotrrea Guvernului nr. 3 / 2001 privind
organizarea i func[ionarea Ministerului Lucrrilor Publice, Transporturilor i Locuin[ei, cu modificrile ulterioare,
Avnd n vedere procesul verbal de avizare nr. 72 /14.10.2002 al Comitetului Tehnic de Specialitate
,Fizica construc[iilor i cerin[e func[ionale pentru construc[ii",
Ministrul Lucrrilor Publice, Transporturilor i Locuin[ei, emite urmtorul:
ORDIN:
Art. 1. - Se aprob reglementarea tehnic ,Normativ privind proiectarea, executarea i expIoatarea
hidroizoIa|iiIor Ia cIdiri", indicativ NP 040-02, elaborat de nstitutul Na[ional de Cercetare-Dezvoltare n
Construc[ii i Economia Construc[iilor - NCERC Bucureti Si prevzut n anexa
1
care face parte integrant din
prezentul ordin.
Art. 2. - Prezentul ordin va fi publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea .
1
Anexa se public n Buletinul Constructiilor editat de nstitutul Na[ional de Cercetare -Dezvoltare n Construc[ii i Economia
Construc[iilor - NCERC Bucureti.
Art. 3. - La data intrrii n vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului lucrrilor publice i a amenajrii
teritoriului nr. 15/N din 22 aprilie 1993 pentru aprobarea reglementrii tehnice ,nstruc[iuni tehnice pentru
utilizarea foilor de bitum aditivat la hidroizola[iile acoperiurilor", indicativ C 246 -1993, i nceteaz
aplicabilitatea.
Art. 4. - Direc[ia general tehnic n construc[ii va duce la ndeplinire prevederile prezentului ordin.
p. Ministrul lucrrilor publice, transporturilor i locuin[ei,
Marius Sorin Ovidiu BOTA,
Secretar de stat
MNSTERUL LUCRRLOR PUBLCE, TRANSPORTURLOR
Sl LOCUN|E
NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA, EXECUTAREA I
EXPLOATAREA HIDROIZOLA|IILOR LA CLDIRI,
INDICATIV NP 040-02
Elaborat de:
nstitutul Na[ional de Cercetare-Dezvoltare n Construc[ii i Economia Construc[iilor - NCERC
Bucureti
Director generaI: prof. dr. ing. Dan LUNGU
Director Departament Fizica ConstrucJiilor. InstalaJii
dr. ing. loan PEPENAR
ef Laborator: ing. Sergiu MELNTE
ResponsabiI de proiect: arh. Eugen POPESCU
CoIectiv de speciaIiti: arh. Eugen POPESCU
ing. Sergiu MELNTE
arh. Vicen[iu TOMA
ing. Silviana CONSTANTN
ing. lolanda SERBAN
tehn. Victorina SASU
tehn. Cristian ARSENE
tehn. Liliana BARBU
Avizat de:
DREC|A GENERAL TEHNC N CONSTRUC|
Director generaI: ing. on STNESCU
ResponsabiI de tem: ing. Paula DRAGOMRESCU
CUPRINS
1. Prevederi generale
1.1. Obiect
1.2. Domeniul de aplicare
1.3. ReIerinte principale
1.4. Terminologie si elemente deIinitorii
2.Principii privind proiectarea, executarea yi utilizarea hidroizola(iilor
2.1. Principii privind proiectarea
2.2. Principii privind executarea
2.3. Principii privind exploatarea
3. Principii generale pentru evaluarea structurilor
hidroizolante la cldiri
3.1. Principii generale pentru evaluarea structurilor hidroizolante ale acoperisurilor si a altor
elemente ale cldirilor supuse direct actiunii apelor meteorice
3.2. Principii generale pentru evaluarea structurilor hidroizolante ale cldirilor si prtilor de cldiri
mpotriva exIiltratiilor
3.3. Principii generale pentru evaluarea structurilor hidroizolante ale elementelor sau prtilor de cldiri,
amplasate subteran, mpotriva inIiltratiilor si/sau
exIiltratiilor
4.Sistem practic de evaluare a structurilor hidroizolante; sistemul I.P.T
5. Principii esen(iale de evaluare a materialelor hidroizolante
6. Considera(ii privind stabilirea nivelurilor de performan( corespunztoare structurilor yi
materialelor hidroizolante n func(ie de zonarea geoclimatic
7.Prezentarea materialelor hidroizolante de uz curent
7.1. Membrane bituminoase
7.2. Materiale hidroizolante bituminoase din mase omogene cu aplicare pelicular
7.3. Membrane polimerice
7.4. Materiale hidroizolante polimerice din mase omogene cu aplicare pelicular
8. Alctuirea structurilor hidroizolante
8.1. Alctuirea structurilor hidroizolante la acoperisurile tip teras
8.2. Alctuirea structurilor hidroizolante mpotriva exIiltratiilor
8.3. Alctuirea structurilor hidroizolante a elementelor si prtilor de cldire amplasate subteran (socluri,
Iundatii, subsoluri) mpotriva inIiltratiilor si/sau exIiltratiilor
9. Condi(ii privind verificarea calit(ii yi urmrirea comportrii n timp a hidroizola(iilor
9.1. Conditii privind veriIicarea calittii
9.2. Urmrirea comportrii n exploatare
10. Msuri privind protec(ia yi igiena muncii
11. Msuri privind prevenirea yi stingerea incendiilor
Anexa nr. 1
Anexa nr. 2
Anexa nr. 3
Anexa nr. 4A
Anexa nr. 4B
Anexa nr. 4C
Anexa nr. 5
Anexa nr. 6A
Anexa nr. 6B
Anexa nr. 6C
Anexa nr. 6D
Anexa nr. 6E
Anexa nr. 7
Anexa nr. 8
Anexa nr. 9
Hr(i zonare geoclimatic
NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA,
EXECUTAREA $I EXPLOATAREA
HIDROIZOLATIILOR LA CLDIRI
Indicativ
NP 040-2002
-----------------------------
1. PREVEDERI GENERALE 1.1. Obiect
Prezentul normativ cuprinde urmtoarele prevederi n conIormitate cu Legea nr. 10/95:
a. Prevederi exigentiale.
- principii privind proiectarea, executarea si utilizarea
hidroizolatiilor;
- principii generale pentru evaluarea structurilor hidroizolante;
- sistem practic de evaluare a structurilor hidroizolante:
sistemul I.P.T.;
- principii de evaluare a materialelor hidroizolante.
b. Prevederi informative.
- speciIicatii de zonare geoclimatic;
- prezentarea materialelor hidroizolante de uz curent;
- alctuirea structurilor hidroizolante.
c. Anexe
Not. n cadrul prezentului normativ se Iac reIeriri si exempliIicri si la alte elemente ce Iac parte din conceptul de
hidroizolatie.
Elaborat de:
Institutul National de Cercetare-Dezvoltare
n Constructii si Economia Constructiilor-
NCERC Bucuresti
Aprobat de: MINISTRUL
LUCRRILOR PUBLICE,
TRANSPORTURILOR SI
LOCUINTEI, cu ordinul
nr. 607 din 21.04.2003
1.2. Domeniul de aplicare
1.2.1. Prevederile prezentului normativ se adreseaz proiectantilor, executantilor si beneIiciarilor
(utilizatorilor) de lucrri de constructii, precum si organelor de avizare, control si responsabililor tehnici cu
executia din domeniul constructiilor civile, industriale si agrozootehnice.
1.2.2. Prevederile prezentului normativ se reIer la hidro-izolatiile continue si omogene la cldiri
supuse actiunii apelor, neagresive chimic, cu sau Ir presiune hidrostatic (inIiltratii si/sau exIiltratii).
1.2.3. Hidroizolatiile continue si omogene la care se reIer prezentul normativ constau din:
1.2.3.1. Materiale hidroizolante bituminoase continue - membrane nearmate sau armate (cu armare, simpl
sau dubl, cuprins n mas, sau cu strat de armare ca suport);
1.2.3.2. Materiale hidroizolante polimerice continui - membrane extrudate sau calandrate, nearmate sau
armate (cu armare simpl sau dubl cuprins n mas si/sau cu sau Ir strat de armare ca suport);
1.2.3.3. Materiale hidroizolante din mase omogene, bituminoase sau polimerice, cu aplicare pelicular n
unul sau mai multe straturi, cu sau Ir strat/straturi de armare.
1.2.4. Prevederile prezentului normativ NU se reIer la:
- hidroizolatii la constructii speciale (drumuri si poduri, tuneluri, bataluri, gropi ecologice);
- hidroizolatiile cu plci metalice;
- impermeabilizri n mas sau de supraIat a elementelor de constructie (betoane, tencuieli,
sape);
- impermeabilizri ale solului;
- ecranri si drenaje de protectie a prtilor de constructie subterane;
- nvelitori la acoperisuri cu pant general mai mare de 5;
- reabilitri si reparatii ale hidroizolatiilor.
1.3. Referin(e principale
1.3.1. Referin(e na(ionale
Legea 10/95 privind calitatea n constructii;
SR-ISO 6240/97 - Norme de perIormant n constructii-continut si prezentare;
Normativ cadru privind detalierea continutului cerintelor stabilite prin Legea 10/95;
Seria C. 107 - Normative pentru proiectarea si executarea lucrrilor de izolatii termice la cldiri;
SR 137/95 - Materiale hidroizolante bitumate. Reguli si metode de veriIicare;
P. 130/99 -Normativ privind urmrirea comportrii n timp a constructiilor;
P. 100/92 - Normativ pentru proiectarea antiseismic a constructiilor, inclusiv completare si modiIicare cap.
11, 12(MLPAT71/N/96);
P. 118/99 - Normativ de sigurant la Ioc a constructiilor;
SR 1907/1/97 - Calculul necesarului de cldur. Prescriptii
de calcul;
STAS 10101/20/90 - Actiunea vntului;
STAS 10101/21/92 - ncrcri date de zpad;
STAS 2921/76 - Constructii civile industriale si agrozootehnice;
- Lucrri de hidroizolatii;
- Determinarea impermeabilittii;
STAS 6615/1-74 - Adezivi pe baz de elastomeri;
- Determinarea vscozittii;
STAS 6622/88 - Chituri de etansare a rosturilor n constructii
- Conditii tehnice generale de calitate;
STAS 8622/88 - Chituri de etansare a rosturilor n constructii
- Conditii tehnice de calitate;
STAS 9199/73 - Masticuri bituminoase pentru izolatii la
constructii
- Metode de analiz si ncercri.
HG 925/95 - Regulament de veriIicare si expertizare tehnic
de calitate a proiectelor, a executiei lucrrilor si constructiilor;
Legea 90/96 - Legea protectiei muncii completat cu Legea
177/2000;
Norme generale de protectia muncii, elaborate de Ministerul
Muncii si Protectiei Sociale n colaborare cu Ministerul
Snttii-1996;
Regulamentul privind protectia si igiena muncii, aprobat
cu Ordinul nr.9/N/l5.03.1993 al MLPAT;
Normativ cadru de acordare si utilizare a echipamentului
individual de protectia muncii, aprobat cu Ordinul nr.225/95;
OGR nr.60/97 privind aprarea mpotriva incendiilor,
aprobat prin Legea nr.212/97;
Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor,
aprobate cu Ordinul MI nr.775/98;
Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata
executrii lucrrilor de constructii si instalatii aIerente
acestora, indicativ C 300 aprobat cu Ordinul nr. 20/N al MLPAT;
Dispozitii generale de ordine interioar pentru prevenirea si stingerea incendiilor- D.G.P.S.I.-001, aprobate
cu Ordinul MI nr. 1023/99;
Dispozitii generale privind instruirea n domeniul prevenirii si stingerii incendiilor- D.G.P.S.I.-002,
aprobate cu Ordinul MI nr. 1080/2000.
1.3.2. Referin(e strine
Directive Generale UEAtc privind etanseitatea la constructii (caietCSTBnr.1812);
Directive tehnice uniIicate, seria 20 si 43 (CSTB), privind etanseitatea constructiilor;
Directive europene privind produsele pentru constructii (89/106/CEE);
Ghidul perIormantelor n constructii (elaborate de CSTC si SECO)din 1990.
1.4. Terminologie yi elemente definitorii
1.4.1. Terminologie conform STAS 2355/1-85 (Constructii Civile, Industriale si Agrozootehnice.
Lucrri de hidroizolatii n constructii. ClasiIicare si terminologie)
1.4.2. Terminologie (adoptat suplimentar):
1.4.2.1. Etaneitate - termen generic ce deIineste impermeabilitatea constructiilor (prti si. elemente de
constructii) mpotriva apei si/sau a umidittii, care cuprinde si domeniul hidroizolatiilor la cldiri (ce Iac
obiectul prezentului normativ);
1.4.2.2. Hidroi:olatie - structura etans, continu si omogen de protectie a elementelor sau prtilor de
constructie mpotriva inIiltratiilor si/sau exIiltratiilor apei si/sau a umidittii naturale a mediului;
1.4.2.3. Membrane (membrane hidroizolante) - termen generic ce deIineste totalitatea materialelor
hidroizolante sub Iorm de Ioi groase ambalate n suluri;
1.4.2.4. Mase omogene cu aplicare pe licit/ar - termen generic ce deIineste totalitatea materialelor
hidroizolante sub Iorm semiIluid cu diverse vscozitti;
1.4.2.5. Terase utilitare - termen ce deIineste categoria teraselor ce comport Iunctiuni utilitare n
exploatare:
a) Terase circulabile pietonal - terase de acces si/sau Ilux pietonal (cu utilizare redus sau intens);
b) Terase carosabile - terase apte accesului si parcajului auto;
c) Terase cu utilitate multipl (mixte).
1.4.2.6. Terase necirculabile cu structur hidroi:olant autoprotefat - terase pe care nu se circul sau
cu circulatie ocazional, dirijat, care au ca strat superior al structurii hidroizolante o membran hidroizolant
autoprotejat (pentru acces ocazional se prevd zone special ntrite si marcate ce comport o circulatie
usoar);
1.4.2.7. Terase necirculabile cu protectie suplimentar grea -terase pe care nu se circul sau cu
circulatie ocazional (peste structura hidroizolant se prevede protectie grea din pietris, dale sau sap);
1.4.2.8. Terase ranversate - terase pe care nu se circul cu structuri termohidroizolante inversate
(termoizolatia lestat este
pozat peste structura hidroizolant aplicat direct pe elementul structural suport);
1.4.2.9. Armare (strat - straturi de armare) - materiale sub Iorm de mpslituri (voaluri) Iolii, testuri,
plase, care se includ n structura intern a membranelor hidroizolante sau care ntresc straturile hidroizolante
din mase omogene cu aplicare pelicular;
1.4.2.10. Autoprotectie (membrane sau structuri hidroizolante autoprotejate) - protectie cu materiale
minerale (granulare sau n paiete), Iolii sau pelicule aplicate n procesul de Iabricatie pe Iata superioar a
membranelor hidroizolante sau materiale hidroizolante (membrane sau pelicule) rezistente la Iactorii de mediu
prin natura compoundului din care sunt Iabricate;
1.4.2.11. Independent sau flotant - mod de aplicare Ir aderent la suport a unei Iolii, Ioi, membrane sau
structuri hidroizolante;
1.4.2.12. Semiaderent - mod de aplicare a unei Iolii, Ioi, membrane sau structuri hidroizolante prin
lipire n puncte, benzi (Isii) continui sau discontinui, ntr-un procent stabilit;
1.4.2.13. Aderenta total (total aderent) - mod de aplicare a unei membrane sau structuri
hidroizolante prin sudur sau lipire continu, omogen pe ntreaga supraIat;
1.4.2.14. Strat de separare (desolidarizare) - Iolie sau Ioaie aplicat Ilotant ntre diverse substructuri
ale structurilor termo-hidroizolante sau aplicat sub stratul de protectie grea, cu rol de a mpiedica aderenta
si/sau rol de protectie;
1.4.2.15. Strat de desolidari:are - strat din Ioaie, Iolie, mpslitur etc. intercalat ntre alte straturi ale
structurii termohidro-izolante cu rol de a mpiedica aderent si/sau de protectie.
1.4.2.15. Difu:ie (strat diIuzie) - strat cu rol de repartizare uniIorm si migrare a vaporilor de ap.
1.4.3. Explicitare termeni
1.4.3.1. Sistemul IPT- sistem de apreciere calitativ global pe criterii si niveluri de perIormant a
structurilor hidroizolante (detaliat n capitolul IV) ce cuprinde:
- I impermeabilitatea la ap;
- P rezistenta Ia perIorare (Ps - perIorare static si Pd -perIorare dinamic);
- T comportamentul la temperaturi ridicate.
1.4.3.2. Criterii i niveluri de performant a materialelor hidroi:olante (detaliat n capitolul V) ce
cuprinde urmtorii parametri deIinitorii, principali:
- R Iorta de rupere la tractiune;
- A alungirea la rupere la tractiune;
- F Ilexibilitatea la temperaturi sczute.
1.4.3.3. Suport - termen ce deIineste natura supraIetei pe care
se aplic hidroizolatia:
a) Suport rigid - beton monolit sau preIabricat, sape (slab armate, din mortar de ciment) - constituie
suport cu deIormatii neglijabile, comport orice tip de materiale hidroizolante;
b) Suport elastic - suport deIormabil (panouri proIilate metalice, astereal din lemn sau din plci
celulozice aglomerate) cu sgeat maxim admisibil de 1/150-comport hidroizolatii cu membrane;
c) Suport semirigid - plci termoizolante, semirigide simplu pozate, lipite n puncte, continuu sau
Iixate mecanic pe suport rigid, ce pot Ii supuse unui eIort de compresiune
maxim de 8 N/cm
2
pentru o deIormatie maxim de 10 (exemplu: plci din polistiren expandat sau
extrudat, plci din poliuretan, etc.) - comport hidroizolatii cu membrane;
d) Suport semielastic - plci termoizolante Iixate mecanic, lipit e continuu sau n puncte pe suport
rigid, elastic sau semirigid, ce pot Ii supuse unui eIort de 0,2 N/cm
2
, cu o deIormatie maxim de 5
la un coeIicient de revenire de minim 0,90 (exemplu: plci vat mineral de minimum 140
kg/m
3
) - comport hidroizolatii cu membrane.
1.4.3.4. Structura hidroi:olant - termen ce deIineste un sistem structural monostrat, bistrat sau
multistrat din materiale hidroizolante:
a) Structurile hidroizolante pot Ii constituite din membrane hidroizolante (bituminoase sau polimerice)
sau din mase omogene cu aplicare pelicular (bituminoase sau polimerice);
b) Structurile hidroizolante din membrane se aplic pe suport n urmtoarele variante:
simplu pozate direct pe elementul suport sau cu intercalarea unui strat de separare (cu
asigurarea etanseittii suprapunerilor);
lipite continuu. n urmtoarele moduri:
- lipire cu adezivi speciIici la cald (masticuri bituminoase) sau la rece (adezivi bituminosi
si/sau polimerici);
- sudur cu Ilacra sau cu aer cald (sau sudur cu microunde a suprapunerilor unor
membrane polimerice);
- autoaderent (cu Iilm de protectie ce se ndepr teaz); suprapunerile se lipesc sau se
sudeaz.
lipite discontinuu, n urmtoarele moduri:
- cu adezivi speciIici, la cald sau la rece, n puncte sau benzi;
- prin topirea superIicial a relieIului (benzi sau ploturi) cu care este prevzut membrana
hidroizolant (bituminoas);
- n puncte sau benzi autoadezive);
- cu adezivi speciIici, la cald sau la rece, prin intercalarea unei Iolii sau Ioi perIorate.
simplu pozate, cu Iixare mecanic (cu asigurarea etanseittii suprapunerilor);
lipite continuu sau discontinuu, cu Iixare mecanic suplimentar.
Note.
- membranele ce compun structurile hidroizolante multistrat se lipesc continuu ntre ele cu adezivi speciIici la
cald sau la rece si prin sudur (nu se recomand prin autoaderent);
- structurile hidroizolante din mase omogene, simple sau armate, se aplic numai pe suport rigid (n straturi
succesive) manual sau mecanic (cu sau Ir straturi de armare).
1.4.3.5. Structurile hidroizolante din membrane se protejeaz Iat de Iactorii de mediu n unul di n
urmtoarele moduri:
a) Autoprotejate (din Iabricatie) cu:
- materiale minerale (granule, paiete) - la membrane bituminoase;
- Iolii metalice (prin dublare) din aluminiu, cupru, inox - la membrane bituminoase;
- Ioi polimerice (prin dublare) - la membrane polimerice;
- pelicule (lacuri, vopsele)- la membrane polimerice;
- prin natura compoundului din care este realizat materialul hidroizolant - la membrane bituminoase
si polimerice.
b) Protejate pe santier cu:
- pelicule de protectie (reIlectante) - la membrane bituminoase si polimerice;
- acoperire cu pietris sau dale (protectie grea ~ 40 kg/m
2
), cu sau Ir strat de desolidarizare - la
membrane bituminoase si polimerice;
- acoperire cu elemente preIabricate sau turnate (avnd rol constructiv sau rol de protectie si de
uzur n cazul teraselor utilitare) cu sau Ir strat de desolidarizare - la membrane bituminoase;
- acoperire cu plci sau mase termoizolante protejate spre exterior (structuri ranversate) pelicular
sau cu protectie grea cu sau Ir strat de desolidarizare - Ia membrane bituminoase si polimerice.
1.4.3.6. Structurile hidroizolante din mase omogene cu aplicare pelicular se protejeaz Iat de Iactorii
de mediu n unul din urmtoarele moduri:
autoprotejate (din Iabricatie) n mas, prin natura compoundului din care sunt realizate;
protejate pe santier cu:
- pelicule de protectie (reIlectante);
- acoperire cu dale sau pietris (protectie grea ~ 20 kg/m
2
), cu intercalarea unui strat de
desolidarizare;
- acoperire cu Iolii, testuri sau mpslituri.
1.4.4. Configura(ia structurilor termohidroizolante
(notiuni suplimentare contextului dar deIinitorii prezentului normativ):
a) Structurile termohidroi:olante pot Ii:
- structuri clasice; n care structura termoizolant este cuprins ntre structura hidroizolant si
elementul structural suport (se mentioneaz c stratul de diIuzie si bariera contra vaporilor Iac parte din
structura termoizolant);
-structuri ranversate; n care termoizolatia este aplicat peste structura hidroizolant (spre
exterior). Termoizolatia ranversat poate Ii realizat cu materiale aplicate direct (poliuretan spumat)
sau prin pozarea de plci (sticl spongioas sau polistiren extrudat), protejate;
- structuri distincte (separate); hidroizolant si termo-izolant (n care termoizolatia este
prevzut n interiorul constructiei, sub elementul suport al hidroizolatiei).
b) Structurile termohidroi:olante clasice au urmtoarea conIiguratie (de la exterior spre
interior):
- structura hidroizolant autoprotejat sau protejat suplimentar, aplicat n aderent total,
semiIlotant sau Ilotant pe structura termoizolant; (se va prevede strat diIuzant sub hidroizolatia
aplicat pe termoizolatia ce implic procedee umede sau pe suport cu umiditate proprie peste nivelul
admisibil);
- structura termoizolant (monostrat, bistrat sau mixt);
- protectia termoizolatiei (Iat de vaporii de ap aIlati
la interiorul constructiei) este alctuit din bariera contra
vaporilor, cu sau Ir strat de diIuzie.
c) Structurile hidroi:olante cu membrane bituminoase se pot aplica pe toate tipurile de suport, conIorm
urmtorului tablou:
TipuI teraseIor / mod de apIicare
T.N.G. T.N.A. T.P.
TipuI
suportuIui
f. s. t. s. t. f. s. t.
SUPORT RGD
beton, ap
beton uor turnat sau spumat
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
SUPORT ELASTC
lemnsau plci fibrolemnoase
1
X X X X X
1
Pe suport din lemn sau plci Iibrolemnoase primul strat hidroizolant se va Iixa mccanic.
TipuI teraseIor / mod de apIicare
T.N.G. T.N.A. T.P.
TipuI
suportuIui
f. s. t. s. t. f. S. t.
SUPORT SEMRGD
plci poliuretan sau polistiren
(cu sau fr caerare)
1
plci plut (cu sau fr strat de
caerare)
plci perlit (cu sau fr strat de
caerare)
plci sticl spongioas
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
SUPORT SEMELASTC
plci rigide vat mineral
(cu sau fr strat de caerare)
2
X X X X X
T.N.G. terase necirculabile cu protectie suplimentar, grea;
T.N.A. terase necirculabile cu structura hidroizolant autoprotejat;
T.P. terase circulabile pietonal.
I. Ilotant
s. semiaderent
t. aderent total
d) Structurile hidroizolante cu membrane polimerice (de regul structuri monostrat) se aplic de regul
pe suport rigid dar se pot aplica si pe suport elastic, semirigid sau semielastic cu respectarea strict a
prevederilor productorului (de membrane polimerice);
Membranele polimerice se aplic de regul cu Iixare mecanic si sudarea/lipirea suprapunerilor
conIorm prevederilor productorului.
1
Pe suport din poliuretan sau polistiren se poate aplica n semiaderent sau aderent total n cazul membranelor autoadezive, special
concepute; se poate aplica la T.P. cu circulatie redus.
2
Pe suport din vat mineral, primul strat hidroizolat se va Iixa mecanic; pe suport din vat mineral caserat din Iabricatie cu
membran hidroizolant. se aplic n semiaderent sau in total aderent; se poate aplica la T.P. cu circulatie Ioarte redus.
2. PRINCIPII PRIVIND PROIECTAREA, EXECUTAREA $I
UTILIZAREA HIDROIZOLATIILOR
2.1. Principii privindproiectarea 2.1.1. Principii generale
2.1.1.1. Documentatia de executie privind hidroizolarea cldirilor mpotriva apei si/sau a umidittii
mediului se va ntocmi conIorm prevederilor reglementrilor tehnice speciIice n constructii, n vigoare si n
concordant cu prevederile productorilor de materiale hidroizolante.
2.1.1.2. Documentatia de executie a lucrrilor de hidroizolare a cldirilor se va elabora de ctre Iirme
si/sau persoane specializate, autorizate.
2.1.1.3. Documentatia de executie a lucrrilor de hidroizolare va Ii elaborat explicit, pe stadii Iizice
distincte, cu prezentarea lucrrilor de alt speciIic si corelarea acestora cu lucrrile de hidroizolare propriu-zise
(dup caz).
2.1.1.4. Documentatia de executie a lucrrilor de hidroizolare se va ntocmi n baza temei-program
elaborate n baza urmtoarelor date deIinitorii:
a) DeIinirea si determinarea conditiilor si exigentelor stabilite de beneIiciar (utilizator);
b) Stabilirea si deIinirea din punct de vedere structural si Iunctional al tipului de cldire, sau
element al cldirii ce se hidroizoleaz;
c) Stabilirea conditiilor geologice (studiu geo, nivel mediu Si maxim al apelor Ireatice) si de
zonare geoclimatic, dup speciIicul hidroizolatiei;
d) Stabilirea modurilor, parametrilor si nivelurilor de actionare curent si maxim-potential a
apei sau a umidittii mediului asupra obiectului ce se hidroizoleaz;
e) DeIinirea tipului de hidroizolatie preconizat.
2.1.1.5. Documentatia de executie a lucrrilor de hidroizolare a cldirilor mpotriva apei si/sau a
umidittii mediului va cuprinde memoriul justiIcativ-explicativ (justiIicarea solutiei adoptate n contextul
datelor de tem, implicatiile n relatie cu lucrrile conexe, de alt speciIic), cantitti de lucrri pe stadii Iizice,
necesar de materiale, resurse si utilaje precum si piesele desenate de ansamblu si detaliile caracteristice.
2.1.1.6. Documentatia de executie va cuprinde speciIicatiile privind reglementrile tehnice de reIerint,
standardele sau agrementele tehnice ale materialelor, durabilitatea apreciat a structurilor hidroizolante
preconizate si conditiile de utilizare.
2.1.1.7. Pentru lucrri de hidroizolare de amploare sau cu conditii de pericol privind incendiile,
exploziile sau accidentrile, se vor elabora proiecte tehnologice si caiete de sarcini cu abordarea distinct a
msurilor P.S.I. si de protectia muncii.
2.1.1.8. Proiectantul si beneIiciarul pot opri lucrrile de executie n cazul n care se constat abateri de la
prevederile documentatiei de executie, a prescriptiilor si reglementrilor n vigoare.
2.1.2. Principii particulare
2.1.2.1. La proiectarea hidroizolatiilor cldirilor se va tine seama de urmtoarele aspecte speciIice
ansamblului construit:
a) DeIinirea conditiilor geoclimatice de amplasare a constructiei:
b) Categoria de important a cldirii;
c) DeIinirea general din punct de vedere volumetric si structural al cldirii, prtilor sau elementelor de
constructie ce necesit hidroizolare sau termohidroizolare;
d) DeIinirea Iunctionalittii cldirii, prtilor sau elementelor de constructie pentru stabilirea general a
tipului de hidroizolatie sau de termohidroizolatie;
e) Stabilirea precis a naturii, geometriei si conIormatiei elementului suport al structurii hidroizolante sau
termohidro-izolante;
I) DeIinirea modului de comportare din punct de vedere al deplasrilor, vibratiilor, miscrilor elastice si
al nivelului de microIisurare - Iisurare al elementului suport;
Aprecierea si stabilitatea modalittilor si nivelurilor de actionare medii-curente si maxim-potentiale a
apei sau a umidittii mediului asupra hidroizolatiei.
2.1.2.2. Proiectarea propriu-zis a hidroizolatiilor la cldiri se va Iace n baza urmtoarelor aspecte:
a) Stabilirea cerintelor de perIormant a nivelurilor de perIormant necesare pentru structura
hidroizolant preconizat a Ii utilizat (conIorm sistemului I.P.T. de apreciere calitativ global);
b) DeIinirea si stabilirea tipului de hidroizolatie preconizat (n Ioi hidroizolante sau din mase omogene cu
aplicare pelicular). n cazul structurilor termohidroizolante, se va Iace corelarea cu normele n vigoare
privind termoizolarea constructiilor, cu deIinirea si stabilirea structurii ansamblului termohidroizolant;
c) Stabilirea structurii ansamblului hidroizolant (monostrat, multistrat) a materialului-materialelor
componente (bituminoase sau polimerice) si a sistemului de aplicare pe suport pentru supraIetele orizontale,
nclinate si verticale, n concordant cu speciIicatiile productorului si cu cele din agrementele tehnice ale
materialelor preconizate;
d) DeIinirea si stabilirea relatiilor privind anexele, accesoriile si elementele constructive locale
(receptoare pluviale, jgheaburi senouri, atice, strpungeri, diIerente de nivel, socluri, etc), n contextul
supraIetei generale date si n concordant cu modul de utilizare-Iunctionare;
e) Determinarea si prezentarea elementelor speciale, particulare, atipice si modurilor de
solutionare;
I) Determinarea cantittilor de lucrri pe etape de executie, stadii Iizice si pe tipuri de structuri;
g) Determinarea cantittilor de materiale necesare;
h) Stabilirea conditiilor privind veriIicarea calittii lucrrilor si urmrirea comportrii n
exploatare.
2.2. Principii privind executarea
2.2.1. Principii generale
2.2.1.1. Executia hidroizolatiei cldirilor mpotriva apei si/sau a umidittii mediului trebuie s se
desIsoare n conditii Iacile pentru asigurarea calittii necesare n utilizare, prin respectarea reglementrilor
tehnice n vigoare.
2.2.1.2. Lucrrile se vor executa de ctre Iirme autorizate, cu personal caliIicat, specializat n
domeniu.
2.2.1.3. naintea nceperii lucrrilor, executantul va solicita proiectantului, dac este cazul, prelucrarea
documentatiei de executie, precum si elucidarea eventualelor neconcordante Iat de situatia din teren.
2.2.1.4 naintea nceperii lucrrilor, executantul va elabora documentatia tehnologic de executie (Iunctie de
natura si amploarea lucrrilor) si va stabili graIicul' de esalonare n raport cu lucrrile conexe si/sau
cu lucrrile de alt speciIic Executantul va prelua Irontul de lucru n baza procesului verbal, cu
ndeplinirea tuturor exigentelor impuse de natura lucrrilor, de prevederile documentatiei de executie
si a reglementrilor speciIice n vigoare.
2.2.1.5. nceperea lucrrilor va Ii precedat de organizarea de santier, n special privind asigurarea
punctelor si traseelor de acces, a punctelor si zonelor de depozitare a gospodriei anexe si a msurilor de
protectie a muncii si de paz si prevenire a incendiilor.
2.2.1.7. Lucrrile se vor executa strict n conIormitate cu conditiile si prevederile documentatiei de
executie si a reglementrilor speciIice n vigoare; orice neconcordant va Ii semnalat spre rezolvare
proiectantului de specialitate cu nstiintarea beneIiciarului.
2.2.1.8. Executantul va ntocmi procese verbale privind diversele Iaze de executie, n special pentru
lucrrile ascunse, mpreun cu beneIiciarul (si cu proiectantul). n unele cazuri se pot opera sondaje de
veriIicare ce vor Ii imediat remediate.
2.2.1.9. La terminarea executiei se vor ntocmi Iormele de receptie ale lucrrii (cu eventuale observatii
ce vor Ii nsusite si operate de executant) n baza constatrilor si veriIicrilor eIectuate de o comisie Iormat
din executant, proiectant si beneIiciar. Se vor Iace, unde este posibil, probri ale etanseittii prin inundare pe
timp limitat (72 ore) si observarea eventualelor inIiltratii.
2.2.2. Principii particulare
2.2.2.1. Conditii climatice.
a) Structurile hidroizolante se vor aplica la exteriorul constructiilor n conditii climatice normale,
adecvate lucrrilor de hidroizolare; Ir vnturi puternice sau ploaie, la temperaturi pozitive (conIorm
prevederilor tehnologice), n general peste 2C;
b) Structurile hidroizolante se vor aplica n interiorul constructiilor n conditii de temperatur
pozitiv si de perIect ventilare a spatiilor n care se lucreaz (n special la lucrul cu produse ce contin
solventi organici volatili sau substante nocive).
2.2.2.2. Conditii referitoare la suport - conditii de preluare a Irontului de lucru:
a) Suportul pe care se aplic structurile hidroizolante va Ii uscat, degresat, curat si desprIuit;
b) Nivelul admisibil al umidittii naturale a suportului hidro-izolatiei se recomand s Iie:
- maxim 12 Ia beton, elemente preIabricate din beton, sape, tencuieli (din mortar de ciment
Ir adaos de var);
- maxim 12 la beton celular sau spumat;
- maxim 20 la astereal din lemn;
- maxim 15 Ia plci perlit, gips carton;
- maxim 15 la plci aglomerate celulozice.
c) SupraIata suportului rigid trebuie s Iie plan, cu denivelri de maxim 5 mm determinate cu dreptarul
de 2 m lungime, aplicat pe directia de planeitate;
d) SupraIata suportului rigid nu va prezenta neregularitti (bavuri sau excrescente) mai mari de 2 mm
determinate cu o riglet de 20 cm lungime, deplasat n toate sensurile;
e) Nu se vor admite denivelri ntre elementele suport, preIabricate, mai mari de 10 mm; denivelrile se vor
rectiIica cu mortar de ciment (Ir adaos de var si eventual cu adaos de aditivi plastiIianti), cu o pant de
minim 1/5;
I) Suportul rigid nu trebuie s comporte Iisurri n planul supraIetei mai mari de 1,5 mm (determinate prin
calcul) sub actiunea tuturor ncrcrilor previzibile, stabilite:
g) Neregularittile locale negative (scobituri, exIolieri) mai mici de 2 cm
2
se vor rectiIica cu mortar cu rsini
sintetice iar neregularittile mai mari de 2 cm
2
se vor rectiIica cu mortar de ciment cu aditivi speciIici
(Ir adaos de var);
h) Suporturile elastice, semirigide si semielastice cu pante ntre 2 si 3 vor Ii plane\ jnct s nu se Iormeze
(dup aplicarea hidroizolatiei) stagnri de ap mai mari de 1 m
2
cu grosimea stratului de ap de maxim 1,5
cm;
i) Muchiile intrnde (scaIe) sau iesinde vor Ii realizate n unghi drept sau cu racord la 45 si nu vor prezenta
neregularitti (bavuri) mai mari de 2 mm determinate cu rigleta de 20 cm lungime si denivelri
(longitudinale) mai mari de 5 mm determinate cu dreptarul de 2 m lungime (aceste conditii sunt aplicabile
si n cazul sliturilor de ancorare-protectie a terminatiilor verticale a hidroizolatiei); nu se recomand
realizarea scaIelor semirotunde. Se pot utiliza scaIe preIabricate la hidroizolatiile mpotriva apelor Ir
presiune hidrostatic;
j) Se va veriIica existenta si calitatea montrii tuturor elementelor constructive si anexe la care se racordeaz
hidroizolatia precum si corecta executie a acestora (receptoare de scurgere, strpungeri, elemente de
Iixare, elemente auxiliare, base etc).
2.2.2.3. Conditii de punere in oper.
a) Structurile hidroizolante si termohidroizolante vor Ii asigurate la ntreruperea lucrului, nct s se evite
deteriorarea lucrrii executate datorit Iactorilor naturali previzibili (precipitatii, vnt) ce pot actiona pe
timpul pauzelor de lucru (noaptea, zile libere);
b) Aplicarea structurilor hidroizolante se va Iace pe zone si sensuri determinate, tinndu-se seama n
special de pante, de cile de acces, transport si manipulare a materialelor, Ir aIectarea zonelor cu
lucrri n curs de executie sau terminate;
c) Dotrile grele de lucru (butelii cu gaz, containere sau paleti cu material hidroizolant, etc.) vor Ii
prevzute cu postamente si elemente de transport care s nu deterioreze supraIetele suport si cele
hidroizolate;
d) La pante generale mai mici de 2 se admit stagnri de ap pe supraIete limitate.
2.2.2.4. Conditii privind protectia muncii i prevenirea incendiilor
a) Se vor lua toate msurile necesare pentru prevenirea accidentelor de munc (asigurarea cilor de
acces verticale si orizontale, asigurarea golurilor, dotarea corespunztoare a mijloacelor de ridicare a
materialelor, etc);
b) Se vor lua toate msurile necesare pentru paza si prevenirea incendiilor (mod de lucru cu Ioc deschis,
depozitarea materialelor, etc);
c) Se vor lua toate msurile necesare pentru a preveni acumularea (n special n spatiile nchise,
izolate) de gaze toxice si/sau inIlamabile;
d) Nu se vor admite utilaje, scule si unelte improvizate sau deIecte care ar putea periclita calitatea
lucrrilor de hidroizolare sau protectia si sntatea muncitorilor.
2.3. Principii privind exploatarea
Notiunea de exploatare cuprinde aspectele privind durabilitatea, ntretinerea, utilizarea si Iunctionarea
sistemului hidroizolant
2.3.1. Principii generale
2.3.1.1. Durabilitatea unui sistem poate Ii caracterizat prin dou moduri de evaluare:
a) Garantia acordat (durabilitate garantat de ctre executant si/sau productor); trebuie s constituie
un sistem obligatoriu de evaluare (cu reIerire la materialele hidroizolante ce compun structura sau la
structur n ansamblu);
b) Durata de utilizare apreciat; constituie un sistem orientativ de evaluare calitativ ce poate Ii luat
n considerare Iunctie de organismul care Iace aprecierea sau sustinerea prin exempliIicri.
Sistemul de garantare trebuie s precizeze msurile de ntretinere preconizate n Iunctie de conditiile de
utilizare n conIormitate cu prevederile Legii 10/1995, cu garantie de 10 ani. n cazuri particulare, prin
conventie ntre prti (proiectant, executant, beneIiciar) se pot stabili alte termene.
2.3.1.2. Msurile de ntretinere preconizate si Irecventa acestora trebuiesc stipulate n Dosarul Tehnic
(cartea tehnic a constructiei).
2.3.1.3. Conditiile de utilizare si Iunctionare trebuie stabilite prin tema-program si vor Ii mentinute pe
ntreaga durat normat. Conditiile stipulate n tema program pot Ii completate de proiectant Iunctie de
criteriile de calitate considerate.
2.3.2. Principii particulare:
Durabilitatea hidroizolatiilor cldirilor implic un sistem Iunctional privind veriIicarea,
exploatarea si ntretinerea acestora:
2.3.2.1. Sistemul de verificare.
Controlul calittii lucrrilor de hidroizolatii se va Iace pe parcursul desIsurrii lucrrilor, pe Iaze
determinate si la terminarea acestora si vor Ii stipulate n procese verbale ce se vor anexa la cartea tehnic a
constructiei, astIel:
a) VeriIicri pe parcursul lucrrilor:
- calitatea suportului;
- calitatea materialelor hidroizolante;
- pozitionarea si Iixarea n structura suport a pieselor nglobate, de trecere, a elementelor de
strpungere etc;
- calitatea executiei pe etape de lucru a structurii hidroizolante si/sau termohidroizolante.
b) RectiIicri:
- rectiIicri locale, unde este cazul, pe etape de lucru;
- n vederea veriIicrii Iinale sau ca urmare a acesteia se vor executa rectiIicri privind sistemele
de asigurare si protectie, a eventualelor deIectiuni locale si de Iinisare a supraIetei hidroizolate, unde
este cazul.
c) VeriIicare Iinal:
- veriIicarea de supraIat se va realiza vizual si prin tatonare, urmrind corectitudinea si calitatea
modului de aplicare, lipire, racordare, acoperire, asigurare si de protectie a structurii hidroizolante (la
cerere, se poate Iace si veriIicarea structural prin sondaje-carotare, cu probe de laborator ale
acestora);
- veriIicarea documentelor privind controalele de calitate (procese verbale) eIectuate pe parcursul
desIsurrii lucrrilor;
- veriIicarea prin proba cu ap (unde este posibil realizarea indundrii cu ap) timp de 72 ore (Ir a se
depsi capacitatea de stabilitate si rezistent a cldirii).
d) VeriIicri periodice:
- veriIicarea periodic se va realiza conIorm unei metodologii stabilite de ctre beneIiciar cu
proiectantul si/sau executantul. Aceast veriIicare este recomandabil a Ii eIectuat la intervale de doi
ani.
2.3.2.2. Intretinerea
La veriIicrile periodice se va urmri si modul de utilizare a hidroizolatiei, n sensul respectrii
conditiilor-cadru de utilizare stabilite prin tem; orice interventii neprevzute se pot Iace numai cu acordul
proiectantului.
La veriIicrile periodice se vor avea n vedere:
a) Interzicerea oricror interventii eIectuate asupra hidroizolatiei (spargeri, ncrcri
suplimentare, ancoraje, etc);
b) Interzicerea circulatiei pe supraIetele concepute si realizate ca necirculabile; n acest sens
este recomandabil ca n cazul teraselor necirculabile de mari dimensiuni sau carecuprind puncte de
vizitare, s se prevad ci de acces ocazional, prin asigurarea unor zone cu protectii adecvate acestui
scop.
ntretinerea hidroizolatiilor este sarcina beneIiciarului, conIorm indicatiilor stipulate n documentatia
tehnic. ntretinerea const n msuri privind utilizarea corect si la lucrri de interventie curente. La lucrrile
de interventie curente (ce se reIer la izolatiile aparente sau accesibile, nu la cele ascunse, acoperite de
structuri grele) se au n vedere:
a) Curtarea sezonier periodic a supraIetelor prin nlturarea depunerilor si vegetatiei (minim de
2 ori pe an; primvara si la sIrsitul toamnei) prin mturare, precum si curtirea cu atentie pe timpul
iernii a aglomerrilor excesive de zpad sau a ghetii din zonele de dirijare si scurgere a apelor pluviale;
Curtarea trotuarelor perimetrale de protectie a soclurilor sau subsolurilor cldirilor;
c) Interzicerea eIecturii de spturi n zonele hidroizolate subteran, Ir asigurarea unor msuri
pentru evitarea degradrii izolatiei si acumulrilor de ap sau de modiIicare a regimului hidrograIic
subteran;
d) Interzicerea schimbrii modului de utilizare a spatiilor hidroizolate Ir acordul proiectantului;
e) Mentinerea n conditii Iunctionale a elementelor de protectie a hidroizolatiei (tencuieli, sape,
dalaje, copertine, etc); la protectiile cu pietris se recomand ca la 7-10 ani s se cearn si s se spele
stratul de pietris si anual (primvara) s se repartizeze uniIorm pe supraIat (ntindere uniIorm);
I) Repararea sau regenerarea zonelor deteriorate accidental (hidroizolatii si/sau elemente de
protectie.
3. PRINCIPII GENERALE PENTRU EVALUAREA STRUCTURILOR HIDROIZOLANTE
LA CLDIRI
Acest capitol cuprinde cerintele de calitate, conditiile tehnice si criteriile de perIormant principale la
care trebuie s rspund urmtoarele categorii de hidroizolare:
- hidroizolarea acoperisurilor si a altor elemente ale
cldirilor supuse direct actiunii apelor meteorice;
- hidroizolarea elementelor sau prtilor de cldiri mpotriva exIiltratiilor;
- hidroizolarea elementelor sau prtilor de cldiri, amplasate subteran, mpotriva
inIiltratiilor si/sau exIiltratiilor.
Principiile generale enuntate n prezentul capitol vor Ii precizate, n capitolul 8, prin niveluri de perIormant
corespunztoare criteriilor de perIormant ale diIeritelor categorii de structuri hidro-izolante.
3.1. Principii generale pentru evaluarea structurilor hidroizolante ale acoperiyurilor yi a
altor elemente ale cldirilor supuse direct ac(iunii apelor meteorice
Se reIer la urmtoarele elemente sau prti ale cldirilor supuse direct actiunii apelor meteorice:
- acoperiuri teras plate - cu panta cuprins ntre 0 (inclusiv) si 1,5 (n climat montan nu
sunt admise pante 0 ; sunt recomandate pante peste 1,5 );
- acoperiuri teras - cu panta cuprins ntre 1,5 si 5 (se admit portiuni limitate la maxim
30 din supraIat cu pante peste 5 );
- alte elemente ale cldirilor.
Acest paragraI cuprinde cerintele de calitate, conditiile tehnice si criteriile de perIormant
principale la care trebuie s rspund hidroizolatia acoperisurilor si a altor elemente ale cldirilor supuse
actiunii apelor meteorice, conIorm urmtorului tablou:
Nr.
crt.
Cerin|e de
caIitate
Condi|ii
tehnice
Criterii de performan|
0 1 2 3
1. Rezisten[a i
stabilitatea
Aptitudinea de
exploatare
Evitarea deforma[iilor excesive sub
sarcini concentrate: - sgeata
limitat sub sarcin; se refer la
structura hidroizolant n raport cu
suportul.
Evitarea degradrilor produse la
deplasrile suportului:
- alungirea la rupere la trac[iune.
Capacitatea de
rezisten[ i
stabilitatea
For[a de aderen[ la suport (realizat
prin lipire sau testare) n vederea
prevenirii efectelor suc[iunii i
presiunii vntului
0 1 2 3
Durabilitatea
structural
Men[inerea propriet[ilor ini[iale: -
durata de garan[ie stabilit
2. Siguran[a n
exploatare
Siguran[a n
utilizare
Rezisten[a la ncrcri concentrate:
- rezisten[a la perforare static.
Rezisten[a la oc cu corpuri dure:
- rezisten[a la perforare dinamic.
3. Siguran[a la
foc
Rezisten[a la foc Clasa de combustibilitate:
- n mod curent nu se pun condi[ii;
- pentru cazuri cu pericol de foc se
vor lua msuri specifice (includerea
hidroizola[iei ntre elemente sau
straturi incombustibile, bariere cu
4. giena,
sntatea
oamenilor,
refacerea
i protec[ia
mediului
giena aerului i
apei
Emisia de substan[e poluante:
- pe durata exploatrii
hidroizola[iei
nu se admit emisii de substan[e
toxice sau insalubre;
- la execu[ie, dup caz, se
5. Protec[ia
termic,
izolare
hidrofug i
economia
de energie
Protec[ia termic Comportament la temperaturi ridicate:
- deplasri limitate ale hidroizola[iei
fa[ de suport.
Comportament la temperaturi sczute:
- flexibilitatea hidroizola[iei.
0 1 2 3
zolarea
hidrofug
Etaneitatea la ap:
- impermeabilitatea hidroizola[iei.
6. Protec[ia
mpotriva
zgomotului
zolarea la
zgomot de
impact
mbunt[irea indicelui de izolare la
zgomot de impact:
- se determin n cazuri speciale
(terase utilitare cu circula[ie intens,
spa[ii interioare ce necesit nivel
redus de zgomot).
3.2. Principii generale pentru evaluarea structurilor hidroizolante ale cldirilor yi
pr(ilor de cldiri mpotriva exfiltra(iilor
Se reIer la elemente sau prti ale cldirilor amplasate subteran sau suprateran, hidroizolate mpotriva
exIiltratiilor, supuse apelor Ir presiune hidrostatic sau cu presiune hidrostatic redus (spatii, prti si
elemente de constructie supuse la umeziri, stropiri, splri sau siroiri).
Acest paragraI cuprinde cerintele de calitate, conditiile tehnice si criteriile de perIormant principale
la care trebuie s rspund hidroizolatia elementelor sau prtilor de cldiri supuse exIiltratiilor, conIorm
urmtorului tablou:
Nr.
crt.
Cerin|e de
caIitate
Condi|ii
tehnice
Criterii de performan|
0 1 2 3
1. Rezisten[a i
stabilitatea
Aptitudinea de
exploatare
Evitarea deforma[iilor excesive sub sarcini
concentrate:
- sgeata limitat sub sarcin; se refer la
structura hidroizolant n raport cu suportul.
Evitarea degradrilor produse la deplasrile
suportului sau elementului suprapus:
- alungirea la rupere la trac[iune.
0 1 2 3
u Capacitatea de
rezisten[ i
stabilitatea
Durabilitatea
structural
For[a de aderen[ la suport:
- nu constituie condi[ie prin faptul c
hidroizola[ia se afl de regul, ntre
elemente rigide, grele.
Men[inerea propriet[ilor ini[iale:
- durata de utilizare a cldirii
2. Siguran[a n
exploatare
Siguran[a n
utilizare
Rezisten[a la ncrcri concentrate: -
rezisten[a la perforare static.
3.
Siguran[a la
foc
Rezisten[a la foc
Clasa de combustibilitate: - n
mod curent nu se pun condi[ii, hidroizola[ia
fiind cuprins de regul ntre elemente
continue, incombustibile.
4.
giena,
sntatea
oamenilor,
refacerea
i protec[ia
mediului
giena aerului i
apei
Emisia de substan[e poluante:
- pe durata exploatrii hidroizola[iei nu se
admit emisii de substan[e toxice sau
insalubre;
- la execu[ie, n special n spa[iile limitate
i nchise, se impune adoptarea msurilor
specifice NTSM i NPS.
5.
Protec[ia
termic, izolare
hidrofug i
economia de
energie
Protec[ia
termic
Comportament la temperaturi ridicate:
- fr restric[ii pentru hidroizola[ii aflate n
interiorul cldirilor;
- deplasri limitate fa[ de suport ale
hidroizola[iei aflate la exteriorul cldirilor.
Comportament la temperaturi sczute:
- n mod curent nu se pun condi[ii.
(flexibilitatea hidroizola[iei).
0 1 2 3
6. Protec[ia
mpotriva
zgomotului
zolarea la
zgomot de
impact
mbunt[irea indicelui de izolare la zgomot
de impact:
- n mod curent nu se pun condi[ii.
3.3. Principii generale pentru evaluarea structurilor hidroizolante ale elementelor
sau pr(ilor de cldiri, amplasate subteran, mpotriva infiltra(iilor yi/sau
exfiltra(iilor
Se reIer la urmtoarele elemente sau prti ale cldirilor amplasate subteran (sub cota + 0,00) hidroizolate
mpotriva inIiltratiilor si/sau exIiltratiilor, supuse actiunii apelor cu sau Ir presiune hidrostatic (caz
particular: constructii supraterane hidroizolate mpotriva exIiltratiilor, supuse apelor cu presiune hidrostatic:
bazine, rezervoare):
- subsoluri;
- Iundatii, socluri de Iundatii;
- spatii tehnice si tehnologice (bazine, rezervoare);
- spatii, elemente sau prti de constructii supuse la umeziri, stropiri, splri sau siroiri.
Acest paragraI cuprinde cerintele de calitate, conditiile tehnice si criteriile de perIormant principale la
care trebuie s rspund hidroizolatia elementelor sau prtilor de cldiri, amplasate subteran, mpotriva
inIiltratiilor si/sau exIiltratiilor, conIorm urmtorului tablou:
Nr.
crt.
Cerin|e de
caIitate
Condi|ii
tehnice
Criterii de performan|
0 1 2 3
Rezisten[a i
stabilitatea
Aptitudinea de
exploatare
Capacitatea
de rezisten[
i stabilitatea
Durabilitatea
structural
Evitarea deformatiilor excesive sub sarcini
concentrate:
- sgeata limitat sub sarcin; se refer
la structura hidroizolant n raport cu
suportul.
Evitarea degradrilor produse la
deplasrile suportului sau elementului
suprapus:
- alungirea la rupere la trac[iune.
For[a de aderen[ la suport:
- nu constituie condi[ie prin faptul c
hidroizola[ia se afl de regul, ntre
elementele rigide, grele.
Men[inerea propriet[ilor ini[iale:
- durata de utilizare a cldirii.
2. Siguran[a n
exploatare
Siguran[an
utilizare
Rezisten[a la ncrcri concentrate:
- rezisten[a la perforare static.
3.
Siguran[a la
foc
Rezisten[a
la foc
Clasa de combustibilitate:
- n mod curent nu se pun condi[ii,
hidroizola[ia fiind cuprins de regul ntre
elemente continui, incombustibile.
4.
giena,
sntatea
oamenilor,
refacerea
i protec[ia
mediului
giena aerului
i apei
Emisia de substan[e poluante:
- pe durata exploatrii hidroizola[iei nu se
admit emisii de substan[e toxice sau
insalubre;
- la execu[ie, n special n spa[iile limitate
i nchise, se impune adoptarea msurilor
specifice NTSM i NPS.
4. SISTEM PRACTIC DE EVALUARE A STRUCTURILOR
HIDROIZOLANTE; SISTEMUL - I.P.T.
n prezentul capitol, din criteriile de perIormant enuntate (capitolul 3), s-au selectat trei criterii
principale care permit evaluarea global a structurilor hidroizolante monostrat sau multistrat.
Aceste criterii de evaluare denumite ,sistem I.P.T." sunt urmtoarele:
I . impermeabilitatea la ap
P. rezistent la perIorare (static si dinamic)
T. comportamentul la temperaturi ridicate
4.1. Impermeabilitatea la ap (I)
Se clasiIic n categorii de niveluri exigentiale, pentru care structura hidroizolant este impermeabil,
conIorm tabelului:
Niveluri de
clasificare ,"
Nivelul presiunii apei
(KPa sau m coloan de ap)
Timpul men[inerii
presiunii (ore)
.1. 1,5 sau 0,15 72
.2. 10 sau 1,0 72
.3. 60 sau 6,0 48
.4. 100 sau 10,0 48
.5. 200 sau 20,0 48
.6. 400 sau 40,0 48
.7. peste 400 sau 40,0 48
Impermeabilitatea la ap se determin conIorm prevederilor STAS 2921-76.
4.2. Rezisten(a la perforare (P)
Reprezint rezultatul interpolrii valorilor (indicilor) de clasiIicare a rezistentelor la perIorare static
(Ps) si perIorare dinamic (Pd) conIorm urmtoarelor tabele:
Re:istenta Ia perforare static (Ps)
NiveIuri de
subcIasificare - Ps
ncrcare-kg
(biIa 10 mm)
Ps.1. <7
Ps.2. >7
PS.3: >15
Ps.4. >25
Re:istenta la perforare dinamic (Pd)
NiveIuri de
subcIasificare - Pd
Energie de oc de 9 J;
(poanson sferic, 0 mm)
Pd.1. 25 - 30
Pd.2. 15 - 20
Pd.3. 8 10 - 12
Pd.4. 4 -6
Pentru hidroizolatiile monostrat la nvelitorile acoperisurilor s-a stabilit un parametru intermediar
Ps.3.S. ce corespunde unei valori a ncrcrii ~ 20 kg.
Clasamentul general ,P" se deIineste conIorm urmtoarei grile de interpolare a ,Ps" si ,Pd":
NiveIuri de subcIasificare
NiveIuri de cIasificare Ia
perforare ,P"
Perforare static Perforare dinamic
P.1. Ps.,1. Pd.1.
P.2. Ps.2. Pd.2.
P.3.(P.3.S.) Ps.3.(Ps.3.S.) Pd.3.
P.4. Ps.4. Pd.4.
Nivelul general de caliIicare P corespunde nivelului minim al Ps si Pd. Rezistenta la perIorare static
se determin conIorm SR 137-1995. Rezistenta la perIorare dinamic se determin conIorm Directivelor
Generale UEAtc.
4.3. Comportamentul la temperaturi ridicate - (T)
Reprezint tinuta structurilor hidroizolante la temperaturi ridicate privind alunecarea (glisarea), la
nivelul stratului suport si a straturilor ntre ele, conIorm tabelului:
NiveIuri de cIasificare
,T"
Mrimea depIasrii
(mm)
Temperatur de ncercare
(C)
T.1. < 2 + 60
T.2. < 2 + 60
T.3. < 2 + 80
T.4. < 2 + 100
Aceast categorie este semniIicativ pentru structurile hidroizolante aIlate n contact direct cu Iactorii
mediului ambiant (nsoleiere direct) dar este util si pentru perioada de aplicare, nainte de a Ii acoperite cu
elemente de constructie sau sisteme suplimentare de protectie.
Comportamentul la temperaturi ridicate se determin conIorm SR 137-1995.
5. PRINCIPII ESENTIALE DE EVALUARE A MATERIALELOR HIDROIZOLANTE
n prezentul capitol sunt prezentate criterii de perIormant care permit evaluarea diverselor tipuri de
materiale hidroizolante.
Criteriile de perIormant cuprind dou categorii de parametri:
- parametri definitorii, principali de evaluare a materialelor hidroizolante dar prin extensie si de
apreciere a structurilor hidroizolante monostrat sau multistrat. Pentru aprecierea structurilor hidroizolante
multistrat se va lua n considerare n principiu, n cadrul unui parametru, materialul cu nivelul de exigent
cel mai deIavorabil;
- paramatri auxiliari de evaluare suplimentar a materialelor hidroizolante sunt prezentati n
ANEXA NR.l.
Parametri deIinitorii, principali sunt:
5.1. For(a de rupere la trac(iune (R)
Acest parametru este relevant pentru materialele hidroizolante dar si pentru structurile hidroizolante
(membrane si mase omogene cu aplicare pelicular). Parametrul R se exprim n N/5 cm, conIorm SR
137/1995. Parametrul R se exprim n valori pentru sensul longitudinal si transversal al materialelor si/sau
structurilor hidroizolante, conIorm urmtorului tabel:
For|a de rupere Ia trac|iune (N/5 cm)
NiveI de exigen|
R IongitudinaI Rl transversaI Rt
R.1. R.1. < 250 Rt.1. < 150
R.2. R.2. 250-300 Rt.2. 150-200
R.3. R.3. 300-400 Rt.3. 200-300
R.4. R.4. 400-500 Rt.4. 300-400
R.5. R.5. > 500 Rt.5. > 400
Nivelul general de caliIicare R corespunde nivelului minim al R
l
i Rt.
5.2. Alungirea la rupere la trac(iune (A)
Acest parametru este relevant pentru materialele hidroizolante dar si pentru structurile hidroizolante
(membrane si mase omogene cu aplicare pelicular). Parametrul A se exprim n procente, conIorm SR
137/1995. Parametrul A se exprim n valori pentru sensul longitudinal si transversal al membranelor si/sau
structurilor hidroizolante, conIorm urmtorului tabel:
AIungirea Ia rupere Ia trac|iune (%)
NiveI de exigen|
A IongitudinaI A.I. transversaI A.t.
A.1. A.1. < 2 At.1. < 1,5
A.2. A.2. < 2 At.2. < 1,5
A.3. A.3. < 5 At.3. < 4
A.4. A.4. < 10 At.4. < 8
A.5. A.5. < 20 At.5. < 16
A.6. A.6. < 40 At.6. < 35
A.7. A.7. < 60 At.7. < 50
Nivelul general de caliIicare A corespunde nivelului minim al Al. si At.
5.3. Flexibilitatea Ia temperaturi sczute (F)
Acest parametru este relevant pentru membranele hidroizolante dar si pentru structurile hidroizolante
din mase omogene cu aplicare pelicular. Parametrul F se exprim, conIorm SR 137/1995 completat, prin
mentinerea calittilor de impermeabilitate sub coloana de ap de 5 cm timp de 24 ore dup ndoirea pe
diIerite domuri la 180, la temperaturi diverse, conIorm urmtorului tabel:
6. CONSIDERATII PRIVIND STABILIREA NIVELURILOR DE
PERFORMANT CORESPUNZTOARE STRUCTURILOR $I
MATERIALELOR HIDROIZOLANTE N FUNCTIE DE ZONAREA
GEOCLIMATIC
Conceperea hidroizolatiilor cldirilor, supuse actiunii apelor cu sau Ir presiune hidrostatic si a
umidittii naturale a mediului, se va tace avnd n vedere caracteristicile geoclimatice ale zonei de amplasare
(prezentate n anex n hrti speciIice), conIorm urmtoarelor precizri:
6.1. Hr(i privind ac(iunea seismic
Harta de zonare seismic de calcul, conIorm Normativ P.100-92, permite precizarea nivelurilor de
perIormant privind alungirea la rupere (A), pentru evitarea degradrilor produse ca urmare a deplasrilor
suportului (si/sau elementului suprapus) hidroizolatiei, astIel:
Lungimea (/) desIsurat a buclei (zonei) de compensare
(inclusiv alungirea) la rosturi trebuie s ndeplineasc relatia:
l ~ Al A2
n care: Al si A2 reprezint deplasrile maxime ale tronsoanelor adiacente rostului, n caz de seism.
6.2. Hr(i privind temperatura
Harta de zonare climatic, conIorm SR 1907/1-1997 si STAS 6472/2-1983, ce indic temperaturile de
calcul n sezonul rece si respectiv n cel cald, permit precizarea nivelurilor de perIormant privind
comportamentul hidroizolatiei la temperaturi sczute si comportamentul hidroizolatiei expuse direct la
temperaturi ridicate, astIel:
a) Comportamentul la temperaturi sczute, exprimat prin niveluri de perIormant privind
Ilexibilitatea hidroizolatiei la temperaturi sczute (F),
b) Comportamentul la temperaturi ridicate, exprimat prin niveluri de perIormant privind
mrimea deplasrilor prin alunecare a hidroizolatiei la temperaturi ridicate (T).
6.3. Hr(i privind ac(iunea agen(ilor climatici
6.3.1. Hr(i de zonare a ncrcrilor date de vnt, conIorm STAS 10101/20-1990 ce indic presiunea
dinamic raportat la viteza vntului si de zonare a potentialului vntului, conIorm atlas climatologic ce
indic durata pe an a vnturilor cu viteza mai mare de 4 m/sec. Aceste hrti permit precizarea nivelurilor de
perIormant ale Iortei de aderent, a hidroizolatiei (expuse direct) aplicate pe suport prin lipire sau lestare
(F.ad.), pentru prevenirea eIectelor suctiunii si presiunii vntului. EIectele suctiunii si presiunii vntului se vor
determina prin calcul si/sau prin ncercri. Pentru anumite cazuri speciale se pot preciza si niveluri de
perIormant privind rezistenta la tractiune a mbinrilor (Jt) si adezivitatea (Az).
6.3.2. Harta de zonare a ncrcrilor date de zpad, conIorm STAS 10101/21-1992 indic
presiunea exercitat pe supraIata hidroizolatiei (expuse direct). Aceast hart permite presizarea nivelurilor de
perIormant privind Iorta de rupere la tractiune (R) si alungirea la rupere la tractiune (A) a hidroizolatiei pozate
pe suport semirigid elastic sau semielastic. Valorile nivelurilor de perIormant se vor determina pe baza
calculului deIormatiilor pe care le comport hidroizolatia.
7. PREZENTAREA MATERIALELOR HIDROIZOLANTE DE UZ
CURENT
7.1. Membrane bituminoase
Membranele bituminoase constituie gama de produse cea mai larg utilizat n lume, n structuri
hidroizolante monostrat sau multistrat.
7.1.1. Membranele bituminoase pot Ii alctuite pe baza a dou mari categorii calitative de bitum:
- bitum oxidat - bitum de extractie sau bitum natural oxidat prin suIlare de aer la temperaturi
ridicate;
- bitum aditivat (bitum-polimeri) - aditivarea const ntr-un proces de modiIicare Iizic a structurii
coloidale a bitumului prin ncorporarea unui polimer, realizndu-se astIel un compozit biIazic omogen
si stabil cu proprietti mbunttite Iat de componentii initiali.
7.1.2. Membrane pe baz de bitum oxidat
Membranele pe baz de bitum oxidat sunt materiale traditionale care prezint n general niveluri reduse
ale comportamentului la temperaturi sczute (Ilexibilitate).
Se interzice utilizarea membranelor pe baz de bitum oxidat la constructiile de categorie de important
A si B (conIorm HG 261/ 1994).
7.1.3. Membrane pe baz de bitum aditivat
Membranele pe baz de bitum aditivat reprezint sortul cel mai utilizat pe plan mondial, cu calitti net
superioare Iat de materialele hidroizolante pe baz de bitum oxidat.
Bitumurile aditivate utilizate n producerea membranelor hidroizolante sunt urmtoarele:
a) Bitum-plastomer. amestec de bitum usor oxidat cu APP (polipropilen atactic). Membranele cu
bitum plastomer se produc n gam larg de grosimi (3; 4; 5 mm). Au o bun comportare la actiunea
solventilor organici si la alungiri prelungite. Lipirea ntre Ioi si pe suport se poate Iace prin sudur (topire
superIicial cu Ialcra sau cu jet de aer Iierbinte) si/sau prin lipir e cu adezivi speciIici la cald sau rece;
Bitum-elastomer. amestec de bitum usor oxidat cu SBS (copolimer-stiren-butadien-stiren). Membranele cu
bitum elastomer se produc n gam larg de grosimi (2; 3; 4; 5 mm). Au o bun comportare la alungiri
prelungite si la temperaturi sczute. Lipirea pe suport si ntre Ioi se poate realiza prin sudur si/sau prin
lipire cu adezivi la cald sau rece;
c) Bitum polimer-ade:iv. amestec de bitum oxidat cu polimeri si uleiuri plastiIiate, se aplic pe
membranele hidroizolante. pe Ioliile metalice sau polimerice. Se protejeaz cu Iolii de separare anti-aderente.
Membranele hidroizolante bituminoase sau polimerice autoadezive se produc n general n grosimi relativ
reduse (1,5; 2; 2,5 mm). Au o bun comportare la alungiri prelungite. Lipirea ntre Ioi sau pe suportul
amorsat se Iace prin simpla presare la temperaturi ambientale pozitive, conIorm indicatiilor productorului.
Lipirea suprapunerilor se Iace prin sudur sau prin autoaderent, cu sudarea unui straiI continuu de membran
peste suprapunere.
7.1.4. Membranele bituminoase pot contine unul sau dou straturi de armare, strat suport si de
protectie, diverse:
7.1.4.1. Straturi de armare sau suport din materiale organice.
a) Carton celulo:ic - n prezent cu utilizare redus; caracteristicile Iizico-mecanice sunt modeste, este
putrescibil, comport variatii dimensionale apreciabile la variatii de temperatur si umiditate;
b) Pan:a sau testur din fire textile - de asemeni, n prezent cu utilizare redus; n multe cazuri are
un comportament aleatoriu; este putrescibil si n procesul de Iabricatie consum cantitti mari de bitum de
impregnare si de acoperire;
c) Pasl poliesteric (voal poliesteric) - constituie unul din materialele cele mai utilizate pe plan mondial;
principalele calitti constau n imputrescibilitate, bun impregnare cu bitum, rezistent bun la perIorare
static si alungire la rupere apreciabil. Psl poliesteric este utilizat ca material de armare al membranelor
(100-200 g/mp) sau ca material suport (peste 200 g/mp); si poate constitui si strat diIuzam pentru vapori;
d) ]estura poliesteric - ca strat de armare se impune Iat de psl (voalul) poliesteric; are Ioarte
bune calitti privind rezistenta la perIorare dinamic, stabilitate dimensional si rezistent la alungire la
rupere. Poate constitui si strat suport;
e) Folii subtiri polimerice - ca strat suport (Iilm termoIuzibil).
7.1.4.2. Straturi de armare sau suport din materiale anorganice.
a) Impslitur (voal) din fibre de sticl - constituie un tip de armtur cu Ioarte larg utilizare; este
stabil dimensional, nu suport plierea si are alungiri reduse la rupere la tractiune; poate constitui si strat
suport;
b) ]estura din fire de sticl (cu urzeal si bttur din Iir de sticl; nu sunt recomandate testurile cu
bttur din mese din Iire de sticl) - constituie strat de armare sau strat suport; ca strat de armare conIer
calitti Iizico-mecanice superioare;
c) Folii metalice sau mixte (metal polimeri) - pot constitui strat suport sau strat de armare (utilizate
ca barier puternic contra vaporilor); se mai Iabric sub Iorm de benzi autoadezive pentru etansri de
detaliu. Se Iolosesc: aluminiul ecruisat, cuprul, otelul inoxidabil sau plumbul;
d) Retelele metalice subtiri (plase) - constituie strat special de armare pentru anumite membrane
utilizate la etansarea constructiilor supuse la ape cu mare presiune hidrostatic; retelele neacoperite, pot
constitui strat de armare suplimentar, lipit ntre membranele ce constituie structura multistrat, cu utilizare n
acelasi domeniu
7.1.5. Protec(ia din fabrica(ie (autoprotec(ia) membranelor bituminoase:
7.1.5.1. Protectie(autoprotectie) fat de factorii de mediu - se protejeaz membranele ce constituie strat
hidroizolant superior, n contact direct cu mediul exterior (Iactori climatici, lumina si actiuni mecanice).
Protectia poate Ii alctuit din:
a) Granule sau paiete minerale - granule din nisip cuartos, ceramic concasat, paiete din ardezie sau
mic etc; acestea conIer membranelor protectie eIicient mpotriva actiunii radiatiilor solare si a actiunilor
mecanice (mreste considerabil rezistenta la perIorare static) si totodat au si rol decorativ;
b) Folii metalice - aluminiu ecruisat (uzual 0,08 mm grosime-720 g/mp) si inox sau cupru (uzual 0,08
mm grosime - 390 g/mp); acestea se utilizeaz ca strat de protectie al hidroizolatiilor pentru supraIetele
verticale datorit calittilor reIlectante (termoreIlexie si reIlexie a radiatiilor ultraviolete);
c) Foliipolimerice - utilizate ca protectie mecanic (la poanso-nare static); cele mai uzuale sunt Ioliile
poliesterice;
d) Folii complexe, polimerice metali:ate sau polimerice placate cu folii metalice - utilizate ca protectie
mecanic si contra radiatiilor solare;
e) Compound bituminos special fabricat cu re:istent fat de factorii de mediu (radiatii solare, n
special UV); aceste compounduri bituminoase pot avea si nsusiri antivegetale (antirdcini).
7.1.5.2. Protectii antiaderente utilizate mpotriva lipirii membranelor bituminoase ntre ele, n
sistemul de ambalare n suluri. Protectia se Iace cu Iolii termoIuzibile (se topesc n procesul de aplicare la
cald), pulberi minerale, mpslituri sau Iolii antiaderente pentru membranele sau Ioliile autoadezive.
7.2. Materiale hidroizolante bituminoase din mase omogene cu aplicare pelicular
Materialele hidroizolante bituminoase din mase omogene cu aplicare pelicular constituie gama de
produse cu utilizri variate (amorse, mase peliculare hidroizolante, mase adezive si mase de etansare) n
compozitii si structuri diverse.
Hidroizolatiile supraterane cu materiale bituminoase din mase omogene cu aplicare pelicular nu se vor
prevedea la cldiri din categoria de important A, B, si C (conIorm HG 261/1994).
Hidroizolatiile subterane cu materiale bituminoase din mase omogene cu aplicare pelicular nu se vor
prevedea la cldiri din categoria de important A si B (conIorm HG 261/1994) dar pot Ii prevzute la
celelalte categorii dar numai ca hidroizolatie mpotriva apelor Ir presiune hidrostatic.
Se vor respecta prevederile productorului privind domeniul si modul de utilizare speciIic materialului
hidroizolant.
7.2.1. Clasificarea dup tipul compozi(iei
7.2.1.1. Bitumul oxidat - reprezint materialul primar utilizat n realizarea membranelor cu bitum oxidat,
n lipirea acestora si ca material de baz la amorsarea supraIetelor.
n lucrrile de hidroizolatii, bitumul oxidat se utilizeaz n urmtoarea gam de produse:
a) Amorsa - bitum oxidat topit, diluat n solventi organici compatibili (1/3 bitum si 2/3 solvent). Se
aplic rece pentru asigurarea aderentei hidroizolatiei la suport. Este interzis utilizarea motorinei ca solvent sau
ca amorsa;
b) Mastic fierbinte - bitum oxidat topit cu adaosuri minerale (maxim 30 pul beri sau Iibre
minerale). Se aplic Iierbinte la lipirea si peliculizarea suplimentar de supraIat a membranelor cu
bitum oxidat;
c) Mastic rece - bitum oxidat (topit) cu adaosuri minerale si diluat n diverse proportii cu solventi
organici. Se aplic rece, n diIerite vscozitti, la peliculizri de supraIat, ca mas de spaclu sau ca adeziv,
cu calitti n general mediocre;
d) Emulsii i dispersii in ap - material Iluid cu aplicare la rece utilizat ca amors sau la peliculizri
hidroizolante, n special pentru spatii nchise sau cu pericol de incendiu si explozie.
7.2.1.2. Masticuri bituminoase aditivate cu elastotneri sau
plastomeri, cu aplicare la rece sau la cald. cu diverse vasco:itti
Se utilizeaz la lucrri de hidroizolatii sub Iorma urmtoarelor produse:
a) Amorse-masticuri diluate n solventi organici compatibili, cu aplicare pelicular n stare rece pentru
asigurarea aderentei hidroizolatiei la suport;
b) Mastic Iierbinte de lipir e continu sau discontinu a membranelor bituminoase aditivate (lipire
continu sau discontinu a membranelor pe suport si lipire continu a membranelor ntre ele);
c) Mase de spaclu cu diIerite vscozitti utilizat ca adeziv sau ca mas de etansare sau strat de
impermeabilizare, cu aplicare pelicular n unul sau mai multe straturi, simple sau armate cu voal din Iibre
de sticl, poliester, relon, etc, pe supraIetele amorsate.
7.2.2. Clasificarea dup modul de aplicare:
Functie de viscozitate, aceste materiale se pot aplica n unul sau mai multe straturi, cu sau Ir straturi
de armare, astIel:
a) Materiale fluide - se aplic prin stropire, pulverizare, pensulare sau cu traIaletele;
b) Materiale semifluide - se aplic prin pensulare sau cu traIaletele;
c) Materiale semivscoase - se aplic cu racleta sau cosoroaba;
d) Materiale vascoase - se aplic cu spaclul
7.2.3. Condi(ii generale
Caracteristicile materialelor hidroizolante bituminoase din mase omogene cu aplicare pelicular, variaz
n Iunctie de consistenta si domeniul de utilizare:
a) Masele fluide (amorse) trebuie s aib nivelul de Iluiditate necesar ptrunderii n porii elementului
(suport) pe care sunt aplicate si s Iormeze o pelicul continu, aderent;
b) Masele semifluide, pn la cele vscoase trebuie s ndeplineasc urmtoarele conditii:
- s Iie aderente la suportul amorsat;
- s Iie impermeabile la ap;
- s Iie stabile la temperaturi ridicate;
- s Iie elastice la temperaturi sczute si ridicate (la temperaturi ridicate s nu curg);
- s Iie compatibile chimic cu elementele sau materialele cu care vin n contact;
- adezivii s corespund rolului (nivel de adeziune, stabilitate, elasticitate la temperaturi
sczute si nalte).
7.3. Membrane polimerice
Membranele polimerice sunt reprezentate de materiale diverse din categoria polimerilor elastomeri sau
plastomeri (produsi de poli-merizare nalt a hidrocarburilor nesaturate). Procedeul de Iabricare a membranelor
polimerice const n laminare, calandrare, extrudere sau procedee mixte.
Membranele polimerice sunt prezente n variate compounduri, moduri de Iabricare, structuri si domenii de
utilizare, proprii Iirmelor productoare.
7.3.1. Materialele polimerice cele mai utilizate la producerea membranelor sunt urmtoarele:
a) polimeri-elastomeri.
- IIR - copolimer de izopren si de izobutilen;
- EPDM (EPT) - copolimer de etilen, de propilen si de dien-monomer;
- CSM - polipropilen clorosulIonat;
- NBR - cauciuc nitril.
b) polimeri-plastomeri.
- PVC - clorur de vinil-reprezint cel mai utilizat compound n realizarea membranelor
polimerice;
- PE - polietilen de joas sau nalt densitate;
- PIB - poliizobutilen;
- VAE (EVA) - copolimer de acetat de vinii si de etilen;
- CPE (PEC) - polietilen clorurat;
- Gudron cu PVC.
7.3.2. Membranele polimerice pot fi realizate n diverse moduri:
7.3.2.1. Membrane omogene - membrane realizate prin laminare sau extrudere, sau membrane realizate
prin procedeul de dublare, calandrare) a dou sau mai multe Ioi din aceeasi receptur cu sau Ir
armare.
7.3.2.2. Membrane compo:ite - membrane realizate prin laminare, calandrare sau extrudere, dublate cu Ioi
din recepturi diverse, cu sau Ir armare.

stratul de armare poate Ii inclus n masa membranei sau poate constitui suportul membranei;
stratul de armare poate avea rol de a conIeri calitti Iizico-mecanice superioare (membranei nearmate) sau poate avea rol
tehnologic de Iabricare, Ir a conIeri calitti suplimentare notabile;
stratul de armare, ca suport al membranei, poate avea si rol diIuzamal vaporilor;
diIuzia vaporilor se poate realiza si prin amprentarea sau sagrenarea Ietei inIerioare a membranei.
7.3.3. Membranele polimerice pot fi autoprotejate (din fabrica(ie) fa( de factorii de mediu (n special
radia(ii UV yi IR) prin:
- dublare cu Iolii polimerice sau metalice;
- peliculizare de supraIat;
- n mas prin natura compoundului.

membranele polimerice Ir autoprotectie trebuie protejate suplimentar prin lestare (pietris, dale) sau prin includere ntre
elemente de constructie (beton, zidrie, sape);
membranele polimerice (n special cele cu utilizare la etansri subterane) vor avea adaosuri biocide n compoundul de
baz care s-i conIere rezistent la vegetale (rdcini), mucegaiuri, bacterii etc;
unele membrane polimerice (speciale), prin natura compoundului, pot Ii rezistente la diversi agenti chimici.
7.3.4. Membranele polimerice pot fi armate sau dublate cu diferite materiale:
Se armeaz cu materiale tip retea (testuri rare cu acelasi tip de urzeal si bttur) din Iire textile,
sticl, poliesterice sau chiar metalice subtiri.
Depunerea sau dublarea (armarea) se Iace pe psl din Iibre poliesterice sau din sticl. Nu sunt excluse
nici un Iel de alte combinatii de materiale.
7.3.5. Membranele polimerice se pot aplica pe suport n diferite moduri:
a) Flotant, simplu asezat (prelat), cu Iixare mecanic pe contur si asigurarea n cmp prin lestare sau
cu Iixare mecanic;
b) Prin lipire continu sau discontinu cu adezivi speciIici cu aplicare la rece sau cu mastic de bitum cu
aplicare la rece sau la cald (conditie de compatibilitate a membranei la adezivi sau la bitum);
c) Prin lipire continu prin autoaderent;
d) n sistem mixt.
7.3.6. Membranele polimerice se utilizeaz n general ca hidroizola(ii monostrat; unele produse se
asociaz n structuri bistrat (caz n care straturile se lipesc continuu ntre ele cu adezivi speciIici
cu aplicare la rece, prin autoaderent sau prin lipire cu bitum Iierbinte). n unele cazuri se pot asocia
polimerice cu bituminoase.
7.3.7. Etanyarea joantelor (prin suprapunerea membranelor $i/sau prin suprapunerea de benzi
acoperitoare joantei, din acelayi material sau cu alte materiale compatibile), se poate realiza n
diverse moduri:
- lipire prin dizolvarea superIicial a supraIetelor de contact;
- sudur prin topirea superIicial a supraIetelor de contact cu aer Iierbinte;
- sudur cu microunde de nalt Irecvent;
- lipire cu adezivi speciIici aplicati la rece sau la cald;
- lipire prin autoaderent.
Marginile se pot etansa suplimentar prin cordon de sudur realizat cu electrod speciIic din material
polimeric sau cordon cu mastic de etansare speciIic (n cazul lipirii prin dizolvare superIicial).
7.3.8. Specifica(ii calitative generale:
a) Membranele polimerice armate trebuie s prezinte o stabilitate dimensional la cald mai bun de +
0,2 (valorile negative, contractiile, se relev n sens longitudinal iar cele pozitive, alungirile, n sens
transversal), prin expunere timp de 6 ore la 80C;
b) Membranele polimerice trebuie deIinite si din punct de vedere al comportrii Ia mbtrnire
accelerat; acestea nu trebuie s suIere modiIicri mai mari de 10 a principalilor parametri dup expunere
la xenotest timp de 10.000 ore;
c) Membranele polimerice se deIinesc ca domeniu de utilizare (din punct de vedere al recepturii) n
membrane cu utilizare supra-teran (Ia acoperisuri) si subteran. Membranele polimerice speciIice lucrrilor
subterane contin substante biocide (mpotriva mucegaiurilor, ciupercilor, bacteriilor, etc).
i
7.4. Materiale hidroizolante polimerice din mase omogene cu aplicare pelicular
Materialele hidroizolante polimerice din mase omogene cu aplicare pelicular constituie o gam de
produse cu utilizri specializate (amorse, mase peliculare hidroizolante, mase adezive si mase de etansare) n
compozitii si structuri diverse.
Aceste tipuri de materiale vor Ii prevzute cu discernmnt, numai conIorm prevederilor stricte ale
productorilor, pe baza unor garantii solide, deoarece n prezent sunt putin testate practic, la conditiile noastre
de mediu.
8. ALCTUIREA STRUCTURILOR HIDROIZOLANTE
8.1. Alctuirea structurilor hidroizolante la acoperiyurile tip teras
8.1.1. Cmp curent - structuri hidroizolante monostrat
8.1.1.1. Conditii conceptuale.
a) Conditii generale privind domeniul de utilizare:
- hidroizolatiile monostrat nu se vor prevedea la cldiri din categoria de important A (conIorm HG
261/1994);
- hidroizolatiile monostrat nu sunt recomandate la cldirile situate n zona climatic IV (conIorm
SR 10907/1-97);
- hidroizolatiile monostrat pot Ii prevzute la terase cu pante mai mari de 1,5;
- suportul hidroizolatiilor monostrat va Ii rigid;
- hidroizolatiile monostrat nu sunt recomandate la terasele utilitare si la terasele cu structur
termoizolant ranversat:
pentru hidroizolatiile monostrat se vor utiliza numai membrane special produse pentru acest mod de utilizare,
respectndu-se strict prevederile productorului privind aplicarea.
b) Conditii privind alctuirea:
- se vor prevedea membrane bituminoase cu bitum aditivat cu grosimea minim de 4 mm sau
membrane polimerice cu grosimea minim de 1,0 mm, recomandabil de 1,2 mm;
Ilexiunea ntre planuri diIerite (coame, scaIe, dolii) va Ii ntrit n lungul liniei de intersectie cu un strat
hidroizolant suplimentar cu ltimea desIsurat de minim 50 cm peste care se va aplica hidroizolatia
monostrat bituminoas; n cazul membranelor polimerice care nu comport lipire n total aderent, se
recomand utilizarea unei membrane cu o grosime mai mare Iat de cea prevzut n cmpul curent;
- se recomand ca Ilexiunea ntre planurile orizontal si vertical s Iie realizat sub un unghi de
45 prin utilizarea scaIelor Iabricate (din membrane hidroizolante lemn etc).
c) Conditii privind nivelurile minime de perIormant n siste- mul I.P.T:
impermeabilitate (I): 1.3;
rezistent la perIorare (P):
- membrane cu protectie suplimentar grea P.4;
- membrane autoprotejate P.3.s.
comportament la temperatur ridicat (T):
- membrane cu protectie suplimentar grea T.3;
- membrane cu autoprotectie T.4.

pentru pante de la 5 la 30 (recomandabil 20) membranele vor Ii autoprotejate si vor Ii lipite n aderent
total sau semiaderent;
pentru pante peste 30 (recomandabil 20), membranele vor Ii autoprotejate si vor Ii lipite n aderent total
sau semiaderent, cu Iixare mecanic.
d) Conditii privind nivelurile minime de perIormant pentru
care este asigurat etanseitatea:
rezistenta la rupere la tractiune (R):
- membrane lipite n aderent total, semiaderent sau pozate
Ilotant, cu sau Ir Iixare mecanic, la pante sub 20 - R.3.;
- membrane lipite n aderent total, la pante peste 20 (inclusiv supraIete verticale) - R.4.;
- membrane lipite n semiaderent, cu sau Ir Iixare mecanic, la pante peste 20 - R.5.
alungirea la rupere la tractiune (A):
- membrane lipite n aderent total, semiaderent sau pozate Ilotant, cu sau Ir Iixare
mecanic, pe suport cu pant sub 20 - A.2.
Ilexibilitatea la temperaturi sczute (F): F.3.
8.1.1.2. Conditii privind executia.
a) Conditii privind modul de aplicare:
- aplicarea membranelor pe suport orizontal cu pant sub 5 se recomand a se Iace n lungul
li ni ei de pant iar pe suport cu pant peste 5 se recomand a se Iace perpendicular pe linia de pant;
- continuitatea etans a suprapunerilor se va realiza prin lipire sau sudur la dimensiunea minim
indicat de productor;
- linia suprapunerilor capetelor membranelor succesive nu va Ii colinear ci decalat cu 50 cm.
b) Conditii privind nivelurile de perIormant minimale de etanseitate a suprapunerilor:
- nivelul de asigurarea a etanseittii mbinrilor suprapu-
nerilor (J) va Ii de 20 KPa la pante sub 5 si de 15 KPa la
pante peste 5 (presiunea mentinut timp de 30 minute).
8.1.2. Cmp curent-structuri hidroizolante multistrat
8.1.2.1. Conditii conceptuale.
a) Conditii generale privind domeniul de utilizare:
- hidroizolatiile multistrat pot Ii prevzute cu membrane bituminoase cu bitum oxidat sau aditivat
sau cu structuri mixte cu membrane bituminoase si polimerice (compatibile la bitum);
- hidroizolatiile cu membrane bituminoase cu bitum oxidat vor Ii prevzute n minim trei straturi;
- hidroizolatiile multistrat pot Ii prevzute la cldiri situate n toate zonele geoclimatiee;
- hidroizolatiile multistrat pot Ii prevzute la terase si acoperisuri cu pante diverse, inclusiv cele
plate (pant 0);
hidroizolatiile multistrat nu sunt supuse unor restrictii privind natura suportului sau domeniul de
utilizare;
- materialele componente ale structurilor multistrat se recomand s provin de la un singur
productor, n conIormitate cu prevederile acestuia privind structurarea si modul de aplicare.
b) Conditii privind alctuirea:
- se vor prevedea structuri bistrat cu membrane bituminoase cu bitum aditivat cu grosimea total
de minim 4,5 mm (recomandabil de 5,0 mm), structuri multistrat cu membrane bituminoase cu bitum
oxidat cu grosimea total de minim 6 mm sau structuri bistrat mixte, cu membrane polimerice cu
grosimea de minim 0,8 mm si membrane bituminoase cu bitum aditivat cu grosimea de minim 3 mm;
- Ilexiunea ntre planuri diIerite (scaIe) va Ii ntrit n lungul liniei de intersectie cu un strat
hidroizolant suplimentar cu ltimea de minim 0,25 m peste care se va aplica structura hidroizolant
multistrat; coamele si doliile se recomand s Iie ntrite cu un strat hidroizolant suplimentar cu ltimea
desIsurat de minim 50 cm;
- se recomand ca Ilexiunea ntre planurile orizontal si vertical s Iie realizat sub un unghi de
45 prin utilizarea scaIelor Iabricate (din membrane hidroizolante, lemn, etc);
- structurile termohidroizolante cu termoizolatia ranversat (Iormat din plci termoizolante
lestate) pot Ii prevzute la terasele cldirilor situate n zona climatic I si II (conIorm SR 10907/1-97),
cu pante mai mari de 3.
Principiile de alctuire a principalelor tipuri de structuri hidroizolante si termohidroizolante cu membrane
bituminoase sunt prezentate n ANEXA NR. 5.
c) Conditii privind nivelurile minime de perIormant n sistemul I.P.T.:
impermeabilitate (I); reIeritor la membranele componente ale structurii:
- supraIete plate sau cu pant sub 3:
- 1.3. (se permit zone limitate de stagnare a apei);
- supraIete cu pant peste 3:
- 1.2.
rezistenta la perIorare (P) si comportamentul Ia temperatur ridicat (T), Iunctie de suport, pant
si tipul Iunctional al acoperisurilor, pentru structurile hidroizolante, se recomand s Iie conIorm
urmtoarelor tablouri:
Tablou ,P"
Rezisten(a la perforare (P)
TipuI fun|ionaI aI acoperiuIui
InaccesibiI UtiIitar
PietonaI Auto PietonaI Grdin
S
u
p
o
r
t
u
I

s
t
r
u
c
t
u
r
i
i

h
i
d
r
o
i
z
o
I
a
n
t
e

P
a
n
t
a

%

A
u
t
o
-
p
r
o
t
e
c
|
i
e

P
r
o
t
e
c
|
i
e

s
u
p
I
i
m
e
n
t
a
r


g
r
e
a

Protec|ie
supIimentar
grea
P
r
o
t
e
c
|
i
e

d
a
I
e

p
e

p
I
o
t
u
r
i

P
r
o
t
e
c
|
i
e

s
t
r
a
t

d
r
e
n
a
n
t

0 1 2 3 4 5 6 7
0-1,5 P.3. P.3. P.4. P.5. P.4. P.5.
1,5-5 P.3. P.3. P.4. P.5. P.4. P.5.
zola[ie termic
semirigid sau
rigid >5 P.3.
0-1,5 P.2. P.3. PA. P.5. P.4. P.5.
1,5-5 P.2. P.3. P.4. P.5. P.4. P.5.
Suport rigid
>5 P.2.
Suport rigid
termoizola[ie
ranversat
1,5-5 P.2.
1,5-5 P.4. P.4. P.5. P.5.
Lemn sau
panouri
fibrolemnoase
>5 P.3.
1,5-5 P.3. P.3. Plci profilate
din tabl cu
termoizola[ie
semirigid
> 5 P.4.
Tablou ,T" Rezisten(a la perforare (T)
Tipul fun[ional al acoperiului
InaccesibiI UtiIitar
Pietonai Auto Pietonai Grdin
S
u
p
o
r
t
u
I

s
t
r
u
c
t
u
r
i
i

h
i
d
r
o
i
z
o
I
a
n
t
e

P
a
n
t
a

%

A
u
t
o
-
p
r
o
t
e
c
|
i
e

P
r
o
t
e
c
|
i
e

s
u
p
I
i
m
e
n
t
a
r


g
r
e
a

Protec|ie
supIimentar
grea
P
r
o
t
e
c
|
i
e

d
a
I
e

p
e

p
I
o
t
u
r
i

P
r
o
t
e
c
|
i
e

s
t
r
a
t

d
r
e
n
a
n
t

zola[ie termic 0-1,5 T.3. T.1. T.2. T.3. T.3. T.1.
semirigid sau 1,5-5 T.3. T.2. T.2. T.2, T.3. T.2.
rigid >5 T.4.
0-1,5 T.3. T.1. T.2. T.2. T.3. T.1.
Suport rigid 1,5-5 T.3. T.2. T.2. T.2. T.3. T.2.
>5 T.4.
Suport rigid
termoizola[ie
1ranversat
1,5-5 T.1.
1,5-5 T.3. T.2. T.3. T.3. Lemn sau
panouri fibro-
lemnoase
>4 T.4.
Plci profilate
din tabl cu
1,5-5 T.3. T.2.
termoizola[ie
semirigid
>5 T.4.
pentru pante ~ 30 temperatura va Ii de 120C
d) Conditii privind nivelurile minime de perIormant pentru care este asigurat etanseitatea:
rezistenta la rupere la tractiune (R):
- pante sub 20: R.3. (se admite sub 3 - R.2.);
- pante peste 20 (inclusiv supraIete verticale): R.4.;
- altitudini mai mari de 800 m: R.4.
alungirea la rupere la tractiune (A):
- structur aplicat pe suport rigid, cu panta sub 20: A.2.;
- structura aplicat pe suport elastic sau semirigid, cu panta sub 20: A.4.;
- structura aplicat pe suport semielastic, cu panta sub
20: A. 5.
Ilexibilitatea la temperaturi sczute (F):
- structur termo-hidro-izolant ranversat: F .2.;
- zona climatic I si II (conIorm SR 10907/1-97: F.3.;
- zona climatic III (conIorm SR 10907/1-97): F.4.;
- pentru zona climatic IV (conIorm SR 10907/1-97): F.5.;
- altitudini mai mari de 800 m: F.6.
8.1.2.2. Conditii privind executia.
a) Conditii privind modul de aplicare:
- aplicarea membranei superioare pe suport orizontal cu pant sub 5 se recomand a se Iace n
lungul liniei de pant iar pe suport cu pant peste 5 se recomand a se Iace perpendicular pe linia de
pant; membrana superioar poate Ii aplicat paralel cu membrana inIerioar dar decalat la 1/2 din
ltime;
- continuitatea etans a suprapunerilor se va realiza prin lipire sau sudur la dimensiunea minim
indicat de productor;
- linia suprapunerilor capetelor membranelor succesive nu va Ii colinear ci va Ii decalat cu 50 cm
iar linia suprapunerilor capetelor membranelor stratului superior va Ii decalat cu minim 1 m Iat de
cea a stratului inIerior.
b) Conditii privind nivelurile de perIormant minimale de
etanseitate a suprapunerilor:
- Nivelul de asigurare a etanseittii mbinrilor supra-
punerilor (J) va Ii de 10 KPa la pante peste 5 si de 15 KPa la
pante sub 5 (presiune mentinut timp de minim 30 minute).
8.1.3. Structuri hidroizolante verticale
(monostrat sau bistrat)
8.1.3.1. Conditii conceptuale.
a) Conditii generale privind domeniul de utilizare:
- hidroizolatia vertical din membrane bituminoase se va prevedea n structuri minim bistrat, n zonele C,
D si E corespunztoare ,zonrii ncrcrilor date de zpad", conIorm STAS 10101/21-92 si n zonele ce
presupun aglomerri de zpad;
- membranele ce compun hidroizolatia vertical vor Ii de aceeasi natur sau compatibile ntre ele si cu
cele ce compun structura hidroizolant curent, de cmp;
- suportul hidroizolatiei verticale se recomand s Iie rigid sau elastic.
b) Conditii privind alctuirea:
- se vor prevedea structuri monostrat sau bistrat cu membrane bitumate cu bitum aditivat, minim
structuri bistrat cu membrane bitumate cu bitum oxidat sau structuri monostrat cu membrane polimerice;
- la terasele utilitare hidroizolatia vertical va Ii minim bistrat (nu se include stratul suplimentar de
ntrire);
- structura hidroizolant vertical va Ii autoprotejat sau cu protectie suplimentar grea (tencuieli armate
sau elemente preIabricate);
- hidroizolatia vertical se va aplica n total aderent Iat de elementul suport;
- hidroizolatia vertical se va aplica pe nltime minim de 30 cm n zonele submontane, montane si
depresionar-montane. Pentru nltimi mai mari de 50 cm se recomand a se prevedea Iixare mecanic continu
a prtii superioare, terminale, a structurii hidroizolante;
- hidroizolatia vertical se va racorda (ntoarce) pe capul aticelor sau se va Iixa mecanic la
partea superioar.
Principiile de alctuire a principalelor tipuri de racorduri ntre planuri, pe elementele constructive si instalatii precum si datele
privind dimensionarea pieselor de colectare si scurgere a apelor meteorice sunt prezentate n ANEXA NR. 6.
c) Conditii privind nivelurile minime de perIormant n sistemul
I.P.T.:
impermeabilitate (I): 1.2.;
rezistenta la perIorare (P):
- structuri hidroizolante autoprotejate: P.I.;
- structuri hidroizolante cu protectie suplimentar: P.2.
comportamentul la temperatur ridicat (T): T.2.
d) Conditii privind nivelurile minime de perIormant pentru
care este asigurat etanseitatea:
Iorta de rupere la tractiune: R.4.;
alungirea la rupere: A.2.;
Ilexibilitatea la temperaturi sczute: F.3.;
rezistenta la sIsiere; se va considera nivelul necesar pentru asigurarea stabilittii la nivelul Iixrilor
mecanice.
8.1.3.2. Conditii privind executia.
a) Conditii privind modul de aplicare:
- intersectia ntre planul vertical si orizontal se va realiza n vinclu sau cu racord (scaI) la 45 (cu
lungimea ipotenuzei de minim 5 cm); scaIa poate Ii realizat din sap din mortar de ciment sau cu piese
proIilate, speciale (din membran bitumi noas, lemn etc);
- terminatia superioar a structurii hidroizolante se recomand a Ii asigurat prin Iixare
mecanic, prin introducere n slit orizontal sau prin acoperire cu lcrimar;
- stratul suplimentar de ntrire va Ii acoperit pe orizontal de hidroizolatia orizontal monostrat sau va
Ii interpus ntre straturile hidroizolatiei orizontale multistrat. Stratul hidroizolant vertical, exterior, se va
suprapune peste ultimul strat (superior) hidroizolant al structurii de cmp (orizontale);
- hidroizolatia vertical va putea Ii constituit din prelungirea hidroizolatiei orizontale numai n
sensul derulrii membranei hidroizolante; nu se admite racordarea pe vertical transversal sensului
derulrii membranei hidroizolante.
b) Conditii privind nivelurile de perIormant minimale de etanseitate a suprapunerilor:
- nivelul de asigurare a etanseittii mbinrii suprapunerilor la structurile monostrat al mbinrilor
verticale va Ii de 15 KPa si cel al mbinrilor cu supraIetele orizontale de 20 Kpa iar la structurile bistrat
de 10 KPa, respectiv 15 KPa.
8.2. Alctuirea structurilor hidroizolante mpotriva exfiltra(iilor
8.2.1. Condi(ii conceptuale:
a) Conditii generale privind domeniul de utilizare:
hidroizolarea elementelor si prtilor de cldire amplasate suprateran sau subteran mpotriva
exIiltratiilor se reIer la etansarea spatiilor umede, cu splri si stropiri ocazionale, periodice sau continue;
hidroizolarea acestor spatii se poate concepe cu membrane hidroizolante sau cu mase omogene cu
aplicare pelicular si se concretizeaz prin hidroizolarea pardoselilor, plintelor si dup necesitti a peretilor;
acest tip de etansare este mpotriva apelor Ir presiune hidrostatic, astIel:
- cu solicitare moderat n cazul spatiilor umede si/sau cu splri si stropiri ocazionale;
- cu solicitare intens n cazul spatiilor cu splri si stropiri (siroiri) periodice si/sau continue.
suportul hidroizolatiei va Ii rigid;
hidroizolatia orizontal si vertical va Ii protejat suplimentar cu sape sau tencuieli.
b) Conditii privind alctuirea, Iunctie de intensitatea solicitrii:
b.l. Solicitri moderate:
- se vor prevede hidroizolatii monostrat cu membrane bituminoase cu bitum aditivat cu grosimea
minim de 2,5 mm sau cu membrane polimerice cu grosimea minim de 0,8 mm, structuri monostrat sau
bistrat cu membrane bituminoase cu bitum oxidat cu grosimea total de minim 3 mm sau structuri cu
minim dou straturi din mase omogene cu aplicare pelicular, armate;
- Ilexiunea ntre planuri va Ii ntrit, n lungul liniei de intersectie, cu un strat hidroizolant
suplimentar (membran sau mase omogene cu aplicare pelicular, armate) cu ltimea desIsurat de
minim 25 cm (minim 10 cm pe vertical);
- hidroizolarea supraIetelor verticale (Iiind mai putin solicitate) poate s nu Iie prevzut cu
materiale hidroizolante ci din tencuieli si/sau Iinisaje impermeabile (vopsitorii, placaje).
b.2.Solicitri intense:
- se vor prevedea hidroizolatii monostrat cu membrane bituminoase cu bitum aditivat cu grosime
minim de 3 mm sau cu membrane polimerice cu grosimea minim de 1,0 mm, recomandabil 1,2 mm,
structuri bistrat cu membrane bituminoase cu bitum oxidat cu grosimea total minim de 4 mm sau
structuri cu minim trei straturi din mase omogene cu aplicare pelicular, cu dou straturi de armare;
- Ilexiunea ntre planuri va Ii ntrit, n lungul liniei de intersectie, cu un strat hidroizolant
suplimentar (membran sau mase omogene cu aplicare pelicular, armate) cu ltimea desIsurat de
minim 30 cm( mi ni m 15 cm pe vertical);
- hidroizolatia supraIetelor verticale (Iiind mai putin solicitat) poate Ii prevzut conIorm
prevederilor de la pct. 8.2.1 .b. 1. (supraIete orizontale):
Principiile de hidroizolare a elementelor si prtilor de cldire mpotriva exIiltratiilor sunt prezentate n ANEXA NR.
7.
c) Conditii privind nivelurile minime de perIormant n sistemul I.P.T., Iunctie de intensitatea
solicitrii:
c.l. Solicitri moderate:
impermeabilitate (I): I. I. ;
rezistent la perIorare (P):
- P.2. pentru supraIete verticale;
- P.3. pentru supraIete orizontale;
comportament la temperatur ridicat (T): T.2.
c.2. Solicitri intense:
impermeabilitate (I): 1,2.;
rezistent la poansonare (P):
- P.2. pentru supraIete verticale;
- P.4. pentru supraIete orizontale.
comportament la temperatura ridicat (T): T.2.
d) conditii privind nivelurile minime de perIormant ale materialelor hidroizolante:
Iorta de rupere la tractiune:
- R.2. pentru supraIete orizonatele;
- R.3. pentru supraIete verticale.
alungirea la rupere: A.2.;
Ilexibilitatea la temperaturi sczute: F. 1.
8.2.2. Condi(ii privind execu(ia:
a) Conditii privind modul de aplicare:
- intersectia dintre planuri se recomand a se realiza n vinclu;
- hidroizolatia vertical cu nltimea mai mare de 50 cm necesit Iixare mecanic a marginii
superioare;
- stratul suplimentar de ntrire si hidroizolatia vertical vor Ii suprapuse minim 10 cm peste
hidroizolatia orizontal n cazul structurilor monostrat.
b) Conditii privind nivelurile de perIormant minimale de etanseitate a suprapunerilor:
- nivelul de asigurare a etanseittii mbinrilor (J) va Ii de
20 KPa pe supraIetele orizontale si 15 KPa pe supraIetele
verticale.
8.3. Alctuirea structurilor hidroizolante a elementelor yi pr(ilor de cldire
amplasate subteran (socluri, funda(ii, subsoluri) mpotriva infiltra(iilor yi/sau
exfiltra(iilor
8.3.1. Tipuri de prezen( a apei pentru care este necesar hidroizolarea elementelor yi pr(ilor de
cldire amplasate subteran
8.3.1.1. Ape fr presiune hidrostatic
- umiditatea natural a terenului: provine din apele de precipitatie care nu stagneaz n sol si care nu
exercit o presiune hidrostatic (terenuri permeabile avnd k ~ 0,01 m/s);
- apa de scurgere: este apa n miscare, sub eIectul gravitatiei, n drum spre pnza Ireatic (terenuri
permeabile avnd k ~ 0,01 m/s), care nu exercit presiune hidrostatic sau exercit o presiune
nesemniIicativ, temporar.
8.3.1.2. Ape cu presiune hidrostatic
a) Ape de inIiltratie:
- apa de acumulare: este apa de scurgere care se acumuleaz prin ntlnirea straturilor greu
permeabile si exercit o presiune hidrostatic;
- apa de stratiIicatie: este apa de scurgere care ptrunde n straturi greu permeabile strbtute de
straturi permeabile si prin care se acumuleaz si exercit o presiune hidrostatic;
- apa Ireatic: este apa care Iormeaz un strat compact ntre granulele de sol si exercit o presiune
hidrostatic.
b) Ape de exIiltratie:
- apa de stocare: este apa continut n bazine sau rezervoare.
c) Actiuni combinate; inIiltratie si exIiltratie.
8.3.1.3. Situatii de prezent a apelor cu presiune hidrostatic pentru care este necesar hidroizolarea
subteran a constructiilor
Dou constructii alturate, Iundate la adncimi diIerite, una Iiind deasupra si cealalt sub nivelul pnzei
Ireatice. Dac constructia Iundat sub nivelul pnzei Ireatice se aIl n amonte Iat de sensul de scurgere al apei,
constructia Iundat peste nivelul pnzei Ireatice nu necesit hidroizolatie iar dac se aIl n aval se va
hidroizola deoarece se ridic nivelul pnzei Ireatice. Hidroizolatiile vor Ii prevzute mpotriva apelor cu
presiune hidrostatic. Constructiile aIlate deasupra nivelului maxim al pnzei Ireatice se vor hidroizola
mpotriva apelor Ir presiune hidrostatic.
Construc[ia se afl n zona de scurgere natural a apelor de infiltra[ie prin stratul
permeabil (nisip) aflat ntre dou straturi pu[in permeabile (argil)
Construc[ia se afl n zona de scurgere natural a apelor deinfiltra[ie prin stratul permeabil
(nisip) situat sub stratul de pmnt vegetal, permeabil
Construc[ia se afl ntr-un teren pu[in permeabil iar umplutura spturii este
permeabil, ceea ce conduce la acumulri de ape ce exercit presiune hidrostatic
Construc[ia se afl ntr-un teren pu[in permeabil dar care are fracturi de teren
permeabil ce converg spre construc[ie i zona de umplutur a spturii
8.3.2. Condi(ii conceptuale:
8.3.2.1. Conditii generale privind domeniul de utili:are
a) Hidroizolatiile se vor prevedea n urmtoarele situatii:
- n cazul terenurilor n care nu exist pericol de inIiltrare cu produse petroliere sau a altor solutii
care pot aIecta caracte risticile calitative ale materialelor hidroizolante;
- n cazul cnd sunt avantajoase tehnic sau economic dect alte procedee ca: ridicarea nivelului
inIerior al constructiei, utilizarea de betoane sau mortare impermeabile, impermeabi-lizarea terenului,
prevederea de sisteme drenante etc;
b) Proiectarea constructiilor subterane se va Iace astIel nct s
se asigure posibilitatea executrii hidroizolatiei tinndu-se seama de Iorma constructiei n plan si n sectiune
vor Ii ct mai simple pentru asigurarea unei manopere simple si sigure;
constructia se va amplasa de regul la o distant de minim 1,20 m Iat de alte constructii sau.
elemente de constructie existente sau n curs de proiectare-executie, pentru a avea spatiul necesar executiei
hidroizolatiei; n caz contrar se va proceda astIel:
- se va prevedea un perete suport al hidroizolatiei distantat si separat Iat de constructia existent
printr-un strat de desolidarizare si alunecare (plci deseuri cauciuc, plci polistiren expandat, plci sau
Ioi din materiale polimerice etc);
- se va retrage partea subteran a constructiei la distant de minim 1,20 m iar partea suprateran va
iesi n consol la limita necesar.
la baza spturii, perimetral constructiei, vor Ii prevzute rigole si puturi pentru dirijarea, colectarea si
evacuarea apelor din precipitatii; suplimentar, dac este cazul, se poate prevedea un sistem permanent de
epuisment pentru coborrea pnzei Ireatice la minim 30 cm sub nivelul betonului de egalizare, pentru a se
asigura un suport uscat pentru executarea hidroizolatiei (orizontale);
n cazul hidroizolatiei n sistem ,cuv exterioar" betonul de egalizare de sub radierul constructiei
(subradier) trebuie prevzut cu o supralrgire de minim 30 cm pe tot conturul radierului (cu ngrosare si armare
suplimentar perimetral pentru a se mpiedica Iisurarea) pentru crearea spatiului necesar de racordare a
hidroizolatiei verticale;
n cazul radierelor situate la cote diIerite, subradierul ca suport al hidroizolatiei va Ii racordat la 45 cu
o diIerent de nivel de maxim 1 rn, ntr-o singur treapt, sau n trepte multiple pentru diIerente de
n
'vel mai
mari;
elementele de strpungere vor Ii nglobate si Iixate n suportul hidroizolatiei si la Iata acestuia.
c) n cazul cnd la nivelul hidroizolatiei presiunea depseste 5 daN/cm
2
, temperatura este mai mare
de 40C, exist vibratii sau eIorturi tangentiale, etansarea se va realiza cu membrane hidroizolante bituminoase
cu bitum aditivat sau polimerice;
d) La alegerea structurii hidroizolante se va tine seama de nivelul de etansare admisibil concretizat prin
starea Ietei interioare a peretilor sau pardoselii:
- uscat - nu se admit pete izolate de umezeal; constituie conditia curent de exigent
corespunztoare prevederilor prezentului normativ;
- umed - se admit portiuni izolate de umezeal pe supraIete de maxim 20 , Ir aparitia
stagnrilor sau picturilor de ap; nu se vor admite la spatiile cu utilizare uman sau animal ci
eventual numai la spatii tehnice n care nu exist activitate uman permanent sau temporar;
e) Categoriile de Iisurare previzibile a constructiei dup
valoarea limit de calcul a deschiderii Iisurilor (criterii ce implic
nivelul de rezistent Ia alungire la rupere a materialelor hidroizolante
preconizate):
e.1. cu deschiderea Iisurilor pn la 0,1mm; e.2. cu deschiderea Iisurilor pn la
0,2mm; e.3. cu deschiderea Iisurilor de la 0,2 la 0,5mm.
I) Hidroizolatia peretilor subsolurilor sau a cuvelor se va aplica pe structura de rezistent din beton
armat sau zidrie;
g) Executia se recomand a se eIectua dinspre exteriorul constructiei, n spatiul rezultat di n sptura
(sistem cuv exterioar); n cazul n care nu se poate asigura hidroizolarea pe exterior se poate adopta sistemul
de executie a hidroizolatiei din interior (cuv interioar) pe peretele de protectie cu rol de suport;
h) La constructiile ce deservesc instalatiile electrice sau contin aparatura electric sau electronic etc,
hidroizolatia va Ii ntrit suplimentar Iat de prevederile prezentului normativ;
i) Hidroizolatiile subterane se aplic n aderent total pe ntreaga supraIat (pe suport si ntre
membrane); n cazul n care elementul suport orizontal este umed (nu se poate obtine totala aderent) se poate
prevedea un prim strat pozat Ilotant, constituind astIel un suport uscat de aderent a membranelor
hidroizolante ce compun structura.
8.3.2.2. Conditii privind hidroi:olarea impotriva apelor fr presiune hidrostatic a fenomenului de
capilaritate
Se reIer n general la hidroizolarea Iundatiilor si soclurilor: a) Conditii generale privind alctuirea:
- hidroizolatia orizontal va Ii de regul monostrat si se va realiza cu membrane hidroizolante
bituminoase sau polimerice, la nivelul dintre Iundatie si soclu sau zidrie, cu sau Ir racordare la
hidroizolatia vertical (a soclului sau Iundatiei);
- hidroizolarea orizontal a elementelor de Iundare poate Ii prevzut si la nivelul tlpii Iundatiei pe
betonul slab armat de egalizare de minim 10 cm grosime; recomandabil, de Iiecare parte, se va asigura o
ltime util pentru a se putea Iace racordarea la supraIetele verticale ale Iundatiei sau soclului si
peretilor pe ambele Iete (exterior si interior);
- hidroizolatia vertical va Ii aplicat pe un suport din tencuial cu mortar de ciment Ir adaos de
var, din driscuit;
- hidroizolatia vertical, exterioar, a Iundatiilor, soclurilor si peretilor subterani va Ii ridicat pn
la cota Iinit a trotuarului, n conditiile unor stropiri normale;
hidroizolatia vertical, exterioar, a Iundatiilor peste cota Iinit a trotuarului cu minim 30 cm, n
cazurile amplasrii constructiilor n zone montane si submontane, n care se prevd aglomerri de
zpad si n cazul stropirilor Irecvente si intense (constructii cu acoperisuri cu scurgere la pictur,
cu streasin ngust etc);
- hidroizolatia vertical poate Ii alctuit dintr-o membra-n hidroizolant bituminoas sau
polimeric lipit continuu pe suport, Iixat mecanic la partea superioar sau din minim dou
straturi din mase omogene cu aplicare pelicular eventual armate, protejate subteran cu plci, panouri
sau Ioi semirigide (simple, amprentate sau celulare), zidrie sau ecran de argil compactat n straturi
succesive si suprateran cu tencuieli armate din mortar de ciment Ir adaos de var sau zidrie.
. Principiile de hidroizoiare la cldiri cu sau Ir subsol si principiile de hidroizoiare a rosturilor contra apelor Ir
presiune hidrostatic sunt prezentate n ANEXA NR.8 si ANEXA NR. 9.
b) Conditii privind nivelurile minime de perIormant n siste- mul I.P.T.:
b.l. Hidroizolatia orizontal mpotriva Ienomenului de capilari-tate:
impermeabilitatea (I):
- trebuie s corespund la presiunea de calcul a elementelor de constructie exercitat pe
supraIata materialului hidroizolant; recomandabil minim 1.3.
rezistenta la poansonare (P): - P.4.;
comportament la temperatur ridicat (T): - T.2.

Pentru constructii parter, din categoria de important C si D, hidro- izolatia orizontal mpotriva Ienomenului de
capilaritate poate Fi prevzut cu mase omogene cu aplicare pelicular, n minim dou straturi, recomandabil cu strat de
armare. Nivelurile de perIormant pot Ii 1.2. si P.3.;
Rezistenta la compresiune (strivire) a materialului hidroizolant - s nu-si schimbe aparent propriettile
Iizice la o presiune de 5 daN/cm
2
(s permit o tasare stabil de maxim 15 cu alungire lateral corespunztoare);
Se mentioneaz c membranele hidroizolante bituminoase cu bitum
aditivat, cu simpla armare, de 4 mm grosime pot asigura impermeabilitatea la
presiuni peste 5 daN/cm
2
(500 KPa).
b.2. Hidroizolatia orizontal mpotriva apelor Ir presiune hidrostatic (la subsoluri):
impermeabilitate (I): 1.2.;
rezistenta la perIorare (P): P.3.;
comportament la temperatur ridicat (T): T.2.
b.3. Hidroizolatia vertical mpotriva apelor Ir presiune hidrostatic:
impermeabilitate (I): 1.2.;
rezistenta la perIorare (P): P.3.;
comportament la temperatur ridicat (T): T.2.
8.3.2.3. Conditii privind hidroi:olarea impotriva apelor cu presiune hidrostatic
Hidroizolarea se va realiza n structuri monostrat sau multistrat cu membrane bituminoase si/sau
polimerice:
a) Hidroizolarea mpotriva apelor cu presiune hidrostatic se poate concepe, Iunctie de sensul de
actionare a presiunii corelat cu sistemul constructiv, n unul din urmtoarele sisteme:
a. 1. Sistemul ,cuv interioar" (cuv n cuv):
sistemul poate Ii adoptat n principal mpotriva exIiltratiilor; structura suport (cea exterioar) va Ii
de rezistent cu radier din beton armat si pereti din beton armat sau zidrie de crmid (armat cu
smburi si centuri din beton armat), pe aceasta se aplic hidroizolatia si protectia interioar (cuv
interioar);
sistemul se poate adopta si n urmtoarele cazuri:
- mpotriva inIiltratiilor sau actiunilor combinate ale apei (din interior si din exterior);
- cnd nu se poate adopta sistemul ,cuv exterioar" din motive constructive sau din
imposibilitatea asigurrii spatiului necesar de lucru pe exterior;
- cnd constructia necesit rosturi de dilatare sau tasare (astIel se poate asigura continuitatea si
calitatea optim a hidroizolatiei n zona rosturilor):
sistemul prezint urmtoarele avantaje:
- siguranta calittii executiei hidroizolatiei (asigurarea etanseittii) n zonele de racord dintre
supraIetele orizontale si cele verticale precum si la rosturi;
- posibilitatea realizrii constructiei lng alte constructii existente;
- posibilitatea veriIicrii, etanseittii (la exIiltratii) dup realizarea hidroizolatiei prin proba cu apa,
n cazul bazinelor supraterane.
sistemul prezint urmtoarele dezavantaje:
- posibilitatea degradrii hidroizolatiei la executia structurii cuvei interioare (la montarea
armturilor si la turanarea betonului);
- imposibilitatea veriIicrii etanseittii (la exIiltratii) n cazul constructiilor subterane.
a.2. Sistemul ,cuv exterioar":
sistemul poate Ii adoptat n principal mpotriva inIiltratiilor; structura suport orizontal va Ii
subradierul iar cea vertical va Ii peretele de rezistent interior (diaIragm), pe acestea se aplica
hidroizolatia si protectia interioar (radier) si cea exterioar (perete);
sistemul se poate adopta si mpotriva exIiltratiilor sau actiunilor combinate ale apei (din interior si
din exterior), cu conditia ca protectia vertical, exterioar s ndeplineasc cerintele dei rezistent si stabilitate
ce se impun;
sistemul prezint avantajul combinrii cu sistemul ,cuv interioar" n cazul unor situatii si conditii
diIerite de lucru (vecintti, zone cu rosturi, canale, diIerente de cote ale planurilor etc);
sistemul prezint urmtoarele dezavantaje:
- necesit spatiu de lucru perimetral, exterior constructiei;
- Iragmenteaz lucrarea de etanseitate n Iaze prin intercalarea lucrrilor de constructie
aIerente sistemului;
- necesit o manoper de nalt calitate la racordul dintre supraIetele orizontale si cele verticale.
a.3. Sistemul ,semicuv":
sistemul este o combinare a sistemului ,cuv interioar" cu
cel ,cuv exterioar"; acest sistem implic diIicultti n executie, ce
conduc la o calitate necontrolabil, Iapt pentru care nu este
recomandat.
b) Conditii generale privind alctuirea hidroizolatiei mpotriva apelor cu presiune hidrostatic:
- hidroizolatia se va aplica pe suport rigid si plan, rectiIicat;
- hidroizolatia vertical, aplicat pe nltimi mari, se va executa pe tronsoane de maxim 2 m
nltime, cu decalarea ntre ele a suprapunerilor (s nu existe colinearitate a suprapunerilor); n conditiile
n care se estimeaz pericol de alunecare a membranelor hidroizolante, se va executa Iixarea mecanic
a prtii superioare;
- pentru nltimi ale coloanei de ap mai mari de 2 m se recomand utilizarea hidroizolatiei
verticale multistrat;
- racordurile dintre planuri diIerite vor Ii asigurate suplimentar prin aplicarea unui strat
hidroizolant de ntrire de 50 cm ltime desIsurat (25 cm 25 cm);
- elementele de strpungere si rosturile vor Ii atent executate conIorm detaliilor prevzute de
proiectant, respectndu-se cu strictete conditiile impuse dimensionrii si calittii pieselor de
etansare.
Principiile de hidroizolare a rosturilor si strpungerilor contra apelor cu presiune hidrostatic sunt prezentate n ANEXA
NR. 9.
c) Conditii privind nivelurile minime de perIormant n sistemul I.P.T.
Nivelurile de perIormant se vor calcula Iunctie de solicitrile la care este supus hidroizolatia, privind
nivelul maxim al presiunii hidrostatice si nivelul presiunii exercitate de elementele de constructie,
recomandabil conIorm urmtoarelor date:
impermeabilitatea (I):
- nivel minim: 1.3.; nivel calculat corespunztor presiunii hidrostatice maxime multiplicat cu un
coeIicient de minim:
o 1,2 x pentru presiuni maxime de 10 KPa;
o 1,5 x pentru presiuni maxime de 50 KPa;
o 1,8 x pentru presiuni maxime de 80 KPa;
o 2,0 x pentru presiuni maxime de 100 KPa.
rezistenta la perIorare (P):
- rezistenta la perIorare static (Ps): minim 1,2 x presiunea exercitat de elementele de
constructie;
- rezistenta la perIorare dinamic (P.d.) minim P.d.3.
comportament la temperatura ridicat (T):
- n general nu se pun conditii.
9. CONDITII PRIVIND VERIFICAREA CALITTII $I URMRIREA
COMPORTRII N TIMP A HIDROIZOLATIILOR
9.1. Condi(ii privind verificarea calit(ii
VeriIicarea calittii se realizeaz n conIormitate cu prevederile prezentei reglementri, a documentatiei
de executie si a Iiselor tehnice ale materialelor utilizate, att pentru Iazele intermediare ct si pentru ntregul
sistem.
n cazul n care unitatea executant are un sistem propriu de conducere si asigurare a calittii, lucrrile de
hidroizolatie se vor veriIica n cadrul respectivului sistem (proceduri de executie, plan de control al calittii
etc).
Pentru asigurarea calittii lucrrilor se impun urmtoarele etape:
receptia materialelor de hidroizolatie si accesorii;
pstrarea si depozitarea materialelor;
controlul calittii la punerea n oper;
receptia lucrrilor.
9.1.1. Recep(ia materialelor
Receptia materialelor se bazeaz pe veriIicarea certiIicatelor de calitate (conIormitate), termenelor de
valabilitate (unde este cazul) si de garantie emise de productor pentru Iiecare lot de materiale, conIorm
reglementrilor speciIice.
n unele cazuri se pot solicita analize de laborator (de conIormitate) care s certiIice caracteristicile
speciIice n raport cu datele tehnice stipulate n normele de produs sau n agrementele tehnice.
n acest context, controlul de calitate pentru materiale se execut pe santier de ctre personal si/sau n
institute/laboratoare specializate, atestate.
Controlul de calitate cuprinde urmtoarele veriIicri minimale pentru membranele hidroizolante:
caracteristici geometrice (lungime, ltime, grosime);
veriIicarea comportrii la temperaturi ridicate;
veriIicarea Ilexibilittii la temperaturi sczute;
veriIicarea Iortei de rupere la tractiune;
veriIicarea alungirii la rupere la tractiune.
9.1.2. Pstrarea yi depozitarea materialelor
Conditiile de pstrare si depozitare ale materialelor sunt precizate de productorii acestora n Iisele
tehnice de produs:
n depozite, n general, trebuiesc respectate urmtoarele conditii:
- membranele hidroizolante n Ioi se depoziteaz sub
Iorm de suluri (n pozitie vertical) pe platIorme sau paleti, n
spatii acoperite;
- materialele hidroizolante Iluide se depoziteaz n bidoane sau butoaie, eventual paletizat, n spatii
nchise, acoperite si ventilate.
la punctul de lucru depozitarea se va Iace pe timp limitat, recomandabil n spatii acoperite.
9.1.3. Controlul calit(ii la punerea n oper
controlul calittii materialelor la punerea n oper se eIectueaz de ctre seIul punctului de lucru sau
de ctre responsabilul cu calitatea, n conIormitate cu prevederile documentatiei de executie si a Iiselor
tehnice de produs;
controlul si asigurarea:
- utilajelor, sculelor si dispozitivelor si a cilor de acces la Irontul de lucru, necesare pentru
protectia muncii;
- spatiilor si conditiilor de microclimat necesare pregtirii materialelor (unde este cazul);
- calittii suportului care trebuie s corespund conditiilor geometrice si Iizico-mecanice
speciIice.
controlul:
- respectrii stricte a cerintelor privind tehnologia de aplicare a materialelor hidroizolante si a
accesoriilor.
9.1.4. Recep(ia lucrrilor
Receptia Iinal a lucrrilor se va Iace n comuh, de ctre beneIiciar, proiectant si executant, n
conIormitate cu prevederile reglementrilor tehnice n vigoare, avndu-se n vedere cerintele de calitate,
procesele verbale de lucrri executate n diverse etape si aspectul general al supraIetelor executate.
9.2. Urmrirea comportrii n exploatare
9.2.1. Urmrirea comportrii n exploatare a nvelitorilor la cldiri
Urmrirea comportrii n exploatare se va Iace n conIormitate cu prevederile reglementrilor tehnice
n vigoare.
Asigurarea urmririi comportrii n timp, n conditii normale de utilizare a hidroizolatiilor, se va Iace
prin grija beneIiciarului, o dat pe an.
Intervalul de mai sus poate Ii modiIicat n Iunctie de conditiile concrete pentru Iiecare caz n parte,
astIel:
intervalul poate Ii mrit dac la dou veriIicri succesive nu se constat degradri, dar nu la
lucrri cu vechime mai mare de 10 ani;
intervalul poate Ii micsorat pentru hidroizolatiile la care degradrile ar conduce la deteriorarea
unor echipamente speciale (camere comand, statii electrice, camere de calcul, etc);
intervalul poate Ii micsorat pentru hidroizolatiile ce au Iost supuse la sarcini, socuri sau miscri
(deplasri) neprevzute (seism, accidente mecanice, etc).
9.2.2. Lucrri de interven(ie
Generalitti
Lucrrile de interventie pentru remedierea/reIacerea hidroizolatiilor se eIectueaz n urmtoarele
situatii:
- la constatarea unor deIecte sau degradri (dislocri alunecri, Iisurri etc);
- n cazul unor accidente naturale sau tehnologice (seism,explozii etc).
Lucrrile de interventie pot rezulta n urma veriIicrilor programate.
Lucrrile de interventie se vor eIectua dup elaborarea documentatiilor tehnice si a detaliilor de
executie speciIice Iiecrui caz n parte.
Documentatiile tehnice de interventie vor Ii elaborate de proiectant. n cazul n care interventia este
necesar ca urmare a unei expertize, documentatia tehnic de interventie va Ii veriIicat de veriIicator si
vizat de expertul tehnic atestat conIorm HG nr. 925/ 1995.
Proiectantul va stabili, prin documentatia tehnic de interventie, msurile de asigurare si control,
privind calitatea lucrrilor.
Lucrrile de interventie vor Ii executate obligatoriu de ctre unitti specializate, atestate, conIorm
prevederilor legale pentru categoria de lucrri pe care le execut.
Fa:e de executie
Fazele de executie a lucrrilor de interventie pentru remedierea/reIacerea hidroizolatiilor sunt:
- nlturarea cauzelor ce au condus la deteriorarea nvelitorii;
- pregtirea suportului;
- pregtirea materialelor hidroizolante preconizate;
- aplicarea hidroizolatiei;
- veriIicarea calittii lucrrilor de interventie.
10. MSURI PRIVIND PROTECTIA $I IGIENA MUNCII
Msurile privind protectia si igiena muncii vor Ii cuprinse, n mod obligatoriu n documentatia de
executie ntocmit de proiectant, n conIormitate cu natura si tipul constructiei si/sau elementului de
constructie ce se hidroizoleaz si cu natura materialelor preconizate.
Aceste msuri vor Ii bazate pe prevederile indicate de productorii materialelor hidroizolante (privind
materialul propriu-zis si tehnologia de aplicare) precum si de urmtoarele reglementri tehnice n vigoare:
Legea 90/1996 - Legea protectiei muncii-modiIicat si completat cu Legea 177/2000;
Norme generale de protectia muncii, elaborate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale n colaborare cu
Ministerul Snttii - 1996;
Regulamentul privind protectia si igiena muncii, aprobat cu Ordinul nr. 9/N/l 5.03.1993 al MLPAT;
Normativul cadru de acordare si utilizare a echipamentului individual de protectia muncii, aprobat cu Ordinul
nr. 225/ 1995.
Fat de reglementrile mentionate, pentru Iiecare lucrare n parte, Iunctie de particularitti, responsabilul cu
protectia muncii si responsabilul de lucrare vor lua msuri speciIice, suplimentare privind protectia si igiena muncii.
11. MSURI PRIVIND PREVENIREA $I STINGEREA
INCENDIILOR
Msurile privind prevenirea si stingerea incendiilor vor Ii cuprinse n mod obligatoriu n documentatia de
executie ntocmit de proiectant.
Aceste msuri vor Ii bazate pe prevederile indicate de productorii materialelor hidroizolante precum si pe
urmtoarele reglementri tehnice n vigoare:
O.G.R. nr. 60/1997 privind aprarea mpotriva incendiilor, aprobat prin Legea nr.212/1997;
Normele generale de prevenire si stingere a incendiilor, aprobate cu ordinul M.I. nr. 775/1998;
Normativ de sigurant la Ioc a constructiilor - indicativ P. 118-99;
Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executrii lucrrilor de constructii si
instalatii aIerente acestora, indicativ C.300 aprobat cu Ordinul nr. 20/ N/94 al MLPAT;
Dispozitii generale de ordine interioar pentru prevenirea si stingerea incendiilor - D.G.P.S.I.-001,
aprobate cu Ordinul M.I. nr. 1023/1999;
Dispozitii generale privind instruirea n domeniul prevenirii si stingerii incendiilor - D.G.P.S.I.-002,
aprobate cu Ordinul M.I. nr. 1080/2000.
Fat de reglementrile mentionate, pentru Iiecare lucrare n parte, Iunctie de particularitti, n special
la lucrrile de hidroizolare cu materiale inIlamabile sau combustibile, responsabilul PSI si responsabilul de
lucrare vor lua msuri speciIice, suplimentare de prevenirea si stingerea incendiilor.
ANEXA NR. 1
PARAMETRI AUXILIARI DE EVALUARE A MATERIALELOR
HIDROIZOLANTE
Se prezint criteriile de perIormant cu parametri auxiliari, de evaluare suplimentar a materialelor
hidroizolante.
1. Rezistenta Ia sIsiere (S); relev Iorta necesar pentru sIsierea unei epruvete din material
hidroizolant care suport n zona de maxim solicitare o distributie neuniIorm a solicitrii la tractiune,
conIorm SR 137/1995. Valoarea Iortei se exprim n N. Acest parametru este util pentru calcularea si
veriIicarea sistemului de asigurare a unei membrane Iixate mecanic, n special n cazul supraIetelor verticale
sau cu pant accentuat.
2. Stabilitatea dimensional (D); relev variatia dimensional a membranelor dar si a materialelor si
structurilor din mase omogene cu aplicare pelicular, expuse la temperaturi nalte, conIorm SR 137/ 1995.
Stabilitatea dimensional se enunt pentru sensul longitudinal si sensul transversal. Stabilitatea dimensional
este relevant n special pentru membranele polimerice.
3. Delaminarea (L), conIorm SR 137/1995, se caracterizeaz prin prezenta sau absenta Ienomenului de
desprindere a masei hidroizolante de acoperire n raport cu armtura, n conditii date de temperatur si
umiditate.
Aderenta autoprotectiei (Aa); acest parametru relev nivelul aderentei materialului granular de
protectie depus din Iabricatie pe membranele bituminoase n urma actiunii mecanice de abraziune, conIorm
SR 137/1995. Nu se vor admite sorturile ce comport pierderi ale materialului granular de autoprotectie mai
mari de 30 n stare uscat si mai mari de 50 n stare umed.
5. Etanseitatea mbinrilor (J); acest parametru relev nivelul de etanseitate al mbinrilor
(suprapunerilor) dintre dou membrane conIorm Directivelor Generale UEAtc. mbinrile trebuie s asigure
etanseitatea la o presiune (de aer) de minim 10 KPa timp de 30 minute:
6. Rezistenta la tractiune a mbinrilor (Jt); acest parametru relev nivelul de rezistent la Iorte de
tractiune aplicate transversal mbinrii dintre dou membrane conIorm Directivelor Generale UEAtc. Nivelul
de rezistent la tractiune a mbinrilor se identiIic prin Iorta la care apare ruptura n zona de aderent sau n
aIara acesteia.
7. Forta de aderent la suport (Fad.); acest parametru relev nivelul de aderent al membranelor ntre
ele si Iat de suport i vederea prevederii eIectelor sectiunii si presiunii vntului; se exprim n N/m
2
:
Iorta de aderent la suport trebuie s indeplineasc urm
toarea conditie:
Fad. _ 3Pc
unde Pe presiune de calcul rezultat n Iunctie de zona si gradul de expunere la vnt

Iorta de aderent la suport se determin cu relatia (aderent
total, semiIlotant sau Ilotant):
Fad a x Pa a
l
x G unde:
a supraIat de lipire (aderent) eIectiv (aderent total sau semiIlotant/semiaderent); n m
2
;
Pa presiunea de aderent n zona/zonele de lipire eIectivi n N/m
2
;
a
l
supraIat lestat (sistem Ilotant); n m
2
;
G presiunea de lestare; n N/m
2
.
8. Adezivitatea (Az); acest parametru relev nivelul de aderent (lipire) pe care l comport straturile
hidroizolante din mase omogene cu aplicare pelicular, ntre ele, pe suport si Iata de straturile de armare,
conIorm STAS 9199-1975.
9. Uscare (U); acest parametru relev timpul de uscare (reticulare) a straturilor hidroizolante din mase
omogene cu aplicare pelicular, conIorm STAS 2875-1975. n general acest timp trebuie s Iie uzual de 24
ore si maxim de 48 ore.
10.Vscozitatea (V); acest parametru relev nivelul de lucrabilitate (Iluiditate) al maselor omogene cu
aplicare pelicular, conIorm STAS 6615/1-1974, clasiIicat astIel:
- vscozitate redus (amorse pelicule hidroizolante
subtiri); cu nivel de vscozitate de 100 centipoise - permite
aplicarea prin stropire sau pensulare;
- vscozitate medie (pelicule hidroizolante, mase de lipire); cu nivel maxim de vscozitate de 200
centipoise - permite aplicarea la cosoroab, prin pensulare si periere;
- vscozitate mare (mase hidroizolante si de lipire); cu nivel de vscozitate mai mare de 200
centipoise - permite aplicarea la cosoroab, prin periere si spcluire.
1 centipoise 1 mPa/s
11.Omogeneitate si stabilitate la depozitare (segregare); conIorm STAS 8622-1988. Nu se admit
segregri sau aglomerri n materialul depozitat minim 7 zile.
12. Stabilitate la cald la 70C pe pant de 45 (100) timp de 2 ore, conIorm STAS 9199-1973,
pentru masele omogene cu aplicare pelicular, nearmate, nu se admit scurgeri
13.Continut de substant uscat din masa materialului hidro-izolant cu aplicare pelicular, conIorm
STAS 6615/2-1974.
14.Combustibilitatea; acest parametru se relev prin nivelul de combustibilitate, cu speciIicarea
noxelor sau a topiturilor ce se produc n timpul arderii. Acest parametru se reIer la membranele
hidroizolante si Ia cele din mase omogene cu aplicare pelicular si va Ii avut n vedere n contextul NPSI n
vigoare.
15.1nIlamabilitatea; acest parametru se relev prin temperatura la care se poate produce aprinderea.
Acest parametru se reIer n special la materialele hidroizolante din mase omogene cu aplicare
pelicular ce contin solventi organici si va Ii avut n vedere n contextul NPSI n vigoare.
ANEXA NR. 2
CONDITII DE MEDIU
Conditiile mediului exterior, la care sunt expuse nvelitorile sunt n general complexe si compuse dintr-
un numr de Iactori de mediu cu agentii corespunztori, deIiniti prin niveluri de severitate ce trebuiesc
considerati Iunctie de zona de situare a constructiei (nvelitorii) si de nivelul exigential preconizat.
A. Condi(ii generale
n tabel sunt indicati Iactorii si agentii de mediu cu urmtoarele niveluri de severitate:
Tabel 1
Factor de mediu
Agen|i de mediu-UM
NiveIuri de severitate
a. CLM:
temperatur:
- temperaturi sczute - C;
- temperaturi ridicate -C;
- varia[ie de temperatur -C/minut.
umiditatea relativ a aerului - %;
presiune vnt-KPa;
-35;-25;-20;-15;-10;-5;
+ 20;+ 40;+ 60;+ 85;+ 100;+ 120;
0,5; 1; 3; 5;
20; 50; 75; 85; 100;
0,3; 0,55; 1; 2; 3;
precipita[ii:
- intensitatea (debitul) ploii -
l/m
2
/minut;
0,5; 1; 2; 5; 10; (15);
- viteza de iroire a apei - m/s;
- zpad transportat (intensitate)
kg/m
2
/s-
0,5; 1; 3; 10; 20; (30);
0,5; 1; 3;
- grindin - energ de impact - J;
- radia[ie solar (efecte termice)
intensitate -W/m
2
1; 10; 40; 150, (250);
300; 500; 700; 1000; (1120);
Factor de mediu
Agen|i de mediu-UM
NiveIuri de severitate
b. SUBSTAN|E CHMCE ACTVE-
mg/m
3
:
sare marin
dioxiddesulf
hidrogen sulfurat
oxizi de azot
amoniac
clor
acid clorhidric
acid fluorhidric
c. SUBSTAN|E MECANC ACTVE:
sedimentare pulberi, viteza de
sedimentare - mg/m
2
/h;
ncrcare static (aglomerare) - KPa.
300; 1000; 30000; 40000;
1; 3; 5; 10; 20; 30; 40; 100; 300;
0,01; 0,1; 0,3; 0,5; 1; 3; 10; 15; 30; 50;
100;
0,01; 0,1; 0,3; 0,5; 1; 3,10; 20; 30; 100;
0,3; 1; 3,10; 35; 175;
0,01; 0,1; 0,3; 0,6,1; 3;
0,01; 0,1; 0,5,1; 5,
0,003; 0,01; 0,03; 0,1; 1,
1; 3,10, 20; 30; 40, 80;
0,1; 0,5,1; 2; 3; 5,10;
B. Condi(ii particulare
Se indic aspectele particulare de caracterizare si exempliIicare a Iactorilor si agentilor de mediu:
Ploaie. se caracterizeaz prin urmtorii parametri Iizici:
- intensitatea ploii;
- distributia diametrului picturii;
- distributia vitezei de cdere;
- temperatura picturilor.
Tabel 2
Caracteristicile ploii (de la medie pn la lung durat)
Tipul de ploaie
ntensitatea limit
superioar - l/h
Diametrul
caracteristic al
picturii - mm
Viteza de
Cdere - m/s
Ploaie uoar 1,0 0,1-0,5 0,25-1
Ploaie moderat 4,0 0,5-1 1-2
Ploaie intens 15 1-2 2-4
Ploaie puternic 40 2-5 4-7
Avers 100 3 6
Grindina. se caracterizeaz prin urmtorii parametri Iizici ai boabelor de gheat:
- diametrul;
- densitatea;
- viteza de cdere;
- energia de impact.
Se iau n considerare boabele de grindin cu dimensiuni mari ce au eIect distrugtor.
Densitatea boabelor este de circa 900 kg/m
3
. Viteza de cdere se determin cu
Iormula:
J5, l 6d
unde: J viteza de cdere, n m/s
d diametrul boabelor, n mm
Energia de impact este calculat Iunctie de masa si viteza de
cdere.
Tabel 3
Caracteristicile boabelor de grindin (pentru diametre peste 20 mm)
Diametru
mm
Masa
g
Viteza de cdere
m/s
Energia de impact
J
20 4 23 1
50 59 36 39
60 102 40 81
70 162 43 151
80 241 46 257
90 344 49 411
100 471 52 627
Zpada
Densitatea zpezii czute pe supraIete prezint mari variatii.
Zpada proaspt czut are o densitate variind ntre 70 kg/m
3
si 150 kg/m
3
, iar densitatea unei zpezi
vechi, tasate, atinge de la 200 kg/m
3
la 400 kg/m
3
.
Zpad transparent. este o combinatie de vnt cu zpad, n aceste conditii particulele Iine pot
ptrunde prin Iante sau prin mbinri.
Tabel 4
Fluxul orizontal de zpad func(ie de nl(ime
nl[imea deasupra solului - m Fluxul orizontal de zpad - g/m
2
sec
10 310
1 560
0,5 800
0,1 3000
Praf-nisip
Principalul constituent al nisipurilor si praIurilor prezente n natur este cuartul. Eroziunea
materialelor se produce n conditia n care praIul si nisipul sunt combinate la curenti de aer cu vitez mare
si/sau durate mari de actionare.
- Dimensiunea particulelor Caracteri:are.
- praI Iin: pn la 75 m;
- praI grosier: de la 75 m pn la 150 m; - nisip: de la 150 m pn la
1000 m.
Concentra(ii caracteristice de praf yi nisip
Zonare Concentra|ie - g/m
3
Rural i suburban 40 - 110
Urban 100 - 450
ndustrial 500 - 2000
Sedimentare de praf si nisip Tabel 6
Zonare
Sedimentare de praf i
nisip mg/m
2
x or
Rural i suburban 0,4 - 15
Urban 15 - 40
ndustrial 40 - 80
Sedimentarea praIului si nisipului se poate produce:
prin sedimentarea n aer stagnant (statie);
prin sedimentare pe supraIete acoperite;
prin atractie electrostatic;
prin captare n deschideri nguste.
Ptrunderea prafului i nisipului poate s apar astfel:
transport n interior prin circula[ie for[at a aerului;
transport n interior prin agita[ie termic a aerului;
pompare la interior prin dilatare i compresie termic a aerului sau prin varia[ia presiunii
atmosferice.
ANEXA NR. 3
PRINCIPII DE AMPLASARE A ELEMENTELOR
Tabel 5
DE CONSTRUC|IE CE DEPESC PLANUL
NVELITORII ACOPERIURILOR
Realizarea i ntre[inerea hidroizola[iei impune unele distan[e minimale ntre elementele ce
depesc planul nvelitorii (ntre suprafe[e verticale, atic. pazie, streain i domuri de acces sau
tehnologice, ventila[ii, couri, luminatoare etc):
- distan[ele l, L i d trebuie s se conformeze datelor din
urmtorul tablou:
1.(m) d.(m)
< 0,40 0,25
0,40 0,50
> 1,20 1,00
- se va evita prevederea elementelor ce depesc planul nvelitorii cu lungimea perpendicular pe
linia de pant, n cmpul acoperiului, ci max. la distan[a d fa[ de coam cu condi[ia ca l > 2d;
ANEXA NR. 4
ELEMENTE PRIVIND DIMENSIONAREA PIESELOR DE EVACUARE I COLECTARE A
APELOR METEORICE LA ACOPERIURI
ANEXA 4A EVACUAREA APELOR PLUVIALE
ANEXA 4B DMENSONAREA SENOURLOR
ANEXA 4C DMENSONAREA ELEMENTELOR
LATERALE DE SCURGERE
ANEXA NR. 4A
Evacuarea apeIor pIuviaIe
Evacuarea apelor pluviale (cu scurgere exterioar sau interioar) se poate prevedea prin
receptoare ci l i ndri ce sau tronconice, dimensionate func[ie de suprafa[a de acoperi deservit
(proiec[ie orizontal), pentru un debit maxim al precipita[iilor de 3 litri/ minut/ m
2
, conform urmtorului
tablou:
Receptoare pIuviaIe ciIindrice Receptoare pIuviaIe tronconice
suprafa|a
(m
2
)
diametru d
(mm)
suprafa|a
(m
2
)
diametru d
(mm)
28 60
38 70
50 80
64 90
79 100
95 110 40 60
113 120 55 70
133 130 71 80
154 140 91 90
177 150 113 100
201 160 136 110
227 170 161 120
254 180 190 130
284 190 220 140
Receptoare pIuviaIe ciIindrice Receptoare pIuviaIe tronconice
suprafa|a
(m
2
)
diametru d
(mm)
suprafa|a
(m
2
)
diametru d
(mm)
314 200 253 150
346 210 287 160
380 220 324 170
415 230 363 180
452 240 406 190
490 250 449 200
530 260 494 210
570 270 543 220
615 280 646 240
660 290 700 250
700 300
*Diametrul (d) reprezint cota *Diametrul (d) reprezint cota
interioar a receptorului pluvial interioar a receptorului pluvial
* 1 cm
2
de sec[iune a receptoarelor *0,7 cm
2
de sec[iune a receptoarelor
corespunde evacurii apelor de pe corespunde evacurii apelor de pe
o suprafa[ de 1 m
2
(suprafa[a o suprafa[ de 1 m
2
(suprafa[a
nvelitorii proiectat n plan) nvelitorii proiectat n plan)
distan[a maxim ntre dou receptoare pluviale va fi de 30 m;
receptoarele pluviale vor fi astfel repartizate i amplasate nct apa de ploaie s nu parcurg
mai mult de 30 m de la cel mai ndeprtat punct pn la colectare i evacuare;
n cazul teraselor prevzute cu un singur receptor de scurgere pluvial se va prevedea o
evacuare a apelor i prin prea plin; se recomand prevederea a minim dou receptoare de
scurgere pluvial;
n locul receptoarelor de scurgere pluvial se pot prevedea garguie.
ANEXA NR. 4B
Dimensionarea enouriIor de streain i de doIie (sec|iuni dreptunghiuIare
sau trapezoidaie)
30 cm < Lu < 100 cm Su = Lu x Hu
Not: L[imi mai mari de 100 cm nu se mai consider jgheaburi-canal construite ci elemente sau pr[i de
construc[ie distincte (Lu < 100 cm)
Suprafa|a de nveIitoare n
proiec|ie orizontaI
Sec|iunea utiI (Su) minim (cm
2
)
panta funduIui jgheaburi-canaI
0 % (< 0,5 %) 2 0,5% 21%
0-150 292 165 132
160 308 176 138
170 319 182 143
180 336 187 149
200 363 204 160
250 424 237 187
300 484 270 215
350 539 303 237
400 594 336 259
450 644 363 281
500 699 391 303
600 792 446 347
700 886 495 385
ANEXA NR. 5
PRINCIPII DE ALCTUIRE
A STRUCTURILOR HIDROIZOLANTE I
TERMOHIDROIZOLANTE CU MEMBRANE
BITUMINOASE LA ACOPERIURI
ACOPERIURI - TERASE NECIRCULABILE
structur hidroizolant autoprotejat
suport amorsat
structur hidroizolant autoprotejat
termoizola[ie
barier vapori cu sau fr strat de
difuziune
suport amorsat
protec[ie grea din pietri pe strat de
separare sau din dale pozate n pat
de nisip
structur hidroizolant
strat de separare
element suport
protec[ie grea din pietri pe strat de
separare sau din dale pozate n pat de
nisip
structur hidroizolant
strat de separare
termoizola[ie
barier de vapori cu sau fr strat de
difuziune
suport amorsat
ACOPERIURI TERAS NECIRCULABILE CU TERMOIZOLA|IE RANVERSAT
ACOPERIURI NECIRCULABILE CU SUPORT DIN ASTEREAL
protec[ie grea din pietri
strat de separare
termoizola[ie (cu pori nchii)
structur hidroizolant cu sau
fr strat de difuzie
suport amorsat
strat de separare
termoizola[ie (cu pori nchii)
structur hidroizolant cu sau
fr strat de difuzie
suport amorsat
structur hidroizolant
autoprotejat
suport din astereal amorsat
structura hidroizolant
autoprotejat
termoizola[ie
barier vapori fixat cu cuie
suport din astereal
ACOPERIURI TERAS NECIRCULABILE
CU SUPORT DIN PANOURI METALICE PROFILATE
Termoizola[ia i primul strat hidroizolant se fixeaz mecanic pe suportul din panouri metalice
profilate care vor avea l[imea cutei superioare (suport) mai mare dect l[imea golului rezultat al
cutei inferioare.
Hidroizola[ia se lipete n total aderen[ pe panourile metalice profilate, complexe, termoizolate,
uzinate
structur hidroizolant autoprotejat
termoizola[ie
suport din panouri metalice profilate
TERASE UTILITARE - CIRCULABILE PIETONAL
TERASE UTILITARE - CIRCULABILE, CAROSABILE
dale pozate n pat de nisip sau n
mortar de ciment i strat de separare
structur hidroizolant
strat de separare
element suport
dale pe ploturi
structur hidroizolant
strat de separare
element suport
dale pozate n pat de nisip sau n mortar de
ciment i strat de separare
strat de separare
termoizola[ie pe strat de separare
barier vapori cu sau fr stratdifuzie
element suport amorsat
dale pe ploturi
structur hidroizolant
strat de separare
termoizola[ie pe strat de separare
barier vapori cu sau fr strat difuzie
element suport amorsat
mbrcminte asfaltic compactat
structur hidroizolant
element suport amorsat
TERASE UTILITARE - GRDIN
dale autoblocante pozate
n pat de nisip
structur hidroizolant
termoizola[ie rigid
barier vapori (fr difuzie)
element suport amorsat
strat vegetal
strat filtrant
strat drenant din elemente
preformate sau pietri
structur hidroizolant
strat de separare
element suport
strat vegetal
strat filtrant
strat drenant din elemente
preformate sau pietri
structur hidroizolant .
strat de separare
termoizola[ie
barier vapori cu sau fr strat
difuzie
element suport amorsat
ANEXA NR. 6
PRINCIPII DE ALCTUIRE ALE PRINCIPALELOR TIPURI DE RACORDURI NTRE
SUPRAFE|E I LA ELEMENTE DE CONSTRUC|IE I INSTALA|II, CU MEMBRANE
BITUMINOASE LA ACOPERIURI
ANEXA 6A Principii de racordare ale structurilor hidroizolante de pe suprafe[ele orizontale
pe cele verticale
ANEXA 6B Pri nci pi i de realizare a termina[iei superioare a hidroizola[iei verticale
ANEXA 6C Pri nci pi i de racordare a hidroizola[iei la marginea suprafe[ei acoperiurilor fr
rebord i la atice
ANEXA 6D Principii de hidroizolare a rosturilor
ANEXA 6E Principii de racordare a hidroizola[iei la deflectoare i receptoare
ANEXA NR. 6A
Principii de racordare aIe structuriIor hidroizoIante
de pe suprafe|eIe orizontaIe pe ceIe verticaIe,
cu pozi|ionarea stratuIui supIimentar
de ntrire a hidroizoIa|iei
ANEXA NR. 6B
Principii de reaIizare a termina|iei superioare a hidroizoIa|iiIor verticaIe
SSTEM CU LCRMAR
ANEXA NR. 6C
Principii de racordare a hidroizoIa|iei Ia marginea suprafe|ei acoperiuriIor fr
rebord
RACORDARE DRECT PE CORNSA CU LCRMAR
RACORDARE PE CORNISA CU SORT CU PICURATOR
din profil metalic sau polimeric
RACORDARE PE SORT CU PICURATOR
din profil metalic sau polimeric
STRUCTURI HIDROIZOLANTE STRUCTURI TERMOHIDROIZOLANTE
PRINCIPII DE RACORDARE A HIDROIZOLA|IEI PE ATICE
RACORDARE RACORDARE RACORDARE RACORDARE CU
DIRECTA CU GLAF CU COPERTIN ELEMENT PREFABRICAT
ANEXA NR. 6D
Principii de hidroizoIarc a rosturiIor
ROSTUR CU REBORD acoperire cu element prefabricat
acoperire cu material hidroizolant lipit
ROSTUR CU. REBORD LA CONSTRUC| DENVELATE
ANEXA NR.6E
Rosturi de racordare a hidroizoIa|iei Ia defIectoare i receptoare pIuviaIe
DEFLECTOR SMPLU DEFLECTOR DUBLU
PRINCIPII DE RACORDARE A HIDROIZOLATIEI LA RECEPTOARELE PLUVIALE
profil de protec[ie, metalic
sau poliAiericj
Not: La piesele receptor pluvial metalic (plumb, aluminiu), peste gulerul acestora se va prevede un strat
hidroizolant suplimentar, superior, aplicat sub structura hidroizolant, cu depirea marginii gulerului
cu minim 10 cm.
ANEXA NR. 7
Principii de hidroizoIare a eIementeIor i pr|iIor de cIdire mpotriva exfiItra|iiIor
Not: Peste hidroizola[ie se vor aplica apele i tencuielile slab armate ca suport al stratului de uzur i
de finisare
HDROZOLA|E ORZONTAL
HDROZOLA|E ORZONTAL S VERTCAL
hidroizola[ie orizontal
strat suplimentar de ntrire
hidroizola[ie vertical
strat suplimentar de ntrire
hidroizola[ie orizontal
min.10 cm.
min.1 5 cm.
ANEXA NR.8
Principii de hidroizoIare a socIuriIor i funda|iiIor Ia cIdiri cu sau fr subsoI
v. - hidroizola[ie vertical h.p. - hidroizola[ie orizontal la
p. - protec[ie vertical grea sau pardoseli
uoar h.c. - hidroizola[ie orizontal contra
d.e. - dop etanare cu mastic fenomenului de capilaritate
HIDROIZOLAREA SOCLURILOR
SI FUNDATIILOR ASOCIATE CU
SISTEM DE DRENARE
PERIMETRALA
element structural vertical
placare de protectie,cu
ventilare, din folii
polimerice semirigide,
amprentate
hidroizolatie verticala
sistem perimetral de drenare
hidroizolatie orizontala
contra
efectului de capilaritate
ANEXA NR. 9
Principii de hidroizolare a rosturilor i strpungerilor
Principii de hidroizolare a rosturilor
PRNCP DE HDROZOLARE A ROSTURLOR CONTRA APELOR FR PRESUNE HDROSTATC
STRPUNGERE N SISTEM PRESETUP
HARTI
ZONARE GEOCLIMATICA

S-ar putea să vă placă și