Sunteți pe pagina 1din 72

Izvoarele interne de DIP

1. Caracterizati izvoarele specifice de DIP Izvoarele specifice conin, n marea majoritate, norme conflictuale sau materiale, destinate reglementrii raporturilor juridice de drept internaional privat. Cel mai important izvor specific al acestei ramuri de drept, care conine norme conflictuale n diferite sisteme de drept, l constituie legile cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaional privat14. 2. Analizati particularitatile izvoarelor nespecifice ale dreptului internaional privat Izvoarele nespecifice sunt actele normative care intereseaz, n primul rnd, alte ramuri de drept, dar care conin i norme conflictuale sau materiale! de drept internaional privat. n dreptul internaional privat al "epu#licii $oldova predomin izvoarele nespecifice, avnd n vedere c deocamdat nu e%ist o lege de drept internaional privat, care ar cuprinde o reglementare de ansam#lu a raporturilor de drept privat cu element de e%traneiate. n continuare vom face referire la cele mai importante acte normative care se ncadreaz n categoria izvoarelor nespecifice ale dreptului internaional privat, distingndu&le n mod relativ! dup cum conin norme conflictuale sau materiale de drept internaional privat. 'rincipalele izvoare nespecifice care cuprind norme conflictuale sunt( ) Codul civil & Cartea a Cincea *rept International 'rivat1+! & adoptat prin legea nr.11,-& ./ din 0.,0.1,,110. ) Codul familiei & 2itlul /I "eglementarea relaiilor familiale cu elemente de e%traneitate! & adoptat prin legea nr.1310&.I/ din 10.1,.1,,,1-. Cel mai important izvor nespecific care conine norme materiale de drept internaional privat este ) Codul de procedur civil & 2itlul I/ 'rocedura n procesele cu element de e%traneitate! & adoptat prin legea nr.11+&./ din 3,.,+.1,,314. *in categoria izvoarelor nespecifice de drept internaional privat care cuprind norme conflictuale sau materiale, ntr&un numr mai redus dect cele principale, menionm urmtoarele( Constituia "epu#licii $oldova adoptat la 15.,-.155415. 6egea nr.1,,&./ din 10.,4.1,,1 privind actele de stare civil1,. ) 6egea nr.1-+&.III din 1,.11.1554 cu privire la statutul juridic al cetenilor strini i apatrizilor11. 6egea nr.1140&./ din 1+.,-.1,,1 cu privire la statutul refugiailor11. 6egea nr.105&.III cu privire la ieirea i intrarea n "epu#lica $oldova13 6egea ceteniei nr.1,14&.I/ din 1.,0.1,,,14. 6egea vnzrii de mrfuri nr.134&.III din 3.,0.15541+. 6egea nr.554&.II din 1.,4.1551 privind investiiile strine. 3. Argumentati cazurile neaplicarii izvoarelor interne n practic pot aprea situaii, cnd un tratat sau o convenie internaional la care particip "epu#lica $oldova s cuprind o reglementare diferit de cea prevzut n legea intern, adic un conflict ntre legea intern i tratatul sau convenia internaional. 7n atare conflict va fi soluionat, n lipsa unor dispoziii e%prese, potrivit principiilor privind conflictul ntre legile interne, inndu&se cont, totodat, de interesele cola#orrii internaionale. 8ceast soluie se ntemeiaz nu pe superioritatea tratatului internaioanl asupra legii interne, ci pe
1

principiul strictei respectri de ctre "epu#lica $oldova a acordurilor internaionale nc9eiate. 'otrivit art.4 alin. 1! din Constituie :"epu#lica $oldova se o#lig s respecte Carta ;<7 i tratatele la care este parte, s&i #azeze relaiile cu alte state pe principiile i normele unanim recunoscute de dreptul internaional=. n conformitate cu art.1- din Convenia de la /iena din 1505 cu privire la dreptul tratatelor15, statele nu pot invoca legislaia intern spre a justifica nee%ecutarea unui tratat. In aceast ordine de idei, prezint importan precizarea c practica statelor este diferit n ceea ce privete soluionarea conflictului ntre tratat i legea intern. 8stfel, n sistemul englez se acord prioritate legilor i precedentelor judiciare interne, indiferent de succesiunea n timp a tratatelor i legilor interne, n sistemul german i austriac, tratatele sunt asimilate cu legile interne, acordndu&se prioritate celui mai recent, pe cnd n sistemul francez i olandez se acord prioritate tratatului3,. n dreptul "epu#licii $oldova, n caz de concurs n aplicare ntre izvoarele interne i cele internaionale, se va acorda prioritate tratatelor internaionale. 8ceast idee rezult n mod e%plicit din prevederile art.1+40 din Codul civil, potrivit crora dispoziiile Crii a Cincea sunt aplica#ile n cazul n care tratatele internaionale nu reglementeaz altfel31.

Conflictul mobil de legi


1. Definiti conflictul mobil de legi
1

Conflictul mo#il de legi reprezint situaia n care un raport juridic este supus n mod succesiv la dou sisteme de drept diferite, ca urmare a sc9im#ri punctului de legtur al normei conflictuale. 2. Analizati conflictul mobil de legi in comparaia cu conflictul de legi n timp si spaiu. Asemnrile. Conflictul mo#il de legi se aseamn cu conflictul de legi > timp i spaiu, avnd n vedere c am#ele presupun coe%istena, n spaiu, dou sisteme de drept, precum i incidena succesiv, n timp, a acestora privi la acelai raport juridic. Deosebirea esenial const n urmtoarele( . . - conflictul de legi n timp i spaiu nu implic o sc9im#are a punctului ? legtur i deci a legii aplica#ile, ci numai se cer a fi recunoscute ntr&o , drepturile do#ndite n strintate@ . - conflictul mo#il de legi presupune o deplasare a elementului de e%tranei a , care constituie punctul de legtur al normei conflictuale aplica#ile, A> implic o sc9im#are a nsi legii aplica#ile raportului juridic respectiv. 3. Argumentati modalitatile de solutionare a conflictelor mobile de legi 'ro#lema principal ridicat de conflictul mo#il de legi const n modul de determinare a domeniului de aplicare a legilor aflate n conflict. n legtur cu aceast pro#lem n doctrin au fost formulate cteva teorii, dintre care vom analiza pe cele mai reprezentative. )'otrivi unei opinii153, se consider c domeniul de aplicare a celor dou legi este determinat n conformitate cu regulile conflictului de legi n timp, avndu&se n vedere c conflictul mo#il de legi constituie un conflict de legi n timp, cu deose#irile artate mai sus, care nu ar fi de natur s determine soluii diferite. 8stfel, asemnrile dintre aceste dou conflicte privitor la finalitatea lor, justific aplicarea regulilor dreptului tranzitoriu intern conflictul de legi n timp i spaiu! i conflictului mo#il de legi. n acest caz, urmeaz s fie aplicat legea statului competent asupra efectelor viitoare ale unei situaii ce a luat natere su# autoritatea legii unui alt stat. 8adar, condiiile de validitate ale situaiei juridice i efectele produse pn la sc9im#area punctului de legtur rmn supuse legii anterioare, iar efectele viitoare sunt supuse legii noi, devenit aplica#il prin sc9im#area punctului de legtur154. Cu privire la conflictul mo#il de legi, regulile dreptului tranzitoriu intern presupun urmtoarele adaptri( - n general, legea nou nu poate retroactiva@ - uneori, se aplic legea mai favora#il prilor15+. 8ceast soluie potrivit creia domeniul de aplicare a celor dou legi este determinat potrivit conflictului de legi n timp este caracteristic i pentru dreptul englez150, unde n materia raporturilor de familie se consider aplica#il legea nou, ajungndu&se c9iar la sc9im#area naturii cstoriei. 8stfel, n dreptul englez se apreciaz c pentru validitatea cstoriei se are n vedere legea din momentul nc9eierii ei, dei s&a sc9im#at ulterior punctul de legtur, n timp ce pentru a decide dac instana englez este competent pentru a judeca o cauz matrimonial, se are n vedere legea n vigoare la data introducerii aciunii. )ntr&o alt opinie15- se afirm c pro#lema avut n vedere urmeaz s fie soluionat n e%clusivitate prin dreptul internaional privat, a#andonnd soluiile dreptului tranzitoriu. 'otrivit acestei opinii se impune tendina de a supune raportul juridic legii anterioare i nu legii ulterioare care ar rezulta din sc9im#area punctului de legtur, punndu&se accentul pe necesitatea meninerii sta#ilitii
3

instituiilor i situaiilor juridice e%istente la un moment dat *intr&un alt punct de vedere155 sunt propuse criterii fi%e n dependen de formarea sau efectele raportului juridic. 8stfel, pentru formarea raportului juridic, punctul de legtur al normei conflictuale este localizat la data constituirii dreptului, cum ar fi do#ndirea #unurilor mo#ile, care este supus legii locului siturii acestora la data do#ndirii. n ceea ce privete efectele raportului juridic, acestea se disting, n primul rnd, prin epuizarea dintr&o dat (uno icto), cum ar fi plata preului, legea aplica#il fiind determinat dup punctul de legtur de la data naterii raportului juridic i n al doilea rnd, prin caracterul permanent, cum ar fi raporturile dintre prini i copii, legea aplica#il determinndu&se dup punctul de legtur din momentul realizrii efectelor juridice. ntr&o alt formulare1,, se menioneaz c soluia pentru determinarea domeniului legilor aflate n conflict nu poate fi formulat, aceasta depinznd de la caz la caz, preconizndu&se pronunarea unor soluii n urma interpretrii fiecrei norme conflictuale n funcie de caracterele sale. 'otrivit Conveniei de la Baga 15+4! privind legea aplica#il transferului proprietii n caz de vnzare cu caracter internaional de o#iecte mo#ile corporale, prin dispoziia art.3 se face urmtoarea distincie( - n raporturile dintre pri, cumprtorul do#ndete proprietatea lucrului n conformitate cu dreptul rii n care se afl lucrul n momentul vnzrii@ - n raporturile fa de teri, transferul proprietii asupra o#iectelor mo#iliare corporale este supus legii rii n care sunt situate lucrurile la momentul cnd s&a fcut reclamaia. 8vnd n vedere varietile soluiilor privitor la determinarea domeniului de aplicare a legilor aflate n conflict, considerm1,1 c aceast determinare se face potrivit normei confliuctuale a rii cu care raportul juridic are legtur, n urma sc9im#rii punctului de legtur. n acest caz determinarea poate fi e%pres ori implicit, iar aplicarea acestei norme conflictuale, totodat, nu e%clude luarea n considerare a normei conflictuale a rii cu care raportul juridic avea legtur anterior sc9im#rii punctului de legtur, aceasta putndu&se face n limitele prevzute de norma conflictual ulterioar sc9im#rii punctului de legtur. 8stfel, soluia poate fi diferit de la o materie la alta, cum ar fi vor#a de statutul personal sau statutul real mo#iliar. Coluia implicit a normei conflictuale urmeaz s fie dedus i din alte aspecte privind conflictul mo#il de legi respectiv, cum ar fi principiul neretro&activitii legilor, dar care nu se poate aplica n mod automat i n toate cazurile. 8adar, conflictul mo#il de legi tre#uie s reprezinte o situaie normal, adic s nu se fi creat n mod fraudulos, ceea ce nseamn c soluiile sunt diferite n cele dou situaii.

Competenta in dreptul international privat


1. Definiti conflictul international de urisdictii
4

n ceea ce privete litigiile privind un raport juridic cu element de e%traneitate, prima pro#lem const n a cunoate care instan este competent n soliuionarea acestora & instana din ".$oldova sau instana altei ri. 8stfel, nainte de a cunoate care lege va fi aplica#il raportului juridic, instana urmeaz s se pronune cu privire la propria competen. 8ceast situaie, n care instana a dou sau a mai multor ri par a fi c9emate la soluionarea unui litigiu, poart denumirea de conflict internaional de jurisdicii sau conflict de competene judectoreti. 2. !"plicati deosebirea intre competenta in DIP si competenta in drept intern n ceea ce privete competena jurisdicional, este necesar distincia ntre competena n dreptul internaional privat i competena n dreptul intern. Competenta n dreptul internaional privat este competena ce se refer la determinarea instanelor unei ri, n raport cu instanele altei ri care sunt c9emate s soluioneze litigiul aprut. *e e%emplu, n situaia cnd un litigiu este de competena instanelor din ".$oldova, aceasta nseamn c s&a determinat competena jurisdicional n dreptul internaional privat. 'otrivit art.4+5 aDin. 1! din Codul de procedur civil, instanele judectoreti din ".$oldova au competena de a soluiona litigiile n care o parte este din ".$oldova, iar cealalt este strin sau dac am#ele pri sunt strine. Instanele judectoreti din ".$oldova sunt competente s soluioneze litigii de drept internaional privat ncazul cnd prtul persoan fizic sau juridic! are domiciliul i respectiv sediul n ".$oldova, n sensul alin. 3! al aceluiai articol. n conformitate cu art.4+5 alin. 4!, competena de a soluiona litigiile de drept internaional privat se verific din oficiu de ctre instana sesizat, iar n situaia cnd se sta#ilete c nu este competent nici instana sesizat i nici o alt instan din ".$oldova, cererea va fi respins. ) Competena de drept intern este competena ce se refer la determinarea unei instane judectoreti aparinnd unei ri care are competena de a soluiona litigiul respectiv, fiind vor#a de competena material i cea teritorial din procesul civil intern. 8ceast competen se determin ulterior sta#ilirii competenei n dreptul internaional privat i este denumit competen intern sau special, pentru a o deose#i de competena n dreptul internaional privat. "eferitor la sistemul de drept al ".$oldova, aceast competen este reglementat n capitolul I/ art.31&4+! din Codul de procedur civil. n acest sens, art.4+5 alin. 1! din Codul de procedur civil prevede c competena instanelor judectoreti din ".$oldova n judecarea pricinilor civile cu element de e%traneitate se determin conform dispoziiilor capitolului I/, dac nu se prevede altfel n capitolul .6I privind competena n procesele cu element de e%traneitate. Cu alte cuvinte, dup ce s&a sta#ilit c instanele judectoreti din ".$oldova sunt competente s judece litigiul, se pune pro#lema de a determina crei anume instane competena material i teritorial! i va fi atri#uit competena soluionrii litigiului. 3. Argumentati importanta determinarii competentei urisdictionale in dip# n ceea ce privete importana determinrii instanei competente n soluionarea litigiilor de drept internaional privat, ar fi de remarcat urmtoarele aspecte( E*eterminarea instanei competente atrage dup sine aplicarea unui anumit sistem de soluionare a conflictelor de legi, deoarece instana aplic normele conflictuale ale rii creia ea aparine i nu normele conflictuale ale altei ri. 8ceasta nseamn, n mod indirect, determinarea legii materiale competente a crmui raportul juridic, avndu&se n vedere c aceast legea depinde de norma conflictual a judectorului.
+

8stfel, soluia litigiului este n funcie de instana crei ri va fi competent a judeca. Coluia litigiului poate fi diferit n raport cu instana competent, c9iar i n situaia cnd normele conflictuale n prezen sunt identice, deci i soluia litigiului se deose#ete. 8stfel, de e%emplu, normele conflictuale a dou ri fac trimitere ntr&o anumit materie statut personal! la legile forului, care prin ipotez difer ntre ele n ".$oldova sau Frana statutul personal este crmuit de legea naional, iar n <orvegia sau *anemarca & de legea domiciliului persoanei fizice!. 'rin urmare, normele conflictuale identice nu duc n toate cazurile la soluii identice. n unele cazuri, prile litigiului pot renuna e%pres sau tacit la aplicarea dreptului strin competent, solicitnd aplicarea legii forului. ns, acest lucru se poate ntmpla numai n cazul n care norma conflictual respectiv nu are caracter imperativ. *e e%emplu, litigiul aprut n faa instanelor din ".$oldova are ca o#iect nevaliditatea actului juridic nc9eiat n strintate, deoarece nu s&a nc9eiat potrivit regulii locus re it actum. C presupunem c, potrivit legii ".$oldova, actul juridic este vala#il. Ginnd seama de caracterul facultativ al regulii menionate, prile solicit aplicarea legii ".$oldova, ceea ce instana desigur va face. "eferitor la aceast situaie, este necesar s se in seama de caracterul normelor conflictuale privind forma actului juridic. *ac aceste norme au un caracter facultativ alternativ!, cum ar fi, de e%emplu, cel prevzut de art.10,5 alin. 1! din Codul civil, instana va aplica legea ".$oldova. ns, dac aceast norm va avea un caracter imperativ, adic n situaia cnd prile nu pot alege o alt lege aplica#il, acestea nu vor putea solicita aplicarea legii forului. 7n e%emplu elocvent n acest sens este art.1011 alin. 1! din Codul civil, care prevede c succesiunea asupra #unurilor imo#ile este guvernat de legea statului pe al crui teritoriu se afl aceste #unuri. n cazul n care nu se poate sta#ili coninutul legii strine, instana aplic, potrivit sistemului nostru conflictual, legea proprie, adic legea ".$oldova. n acest sens este art.1+-4 alin. 4! din Codul civil. Instana competent aplic, de regul, legile de procedur proprii. 'rin urmare, determinarea jurisdiciei competente nseamn i determinarea normelor de procedur aplica#ile, care pot fi diferite de la o ar la alta, influennd soluia litigiului. *eterminarea competenei jurisdictionaie se face ntotdeauna naintea soluionrii conflictului de legi.

Retrimiterea in DIP
1. Definiti procedeul uridic al retrimiterii 'rocedeul retrimiterii este o operaiune logico&luridic care are loc e%clusiv n mintea
0

judectorului sau ar#itrului competent n soluionarea unui raport juridic cu element de e%traneitate i nu tre#uie confundat cu declararea de competen,acesta neimplicnd deplasarea material a cauzei de la instana investit cu soluionarea ei. 2. $tabiliti conditiile si formele retrimiterii. n cazul cnd legea forului se declar necompetent a crmui raportul juridic i atri#uie competena unei alte legi, se consider c aceasta trimite la acea lege. n situaia n care aceast din urm lege nu accept competena care i se atri#uie i declar cu privire la acel raport juridic competena altei legi cea a forului sau a unui stat ter!, se poate afirma c aceasta retrimite la acea lege. 8ceasta este prima condiie a retrimiterii, condiie necesar, dar nu i suficient. 'entru a e%ista retrimitere, tre#uie s fie ntrunit i o a doua condiie, care ine de sensul trimiterii. 8stfel, trimiterea de ctre norma conflictual a forului la o lege strin se poate face n dou sensuri( a! numai la normele materiale ale sistemului de drept strin, fr a se ine seama de normele conflictuale, care eventual ar putea dispune retrimiterea@ n aceast situaie vor fi aplicate noirmele materiale ale sistemului de drept strin i nu va e%ista retrimitere@ #! la ntregul sistem de drept strin, inclusiv la normele conflictuale@ n aceast situaie poate e%ista retrimitere. 'rin urmare, retrimiterea e%ist n funcie de felul cum se consider sensul trimiterii, pe care legea forului o face la legea strin, adic o trimitere la ntregul sistem de drept strin poate provoca retrimitere, pe cnd o trimitere la dreptul material strin e%clude retrimitirea. Cu alte cuvinte, sensul trimiterii l sta#ilete te% fori, aceasta fiind o pro#lem de calificare. 8stfel, pentru a e%ista retrimitere, este necesar ntrunirea a dou condiii cumulative( H%istena unui conflict negativ ntre normele conflictuale din sistemele de drept n prezen cu privire la un raport juridic, n sensul c fiecare dintre acestea i declin competena n favoarea celeilalte133. 8dmiterea retrimitereii de ctre norma conflictual a forului cu trimitere la ntregul sistem de drept strin. 'rin fundamentarea teoretic a soluiei din spea Forgo s&a sta#ilit c pot e%ista dou forme de retrimitere( ! "etrimiterea de aradul # & retrimiterea simpl sau trimiterea napoi!, care e%ist atunci cnd norma conflictual strin retrimite la dreptul forului. n cazul cnd retrimiterea se accept, instana sesizat n soluionarea litigiului aplic propria sa lege material cum a fost retrimiterea din spea Forgo!. ! "etrimiterea de radul ## & retrimitere comple% sau trimitere mai departe!, care apare n situaia cnd norma conflictual strin trimite la dreptul unui stat ter, iar nu la legea forului. 8stfel, de e%emplu, dac un cetean danez a crui lege personal este legea domiciliului! ar avea domiciliul n 8nglia, unde ar deceda i s&ar ridica n faa instanelor din Iermania un litigiu privitor la succesiune, n acest caz legea german va trimite la legea naional a defunctului legea danez!, iar legea danez retrimite la legea domiciliului legea englez!, retrimitere care este acceptat. ntr&o atare situaie, succesiunea va fi crmuit de dreptul succesoral englez, ca lege a domiciliului persoanei decedate. 3. Argumentati neadmiterea retrimiterii in DIP %art. 1&'3( *reptul ".$oldova nu admite retrimiterea, avnd n vedere c art.1+43 din Codul civil sta#ilete c orice trimitere la legea strin n conformitate cu dispoziiile Crii a /&a tre#uie privit ca trimitere la dreptul material i nu la dreptul conflictual al statului
-

respectiv. 8rgumentele aduse n sprijinul neadmiterii retrimiterii sunt urmtoarele( <orma conflictual aplica#il soluionrii unui conflict de legi aparine sistemului de drept a forului i prin admiterea retrimiterii se ignoreaz principiul consacrat deja n materia dreptului internaional privat, potrivit cruia se aplic norma conflictual a forului i nu norma conflictual strin. 8rgumentul cercului vicios. *ac trimiterea dispus de norma conflictual a forului se refer la ntregul sistem de drept strin, retrimiterea tre#uie fcut, de asemenea, la ntrgul sistem de drept al forului, inclusiv la normele sale conflictuale. ntr&o atare situaie, normele conflictuale ale forului ar dispune o nou retrimitere la legea strin, privit din nou ca un sistem integral de norme juridice, iar normele conflictuale ale acestuia din nou ar dispune o trimitere la sistemul de drept al forului, aflndu&se astfel ntr&un cerc vicios, ntr& un sofism fr ec9ivoc, un dute&vino fr nici un punct de oprire. 8dmiterea retrimiterii instituie nesiguran i incertitudine n soluionarea conflictelor de legi. *in acest motiv unele convenii internaionale nu admit retrimiterea. *e e%emplu, Convenia de la "oma din 154, privind legea aplica#il o#ligaiilor contractuale, prin dispoziia art.1+ sta#ilete c aplicarea legii oricrei ri indicate n convenie, nseamn aplicarea legii n vigoare n ara respectiv cu e%cepia regulilor de drept internaional privat 2otodat, c9iar i argumentele utilizate pentru admiterea retrimiterii pot fi invocate mpotriva ei( n situaia cnd o lege strin nu este aplica#il ntr&o materie n care ea nsi se declar necompetent, atunci nici legea forului nu tre#uie aplicat ntr&o materie n care ea nsi se declar necompetent, pe motiv c aa a dispus retrimiterea. 8stfel, ceea ce este vala#il pentru legea strin tre#uie s fie vala#il i pentru legea forului, iar admiterea retrimiterii ar nsemna c legea forului cedeaz n faa celei strine. Hste inadmisi#il c instana tre#uie s judece ca i cum s&ar judeca n ara unde se cere e%ecutarea 9otrrii, avndu&se n vedere c acest lucru nu este posi#il n toate cazurile. *e e%emplu, n unele cazuri nu se cunoate dinainte care este aceast ar, iar n unele situaii pot e%ista mai multe ri n care se poate e%ecuta 9otrrea. 8stfel, a ine seama de locul e%ecutrii unei 9otrri n determinarea competenei legislative ar nsemna adoptarea unei soluii nelogice, deoarece acest loc este ntmpltor i nesigur. 2otodat, se arat c a lega competena legislativ de competena judectoreasc, ar nsemna adoptarea unui procedeu invers celui normal144. 2eoria instanei sesizate foreign court t9eorJ! nu soluioneaz aceast pro#lem n favoarea retrimiterii, deoarece ea numai sc9im# datele acesteia, adic punctul de plecare este legea strin n loc de legea forului. 'rin trimiterea dispus de norma conflictual a forului s&a neles aplicarea legii strine, fapt irealiza#il n cazul acceptrii retrimiterii. 8a cum s&a menionat, retrimiterea duce la coordonarea sistemelor de drept n unele cazuri, dar n altele are ca rezultat sc9im#area reciproc a soluiilor. *e e%emplu, n materia succesiunii mo#iliare a unui cetean francez domiciliat i decedat n Kelgia, dac am presupune c cele dou sisteme de drept nltur retrimiterea sau o accept, rezultatele s&ar prezenta n felul urmtor( 1! n situaia cnd sistemele de drept francez i #elgian nltur retrimiterea, judectorul francez aplic legea material #elgian, deoarece succesiunea mo#iliar este supus legii domiciliului defunctului, iar judectorul #elgian va aplica legea material francez, deoarece succesiunea mo#iliar este supus legii naionale a defunctului@ 1! n situaia cnd sistemele de drept francez i #elgian accept retrimiterea, judectorul francez, innd seama de norma conflictual #elgian, va aplica legea material francez, iar judectorul #elgian, innd
4

seama de norma conflictual francez, va aplica legea material #elgian. 8stfel, dup cum se o#serv, rezultatul admiterii retrimiterii duce la soluii reciproc inverse dect n cazul cnd nu se admite retrimiterea. n ceea ce privete retrimiterea de gradul II, n cazul cnd legea statului ter se declar necompetent, trimind la legea unui alt stat, iar acesta procedeaz n acelai mod, s&ar putea face nconjurul lumii fr a putea determina legea competent. n unele cazuri, legea statului ter poate trimite la legea statului indicat iniial n norma conflictual a forului. ntr&o atare situaie legea aplica#il nu poate fi determinat.

Legea aplicabila faptelor juridice licite


1. Caracterizati faptele uridice licite.
5

*in categoria faptelor juridice licite cunoscute dreptului ".$oldova, menionm urmtoarele( a! gestiunea de afaceri@ #! m#ogirea fr just cauz. "aporturile de o#ligaii iau natere pe temeiul acestor fapte juridice, adic ele sunt izvoare de o#ligaii. Faptele juridice licite sunt supuse legii locului unde acestea intervin. ntr&un sens larg, legea locului delictului te% loci delicti commissi! presupune c faptele juridice, att cele licite ct i cele ilicite, sunt supuse legii locului unde se produc. 2. Determinati legea aplicabila faptelor uridice licite in DIP al )* %art.1+2,( *in punctul de vedere al dreptului internaional privat, gestiunea de afaceri este reglementat de art.1014 alin. 1! din Codul civil, care sta#ilete c gestiunea de afaceri este supus legii locului unde gerantul ndeplinete actele de gestiune. 8stfel, conform acestei reglementri gestiunea de afaceri este crmuit de legea locului unde persoana care ndeplinete actele curente de gestiune e%ercit aceast activitate te% loci). n practic pot aprea dificulti n determinarea acestui loc n situaia cnd faptele care formeaz o#iectul gestiunii intervin n mai multe ri sau n cazul n care faptele sunt svrite ntr&o a, iar rezultatul gestiunii se produce n alt ar. n aceste situaii, soluia potrivit este aplicarea legii locului unde se localizezaz interesele gerate, adic legea locului gestiunii, deoarece sunt mai caraecteristice o#ligaiile geratului, dect cele ale gerantului.8vnd n vedere aspectele menionate, considerm c n cazul cnd actele de gestiune se e%ercit n ".$oldova, cum ar fi plata de ctre gerant a unui impozit al geratului din strintate, se va aplica legea ".$oldova n acest caz, locul efecturii gestiunii coincide cu localizarea gerantului!, iar dac gerantul din ".$oldova pltete, n Italia, impozitul datorat de un gerat din Cpania, se va aplica legea italian care nu coincide cu localizarea nici uneia dintre pri!. 3. -ormulati domeniul de aplicare al legii locului gestiunii. n ceea ce privete domeniul de aplicare, legea locului gestiunii reglementeaz, n principal, urmtoarele aspecte( - condiiile de e%isten ale gestiunii de afaceri, adic ale faptului generator de o#ligaii@ - efectele gestiunii, adic o#ligaiile gerantului i geratului@ - regimul juridic al o#ligaiilor nscute din gestiunea de afaceri, adic e%ecutarea, transmiterea i stingerea acestora@ - prescripia e%tinctiv a dreptului la aciune@ & pro#a faptelor gestiunii art.4+4 alin. 4! din Codul de procedur civil!. "eferitor la capacitatea prilor, aceasta nu este supus legii gestiunii, ci legii personale a fiecrei pri a gerantului i a geratului!. n cazul n care o#iectul gestiunii de afaceri este un act juridic, acesta este reglementat de legea care crmuiete actul juridic respectiv de e%emplu, angajarea de ctre gerant a unui avocat n vederea promovrii unei aciuni prin care geratul a evitat un prejudiciu!, adic va fi supus legii contractului, avnd n vedere c gestiunea este un fapt juridic care nu tre#uie confundat cu actul juridic efectuat n realizarea gestiunii.

Determinarea competentei jurisdictionale in DIP


1. Caracterizati modalitati de determinare a competentei urisdictionale in diferite sisteme de drept
1,

n materia competenei n dreptul internaional privat se disting cteva criterii cu privire la determinarea acesteia( E n situaia cnd nu e%ist reglementri speciale privind competena n dreptul internaional privat, aceasta se determin potrivit normelor competenei teritoriale, deoarece numai n aa mod se poate sta#ili legtura dintre litigiul cu element de e%traneitate i instana competent n soluionarea acestuia. 8stfel, n acest caz determinarea jurisdiciei competente n dreptul internaional privat se face potrivit normelor de procedur civil intern privind competena teritorial, dar care sunt adaptate condiiilor speciale n care se desfoar raporturile juridice cu element strin143. n alte sisteme de drept, cum ar fi cel al Franei sau al Kelgiei, privitor la determinarea competenei n dreptul internaional privat se ia n considerare cetenia prilor la raportul juridic cu element de e%traneitate. 8stfel, pentru a se declara competente n soluionarea litigiului n fond, instanelor de judecat le este suficient ca una din pri s fie cetean al acestei ri, fr a se ine seama de domiciliul prtului sau de locul nc9eierii actului juridic144. n sistemul de drept englez determinarea competenei n dreptul internaional privat se efectueaz potrivit criteriului prezenei de fapt a prtului n raza jurisdiciei naionale. 8stfel, instana englez se declar competent n soluionarea unui litigiu cu element de e%traneitate n cazul n care reclamantul pro#eaz citarea prtului n instan, aceasta fcndu&se potrivit legii engleze, care sta#ilete c persoanele aflate n e%teriorul teritoriului jurisdicional englez nu pot fi citate. 2. $tabiliti competenta urisdictionala a instantelor din )* in solutionarea litigiilo de DIP potrivit reglementarilor art ,&+.,+2 din CPC Instanele judectoreti din ".$oldova au competena de a judeca procesele civile dintre o parte a ".$oldova i o parte strin sau dintre persoanele strine n condiiile prevzute de art.4+5 din Codul de procedur civil. n legislaia ".$oldova competena de drept internaional privat a instanelor judectoreti este reglementat n cuprinsul capitolului .6I din Codul de procedur civil. n conformitate cu dispoziiile art.40, alin. 1!, instanele judectoreti din ".$oldova sunt competente s judece litigii cu element de e%traneitate dac( a! organul de administrare sau filiala, agenia, sucursala, reprezentana persoanei juridice strine are sediul n ".$oldova@ b) prtul are #unuri pe teritoriul ".$oldova@ c) reclamantul n procesul cu privire la ncasarea pensiei de ntreinere i constatarea paternitii are domiciliul n ".$oldova@ prejudiciul cauzat prin vtmarea integritii corporale sau prin alt vtmare a sntii ori prin deces a avut loc pe teritoriul ".$oldova, sau dac reclamantul are domiciliul n ".$oldova@ e! fapta sau o alt circumstan ce servete drept temei pentru intentarea aciunii n reparaie a daunei cauzate unui #un s&a produs pe teritoriul ".$oldova@ f!aciunea decurge dintr&un contract a crui e%ecutare deplin sau parial! tre#uie s ai# loc ori a avut loc n ".$oldova@ g! aciunea ce rezult din m#ogirea fr just cauz a avut loc n ".$oldova@ 9! reclamantul n procesul de desfacere a cstoriei are domiciliul n ".$oldova sau dac unul dintre soi este cetean al ".$oldova@
11

i! reclamantul n procesul privind aprarea onoarei, demnitii i reputaiei profesionale are domiciliul n ".$oldova@ j! n procesul privind protecia n strintate a proprietii intelectuale a unei persoane cu domiciliul n ".$oldova, persoana este cetean al ".$oldova sau apatrid, iar prin convenia prilor nu s&a sta#ilit o alt competen@ L! n procesul dintre persoane strine, acestea au convenit astfel, iar raporturile juridice vizeaz drepturi de care ele pot dispune n legtur cu #unuri sau interese ale persoanelor din ".$oldova@ I! prin lege sunt prevzute i alte cazuri. *ac o instan judectoreasc strin se declar necompetent n soluionarea cererii naintate de un cetean al ".$oldova, acesta o poate depune ia o instan judectoreasc competent din ".$oldova, aa cum prevede art.40, alin. 1! din Codul de procedur civil. COMPETENA JURISDICTIONAL EXCLUSIV A INSTANELOR DIN R.MOLDOVA n ceea ce privete situaiile la care vom face referire, numai instanele ".$oldova au competena de a le judeca. 8stfel, potrivit art.401 alin. 1! din Codul de procedur civil, instanele ".$oldova sunt e%clusiv competente s judece procesele cu element de e%traneitate n care( a! aciunea se refer la dreptul asupra unor #unuri imo#ile aflate pe teritoriul ".$oldova@ b) #unul asigurat sau locul unde s&a produs riscul asigurat se afl n ".$oldova@ c)preteniile decurg dintr&un contract de transport, iar cruii ori punctele de plecare sau sosire se afl n ".$oldova@ d) procesul se refer la a#ordajul unor nave sau aeronave, precum i la asistena ori salvarea unor persoane sau a unor #unuri n largul mrii, dac nava sau aeronava este su# pavilionul ".$oldova, ori dac locul de destinaie sau primul port sau aeroport unde nava sau aeronava a ajuns se afl pe teritoriul ".$oldova@ b) nava sau aeronava a fost sec9estrat n ".$oldova@ f) procesul are ca scop declararea insolva#ilitii sau orice alt procedur judiciar privind ncetarea plilor n cazul unei societi comerciale strine cu sediul n ".$oldova@ g) la data depunerii cererii de desfacere, anulare sau declarare a nulitii cstoriei, precum i n alte litigii dintre soi, cu e%cepia celor cu privire la imo#ile din strintate, am#ii soi avnd domiciliul n ".$oldova, iar unul dintre ei este cetean al ".$oldova sau apatrid@ 9! ultimul domiciliu al celui decedat sau #unurile lui se afl pe teritoriul ".$oldova. 'otrivit alin. 1! al aceluiai articol, instanele judectoreti din ".$oldova e%amineaz litigiile de drept internaional privat n procedur special n urmtoarele cazuri( a) solicitantul constatrii unui fapt care are valoare juridic are domiciliul n ".$oldova sau fapta a avut loc pe teritoriul ei@ b) persoana n a crei privin se solicit ncuviinarea adopiei, declararea capacitii depline de e%erciiu, declararea incapacitii totale sau pariale, ncuviinarea spitalizrii forate i tratamantul forat, efecturii e%amenului psi9iatric, spitalizrii n staionarul de psi9iatrie sau prelungirii termenului de spitalizare fr li#erul consimmnt, este cetean al ".$oldova sau are domiciliul n ".$oldova@ c) persoana n a crei privin se solicit declararea dispariiei sau decesului este cetean al ".$oldova sau a avut pe teritoriul ei ultimul domiciliu cunoscut i de soluionarea acestei pro#leme depinde apariia de drepturi i o#ligaii pentru persoanele fizice sau juridice cu domiciliul i, respectiv, sediul n ".$oldova@ d) s&a depus o cerere de declarare a nulitii unui titlu de valoare la purttor pierdut sau a unui titlu de valoare la ordin eli#erat de o persoan fizic sau unei persoane fizice cu
11

domiciliul n ".$oldova ori eli#erat de o persoan juridic sau unei persoane juridice cu sediul n ".$oldova, ori o cerere de resta#ilire n dreptul asupra lor@ e) s&a depus o cerere cu privire la declararea fr stpn a unui #un mo#il care se afl pe teritoriul ".$oldova sau o cerere cu privire la declararea dreptului de proprietate municipal asupra unui #un imo#il fr stpn amplasat pe teritoriul ".$oldova@ f) cererea de constatare a ine%actitii nscrierii n registrul de stare civil ndeplinite de organul ".$oldova privind un cetean al ".$oldova sau un apatrid@ g) cererea urmrete constatarea unui act notarial sau a unui act emis de un alt organ al ".$oldova ori se refer la refuzul de a ndeplini un act. 2otodat, alin. 3! al art.401 prevede c competena instanelor judectoreti ale ".$oldova sta#ilit n prezentul articol, precum i n art.40, nu se e%clude prin faptul c acelai proces sau un proces cone% a fost pornit n faa unei instane judectoreti strine. 6itigiul pe care instana judectoreasc din ".$oldova l&a reinut spre judecare cu respectarea normelor de competen tre#uie s fie e%aminat de aceast instan de fond, c9iar dac ulterior, n legtur cu sc9im#area ceteniei, domiciliului, sediului prilor sau cu alte circumstane, acesta a devenit de competena unei instane judectoreti strine. n acest caz, este vor#a de nestrmutarea locului de e%aminare a litigiului, n sensul art.403 din Codul de procedur civil. PROROGAREA DE COMPETEN VOLUNTAR 'rorogarea de competen constituie o e%tindere a competenei unei instane judectoreti & n temeiul legii, al unei 9otrri judectoreti pronunate de o instan superioar sau al conveniei prilor & de a soluiona cereri care, n mod o#inuit, nu intr n competena sa. 'rorogarea are un caracter internaional n situaia cnd o instan judectoreasc din ara forului i e%tinde competena n detrimentul alteia din strintate, sau viceversa. 8stfel, prorogarea de competen poate fi legal, judiciar i convenional. n sistemul de drept al ".$oldova prorogarea de competen este reglementat de art.401 din Codul de procedur civil, care sta#ilete n alin. 1! c, ntr&un litigiu civil cu element de e%traneitate, prile anterior pornirii procesului, pot sc9im#a competena litigiului i pot investi o anumit instan cu competen jurisdictional prorogare convenional!. n continuare, alin. 1! al aceluiai articol prevede c competena jurisdictional n litigiile de drept internaional privat sta#ilit de art.33 competena curilor de apel!, art.34 competena Curii Cupreme de Mustiie!, art.30 comepetena Curii de 8pel Hconomice!, art.4, competena e%cepional! nu poate fi sc9im#at la nelegerea prilor14+. 'rorogarea de competen nu este posi#il n cazul competenei e%clusive a unei instane din ".$oldova sau a unei instane strine. 3. Argumentati principiul imunitatii de urisdictii in procesele de DIP prin prizma prevederilor art ,&/ CPC Imunitatea de jurisdicie este un principiu potrivit cruia un stat strin nu poate fi c9emat, mpotriva voinei sale, ntr&un proces civil, n calitate de prt140.Fundamentul acestui principiu se justific pe ideea de independen, suveranitate i egalitate a statelor, de unde i adagiul par in prem non $abet imperium, non $abet jurisdictionem, adic egalul asupra egalului nu are autoritate. 2ot, astfel, i reprezentanii statului strin, n perioada aflrii lor n funcie, se #ucur de imunitate de jurisdicie. Cu# acest aspect, situaia este aceeai la funcionarii internaionali, reprezentanii comerciali ai statelor, efii de stat i trimiii speciali aflai n vizit de curtoazie sau alte misiuni14-.
13

n dreptul ".$oldova imunitatea de jurisdicie este reglementat de art.4+- din Codul de procedur civil, care prevede c introducerea n instana judectoreasc din ".$oldova a unei aciuni ctre un alt stat, antrenarea acestuia n proces n calitate de prt, punerea su# sec9estru a #unurilor acestuia situate pe teritoriul ".$oldova, luarea altor msuri de asigurare a aciunii mpotriva #unurilor respective, precum i punerea su# sec9estru n procedura de e%ecutare a 9otrrii judectoreti se pot face cu consimmntul organelor competente ale statului respectiv, dac legea naional sau tratatul internaional la care ".$oldova este parte nu prevede altfel. 2ot n acest sens, n cadul litigiilor civile, organizaiile internaionale, reprezentanii diplomatici ai altor state acreditai n ".$oldova, precum i alte persoane menionate n tratatele internaionale sau n legile ".$oldova, sunt supuse jurisdiciei instanelor judectoreti din ".$oldova n limitele sta#ilite de normele dreptului internaional sau de tratatele internaionale la care ".$oldova este parte144.

Ordinea publica in DIP


1. Caracterizati ordinea publica de DIP ordinea pu#lic n dreptul internaional privat constituie o totalitate de principii fundamentale ale sistemului de drept al forului, aplica#ile raporturilor juridice cu element
14

de e%traneitate, care refuz aplicarea legilor strine, c9iar dac acestea au competena potrivit normelor conflictuale ale forului. 2. Comparati e"ceptia de ordine publica in DIP si normele de aplicare imediata. 0rdinea public1 de drept internaional privat si normele de aplicare imediat1. Asemnrile ntre aceste instituii constau n aceea c am#ele se justific prin ocrotirea unui principiu fundamental al legii forului i, totodat, au acelai efect, i anume aplicarea legii forului, n locul celei strine. Deosebirea esenial dintre acestea const n mecanismul logic al aplicrii, i anume( & norma de aplicare imediat nltur de la nceput norma conflictual competent, i deci, n cazul ei, nu se pune pro#lema aplicrii unei legi strine, norma de aplicare imediat coninnd soluia juridic n c9iar cuprinsul ei@ & ordinea pu#lic de drept internaional privat apare numai dup ce norma conflictual a forului a fost aplicat, pentru a nltura efectele legii strine normal competente care contravin principiilor fundamentale ale dreptului forului. 3. Argumentati efectele invocarii ordinii publice in DIP prin prisma reglementarilor stabilite in art.1&1' CC si art.1+, #, C'otrivit art.1+41 din Codul civil norma de drept strin aplicaca#il n conformitate cu art.1+-0 alin. 1!, nu se va aplica n cazul n care consecinele aplicrii ei ar contraveni ordinii pu#lice a ".$oldova@ n cazul nlturrii legii strine, se va aplica legea respectiv a ".$oldova. 2ot n acest sens, este i art.104 alin. 4! din Codul familiei. *in aceste dispoziii legale rezult c n dreptul internaional privat al ".$oldova ordinea pu#lic are dou efecte( %fectul ne ativ, care const n nlturarea de la aplicare a legii strine n cazul n care consecinele ei ar contraveni ordinii pu#lice a ".$oldova.) Hfectul pozitiv, care const n faptul c n cazul nlturrii legii strine se aplic legea ".$oldova, adic n numele ordinii pu#lice se nltur legea strin efect negativ! i n locul ei se aplic legea forului efect pozitiv!. 8cest lucru nu neag efectul negativ al invocrii ordinii pu#lice, dar totodat consider c acest efect negativ este urmat ntotdeauna de efectul pozitiv, avndu&se n vedere c soluia litigiului este dat de legea forului1++. In practica judiciar privitor la efectele invocrii ordinii pu#lice, pro#lema care poate aprea const n ce msur legea forului se su#stituie legii strine, ntre#area care se impune ntr&o atare situaie este dac aceast nlocuire se refer numai la aspectul n care contravine ordinii pu#lice sau se refer la ntregul ansam#lu al dispoziiilor legale strineN 8ltfel spus, nlocuirea legii forului este limitat sau nu N *e e%emplu, dac un anumit mod de pro# pentru sta#ilirea filiaiei prevzut de legea strin este contrar ordinii pu#lice a forului, dar efectele sta#ilirii filiaiei prevzut de aceeai lege nu sunt contrare ordinii pu#lice, n ce msur se nltur legea strin( numai pentru modul de pro# sau i pentru efectele sta#ilirii filiaiei, astfel nct s se realizeze o soluie unitar. 8vnd n vedere c nsi invocarea ordinii pu#lice are un caracter de e%cepie, tre#uie s rezulte c i nlocuirea legii forului celei strine ar tre#ui s fie limitat, adic numai pentru acele dispoziii ale legii strine care contravin ordinii pu#lice, aplicndu&se ns restul dispoziiilor legale strine care intereseaz cauza i nu sunt contrare ordinii pu#lice. 8stfel, determinarea msurii su#stituirii legii forului celei strine se face n fieacare caz de ctre instana de judecat. n acest sens, rolul instanelor judectoreti are o importan determinant, deoarece acestea 9otrsc nu numai dac aplicarea legii strine este contrar sau
1+

nu ordinii pu#lice a forului, ci i care sunt efectele invocrii ordinii pu#lice.

Legea aplicabila faptelor juridice ilicite


1. Caracterizati faptele uridice ilicite. 8spectele principale privind faptele juridice ilicite sunt reglementate de art.101+ din Codul
10

civil. 'otrivit alin. 1!, actul ilicit este calificat drept act cauzator de prejudiciu conform legii statului unde s&a produs. 8stfel, remarcm c reglementrile de drept internaional privat n aceast materie, nu se #ucur de o unitate terminologic. *e e%emplu, art.101+ este ntitulat :8ctul juridic=, ns se refer la faptul juridic, fiind vor#a, desigur, de legea aplica#il faptelor juridice ilicite, adic delictelor civile. 6egea care reglementeaz delictul civil prezint unele caracteristici specifice, n funcie de condiiile concrete n care acesta se produce. 2. $tabiliti legea aplicabila faptelor uridice ilicite in DIP art.1+1& CC 'otrivit art.101+ alin. 1! din Codul civil, rspunderea civil delictual este supus legii locului unde s&a produs faptul cauzator de prejudiciul. 2otodat, alin. 3! al aceluiai articol sta#ilete c, n cazul n care toate sau o parte din consecinele cauzatoare de prejudicii se produc pe teritoriul unui alt stat dect cel n care a avut loc delictul, reparaiei corelative se aplic legea acestuia stat. 8stfel, prin coro#orarea dispoziiilor alin. 1! i alin. 1! rezult, c n cazul n care fapta ilicit i prejudiciul se localizeaz pe teritoriul aceluiai stat &delictul civil este supus legii statului respectiv ca lege a locului svririi delictuale De% loci delicti commissi). n aceast situaie elementul de e%traneitate al raportului juridic de drept internaional privat privind delictul civil, tre#uie s fie altul dect locul svririi delictului sau locul producerii prejudiciului, ca de e%emplu, cetenia, domiciliul sau reedina strin a fptuitorului sau a victimei. Aplicarea le ii locului producerii delictului se justific pe urmtoarele considerente& & aceast lege reprezint o aplicare a principiului teritorialitii suveranitii!, constnd n interesul statului de a reglementa prin norme proprii regimul delictelor svrite pe teritoriul su@ - aceast lege reprezint i o aplicare a principiului generalitii, n sensul c toate faptele ilicite produse pe teritoriul unui stat vor fi supuse unui regim juridic unic@ - aplicarea acestei legi presupune o simplificare a soluiei #azat pe localizarea o#iectiv a raportului juridic@ - aplicarea legii locului delictului civil corespunde noiunii de fapt juridic n sens restrns, o#ligaia de dezdunare lund natere direct din lege, prin svrirea delictului civil@ - fapta este calificat ca fiind delict dup legea locului unde a fost svrit, iar autorul su nu poate fi tras la rspundere dup alt lege@ & incidena legii locului svririi delictului asigur concordana cu reglementarea unor aspecte juridice cone%e, precum regimul pro#elor, n sensul c pro#ele sunt legate, de regul, de locul producerii delictului art.4+4 alin. 4! din Codul de procedur civil! i competena jurisdicional n materie, care aparine instanelor din ".$oldova dac aici este locul unde faptul juridic a intervenit art.40, alin. 1! lit.e! din Codul de procedur civil!. 3. Argumentati legea aplicabila unor forme speciale de raspundere delictuala. raspunderea pentru pre udicii cauzate personalitatii %art.1+1+ CC(2 raspunderea pentru produse viciate %art. 1+1/ CC(2 raspundere pentru concurenta neloiala %art.1+1' CC (. "spunderea pentru prejudicii cau'ate personalitii 8vnd n vedere particularitile pe care le prezint rspunderea pentru prejudicii cauzate personalitii pe planul dreptului internaional privat, aceast form de rspundere
1-

delictual are o reglementare distinct. Cpecificul acesteia se manifest prin o#iectul i mijlocele realizrii faptei. 8stfel, o#iectul rspunderii pentru prejudicii cauzate personalitii l constituie prejudiciul adus drepturilor personale nepatrimoniale, i anume cele privind persoana victimei, iar fapta ilicit se realizezaz prin intermediul mijloacelor pu#lice de informare. 'otrivit art.1010 din Codul civil, preteniile cu privire la despgu#iri pentru prejudicii cauzate personalitii prin mijloacele de informare n mas sunt guvernate, la alegerea persoanei prejudiciate, de( a) legea naional a persoanei prejudiciate@ a) legea statului pe al crui teritoriu persoana prejudiciat i are domiciliul sau reedina@ b) legea statului pe al crui teritoriu s&au produs consecinele cauzatoare de prejudicii@ c) legea statului pe al crui teritoriu autorul prejudiciului i are domiciliul sau reedina. *in analiza acestui articol, rezult urmtoarele( - 'ersoana prejudiciat are posi#ilitatea de alegere a legii aplica#ile. - ;piunea de alegere a legii aplica#ile de ctre persoana lezat este limitat la cele patru legi menionate n te%t. 'recizm, c la trei din aceste legi lit.a!, #! i d! din te%tul articolului!, punctele de legtur care trimit la ele sunt elemente personale de localizare a persoanei prejudiciate cetenia, domiciliul sau reedina! sau a autorului prejudiciului domiciliul sau reedina!. Cea de&a patra lege asupra creia se poate e%ercita opiunea este legea locului producerii prejudiciului te% loci laesionis). ;#servm, c dintre legile n opiune lipsete legea locului svririi delictului te% loci delicti commissi), avndu&se n vedere c aceasta prezint mai puin importan n cazul denigrrii prin mijloacele de informare n mas, iar n unele cazuri nici nu e%ist ca lege a unui stat de e%emplu, n cazul cnd delictul se svrete ntr&un teritoriu fr suveranitate sau n marea li#er!. "spunderea pentru produse viciate "spunderea pentru produse defectuoase reprezint o modalitate specific de protecie a consumatorului, prin mijloace de drept internaional privat. 8stfel, potrivit art.101- alin. 1! din Codul civil, preteniile cu privire la despgu#iri pentru prejudiciile cauzate de produse viciate sunt guvernate, la alegerea consumatorului prejudiciat, de( a)legea statului pe al crui teritoriu i are domiciliul sau reedina persoana prejudiciat@ b)legea statului pe al crui teritoriu a fost do#ndit produsul, cu condiia ca productorul sau furnizorul s fac dovada faptului c produsul a fost pus pe piaa acelui stat fr acordul su. *in dispoziiile art.101- alin. 1!, su# aspectul legii aplica#ile se desprind urmtoarele concluzii( & Consumatorul prejudiciat are posi#ilitatea de a alege dreptul aplica#il. & 8legerea poate fi fcut asupra uneia dintre cele dou legi menionate, adic legea domiciliului sau reedinei consumatorului sau legea statului de unde a fost do#ndit produsul. 2otui, legea acestui stat nu se va aplica n cazul n care productorul face dovada c produsul a fost pus n circulaie pe piaa acelui stat fr consimmntul su, adic independent de voina sa. 2otodat, art.101- alin. 1! sta#ilete c preteniile indicate n alin. 1! pot fi formulate numai dac produsele fac parte din consumul personal sau familial. 8stfel, te%tul menionat instituie o condiie important a rspunderii, care ine de destinaia produselor, n sensul ca acestea s fac parte din consumul personal sau familial al
14

consumatorului. "spunderea pentru concuren neloial "egimul conflictual al rspunderii pentru concurena neloial este prevzut de art.1014 din Codul civil, care sta#ilete c preteniile cu privire la despgu#iri pentru prejudiciile cauzate printr&un act de concuren neloial sunt guvernate de( a! legea statului pe al crui teritoriu s&a produs rezultatul cauzator de prejudiciu@ b) legea statului pe al crui teritoriu este nregistrat persoana prejudiciat@ b) legea care guverneaz fondul contractului nc9eiat de pri dac actul de concuren neloial a fost svrit i a adus prejudicii raporturilor dintre ele. *in analiza te%tului menionat rezult urmtoarele( - 'ersoana prejudiciat, adic victima concurenei neloiale, are posi#ilitatea de a alege legea aplica#il. - ;piunea de alegere a legii aplica#ile de ctre victim este limitat la cele trei legi & te% loci laesionis, te% personalis, te% contractus.

Recunoasterea si executarea sentintelor arbitrale straine.


1. Definit notiunea de sentinta arbitrala straina.
15

Centina ar#itral reprezint 9otrrea prin care organul ar#itrai se pronun asupra litigiului cu a crui soluionare a fost investit.sentina ar#itral pronunat ntr&un stat i invocat n altul, devine n acesta din urm sentin ar#itral strin. 2. !"plicati procedura de recunoastere si e"ecutare a sentintelor arbitrale straine in )* %art.,/& CPC . ,+3.,/2( n "$oldova procedura ncuviinrii e%ecutrii silite a sentinelor ar#itrale strine se efectueaz n aceleai condiii ca i n cazul 9otrrilor judectoreti strine, aa cum prevede art.4-+ din Codul de procedur civil. "ecunoaterea i e%ecutarea 9otrrilor ar#itrale strine 1! *ispoziiile art.405, cu e%cepia alin. 3!, ale art.4-,, 4-1, cu e%cepia alin. 1! lit.a!, #!, c!, d! i f!, i ale art.4-1, se aplic n modul corespunztor i referitor la recunoaterea i e%ecutarea 9otrrilor ar#itrale strine. 1! 'artea care solicit recunoaterea sau e%ecutarea 9otrrii ar#itrale strine este o#ligat s prezinte n judecat 9otrrea ar#itral n original sau n copie legalizat, precum i convenia ar#itral n original sau n copie legalizat n modul respectiv. *ac 9otrrea ar#itral sau convenia ar#itral este e%pus ntr&o lim# strin, partea este o#ligat s le prezinte n traducere n lim#a moldoveneasc, legalizat n modul sta#ilit de lege. Cuprinsul cererii 1! On cererea de recunoatere a 9otrrii judectoreti strine se indic(a! numele sau denumirea creditorului, precum i al reprezentantului dac cererea se depune de acesta, domiciliul reedina! ori sediul@#! numele sau denumirea de#itorului, domiciliul reedina! ori sediul@c! solicitarea ncuviinrii e%ecutrii silite a 9otrrii, termenul de la care se cere e%ecutarea 9otrrii. 1! 'entru soluionarea just i rapid a pricinii, n cerere se indic numerele de telefon, fa%ul, pota electronic, alte date. 3! 6a cerere se ane%eaz actele stipulate de tratatul internaional la care "epu#lica $oldova este parte. *ac n tratatul internaional nu se indic astfel de acte, la cerere se ane%eaz(a! copia de pe 9otrrea judectoreasc strin, ncuviinarea e%ecutrii creia se cere, legalizat de judecat n modul sta#ilit@#! actul oficial care confirm rmnerea definitiv a 9otrrii judectoreti strine, conform legii statului n care s&a emis, dac faptul acesta nu rezult din 9otrre@c! actul care confirm c partea mpotriva creia s&a emis 9otrrea, dei a fost ntiinat legal, nu a participat la proces@ d! actul care confirm e%ecutarea anterioar a 9otrrii pe teritoriul statului respectiv. 4! 8ctele enumerate la alin. 3! lit.a!, #! i d! se nsoesc de traduceri n lim#a moldoveneasc autorizate i supralegalizate, cu respectarea prevederilor art.400. Cupralegalizarea nu se cere n cazul n care prile snt de acord cu depunerea actelor n copii certificate. Articolul ()*. +rocedura de e,aminare a cererii 1! Cererea de recunoatere a 9otrrii judectoreti strine se e%amineaz n edin de judecat, cu ntiinarea legal a de#itorului despre locul, data i ora e%aminrii. <eprezentarea din motive nentemeiate a de#itorului citat legal nu mpiedic e%aminarea cererii. 1! Instana judectoreasc poate satisface cererea ntemeiat a de#itorului privind amnarea e%aminrii cererii, ntiinndu&l. 3! Instana judectoreasc, dup ce ascult e%plicaiile de#itorului i e%amineaz pro#ele prezentate, pronun o nc9eiere de ncuviinare a e%ecutrii silite a 9otrrii judectoreti strine sau de refuz al autorizrii e%ecutrii. 4! On cazul n care 9otrrea judectoreasc strin conine soluii asupra mai multor pretenii disocia#ile, ncuviinarea e%ecutrii lor poate fi acordat separat.
1,

+! 6a e%aminarea cererii de recunoatere a 9otrrii judectoreti strine, instana sesizat poate, dup caz, s cear e%plicaii solicitantului recunoaterii i s interog9eze de#itorul privitor la cererea depus ori s cear e%plicaii instanei strine emitente. 0! Cu# rezerva verificrii condiiilor prevzute de lege pentru ncuviinarea e%ecutrii 9otrrii judectoreti strine, instana judectoreasc a "epu#licii $oldova nu poate proceda la ree%aminarea fondului 9otrrii judectoreti strine i nici la modificarea ei. -! On temeiul 9otrrii judectoreti strine i nc9eierii, rmase irevoca#ile, de ncuviinare a e%ecutrii ei silite, se eli#ereaz un titlu e%ecutoriu, care se e%pediaz instanei de la locul de e%ecutare a 9otrrii judectoreti strine. 8rticolul 4-1. "efuzul de a ncuviina e%ecutarea silit a 9otrrii judectoreti strine 1! "efuzul de a ncuviina e%ecutarea silit a 9otrrii judectoreti strine se admite n unul din urmtoarele cazuri( a! 9otrrea, conform legislaiei statului pe al crui teritoriu a fost pronunat, nu a devenit irevoca#il sau nu este e%ecutorie@ #! partea mpotriva creia este emis 9otrrea a fost lipsit de posi#ilitatea prezentrii la proces, nefiind ntiinat legal despre locul, data i ora e%aminrii pricinii@ c! e%aminarea pricinii este de competena e%clusiv a instanelor judectoreti ale "epu#licii $oldova@ d! e%ist o 9otrre, c9iar i nedefinitiv, a instanei judectoreti a "epu#licii $oldova emis n litigiul dintre aceleai pri, cu privire la acelai o#iect i avnd aceleai temeiuri sau n procedura instanei judectoreti a "epu#licii $oldova se afl n judecat o pricin n litigiul dintre aceleai pri, cu privire la acelai o#iect i avnd aceleai temeiuri la data sesizrii instanei strine@ e! e%ecutarea 9otrrii poate prejudicia suveranitatea, poate amenina securitatea "epu#licii $oldova ori poate s contravin ordinii ei pu#lice@ f! a e%pirat termenul de prescripie pentru prezentarea 9otrrii spre e%ecutare silit i cererea creditorului de repunere n acest termen nu a fost satisfcut de judecata "epu#licii $oldova@ g! 9otrrea judectoreasc strin este rezultatul unei fraude comise n procedura din strintate. 1! Copia de pe nc9eierea judectoreasc emis n conformitate cu art.4-, alin. 3! se e%pediaz de judecat creditorului i de#itorului n termen de 3 zile de la data pronunrii. Onc9eierea poate fi atacat n instana ierar9ic superioar n ordinea i n termenele prevzute de prezentul cod. Conditii( 1. competenta instantei de ar#itraj@ 1. caracterul o#ligatoriu@ 3. respectarea dr la aparare @ 4. constituirea organului @ +. ordinea pu#lica. 3. Argumentati temeiurile de refuz ale recunoasterii si e"ecutarii sentintelor arbitrale straine in )* %art.,/+ CPC( Ca'urile de refu'. "efuzul de a recunoate 9otrrile ar#itrale strine i de a le e%ecuta 1! Cererea privind recunoaterea 9otrrii ar#itrale strine i e%ecutarea ei poate fi respins, la solicitarea prii mpotriva creia s&a emis, dac aceasta va prezenta instanei competente, creia i se cere recunoaterea 9otrrii sau e%ecutarea ei, pro#e doveditoare c( a! una din prile conveniei ar#itrale era ntr&o msur oarecare incapa#il sau c aceast convenie este ilegal potrivit legii guvernante, iar n lipsa unei astfel de pro#e, c este ilegal n conformitate cu legea rii n care a fost emis 9otrrea@
11

#! partea mpotriva creia este emis 9otrrea nu a fost ntiinat legal despre desemnarea ar#itrului sau despre dez#aterea ar#itral ori nu a putut din alte motive s prezinte pro#e sau s dea e%plicaii n faa ar#itrajului@ c! 9otrrea a fost pronunat asupra unui litigiu neprevzut de convenia ar#itral sau nu se nscrie n condiiile conveniei@ d! 9otrrea conine dispoziii n pro#leme neprevzute de convenia ar#itral@ totui, dac dispoziiile n pro#lemele cuprinse n convenia ar#itral pot fi separate de cele care nu se nscriu n ea, partea 9otrrii ar#itrale care conine dispoziii referitoare la pro#lemele ce decurg din convenia ar#itral poate fi recunoscut i pus n e%ecutare@ e! componena ar#itrajului sau procedura dez#aterii ar#itrale nu corespunde conveniei prilor ori, n lipsa acestora, nu se conformeaz legii din ara n care a avut loc ar#itrajul@ f! 9otrrea nu a devenit o#ligatorie pentru pri sau a fost anulat ori e%ecutarea ei a fost suspendat de instana judectoreasc a rii n care a fost pronunat 9otrrea sau n conformitate cu legea creia a fost pronunat. 1! Instana judectoreasc refuz, de asemenea, s recunoasc 9otrrea ar#itral strin i s o e%ecute, sta#ilind c o#iectul litigiului nu poate fi dat n dez#atere ar#itral conform legii "epu#licii $oldova sau c recunoaterea 9otrrii i ncuviinarea e%ecutrii ei este n contradicie cu ordinea pu#lic din "epu#lica $oldova. 3! *ac n judecat s&a depus o cerere privind desfiinarea sau suspendarea e%ecutrii 9otrrii ar#itrale strine, instana creia i se solicit recunoaterea 9otrrii ar#itrale i e%ecutarea ei poate amna emiterea unei decizii asupra cererii dac va considera c amnarea este raional.

Domeniul DIP
1.Caracterizati domeniul DIP
11

*omeniul dreptului internaional privat l constituie instituiile juridice care formeaz ramura dreptului internaional privat H%(7n cetean al "epu#licii $oldova aflat n interes de serviciu n 7ngaria, deplasndu&se cu autoturismul proprietate personal a fost lovit de un camion al unei companii de transport din 8ustria. n rezultatul accidentului autoturismul ceteanului "epu#licii $oldova a fost deteriorat, fr a&i cauza leziuni corporale, ulterior, ceteanul din "$iniiaz o aciune cu privire la repararea prejudiciului cauzat n faa unei instane judectoreti austriece. n legtur cu aceast situaie apar cteva pro#leme care in de domeniul dreptului internaional privat. 'rima pro#lem const n a cunoate care lege va fi aplicat litigiului. 6a prima vedere par a fi competente trei legi( legea "epu#licii $oldova, legea austriac, deoarece persoana juridic care a cauzat prejudiciul are naionalitate austriac i instana sesizat este din 8ustria@ legea mag9iar, deoarece prejudiciul a avut loc pe teritoriul 7ngariei. 8ceast pro#lem de alegere a unei legi aplica#ile din mai multe posi#ile, constituie esena dreptului internaional privat i poart denumirea de conflict de legi. 8 doua pro#lem care poate aprea comport dou aspecte( 'rimul aspect const n a cunoate dac instana austriac este competent s soluioneze litigiul sau acest litigiu ine de competena instanelor 7ngariei sau al celor din "epu#lica $oldova. 7n alt aspect care tre#uie avut n vedere este de a sta#ili dac o 9otrre pronunat n strintate, n acest caz n 8usrtria, va produce efecte n alt ar, n spe n "$. 8stfel, aceste dou aspecte legate de cea de&a doua pro#lem reprezint caracteristicile unui conflict de jurisdicii. 8 treia pro#lem care poate aprea n aceast situaie se refer la calitatea de strin a ceteanului din "epu#lica $oldova, care n raport cu cetenii unui stat, reprezint unele dezavantaje juridice i vor fi studiate n cadrul unei alte materii care poart denumirea de condiia juridic a strinului regimul juridic al strinului!. 2.Analizati conflictul de legi in calitate de materie esentiala a DIP n doctrin se consider c materia esenial a dreptului internaional privat l constituie conflictele de legi. Conflictul de legi este situaia cnd, privitor la un raport juridic cu element de e%traneitate, e%ist posi#ilitatea de a fi aplicate dou sau mai multe legi, aparinnd unor sisteme de drept diferite, 8cest conflict apare n situaia cnd ntre legea rii sesizat n a soluiona litigiul, adic legea forului i legea strin, cu care raportul are legtur prin elementul strin, astfel oricare din aceste dou legi este suscepti#il de a crmui raportul juridic respectiv. n acest caz, instana sesizat este pus n situaia de a desemna legea aplica#il. n ceea ce privete conflictul de legi, se utilizeaz i denumirea de conflict de legi n spaiu, n scopul deose#irii acestuia de conflictul de legi n timp, care intervine ntre dou legi, ce se succed n timp i care presupune intervenia principiului neretroactivitii legilor. n aceast ordine de idei ar fi de remarcat, c conflictul de legi este o noiune specific dreptului internaional privat, avnd n vedere c acesta poate aprea numai n domeniul raporturilor cu element de e%traneitate care constituie o#iectul dreptului internaional privat, iar n anumite condiii i limite admindu&se aplicarea legii strine. Conflictele de legi nu pot aprea n raporturile juridice care aparin altor domenii, de e%emplu penal sau financiar, <oiunea de conflict de legi e%prim numai ndoiala ce struie n cugetul interpretului, o lupt psi9ologic ntre raiune care militeaz pentru aplicarea uneia din legi.
13

3. argum interdependenta dintre conflictele de legi si conflictele de urisdictii. Conflictul de jurisdicii desemneaz totalitatea normelor dreptului judiciar cu element de e%traneitate, avndu&se n vedere c privitor la raporturile juridice cu element strin pot aprea litigii care ajung n faa instanelor judectoreti sau ar#itrale pentru a fi soluionate. 8stfel, a soluiona un conflict de jurisdicii nseamn a determina ara ale crei instane sunt competente s soluioneze litigiul privind un raport juridic cu element de e%traneitate. "eferitor la normele de procedur n litigiile privind raporturile de drept internaional privat, se apreciaz c acestea pot fi clasificate n trei categorii principale +5( a) norme privind competenta iurisdictional n dreptul internaional privat@ aceste norme reglementeaz conflictele de jurisdicii, care alturi de conflictul de legi, formeaz principalele domenii de sediu ale tiinei dreptului internaional privat. b) norme privind procedura propriu&zis procesele de drept internaional privat!. c) norme privind efectele 9otrrilor judectoreti si ar#itrale strine. <ormele care soluioneaz conflictele de jurisdicii sunt de drept material, avnd n vedere c acestea se aplic direct raportului juridic, prin aceasta deo&se#indu&se de normele conflictuale care indic numai legea aplica#il. 8stfel, instana i determin competena n soluionarea unui litigiu de drept internaional privat potrivit normei juridice proprii@ la fel, procedura i efectele 9otrrilor judectoreti strine sunt supuse legilor proprii, adic legii forului. *upa cum am vazut pina nu este sta#ilit statul a carui IM sunt competente in solutionarea litigiilor nu este posi#il de sta#ilit legea competenta, astfel e%istenta uneia fara alta nu este posi#ila.

Conflictul de legi in timp si spatiu


1.Caracterizati conflictul de legi in timp si spatiu Conflictul de legi n timp i spaiu reprezint situaia n care efectele unui raport juridic,
14

nscut modificat sau stins! su# incidena sistemului de drept al unui stat, reclam ulterior recunoaterea ntr&un alt stat. 'rivit prin prisma dreptului naional, conflictul de legi n timp i spaiu pune pro#lema respectrii n ".$oldova a drepturilor do#ndite ntr&o ar strin. Cuntem n prezena unui conflict de legi in spatiu, cnd se pune pro#lema de a cunoate care este legea competent a se aplica. *e e%emplu, n cazul cnd doi ceteni italieni care se afl n ".$oldova intenioneaz s se cstoreasc, este necesar s cunoatem potrivit crei >legi va fi nc9eiat cstoria. ntr&o atare situaie apare, aadar, un conflict de legi n spaiu. Conflictul de legi :n timp i spaiu=, apare n cazul cnd se pune pro#lema determinrii efectelor pe care dreptul le poate produce n alte ri. *e e%emplu, doi soi o#in divorul ntr&o ar strin i apoi fiecare intenioneaz s,se recstoreasc n alt ar, unde acestea nu vor mai o#ine nc o dat divorul, ci se vor folosi de situaia lor juridic de divorai, pentru a putea nc9eia o nou cstorie. ntr&o asemenea situaie ne aflm n prezenta unui conflict de legi n timpii spaiu, Asemnarea ntre conflictul de legi :n timp i spaiu= i conflictul de legi :n spaiu= const n faptul c am#ele sunt n spaiu, n sensul c sistemele de drept n prezen coe%ist spaial. Deosebirea ntre aceste dou forme de conflict de legi const n faptul c pe cnd la conflictul de legi :n spaiu= cele dou sisteme sunt deopotriv pasi#ile de aplicare, simultan, asupra respectivului raport juridic, la conflictul de legi :n timp i spaiu= ele se aplic succesiv, n sensul c dreptul strin nscut ntr&un stat este apoi recunoscut n alt stat. 'entru o mai #un nelegere a celor menionate, vom recurge la urmtoarele e%emple( - *ac un cetean din ".$oldova i unul din Frana s&au cstorit n Frana, iar soia, fiind ceteanc a ".$oldova, se rentoarce n ".$oldova i solicit pensie de ntreinere de la so, ne aflm n prezena unui conflict de legi :n timp i spaiu=. - *ac un cetean din ".$oldova i unul din Frana intenioneaz s se cstoreasc n ".$oldova i se pune pro#lema legii aplica#ile cstoriei, acesta ine de conflictul de legi :n spaiu=1-0. 2.-ormele confluctului de legi in timp si spatiu. Conflictul de legi n timp i spaiu se prezint su# dou forme( "aportul juridic se nate, modific sau stin e n dreptul intern al unui stat strin si ulterior se invoc n ".-oldova. n acest caz, la momentul naterii lui n strintate, dreptul nu avea nici o legtur cu ara forului adic n cazul nostru cu ".$oldova!. *e e%emplu, doi ceteni greci se cstotesc n Irecia, iar apoi vin n ".$oldova i solicit recunoaterea cstoriei. "aportul juridic (dreptul) se nate, modific sau stin e n dreptul internaional privat (n cadrul internaional) si ulterior se invoc n ".-oldova. 8ceast form a conflictului de legi n timp i spaiu prezint la rndul ei, dou su#situaii( a) n momentul naterii sale, raportul juridic de drept internaional privat nu avea nici o legtur cu ara forului ".$oldova!. *e e%emplu, un cetean turc i unul german se cstotesc n 2urcia, iar apoi vin n ".$oldova i solicit recunoaterea efectelor acestei cstorii. b) *in momentul naterii sale, raportul juridic respectiv avea legtur cu ara forului prin faptul c cel puin unul dintre elementele sale de e%traneitate priveau dreptul ".$oldova, adic dreptul forului. *e e%emplu, se pronun o 9otrre judectoreasc n strintate,
1+

privind divorul dintre un cetean al ".$oldova i unul strin, iar apoi se cere e%ecutarea acestei 9otrri n ".$oldova. 3.Conditiile si !-!C4!5! 676I D)!P4 D0897DI4 in strainatate. 7n drept do#ndit n strintate produce efecte potrivit urmtoarelor reguli( Dreptul dob.ndit produce toate efectele atribuite de le ea strin. *e e%emplu, dac un cetean al ".$oldova care a atins majoratul, avnd deci capacitate deplin de e%erciiu, se deplaseaz ntr&o ar n care capcitatea de e%erciiu este sta#ilit pentru o vrst mai mare, n acest caz, ceteanul ".$oldova va avea capacitate deplin de e%erciiu, deoarece aceasta a fost do#ndit potrivit legii competente . Dreptul dob.ndit potrivit le ii strine nu poate produce n alt tar mai multe efecte, dec.t ar produce n conformitate cu le ea potrivit creia a fost creat . 8ceast regul este aplica#il n cazul cnd n ara unde este invocat dreptul, acesta poate produce potrivit legii locale mai multe efecte dect ar produce n conformitate cu legea potrivit creia a luat natere. *e e%emplu, reprezentana sau filiala unei firme strine n ".$oldova nu poate desfura activiti care nu intr n o#iectul de activitate al firmei n ara, n care aceasta a fost constituit. Dreptul dob.ndit potrivit le ii strine nu poate produce efecte n alt tar, dac contravine ordinii publice ale acestei ri, sau nu/i poate produce toate efectele, dac unele din acestea contravin ordinii publice. 'otrivit art.4-1 alin.1, lit. e! din Codul de procedur civil o 9otrre judectoreasc strin nu poate fi e%ecutat n ".$oldova, dac e%ecutarea acesteia contravine ordinii pu#lice. 8stfel, o 9otrre judectoreasc prin care s&a anulat o cstorie pentru un motiv respins de dreptul nostru, cum ar fi cstoria ntre persoane de acelai se%, nu poate fi recunoscut n ".$oldova, deoarece aceasta contravine moravurilor i ordinii pu#lice.

Legea aplicabila succesiunii


1.Caracterizai raporturile succesorale cu element de e"traneitate . In *I' a "$ raporturile de succesiune sunt reglementate de catre codul civil art 1011&1013
10

2.Analizai legea aplicabil1 succesiunii :i domeniul de aplicare a legii succesorale %art.1+21.1+22 din Codul civil(. 0e ea aplicabil succesiunii se refer la& a)momentul desc9iderii succesiunii& *esc9iderea succesiunii se determin prin dat i loc. 6egea succesoral se aplic numai n ceea ce privete data desc9iderii succesiunii, nu i n ceea ce privete locul. b)categoriile de persoane cu vocaie succesoral& sta#ilete categoriile de persoane cu vocaie succesoral, precum i calitile cerute pentru a putea moteni. Capacitatea succesoral ca i nedemnitatea succesoral este supus legii succesorale, deoarece nu este o pro#lem de capacitate de e%erciiu. c)condiiile legale privind calitatea succesoral pasiv se aplic n ce privete condiiile legale privind calitatea succesoral pasiv. d)e%ercitarea dreptului de posesiune asupra averii rmase de la defunct& e%ercitarea dreptului de posesiune asupra averii rmase de la defunct este supus legii succesorale. *ar regimul juridic al posesiei este supus legii situaiei #unului att mo#il, ct i imo#il. e)condiiile i efectele opiunii succesorale&conmdiiile de form ale opiunii succesorale vor fi guvernate de legea aplica#il formei actului. f)ntinderea o#ligaiei motenitorilor de a suporta pasivul& nelegem, succesorii o#ligaiei la pasiv succesoral, coninutul pasivului succesoral etc., aspecte reglementate de legea succesoral. g)drepturile statului asupra succesiunii vacante.& Ctatul culege succesiunea mo#iliar vacant n #aza unui drept de motenire de jure 9ereditas! pentru ale crui cetean a fost defunctul la data decesului , iar #unurile imo#ile se cuvin statului pe teritoriul cria se gsesc, n temeiul suveranitii sale de jure imperii!. *reptul statului de a culege #unurile vacante poate fi calificat diferit fie ca drept de motenire, fie ca drept originar de a culege #unurile fr stpn aflate pe terotoriul su Articolul 1233. 0e ea aplicabil bunurilor succesorale "aporturile de succesiune cu privire la #unurile mo#ile snt guvernate de legea naional n vigoare la momentul decesului persoanei care a lsat motenirea. "aporturile de succesiune cu privire la #unurile mo#ile i imo#ile sunt supuse normelor materiale ale "epu#licii $oldova n msura n care normele conflictuale fac trimitere la totalitatea normelor juridice aparinnd acestui sistem de drept. Calificarea #unurilor n mo#ile i imo#ile se face potrivit legii statului pe teritoriul cruia se gsesc #unurile respective. "eferitor la #unurile mo#ile, oriunde s&ar afla acestea, motenirea este supus legii naionale :le% patriaeP! pe care persoana decedat o avea la data morii. "aporturile de succesiune cu privire la #unurile imo#ile snt guvernate de legea statului pe al crui teritoriu se afl aceste #unuri. *reptul de succesiune asupra #unurilor imo#ile este determinat de legea statului pe al crei teritoriu se afl #unurile, opereaz regula tradiional :le% rei sitaeP, norma conflictual are un caracter unilateral. *esc9iderea succesiunii, procedura succesoral, precum i litigiile succesorale privind #unurile imo#ile sunt de competena autoritilor statului pe teritoriul crora se afl
1-

#unurile. 3. Argumentai legea aplicabil1 succesiunii testamentare %art.1+23 din Codul civil(. 8rticolul 1013 al. 1, permite testatorului de a supune transmitarea prin motenire a #unurilor sale altei legi dect, dup caz, legii naionale a testatorului sau legii situaiei fiecrui #un imo#il, fr a avea dreptul s nlture dispziiile ei imperative. 'rin :dispoziii imperativeP ale legii aplica#ile putem nelege ordinea pu#lic i frauda la lege n dreptul internaonal privat. On ce privete condiiile de form ale testamentului, se aplic art. 1013 al. 1, potrivit acestui te%t, ntocmirea, modificarea sau revocarea testamentului snt socotite vala#ile dac actul respect condiiile de form aplica#ile, fie la data cnd a fost ntocmit, modificat sau revocat, fie la data decesului testatorului conform legilor indicate la al. 1( legea naQonal a testatorului :le% patriaeP!@ legea domiciliului acestuia :le% domiciliiP!@ legea locului unde actul a fost ntocmit, modificat sau revocat :locus regit actumP!@ legea locului unde se afl imo#ilul ce constituie o#iectul succesiunii testamentare :le% rei sitaeP!@ legea instanei de judecat sau a organului care ndeplinete procedura de transmitere a averii succesorale :auctor regit actumP!. "eglementarea adoptat de legiuitor are un caracter facultativ i alternativ.

Particularitatile raportului juridic de DIP


14

1.Caracterizai raportul uridic de drept internaional privat. "aporturile de *I' sunt raporturi comerciale civile de munca de familie de procedura civila si alte raporturi de drept privat care au element de e%tranietate. Caracterele( &rap jur cu elem de e%tranietate se sta#ileste intre persoane si sau juridice.In calitatea sa de su#iect de drept civil statul poate fi parte intr&un raport jur cu elem de e%tranietate dar aceasta pozitie nu tre# confundata cu situatia in care statul participa la un raport jur de drept international pu#lic. &raportul jur contine un element de e%tranietate datorita caruia acesta are legatura cu mai multe sisteme de drept &raportul jur cu elem de e%tranietate care formeaza o#iectul *I' este un raport de drept civil care contine un element strain. 2.!"plicai deosebirile dintre raportul uridic de drept privat :i cel de drept public cu element de e"traneitate. In raporturile jur de drept privat comparativ cu cele de drept pu#lic su#iectele se afla pe pozitie de egalitate pe cind in d.pu#lic pe pozitie de su#ordonare. "aport jur de drept pu#lic comparativ cu cele de drept privat nu pot fi compati#ile cu conflictele de legi deorece raporturile de drept pu#lic nu dau nastere la conflictele de legi. In categoria raporturilor de drept pu#lic intra in principal cele de *.penal,administrativ, financiar, cproces penal international pu#lic.2otodata ar fi de mentionat ca raport de drept pu#lic pot contine elemente de e%tranietate de e% in dr penal persoana straina a faptuitorului precum si o#iectul lezat care se afla in strainatate. 3. -ormulai principalele elemente de e"traneitate care pot ap1rea n leg1tur1 cu cele trei elemente de structur1 a raportului uridic ; subiect2 obiect :i coninut. a)In legatura cu su#iectul(elementele de e%tranietate se deose#esc de felul acestor su#iecte. *e e%(in cazul pers fizice pot fi elemente de e%tranietate(cetatenia, domiciliul, sau resedinta iar in cazul pers juridice&sediul sau nationalitatea b)In legatura cu o#iectul raportului jur #unul mo#il sau imo#il!e%ista element de e%tranietate in cazul cind acesta este situa in strainatate sau desi e situat in tara se afla sun incidenta unei legi straine e%(#unurile unei am#asade in "$ c)In legatura cu continutil raportului jur&care consta din drepturile si o#ligatiile partilor si fiind imaterial se poate marterializa prin elemente de fapt in cazul plasarii acestora in strainatate sau incidentei legii straine constituind in asa fel elemene de e%tranietate.8cestea sunt de fapt( &la actele jur(elem o#iective locul inc9eierii sau e%ecutarii! sau elem su#iective vointa partilor de a plasa su# incidenta legii straine! &la faptele jur&elementele de fapt pot fi locul savirsirii actelor delictuale sauJ producerii prejudiciului "eferitor la aspectele de procedura elem de e%tranietate constitue faptul ca instanta competenta este straina sau 9otarirea judecat este pronuntata in strainatate

Aplicarea dreptului strain in calitate de L ! CA"#A


15

1. Caracterizai noiunea :i temeiul aplic1rii legii str1ine. 'rin lege straina se intelege intregul sistem de dr strain, indiferent de izvorul acestuia. <otiunea de dr strain tr privita in sens larg, care ar cuprinde toate izvoarele formale de drept cunoscute de sistemul de drept caruia ii apartine legea straina aplica#ila. H%ista situatii in care notiune delege straina poate avea sensuri specifice. 'oate avea sensul de sist de dr a unui stat care este su#iect de *I'u#lic, sau unui stat federalDconfederal, sau sist jur ce reglementeaza materia respectiva. In cazul in care norma conflictuala a forului trimite la legea straina, aceasta din urma devine le% competenta sau aplica#ila in speta, prin care dr str se aplica in calit de le% causae. 2emeiul aplic le% straine il constituie norma conflictuala a forului, care desemneaza din legile aflate in prezenta pe cea aplica#ila rap jur cu element de e%tranietate. In cazul cind norma conflictual a "$ va determina competenta legii straine, aceasta va fi aplicata in acelasi mod si in aceleasi conditii ca si legea proprie. 2. Analizai teoriile e"istente privind titlul cu care se aplic1 legea str1in1 n diferite sisteme de drept. <ormele conflictuale ale forului admit aplicare dr material strain de catre instantele locale. Instantelelocale sunt supuse numai legilor tarii careia ii apartin, iar aplic legilor straine se face numai in temeiul legii nationale. 2otodata, aplic legii str poate duce la dificultati. 'ro#lema esentiala e de a cunoaste ce titlu este luat in considerare dreptul strain pt a deveni aplica#il pe terit tarii forului. H%ista mai multe teorii( 1)4eoria drepturilor dobindite (vested ri $ts). 8plicarea legii str in tara forului e determin de necesitatea respectarii dr do#indite in strainatate potrivit legilor competente. 'otrivit ac teorii efectul e%trateritorial nu&l are legea str, ci dr do#indite prin aplicarea acesteia, dar le% straina nu se aplica numai in ceea ce priv respect dr do#indite, ci si in domen conflictului de legi in spatiu, pt care ac teorie nu ofera e%plicatii. 2eoria nu e utila. 3)4eoria receptionarii dr strain. 8utorii italieni R dualitatea R ordine jur I si nationala, considera ca sist jur nat e e%clusiv. 8stfel, dr str e incorporat in sist de dr a forului. 1 modalitati(&"eceptionarea materiala R norma straina face o#iectul unei nationalizari si pierde caracter str si e incorporat I< 6H. F;"I. R "eceptionarea formala a legii str R legea str e incorporata in ordinea jur a forului. 2eoria are caracter fictiv R ignora functia normei conflictuale, si legii straine. 5) 4eoria intemeiata pe considerentul ca le ea straina se aplica in calitate de element de fapt Suestio facti! R aici legea straina e considerata element de fapt, spre deose#ire de le% fori care e privita ca singurul element de dr in cauza dedusa judecatii. 1 opinii( &dr str e considerat ca un simplu fact@ &legea str ca un element de fapt. 8dica dr str nu are caracter imperativ. H contestata de multi autori. ()4eoria intemeiata pe considerentul ca le ea straina este element de drept (6uestio juris). 6egea str constit un element de dr cu toate consecintele, cum ar fi o#lig de determ a legii aplic din oficiu sta#ilirea continutului legii straine prin alte mijloace, solicitindu&se concursul partilor si e%pertilor. 2emeiul jur al aplic legii str il constit normele conflictuale ale forului, care justifica aplic acesteia. *ar recunoasterea competentei legii str nu tr sa fie pur teoretica. Cist de dr tr sa intreprinda
3,

masuri corespunzatoare de garantie si control in condit ec9ivalente ca si aplic corecta a legii interne. 3. Argumentai modalit1ile de stabilire a coninutului legii str1ine n dreptul internaional privat al ).*oldova prin analiza prevederilor art.1&/' din Codul civil :i art.13 din Codul de procedur1 civil1.. 17)8 9 :tabilirea continutului normelor de dr strain. 6a aplic legii str , inst de judec sta#ilest continut normelor ei prin atestari o#tinute de la organele statului str care au editat&o, tinind cont de interpret ei oficiala si de practica aplic ei in statul str respectiv. In scopul sta#il continutului normelor de dr str, inst de judec poate cere interpret lor de catre organele competente din "$ sau cele din str ori poate cere avizul unor e%perti din domeniul. 'artea care invoca olege str poate fi o#ligata de catre inst sa faca dovada continutului ei. In cazul imposi#ilit de a sta#ili continutul legii str, se va aplica legea "$. C+C art.15 9 Aplicarea le islatiei altor state. 6a judecarea pricinilor civile, instanta jud aplica legisl unui alt st in conf cu le% sut tratatele I la care "$ e parte. In scopul constat e%istentei si continutului legii sau a unui alt act normativ str, inst solicita in modul sta#ilit, asist organelor competenteale "$. In cazul imposi#ilit de a o#tine inform necesara despre o lege sau un alt act jur str, desi a intreprins masurile de rigoare, inst aplica legea natioanla.

Legea aplicabila conditiilor de fond ale actelor juridice unilaterale si


31

ale contractelor.
1. Caracterizai temeiul uridic al principiului le" voluntatis. n materia *I' le, voluntatis este e%presia principiului autonomiei de voin a prilor, care guverneaz condiiile de fond ale actului juridic. H%primarea voinei prilor cu privire la alegerea legii aplica#ile are, totodat, ca scop evitarea unui eventual conflict de legi, soluionndu&1 anticipat. sunt cunoscute dou aspecte ale principiului le, voluntatis. 1. prile au posi#ilitatea de alegere a legii aplica#ile, cu limitarea la legile cu care raportul juridic prezint legtur. 1. posi#ilitatea de alegere este nelimitat, prile avnd li#ertatea deplin n alegerea legii aplica#ile. 'rincipiul le, voluntatis prezint avantajul de a ine seama de e%igenele comerului internaional, deoarece permite prilor s adapteze contractul n condiiile variate ale diferitor piee strine Cu ocazia nc9eierii unui contract, prile se pot referi la o lege strin i cu alt scop, i anume numai pentru a preciza coninutul contractului nc9eiat. 8legerea tre#uie s fie e%primat n mod e%pres sau s fie determina#il pe #aza prevederilor contractului sau pe #aza mprejurrilor concrete ale cazului. 'rile vor putea opta n ceea ce privete legea aplica#il pentru ntregul contract sau numai pentru o parte a sa=. 8stfel, pentru a nu include prevederile unei legi strine, transcriindu&le n contract, prile fac n conte%tul acestuia o simpl referire la legea strin din care ar rezulta c acestea au convenit ca ntregul contract sau anumite pri s fie reglementate de legea la care se face referire. *octrina i legislaiile majoritii statelor prevd posi#ilitatea prilor de a alege legea aplica#il totalitii sau numai anumitor pri ale contractului. *ar fragmentarea contractului n mai multe segmente, guvernate de legi diferite, poate produce confuzii i nesiguran, astfel nct unitatea juridic a contractului s fie pus su# semnul ntre#rii. 'rin urmare, dreptul recunoscut prilor privitor la multiplicarea regimului juridic al contractului nu poate fi la li#era discreie a prilor, ci tre#uie s se fac astfel nct s se o#in o soluie logic. 2. Analizai modalit1ile :i momentul e"prim1rii voinei p1rilor contractante n determinarea legii aplicabile potrivit art.1+1< alin.%3( :i %,( din Codul civil. -odalitile de e,primare a voinei prilor 8rt.101, alin. 3! din Codul civil prevede c determinarea legii aplica#i tre#uie s fie e%pres sau s rezulte din coninutul contractului ori din alte mprejurri. Ale erea e,pres presupune c prile fie desemneaz legea aplica#il printr&o clauz contractual inclus n contractul principal, fie prin nc9eierea unui contract separat, avnd ca o#iect determinarea acestei legi. Clauza contractual cuprins in contractul principal sau contractul separai prin care prile aleg legea aplica#il contractului Iar poart denumirea de pactum de le e utenda sau electiojuris clauz de alegere!. Ale erea tacit presupune c desemnarea legii aplica#ile rezult fie din cuprinsul contractului, fie din alte circumstane. *in te%tul art.101, alin. 3!, deducem c instana de judecat sau ar#itral poate aprecia voina tacit a prilor dup elemente su#iective, ce in de atitudinea partilor, sau o#iective ce tin de natura contractului cu o singura Icondiie( ca din acestea s
31

rezulte n mod sigur voina prtilor de a desemna un anumit sistem de drept aplica#il contractului lor, cu titlu de le, causae. -omentul e,primrii voinei p.rtilor 'otrivit art.101, alin. 4! din Codul civil, legea aplica#il poate fi determinat de prile contractului n orice moment, att la inc9eierea lui, ct i n orice moment ulterior. 2otodat, alin. +! sta#ilete c determinarea, dup nc9eierea contractului, a legii aplica#ile are efect retroactiv i se consider vala#il din momentul nc9eierii controlului, fr a aduce atingere validitii formei conliacului sau drepturilor do#ndite de ctre teri in legtur cu acest contract,in ceea ce privete momentul determinrii legii aplica#ile, se impune precizarea ci, de regula, prile aleg sistemul de drepl aplica#il anterior apariiei unui litigiu in legtur cu contractul n cauz. Kineneles, c alegerea legii aplica#ile poate f fcut i ulterior apariiei litigiului, inclusiv n faa instanei de judecat sau de ar#itraj, dar numai pan la nceperea dez#aiorilo> pe fond. 3. Argumentai posibilitatea modific1rii legii aplicabile condiiilor de fond ale contractelor de c1tre p1ri In sensul ari.101, alin. 4! din Codul civil, prile contractului sunt n drept sa convin oricnd asupra modificrii legii aplica#ile. Cu alte cuvinte prile au posi#ilitatea de a modifica legea aleas de ctre ele pentru a guverna contrcatul dintre acestea. 2otodat, considerm, c modificarea legii aplica#ile, convenit ulterior = nc9eierii contractului, are efect retroactiv, in sensul alin. +!, adic opereaz de la data nc9eierii contractului, ns efectul retroactiv a modificrii este limitat, avnd n vedere c modificarea nu poate sn infirme validitatea formei contractului i nu poate s aduc atingere drepturilor do#ndite de ctre teri n legtur cu contractul respectiv. in cazul apariiei unui litigiu n legtur cu contractul, credem c alegerea e%pres fcut de prii nainte de prima zi de nfiare sau ulterior, n cursul dez#aterilor, nu mai poate fi modificat, deoarece aceasta ar ec9ivala cu sc9im#area temeiului juridic al aciunii.

33

Calificarea si conflictul de calificari


1. Caracterizati notiunilede calificare si conflict de calificare in DIP Calificarea poate fi definita in 1 moduri, si anume pornindu&se de la norma conflictuala catre situatia de fapt raportul juridic! sau invers. 8stfel( /calificarea este operatiunea logico&juridica de determinarea a sensului e%act si complet a notiunilor juridice utilizate de norma conflictuala, atit privitor la o#iectul reglementarii sale continutul!, cit si in aceea ce priveste legea competenta a cirmui raportul juridic legatura!. /calificarea consta in interpretarea unui raport juridic in scopul de a intelege in continutul si legatara carei norme conflictuale intra. Calificarea este notiunea similara interpretarii normei juridice. Conflictul de calificari R reprezinta o situatie care apare in momentul cind notiunile din continutul siDsau legatura unei norme conflictuale au semnificatii diferite in sistemele de drept suscepti#ile a se aplica unui raport juridic. 8dica, in cazul in care aceeasi notiune juridica are acceptiuni diferite in sistemele de drept aplica#ile unui raport juridic e%ista un conflict de calificari. 2. Analizati felurile calificarii si factorii care determina calificarea. 8nalizai felurile calificrii i factorii care determin calificarea. In materia *I' se deose#esc 1 feluri de calificare( 1)Calificarea primara este aceea prin care se sta#ileste sensul notiunilor utilizate in continutul si legatura normei conflictuale, intreprinsa in scopul determinarii legii aplica#ile raportului juridic. In dependenta de felul in care se face aceasta calificare se va determina legea competenta a guverna raportul juridic. Calificarea primara se face inaintea aplicarii normei conflictuale si influenteaza in mod direct alegerea dreptlui aplica#il. Calificarea primara R e o pro#lema de *I'rivat, acesta avind ca scop solutionarea conflictului de calificari. H%emplu R determinarea legi aplica#ile contractului. 3) Calificarea secundara Re acea care nu influenteaza asupra legii competente a cirmui raportul juridic. 8ceasta calificare se face ulterior calificarii primare, determinindu&se astfel legea competenta a cirmui raportul juridic. Calificarea secundara este o pro#lema a legii interne competente a cirmui raportul juridic, dupa ce s&a facut calificarea primara. Fiind o pro#lema de drept intern, se admite ca legea interna care a fost declarata competenta, va face calificarea secundara. H%emplu R calificarea #unurilor ca mo#ile sau imo#ile pt a determina aplicarea legii situatiei #unurilor, e o calific secundara. In unele cazuri calif secundara poatre fi considerata ca pro#lema *I'rivat. ;actorii ce determina calificarea& 1)N !"#$"%e &" !e'(e$"" utilizati de norma conflictula au sensuri diferite in sistemele de drept. H%emplu R domiciliu are intelesuri diferite in sistemele de drept. In *r Hnglez e o notiune comple%a si mult mai sta#ila decit in sist continental. H tot atit de sta#il ca si cetatenia. 8stfel, domiciliu la engleji e loc unde locuieste pers cu intentia de sta#ilire permanenta. ))Cistemele de dr au notiuni sau ionstitutii juridice necunoscute altora.H%emplu R institutia jur :trustPe9gl. Ci :auf9e#ungPgerm. In "$ aceasta institutie intervenita in strainatate, ar putea fi recunoscuta cu conditia sa nu contravina ordini pu#lice in *I'rivat. *)Cistemele de dr incadreaza aceleasi situatii de fapt in categorii sau notiuni juridice diferite. H%emplu R ruperea logodnei in unele sist de drept e calificata ca ce tine de raspunderea
34

dilectuala, in alte sist ca raspunderea contractuala, in "$ nu reprezinta nici o importanta juridica. +)Cistemele de dr folosesc metode diferite pt a ajunge la acelasi rezultat. H%emplu R donatia e supuisa unor cerinte legale diferite de la un sist de dr la altul. ,) 7nele notiunoi identice dupa continut sunt interpretate fie ca institutii de drept procesual, fie ca de dr material. H%emplu R prescriptia e%tinctiva in dr romin e o pro#lema de fond, in dr englez R pro#lema de procedura. 3. Argumentati importanta calificarii si solutionarii conflictului de calificari in DIP Ca%"f"ca'ea prezinta import in *I'r, caci solutia practica a conflictului de legi se afla in dependenta directa de felul in care se face aceasta. Calificarea, fiind o pro#lema de interpretre a unor notiuni juridice, prezinta importanta pe care o implica orice pro#lema de intgerpretare a unor notiuni juridice. In *I'r calificarea are un rol deose#it in solutionarea conflictelor de legi, deoarece legatura unei norme conflictuale si in consecinta indicrea unei legi competente depinde de continutul unei norme conflictuale. Calificarea e in strinsa legatura cu acest continut, pt ca dupa cum va varia continutul, va diferi si legatura, in sensul ca legatura va indica ca fiind competenta a reglemanta raportul de dr respectiv o lege sau alta, adica legea unei tari sau alteia. 8stfel, intr&o pro#lema conflictuala, inaintea de a determina legea materiala care va cirmui rap jur respectiv, va tr sa calificam elementele in discutie ca( capacitate, forma actelor jur, dr succesoral etc., deoarece de ac calificare depinde indicarea legii materiale competente in solutionarea litigiului. Calif notiunilor din legatura normei conflictuale nu sc9im#a continutul ac norme si nici legea aplica#ila, insa influenteaza solutia conflictului de legi. *aca legile aflate in conflict cu aceeasi calificare privitor la o anumita notiune, nu are import potrivit carei din acele 1 legi va fi efectuata calificarea, deoarece solutia conflictului de legi va fi aceeasi. #mportanta solutionarii conflictului de calificari. In situatia cind in cadrul unui conflict de legi e%ista un conflict de calificaril, solut confl de calificari e mai importanta, caci de dinsa depinde solut confl de legi. 'rima se solut conflictul de calificari, pe urma se efect calific notiunilor normei conflictuale, apoi se solut conflictul de legi. Importanta solutionarii conflictului de calificari este data de efectul calificarii, care este diferit in funct de efectul normei conflictuale care se califica. 8stfel, in cazul cind o#iectul calificarii e continutul normei conflictuale, modul de solutionare a conflictului de calificari determina insasi norma conflictuala aplica#ila, adica influenteaza conflict de legi, si sc9im#a sistemul de dr aplica#il si solutia cazului. Insa, in cazul cind se califica legatura normei conflictuale, modul de solutionare a conflictului de calificari nu influenteaza asupra normei conflictuale, dar determina sist de dr aplica#il, si deci solutia cazului

3+

Regimul juridic al strainilor in DIP


1. Definiti regimul uridic al strainilor in DIP *efinii regimul juridic al strinilor n dreptul internaional privat. "egim juridic sau conditia jur a strainului are 1 acceptiuni( 6ato sensu R condit jur a strainului se refera atit la persoane fizice, cit si la pers juridice. Ctricto sansu R numai la pers fizice. "egimul jur a strainilor reprezinta totalit normelor jur prin care se determina drepturile si o#lig strainului intr&o anumita tara. 8ceasta conditie intereseaza capacitatea de folosinta a strainului. Condit jur a str e determinata de legea statului in care acesta se gaseste sau cu jurisdictia caruia are legaturi."egimul jur al strainului are un caracter unilateral, e sta#ilit de statul de resedinta a strainului, dar nu e%clude inc9eierea de conventii internationale priv regimul jur a str prin care i se confera un caracter #ilateral. 2. Analizati formele regimului uridic al strainilor in DIP 1. "egimul national.Cemnifica acordarea strainilor, in conditiile legii, a dr civile si fundamentale de care se #ucura cetatenii st respectiv. 8cest regim este unul m mult sau mai putin apropiat de cel al cetatenilor, dar niciodata identic. "egim national constituie dr comun, presupunind un tratament egal aplicat tuturor strainilor. In cazul cind unor straini dintr&un anumit stat li se refuza in mod discriminatoriu dr cuprinse in regimul national, statul lezat poate recurge la masuri de retorsiune. 1. "egimul reciprocitatii. "eprez situatia in care strainii au anumite drepturi intr&o tara cu condit ca aceleasi dr sa ie acordatecetatenilor tarii respective. /"eciprocitatea le islativa se refera la identitatea dintre normele jur care reglem regimul jur al strainilor in sistemele de dr respective. /"eciprocitatea diplomatica implica e%istenta unui tratat, acord sau conventie prin care se acorda acest regim. /"eciprocitatea de fapte acea care e%ista in practica priv dreptirile de care se #ucura strainii. 3. "egimul clauzei natiunii cele mai favorizate presupune o conventie I, prin care partile isi acorda aceleasi avantaje si privilegii pe care le&au acordat sau ar putea sa le acorde in viitor unui st tert. 8c clauza nu se refera la continutul efectiv al drepturilor, ci vizeaza o egalit a#stracta, unde elementul de comparatie este strainul dintr&un stat tert care se #ucura de tratamentul cel mai favorizat din ac punct de ved. 8c regim se practica in 1 moduri( / #n mod neconditionat fara compensare! o#ligind fiecare parte sa e%tinda asupra celeilate parti toate avantajele, dr, inlesnirile sau privilegiile acordate unui stat tert. /#n mod conditionat cu compensare!, in care toate avantajele,dr si inlesnirile acordate unui st tert se va e%tinde asupra celelalte parti contractante daor in compensare. 4. "egim special. 'ressupune ca prin lege sau acorduri i, strainilor li se pot recunoaste orice alte dr decit cele civile si fundamentale. 3. Argumentati delimitarea regimului uridic de conflictul de legi. 8rgumentai delimitarea regimului juridic al strinilor de conflictul de legi. "ap jur, la care participa str pers fizice, cad su# incidenta confictului de legi, dar si su# normele ce reglem regimul strainilor. 8pare pro#lema de delimitare. In timp e regim jur a str imlica in toate cazurile aplicarea legislatiei forului, conflictul de legi poate supune rap jur cu element de e%tranietate fie legisl proprii, fie unui sist de dr strain. *eose#irea dintre reg jur a str si confl de legi tine de natura, metoda si o#iectul reglementarilor acestor materii ale *I'r.
30

&*in p de ved al naturii reglementarilor are un accent su#strat politic, pe cind in dr conflictual mai import e te9nica jur. Cpre deose#ire de regimul str, conflictul de legi pune o pro#lema de selectie intre m multe legisl virtual aplica#ile unei sit concrete in care e%ista un raport de *I'r. ;ptiunea care se realizeaza prin intermediul punctelor de legatura cet, domic, resedinta! implica utiliz unor procedee de te9nica jur, puse in actiune cu concursul nprmelor conflictuale. &*in p de ved al metodei de reglementare( "eg jur a str reprez un ansam#lu de norme materiale, pe cind dr conflictual ii sunt specifice normele conflictuale. &*in p de ved al o#iectlui reglementarilor( conflictul de legi se limiteaza la rap jur de *r 'rivat cu elem de e%traniet, pe cind rj a str cuprinde o sfera mai larga, o#iectul caruia include in plus rap de dr adminisrativ si constitutional intrarea, sederea, iesirea din tara a strainilor!. In general, reg jur a str intereseaza capacit de folosinta, iar conflictul de legi capacit de e%ercitiu a acestora. 't evitarea unor confuzii, e indicat sa se foloseasca notiunea de capacit de folosinta priv pers fiz numai cind ac e considerata in rap cu legea tarii carei ii apartine prin cet sau domiciliu, iar pt capacit de folos consid din p de ved a legii unde pers se afla in calit de strain, sa se folosesca formularea :dr si o#lig acordate strainilorP.

3-

Legea aplicabila conditiilor de fond ale actelor juridice unilaterale si ale contractelor in lipsa consensului asupra determinarii ei
1. Destingeti solutiile e"istente pe planul DIP privind determinarea legii aplicabile conditiilor de fond ale actelor uridice unilaterale si ale contractelor cind partile %partea ( nu au e"primat dorinta. In sit cind partile nu au ales legea aplica#ila actului jur le% voluntatis!, organul de jurisdictie inst de judec, ar#itraj! procedeaza la localizarea actului jur dupa criterii o#iective, situindu&l in cadrul unui sist de dr. In sit in care partila nu au ales legea aplic contractului ca le% voluntatis, sarcina de a proceda la localizarea o#iectiva a contractului in sfera unui anumit sist de dr pt determin legii aplica#ile contractului ii revine organului de jurisdictie inst de judec sau ar#itraj!. 2. Analizati stabilirea legii aplicabile conditiilor de fond ale actelor uridice unilaterale si ale contractelor%art.1+<3 alin.%2(2 art.1+11 CC( 12*<(3) 9 Conditiile de fond ale actului jur sunt determin de legea aleasa de autorullui sau de legea statului cu care actul jur are cele mai strinse legaturi, sau de legea locului unde actul jur material este intocmit. *aca legea aplica#ila fondului impune o anumita forma autentica, aceasta cerinta nu poate fi inlaturata, c9iar daca actul jur a fost intocmit in strainatate. 'e planul *I'r, le% voluntatis e e%presia principiului autonomiei de vointa a partilor care reglementeaza in general materia conditiilor de fond ale actului jur. 'artile au li#ertatea de a preciza continutul actului juridic, precum si determinarea sist de drept aplica#il actului lor ca le% causae. 1211 9 #n lipsa unui consens asupra le ii aplicabile contractului, se aplica legea st cu care contractul prezinta cele m strinse legaturi. Ce consid ca e%ista asem legaturi cu legea st in care de#itorul prestatiei, la momentul inc9eierii contractului, isi are domiciliul, resedinta sau e inregistrat in calit de pers jur. In lipsa unui consens intre parti asupra legii aplica#ila contractului prin derogare de la cele spuse mai sus( &contractului ai carui o#iect e un #un imo#il, precum si contr de administrare fiduciara a #unului, se aplica legea st pe al carui terit se afla #unul@&contractului de antrepriza in constructie si contr de antrepriza de efectuare a lucrarilor de proiectare si cercetare se aplica legea st in care se creeaza rezultatele prevazute in contract@ Contr de societate civila se aplica legea st pe al carui teritoriu se desfasoara ac acrivit@ Contr inc9eiat la licitatie sau pe #aza de concurs se aplica legea st pe al carui terit se desfasoara licitatia sau concursul. 3. -ormulai domeniul de aplicare al legii contractului %art.1+12 din Codul civil(. 1011 R actiunea le ii aplicabile cuprinde& 1!interpretarea contractului 1!dr si o#lig partilor 3!e%ecutarea contractului 4!consecintele nee%ecutarii sau e%ecutarii necorespunzatoare a contractului
34

+!incetarea contractului 0!consecintele nulitatii sau nevala#ilitatii contractului -!cesiunea creantelor si preluarea datoriei in legatura cu contractul. #nc$eierea contractului R aici important sunt conditiile de fond pt inc9eiera contr R capacitatea, consimtamintul, o#iectul si cauza. Capacitatea e guvernata de legea natioanla apersoanei fizDjur. Consimtamintul, o#iectul si cauza sunt supuse legii contractului le% contractus!. *aca tr de determinat locu R conform le% fori.

#nterpretarea contractului se face conform le% contractus. 'artile pot defini in cuprinsu contractului termenii conventiei siinterpretarea acestora, astfel interpretarea se va face dupa uzante, sau I<C;2H"$C.

%fectele contractului reglementeaza le% contractus( & consecintele nee%ecutarii sau e%ecutarii necorespunzatoare a contractului@ & rezolutiunea si rezilierea contractului@ & nulitatea contractului@ & stingerea o#ligatiilor contractuale@ & raspunderea contractuala.

%,ecutarea contractului se guverneaza dupa le% contractus( & modalitatile de e%ecutare, regim jur al platii,clauzele de impreviziune 9ards9ip!. -oneda de plata/ legea st care a emis&o, dar datorie R legea aplica#ila datoriei. 8ici poate fi aplicata( 6e% monetae, le% contractus, le% delicti, le% loci solutionis legea st locului de plata!. 4ransmiterea, transformarea si stin erea obli atiilor contractuale& &Cesiunea de creanta R le% voluntatis si legea creantei cedate. &Cu#rogarea R le% voluntatis. &*elegatia si novatia R le% voluntatis si le% contractus. &Compensarea R legea aplica#ola creantei. &'rescriptia e%tinctiva R le% voluntatis si le% aplica#ila fondului contractului.

35

Particularitatile normelor conflictuale


1. Caracterizai noiunea :i scopul normei conflictuale. <otiunea&norma care determin legea aplica#il unui raport cu element de e%traneitate. <orma conflictual poart aceast denumire deoarece soluioneaz un conflict de legi indicnd care este legea competent. 8ciunea normei conflictuale nceteaz din momentul n care s&a sta#ilit legea aplica#il n cauz. <orma conflictual are un caracter preala#il, prejudical, ea este o norm de trimitere. Ccopul&principal al normei conflictuale il constiutuie indicarea cu privire la un anumit raport juridic cu element de e%tranietate care dintre legile in prezenta se va apica fie in momentul cind parti@e vor inc9eia un atare raport juridic si deci sa cirmuiasca inc9eierea raportului juridic fie la momentul cind instanta de judecata va fi c9emata sa solutioneze un litigiu privitor la un asemenea raport juridic fie in orice moment al e%istentei acestui raport. 2. $tabilii structura normei conflictuale. %lementele esentiale ale normei conflictuale sunt& Continutul Reste ipoteza normei conflictuale adica acea categorie de raporturi la care se refera norma respectiva 0e atura cu un sistem de drept/este dispozitia normei conflictuale adica acea parte a normei care indica sistemul de drept aplica#il pentru continutul normei.8sadar legatura trimite la sistemul de drept care va reglementa raportul juridic care formeaza continutul normei conflictuale 0e atura normei conflictuale se poate e%prima in unul din urmatoarele moduri( a)Indicarea directa in cazurile cind se precizeaza legea carei tari este competenta a cirmui raportul juridic respectiv b)Indicarea generala&se refera la situatiile cind cu ajutorul unei formule generale se poate determina legea competenta.In acest caz norma conflictuala nu indica direct legea unui stat .6egea competenta va fi sta#ilita de Instanta de judecata.8ceasta legatura a normei conflictuale su# forma indicarii generale se numeste formula de fi%are 3. -ormulai punctele de leg1tur1 n dreptul internaional privat al ).*oldova cele mai importante puncte de legatura= 1. ce!a!e$"a&ce constituie punct de legatura pentru urmatoarele categorii de raporturi juridici( statul persoanei fizice art.1+4- 1!
4,

succesiunea privind #unurile mo#ile art 1011 1! jurisdictia competenta Cetatenia ca punct de legatura trimite la sistemul de drept denumit le% patriae ). D ("c"%"#% sau resedinta&prezinta puncte de legatura pt urmatoarele categorii de raporturi jur( starea civila capacitatea si relatiile de familie ale persoanei fizice conditiile de fond ale contractelor in lipsa unui consens asupra determinarii legii aplica#ile jurisdictia competenta "eferitor la aceste puncte de legatura se afirma ca in lipsa unui domiciliu sau cind acesta e greu de determinat aceeasi functie o indeplineste resedinta . Cistemul de drept la care trimite domiciliul ca punct de legatura este denumit Rle% domicillii *. L c#% "$c-e"e'"" ac!#%#" .#'"d"c constituie un punct de legatura pentru conditiile de forma ale actului juridic."egula pentru aplicarea acestui punct este Rlocus regit actum +. L c#% e/ec#!a'"" c $!'ac!#%#" constituie punct de legatura in jurisdictia competenta. Cistemul de drept aplica#il ca urmare a actiunii acestui punct de legatura e Rlex locci executionis sau lez locci solutionis daca se face vre&o plata ,. L c#% c $&!"!#"'"" &" "$'eg"&!'a'"" #$e" 0e'& a$e .#'"d"ce&aceasta are punct de legatura pentru( statutul organic al persoanei juridice conditiile de fond ale contractelor in cazul in care de#itorul prestatiei e persoana juridica 1. Sed"#% & c"a%2reprezinta punct de legatura in jurisdictia competenta. Cistemul de drept aplica#il ca urmare a trimiterii facut ede acest punct de legatura poarta denumirea de lex societatis. 3. L c#% &"!#a'"" b#$#%#" Rreprezinta punct de legatura pentru regimul jur a #unurilor imo#ilesi mo#ile prive us singuli individual! mostenire imo#iliara jurisdictia in anumite cazuri in cazul trimiterii facute de catre acest punct de legatura raportul juridic respectiv va fi reglementat de lex rei sitae. 4. M $eda "$ ca'e &a c $!'ac!a!& este p.d.l in privinta unor rj carre urmeaza a fi cirmuite de legea tarii a carei moneda savirseste fie ca instrument de plata fie ca moneda de cont.(lex pecuniae sau lex monetae). 5. L c#% #$de &2a 0' d#& fa0!#% ca#6a! ' de 0'e.#d"c""&constituie punct de legatura pentru regimul jur al delictului Rlex locci delicte commisse. 17. L c#% #$de a0a'e 0'e.#d"c"# R este pdl in cazul cind prejudiciu se produce in alt stat decit cel unde sa produs faptul cauzator de prejudiciu& lex loci laesionis. 11. % c#% #$de &e .#deca %"!"g"#% Rreprez punct de legatura pentru determinarea legii procesuale care se aplica litigiul poarta denumirea de Rlex fori 1). 8 "$!a 0a'!"% '&punct de legatura pentru conditiile de fond ale actelor jur in general si ale contractelor in special Rlex voluntatis. 1*. A#! '"!a!ea c (0e!e$!a2 reprezinta pdl pt conditiile de fond ale actelor juridice in anumite cazuri auctor regit act. In functie de natura lor punctele de legatura: 1)puncte fi,e/acestea prin natura lor nu pot sa accepte careva sc9im#ari adica nu pot fi
41

deplasate de su# incidenta unui sistem de drept su# incidenta altui sistem de drept.*in acesta fac parte(le% rei sitae, locus reggit actum, le% loci laesionis 3)puncte mobile&acestea in decursul timpului pot suferi careva sc9im#ari adica care pot fi deplasate de la un sistem de drept la altul.*in acesta fac parte(le% patriae,le% domicillii, le% voluntatis Importanta acestei clasificari rezida in consecintele ce le produc aceste puncte de legatura

$ormele conflictuale privind numele si domiciliul persoanei


1. Caracterizai noiunile de nume :i domiciliu. =umele reprez un atri#ut de identificare a pers fiz care consta in dr de a fi individualizat, in familie si societate, prin cuvintele sta#ilite, in conditiile legii, cu aceasta semnificatie. In cadrul rap jur la caare participa pers fizice, numele tr privit ca un tot intreg, ca o unitate, adica in totlitate elementelor sale, pt ca numai astfel numele poate servi la identificarea pers fizice. <umele nu e element a starii civile si nu poate fi cuprins in acesata. *reptul la nume e un drept personal nepatrimonial. ;rice pers are dr la nume sta#ilit ori do#indit potrivit legii. Domiciliul este un mijloc de identificare in spatiu a persoanei fizice. Identificarea pers fizice intr&un loc, anume determinat,prezinta interes in nasterea, modificarea, transmiterea sau stingerea de raporturi jur, precum si in e%ecutarea dr si o#lig ce alcatuiesc continutul acestor raporturi. CC R domiciliul pers fizice este locul unde ac isi are locuinta statornica sau principala.Hste un drept su#iectiv nepatrimonial. 2. Analizai determinarea legii aplicabile numelui potrivit reglement1rilor cuprinse n art.1&'3 din Codul civil. Articolul 178<. =umele cetenilor strini i al apatri'ilor *repturile ceteanului strin i ale apatridului la nume, folosirea i protecia lui snt guvernate de legea sa naional. 'rotecia mpotriva actelor ce atenteaz la dreptul la nume svrite pe teritoriul "epu#licii $oldova este asigurat potrivit legislaiei acesteia. <umele este un mijloc de identificare a persoanei fizice. *reptul la nume este un drept personal nepatrimonial. ;rice persoan are dreptul la numele sta#ilit sau do#ndit potrivit legii. 8cest drept corespunde unei o#ligaii legale n conformitate cu care fiecare persoan tre#uie s poarte un nume. *repturile ceteanului strin sau ale apatridului la nume, folosirea i protecia lui snt guvernate de legea sa naional, care poate fi legea statului a crui cetenie o are persoana, legea statului n care are domiciliul sau reedina, dreptul statului cu care persoana are cele mai starnse legturi. de vzut comentariul la art. 1+4-! >n privina numelui deosebim & 1.*o#ndirea numelui prin filiaie *ispoziia art. ++ din Codul familiei nr. 1310&.I/ din 10 octom#rie 1,,, $onitorul ;ficial al "epu#licii $oldova, 1,,1, nr. 4-&44! prevd dreptul copilului
41

la nume de familie i prenume. On legislaia "epu#licii $oldova termenul TnumeP este folosit n dou sensuri( & pentru a desemna numele de familie i prenumele &pentru a desemna numele de familie i prenumele i patronimicul art. 14 alin. 1! Cod civil! 6egea naional care crmuiete sta#ilirea filiaiei se aplic i n ce privete do#ndirea numelui prin filiaie. ).Cta#ilirea numelui copilului gsit sau a#andonat. *ac copilul s&a nscut pe teritoriul "epu#licii $oldova din prini necunoscui i se atri#uie cetenia "epu#licii $oldova, iar determinarea numelui revine autoritilor tutelare, care n conformitate cu art. 3+ Cod civil snt autoritile administraiei pu#lice locale. 3.Cc9im#area numelui de familie iDsau a prenumelui. <umele se modific prin efectul sc9im#rii strii civile n condiiile prevzute de lege, respectiv ca efect al cstoriei, ca efect al desfacerii cstoriei, ca efecet al divorilui, ca efect al morii unuia dintre soi, ca efect al aciunii n contestarea filiaiei din cstorie, ca efect al adopiei, ca efect al aciunii n tgduirea paternitii. In toate aceste situaii se aplic legea care crmiete materia respectiv. 4! On cazul apatridului domiciliat n "epu#lica $oldo#a sc9im#area numelui pe cale administrativ fr modificarea strii civile este de competena Tle% domiciliiP, deci legea "epu#licii $oldova va fi competent. On conformitate cu art.1, din 6egea nr.1,,&./ TCetenii strini care locuiesc sau se afl temporar n "epu#lica $oldova i apatrizii cu domiciliul n "epu#lica $oldova pot cere nregistrarea actelor de stare civil n aceleai condiii ca i cetenii "epu#licii $oldovaP. On #aza art.15 al.1 din Constituia "$ protecia mpotriva actelor de nclcare a dreptului la nume, sta#ilit n art.15 Cod civil, svrite pe teritoriul "epu#licii $oldova este supus legii "epu#licii $oldova, deoarece cetenii strini i apatrizii au aceleai drepturi i o#ligaii la nregistrarea actelor de stare civil ca i cetenii "epu#licii $oldova 3. Argumentai importana domiciliului pe planul dreptului internaional privat. In plan I, pro#lema domiciliului are o imporatnta mare. Inainte de a fi o notiune universala, domiciliul are o functie interna si diferade la o legislatie la alta. <otiunea de domiciliul a avut o importanta de&a lungul secolelor. Cec..III Corpus juris Civilis R conditia jur a Italiei. Fiecare suveran dispunea de legea sa. 'ostglosatorii au inventat legea personala R legea domiciliului. 2recind din ItalJ in France au aprut neintelegeri in teritorialitatea cutumelor. 6egea personala putea fi admisa numai ca e%ceptie. 8par statute reale sau si personale. C9arles *umoulin inclina maI $762 C'"H 6HIH8 'H"C;<868. Criteriul determinarii statutelor personale era domiciliul. Cu adoptarea CCFrancez 14,4, le% personalis nu mai e determinata de domiciliul pers, ci de cetatenia sa, iar in caz de aparitie a conflictului de legi, le% domicili indeplineste numai o functie supleanta si numai in cazuri e%ceptionale o funct principala. In prezant not de ramine legata de *I'r. *omiciliul constit o notiune comple%a care intervine in toate compartimentele a *I'r, fie ca e vor#a de condit jur a str, fie ca e vor#a de conflictele de legi. *r "$ nu comtine dispozitii conflictulae priv domiciliul pers fiz. In *I'r al "$ domiciliul reprez punctul de legatura intre rap jur si sist de dr aplica#il.Hl e consid ca punct de legat in urm rap jur( starea civila, capacitate si relatiile de familie@ &conditia de fond ale contractelor
43

in lipsa de consens asupra determinarii legii aplica#ile acestora@ & jurisdictia competenta in unele situatii.

Procedura in procesele cu element de extrainetate


1.Caracterizai noiunea de lege procesual1 a forului %le" processualis fori( pornind de la prevederile art.,&' alin.%1( din Codul de procedur1 civil1. Continut( In procesele civile cu element de e%tranietate, instantele judecatoresti ale "$ aplica legislatia procedural a tarii daca nu s&a dispus altfel in mod e%pres. 8stfel, procesul de *I' este guvernat de legea forului le% processualis fori!. <ormele de drept procesual aplica#ile sunt cele sta#ilite in tara unde se judeca litigiu, c9iar daca una din parti este straina. *aca instantele judecatoresti din "$ aplica legea procedural proprie, acest lucru nu inseamna ca legea forului reglementeaza si fondul raportului juridic cu element de e%tranietate. Cind instant din "$ constata ca este competent in solutionarea litigiului de *I', aceasta va aplca legea "$ doar in privinta aspectelor procedurale, nu si in privinta solutionarii fondului litigiului.

2. Analizai modalit1ile privind citarea persoanelor aflate n str1in1tate n litigiile soluionate de instanele din ).*oldova %art.1<, alin.%2( din Codul de procedur1 civil1(. In cazul in care prin tratarele internationale la care "$ este parte sau prin lege speciala, nu se prevede o alta procedura de citare sau instiintare persoanelor aflate in strainatate, cu domiciliu sau resedinta cunoscuta, citatia sau onstiintarea li se e%pediaza ca scrisoare recomandata cu aviz de primire. *aca domiciliu sau resedinta celor aflati in strainatate nu este cunoscuta, citarea se face conform art 1,4 C'C, care reglemenreaza citarea pu#lica a piritului. *aca locul de aflare a piritului nu e cunoscut si reclamantul da asigurari ca, desi a facut tot posi#ilul, nu a reusit sa afle domiciliul acestuia, presedintele instantei dispune citarea acestuia prin pu#licitate. 'u#licare in presa se considera citare legala. Citarea se pu#lica intr&un ziar repu#lican sau local mai raspindit in cazul in care instanta considera ca o astfel de masura este necesara. 'u#licarea citatiei in ziar se face cul putin 1+ zile inainte de data sedintai de judecata. In cazuri de urgenta, presedintele instantei poate reduce acest termen la + zile.
44

In cazul in care piritul se prezinta in judecata si dovedeste ca citarea prin pu#licitate s&a facut cu rea&vointa, reclamantul suporta c9eltuielele de citare prin pu#licitate c9iar daca este in cistig de cauza, iar toate actele de procedura posterioare incuviintarii acestei citari se anuleaza. *aca locul de aflare a iritlui nu este cunoscut, instanta va e%amina pricina dupa e%pirarea termenului de pu#licitate. 8ceste reguli se aplica si la comunicarea sau notificarea oricarui alt act de procedura. 3. Argumentai rolul comisiilor rogatorii intrenaionale n procesele de drept internaional privat potrivt art.,+& din Codul de procedur1 civil12 precum :i a Conveniei cu privire la procedura civil1 %>aga2 13&,(. In practica pot aparea unele situatii care presupun efectuarea unor acte de procedura in strainatate, cum ar fi audierea martorilor, o#tinerea unor copii sau e%trase de pe documente, e%pertize, etc. Hfectuarea acestor acte se face prin intermediul comisiilor rogatorii. *e la cuvinte latine( committere R a da o insarcinare, si rogare R a ruga. 8stfel, prin comisie rogatorie se intelege delegatie pe care un organ de jurisdictie sesizat de a solutiona un litigiu, numita instanta solicitanta sau roganta, o confera unui organ de judecata din alta localitate, numita instanta solicitanta sau rogata, sa efectueze anumite acte de procedura. Ce are in vedere delegatiile judecatoresti R instantele judecatoresti ale "$ pot da delegatii instantelor judiciare straine in vederea efectuarii diferitor acte de procedura in conformitate cu legislatia "$ si cu tratatele internationale la care ac are parte. In cazul cind instanta solicitanta si cea solicitata se afla i tari diferite, comisie rogatorie este internationala. 'otrivit art. 40+ C'C, instantele judecatoresti din "$ e%ecuta delegatiile care le&au fost date de catree instantele judecatoresti straine cu privire la efectuarea unor acte de procedura inminarea de citatii si de alte acte,o#tinerea de e%plicatii ale partilor, de depozitii ale martorilor, raporturi de e%pertiza, cercetarea la fata locului, luarea de masura de asigurare a actiunii etc.!. *elegatia instantei judecatoresti straine cu privire la efectuarea unor acte de procedura nu va putea fi e%ecutata in cazurile cind( 1. 8tinge suveranitatea sau ameninta securitatea "$, ). <u este de competenta instantei judecatoresti. *elegatia instantei judecatoresti straine se e%ecuta in modul sta#ilit de legisl "$, daca tratatul international la care este parte nu prevede altfel. 2otodata, instantele judecatoresti din "$ pot da delegatii instantelor judecatoresti straine in vederea efectuarii unor acte de procedura. $odul de sta#ilire a relatiilor dintre instantelle judecatoresti din "$ si cele din strainatate se determina de legislatia "$ sau de tratatu international la care aceasta este parte.

4+

$ormele de aplicare imediata


1. Definii normele de aplicare imediat1. 8cestea reprezint o form paricular a metodei conflictuale. Ontruct nu e%ist o concepie unitar definirea normelor conflictuale s&a fcut dup urmtoarele criterii( Criteriul formalist. Cusintorii acestui criteriu apreciaz c normele de aplicare imediat au un caracter imperativ i i sta#ilesc unilateral domeniul de aplicare n spaiu. Hle e%clud aciunea normelor conflictuale nlturnd, n toate situaiile, aplicarea legii strine. Criteriul ?te$nicist? & normele de aplicare imediat sunt norme teritoriale iar dup o alt prere normele de aplicare imediat sunt norme de ordine pu#lic. Criteriul ?finalist? & consider c normele de aplicare imediat e%prim un interes social important, aplicndu&se n principal, pe teritoriul unui stat doar anumitor raporturi juridice. Hle e%clud conflictele de legi, deoarece legea fondului se aplic numai n confirmitate cu propriile sale dispoziii. 2. $tabilii criteriile normelor de aplicare imediat1. 1. criteriile formaliste Rpotrivit acestora legile de plicare imediata sunt considerate acelea care datorita caracterului lor de imperativitate si&au determinat domeniul de aplicare in spatiu in mod unilatJeral astfel inlaturindu&se aplicarea normei conflictuale o#isnuite.*e aceea ori de cite ori se pune pro#lema determinarii de aplicare in spatiu a legii proprii si nu se pune pro#lema aplicarii legii straine ne aflam in prezenta normelor de applicare imediata ). criteriile te9nice&in o parere normele de aplicare imediata sunt norme teritoriale.la aceasta parere sunt prezente si o#iectii(normele teritoriale nu sunt toate de aplicare imdiatareg le% rei sitae iar uneori normele de aplicare imediata nu pot sa fie teritoriale. 'otrivit altei opinii(normele de aplicare imediata sunt cele de ordine pu#lica. Impotriva acesteia se invoca ca ordinea pu#lica in materia *I'r presupune desenmnarea preala#ila a
40

legii straine pe cind normele de apolicare imediata presupun ca e%prima interese atit de importante incit domeniul lor de actiune nu se poate desemna si aplica o lege straina. &criteriile finaliste&in aceasta opinie se considera norme de palicare imediata cele care e%prima un interes social deose#it si care se aplica pe teritoriul statului respectiv persoanelor jur, raporturilor jur care se au in vedere inlaturind conflictele de legi. 3. Argumentai ustificarea utiliz1rii normelor de aplicare imediat1 n dreptul internaional privat al ).*oldova cu referire la art.1&'2 din Codul civil. Consideram ca normele de aplicare imediata apartin sistemului de drept intern al statului forului avinduse in vedere gradul inalt de imperativitate care se aplica imediat unui raport juridic cu element de e%tranietate in situatia cind acel raport jur are un anumit punct de legatura cu tara forului e%cluzinduse conflictul de legi si aplicarea normei conflictuale 8stfel prin 8"2 1+41 din codul civil sta#ileste ca dispozitiile din cartea + nu afecteaza actiunea normelor imperative de drept a "$ care in virtutea indicarii in norma sau in virtutea importantei lor deose#ite pentru asigurarea drepturilor si intereselor su#iectelor de drept civil reglementeaza raporturile respective indeferent de dreptul aplica#il . 2otodata se precizeaza ca refuzul aplicarii normei de drept strain nu pote fi intemeiat e%clusiv pe deose#irile dintre sistemul de drept politic economic al statului strain si respectiv al "$ <orma conflictuala si cea de aplicare imediata un sir de asemanari iar pentru ca acestea sa nu fie confundate tre#uie sa remarcam deose#irea esentiala ca normele conflictuale sunt norme de trimitere care nu dau solutia pe fond iar normele de aplicare imediata sunt norme materiale care contin solutia pe fond si se aplica cu prioritate fata de orice norma conflictuala incidenta in cauza e%cluzindu&se astfel posi#ilitatea aplicarii unei legi straine.

4-

Legea potrivit careia se efectueaza calificarea in DIP


1. Distingei legile potirivt c1rora se face calificarea n diferite sisteme de drept. Calificarea dupa le% fori&calificarea se face ptrivit legii instantei care este sesizata in solutionarea litigiului.8dica se aplica legea tarii instantei de judecata insa sunt si e%ceptii de la legea data asa ca( 8utonomia de vointa Calificarea secundara Calificarea legala Calificarea cetateniei 2ratatele internationle Calificarea imo#ilelor Calificarea dupa le, causae&se recurge la legea straina avindu&se in vederea ca aceasta este competenta asupra unui raport juridic Calificarea dupa proper/la@&legea potrivit careia se face calificarea depinde de la caz la caz in raport de particularitatile cauzei apreciate de instanta de judecata.8ceasta implica in solutionarea litigiului atit le% fori cit si aplicarea legii strine Calificarea autonoma&instanta califica notiunile utilizate de norma conflictuala in mod autonom fara a atri#ui sensul pe care aceste notiuni il au in legea materiala interna 2. Analizai legea potrivit c1reia se efectueaz1 calificarea n dreptul internaional privat al ).*oldova prin prisma reglement1rilor prev1zute n art.1&// din Codul civil. In dreptul conflictual al "$ calificarea se face potrivit regulii le% fori adica legea instantei sesizate in solutionarea litigiului 8ceasta se desprinde din prevederele art 1+-- al1 conform carora la determinarea legii aplica#ile raporturilor de drept se va tine cont de calificarea conceptelor juridice efectuate potrivit dreptului "$ daca legea si tratatele internationale la care "$ nu prevad altfel Calificarea nu se face potrivit legii forului in situatiile care constituie e%ceptii de la regula
44

le% fori 8rt 1+-- al 1 CC prevede ca in cazul in care conceptele juridice care necesita calificare nu sunt cunoscute dreptului "$ ori sunt cunoscute su# o alta denumire sau un alt continut si nu pot fi determinate prin interpretare conform dreptului "$, la calificarea lor jur 3. Argumentai e"cepiile de la calificarea potrivit legii forului %le" fori( n dreptul internaional privat al ).*oldova. 1. autonomia de vointa &partile pot sa decida ca intregul contract pe care il vor inc9eia sa fie supus legii sta#ilite de el adica sa determine de sinestatator legea aplica#ila competenta raportului juridic 1. calificarea secundara& aceasta este o pro#lema de drept intern si n#u se face dupa le% fori ci dupa le% causae 3. calificarea legala&notiunile utilizate de normele jur cuprinse intr&o lege interna sau conv internationala sunt interpretate c9iar de acestea.In cazul unor conflicte instantele sunt o#ligate sa utilizeze intelesul acestor notiuni c9iar di cuprinsul actelor date 4. calificarea cetataniei&determinarea cetateniei se face conf legii statului a carui cetatenie se invoca&aceasta se foloseste doar +. in cazul in care persoana are o singura cetatenie in cazul in care mai multe cetatenii si una este a "$ atunci se va aplica legea "$ adica legea forului 0. calificarea imo#ilurilor&se determina potrivit legii statului pe al carui teritoriu se afla #unul calificarea data se face dupa le% rei sitae -. trataele internationale&urmeaza aceeasi cale de interpretare ca si in tratat 4. sta#ilirea caracterului licit a faptelor jur&se aplica legea statului unde s&a produs prejudiciul le% locci delicte commisse 5. calificarea efectuata de ar#itri in ar#itrajul international ad&9oc&avind in vedere ca ar#itra international ad&9oc nu e%ista o lege a forului instan ar#itrala nu este o#ligata sa efectueze calificarea dupa sistemul de drept al tarii unde se statueaza.In acest caz calificarea se va face dupa legea care ar#itrii o vor considera potrivita

45

Recunoasterea %otaririlor judecatoresti


1. Definii noiunea de recunoa:tere a ?ot1r@rilor udec1tore:ti str1ine pornind de la reglementarea art.,+/ din Codul de procedur1 civil1. prin 9otrre judectoreasc strin se nelege o 9otrre pronunat n pricin civil de o judecat de drept comun sau de o judecat specializat pe teritoriul unui alt stat. "ecunoasterea 9ot se intelege faptul ca acestea #eneficiaza de autoritate de lucru judecat in tara unde sunt invocate, la fel ca si 9ot judecat proprie. "ecunoasterea poate fi de drept si judiciara. 2. Analizai procedura recunoa:terii udec1tore:ti a ?ot1r@rilor udec1tore:ti str1ine n ).*oldova %art.,+'.,/2 din Codul de procedur1 civil1(. Botrrea judectoreasc strin care nu a fost e%ecutat #enevol poate fi pus n e%ecutare pe teritoriul "epu#licii $oldova, la cererea creditorului, n temeiul ncuviinrii date de curtea de apel de drept comun n a crei circumscripie urmeaz s se efectueze e%ecutarea. On cazul n care de#itorul nu are domiciliu sau sediu n "epu#lica $oldova ori cnd domiciliul nu este cunoscut, 9otrrea se pune n e%ecutare la locul de aflare a #unurilor acestuia. On cererea de recunoatere a 9otrrii judectoreti strine se indic( a! numele sau denumirea creditorului, precum i al reprezentantului dac cererea se depune de acesta, domiciliul reedina! ori sediul@ #! numele sau denumirea de#itorului, domiciliul reedina! ori sediul@ c! solicitarea ncuviinrii e%ecutrii silite a 9otrrii, termenul de la care se cere e%ecutarea 9otrrii. s.a. date. la cerere se ane%eaz si alte documente necesare. 'rocedura de e%aminare a cererii . Cererea de recunoatere a 9otrrii judectoreti strine se e%amineaz n edin de judecat, cu ntiinarea legal a de#itorului despre locul, data i ora e%aminrii. Instana judectoreasc, dup ce ascult e%plicaiile de#itorului i e%amineaz pro#ele prezentate, pronun o nc9eiere de ncuviinare a e%ecutrii silite a 9otrrii judectoreti strine sau de
+,

refuz al autorizrii e%ecutrii. 6a e%aminarea cererii de recunoatere a 9otrrii judectoreti strine, instana sesizat poate, dup caz, s cear e%plicaii solicitantului recunoaterii i s interog9eze de#itorul privitor la cererea depus ori s cear e%plicaii instanei strine emitente, dar nu poate sa e%amineze in fond. On temeiul 9otrrii judectoreti strine i nc9eierii, rmase irevoca#ile, de ncuviinare a e%ecutrii ei silite, se eli#ereaz un titlu e%ecutoriu, care se e%pediaz instanei de la locul de e%ecutare a 9otrrii judectoreti strine. Botrrea judectoreasc strin care nu este suscepti#il de e%ecutare silit se recunoate fr procedur ulterioar dac persoana interesat nu a naintat o#iecii referitor la recunoatere. ;#ieciile mpotriva recunoaterii 9otrrii judectoreti strine ale persoanei interesate se e%amineaz n edin pu#lic, cu ntiinarea legal a acesteia despre locul, data i ora e%aminrii. Instana judectoreasc, dup ce e%amineaz o#ieciile mpotriva recunoaterii 9otrrii judectoreti strine, pronun o nc9eiere.

3. Argumentai cazurile n care ?ot1r@rile udec1tore:ti str1ine sunt recunoscute de plin drept n ).*oldova %art.,+/ alin.%1(2 art.,/, din Codul de procedur1 civil1 :i reglement1rile tratatelor internaionale la care ).*oldova este parte(. Botrrile judectoreti strine, inclusiv tranzaciile, snt recunoscute i se e%ecut de plin drept n "epu#lica $oldova fie dac astfel se prevede n tratatul internaional la care "epu#lica $oldova este parte, fie pe principiul reciprocitii n ceea ce privete efectele 9otrrilor judectoreti strine. On "epu#lica $oldova se recunosc urmtoarele 9otrri ale instanelor judectoreti strine care, n virtutea caracterului lor, nu cer procedur ulterioar( a) 9otrrile referitoare la statutul civil al ceteanului statului a crui judecat a pronunat 9otrrea sau dac, fiind pronunat ntr&un stat ter, a fost recunoscut mai nti n statul de cetenie al fiecrei pri@ b) 9otrrile privitoare la desfacerea, anularea sau declararea nulitii cstoriei, precum i la alte litigii dintre soi, cu e%cepia celor cu privire la imo#ilele din strintate, ntre un cetean al "epu#licii $oldova i un cetean strin, dac la data desfacerii cstoriei cel puin unul dintre soi era domiciliat n strintate@ c) 9otrrile privind desfacerea, anularea sau declararea nulitii cstoriei ntre ceteni ai "epu#licii $oldova dac la data desfacerii cstoriei am#ii soi erau domiciliai n strintate@ s.a.

+1

Izvoarele internationale de DIP


1. Distingei principalele categorii de izvoare internaionale de drept internaional privat. 1 R conventii internat ce contin norme materiale uniforme reglem institutii jur ce formeaza domen specific al *I'r si anume conditia jur a strain si conflict de jurisdictii R Conv Baga priv proced jur, Conv <U prin drept copil! 1 R Conv internat ce contin norme de drept conflictual uniforme contin norme general acceptate in *I'u#lic R Conv Baga priv legea aplic#ila contr vinz internat de marfuri, Conv <7 asupra contr de vinz&cumpar internat de marf! 3 R uzantele comerciale R completeaza si interpreteaza n j ale *I'r. 'ot fi interne, internationale, generale, speciale, normative, conventionale. Ce aplica de multe ori in le% voluntatis. 4 R cutuma internat R conduita sta#ilita in practica si respectata indelungat. 'ot fi la fel interne si internat. 2. Clasificai izvoarele internaionale de drept internaional privat n funcie de natura normelor instituite. 1) conventii internat ce contin norme materiale uniforme R reglem institutii jur ce formeaza domen specific al *I'r si anume conditia jur a strain si conflict de jurisdictii( & Conv Baga priv proced jur & Conv <U prin drept copil & Conv <U priv statutul refugiatilor & Conv Ieneva priv ar#itraj comerc internat etc )) Conv internat ce contin norme de drept conflictual uniforme & s&a pus pro#lema unificarii dreptului material si conflictual in relatii private, insa nu e%ista un drept internat unanim recunoscu de toate tatele, sunt doar unele conventii unanim admise in *I'u#lic care instituie norme conflictuale( & Conv Baga priv legea aplic#ila contr vinz internat de marfuri & Conv <7 asupra contr de vinz&cumpar internat de marf & tratat intre "$ R "om priv asistenta jur in materie civila si penala etc.
+1

3. Argumentai particularit1ile uzanelor comerciale :i a cutumei n calitate de izvoare internaionale de drept internaional privat.
A'antele R practici sau reguli o#servate de parteneri in rap lor economice, insemnind o anumita conduita a partilor care nu se naste dintr&un act sau operatiune economica izolata, ci e rezultatul unei atitudini e%primate e%pres sau tacit, si ca ceva o#isnuit o anumita per de timp. +articularitati& 1 R uzantele comerciale sunt generale si impersonale, se apropie de legi, doar ca legile sunt e%presia vointei statului, iar uzantele sunt vointa partilor. ) R uzantele au o tendinta de a avea caracter de izvor de drept, care poate fi si revazuta in dependenta de clasificarea lor in normative si conventionale * R uzantele comerciale reglem relat dintre parteneri in numar nedeterminat si pe un anumit teritoriu. Cutuma R conduita sta#ilita in practica vietii sociale si respectata un timp indelungat in virtutea deprinderii, ca o norma considerata o#ligatorie. 'articularitati( 1 R are elemente o#iectiv conduita aplicata un timp indelungat ca o deprindere! si su#iectiv convingerea ca o anumita conduita e o#ligatorie!. 7zanta doar o#iectiv ) R este c9iar reglementat de Cod civil ca fiind legea aplica#ila a partilor.

Legea aplicabila casatoriei


1. Distingeti conditiile de fond si de forma pentru inc?eerea valabila a casatoriei. In rm sunt sta#ilite urmatoarele conditii de fond pentru inc9eierea casatoriei ( diferenta de se% nu se admite casatoria intre persoane cu acelasi se%! virsta matrimoniala art 14 c familiei virsta de 14&#ar#ati si 10 Rfete iar pentru motive intemeiate este posi#ila inc9eierea casatoriei cu reducerea virstei matrimoniale pentru #ar#ati&1 ani cu incuviintarea autoritatii pu#lice locale unde isi au domiciliul persoanele ce urmeaza sa se casatoreasca si cu acordul parintilor minorului! consimtamintul e%primat reciproc neviciat personal si neconditionat! comunicarea starii sanatatii pers care urmeaza sa se casatoreasca sunt supuse unui e%amen medical o#ligatoriu, rezultatul fiind comunicat apoi acestora in urma caruia se eli#ereaza un certificat ce se prezinta la org de stare civila! conditiile de forma( declaratia de casatorie se depune de pers ce urmeaza sa se casatoreasca la org de stare civila in raza caruia isi are domiciliul unuia din ei sau unui parinte a acestora! inregistrarea casatoriei se efect de org de stare civila ! 2. Analizati legea aplicabila conditiilor de fond si de forma ale casatoriei in DIP al )* %art.1&&2 1&+ C-( in ceea ce priveste legea aplica#ila condit de fond ale casatoriei e%ista mai multe sisteme( &aplicarea legii nationale a viitorilor soti &aplic legii domiciliului viitori,lor soti &aplic legii locului inc9eierii casatoriei &aplic legii nationale pentru cetateni proprii care se casatoresc in starinatate si legea dsomiciliului pentru straini care se casatoresc in tara respectiva in rm avem urmatoarele situatii& 1.ca&a! '"a "$c-e"a!a "$ '(9
+3

intre 1 cetateni rm se va aplica legea lor nationala a rm intre un cetatean rm si unul strain se va aplica legea nationala a fiecaruia intre un cetatean rm si un apatrid, cetateanul rm este supus legii rm iar apatridul se va aplica legea in care isi are domiciliul sau resedinta intre 1 cetateni straini se va aplica legea nationala viitorilor soti intre 1 aptrizi fiecare este supus legii unde isi au domiciliul sau resedinta ).ca&a! '"a "$c-e"a!a "$ &!'a"$a!a!e intre 1 cetateni ai rm se va aplica legea rm intre un cetatean rm si un apatrid cetateanul strain este supus legii rm iar apatridul legii domiciliului sau intre un cetatean rm si unul strain fiin supusi legii sale national in ceea ce priveste legea aplica#ila conditiilor de forma dr rm distinge 1 situatii( 1. inc$eierea casatoriei in rm& casatoriile inc9eiate lLa oficiile consulare straine sunt recunoscute in rm in #aza principiului reciprocitatii inc9eierea casatoriei in rm este supusa legii acestiea in caliate de legea locului inc9eierii actului j. 3. inc$eierea casatoriei in strainatate cetatenii rm pot inc9eia casatoria in strainatate la misiunile diplomatice al rm sau la org competete a statului respectiv, totodata tre#uie de tinut seama ca actul j inc9eiat in afara rm se considera vala#il din punct al formei daca indeplineste una din urmat condit( &este respect legea locului unde a fost intocmit,&sunt respectate e%igentele legislatiei rm ,&este respect legea nationala sau legea domiciulului persoanei care la intocmit, &este vala#il conform legii aplica#ile autoritatii ce e%amineaza validitatea act j. 3. -ormulati propuneri de lege privind determinarea legii aplicabile divortului in DIP al )* %art.1&' C-( desfacerea casatoriei cu elemnte de e%traineteta pe teritoriul rm are loc in conformit cu legea acesteia cetatenii rm care traiesc in strainatate au dr la desfacerea casatoriei in instantele judecatoresti ale rm indiferent de cetatenia si domiciliul celuilalt sot. *esfacerea casatoriei in afara rm este recunoscuta vala#ila daca la solutionarea acestei pro#leme au fost respectate cerintele legislatiei statului corespunzator privind competenta org care au adoptat 9otarirea si privind desfacerea casatoriei. 8vind in vedere aspectelLe mentionate propun urmatoarea reglementare privind legea aplica# divortului&divortul este reglementat de legea nationala comuna a sotilor iar in su#sidiar de legea domiciliului comun in cazul in care sotii nu au cetatanie sau domiciliul comun divort este supus legii resedintei comune iar in lipsa acesteia legii statului cu care sotii intretin in comun cele mai strinse legaturi. In situatia in care legea straina nu permite divortul sau il admite in conditii restrictiva legea aplica#ila este legea rm daca la data depunerii cererii de divort unul din soti este cetatean rm de altfel in unele conventii internationale prin care sunt instituite norme comune in aceasta materie divortul este cirmuit de legea national.

+4

Domeniul de aplicare a legii forului si legea aplicabila regimului probelor in procese de DIP
1. Distingei aciunea n ustiie n sens material :i procesual. 8ctiunea la justitie in sens material V posi#ilitatea pe care o are reclamantul de a o#tine recunoasterea sau realizarea dreptului sau contestat prin constringerea judiciara a piritului. 8ct la just in sens procesual V doar posi#ilitatea persoanei de a se adresa in vederea unui drept incalcat, fara ca aceasta sa implice in mod necesar si protectia juridica a acelui drept, deci posi#ilitatea titularului dreptului su#iectiv de a sesiza inst de judec pt a 9otari asupra cererii sale, indiferent daca cererea e sau nu e justificata.
2. Analizai legea aplicabil1 capacit1ii :i calit1ii procesuale a p1rilor %art.,&&.,&+ din Codul de procedur1 civil1(. Capacitatea procesuala R legitimatio ad processum V aptitudinea de a fi parte in proces, de a do#indi drepturi si de a&si asuma o#lig pe plan procesual. Capacit procesuala de e%ercitiu e aptitudinea unei pers de a valorifica personal sau prin reprezentant dreptul su#iectiv in justitie. 2ine de statutul personal al su#iectuluide drept, si se supune le% personalis, adica legii nationale. Capacitatea procedural de folosin i capacitatea procedural de e%erciiu a cetenilor strini i apatrizilor n procesele civile este guvernat de legea naional a acestora. ! Ce consider lege naional a ceteanului strin legea statului a crui cetenie o deine. *aca ceteanul, concomitent cu cetenia "$, are i o alt cetenie, legea lui naional se consider legea "$. Ce consider lege naional a apatridului legea statului n care i are domiciliul. Ce consider lege naional a organizaiei strine legea statului n care aceasta este fondat. On #aza legii naionale, organizaiei strine i se determin capacitatea procedural de folosin. ;rganizaia strin care, potrivit legii naionale, nu #eneficiaz de capacitate procedural de folosin poate fi declarat pe teritoriul "$, n conformitate cu legislaia ei, ca avnd o astfel de capacitate.Capacitatea procedural de folosin a unei organizaii internaionale se determin n #aza contractului internaional n conformitate cu care este fondat, a actelor de constituire sau a acordului cu autoritile competente ale "$.
++

Calitatea procesuala 9 legitimatio ed causam V conditie de #aza ce tre# indeplinita pt ca o pers sa poata fi parte in process. *eose# intre capacitate si calitate R capacitJ se determina in general sau pt o categorie anumita de pers, cf normelor de drept comun, calitatea se refera la posi#ilit unei pers de a fi parte in process. 3. Argumentai soluiile privind legea aplicabil1 mi loacelor de prob12 calific1rii2 sarcinii2 aprecierii :i administr1rii probelor %art.,&' din Codul de procedur1 civil1(. On procesele civile cu element de e%traneitate, instanele judectoreti ale "$ aplic legislaia procedural a rii dac nu s&a dispus altfel n mod e%pres. ;#iectul i temeiul aciunii civile n procesele cu element de e%traneitate snt determinate de legea care reglem fondul r j litigios. *up aceeai lege se determin i calitatea procesual a prilor. Calificarea se face dupa le% causae. $ijloacele de pro# pentru dovedirea unui act juridic i puterea doveditoare a nscrisului snt cele prevzute de legea locului unde a fost nc9eiat actul juridic sau de legea aleas de pri dac ele au dreptul s o aleag le% causae! 'ro#a faptelor se face potrivit legii locului unde s&au produs. locus regit actum! Cu toate acestea, este posi#il i aplicarea legii "$ dac ea admite i alte mijloace pro#atoare dect cele specificate anterior. *ovada strii civile i puterea doveditoare a actelor de stare civil snt reglem de legea locului unde s&a nc9eiat nscrisul invocat. 8dministrarea pro#elor de judecat se face n conformitate cu legea "$. le% fori!

$atura juridica& obiectul si importanta DIP


1. Definii obiectul dreptului internaional privat. ;#iect R rel soc reglement si aparate prin intermed norm jur. 6a analiza o#iectului se iau in consideratie rap jur private ca parte integranta, insa cele pu#lice nu&s o#iect. ;KIHC2 V a *I'r ca ramura de drept e constituit din rap jur de drept civil in sens larg, adica de drept privat cu elem de e%traneitate. 2. Analizai natura uridic1 a dreptului internaional privat. "eferitor la natura jur a *I'r, in literatura de specialit sunt mai multe opinii referitoare la( *I'r e de drept pu#lic sau privat, de drept intern sau internat, si daca poate fi o ramura distincta de drept. Drept public sau privat. Cunt 1 opinii. 1! *I'r e drept pu#lic R Conflict de jurisdictii si condit jur a strainului sunt de drept pu#lic, si sistem de solution a conflict conflict de legi e mai aproape de dr pu#lic@ 1! *I'r e dr privat R o#iectul de reglementare sunt rap de drept privat, conditia jur a strain se refera si la drept private ale acestuia, metoda de reglement e apropiata de cea a dr privat etc. Dr intern sau international. Cunt 3 opinii( 1) *I'r e un dr intern R izv interne sunt preponderente comparativ cu cele internat, metoda de solution a conflict de legi, de jurisdictii si a condit jur a strain are uncaracter nation.@ )) *I'r e de dr internat R aplicarea legii nu numaidecit e legea forului, uneori se aplica reglemet internat, caracter national al sistem de solutionare a conflict de legi nu e%clude respectul vointei altor state. *) *I'r e intern prin izvoare si internat prin o#iect rap jur!. D#+r e sau nu ramura distincta R sunt 1 opinii. 1! H parte din dr civil R are ca o#iect rap jur civ W element e%traneit. 1! e parte din dr International R pot participa diferite state, pe cale diplomatica, care se poate transforma in conflicte intre state dar practic nu e posi#il politic nici juridic!@ izvor
+0

principal e conventia internat nu este determinant ca o#iect, ci se determina dupa raporturi!@ unele norme de *I'r constituie aplicatii a *I'u#lic este doar o corelatie intre aceste o#iecte! Conclusie R este ramura aparte are o#iect propriu, metoda, principii etc.! 3. Argumentai importana dreptului internaional privat. In orice societate sunt foarte multe relatii de diferit tip si domeniu, intre diferiti su#iecti. Hle pot fi in cadrul unui stat dar la fel si la nivel international, intre su#iecte din diferite state, etc. 'rin intermed acestor raporturi, fiecare stat participa la sc9im#ul international de valori spirituale si materiale. *I'r contri#uie la cunoasterea si aprofundarea diferitor sisteme de drept, prin trimiterile facute de normele conflictuale. *I'r e in legatura directa si permanenta cu intensificarea relat internat a "$ cu alte tari, de asemenea prin intermed cola#orarii jurid. "$ a inaintat in acest domen pri reglementarile jur de *I'r Cod famil, civil, proced civ!, cu ajutorul carora a devenit posi#ila cunoasterea instantei competente in judecarea unui litig de *I'r si se poate cunoaste daca intr&un conflict de legi inst sesizata va judeca cf legii proprii le% fori! sau cf legii altei tari le% causae!. *e asemenea e important de a vedea daca o 9otarire judecat va avea efecte in alta tara, ce fel de efecte si in care conditii. Cu evolutia *I'r vor fi mai clare aspecte ce tin de aplicarea sau neaplic legii proprii sau starine, ceea ce va duce la cresterea sau scaderea in amploare a relat internat.

Conflictele de legi in situatii speciale

1. Caracterizati conflictele dintre legile statelor in care coe"ista mai multe sisteme legislative%art.1&/3CC( in situatia cind in cadrul aceluiasi stat e%ista in acelasi timp o legislatie diferita de la o regiune la alta sau in statele unde su#iecii acestora dispun de legi proprii care difera intre ele astfel instanta va tre#ui sa aleaga dintre legile date pe cea care potrivit principiilor generale in materie si in functie de elemente de legatura dintre raportul j si legile respective o considera competenta de a da solutie litigiului. 8stfel tre#uie deose#ite ( a! conflictul de legi propriuzis si conflictul legilor interprovinciale sau intre legile statului federate aceste din urma conflicte se numesc uneori conflicte interne de legi , #! conflictul legilor interprovinciale si conflictul intre statele federate. *e e% in C78 fiecare stat are o legislatie proprie dind nastere la diverse conflicte de legi.o atare situatie poarta denumirea de conflict de legi interprovinciale sau interregionale ori intre statele federate . in aceasta ordine de idei prof ion filipescu deose#este 1 situatii( a!daca e%ista in acel stat o norma legala care determina aplicarea legilor interne ca e% 8nglia se va aplica le% forum, insa daca ar fi vor#a de capacitatea de a contracta in materie comerciala se va aplica le% loci contractus care poate diferi de legea domiciliului persoanei. #!daca in acel stat nu e%ista o norma legala care sa indice legea aplica#ila cum este C78 apar dificultati in determinarea legii aplica#ile, in acest caz instanta forului tre#uie sa tina seama de ansm#lul legilsatiei din acel stat pentru sta#ilirea legii aplica#ile. 2. Analizati conflictul interpersonal de legi uneori in cadrul unui stat diferite grupuri de indivizi sau colectivitati sunt supuse unor legi diferite, eventual si unor jurisdictii speciale in functie de apartenenta acestora la o anumita religie aparind astfel carevai conflicte 9indusa,musulman! aceste conflicte poarta denumirea de conflicte de legi interpersonale. Conflictele interpersonale prezinta importanta pentru *I' in urmatoarele situatii(
+-

in cazul in care norma conflictuala a forului trimite la legea unui asemenea stat pentru a reglementa statutul personal. Intro astfel de situatie este necesar de precizat carei religii apartine persoana in cauza in scopul sta#ilirii legii de fond aplica#ile. In cazul in care se pune pro#lema e%ecutarii unei 9otariri pronuntate de o instanta confesionala din strainatate . astfel instanta de e%eSuator tre#uie sa recurga la verificarea si competenta instantei confesionale straine potrivit legii statului unde 9otarirea a fost pronuntata *e e% referitor la o decizie privind solutionarea unei cereri privind incuviintarea e%eSuatorului pentru o 9otarire de divort pronuntata in Keirut, in acest caz cererea a fost respinsa deoarece dintrun certificat eli#erat de $inisterul justitiei din 6i#an sa retinut ca acel tri#unal nu avea competenta sa pronunte divortul dintre un ma9omed si o femeie de religie crestina am#ii domiciliati in Keirut asemenea cauze fiin de competenta instantelor de drept comun din Keirut. 3. Argumentati ustificarea aplicarilor legilor statului nerecunoscut. astfel aici avem citevai situatii= #! astfel nerecunoasterea unui stat de catre orice alt stat nu inseamna ine%istenta acestuia si a sistemului sau de drept care e%ista independent de orice atitudine din afara.pe de alta parte potrivit normelor dr international pu#lic recunoastertea unui stat are un caracter declarativ nu constitutivastfel statul e%ista indepedent de recunoasterea sa de alte state astfel legile acelui stat sun singurile care tre#uiesc luate in conideratie cind se intilnesc cu legile altor state. c! Cind se pune pro#lema de a lua in consideratie o lege straina spre a fi aplicata unui raport j sau de a recunoaste efectele j do#indite in temeiul unei legi straine este necesa de a se tine seama de faptul daca acea lege se aplica sau nu in tara respectiva astfel ar insemna ca partile din raporturile j respective sa fie lipsite de posi#ilitatea de asi pune in valoare drepturile lor numai pentru considerentul ca apartin unui stat nerecunosta de tara forului,pentru ca persoanele respective sunt casatorite sau nu sunt rude sau nu, divortate sau nu numai in raport cu dispozitiile legilor tarii careia ii apartin indiferent de atitudinea politica a altor state. d! <eaplicarea legilor unui stat strain pe motiv ca nu a fost recunost de tara forului este ca si cum sar spune ca legile statului nerecunoscut nu sunt aplicate pentru considerentul ca rinduielile sale nu convin statului forului acest lucru ar insemna o imi%tiune in tre#urile interne ale altui stat , inadmisi#ila normelor *I' e! <ici un st nusi permite de aprecia legitimitate altuia . Colutia general admisa in practica judecatoreasca si in literartura este ca legile unuio stat nerecunoscut de statul forului poate da nastere la conflictele de legi in aceiasi masura ca si legile oricarui alt stat

+4

Legea aplicabila bunurilor si drepturilor reale


1. Caracterizai regula le" rei sitae pornind de la reglement1rile art.1+<1.1+<2 din Codul civil. Articolul 12*1. Dispo'iii enerale cu privire la drepturile reale 1! Coninutul posesiunii, dreptului de proprietate i al altor drepturi reale asupra #unurilor mo#ile i imo#ile, realizarea i ocrotirea lor se determin potrivit legii statului pe al crui teritoriu se afl #unurile dac nu se prevede altfel. 1! 8partenena #unului la categoria de #unuri mo#ile sau imo#ile, precum i orice alt calificare juridic a #unurilor, se determin potrivit legii statului pe al crui teritoriu se afl #unurile. 8rticolul 10,1. *o#ndirea i stingerea drepturilor reale 1! *o#ndirea i stingerea dreptului de proprietate i altor drepturi reale asupra #unului se determin conform legii statului pe al crui teritoriu se afla sau era situat #unul la momentul cnd a avut loc aciunea ori o alt mprejurare ce a servit drept temei pentru apariia sau stingerea dreptului de proprietate sau altor drepturi reale dac legislaia "$ nu prevede altfel. 1! *o#ndirea i stingerea dreptului de proprietate i altor drepturi reale asupra #unului care reprezint o#iectul actului juridic se determin conform legii aplica#ile actului juridic dac acordul prilor nu prevede altfel. 3! *o#ndirea dreptului de proprietate i altor drepturi reale asupra #unului prin uzucapiune se determin conform legii statului n care se afla acest #un la momentul e%pirrii termenului uzucapiunii. 2. Analizai domeniul de aplicare a regulii le" rei sitae. 8partenenta #unurilor la mo#ile si imo#ile si orice alta calificare a #unurilor se determina cf legii statului pe al carui teritoriu se afla #unurile daca nu se prevede altfel. *le reale R art 10,1 CC R legea statului pe al carui terit seafla #unurile cirmuiesc drept de propriet s.a.
+5

drepturi reale asupra #unurilor.Cf le% rei sitae se face si clasificarea #unurilor. -odurile specifice de do#ndire sau transmitere a drepturilor reale de e% ocupaiunea, accesiunea, uzucapiunea! precum i modurile de atingere a acestor drepturi de e% rec9iziia, confiscarea! sunt supuse legii locului siturii #unului. -odurile nespecifice de do#ndire i transmitere a drepturilor reale contractul, testamentul, etc.! pot fi supuse fie legii locului siturii #unului, fie altor legi, n funcie de aspectele de natur real sau de alt natur dect cea real. ;rice form de pu#licitate referitoare la #unuri este guvernat de legea aplica#il la data i n locul unde se realizeaz, ceea ce au ca efect constituirea drepturilor referitoare la #unuri imo#ile, snt guvernate de legea statului pe al crui teritoriu se afl #unurile, c9iar dac temeiul juridic al do#ndirii, transmiterii sau stingerii dreptului real ori al garaniei reale s&a constituit prin aplicarea unei alte legi. -sura de publicitate imo#iliar este supusa legii locului siturii imo#ilului, c9iar dac actul juridic generator, transla tiv, modificator sau e%tinctiv al dreptului real sau al garaniei reale imo#iliare este supus unei alte legi. 'rin continutul drepturior reale nelegem prerogativele pe care titularul unui asemenea drept le are. precum i modalitile de e%ercitare a acestora. 8stfel, rezult c le% rei sitae guverneaz modul de e%ercitare al posesiei, folosinei i dispoziiei privind #unurile, precum i dezmem#ramintele dreptului de proprietate( dreptul de uzufruct( dreptul de uz@ dreptul de a#itaie@ drep de servitute@ dreptul de superficie. 3. Argumentai e"cepiile de la aplicarea regulii le" rei sitae %art.1+<3.1+</ din Codul civil(. 1. -ijloacele de transport #unurile aflate la #ord care formeaz dotarea te9nic@ creanele care au ca o#iect c9eltuielile de asisten te9nic a mijloacelor de transport. 2. Bunurile aflate n curs de transport apariia i stingerea dreptului de proprietate i a altor drepturi reale n #aza actului juridic cu privire la #unurile mo#ile aflate n curs de transport se determin conform legii statului de undo aceste #unuri au fost e%pediate. *e la regula aplicrii legii locului de e%pediie a #unului, art.10,+ din Codul civil instituie dou e%cepii, i anume(cnd prin acordul prilor s&a sta#ilit altfel@cnd #unurile fac parte din categoria celor personale ale pasagerului se aplic legea naional a posesorului 3. Bunurile supuse nre istrrii de stat n conformitate cu prevedereile art.10,4 din Codul civil, dreptul de proprietate i alte drepturi reale asupra #unurilor supuse nregistrrii de stat se determin potrivit legii statului pe al crui teritoriu drepturile asupra acestor #unuri sunt nscrise n registrul de stat. ,. 4itlurile de valoare Hmiterea titlurilor de valoare este supusa legii aplica#ile statutului organic al persoanei juridice emitente. 6egea naional a persoanei juridice strine se consider legea statului pe al crui teritoriu persoana este constituit. 8adar, emiterea titlurilor de valoare este supus legii naionale a societii emitente. Condiiile i efectele transmiterii titlurilor de valoare suni supuse unor legi diferite, n funcie de felul titlului, i anume( titlurile la ordin sunt crmuite de legea locului de plat@ titlurile la purttor sunt supuse legii locului unde acestea se afl le% rei sitae!,
0,

'rauda legii in DIP

titlurile nominative sunt guvernate de legea aplica#il statutului organic al persoanei juridice emitente. &. drepturile de proprietate intelectual Codul civil face distincie ntre dreptul de autor asupra unei opere aduse la cunotina pu#licului, dreptul de autor asupra operelor nedivulgate, precum i reparaia material i moral cu privire la nclcarea dreptului de proprietate intelectuala. do#ndirea, coninutul i stingerea dreptului de autor asupra unei opere de creaie sunt guvernate de legea stalului pe al crui teritoriu aceast oper a fost adus pentru prima data la cunotina pu#licului prin e%punere, difuzare, pu#licare, reprezentare sau in orice alt mod. dreptul de autor asupra unei opere de creaie care nu a fost adus ia cunotina pu#licului este guvernat de legea naional a autorului. o#inerea despgu#irilor materiale sau morale sunt supuse legii statului pe al crui teritoriu a fost nclcat dreptul de autor sau de proprietate intelectual. +. Aniversalittile de bunuri Codul civil prevede c universalitatea de fapt este o pluralitate oe #unuri corporale omogene considerate ca un tot ntreg, iar universalitatea da drept este o pluralitate de #unuri corporaie i incorporale de orice fe care. privite mpreun, sunt considerate ca un tot ntreg. 7niversalittile de #unuri cunosc un regim special din perspectiva dreptului internaional privat. 8stfel( &universalittile de #unuri mo#ile sau imo#ile!, aparinnd unei persoane fizice, izvorte din succesiune, sunt supuse legii aplica#ile succesiunii &transmiterea universalitii de #unuri ntre persoane juridice ca efect a> reorganizrii acestora, este supus legii naionale a persoanei juridice reorganizate=.

1. Caracterizai noiunea de fraudare a legii aplicabile. Frauda la lege in dr intern V operatia prin care partile la un r j utilizind unele dispozitii legale convena#ile lor, eludeaza alte dispozitii legale, nefavora#ile lor. 'rin aceasta operatie nu se incalca direct dispozitiile legale, ci indirect, dar aparent totul e legal. Frauda la lege in *I'r V partile creaza intentionat conditii prin care r j inc9eiat sa nu fie reglementat de legea competenta, dar de alta lege, mai favora#ila. 8ici acest lucru este facilitat de principiul le% voluntatis partile aleg legea care va cirmui r j!. 'artile aleg le% causae R legea pt acel r j. 2. Determinai modalit1ile :i condiiile fraudei la lege n dreptul internaional privat. -odalitatile de intervenire a fraudei la lege in *I'r( & introducerea intr&un r j de drept intern a unui element de e%traneitate, in scopul provocarii artificiale a unui conflict de legi pt a aplica o lege straina. & sc9im#area frauduloasa a punctului de legatura intr&un r j care are deja un element de e%traneitate si este un rap de *I'r , evitind astfel legea care e competenta prin normele conflictuale si aplicarea altei legi. Conditiile fraudei la lege( sc9im#area voluntara si frauduloasa a punctului de legatura. 8dica partile prin act de vointa sa sc9im#e punct de legatura de e% sc9im#area cetaten, domicil!. *e asemenea frauda la lege poate fi aplicata doar la r j asupra carora sunt aplica#ile norme conflictuale cu puncte de legat mo#ile. e%istenta unui scop ilicit urmarit de parti R intentia frauduloasa a partilor, aplicarea unui alt sistem de legi decit cel normal competent, o incalcare indirecta. o#tinerea prin intermediul partilor a unui rezultat ilicit R adica sistemul pe care partile vor sa&l aplice tre#u sa fie mai favora#il decit cel normal competent scopul partilor! utilizarea de catre parti a mijloacelor ilicite R sc9im#area cetateniei, sediului.
01

3. Argumentai soluiile privind sancionarea sau nesancionarea fraudei la lege n dreptul internaional privat. Cunt 3 opinii( ca frauda la lege tre#u sanctionata majoritatea!, si ca nu tre#, si ca frauda la lege se admite doar in materia formei actelor. =u trebuie sanctionata pt ca argumente si contraargum!( 1. partile utilizeaza mijloace licite pt aceasta. Insa nu e corect pt ca nu se pedepsesc mijloacele, ci scopul. 1. la sanctionare se tine cont de prea mlte momente psi9ologice care au determinat partile sa inc9eie actul jur. *ar la fel nu e suficient, pt ca in majoritatea r j se e%amineaza si elementele su#iective. 4reb sanctionata pt ca& 1. e o sanctiune a normelor conflict, care sunt imperative e%presia statului! si care nu pot fi neglijate de parti 1. un act cu scop ilicit nu tre# sa ai#a efecte, c9iar daca mijloacele sunt legale inopoza#ilitatea lui in tara a carei lege sanctioneaza asa acte! 3. ca sanctiune R neaplicarea legii care a devenit competenta prin frauda, si aplicarea celei care era competenta anterior 4. pedepsirea e indreptata impotriva intentiei frauduloase a partilor +. fraudarea dreptului competent, e o incalcare a normei conflictuale a forului 0. reptul strain tre# sa ai#a aceeasi forta jur ca si cel intern, cind e aplicat

Determinarea legii aplicabile persoanei juridice


1. Caracterizai noiunea de naionalitate a persoanei uridice. =ationalit V legatura politica si juridica intre pers jur si stat, se aplica prin analogie cu cetatenia, dar nu e aceeasi, si nu are aceleasi efecte ca cetatenia pt pers fiz. 7nii spun ca nu se poate de folosit termen de nationalit, din mai multe puncte de vedere, dar e%ista si contraargumente pt ca nu este aceeasi ca si cetatenia, si are o reglementare deose#ita, asemanatoare, dar e o institutie juridica desinestatatoare. 2. $tabilii criteriile de determinare a naionalit1ii persoanei uridice n diferite sisteme de drept2 inclusiv n cel al ).*oldova %art.1&3+ din Codul civil(. Criteriile de determinare sunt diferite, in diferite sisteme de drept( 1 / Criteriul voinei fondatorilor. 7tilizarea lui pemite fondatorilor sa aleag nationalitatea n concordan cu propriile interese asa cum aleg denumirea sau sediul. *e aceea, acest criteriu a fost refuzat de literatura de specialitate, pt c natura contractual nu e%prim pe deplin esena persoanei juridice, si pentru c nu asigur ocrotirea interesului pu#lic si pe cel al terilor. 3 / Criteriul locului unde se afl centrul activitii economice. 6e% societatis ar putea fi, n aceast conceptie legea statului unde se afl centrul activitii persoanei jur, aa dup cum le% contractus este legea statului unde se e%ecut contractul le% loci e%ecutionis!. 'otrivit acestei teorii, sta#ilirea naionalitii este total su#ordonat determinrii legii nationale, Criteriul menionat nu a fost reinut pentru c ignor natura instituional a persoanei juridice i pentru c uneori este greu de determinat locul activitii economice, atunci cnd aceasta se desfoar pe teritoriile mai multor state. 5 / Criteriul sediului social (teritorialitii conducerii) 'otrivit acestui criteriu, persoana juridic are naionalitatea rii pe teritoriul crei si&a sta#ilit sediul social. Cediul social tre#uie s fie real i serios, adic persoana juridic s ai#
01

principalele organe de conducere pe teritoriul unui stat i, respectiv, s fie sta#ilit ntr&o ar cu care persoana juridic are o legtur semnificativ. ( / Criteriul ncorporrii (locului nre istrrii statutului). 'otrivit acestui criteriu, persoana juridic are naionalitatea rii unde au fost indeplinite formalitile de constituire i nregistrare. 8vantajul acestui criteriu const n identificarea lesnicioas i sta#ilitate@ naionalitii, dar, totodat este supus criticii pentru faptul c e%ist posi#ilitatea fraudrii legii, Criteriul menionat se aplic i n sistemul de drept al "$ 7 / Criteriul controlului. naionalitatea persoanei juridice determinndu&se fie potrivit apartenenei conductorilor persoanei juridice, fie potrivit ceteniei asociailor, fie potrivit naionalitii capitalului social, fie potrivit ceteniei acelora n folosul crora se desfoar activitatea persoanei juridice. Criteriul controlului este folosit doar n unele tratate internaionale, cnd se urmrete distingerea ntre.persoane juridice naionale>i strine, precum i n cazul aplicrii anumitor msuri discriminatorii persoanei juridice strine. 2 / Criteriul mi,t. n unele situaii, pentru determinarea naionalitii sunt utilizate criterii mi%te, adic concomitent se aplic cteva criterii din cele menionate. 3. Argumentai importana naionalit1ii persoanei uridice n materia dreptului internaional privat. #mportanta se e,prima prin urmatoarele& & nationalitatea ajuta sa facem deose#ire intre pers jur nationale si straine, in *I'r e important, se pune si pro#lema recunoasterii e%trateritoriale si sta#ilirea regimului juridic intr&o tara gazda & nationalitatea determina legea aplica#ila pt statutul pers jur de legea nationala a pers jur! & nationalitatea pers jur e un criteriu de detereminare a domeniuli de aplicare a tratatelor internationale, adica determinarea pers jur care #eneficiaza de prevederile tratatului & nationalitatea de asemenea determina care stat poate corda protectie diplomatica, in anumite cazuri & de semenea serveste la aplicarea masurilor deose#ite de protectie impotriva unor pers jur straine pescuit, cai aeriane!

03

Legea aplicabila conditiilor de forma ale actelor juridice.


1. Caracterizati legea aplicabila formei e"terioare a actelor uridice in *I' forma e%terioara a act j este cirmuita de legea locului unde se inc9eie actul e%primata prin formularea locus regit actum. Mustificarea aplicarii regulii date se intemeiaza pe consideratii de ordin practic constind in faptul ca atunci este vor#a de acte solemne acestea implica interventia unei autoritati locale care aplica propria lege, iar referuitor la alte act j in prezumtia ca legea locala este cel mai #ine cunoscuta de parti, totodata regula locus regit actum se justifica prin satisfacerea unei cerinte de generalitate in care statul forului poate fi interesat in sensul aplicarii aceleiasi legi pentru toate act j intocmite pe teritoriul statului respectiv . locus regit actum isi gaseste aplicarea in toate sist de dr c9ia daca de mai multe ori este alternativa sau su#sidiara 2. Analizati domeniul de aplicare a legilor privind forma actelor uridice. in principal coditiile de forma ale act j sunt sta#ilite de legea care guverneaza fondul actului j, totodata se precizeza ca actul j inc9eiat in afara rm se considera vala#il din punctul de vedere al formei daca indeplineste conditiile prevazute de una din urmatoarele legi( este respectata legea locului unde a fost intocmit sunt respectate e%igentele legislatiei rm este respectata legea nationala sau legea domiciliului persoanei care la intocmit este vala#il conform legii aplica#ile autoritatii care e%amineaza validitatea actului astfel precizarile art 10,5 se aplica atit actelor j unilaterale cit si #ilaterale , astfel daca legea nu distinge nici cel care o interpreteaza nu tre#uie sa distinga. 8stfel cod civil prevede ca contractul este vala#il din punct de veder a formei in cazul in care(
04

& &

partile contractului se afla la moment inc9eierii contractului in state diferite si sunt respectate conditiile de forma potrivit legislatiei unuia dintre aceste state reprezentantul unei parti a contractului respecta condit de forma potrivit legislatiei statului pe al carui teritoriu se afla la momentul inc9eierii contractului

& 3. Argumentati caracterul normelor conflictuale privind forma actului uridic sub aspectul prioritatii de aplicare %art.1+<3 alin.%1(2art.1+13 din CC( R aplicarea in principal al legii care cirmuieste fondul& in *ip rm cu privire la forma actelor j e%ista o norma conflictuala principala si mai multe norme conflictuale su#sidiare, mentionam acordarea prioritatii de reglemntare legii care cirmuieste fondul actului celelalte avind caracter su#sidiar fata de aceasta aplicarea in su#sidiar a legii locului intocmirii actului in *I' "$ regula locus regit actum are un caracter su#sidiar fata de legea care cirmuieste fondul actului j, actul j inc9eiat in afara rm se considera vala#il din punctul de vedere a formei daca este respectata legea locului unde a fost intocmit aplicarea in su#sidiar a legii nationale sau legii domiciliului persoanei care la intocmit potrivit art 10,5 act j inc9eiat in strainatate este vala#il din punct de vedere al formei in cazul cind este respectata legea nationala sau legea domiciliului persoanei care la intocmit acesta prevedere este compati#ila numai cu actele j unilaterale, astfel contractul este vala#il in cazul in care partile contractante se afla la momentul inc9eierii contractului in state diferite sunt respectata conditiile de forma potrivit legislatiei unuia din aceste state , din cora#orarea dispozit art 10,5 si ale art 1013 rezulta ca legile la care se refera au o aplica#ilitate alternativa in materia formei actului j aplicarea in su#sidiar a legii autoritatii care e%amineaza validitatea actului j in conform cu art 10,5 act j se considera vala#i@ din punct de vedere al formei si in cazul in care indeplineste conditiile legii aplica#ile potrivit *I' al autoritatii care e%amineaza validitatea actului prin aplicarea regulii auctor regit actum. "egula auctor regit actum se aplica in principiu in cazul in care validtatea act j este e%aminata de o autoritate a unui stat in strainatate, in cazul e%aminarii validitatii actului de o autoritate din tara forului se aplica regula locus regit actum

0+

Istoricul aparitiei si dezvoltarii DIP


1.Caracterizati conditiile aparitiei problemelor de DIP aparitia normelor *I' precum si a pro#lemelor care au impus edictarea acestor norme a fost determinata de anumiti factori sociali economici si anume( un sc9im# intens de marfuri intre locuitorii tarii sau provincii diferite si respectiv deplasarii de oameni dintro tara in alta, un dr civil diferit prin continutul sau de la o provincie sau tara la alta intre care e%istau relatii economice , adica un dr civil diferit apartinind unor sisteme juridice de egala valoare posi#ilitatea de a se recunoaste strainului unele dr do#indite potrivit legii sale personale si deci posi#ilitatea de a se recunoaste efectele unei legi straine. 2.Analizati teoria statutarilor italieni%glosatori2 postglosatori(privind solutionarea conflictelor de legi. G% &a! '""&primele solutii ale conflictelor de legi care se puteau ivi leau dat glosatorii. 8cesti au fost juristii timpului m care faceau insemnari pe marginea te%telor din corpus iuris civile, care se numeau glose de unde si denumirea lor de glosatorii adica comentarii al dr roman, solutiile pe care le dadeau glosatorii erau urmat( / losa lui Accursius&aceasta este din anul 1114 si este cea mai cunoscuta si cea mai comentata , el sia pus intre#area daca un locuitor din Kolonia in $odena poate fi judecat dupa statutele orasului $odena, el raspundea negativ deoarece statutele $odena erau o#ligatorii numai locuitorilor ei , pentru a intari solutia el se refera la constitutia imparatilor
00

Iratian /alentinian si 2eodosiudin an 34, numita sfinta trinitatae si credinta catolica, care face urmatoarea o#servatie daca un locuitor al Koloniei este c9emat in judecata la $odena nu tre#uie judecat dupa statutele $odenei deoarece nui este supus . / losa lui -a ister Aldricus&fiind una din cele mai vec9i glose cu preocupari conflictuale unde se da raspuns la intre#area daca intrun proces sunt pers apartinind unor provincii diferite atunci va fi aplicata acea cutuma care va parea mai utila . P &!g% &a! '""&sunt juristii care au urmat glosatorii acesti sunt Kartolus, Kaldus sa. Cu ei incepe studiul sistematic al conflictelor de legi, rezultatele Lla care au ajuns postglosatorii in ela#orarea si sistematizarea solutiilor pentru rezolvarea conflictelor de legi sint cunoscute su# denumirea de teoria italiana a statutelor sau scoala postglosatorie , denumirea vine de la locul unde a aparut aceasta teorie, principalele idei ale statutarilor italieni au fost( distinctia in cadrul unui proces, intre formele de procedura si fond, formularea regulii locus regit actum pentru forma e%terioara a actelor j, determinarea legii aplica#ile #unurilor, aplicarea unei legi unice devolutiunii succesorale. 3.Argumentati ideile esentiale ale doctrinelor franceze2 olandeze si germane de solutionare a conflictelor de legi solutionarea de legi in franta avea la #aza acestora urmatoarele solutii( unificarea dr cutumiar , solutionarea conflictelor care se iveau intre diferitele cutume.potrivit luiC9arles *umoulin contractul este supus in privinta su#stantei si efectelor sale legii determinate e%pres de parti prin insusi contractul inc9eiat iar daca aceasta lege nu este e%pres aratata tre#uie dedusa din toate imprejurarile in care sa inc9eiat contractul prin urmare legea competenta se determina de parti e%pres sau tacit. In privinta acestor pro#leme a caror rezolvare nu dedpinde de vointa partilor *oumlin este considerat ca ocupind un loc intermediar intre scoala italiana si a statutelor franceze, reprezentat de Kertrand *X8rgentre.ce implica urmatoarele trasaturi ale teoriei vointei( &statutele sunt reale si personale, cele reale sunt care au ca o#iect #unurile, iar personale au ca o#iect persoanele cum ar fi cele care reglementeaza virsta pentru casatorie, in principiu statutele sunt teritoriale si numai in mod e%ceptional e%trateritoriale , scopul acestei teorii era de a impiedica aplicarea legii straine pe un teritoriu unei anumite provincii, &distinge incapacitatile generale care tin de statutul personal si incapacitatile speciale care privesc un anumit act j si care sunt supuse legii care reglemnteaza acest act j , nu statutului personal, & aplicarea statutelor personale in afar unui teritoriu ce face in virtutea unei idei de dr. Ideile de #aza ale teoriei statutarilor olandezi sunt(&legile oricarui stat au putere in limitele teritoriului sau deci principiul e%trateritorialitatii legilor, se admite e%trateritorialitatea statutului personal in cazul deplasarii pers dintro parte in alta, & se poate aplica o lege proprie in strainatate sau o lege straina pe teritoriul propriu dar nu in virtutea unei idei de drept deci ca o o#ligatie ci in virtutea unei formule de politete internationala , de curtoazie internationala in virtutea formulei comitas gentium aplicarea legii straine poate fi inlaturata daca aduce atingerea ordinii locale , aceasta cu privire la efectele dr do#indite in strainatate. Ide"%e de ba6a a%e d c!'"$e Ge'(a$e e'a#9 &toate legile nu se pot clasifica apriori in personale si reale sau teritoriale sau
0-

e%trateritoriale in unele cazuri aceste 1 clasificari nu tre#uie confundate pentru ca au la #aza criterii ce le deose#esc ( in prima clasificare o#iectul si in cea de a 1 intinderea aplicarii in spatiu &pentru a sti ce lege cirmuieste raport j tre#uie vazut care este sediul acelui raport j, pentru a afla acest sediu se utilizeaza 1 prezumtii( &de localizare a raport j si prezumtia de supunere voluntara a partilor fata de legea locului unde raportul este localizat prin sediul sau &in materia contractelor partile pot prin vointa lor sa supuna raportul j legii pe care o doresc locala sau straina &in cazul in care sunt competente legile straine se aplica in temeiul unei o#ligatii j si nu ca urmare a unei curtoazii internationale

Legea aplicabila statutului personal


1. Caracterizai concepia legii personale %le" personalis( n diferite sisteme de drept. n dreptul internaional privat statutul personal l constituie ansam#luY materiei care aparine strii civile i capacitii persoanei. 6egea care.crmuieste statutul personal ,este conceput in mod diferit n diferite sisteme de drept. Cistemele de drept n care statutul personal esto supus legii naionale le% patriae! > cetenia are caracter de sta#ilitate mai accentuat dect domiciliul i. deci, permanena statutului personal poate fi mai uor asigurat prin legea naional dect prin legea domiciliului@ > cetenia intereseaz statul i, ca atare, acesta este ndreptii a organiza condiia juridic a propriilor ceteni@ n situaia cnd statutul personal esle supus legii domiciliului, statul aste lipsit de posi#ilitatea de a asigura protecia cetenilor proprii@ > do#ndirea unei noi cetenii presupune, n general, acceptarea unui nou regim juridic al statutului personal@ > legea naional ine cont de specificul rii respective, fiind aplica#il cetenilor i inaplica#il strinilor@ > cetenia prezint un grad de certitudine mai mare dect domiciliul, deoarece este mai uor de cunoscut dect acesta care. datorit elementului de intenie, poate fi o surs de imprevizi#ilitatc pentru teri i dificulti pentru instanele de judecat. 2.$isteme de drept in care statutul personal este supus legii domiciliului. domiciliul sta#ilit ntr&o anumit ar e%prim voina persoanei de a se Bupune legii
04

acestei ri@ domiciliul este prefera#il ceteniei, deoarece, pe de o pana, n materia raporturilor de familie este. n general, unic pentru mem#rii familiei, dei aca&loa pot avea cetenii diferite i, pe de alt parte, e%ist principiul unicitii domiciliului, n sensul c persoana nu poate avea dect un domiciliu, spre deose#ire de cetenie, care n condiiile dreptului modern poate s nu fie unic@ domiciliul e%clude, din punctul de vedere al legii aplica#ile, diferena dintre ceteni i strini@ domiciliul, ca punct de legtur n dreptul internaional privai, favorizeaz $imilarea strinilor imigrani@ Cistemele de drept in care statutul personal este supus att legii naionale, ct l legii domiciliului 2. Analizai determinarea legii aplicabile statutului personal n dreptul internaional privat al ).*oldova prin prisma reglement1rilor cuprinse n art.1&'/2 1&''2 1&3< alin. %1(2 1&31 din Codul civil. 6HIH8 8'6IC8KI6Z C28272767I 'H"C;<86 O< *"H'276 C;<F6IC2786 86 ".$;6*;/8 pentru celeanul ".$oldova legea naional este legea ".$oldova. 8stfel, cetenia constituie punctul de legtur pentru norma conflietual n al crei coninut intr starea civil i capacitatea persoanei fizice. Determinarea ceteniei se face conform legii statului a crui cetenie se invoc. e%plicit din prevederile aiin. 1! al art.1+4- din Codul civil, aplicarea legii naionale, deci luarea ceteniei ca punct de legtur, consliluie regula n materie, de la care ins e%ist i unele e%cepii, n cazurile cnd se apic legea domiciliului sau reedinei. 8stfel, n ca1ul n care persoana are dou sau mai muite cetenii, legea naional se consider legea statului cu care persoana are cele mai strnse legturi, in sensul alin. 1!, iar cele mai strnse legturi persoana le poate avea prin intermediul domiciliului sau reedinei. n continuare, art.1+4- alin. 3! prevede c .legea naional a apatridului se consider legea stalului n care el i are domiciliul sau reedina=. n opinia noastr, aceasta formulare este confuz, n sensul c dac persoana aste apatrid, adic nu are nici o cetenie, atunci legea naional nici nu e%ist. 2otodat, legea naional nu poate fi legea domiciliului reedinei!, avnd n vedere c am#ele constituie noiuni distincte, reprezentnd dou aspecte ale aplicrii leg[ personale. 'otrivit art.1+5,D1 CC capacitatea de e%erciiu a cetenilor strini i a apatrizilor este guvernat de legea lor naional. 6a fel ca i art.1+4- alin. 3!, acest te%t poate provoca confuzii, avnd n vedere faptul c nu e%ist le ea naional n privina apatrizilor. 8stfel, mai potrivit ar fi dac privitor la apatrizi s&ar prevedea :c capacitatea de e%erciiu a acestora este crmuit de legea domiciliului, sau n lipsa domiciliului, de legea reedinei=. in ceea ce privete capacitatea de e%erciiu a cetenilor strini i a apatrizilor n materie de acte juridice nc9eiate pe teritoriul ".$oldova i n materie de o#ligaii din cauzarea de prejudiciu se sta#ilete potrivit legii ".$oldova. n r.cnsul art.1+5, nlin.\3!. In conformitate cu dispoziia alin. 4! al art. 1+5,. apartenena unei persoane la o nou lege naional nu aduce atingere majoratului do#ndit i recunoscut potrivit legii aplica#ile anterior. 3. Argumentai teoria interesului naional ca e"cepie de la aplicarea legii personale %art.1&3< alin.%2( din Codul civil(.
05

'rivitor la norma conflietual le, patrise s&a ela#orat o concepie pentru a o e%prim dificultile pe care le ntmpin coordonarea intereselor n prezen ou cerinele unei securiti juridice pe plan internaional. 8ceast concepie, cunoscut n doctrin su# denumirea de :teoria interesului naional= este o creaie jurisprudenial, reprezentnd o e%cepie de la competena normal a logii naionale n privina capacitii persoanelor. 'otrivit legii personale, fie legea naional, fio legea domiciliului, ar tre#ui sa rezulte urmtoarele consecine( 1. n cazul cnd o persoan este capa#il potrivit legii salo personale. aceasta va fi considerat capa#il n orice alt ara@ 1. in cazul cnd o persoan este incapa#il dup legea sa personal, aceasta va fi considerat astfel n orice tar . Cituaia nu este aceeai n ceea ce privete cea de&a doua consecin@ ca persoan incapa#il potrivit legii sale personale este posi#il s fie considerata capa#il n alt tar. Te '"a "$!e'e&#%#" $a:" $a% implic ndeplinirea n mod cumulativ a urmatoarelor condiii, care rezult din prevederile art.1+5, alin. 1!( a. persoana n cauz s fie incapa#il potrivit legii sale personale b. aceast persoan s fie capa#il potrivit legii locului nc9eierii actul juridic c.anularea actului s fie de natur a produce un prejudiciu neiustificat pentru ceteanul propriu

xecutarea %otaririlor judecatoresti straine


1.Caracterizai noiunea de e"eAuatur. 'rezinta o procedura judiciara in cadrul careia in urma controlului e%ercitat asupra 9otaririi judecatoresti straine de instantele statului pe teritoriul caruia se cere e%ecutarea 9otarirea judecatoreasca e declarata e%ecutorie H%eSuatorul este un act de jurisdictie al instantei pt o#tinerea caruia sunt necesare 1 et( 1. recunoasterea 9otaririi straine 1. e%ecutarea 9otaririi straine 2. Analizai procedura de e"ecutare a ?ot1r@rilor udec1tore:ti str1ine n ).*oldova %art.,+'.,/< din Codul de procedur1 civil1(. Cererea de recunoatere a 9otrrii judectoreti strine Botrrea judectoreasc strin care nu a fost e%ecutat #enevol poate fi pus n e%ecutare pe teritoriul "epu#licii $oldova, la cererea creditorului, n temeiul ncuviinrii date de curtea de apel de drept comun n a crei circumscripie urmeaz s se efectueze e%ecutarea. On cazul n care de#itorul nu are domiciliu sau sediu n "epu#lica $oldova ori cnd domiciliul nu este cunoscut, 9otrrea se pune n e%ecutare la locul de aflare a #unurilor acestuia. C#0'"$&#% ce'e'"" On cererea de recunoatere a 9otrrii judectoreti strine se indic( a) numele sau denumirea creditorului, precum i al reprezentantului dac cererea se depune de acesta, domiciliul reedina! ori sediul@ b) numele sau denumirea de#itorului, domiciliul reedina! ori sediul@
-,

c) solicitarea ncuviinrii e%ecutrii silite a 9otrrii, termenul de la care se cere e%ecutarea 9otrrii. 'entru soluionarea just i rapid a pricinii, n cerere se indic numerele de telefon, fa%ul, pota electronic, alte date. 6a cerere se ane%eaz actele stipulate de tratatul internaional la care "epu#lica $oldova este parte. *ac n tratatul internaional nu se indic astfel de acte, la cerere se ane%eaz( a) copia de pe 9otrrea judectoreasc strin, ncuviinarea e%ecutrii creia se cere, legalizat de emitent n modul sta#ilit@ b) actul oficial care confirm rmnerea definitiv a 9otrrii judectoreti strine, conform legii statului n care s&a emis, dac faptul acesta nu rezult din 9otrre@ c) actul care confirm c partea mpotriva creia s&a emis 9otrrea, dei a fost ntiinat legal, nu a participat la proces@ d) actul care confirm e%ecutarea anterioar a 9otrrii pe teritoriul statului respectiv. P' ced#'a de e/a("$a'e a ce'e'"" Cererea de recunoatere a 9otrrii judectoreti strine se e%amineaz n edin de judecat, cu ntiinarea legal a de#itorului despre locul, data i ora e%aminrii. <eprezentarea din motive nentemeiate a de#itorului citat legal nu mpiedic e%aminarea cererii. Instana judectoreasc poate satisface cererea ntemeiat a de#itorului privind amnarea e%aminrii cererii, ntiinndu&l. Instana judectoreasc, dup ce ascult e%plicaiile de#itorului i e%amineaz pro#ele prezentate, pronun o nc9eiere de ncuviinare a e%ecutrii silite a 9otrrii judectoreti strine sau de refuz al autorizrii e%ecutrii. On cazul n care 9otrrea judectoreasc strin conine soluii asupra mai multor pretenii disocia#ile, ncuviinarea e%ecutrii lor poate fi acordat separat. 6a e%aminarea cererii de recunoatere a 9otrrii judectoreti strine, instana sesizat poate, dup caz, s cear e%plicaii solicitantului recunoaterii i s interog9eze de#itorul privitor la cererea depus ori s cear e%plicaii instanei strine emitente. Cu# rezerva verificrii condiiilor prevzute de lege pentru ncuviinarea e%ecutrii 9otrrii judectoreti strine, instana judectoreasc a "epu#licii $oldova nu poate proceda la ree%aminarea fondului 9otrrii judectoreti strine i nici la modificarea ei. On temeiul 9otrrii judectoreti strine i nc9eierii, rmase irevoca#ile, de ncuviinare a e%ecutrii ei silite, se eli#ereaz un titlu e%ecutoriu, care se e%pediaz instanei de la locul de e%ecutare a 9otrrii judectoreti strine. 3.Argumentai temeiurile de refuz a e"ecutarii ?ot1r@rilor udec1tore:ti str1ine n ).*oldova %art.,/1 alin.%1( din Codul de procedur1 civil1(. "efuzul de a ncuviina e%ecutarea silit a 9otrrii judectoreti strine se admite n unul din urmtoarele cazuri( a) 9otrrea, conform legislaiei statului pe al crui teritoriu a fost pronunat, nu a devenit irevoca#il sau nu este e%ecutorie@ b) partea mpotriva creia este emis 9otrrea a fost lipsit de posi#ilitatea prezentrii la proces, nefiind ntiinat legal despre locul, data i ora e%aminrii pricinii@ c) e%aminarea pricinii este de competena e%clusiv a instanelor judectoreti ale "epu#licii $oldova@ d) e%ist o 9otrre, c9iar i nedefinitiv, a instanei judectoreti a "epu#licii $oldova emis n litigiul dintre aceleai pri, cu privire la acelai o#iect i avnd aceleai temeiuri
-1

sau n procedura instanei judectoreti a "epu#licii $oldova se afl n judecat o pricin n litigiul dintre aceleai pri, cu privire la acelai o#iect i avnd aceleai temeiuri la data sesizrii instanei strine@ e) e%ecutarea 9otrrii poate prejudicia suveranitatea, poate amenina securitatea "epu#licii $oldova ori poate s contravin ordinii ei pu#lice@ f) a e%pirat termenul de prescripie pentru prezentarea 9otrrii spre e%ecutare silit i cererea creditorului de repunere n acest termen nu a fost satisfcut de judecata "epu#licii $oldova@ g) 9otrrea judectoreasc strin este rezultatul unei fraude comise n procedura din strainatate.

-1