Salata de sfecla rosie rasa cruda

Timp de 6 luni, din toamna pana in primavara ,in salata mea zilnica exista sfecla rosie rasa cruda. Mama mea, cand avea 27 de ani era sa moara de TBC. Medicii ii mai dadusera 3 zile de trait, familia era la capataiul ei , cand a visat-o pe unica ei care ii intindea o farfurie cu supa.-!a fetita mea , i-a spus unica, e supa de sfecla cu usturoi.Mama a povestit visul, unica mea i-a dat imediat asemenea supa si a continuat sa ii dea in saptamanile urmatoare ...iar mama a mai trait pana la 7" de ani. Imprieteniti-va cu ea! Este o garantie de sanatate pe termen lung Putina istorie #e$uma anala in zilele noastre, sfecla rosie are un trecut $lorios. %escoperita in urma cu aproape patru milenii, cultivata in !ran, Ba ilon si &ssiria pentru $ustul placut al frunzelor ei, la scurta vreme a fost randul radacinilor sa faca furori, mai ales in tarile ara e, unde a devenit si marfa pentru export. Caravanele ne$ustorilor plecau la drum lun$ spre 'recia antica si (oma, cu desa$ii incarcati cu marfuri, dar si cu sfecla. ) parte se consuma pe drum, iar cantitatea ramasa se vindea cu succes. !n 'recia, sfecla sim oliza starea de conflict. Cand se certau sotii, deasupra usilor de la intrare se a$ata o cununa impletita din frunze de sfecla. !n (oma, atitudinea fata de sfecla era mai de$ra a respectuoasa, ea fiind considerata o le$uma de lux care nu tre uia sa lipseasca de pe masa. %e aceea, imperatorul Ti erius le-a si impus $ermanilor cuceriti de romani sa plateasca tri utul in sfecla. !n (omania , sfecla a a*uns in secolul !+, initial in zona Marii ,e$re, odata cu ridicarea cetatilor $recesti, luand apoi drumul (usiei. !n secolul +, calu$arii rusi o cultivau cu succes aproape de Marea Baltica, preparand din ea cior e si un ors delicios, in vreme ce pentru iernile lun$i, sfecla se punea la murat, de re$ula impreuna cu varza si fructe de padure. %eseori, se spune cu o doza de invidie, ca stramosii erau mult mai sanatosi decat noi, datorita alimentatiei simple si cat se poate de naturale. -ste adevarat. Batranii nu aveau nevoie de cure complicate de dezintoxicare. Strictetea alimentara din zilele de post ii scutea de pro lemele le$ate de indi$estii sau depuneri de colesterol. #a tara se tinea post ne$ru o li$atoriu, miercuri si vineri. !n seara zilei de marti, se ea ceai din plante si apa in care s-a fiert sfecla. Toata ziua de miercuri, de la rasaritul si pana la apusul soarelui, nu se manca nimic. Seara, iar se ea ceai din mai multe plante /patla$ina, sunatoare, musetel, roinita sau urzica0 si se mancau cateva sfecle coapte in cuptor, asezonate cu leustean si usturoi. 1n asemenea re$im alimentar le permitea satenilor sa ramana activi si cu mintea limpede, pana dupa 23 de ani. 4oate vom descoperi si noi secretele sanatatii perfecte si ale lon$evitatii, daca vom acorda respect si atentie nemar$initei experiente si intelepciuni populare. Fisa biografica

Frunzele sfeclei la fel de delicioase ca radacina
Sfecla este un depozit nemuritor de vitamine si microelemente care, spre deose ire de restul le$umelor, nu se distru$ si nu se dezactiveaza in procesul de prelucrare termica. 5olosirea ei in alimentatie are, pe lan$a virtuti culinare, si virtuti medicale de prevenire a olilor de san$e, deoarece intrece toate legumele (in afara de usturoi) prin continutul de fier. &similarea fierului este favorizata de vitamina C, prezenta in toate partile plantei. !n structura radacinii de sfecla este prezent si cuprul. #ipsa de cupru in alimentatie provoaca incaruntirea precoce a parului, in$reuneaza procesul de consolidare a fracturilor, provoaca dere$lari in activitatea pancreasului. &lt element important este zincul, prezent in cantitati foarte mari. %atorita prezentei lui in alimentatie, functioneaza ine or$anele de reproducere, se previne aparitia cosurilor, a furunculozei, caderea parului. #ipsa de zinc afecteaza vederea, poate provoca infarctul miocardic. Sfecla contine si o cantitate mare de man$an, care apara ficatul de distrofie adipoasa /lipidoza0, scade nivelul de za6ar in san$e, a*uta in lupta cu scleroza si elimina surplusul de apa din or$anism. Sfecla contine si iod, care favorizeaza meta olismul, fiindu-le extrem de prielnica persoanelor cu o ezitate si care sufera de in6i area functiilor tiroidei. %e nepretuit este rolul iodului si in locarea cancerului si incetinirea im atranirii. Celuloza din sfecla scoate din or$anism toxinele, im unatateste

se foloseste apa calduta in care s-au fiert frunzele sau radacina de sfecla. se umple un orcanel de 733 ml. Se pune totul intr-un orcan de sticla. se mananca 9:3 $ de salata din sfecla. vitamine si alte su stante care a*uta la reducerea tendintei irezisti ile de a consuma alcool. 8 %epuneri de colesterol. se consuma salata de sfecla rasa. :33 ml vin rosu de casa.$ de sfecla taiata marunt. Se stoarce sucul si se adau$a putina miere de al ine. Se pun la fiert : l de apa de izvor. Cand le$umele sunt fierte. 4entru $ar$ara. &*uta si la vindecarea diferitelor afectiuni ale aparatului respirator. /Tratamentul va avea efect pozitiv numai in caz de renuntare cate$orica la auturile alcoolice. TRATA E!TE I!TER!E 8 Alcoolism. Se recomanda consumul zilnic al sfeclei in stare cruda. provocate de raceala. pe nemancate. iar in timpul meselor principale. apoi se strecoara. olile ocupa din nou pozitiile casti$ate si tratamentul tre uie inceput de la zero. !n medicina populara. flori de castan etc. fiarta sau murata. de 2-3 ori pe zi. se pot consuma si alte alimente.$ de piersici curatate de sam uri si taiate felii. de exemplu7 matase de porum . %aca dupa 33-": de minute apare senzatia de foame. 8 Curatarea or$anismului de metale $rele si radioactive. 4reparatul a*uta si la resta ilirea fortelor or$anismului sla it dupa o oala $rea. se adau$a 2-3 lin$uri de otet si se lasa la macerat 3 ore. 6ipertensiune. %aca ea nu dispare dupa consumul a 7-93 ilute de sfecla. Se infuzeaza 3 ore. date prin razatoare. pe nemancate. Se eau cate 7: $ dimineata. Se stoarce sucul dintr-un . Se . care se introduce intr-un vas cu apa calduta. paducel. %upa 2-3 pa6are de vin sau ere. se folosesc mai multe preparate din sfecla. si cand da in clocot se adau$a :33-733 $ de sfecla tocata si se ia de pe foc. 4este le$ume se toarna apa clocotita cat sa le acopere /cu 2 de$ete0 si se fier pe foc mic timp de 33 de minute. Se consuma de trei ori pe zi. 4entru accelerarea vindecarii. se amesteca cu 9 . 4e parcurs. Trei litri de apa rece se toarna peste 9 . ) alta metoda7 se da pe razatoare sfecla cruda. cate 933-9:3 $. un pa6ar de suc de morcov si 9 . :33 $ de sfecla si :33 $ de morcov se taie marunt. se mesteca incet cate o felie de sfecla cruda. se adau$a cate o cana de stafide si caise uscate si se lasa sa mai fiar a : minute. se eau 333 ml de suc fermentat de sfecla. intre mese. ocluzii intestinale. fiind un remediu reduta il in tratarea o ezitatii si constipatiei. constipatie.$ miere de al ine. Medicina populara foloseste toate componentele sfeclei7 atat tu erculii cat si frunzele. dar si pentru profilaxia lor. amestecand periodic. amestecate cu suc de lamaie sau smantana. varice. aritmie /fi rilatie auriculara0. preparatul se amesteca cu 2 lin$uri de miere de al ine si se lasa pentru 92 ore la racoare.functionarea tractului intestinal. morcov si ridic6e nea$ra. in apa puteti sa adau$ati si plante medicinale pentru afectiunile de care suferiti. 4rocedeul se repeta ori de cate ori apare senzatia de foame. Se prepara un amestec din cantitati e$ale de sucuri din sfecla. 8 &mi$dalita. Se fier e 93-92 minute pe aie de a uri dupa primul clocot. pentru tratarea ami$dalitei. fiarta sau coapta in cuptor. se mesteca incet si se in$6ite cate o iluta de sfecla. Cu 33 de minute inainte de masa. dizolvarea placilor aterosclerotice din vasele san$uine. &mestecul se toarna in sticle de culoare inc6isa si se tine 3 ore in cuptorul incalzit sla . Se amesteca cu 9:3 $ de za6ar si o lin$urita de dro*die uscata si se pune intr-un loc cald. pentru 2"-36 de ore. 8 &nemie. %upa stoarcerea lic6idului. Se face $ar$ara la fiecare 2 ore. 8 Curatirea san$elui. in pauze. Se ea de trei ori pe zi cate o lin$ura. %upa racire. Complexul de metode folosite in vindecarea alcoolismului prevede si im o$atirea or$anismului cu saruri de potasiu.ilo$ram de sfecla. intre $ar$are. %imineata. %e 2-3 ori pe zi. %oza o tinuta este pentru o sin$ura persoana. "ubstantele vitale din sfecla nu se distrug prin fierbere (dar e preferabil sa fie consumata cruda) 8 Bronsita cronica. 6emoroizi. dupa care se mananca o ucatica de unt. inclusiv erea . intarirea imunitatii. Se pastreaza in fri$ider. Continutul o$at in fier favorizeaza ridicarea nivelului de 6emo$lo ina in san$e. din sfecla ramasa se modeleaza ilute de marimea corcoduselor si se pastreaza in fri$ider sau in con$elator /daca sunt multe0. 8 Constipatie. se eau 933 ml de suc de sfecla. morcovi si ridic6e nea$ra crude. se amesteca cu o lin$ura de lemn sterilizata. timp de o luna.0 !mpreuna cu sfecla.

1rzica se sc6im a zilnic. %eseori. 2 pa6are de otet de mere. se curata de coa*a si se taie felii su tiri. . -demul limfatic al picioarelor necesita un complex intre$ de tratamente. !m unatatirea se o serva peste :-7 zile. Terciul o tinut se aplica pe $in$iile olnave si se tine 2:-33 de minute. se pot aplica si frunzele de sfecla strivite in palme. cu "3 de minute inainte de masa. Timp de 7-< zile. se ea si infuzie din frunze de patla$ina. 4entru cei mai mici. 8 #imfostaza /elefantiazis0. Se aplica terciul din sfecla timp de "-7 zile. puteti sa-l amestecati cu suc de paducel. pentru fermentatie. 3-: minute. Ca sa eliminati pietrele din colecist. se amesteca cu sucul dintr-o lamaie. cate 933-9:3 ml. zilnic. 8 Mastopatie. intr-un orcan. &mestecul se pune la fermentat in loc cald. printre care si comprese cu celuloza din sfecla ramasa dupa stoarcerea sucului. de 3-" ori pe zi. Se eau cate 9:3 ml. !nainte de a pune feliile in orcan. 8 %ezintoxicare . 6 cuisoare si 2 foi de dafin. pana se o tine un sirop concentrat. " cren$ute de menta. arsuri. ferit de lumina. 93 oa e de piper ne$ru. Se storc 333 ml suc de sfecla.adau$a 6-< cren$ute de urzica sau 2-3 frunze tinere de 6rean. 8 4aradontoza. 4reparatul se ea fara restrictii. cu sucul dintr-o lamaie. apoi cate doua pa6are pe zi. orcanul se lasa la temperatura camerei. se aplica pe locul olnav. 8 =ipertensiune. )tetul se adau$a dupa racire. (e$leaza tensiunea arteriala. 1n . 4e arsuri. Se pun intr-un orcan de trei litri. %upa doua saptamani se strecoara. cu 33 de minute inainte de masa. Se toarna deasupra apa rece de izvor. Modul de preparare7 sfecla spalata ine se fier e. Marinata se toarna in orcan peste feliile de sfecla. 8 4ietre in colecist. in afara de curatarea rinic6ilor de nisip. Se eau cate unul. Se amesteca 333 $ suc de sfecla cu 233 $ suc de rosii. de patru ori pe zi. sucul se amesteca cu apa fiarta si racita. "3-:3 de minute. pus intr-un tifon. de trei ori pe zi. Se tin in$redientele intr-un orcan de 3 l. curatate de coa*a. 8 =ipertensiune cu dureri de cap si edem al picioarelor. Se pun in nas picaturi de suc de sfecla. 8 %is acterioza. 4entru un . acoperit cu 3 straturi de tifon. Cataplasma se sc6im a de : ori pe zi. intr-un loc cald. se prepara o alta portie de autura. Se ea cate un pa6ar.$ de sfecla taiata felii su tiri se fier e in 2 litri de apa. Terciul din sfecla tocata.. in care in$redientul principal este sfecla. 8 'ripa. mai ales menstruatii a undente. apoi lic6idul se strecoara in alt vas si se pastreaza in fri$ider. 8 Menopauza. Se eau. 9. !ntre timp. Se amesteca in parti e$ale suc de sfecla cu miere de al ine si se eau cate 2 lin$uri de trei ori pe zi. ) lin$ura de frunze se infuzeaza in 2:3 ml apa fier inte. !n :-6 luni. in perioada climacterica apar diferite dere$lari. 5lora intestinala se resta ileste cel mai rapid daca se consuma sfecla marinata. Se pastreaza la rece. 8 #ic6en.ilo$ram de sfecla este nevoie de 9 litru de apa. dispar durerile de cap si va*aiturile. este posi ila si im unatatirea di$estiei si re$larea tensiunii arteriale. se foloseste si siropul de sfecla. acoperit cu tifon. Marinata se aduce pana la punctul de fier ere si se tine pe foc sla . Se taie in felii su tiri 3-" sfecle de marime medie.: l de apa si 333 $ de za6ar sau miere de al ine. cu 33 de minute inainte de masa. sfecla se cantareste. pana la racire. eczeme. !n medicina populara $asim foarte multe retete pentru re$larea tensiunii. 8 #itiaza renala. : lin$uri suc de ceapa. in asa fel ca sa ramana un loc $ol de 2-3 de$ete. cand se pierd cantitati mari de fier. dar tratamentul tre uie repetat cateva saptamani /in functie de vec6imea afectiunilor0. concomitent cu alte metode. se scoate menta si se eau cate :3 ml suc cu in$6itituri mici.. %upa 2 ore.un pa6ar de frunze de sfecla tocate se amesteca cu un pa6ar de za6ar si 3 litri de zer. #ic6idul /$en sampanie0 nu se pastreaza la fri$ider. !n acelasi timp. za6ar si piper ne$ru macinat /dupa $ust0. Se ea suc de sfecla in portii mici /7:-933 ml0 de 2-3 ori pe zi. Se rade sfecla pe razatoarea mica. !n loc de miere. cu o lin$ura de lemn. raceala. !n acelasi timp se eau cate :3 ml de suc. TRATA E!TE E#TER!E 8 'uturai. cate o lin$urita de sare si za6ar. intre mesele principale. timp de 2: de zile. Se imparte in 2 doze si se ea dimineata si seara. de doua ori pe zi. se raceste. sare. Componentele se pun in camara. ca sa nu-i usture tare. amestecand continutul zilnic. 4e $ura orcanului se pune un strat de tifon.

nu se descompune in procesul de prelucrare termica si nici in procesul de di$estie. "FE-.Test de sanatate cu suc de sfecla Medicina populara foloseste toate componentele sfeclei Sfecla contine multe su stante enefice / etanina. miere de al ine si vin rosu dulce /ca ernet0.in tonic din sfecla !n medicina populara. resta ileste apetitul.u e si cazul sucului de sfecla. de trei ori pe zi. . 4i$mentul din planta este actorul principal in lupta cu cancerul. 4i$mentul nu este toxic. pentru micsorarea locului afectat. 6rean. li se prescrie olnavilor sa consume zilnic cate 2:3 $ de sfecla cruda. data pe razatoare fina. 4ersoanelor cu cancer mamar si de piele li se aplica. de "-: ori pe zi. !n Centrul oncolo$ic de la Moscova. "e beau '(( ml suc de sfecla si se mananca o salata de sfecla cruda$ data prin razatoarea fina) "e urmaresc sc*imbarile de culoare a urinei) +aca nu sunt prezente afectiuni serioase de sanatate$ culoarea nu se sc*imba) +aca sunt probleme de sanatate$ urina capata culoarea sucului de sfecla) .0. Se eau cate :3 ml. timp de 2 ore. Calitatile lui terapeutice se pastreaza si dupa fier ere la 933 $rade Celsius. %e re$ula. lamaie. %aca sfecla cruda nu este acceptata de or$anismul olnavului. morcov. care se numeste >7 pa6are>. &mestecul se pastreaza in vase de sticla. cu pauze de 3-" saptamani. tot restul vietii. ridic6e nea$ra. stari de $reata etc. Se recomanda feluri de mancare unde sfecla este amestecata cu ful$i de ovaz. saruri de potasiu0 care au efecte pozitive asupra tensiunii arteriale. in fri$ider. . a meta olismului lipidic in celulele ficatului si a intaririi peretilor vasculari. c6imioterapie si in timpul tratamentelor de lun$a durata. care tre uie consumat fara pauze. olnavilor li se im unatatesc analizele de san$e si starea $enerala de sanatate. Se amesteca in cantitati e$ale cate 2:3 ml sucuri de7 sfecla.97:3 ml . facand un exercitiu simplu. ec6ivalentul a 2:3-333 ml de suc. %oza zilnica minima de pi$ment se afla intr-un . asupra nivelului de colesterol. scade efectele ne$ative ale tratamentelor cu radiatii. ea se inlocuieste cu 333 ml de suc.ilo$ram de sfecla. usturoi. Consumul re$ulat de sfecla su orice forma normalizeaza ?S=-ul olnavilor. 5olosirea sucului de sfecla in vindecarea olnavilor de cancer se practica in medicina populara de mii de ani. Cantitatea . pansamente cu suc de sfecla. Cu a*utorul sucului de sfecla ne putem testa starea de sanatate. 4reparatul se recomanda pentru revitalizarea or$anismului dupa interventii c6irur$icale. se foloseste din atrani o reteta cu actiune tonica $enerala.reprezinta o cura care se repeta de cinci ori pe an. anana sau lapte prins. in 3-" reprize. %upa trei saptamani de administrare. care nu se bea imediat$ ci trebuie lasat %-& ore ca sa se evapore unele ingrediente ce produc efecte negative /dureri de cap. se stie ca sucurile de le$ume se eau imediat dupa ce au fost stoarse.A si -A!-ER/.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful