Salata de sfecla rosie rasa cruda

Timp de 6 luni, din toamna pana in primavara ,in salata mea zilnica exista sfecla rosie rasa cruda. Mama mea, cand avea 27 de ani era sa moara de TBC. Medicii ii mai dadusera 3 zile de trait, familia era la capataiul ei , cand a visat-o pe unica ei care ii intindea o farfurie cu supa.-!a fetita mea , i-a spus unica, e supa de sfecla cu usturoi.Mama a povestit visul, unica mea i-a dat imediat asemenea supa si a continuat sa ii dea in saptamanile urmatoare ...iar mama a mai trait pana la 7" de ani. Imprieteniti-va cu ea! Este o garantie de sanatate pe termen lung Putina istorie #e$uma anala in zilele noastre, sfecla rosie are un trecut $lorios. %escoperita in urma cu aproape patru milenii, cultivata in !ran, Ba ilon si &ssiria pentru $ustul placut al frunzelor ei, la scurta vreme a fost randul radacinilor sa faca furori, mai ales in tarile ara e, unde a devenit si marfa pentru export. Caravanele ne$ustorilor plecau la drum lun$ spre 'recia antica si (oma, cu desa$ii incarcati cu marfuri, dar si cu sfecla. ) parte se consuma pe drum, iar cantitatea ramasa se vindea cu succes. !n 'recia, sfecla sim oliza starea de conflict. Cand se certau sotii, deasupra usilor de la intrare se a$ata o cununa impletita din frunze de sfecla. !n (oma, atitudinea fata de sfecla era mai de$ra a respectuoasa, ea fiind considerata o le$uma de lux care nu tre uia sa lipseasca de pe masa. %e aceea, imperatorul Ti erius le-a si impus $ermanilor cuceriti de romani sa plateasca tri utul in sfecla. !n (omania , sfecla a a*uns in secolul !+, initial in zona Marii ,e$re, odata cu ridicarea cetatilor $recesti, luand apoi drumul (usiei. !n secolul +, calu$arii rusi o cultivau cu succes aproape de Marea Baltica, preparand din ea cior e si un ors delicios, in vreme ce pentru iernile lun$i, sfecla se punea la murat, de re$ula impreuna cu varza si fructe de padure. %eseori, se spune cu o doza de invidie, ca stramosii erau mult mai sanatosi decat noi, datorita alimentatiei simple si cat se poate de naturale. -ste adevarat. Batranii nu aveau nevoie de cure complicate de dezintoxicare. Strictetea alimentara din zilele de post ii scutea de pro lemele le$ate de indi$estii sau depuneri de colesterol. #a tara se tinea post ne$ru o li$atoriu, miercuri si vineri. !n seara zilei de marti, se ea ceai din plante si apa in care s-a fiert sfecla. Toata ziua de miercuri, de la rasaritul si pana la apusul soarelui, nu se manca nimic. Seara, iar se ea ceai din mai multe plante /patla$ina, sunatoare, musetel, roinita sau urzica0 si se mancau cateva sfecle coapte in cuptor, asezonate cu leustean si usturoi. 1n asemenea re$im alimentar le permitea satenilor sa ramana activi si cu mintea limpede, pana dupa 23 de ani. 4oate vom descoperi si noi secretele sanatatii perfecte si ale lon$evitatii, daca vom acorda respect si atentie nemar$initei experiente si intelepciuni populare. Fisa biografica

Frunzele sfeclei la fel de delicioase ca radacina
Sfecla este un depozit nemuritor de vitamine si microelemente care, spre deose ire de restul le$umelor, nu se distru$ si nu se dezactiveaza in procesul de prelucrare termica. 5olosirea ei in alimentatie are, pe lan$a virtuti culinare, si virtuti medicale de prevenire a olilor de san$e, deoarece intrece toate legumele (in afara de usturoi) prin continutul de fier. &similarea fierului este favorizata de vitamina C, prezenta in toate partile plantei. !n structura radacinii de sfecla este prezent si cuprul. #ipsa de cupru in alimentatie provoaca incaruntirea precoce a parului, in$reuneaza procesul de consolidare a fracturilor, provoaca dere$lari in activitatea pancreasului. &lt element important este zincul, prezent in cantitati foarte mari. %atorita prezentei lui in alimentatie, functioneaza ine or$anele de reproducere, se previne aparitia cosurilor, a furunculozei, caderea parului. #ipsa de zinc afecteaza vederea, poate provoca infarctul miocardic. Sfecla contine si o cantitate mare de man$an, care apara ficatul de distrofie adipoasa /lipidoza0, scade nivelul de za6ar in san$e, a*uta in lupta cu scleroza si elimina surplusul de apa din or$anism. Sfecla contine si iod, care favorizeaza meta olismul, fiindu-le extrem de prielnica persoanelor cu o ezitate si care sufera de in6i area functiilor tiroidei. %e nepretuit este rolul iodului si in locarea cancerului si incetinirea im atranirii. Celuloza din sfecla scoate din or$anism toxinele, im unatateste

inclusiv erea . amestecand periodic. :33 ml vin rosu de casa. iar in timpul meselor principale. care se introduce intr-un vas cu apa calduta.functionarea tractului intestinal. Se ea de trei ori pe zi cate o lin$ura. pe nemancate. 8 &mi$dalita. Se face $ar$ara la fiecare 2 ore. %aca dupa 33-": de minute apare senzatia de foame. Se recomanda consumul zilnic al sfeclei in stare cruda. !n medicina populara. 4reparatul a*uta si la resta ilirea fortelor or$anismului sla it dupa o oala $rea. dizolvarea placilor aterosclerotice din vasele san$uine. Cand le$umele sunt fierte. fiind un remediu reduta il in tratarea o ezitatii si constipatiei. flori de castan etc. Se consuma de trei ori pe zi. date prin razatoare. 4este le$ume se toarna apa clocotita cat sa le acopere /cu 2 de$ete0 si se fier pe foc mic timp de 33 de minute. Se . Se pune totul intr-un orcan de sticla. %aca ea nu dispare dupa consumul a 7-93 ilute de sfecla. provocate de raceala. se mesteca incet cate o felie de sfecla cruda. se adau$a cate o cana de stafide si caise uscate si se lasa sa mai fiar a : minute. din sfecla ramasa se modeleaza ilute de marimea corcoduselor si se pastreaza in fri$ider sau in con$elator /daca sunt multe0. Trei litri de apa rece se toarna peste 9 . &*uta si la vindecarea diferitelor afectiuni ale aparatului respirator. pentru tratarea ami$dalitei. preparatul se amesteca cu 2 lin$uri de miere de al ine si se lasa pentru 92 ore la racoare. 6emoroizi. se amesteca cu 9 . 8 Constipatie. timp de o luna. aritmie /fi rilatie auriculara0. 8 Curatirea san$elui.$ de sfecla taiata marunt. dupa care se mananca o ucatica de unt. in apa puteti sa adau$ati si plante medicinale pentru afectiunile de care suferiti. se mananca 9:3 $ de salata din sfecla. intre $ar$are. Se stoarce sucul si se adau$a putina miere de al ine. fiarta sau murata. %imineata.$ miere de al ine.ilo$ram de sfecla. "ubstantele vitale din sfecla nu se distrug prin fierbere (dar e preferabil sa fie consumata cruda) 8 Bronsita cronica. %upa 2-3 pa6are de vin sau ere. :33 $ de sfecla si :33 $ de morcov se taie marunt. intarirea imunitatii. se pot consuma si alte alimente. 4rocedeul se repeta ori de cate ori apare senzatia de foame. Se eau cate 7: $ dimineata. paducel. 8 &nemie. TRATA E!TE I!TER!E 8 Alcoolism. Continutul o$at in fier favorizeaza ridicarea nivelului de 6emo$lo ina in san$e.0 !mpreuna cu sfecla. 8 %epuneri de colesterol. se umple un orcanel de 733 ml. &mestecul se toarna in sticle de culoare inc6isa si se tine 3 ore in cuptorul incalzit sla . se consuma salata de sfecla rasa. constipatie. se amesteca cu o lin$ura de lemn sterilizata. vitamine si alte su stante care a*uta la reducerea tendintei irezisti ile de a consuma alcool. olile ocupa din nou pozitiile casti$ate si tratamentul tre uie inceput de la zero. Se pastreaza in fri$ider. Se infuzeaza 3 ore. 4entru accelerarea vindecarii. de 2-3 ori pe zi. intre mese.$ de piersici curatate de sam uri si taiate felii. se eau 933 ml de suc de sfecla. 6ipertensiune. cate 933-9:3 $. Cu 33 de minute inainte de masa. 4entru $ar$ara. Medicina populara foloseste toate componentele sfeclei7 atat tu erculii cat si frunzele. apoi se strecoara. 8 Curatarea or$anismului de metale $rele si radioactive. un pa6ar de suc de morcov si 9 . de exemplu7 matase de porum . dar si pentru profilaxia lor. Se prepara un amestec din cantitati e$ale de sucuri din sfecla. fiarta sau coapta in cuptor. se adau$a 2-3 lin$uri de otet si se lasa la macerat 3 ore. se foloseste apa calduta in care s-au fiert frunzele sau radacina de sfecla. %e 2-3 ori pe zi. Complexul de metode folosite in vindecarea alcoolismului prevede si im o$atirea or$anismului cu saruri de potasiu. %oza o tinuta este pentru o sin$ura persoana. Se amesteca cu 9:3 $ de za6ar si o lin$urita de dro*die uscata si se pune intr-un loc cald. Se pun la fiert : l de apa de izvor. se folosesc mai multe preparate din sfecla. in pauze. %upa stoarcerea lic6idului. Se fier e 93-92 minute pe aie de a uri dupa primul clocot. amestecate cu suc de lamaie sau smantana. ocluzii intestinale. ) alta metoda7 se da pe razatoare sfecla cruda. se eau 333 ml de suc fermentat de sfecla. pe nemancate. morcov si ridic6e nea$ra. %upa racire. Se stoarce sucul dintr-un . se mesteca incet si se in$6ite cate o iluta de sfecla. varice. /Tratamentul va avea efect pozitiv numai in caz de renuntare cate$orica la auturile alcoolice. si cand da in clocot se adau$a :33-733 $ de sfecla tocata si se ia de pe foc. morcovi si ridic6e nea$ra crude. pentru 2"-36 de ore. 4e parcurs.

8 4ietre in colecist. puteti sa-l amestecati cu suc de paducel. pana se o tine un sirop concentrat.$ de sfecla taiata felii su tiri se fier e in 2 litri de apa. Se amesteca in parti e$ale suc de sfecla cu miere de al ine si se eau cate 2 lin$uri de trei ori pe zi. se amesteca cu sucul dintr-o lamaie. -demul limfatic al picioarelor necesita un complex intre$ de tratamente. se aplica pe locul olnav. sfecla se cantareste. 4entru un . sare. %upa doua saptamani se strecoara. Se eau. se ea si infuzie din frunze de patla$ina. !n acelasi timp. Se pun in nas picaturi de suc de sfecla. 8 #imfostaza /elefantiazis0. cand se pierd cantitati mari de fier.: l de apa si 333 $ de za6ar sau miere de al ine. se foloseste si siropul de sfecla. apoi lic6idul se strecoara in alt vas si se pastreaza in fri$ider. cu sucul dintr-o lamaie. 8 %is acterioza. Se rade sfecla pe razatoarea mica. 8 %ezintoxicare . printre care si comprese cu celuloza din sfecla ramasa dupa stoarcerea sucului.. dar tratamentul tre uie repetat cateva saptamani /in functie de vec6imea afectiunilor0. 4reparatul se ea fara restrictii. 5lora intestinala se resta ileste cel mai rapid daca se consuma sfecla marinata. Se storc 333 ml suc de sfecla. 93 oa e de piper ne$ru. !n :-6 luni..un pa6ar de frunze de sfecla tocate se amesteca cu un pa6ar de za6ar si 3 litri de zer. Modul de preparare7 sfecla spalata ine se fier e. acoperit cu 3 straturi de tifon. 2 pa6are de otet de mere. Timp de 7-< zile. 8 Mastopatie. intr-un loc cald. arsuri. Se tin in$redientele intr-un orcan de 3 l. #ic6idul /$en sampanie0 nu se pastreaza la fri$ider. concomitent cu alte metode. !n medicina populara $asim foarte multe retete pentru re$larea tensiunii. %eseori.adau$a 6-< cren$ute de urzica sau 2-3 frunze tinere de 6rean. 8 Menopauza. pentru fermentatie. cate o lin$urita de sare si za6ar. )tetul se adau$a dupa racire. 9. amestecand continutul zilnic. Se amesteca 333 $ suc de sfecla cu 233 $ suc de rosii. mai ales menstruatii a undente. cate 933-9:3 ml. 4e arsuri. Se toarna deasupra apa rece de izvor. " cren$ute de menta. apoi cate doua pa6are pe zi. Se pastreaza la rece. 8 4aradontoza. Terciul din sfecla tocata. zilnic. 4e $ura orcanului se pune un strat de tifon. Ca sa eliminati pietrele din colecist. !m unatatirea se o serva peste :-7 zile. cu o lin$ura de lemn. orcanul se lasa la temperatura camerei. Se ea cate un pa6ar. Componentele se pun in camara. intre mesele principale. Se imparte in 2 doze si se ea dimineata si seara. Se aplica terciul din sfecla timp de "-7 zile. !nainte de a pune feliile in orcan. Se ea suc de sfecla in portii mici /7:-933 ml0 de 2-3 ori pe zi. se scoate menta si se eau cate :3 ml suc cu in$6itituri mici. : lin$uri suc de ceapa. 8 #itiaza renala. de 3-" ori pe zi. 8 =ipertensiune. 1n . se prepara o alta portie de autura. se raceste. pus intr-un tifon. Se taie in felii su tiri 3-" sfecle de marime medie. in afara de curatarea rinic6ilor de nisip. dispar durerile de cap si va*aiturile. 8 'ripa. raceala. Marinata se toarna in orcan peste feliile de sfecla. sucul se amesteca cu apa fiarta si racita. za6ar si piper ne$ru macinat /dupa $ust0. se pot aplica si frunzele de sfecla strivite in palme. eczeme. 8 =ipertensiune cu dureri de cap si edem al picioarelor. Se pun intr-un orcan de trei litri. "3-:3 de minute. de patru ori pe zi. Marinata se aduce pana la punctul de fier ere si se tine pe foc sla . cu "3 de minute inainte de masa. de doua ori pe zi. 4entru cei mai mici. este posi ila si im unatatirea di$estiei si re$larea tensiunii arteriale. 1rzica se sc6im a zilnic. !n loc de miere. in care in$redientul principal este sfecla. Se eau cate unul.ilo$ram de sfecla este nevoie de 9 litru de apa. de trei ori pe zi. ca sa nu-i usture tare. ) lin$ura de frunze se infuzeaza in 2:3 ml apa fier inte. Se eau cate 9:3 ml. cu 33 de minute inainte de masa. pana la racire. Cataplasma se sc6im a de : ori pe zi. ferit de lumina. intr-un orcan. 3-: minute. se curata de coa*a si se taie felii su tiri. %upa 2 ore. in perioada climacterica apar diferite dere$lari. !n acelasi timp se eau cate :3 ml de suc. &mestecul se pune la fermentat in loc cald. . 8 #ic6en. 6 cuisoare si 2 foi de dafin. acoperit cu tifon. !ntre timp. in asa fel ca sa ramana un loc $ol de 2-3 de$ete. cu 33 de minute inainte de masa. Terciul o tinut se aplica pe $in$iile olnave si se tine 2:-33 de minute. TRATA E!TE E#TER!E 8 'uturai. (e$leaza tensiunea arteriala. timp de 2: de zile. curatate de coa*a.

Cu a*utorul sucului de sfecla ne putem testa starea de sanatate. facand un exercitiu simplu. usturoi. Se amesteca in cantitati e$ale cate 2:3 ml sucuri de7 sfecla. Consumul re$ulat de sfecla su orice forma normalizeaza ?S=-ul olnavilor.97:3 ml . 6rean.reprezinta o cura care se repeta de cinci ori pe an. a meta olismului lipidic in celulele ficatului si a intaririi peretilor vasculari. cu pauze de 3-" saptamani. se foloseste din atrani o reteta cu actiune tonica $enerala. de "-: ori pe zi. Se eau cate :3 ml. Calitatile lui terapeutice se pastreaza si dupa fier ere la 933 $rade Celsius.in tonic din sfecla !n medicina populara. asupra nivelului de colesterol. miere de al ine si vin rosu dulce /ca ernet0. "FE-. !n Centrul oncolo$ic de la Moscova. 5olosirea sucului de sfecla in vindecarea olnavilor de cancer se practica in medicina populara de mii de ani. timp de 2 ore. 4reparatul se recomanda pentru revitalizarea or$anismului dupa interventii c6irur$icale.u e si cazul sucului de sfecla. nu se descompune in procesul de prelucrare termica si nici in procesul de di$estie.Test de sanatate cu suc de sfecla Medicina populara foloseste toate componentele sfeclei Sfecla contine multe su stante enefice / etanina. %oza zilnica minima de pi$ment se afla intr-un . Se recomanda feluri de mancare unde sfecla este amestecata cu ful$i de ovaz. morcov. li se prescrie olnavilor sa consume zilnic cate 2:3 $ de sfecla cruda. de trei ori pe zi. in 3-" reprize. %aca sfecla cruda nu este acceptata de or$anismul olnavului. 4i$mentul din planta este actorul principal in lupta cu cancerul.A si -A!-ER/. . in fri$ider. scade efectele ne$ative ale tratamentelor cu radiatii. pentru micsorarea locului afectat. %e re$ula.0. 4i$mentul nu este toxic. ridic6e nea$ra. data pe razatoare fina. %upa trei saptamani de administrare. resta ileste apetitul. se stie ca sucurile de le$ume se eau imediat dupa ce au fost stoarse.ilo$ram de sfecla. Cantitatea . care nu se bea imediat$ ci trebuie lasat %-& ore ca sa se evapore unele ingrediente ce produc efecte negative /dureri de cap. "e beau '(( ml suc de sfecla si se mananca o salata de sfecla cruda$ data prin razatoarea fina) "e urmaresc sc*imbarile de culoare a urinei) +aca nu sunt prezente afectiuni serioase de sanatate$ culoarea nu se sc*imba) +aca sunt probleme de sanatate$ urina capata culoarea sucului de sfecla) . ec6ivalentul a 2:3-333 ml de suc. tot restul vietii. olnavilor li se im unatatesc analizele de san$e si starea $enerala de sanatate. lamaie. care tre uie consumat fara pauze. ea se inlocuieste cu 333 ml de suc. anana sau lapte prins. . &mestecul se pastreaza in vase de sticla. saruri de potasiu0 care au efecte pozitive asupra tensiunii arteriale. 4ersoanelor cu cancer mamar si de piele li se aplica. pansamente cu suc de sfecla. c6imioterapie si in timpul tratamentelor de lun$a durata. stari de $reata etc. care se numeste >7 pa6are>.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful