Salata de sfecla rosie rasa cruda

Timp de 6 luni, din toamna pana in primavara ,in salata mea zilnica exista sfecla rosie rasa cruda. Mama mea, cand avea 27 de ani era sa moara de TBC. Medicii ii mai dadusera 3 zile de trait, familia era la capataiul ei , cand a visat-o pe unica ei care ii intindea o farfurie cu supa.-!a fetita mea , i-a spus unica, e supa de sfecla cu usturoi.Mama a povestit visul, unica mea i-a dat imediat asemenea supa si a continuat sa ii dea in saptamanile urmatoare ...iar mama a mai trait pana la 7" de ani. Imprieteniti-va cu ea! Este o garantie de sanatate pe termen lung Putina istorie #e$uma anala in zilele noastre, sfecla rosie are un trecut $lorios. %escoperita in urma cu aproape patru milenii, cultivata in !ran, Ba ilon si &ssiria pentru $ustul placut al frunzelor ei, la scurta vreme a fost randul radacinilor sa faca furori, mai ales in tarile ara e, unde a devenit si marfa pentru export. Caravanele ne$ustorilor plecau la drum lun$ spre 'recia antica si (oma, cu desa$ii incarcati cu marfuri, dar si cu sfecla. ) parte se consuma pe drum, iar cantitatea ramasa se vindea cu succes. !n 'recia, sfecla sim oliza starea de conflict. Cand se certau sotii, deasupra usilor de la intrare se a$ata o cununa impletita din frunze de sfecla. !n (oma, atitudinea fata de sfecla era mai de$ra a respectuoasa, ea fiind considerata o le$uma de lux care nu tre uia sa lipseasca de pe masa. %e aceea, imperatorul Ti erius le-a si impus $ermanilor cuceriti de romani sa plateasca tri utul in sfecla. !n (omania , sfecla a a*uns in secolul !+, initial in zona Marii ,e$re, odata cu ridicarea cetatilor $recesti, luand apoi drumul (usiei. !n secolul +, calu$arii rusi o cultivau cu succes aproape de Marea Baltica, preparand din ea cior e si un ors delicios, in vreme ce pentru iernile lun$i, sfecla se punea la murat, de re$ula impreuna cu varza si fructe de padure. %eseori, se spune cu o doza de invidie, ca stramosii erau mult mai sanatosi decat noi, datorita alimentatiei simple si cat se poate de naturale. -ste adevarat. Batranii nu aveau nevoie de cure complicate de dezintoxicare. Strictetea alimentara din zilele de post ii scutea de pro lemele le$ate de indi$estii sau depuneri de colesterol. #a tara se tinea post ne$ru o li$atoriu, miercuri si vineri. !n seara zilei de marti, se ea ceai din plante si apa in care s-a fiert sfecla. Toata ziua de miercuri, de la rasaritul si pana la apusul soarelui, nu se manca nimic. Seara, iar se ea ceai din mai multe plante /patla$ina, sunatoare, musetel, roinita sau urzica0 si se mancau cateva sfecle coapte in cuptor, asezonate cu leustean si usturoi. 1n asemenea re$im alimentar le permitea satenilor sa ramana activi si cu mintea limpede, pana dupa 23 de ani. 4oate vom descoperi si noi secretele sanatatii perfecte si ale lon$evitatii, daca vom acorda respect si atentie nemar$initei experiente si intelepciuni populare. Fisa biografica

Frunzele sfeclei la fel de delicioase ca radacina
Sfecla este un depozit nemuritor de vitamine si microelemente care, spre deose ire de restul le$umelor, nu se distru$ si nu se dezactiveaza in procesul de prelucrare termica. 5olosirea ei in alimentatie are, pe lan$a virtuti culinare, si virtuti medicale de prevenire a olilor de san$e, deoarece intrece toate legumele (in afara de usturoi) prin continutul de fier. &similarea fierului este favorizata de vitamina C, prezenta in toate partile plantei. !n structura radacinii de sfecla este prezent si cuprul. #ipsa de cupru in alimentatie provoaca incaruntirea precoce a parului, in$reuneaza procesul de consolidare a fracturilor, provoaca dere$lari in activitatea pancreasului. &lt element important este zincul, prezent in cantitati foarte mari. %atorita prezentei lui in alimentatie, functioneaza ine or$anele de reproducere, se previne aparitia cosurilor, a furunculozei, caderea parului. #ipsa de zinc afecteaza vederea, poate provoca infarctul miocardic. Sfecla contine si o cantitate mare de man$an, care apara ficatul de distrofie adipoasa /lipidoza0, scade nivelul de za6ar in san$e, a*uta in lupta cu scleroza si elimina surplusul de apa din or$anism. Sfecla contine si iod, care favorizeaza meta olismul, fiindu-le extrem de prielnica persoanelor cu o ezitate si care sufera de in6i area functiilor tiroidei. %e nepretuit este rolul iodului si in locarea cancerului si incetinirea im atranirii. Celuloza din sfecla scoate din or$anism toxinele, im unatateste

se mananca 9:3 $ de salata din sfecla. Se prepara un amestec din cantitati e$ale de sucuri din sfecla. un pa6ar de suc de morcov si 9 . Se . "ubstantele vitale din sfecla nu se distrug prin fierbere (dar e preferabil sa fie consumata cruda) 8 Bronsita cronica. 8 Curatarea or$anismului de metale $rele si radioactive. cate 933-9:3 $. Se pun la fiert : l de apa de izvor. intarirea imunitatii. se mesteca incet cate o felie de sfecla cruda. se umple un orcanel de 733 ml. fiind un remediu reduta il in tratarea o ezitatii si constipatiei. 4este le$ume se toarna apa clocotita cat sa le acopere /cu 2 de$ete0 si se fier pe foc mic timp de 33 de minute. 6ipertensiune. dar si pentru profilaxia lor. &*uta si la vindecarea diferitelor afectiuni ale aparatului respirator. :33 $ de sfecla si :33 $ de morcov se taie marunt. se mesteca incet si se in$6ite cate o iluta de sfecla. preparatul se amesteca cu 2 lin$uri de miere de al ine si se lasa pentru 92 ore la racoare. Se eau cate 7: $ dimineata. 6emoroizi. Se face $ar$ara la fiecare 2 ore. Se fier e 93-92 minute pe aie de a uri dupa primul clocot. se consuma salata de sfecla rasa. Se stoarce sucul si se adau$a putina miere de al ine. amestecand periodic. Trei litri de apa rece se toarna peste 9 . 4entru accelerarea vindecarii. :33 ml vin rosu de casa. %upa 2-3 pa6are de vin sau ere. Cu 33 de minute inainte de masa. olile ocupa din nou pozitiile casti$ate si tratamentul tre uie inceput de la zero. Se infuzeaza 3 ore.$ de sfecla taiata marunt. de 2-3 ori pe zi. Cand le$umele sunt fierte. %aca dupa 33-": de minute apare senzatia de foame. morcovi si ridic6e nea$ra crude. se amesteca cu 9 . TRATA E!TE I!TER!E 8 Alcoolism. varice. pentru tratarea ami$dalitei. date prin razatoare. 8 Constipatie. Se ea de trei ori pe zi cate o lin$ura. &mestecul se toarna in sticle de culoare inc6isa si se tine 3 ore in cuptorul incalzit sla . flori de castan etc. 4rocedeul se repeta ori de cate ori apare senzatia de foame. si cand da in clocot se adau$a :33-733 $ de sfecla tocata si se ia de pe foc. Continutul o$at in fier favorizeaza ridicarea nivelului de 6emo$lo ina in san$e. Se pastreaza in fri$ider. intre mese. se folosesc mai multe preparate din sfecla. provocate de raceala. %upa stoarcerea lic6idului. 8 Curatirea san$elui. Se pune totul intr-un orcan de sticla. apoi se strecoara. %upa racire. se amesteca cu o lin$ura de lemn sterilizata. morcov si ridic6e nea$ra. se adau$a 2-3 lin$uri de otet si se lasa la macerat 3 ore. %imineata. vitamine si alte su stante care a*uta la reducerea tendintei irezisti ile de a consuma alcool. Se amesteca cu 9:3 $ de za6ar si o lin$urita de dro*die uscata si se pune intr-un loc cald. 8 &nemie.ilo$ram de sfecla. care se introduce intr-un vas cu apa calduta. 8 %epuneri de colesterol. Se stoarce sucul dintr-un . iar in timpul meselor principale. inclusiv erea . Complexul de metode folosite in vindecarea alcoolismului prevede si im o$atirea or$anismului cu saruri de potasiu. %e 2-3 ori pe zi. in apa puteti sa adau$ati si plante medicinale pentru afectiunile de care suferiti.functionarea tractului intestinal. de exemplu7 matase de porum . Medicina populara foloseste toate componentele sfeclei7 atat tu erculii cat si frunzele. %aca ea nu dispare dupa consumul a 7-93 ilute de sfecla. dizolvarea placilor aterosclerotice din vasele san$uine. %oza o tinuta este pentru o sin$ura persoana. 4e parcurs. /Tratamentul va avea efect pozitiv numai in caz de renuntare cate$orica la auturile alcoolice. din sfecla ramasa se modeleaza ilute de marimea corcoduselor si se pastreaza in fri$ider sau in con$elator /daca sunt multe0. ) alta metoda7 se da pe razatoare sfecla cruda. 4entru $ar$ara. timp de o luna. se eau 333 ml de suc fermentat de sfecla. in pauze. fiarta sau murata. se pot consuma si alte alimente.$ de piersici curatate de sam uri si taiate felii. ocluzii intestinale. !n medicina populara. Se consuma de trei ori pe zi. intre $ar$are. Se recomanda consumul zilnic al sfeclei in stare cruda. constipatie. pe nemancate. se adau$a cate o cana de stafide si caise uscate si se lasa sa mai fiar a : minute. dupa care se mananca o ucatica de unt. aritmie /fi rilatie auriculara0. pe nemancate. 4reparatul a*uta si la resta ilirea fortelor or$anismului sla it dupa o oala $rea. pentru 2"-36 de ore.0 !mpreuna cu sfecla. fiarta sau coapta in cuptor. paducel.$ miere de al ine. se eau 933 ml de suc de sfecla. se foloseste apa calduta in care s-au fiert frunzele sau radacina de sfecla. amestecate cu suc de lamaie sau smantana. 8 &mi$dalita.

1rzica se sc6im a zilnic. Se rade sfecla pe razatoarea mica. )tetul se adau$a dupa racire. "3-:3 de minute. Se eau. 8 4ietre in colecist. in asa fel ca sa ramana un loc $ol de 2-3 de$ete. cu o lin$ura de lemn. se pot aplica si frunzele de sfecla strivite in palme. !n :-6 luni. cu "3 de minute inainte de masa. in care in$redientul principal este sfecla. pana la racire. 3-: minute. &mestecul se pune la fermentat in loc cald. cand se pierd cantitati mari de fier. Se ea cate un pa6ar. %eseori. de 3-" ori pe zi. sucul se amesteca cu apa fiarta si racita. : lin$uri suc de ceapa. este posi ila si im unatatirea di$estiei si re$larea tensiunii arteriale. %upa doua saptamani se strecoara. sare. !n acelasi timp. Marinata se toarna in orcan peste feliile de sfecla. dispar durerile de cap si va*aiturile. 4entru cei mai mici. 1n . curatate de coa*a. de doua ori pe zi. intr-un orcan. 6 cuisoare si 2 foi de dafin. puteti sa-l amestecati cu suc de paducel. Se pun intr-un orcan de trei litri. %upa 2 ore. Se pun in nas picaturi de suc de sfecla. de trei ori pe zi. Se ea suc de sfecla in portii mici /7:-933 ml0 de 2-3 ori pe zi. apoi cate doua pa6are pe zi.$ de sfecla taiata felii su tiri se fier e in 2 litri de apa. amestecand continutul zilnic. !n loc de miere. 8 Mastopatie. mai ales menstruatii a undente. cu 33 de minute inainte de masa. 8 4aradontoza. 4reparatul se ea fara restrictii. 8 %ezintoxicare . acoperit cu 3 straturi de tifon. pentru fermentatie. za6ar si piper ne$ru macinat /dupa $ust0.. Se amesteca 333 $ suc de sfecla cu 233 $ suc de rosii.. Se amesteca in parti e$ale suc de sfecla cu miere de al ine si se eau cate 2 lin$uri de trei ori pe zi. Terciul o tinut se aplica pe $in$iile olnave si se tine 2:-33 de minute. 9. TRATA E!TE E#TER!E 8 'uturai. ca sa nu-i usture tare. timp de 2: de zile. Modul de preparare7 sfecla spalata ine se fier e. pus intr-un tifon. se amesteca cu sucul dintr-o lamaie. ferit de lumina. intre mesele principale. Se eau cate unul. printre care si comprese cu celuloza din sfecla ramasa dupa stoarcerea sucului. 8 Menopauza. sfecla se cantareste. arsuri.adau$a 6-< cren$ute de urzica sau 2-3 frunze tinere de 6rean. Se eau cate 9:3 ml. .un pa6ar de frunze de sfecla tocate se amesteca cu un pa6ar de za6ar si 3 litri de zer. 2 pa6are de otet de mere. Componentele se pun in camara. !nainte de a pune feliile in orcan. 93 oa e de piper ne$ru. 8 #imfostaza /elefantiazis0. -demul limfatic al picioarelor necesita un complex intre$ de tratamente. se prepara o alta portie de autura. orcanul se lasa la temperatura camerei. Se imparte in 2 doze si se ea dimineata si seara. se aplica pe locul olnav. Se tin in$redientele intr-un orcan de 3 l. de patru ori pe zi. !ntre timp. concomitent cu alte metode. Timp de 7-< zile. 4e $ura orcanului se pune un strat de tifon. se ea si infuzie din frunze de patla$ina.ilo$ram de sfecla este nevoie de 9 litru de apa. 8 #itiaza renala. 8 #ic6en. apoi lic6idul se strecoara in alt vas si se pastreaza in fri$ider. cate 933-9:3 ml. Se toarna deasupra apa rece de izvor. se scoate menta si se eau cate :3 ml suc cu in$6itituri mici. intr-un loc cald. zilnic. Se aplica terciul din sfecla timp de "-7 zile. se curata de coa*a si se taie felii su tiri. !n medicina populara $asim foarte multe retete pentru re$larea tensiunii. !n acelasi timp se eau cate :3 ml de suc.: l de apa si 333 $ de za6ar sau miere de al ine. 8 =ipertensiune cu dureri de cap si edem al picioarelor. 4e arsuri. (e$leaza tensiunea arteriala. Marinata se aduce pana la punctul de fier ere si se tine pe foc sla . se raceste. raceala. se foloseste si siropul de sfecla. Ca sa eliminati pietrele din colecist. pana se o tine un sirop concentrat. Cataplasma se sc6im a de : ori pe zi. Se storc 333 ml suc de sfecla. 5lora intestinala se resta ileste cel mai rapid daca se consuma sfecla marinata. eczeme. cu 33 de minute inainte de masa. " cren$ute de menta. Se taie in felii su tiri 3-" sfecle de marime medie. 4entru un . in afara de curatarea rinic6ilor de nisip. 8 'ripa. dar tratamentul tre uie repetat cateva saptamani /in functie de vec6imea afectiunilor0. !m unatatirea se o serva peste :-7 zile. Terciul din sfecla tocata. cate o lin$urita de sare si za6ar. acoperit cu tifon. ) lin$ura de frunze se infuzeaza in 2:3 ml apa fier inte. Se pastreaza la rece. in perioada climacterica apar diferite dere$lari. #ic6idul /$en sampanie0 nu se pastreaza la fri$ider. cu sucul dintr-o lamaie. 8 =ipertensiune. 8 %is acterioza.

pansamente cu suc de sfecla. "e beau '(( ml suc de sfecla si se mananca o salata de sfecla cruda$ data prin razatoarea fina) "e urmaresc sc*imbarile de culoare a urinei) +aca nu sunt prezente afectiuni serioase de sanatate$ culoarea nu se sc*imba) +aca sunt probleme de sanatate$ urina capata culoarea sucului de sfecla) . 4i$mentul nu este toxic. de trei ori pe zi. morcov. Se eau cate :3 ml. ridic6e nea$ra. nu se descompune in procesul de prelucrare termica si nici in procesul de di$estie. care nu se bea imediat$ ci trebuie lasat %-& ore ca sa se evapore unele ingrediente ce produc efecte negative /dureri de cap. 4ersoanelor cu cancer mamar si de piele li se aplica.u e si cazul sucului de sfecla.A si -A!-ER/. "FE-. Calitatile lui terapeutice se pastreaza si dupa fier ere la 933 $rade Celsius. facand un exercitiu simplu.in tonic din sfecla !n medicina populara. ec6ivalentul a 2:3-333 ml de suc. asupra nivelului de colesterol. 6rean. care se numeste >7 pa6are>. 5olosirea sucului de sfecla in vindecarea olnavilor de cancer se practica in medicina populara de mii de ani.ilo$ram de sfecla. 4reparatul se recomanda pentru revitalizarea or$anismului dupa interventii c6irur$icale. scade efectele ne$ative ale tratamentelor cu radiatii. !n Centrul oncolo$ic de la Moscova. tot restul vietii. miere de al ine si vin rosu dulce /ca ernet0. Cu a*utorul sucului de sfecla ne putem testa starea de sanatate.Test de sanatate cu suc de sfecla Medicina populara foloseste toate componentele sfeclei Sfecla contine multe su stante enefice / etanina. a meta olismului lipidic in celulele ficatului si a intaririi peretilor vasculari. &mestecul se pastreaza in vase de sticla.0. ea se inlocuieste cu 333 ml de suc. olnavilor li se im unatatesc analizele de san$e si starea $enerala de sanatate. in 3-" reprize. . %e re$ula. . %aca sfecla cruda nu este acceptata de or$anismul olnavului. stari de $reata etc. Se amesteca in cantitati e$ale cate 2:3 ml sucuri de7 sfecla. Se recomanda feluri de mancare unde sfecla este amestecata cu ful$i de ovaz. lamaie. c6imioterapie si in timpul tratamentelor de lun$a durata. care tre uie consumat fara pauze. 4i$mentul din planta este actorul principal in lupta cu cancerul. se foloseste din atrani o reteta cu actiune tonica $enerala. se stie ca sucurile de le$ume se eau imediat dupa ce au fost stoarse. %upa trei saptamani de administrare. li se prescrie olnavilor sa consume zilnic cate 2:3 $ de sfecla cruda. saruri de potasiu0 care au efecte pozitive asupra tensiunii arteriale. de "-: ori pe zi. %oza zilnica minima de pi$ment se afla intr-un .reprezinta o cura care se repeta de cinci ori pe an. usturoi. anana sau lapte prins. data pe razatoare fina.97:3 ml . in fri$ider. Consumul re$ulat de sfecla su orice forma normalizeaza ?S=-ul olnavilor. timp de 2 ore. Cantitatea . resta ileste apetitul. cu pauze de 3-" saptamani. pentru micsorarea locului afectat.