P. 1
Salata de Sfecla Rosie Rasa Cruda

Salata de Sfecla Rosie Rasa Cruda

|Views: 7|Likes:
Published by claudia270

More info:

Published by: claudia270 on Jan 16, 2014
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/09/2015

pdf

text

original

Salata de sfecla rosie rasa cruda

Timp de 6 luni, din toamna pana in primavara ,in salata mea zilnica exista sfecla rosie rasa cruda. Mama mea, cand avea 27 de ani era sa moara de TBC. Medicii ii mai dadusera 3 zile de trait, familia era la capataiul ei , cand a visat-o pe unica ei care ii intindea o farfurie cu supa.-!a fetita mea , i-a spus unica, e supa de sfecla cu usturoi.Mama a povestit visul, unica mea i-a dat imediat asemenea supa si a continuat sa ii dea in saptamanile urmatoare ...iar mama a mai trait pana la 7" de ani. Imprieteniti-va cu ea! Este o garantie de sanatate pe termen lung Putina istorie #e$uma anala in zilele noastre, sfecla rosie are un trecut $lorios. %escoperita in urma cu aproape patru milenii, cultivata in !ran, Ba ilon si &ssiria pentru $ustul placut al frunzelor ei, la scurta vreme a fost randul radacinilor sa faca furori, mai ales in tarile ara e, unde a devenit si marfa pentru export. Caravanele ne$ustorilor plecau la drum lun$ spre 'recia antica si (oma, cu desa$ii incarcati cu marfuri, dar si cu sfecla. ) parte se consuma pe drum, iar cantitatea ramasa se vindea cu succes. !n 'recia, sfecla sim oliza starea de conflict. Cand se certau sotii, deasupra usilor de la intrare se a$ata o cununa impletita din frunze de sfecla. !n (oma, atitudinea fata de sfecla era mai de$ra a respectuoasa, ea fiind considerata o le$uma de lux care nu tre uia sa lipseasca de pe masa. %e aceea, imperatorul Ti erius le-a si impus $ermanilor cuceriti de romani sa plateasca tri utul in sfecla. !n (omania , sfecla a a*uns in secolul !+, initial in zona Marii ,e$re, odata cu ridicarea cetatilor $recesti, luand apoi drumul (usiei. !n secolul +, calu$arii rusi o cultivau cu succes aproape de Marea Baltica, preparand din ea cior e si un ors delicios, in vreme ce pentru iernile lun$i, sfecla se punea la murat, de re$ula impreuna cu varza si fructe de padure. %eseori, se spune cu o doza de invidie, ca stramosii erau mult mai sanatosi decat noi, datorita alimentatiei simple si cat se poate de naturale. -ste adevarat. Batranii nu aveau nevoie de cure complicate de dezintoxicare. Strictetea alimentara din zilele de post ii scutea de pro lemele le$ate de indi$estii sau depuneri de colesterol. #a tara se tinea post ne$ru o li$atoriu, miercuri si vineri. !n seara zilei de marti, se ea ceai din plante si apa in care s-a fiert sfecla. Toata ziua de miercuri, de la rasaritul si pana la apusul soarelui, nu se manca nimic. Seara, iar se ea ceai din mai multe plante /patla$ina, sunatoare, musetel, roinita sau urzica0 si se mancau cateva sfecle coapte in cuptor, asezonate cu leustean si usturoi. 1n asemenea re$im alimentar le permitea satenilor sa ramana activi si cu mintea limpede, pana dupa 23 de ani. 4oate vom descoperi si noi secretele sanatatii perfecte si ale lon$evitatii, daca vom acorda respect si atentie nemar$initei experiente si intelepciuni populare. Fisa biografica

Frunzele sfeclei la fel de delicioase ca radacina
Sfecla este un depozit nemuritor de vitamine si microelemente care, spre deose ire de restul le$umelor, nu se distru$ si nu se dezactiveaza in procesul de prelucrare termica. 5olosirea ei in alimentatie are, pe lan$a virtuti culinare, si virtuti medicale de prevenire a olilor de san$e, deoarece intrece toate legumele (in afara de usturoi) prin continutul de fier. &similarea fierului este favorizata de vitamina C, prezenta in toate partile plantei. !n structura radacinii de sfecla este prezent si cuprul. #ipsa de cupru in alimentatie provoaca incaruntirea precoce a parului, in$reuneaza procesul de consolidare a fracturilor, provoaca dere$lari in activitatea pancreasului. &lt element important este zincul, prezent in cantitati foarte mari. %atorita prezentei lui in alimentatie, functioneaza ine or$anele de reproducere, se previne aparitia cosurilor, a furunculozei, caderea parului. #ipsa de zinc afecteaza vederea, poate provoca infarctul miocardic. Sfecla contine si o cantitate mare de man$an, care apara ficatul de distrofie adipoasa /lipidoza0, scade nivelul de za6ar in san$e, a*uta in lupta cu scleroza si elimina surplusul de apa din or$anism. Sfecla contine si iod, care favorizeaza meta olismul, fiindu-le extrem de prielnica persoanelor cu o ezitate si care sufera de in6i area functiilor tiroidei. %e nepretuit este rolul iodului si in locarea cancerului si incetinirea im atranirii. Celuloza din sfecla scoate din or$anism toxinele, im unatateste

Se recomanda consumul zilnic al sfeclei in stare cruda. se pot consuma si alte alimente. fiarta sau murata. Se eau cate 7: $ dimineata. flori de castan etc. 4entru $ar$ara. care se introduce intr-un vas cu apa calduta. se adau$a cate o cana de stafide si caise uscate si se lasa sa mai fiar a : minute. :33 $ de sfecla si :33 $ de morcov se taie marunt. 4rocedeul se repeta ori de cate ori apare senzatia de foame. intre $ar$are. de exemplu7 matase de porum . se umple un orcanel de 733 ml. varice. ocluzii intestinale. 6emoroizi. inclusiv erea . date prin razatoare. timp de o luna. dar si pentru profilaxia lor. %oza o tinuta este pentru o sin$ura persoana. &*uta si la vindecarea diferitelor afectiuni ale aparatului respirator. 8 Constipatie. se eau 933 ml de suc de sfecla. ) alta metoda7 se da pe razatoare sfecla cruda. 8 Curatirea san$elui. amestecand periodic. Cu 33 de minute inainte de masa. vitamine si alte su stante care a*uta la reducerea tendintei irezisti ile de a consuma alcool. se consuma salata de sfecla rasa. se mananca 9:3 $ de salata din sfecla. paducel. Cand le$umele sunt fierte. 8 Curatarea or$anismului de metale $rele si radioactive. preparatul se amesteca cu 2 lin$uri de miere de al ine si se lasa pentru 92 ore la racoare. Se prepara un amestec din cantitati e$ale de sucuri din sfecla. din sfecla ramasa se modeleaza ilute de marimea corcoduselor si se pastreaza in fri$ider sau in con$elator /daca sunt multe0.0 !mpreuna cu sfecla. %upa racire. provocate de raceala. Se consuma de trei ori pe zi. 8 &mi$dalita. Complexul de metode folosite in vindecarea alcoolismului prevede si im o$atirea or$anismului cu saruri de potasiu. 4este le$ume se toarna apa clocotita cat sa le acopere /cu 2 de$ete0 si se fier pe foc mic timp de 33 de minute. iar in timpul meselor principale. dizolvarea placilor aterosclerotice din vasele san$uine. pentru 2"-36 de ore. intarirea imunitatii. aritmie /fi rilatie auriculara0.functionarea tractului intestinal. :33 ml vin rosu de casa.$ de piersici curatate de sam uri si taiate felii.$ miere de al ine. un pa6ar de suc de morcov si 9 . 4reparatul a*uta si la resta ilirea fortelor or$anismului sla it dupa o oala $rea.ilo$ram de sfecla. pentru tratarea ami$dalitei. se amesteca cu o lin$ura de lemn sterilizata. morcovi si ridic6e nea$ra crude. se eau 333 ml de suc fermentat de sfecla. morcov si ridic6e nea$ra. se adau$a 2-3 lin$uri de otet si se lasa la macerat 3 ore. cate 933-9:3 $. in apa puteti sa adau$ati si plante medicinale pentru afectiunile de care suferiti. constipatie. 8 %epuneri de colesterol. Se pune totul intr-un orcan de sticla. Se ea de trei ori pe zi cate o lin$ura. fiind un remediu reduta il in tratarea o ezitatii si constipatiei. Se stoarce sucul si se adau$a putina miere de al ine. Se amesteca cu 9:3 $ de za6ar si o lin$urita de dro*die uscata si se pune intr-un loc cald. pe nemancate. /Tratamentul va avea efect pozitiv numai in caz de renuntare cate$orica la auturile alcoolice. se mesteca incet si se in$6ite cate o iluta de sfecla. intre mese. se amesteca cu 9 . se folosesc mai multe preparate din sfecla. Trei litri de apa rece se toarna peste 9 . TRATA E!TE I!TER!E 8 Alcoolism. %aca dupa 33-": de minute apare senzatia de foame. Se infuzeaza 3 ore. !n medicina populara. &mestecul se toarna in sticle de culoare inc6isa si se tine 3 ore in cuptorul incalzit sla . %e 2-3 ori pe zi. %imineata. 6ipertensiune. 8 &nemie. Medicina populara foloseste toate componentele sfeclei7 atat tu erculii cat si frunzele. amestecate cu suc de lamaie sau smantana. olile ocupa din nou pozitiile casti$ate si tratamentul tre uie inceput de la zero. se mesteca incet cate o felie de sfecla cruda. Se . Se pun la fiert : l de apa de izvor. pe nemancate. dupa care se mananca o ucatica de unt. de 2-3 ori pe zi. Se fier e 93-92 minute pe aie de a uri dupa primul clocot. Continutul o$at in fier favorizeaza ridicarea nivelului de 6emo$lo ina in san$e. Se stoarce sucul dintr-un . %upa 2-3 pa6are de vin sau ere. si cand da in clocot se adau$a :33-733 $ de sfecla tocata si se ia de pe foc. apoi se strecoara. Se pastreaza in fri$ider. "ubstantele vitale din sfecla nu se distrug prin fierbere (dar e preferabil sa fie consumata cruda) 8 Bronsita cronica. %aca ea nu dispare dupa consumul a 7-93 ilute de sfecla. 4e parcurs.$ de sfecla taiata marunt. 4entru accelerarea vindecarii. in pauze. %upa stoarcerea lic6idului. se foloseste apa calduta in care s-au fiert frunzele sau radacina de sfecla. Se face $ar$ara la fiecare 2 ore. fiarta sau coapta in cuptor.

2 pa6are de otet de mere. %upa doua saptamani se strecoara. Terciul din sfecla tocata. 8 Mastopatie. )tetul se adau$a dupa racire. 3-: minute. cand se pierd cantitati mari de fier. se curata de coa*a si se taie felii su tiri. raceala. -demul limfatic al picioarelor necesita un complex intre$ de tratamente.ilo$ram de sfecla este nevoie de 9 litru de apa. Componentele se pun in camara. 8 =ipertensiune. dispar durerile de cap si va*aiturile. cate 933-9:3 ml. amestecand continutul zilnic. se foloseste si siropul de sfecla. 8 #itiaza renala. intre mesele principale. !n loc de miere. "3-:3 de minute. 4entru un . 8 Menopauza.. Marinata se aduce pana la punctul de fier ere si se tine pe foc sla . se prepara o alta portie de autura. 6 cuisoare si 2 foi de dafin. !m unatatirea se o serva peste :-7 zile. 8 %ezintoxicare . intr-un loc cald. cu 33 de minute inainte de masa. Ca sa eliminati pietrele din colecist.$ de sfecla taiata felii su tiri se fier e in 2 litri de apa. se ea si infuzie din frunze de patla$ina. !ntre timp. Se imparte in 2 doze si se ea dimineata si seara. de patru ori pe zi. timp de 2: de zile. Se eau. in afara de curatarea rinic6ilor de nisip. 1rzica se sc6im a zilnic. Cataplasma se sc6im a de : ori pe zi. se pot aplica si frunzele de sfecla strivite in palme. concomitent cu alte metode. ) lin$ura de frunze se infuzeaza in 2:3 ml apa fier inte. Se eau cate unul. TRATA E!TE E#TER!E 8 'uturai. puteti sa-l amestecati cu suc de paducel. za6ar si piper ne$ru macinat /dupa $ust0. 8 4ietre in colecist. se amesteca cu sucul dintr-o lamaie. 8 =ipertensiune cu dureri de cap si edem al picioarelor. Se taie in felii su tiri 3-" sfecle de marime medie. Marinata se toarna in orcan peste feliile de sfecla. Se amesteca in parti e$ale suc de sfecla cu miere de al ine si se eau cate 2 lin$uri de trei ori pe zi. eczeme. cu 33 de minute inainte de masa. se aplica pe locul olnav.: l de apa si 333 $ de za6ar sau miere de al ine. ferit de lumina. . printre care si comprese cu celuloza din sfecla ramasa dupa stoarcerea sucului. pus intr-un tifon.adau$a 6-< cren$ute de urzica sau 2-3 frunze tinere de 6rean.un pa6ar de frunze de sfecla tocate se amesteca cu un pa6ar de za6ar si 3 litri de zer. in care in$redientul principal este sfecla. se raceste. 93 oa e de piper ne$ru. Terciul o tinut se aplica pe $in$iile olnave si se tine 2:-33 de minute. sare. ca sa nu-i usture tare. 9.. 1n . apoi lic6idul se strecoara in alt vas si se pastreaza in fri$ider. arsuri. Se eau cate 9:3 ml. Se storc 333 ml suc de sfecla. 5lora intestinala se resta ileste cel mai rapid daca se consuma sfecla marinata. Modul de preparare7 sfecla spalata ine se fier e. !nainte de a pune feliile in orcan. #ic6idul /$en sampanie0 nu se pastreaza la fri$ider. 4e arsuri. 8 #ic6en. se scoate menta si se eau cate :3 ml suc cu in$6itituri mici. pana se o tine un sirop concentrat. cate o lin$urita de sare si za6ar. sucul se amesteca cu apa fiarta si racita. !n medicina populara $asim foarte multe retete pentru re$larea tensiunii. este posi ila si im unatatirea di$estiei si re$larea tensiunii arteriale. zilnic. (e$leaza tensiunea arteriala. cu o lin$ura de lemn. acoperit cu tifon. mai ales menstruatii a undente. curatate de coa*a. de trei ori pe zi. 8 'ripa. cu "3 de minute inainte de masa. Se pun intr-un orcan de trei litri. Se rade sfecla pe razatoarea mica. cu sucul dintr-o lamaie. de 3-" ori pe zi. Se aplica terciul din sfecla timp de "-7 zile. Se pun in nas picaturi de suc de sfecla. Se tin in$redientele intr-un orcan de 3 l. 8 4aradontoza. !n acelasi timp se eau cate :3 ml de suc. %eseori. 4e $ura orcanului se pune un strat de tifon. pentru fermentatie. acoperit cu 3 straturi de tifon. 4reparatul se ea fara restrictii. de doua ori pe zi. dar tratamentul tre uie repetat cateva saptamani /in functie de vec6imea afectiunilor0. sfecla se cantareste. in asa fel ca sa ramana un loc $ol de 2-3 de$ete. in perioada climacterica apar diferite dere$lari. Timp de 7-< zile. !n acelasi timp. Se ea suc de sfecla in portii mici /7:-933 ml0 de 2-3 ori pe zi. Se toarna deasupra apa rece de izvor. Se ea cate un pa6ar. 4entru cei mai mici. &mestecul se pune la fermentat in loc cald. Se pastreaza la rece. !n :-6 luni. : lin$uri suc de ceapa. intr-un orcan. %upa 2 ore. apoi cate doua pa6are pe zi. 8 %is acterioza. " cren$ute de menta. orcanul se lasa la temperatura camerei. pana la racire. Se amesteca 333 $ suc de sfecla cu 233 $ suc de rosii. 8 #imfostaza /elefantiazis0.

ec6ivalentul a 2:3-333 ml de suc. 4i$mentul nu este toxic. ridic6e nea$ra. stari de $reata etc. care tre uie consumat fara pauze. "FE-. Se amesteca in cantitati e$ale cate 2:3 ml sucuri de7 sfecla.reprezinta o cura care se repeta de cinci ori pe an. 6rean. timp de 2 ore. li se prescrie olnavilor sa consume zilnic cate 2:3 $ de sfecla cruda. asupra nivelului de colesterol. facand un exercitiu simplu. resta ileste apetitul. scade efectele ne$ative ale tratamentelor cu radiatii.u e si cazul sucului de sfecla. a meta olismului lipidic in celulele ficatului si a intaririi peretilor vasculari. olnavilor li se im unatatesc analizele de san$e si starea $enerala de sanatate. de trei ori pe zi. se stie ca sucurile de le$ume se eau imediat dupa ce au fost stoarse.ilo$ram de sfecla.97:3 ml .Test de sanatate cu suc de sfecla Medicina populara foloseste toate componentele sfeclei Sfecla contine multe su stante enefice / etanina. ea se inlocuieste cu 333 ml de suc. pentru micsorarea locului afectat. nu se descompune in procesul de prelucrare termica si nici in procesul de di$estie. anana sau lapte prins. usturoi. . in fri$ider. %upa trei saptamani de administrare.0. !n Centrul oncolo$ic de la Moscova. Cu a*utorul sucului de sfecla ne putem testa starea de sanatate. pansamente cu suc de sfecla. cu pauze de 3-" saptamani. &mestecul se pastreaza in vase de sticla. morcov. 4i$mentul din planta este actorul principal in lupta cu cancerul. Cantitatea . miere de al ine si vin rosu dulce /ca ernet0. se foloseste din atrani o reteta cu actiune tonica $enerala. 4reparatul se recomanda pentru revitalizarea or$anismului dupa interventii c6irur$icale. lamaie. . in 3-" reprize. c6imioterapie si in timpul tratamentelor de lun$a durata. saruri de potasiu0 care au efecte pozitive asupra tensiunii arteriale.in tonic din sfecla !n medicina populara. Se eau cate :3 ml. de "-: ori pe zi. 4ersoanelor cu cancer mamar si de piele li se aplica. "e beau '(( ml suc de sfecla si se mananca o salata de sfecla cruda$ data prin razatoarea fina) "e urmaresc sc*imbarile de culoare a urinei) +aca nu sunt prezente afectiuni serioase de sanatate$ culoarea nu se sc*imba) +aca sunt probleme de sanatate$ urina capata culoarea sucului de sfecla) . data pe razatoare fina.A si -A!-ER/. Consumul re$ulat de sfecla su orice forma normalizeaza ?S=-ul olnavilor. care nu se bea imediat$ ci trebuie lasat %-& ore ca sa se evapore unele ingrediente ce produc efecte negative /dureri de cap. tot restul vietii. %aca sfecla cruda nu este acceptata de or$anismul olnavului. %oza zilnica minima de pi$ment se afla intr-un . Se recomanda feluri de mancare unde sfecla este amestecata cu ful$i de ovaz. care se numeste >7 pa6are>. %e re$ula. Calitatile lui terapeutice se pastreaza si dupa fier ere la 933 $rade Celsius. 5olosirea sucului de sfecla in vindecarea olnavilor de cancer se practica in medicina populara de mii de ani.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->