Salata de sfecla rosie rasa cruda

Timp de 6 luni, din toamna pana in primavara ,in salata mea zilnica exista sfecla rosie rasa cruda. Mama mea, cand avea 27 de ani era sa moara de TBC. Medicii ii mai dadusera 3 zile de trait, familia era la capataiul ei , cand a visat-o pe unica ei care ii intindea o farfurie cu supa.-!a fetita mea , i-a spus unica, e supa de sfecla cu usturoi.Mama a povestit visul, unica mea i-a dat imediat asemenea supa si a continuat sa ii dea in saptamanile urmatoare ...iar mama a mai trait pana la 7" de ani. Imprieteniti-va cu ea! Este o garantie de sanatate pe termen lung Putina istorie #e$uma anala in zilele noastre, sfecla rosie are un trecut $lorios. %escoperita in urma cu aproape patru milenii, cultivata in !ran, Ba ilon si &ssiria pentru $ustul placut al frunzelor ei, la scurta vreme a fost randul radacinilor sa faca furori, mai ales in tarile ara e, unde a devenit si marfa pentru export. Caravanele ne$ustorilor plecau la drum lun$ spre 'recia antica si (oma, cu desa$ii incarcati cu marfuri, dar si cu sfecla. ) parte se consuma pe drum, iar cantitatea ramasa se vindea cu succes. !n 'recia, sfecla sim oliza starea de conflict. Cand se certau sotii, deasupra usilor de la intrare se a$ata o cununa impletita din frunze de sfecla. !n (oma, atitudinea fata de sfecla era mai de$ra a respectuoasa, ea fiind considerata o le$uma de lux care nu tre uia sa lipseasca de pe masa. %e aceea, imperatorul Ti erius le-a si impus $ermanilor cuceriti de romani sa plateasca tri utul in sfecla. !n (omania , sfecla a a*uns in secolul !+, initial in zona Marii ,e$re, odata cu ridicarea cetatilor $recesti, luand apoi drumul (usiei. !n secolul +, calu$arii rusi o cultivau cu succes aproape de Marea Baltica, preparand din ea cior e si un ors delicios, in vreme ce pentru iernile lun$i, sfecla se punea la murat, de re$ula impreuna cu varza si fructe de padure. %eseori, se spune cu o doza de invidie, ca stramosii erau mult mai sanatosi decat noi, datorita alimentatiei simple si cat se poate de naturale. -ste adevarat. Batranii nu aveau nevoie de cure complicate de dezintoxicare. Strictetea alimentara din zilele de post ii scutea de pro lemele le$ate de indi$estii sau depuneri de colesterol. #a tara se tinea post ne$ru o li$atoriu, miercuri si vineri. !n seara zilei de marti, se ea ceai din plante si apa in care s-a fiert sfecla. Toata ziua de miercuri, de la rasaritul si pana la apusul soarelui, nu se manca nimic. Seara, iar se ea ceai din mai multe plante /patla$ina, sunatoare, musetel, roinita sau urzica0 si se mancau cateva sfecle coapte in cuptor, asezonate cu leustean si usturoi. 1n asemenea re$im alimentar le permitea satenilor sa ramana activi si cu mintea limpede, pana dupa 23 de ani. 4oate vom descoperi si noi secretele sanatatii perfecte si ale lon$evitatii, daca vom acorda respect si atentie nemar$initei experiente si intelepciuni populare. Fisa biografica

Frunzele sfeclei la fel de delicioase ca radacina
Sfecla este un depozit nemuritor de vitamine si microelemente care, spre deose ire de restul le$umelor, nu se distru$ si nu se dezactiveaza in procesul de prelucrare termica. 5olosirea ei in alimentatie are, pe lan$a virtuti culinare, si virtuti medicale de prevenire a olilor de san$e, deoarece intrece toate legumele (in afara de usturoi) prin continutul de fier. &similarea fierului este favorizata de vitamina C, prezenta in toate partile plantei. !n structura radacinii de sfecla este prezent si cuprul. #ipsa de cupru in alimentatie provoaca incaruntirea precoce a parului, in$reuneaza procesul de consolidare a fracturilor, provoaca dere$lari in activitatea pancreasului. &lt element important este zincul, prezent in cantitati foarte mari. %atorita prezentei lui in alimentatie, functioneaza ine or$anele de reproducere, se previne aparitia cosurilor, a furunculozei, caderea parului. #ipsa de zinc afecteaza vederea, poate provoca infarctul miocardic. Sfecla contine si o cantitate mare de man$an, care apara ficatul de distrofie adipoasa /lipidoza0, scade nivelul de za6ar in san$e, a*uta in lupta cu scleroza si elimina surplusul de apa din or$anism. Sfecla contine si iod, care favorizeaza meta olismul, fiindu-le extrem de prielnica persoanelor cu o ezitate si care sufera de in6i area functiilor tiroidei. %e nepretuit este rolul iodului si in locarea cancerului si incetinirea im atranirii. Celuloza din sfecla scoate din or$anism toxinele, im unatateste

Se eau cate 7: $ dimineata. Complexul de metode folosite in vindecarea alcoolismului prevede si im o$atirea or$anismului cu saruri de potasiu. in pauze. dupa care se mananca o ucatica de unt. se umple un orcanel de 733 ml. amestecand periodic. %upa stoarcerea lic6idului.ilo$ram de sfecla. %imineata. fiarta sau coapta in cuptor.0 !mpreuna cu sfecla. 6emoroizi. preparatul se amesteca cu 2 lin$uri de miere de al ine si se lasa pentru 92 ore la racoare. 8 Curatarea or$anismului de metale $rele si radioactive. 4rocedeul se repeta ori de cate ori apare senzatia de foame. Cand le$umele sunt fierte. %upa racire.$ de sfecla taiata marunt. TRATA E!TE I!TER!E 8 Alcoolism. se mesteca incet cate o felie de sfecla cruda. aritmie /fi rilatie auriculara0. care se introduce intr-un vas cu apa calduta. fiarta sau murata. amestecate cu suc de lamaie sau smantana. in apa puteti sa adau$ati si plante medicinale pentru afectiunile de care suferiti. se eau 333 ml de suc fermentat de sfecla. 8 Constipatie. Se fier e 93-92 minute pe aie de a uri dupa primul clocot. date prin razatoare.$ de piersici curatate de sam uri si taiate felii. Medicina populara foloseste toate componentele sfeclei7 atat tu erculii cat si frunzele. 8 Curatirea san$elui. de 2-3 ori pe zi. 4reparatul a*uta si la resta ilirea fortelor or$anismului sla it dupa o oala $rea. vitamine si alte su stante care a*uta la reducerea tendintei irezisti ile de a consuma alcool. pe nemancate.functionarea tractului intestinal. se adau$a 2-3 lin$uri de otet si se lasa la macerat 3 ore. cate 933-9:3 $. :33 $ de sfecla si :33 $ de morcov se taie marunt. inclusiv erea . intarirea imunitatii. se mesteca incet si se in$6ite cate o iluta de sfecla. dar si pentru profilaxia lor. 4este le$ume se toarna apa clocotita cat sa le acopere /cu 2 de$ete0 si se fier pe foc mic timp de 33 de minute. 8 %epuneri de colesterol. Se recomanda consumul zilnic al sfeclei in stare cruda. provocate de raceala.$ miere de al ine. de exemplu7 matase de porum . &*uta si la vindecarea diferitelor afectiuni ale aparatului respirator. Cu 33 de minute inainte de masa. se eau 933 ml de suc de sfecla. apoi se strecoara. %upa 2-3 pa6are de vin sau ere. pentru tratarea ami$dalitei. 4entru accelerarea vindecarii. fiind un remediu reduta il in tratarea o ezitatii si constipatiei. Se pune totul intr-un orcan de sticla. Se stoarce sucul si se adau$a putina miere de al ine. %oza o tinuta este pentru o sin$ura persoana. ) alta metoda7 se da pe razatoare sfecla cruda. &mestecul se toarna in sticle de culoare inc6isa si se tine 3 ore in cuptorul incalzit sla . iar in timpul meselor principale. Se face $ar$ara la fiecare 2 ore. %aca ea nu dispare dupa consumul a 7-93 ilute de sfecla. se foloseste apa calduta in care s-au fiert frunzele sau radacina de sfecla. constipatie. dizolvarea placilor aterosclerotice din vasele san$uine. morcov si ridic6e nea$ra. 8 &mi$dalita. din sfecla ramasa se modeleaza ilute de marimea corcoduselor si se pastreaza in fri$ider sau in con$elator /daca sunt multe0. 6ipertensiune. Se amesteca cu 9:3 $ de za6ar si o lin$urita de dro*die uscata si se pune intr-un loc cald. Se infuzeaza 3 ore. !n medicina populara. 4entru $ar$ara. se adau$a cate o cana de stafide si caise uscate si se lasa sa mai fiar a : minute. se amesteca cu o lin$ura de lemn sterilizata. /Tratamentul va avea efect pozitiv numai in caz de renuntare cate$orica la auturile alcoolice. se folosesc mai multe preparate din sfecla. intre $ar$are. Se pastreaza in fri$ider. se pot consuma si alte alimente. ocluzii intestinale. se consuma salata de sfecla rasa. timp de o luna. olile ocupa din nou pozitiile casti$ate si tratamentul tre uie inceput de la zero. paducel. flori de castan etc. se amesteca cu 9 . Se ea de trei ori pe zi cate o lin$ura. %aca dupa 33-": de minute apare senzatia de foame. pentru 2"-36 de ore. intre mese. pe nemancate. Se . :33 ml vin rosu de casa. Continutul o$at in fier favorizeaza ridicarea nivelului de 6emo$lo ina in san$e. "ubstantele vitale din sfecla nu se distrug prin fierbere (dar e preferabil sa fie consumata cruda) 8 Bronsita cronica. morcovi si ridic6e nea$ra crude. Se stoarce sucul dintr-un . varice. %e 2-3 ori pe zi. 4e parcurs. 8 &nemie. Trei litri de apa rece se toarna peste 9 . Se consuma de trei ori pe zi. si cand da in clocot se adau$a :33-733 $ de sfecla tocata si se ia de pe foc. un pa6ar de suc de morcov si 9 . Se pun la fiert : l de apa de izvor. Se prepara un amestec din cantitati e$ale de sucuri din sfecla. se mananca 9:3 $ de salata din sfecla.

cu 33 de minute inainte de masa. intr-un orcan. printre care si comprese cu celuloza din sfecla ramasa dupa stoarcerea sucului. zilnic. Se taie in felii su tiri 3-" sfecle de marime medie. amestecand continutul zilnic. cu "3 de minute inainte de masa. 1n . Marinata se toarna in orcan peste feliile de sfecla. ) lin$ura de frunze se infuzeaza in 2:3 ml apa fier inte. Se toarna deasupra apa rece de izvor. Se pun in nas picaturi de suc de sfecla. timp de 2: de zile. curatate de coa*a. Se amesteca in parti e$ale suc de sfecla cu miere de al ine si se eau cate 2 lin$uri de trei ori pe zi. sare. ca sa nu-i usture tare. apoi lic6idul se strecoara in alt vas si se pastreaza in fri$ider. Timp de 7-< zile. )tetul se adau$a dupa racire. 8 =ipertensiune cu dureri de cap si edem al picioarelor. Ca sa eliminati pietrele din colecist. acoperit cu tifon. Terciul o tinut se aplica pe $in$iile olnave si se tine 2:-33 de minute. %upa doua saptamani se strecoara. de 3-" ori pe zi. " cren$ute de menta.un pa6ar de frunze de sfecla tocate se amesteca cu un pa6ar de za6ar si 3 litri de zer. 8 #itiaza renala. 4entru cei mai mici. arsuri. dispar durerile de cap si va*aiturile. Se storc 333 ml suc de sfecla. eczeme. Se pun intr-un orcan de trei litri. cand se pierd cantitati mari de fier. 8 4ietre in colecist. de trei ori pe zi. se scoate menta si se eau cate :3 ml suc cu in$6itituri mici. cate 933-9:3 ml. TRATA E!TE E#TER!E 8 'uturai. !n medicina populara $asim foarte multe retete pentru re$larea tensiunii. mai ales menstruatii a undente. puteti sa-l amestecati cu suc de paducel. pus intr-un tifon. cu 33 de minute inainte de masa. 4entru un . &mestecul se pune la fermentat in loc cald. !n acelasi timp. se aplica pe locul olnav. 4e $ura orcanului se pune un strat de tifon. !m unatatirea se o serva peste :-7 zile. 5lora intestinala se resta ileste cel mai rapid daca se consuma sfecla marinata. !n acelasi timp se eau cate :3 ml de suc. raceala. este posi ila si im unatatirea di$estiei si re$larea tensiunii arteriale. Se eau cate unul. in perioada climacterica apar diferite dere$lari. Modul de preparare7 sfecla spalata ine se fier e. Se imparte in 2 doze si se ea dimineata si seara. concomitent cu alte metode. in care in$redientul principal este sfecla. 4reparatul se ea fara restrictii. de patru ori pe zi. se prepara o alta portie de autura. 2 pa6are de otet de mere. se raceste. Cataplasma se sc6im a de : ori pe zi. apoi cate doua pa6are pe zi. se pot aplica si frunzele de sfecla strivite in palme. %upa 2 ore.: l de apa si 333 $ de za6ar sau miere de al ine. 8 Menopauza. 8 %is acterioza. !n :-6 luni. pana la racire. in afara de curatarea rinic6ilor de nisip. Se ea cate un pa6ar. 93 oa e de piper ne$ru. : lin$uri suc de ceapa.adau$a 6-< cren$ute de urzica sau 2-3 frunze tinere de 6rean. 8 4aradontoza.$ de sfecla taiata felii su tiri se fier e in 2 litri de apa. se ea si infuzie din frunze de patla$ina. se foloseste si siropul de sfecla. Marinata se aduce pana la punctul de fier ere si se tine pe foc sla . acoperit cu 3 straturi de tifon. Se aplica terciul din sfecla timp de "-7 zile. dar tratamentul tre uie repetat cateva saptamani /in functie de vec6imea afectiunilor0.. -demul limfatic al picioarelor necesita un complex intre$ de tratamente. in asa fel ca sa ramana un loc $ol de 2-3 de$ete. za6ar si piper ne$ru macinat /dupa $ust0. de doua ori pe zi. intre mesele principale. cu o lin$ura de lemn. 3-: minute. !nainte de a pune feliile in orcan. 9. #ic6idul /$en sampanie0 nu se pastreaza la fri$ider. cu sucul dintr-o lamaie. 6 cuisoare si 2 foi de dafin. . sucul se amesteca cu apa fiarta si racita. pentru fermentatie. 8 #imfostaza /elefantiazis0. (e$leaza tensiunea arteriala. %eseori. Se eau. 8 %ezintoxicare . 8 Mastopatie. !n loc de miere. sfecla se cantareste. ferit de lumina. orcanul se lasa la temperatura camerei. Componentele se pun in camara. !ntre timp. Se tin in$redientele intr-un orcan de 3 l. se curata de coa*a si se taie felii su tiri. "3-:3 de minute. cate o lin$urita de sare si za6ar.. 4e arsuri. Se pastreaza la rece. 8 =ipertensiune. Se amesteca 333 $ suc de sfecla cu 233 $ suc de rosii. Se rade sfecla pe razatoarea mica. Se eau cate 9:3 ml. intr-un loc cald. pana se o tine un sirop concentrat. Se ea suc de sfecla in portii mici /7:-933 ml0 de 2-3 ori pe zi. Terciul din sfecla tocata. se amesteca cu sucul dintr-o lamaie. 1rzica se sc6im a zilnic. 8 #ic6en.ilo$ram de sfecla este nevoie de 9 litru de apa. 8 'ripa.

nu se descompune in procesul de prelucrare termica si nici in procesul de di$estie. . Calitatile lui terapeutice se pastreaza si dupa fier ere la 933 $rade Celsius. usturoi. se foloseste din atrani o reteta cu actiune tonica $enerala. olnavilor li se im unatatesc analizele de san$e si starea $enerala de sanatate. li se prescrie olnavilor sa consume zilnic cate 2:3 $ de sfecla cruda. %aca sfecla cruda nu este acceptata de or$anismul olnavului. saruri de potasiu0 care au efecte pozitive asupra tensiunii arteriale. %upa trei saptamani de administrare. Cantitatea . scade efectele ne$ative ale tratamentelor cu radiatii. Consumul re$ulat de sfecla su orice forma normalizeaza ?S=-ul olnavilor. ea se inlocuieste cu 333 ml de suc.Test de sanatate cu suc de sfecla Medicina populara foloseste toate componentele sfeclei Sfecla contine multe su stante enefice / etanina.in tonic din sfecla !n medicina populara. 4ersoanelor cu cancer mamar si de piele li se aplica. ec6ivalentul a 2:3-333 ml de suc. care se numeste >7 pa6are>. c6imioterapie si in timpul tratamentelor de lun$a durata. 4i$mentul din planta este actorul principal in lupta cu cancerul. . resta ileste apetitul. Se recomanda feluri de mancare unde sfecla este amestecata cu ful$i de ovaz. &mestecul se pastreaza in vase de sticla. cu pauze de 3-" saptamani. se stie ca sucurile de le$ume se eau imediat dupa ce au fost stoarse. lamaie. pentru micsorarea locului afectat. data pe razatoare fina. timp de 2 ore. asupra nivelului de colesterol.0. Se eau cate :3 ml. "FE-. morcov. care nu se bea imediat$ ci trebuie lasat %-& ore ca sa se evapore unele ingrediente ce produc efecte negative /dureri de cap. %e re$ula. stari de $reata etc. pansamente cu suc de sfecla. !n Centrul oncolo$ic de la Moscova. in 3-" reprize. de trei ori pe zi. Se amesteca in cantitati e$ale cate 2:3 ml sucuri de7 sfecla. in fri$ider. miere de al ine si vin rosu dulce /ca ernet0. 4i$mentul nu este toxic. care tre uie consumat fara pauze.97:3 ml . facand un exercitiu simplu. %oza zilnica minima de pi$ment se afla intr-un . 4reparatul se recomanda pentru revitalizarea or$anismului dupa interventii c6irur$icale. ridic6e nea$ra. anana sau lapte prins.u e si cazul sucului de sfecla.ilo$ram de sfecla. tot restul vietii. "e beau '(( ml suc de sfecla si se mananca o salata de sfecla cruda$ data prin razatoarea fina) "e urmaresc sc*imbarile de culoare a urinei) +aca nu sunt prezente afectiuni serioase de sanatate$ culoarea nu se sc*imba) +aca sunt probleme de sanatate$ urina capata culoarea sucului de sfecla) . a meta olismului lipidic in celulele ficatului si a intaririi peretilor vasculari.A si -A!-ER/. 5olosirea sucului de sfecla in vindecarea olnavilor de cancer se practica in medicina populara de mii de ani. Cu a*utorul sucului de sfecla ne putem testa starea de sanatate. 6rean. de "-: ori pe zi.reprezinta o cura care se repeta de cinci ori pe an.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful