Salata de sfecla rosie rasa cruda

Timp de 6 luni, din toamna pana in primavara ,in salata mea zilnica exista sfecla rosie rasa cruda. Mama mea, cand avea 27 de ani era sa moara de TBC. Medicii ii mai dadusera 3 zile de trait, familia era la capataiul ei , cand a visat-o pe unica ei care ii intindea o farfurie cu supa.-!a fetita mea , i-a spus unica, e supa de sfecla cu usturoi.Mama a povestit visul, unica mea i-a dat imediat asemenea supa si a continuat sa ii dea in saptamanile urmatoare ...iar mama a mai trait pana la 7" de ani. Imprieteniti-va cu ea! Este o garantie de sanatate pe termen lung Putina istorie #e$uma anala in zilele noastre, sfecla rosie are un trecut $lorios. %escoperita in urma cu aproape patru milenii, cultivata in !ran, Ba ilon si &ssiria pentru $ustul placut al frunzelor ei, la scurta vreme a fost randul radacinilor sa faca furori, mai ales in tarile ara e, unde a devenit si marfa pentru export. Caravanele ne$ustorilor plecau la drum lun$ spre 'recia antica si (oma, cu desa$ii incarcati cu marfuri, dar si cu sfecla. ) parte se consuma pe drum, iar cantitatea ramasa se vindea cu succes. !n 'recia, sfecla sim oliza starea de conflict. Cand se certau sotii, deasupra usilor de la intrare se a$ata o cununa impletita din frunze de sfecla. !n (oma, atitudinea fata de sfecla era mai de$ra a respectuoasa, ea fiind considerata o le$uma de lux care nu tre uia sa lipseasca de pe masa. %e aceea, imperatorul Ti erius le-a si impus $ermanilor cuceriti de romani sa plateasca tri utul in sfecla. !n (omania , sfecla a a*uns in secolul !+, initial in zona Marii ,e$re, odata cu ridicarea cetatilor $recesti, luand apoi drumul (usiei. !n secolul +, calu$arii rusi o cultivau cu succes aproape de Marea Baltica, preparand din ea cior e si un ors delicios, in vreme ce pentru iernile lun$i, sfecla se punea la murat, de re$ula impreuna cu varza si fructe de padure. %eseori, se spune cu o doza de invidie, ca stramosii erau mult mai sanatosi decat noi, datorita alimentatiei simple si cat se poate de naturale. -ste adevarat. Batranii nu aveau nevoie de cure complicate de dezintoxicare. Strictetea alimentara din zilele de post ii scutea de pro lemele le$ate de indi$estii sau depuneri de colesterol. #a tara se tinea post ne$ru o li$atoriu, miercuri si vineri. !n seara zilei de marti, se ea ceai din plante si apa in care s-a fiert sfecla. Toata ziua de miercuri, de la rasaritul si pana la apusul soarelui, nu se manca nimic. Seara, iar se ea ceai din mai multe plante /patla$ina, sunatoare, musetel, roinita sau urzica0 si se mancau cateva sfecle coapte in cuptor, asezonate cu leustean si usturoi. 1n asemenea re$im alimentar le permitea satenilor sa ramana activi si cu mintea limpede, pana dupa 23 de ani. 4oate vom descoperi si noi secretele sanatatii perfecte si ale lon$evitatii, daca vom acorda respect si atentie nemar$initei experiente si intelepciuni populare. Fisa biografica

Frunzele sfeclei la fel de delicioase ca radacina
Sfecla este un depozit nemuritor de vitamine si microelemente care, spre deose ire de restul le$umelor, nu se distru$ si nu se dezactiveaza in procesul de prelucrare termica. 5olosirea ei in alimentatie are, pe lan$a virtuti culinare, si virtuti medicale de prevenire a olilor de san$e, deoarece intrece toate legumele (in afara de usturoi) prin continutul de fier. &similarea fierului este favorizata de vitamina C, prezenta in toate partile plantei. !n structura radacinii de sfecla este prezent si cuprul. #ipsa de cupru in alimentatie provoaca incaruntirea precoce a parului, in$reuneaza procesul de consolidare a fracturilor, provoaca dere$lari in activitatea pancreasului. &lt element important este zincul, prezent in cantitati foarte mari. %atorita prezentei lui in alimentatie, functioneaza ine or$anele de reproducere, se previne aparitia cosurilor, a furunculozei, caderea parului. #ipsa de zinc afecteaza vederea, poate provoca infarctul miocardic. Sfecla contine si o cantitate mare de man$an, care apara ficatul de distrofie adipoasa /lipidoza0, scade nivelul de za6ar in san$e, a*uta in lupta cu scleroza si elimina surplusul de apa din or$anism. Sfecla contine si iod, care favorizeaza meta olismul, fiindu-le extrem de prielnica persoanelor cu o ezitate si care sufera de in6i area functiilor tiroidei. %e nepretuit este rolul iodului si in locarea cancerului si incetinirea im atranirii. Celuloza din sfecla scoate din or$anism toxinele, im unatateste

!n medicina populara. 8 Constipatie. date prin razatoare. se folosesc mai multe preparate din sfecla. TRATA E!TE I!TER!E 8 Alcoolism. si cand da in clocot se adau$a :33-733 $ de sfecla tocata si se ia de pe foc. vitamine si alte su stante care a*uta la reducerea tendintei irezisti ile de a consuma alcool. %e 2-3 ori pe zi. %imineata. morcovi si ridic6e nea$ra crude. se eau 333 ml de suc fermentat de sfecla. in pauze. se mesteca incet cate o felie de sfecla cruda. Se stoarce sucul dintr-un . se adau$a 2-3 lin$uri de otet si se lasa la macerat 3 ore. pentru 2"-36 de ore. olile ocupa din nou pozitiile casti$ate si tratamentul tre uie inceput de la zero. Se pun la fiert : l de apa de izvor. timp de o luna. %oza o tinuta este pentru o sin$ura persoana. 4este le$ume se toarna apa clocotita cat sa le acopere /cu 2 de$ete0 si se fier pe foc mic timp de 33 de minute. 8 %epuneri de colesterol. Se amesteca cu 9:3 $ de za6ar si o lin$urita de dro*die uscata si se pune intr-un loc cald. dar si pentru profilaxia lor. /Tratamentul va avea efect pozitiv numai in caz de renuntare cate$orica la auturile alcoolice. ocluzii intestinale. intarirea imunitatii. flori de castan etc. Se . %aca dupa 33-": de minute apare senzatia de foame. 8 Curatarea or$anismului de metale $rele si radioactive. 6ipertensiune. 6emoroizi. se adau$a cate o cana de stafide si caise uscate si se lasa sa mai fiar a : minute. &mestecul se toarna in sticle de culoare inc6isa si se tine 3 ore in cuptorul incalzit sla . se umple un orcanel de 733 ml. se mananca 9:3 $ de salata din sfecla. 4rocedeul se repeta ori de cate ori apare senzatia de foame. 4entru $ar$ara. %upa racire. paducel. pentru tratarea ami$dalitei. fiarta sau murata. Se pastreaza in fri$ider. cate 933-9:3 $. Continutul o$at in fier favorizeaza ridicarea nivelului de 6emo$lo ina in san$e. Se fier e 93-92 minute pe aie de a uri dupa primul clocot. Trei litri de apa rece se toarna peste 9 . %upa 2-3 pa6are de vin sau ere. se amesteca cu o lin$ura de lemn sterilizata. ) alta metoda7 se da pe razatoare sfecla cruda. de 2-3 ori pe zi.functionarea tractului intestinal. morcov si ridic6e nea$ra. Se consuma de trei ori pe zi. amestecand periodic. dizolvarea placilor aterosclerotice din vasele san$uine. pe nemancate.$ miere de al ine.$ de sfecla taiata marunt. amestecate cu suc de lamaie sau smantana. din sfecla ramasa se modeleaza ilute de marimea corcoduselor si se pastreaza in fri$ider sau in con$elator /daca sunt multe0. 4entru accelerarea vindecarii. :33 ml vin rosu de casa. se mesteca incet si se in$6ite cate o iluta de sfecla. Cu 33 de minute inainte de masa. pe nemancate. Se infuzeaza 3 ore. 4reparatul a*uta si la resta ilirea fortelor or$anismului sla it dupa o oala $rea. constipatie. fiarta sau coapta in cuptor. Se pune totul intr-un orcan de sticla. Cand le$umele sunt fierte. Se eau cate 7: $ dimineata. Se prepara un amestec din cantitati e$ale de sucuri din sfecla.ilo$ram de sfecla. 8 &mi$dalita. se foloseste apa calduta in care s-au fiert frunzele sau radacina de sfecla. un pa6ar de suc de morcov si 9 . &*uta si la vindecarea diferitelor afectiuni ale aparatului respirator. se eau 933 ml de suc de sfecla. %aca ea nu dispare dupa consumul a 7-93 ilute de sfecla.0 !mpreuna cu sfecla. provocate de raceala. 4e parcurs. Complexul de metode folosite in vindecarea alcoolismului prevede si im o$atirea or$anismului cu saruri de potasiu. preparatul se amesteca cu 2 lin$uri de miere de al ine si se lasa pentru 92 ore la racoare. %upa stoarcerea lic6idului. Se face $ar$ara la fiecare 2 ore. Se stoarce sucul si se adau$a putina miere de al ine. se consuma salata de sfecla rasa. se amesteca cu 9 . intre $ar$are. aritmie /fi rilatie auriculara0. apoi se strecoara. Medicina populara foloseste toate componentele sfeclei7 atat tu erculii cat si frunzele. iar in timpul meselor principale. 8 Curatirea san$elui. se pot consuma si alte alimente. inclusiv erea . in apa puteti sa adau$ati si plante medicinale pentru afectiunile de care suferiti. intre mese. fiind un remediu reduta il in tratarea o ezitatii si constipatiei. dupa care se mananca o ucatica de unt. care se introduce intr-un vas cu apa calduta. "ubstantele vitale din sfecla nu se distrug prin fierbere (dar e preferabil sa fie consumata cruda) 8 Bronsita cronica. 8 &nemie. de exemplu7 matase de porum . varice. :33 $ de sfecla si :33 $ de morcov se taie marunt. Se recomanda consumul zilnic al sfeclei in stare cruda.$ de piersici curatate de sam uri si taiate felii. Se ea de trei ori pe zi cate o lin$ura.

#ic6idul /$en sampanie0 nu se pastreaza la fri$ider. pana se o tine un sirop concentrat. de doua ori pe zi. !ntre timp. Se amesteca 333 $ suc de sfecla cu 233 $ suc de rosii. ca sa nu-i usture tare. "3-:3 de minute.ilo$ram de sfecla este nevoie de 9 litru de apa. de 3-" ori pe zi. cu "3 de minute inainte de masa. 3-: minute. arsuri. Modul de preparare7 sfecla spalata ine se fier e. 8 %is acterioza. 8 #itiaza renala. intre mesele principale. 8 %ezintoxicare . intr-un loc cald. printre care si comprese cu celuloza din sfecla ramasa dupa stoarcerea sucului. se foloseste si siropul de sfecla. Terciul o tinut se aplica pe $in$iile olnave si se tine 2:-33 de minute. 8 4aradontoza. 4reparatul se ea fara restrictii. !n loc de miere. Cataplasma se sc6im a de : ori pe zi. 8 4ietre in colecist. cu 33 de minute inainte de masa. de trei ori pe zi. 8 #ic6en. in afara de curatarea rinic6ilor de nisip. &mestecul se pune la fermentat in loc cald. 8 #imfostaza /elefantiazis0. Marinata se aduce pana la punctul de fier ere si se tine pe foc sla . zilnic. Se eau cate unul. Se eau. 8 =ipertensiune. !n medicina populara $asim foarte multe retete pentru re$larea tensiunii. este posi ila si im unatatirea di$estiei si re$larea tensiunii arteriale. pus intr-un tifon. pentru fermentatie.: l de apa si 333 $ de za6ar sau miere de al ine. (e$leaza tensiunea arteriala. %eseori. acoperit cu tifon. )tetul se adau$a dupa racire. 93 oa e de piper ne$ru.adau$a 6-< cren$ute de urzica sau 2-3 frunze tinere de 6rean.un pa6ar de frunze de sfecla tocate se amesteca cu un pa6ar de za6ar si 3 litri de zer. !n :-6 luni. se amesteca cu sucul dintr-o lamaie. !nainte de a pune feliile in orcan. raceala. cu o lin$ura de lemn. 9. Terciul din sfecla tocata. Se pun intr-un orcan de trei litri. sfecla se cantareste. 8 'ripa. sucul se amesteca cu apa fiarta si racita. 1rzica se sc6im a zilnic. curatate de coa*a. Se tin in$redientele intr-un orcan de 3 l. dispar durerile de cap si va*aiturile. 1n . Se imparte in 2 doze si se ea dimineata si seara. se curata de coa*a si se taie felii su tiri.. timp de 2: de zile. 4e arsuri.. orcanul se lasa la temperatura camerei. Componentele se pun in camara. ) lin$ura de frunze se infuzeaza in 2:3 ml apa fier inte. se pot aplica si frunzele de sfecla strivite in palme. za6ar si piper ne$ru macinat /dupa $ust0. Ca sa eliminati pietrele din colecist. cate o lin$urita de sare si za6ar. : lin$uri suc de ceapa. eczeme. Se aplica terciul din sfecla timp de "-7 zile. !m unatatirea se o serva peste :-7 zile. 5lora intestinala se resta ileste cel mai rapid daca se consuma sfecla marinata. dar tratamentul tre uie repetat cateva saptamani /in functie de vec6imea afectiunilor0. se raceste. cu 33 de minute inainte de masa. Se rade sfecla pe razatoarea mica. 2 pa6are de otet de mere. Timp de 7-< zile. se prepara o alta portie de autura. Se ea suc de sfecla in portii mici /7:-933 ml0 de 2-3 ori pe zi. " cren$ute de menta. Se eau cate 9:3 ml. acoperit cu 3 straturi de tifon. puteti sa-l amestecati cu suc de paducel. -demul limfatic al picioarelor necesita un complex intre$ de tratamente. ferit de lumina. !n acelasi timp.$ de sfecla taiata felii su tiri se fier e in 2 litri de apa. pana la racire. cate 933-9:3 ml. 8 Menopauza. se scoate menta si se eau cate :3 ml suc cu in$6itituri mici. %upa doua saptamani se strecoara. Se toarna deasupra apa rece de izvor. Se pun in nas picaturi de suc de sfecla. amestecand continutul zilnic. Se pastreaza la rece. mai ales menstruatii a undente. 8 Mastopatie. se ea si infuzie din frunze de patla$ina. 4entru un . concomitent cu alte metode. Se taie in felii su tiri 3-" sfecle de marime medie. apoi lic6idul se strecoara in alt vas si se pastreaza in fri$ider. 4e $ura orcanului se pune un strat de tifon. cu sucul dintr-o lamaie. 6 cuisoare si 2 foi de dafin. Se storc 333 ml suc de sfecla. TRATA E!TE E#TER!E 8 'uturai. 4entru cei mai mici. . cand se pierd cantitati mari de fier. apoi cate doua pa6are pe zi. in care in$redientul principal este sfecla. de patru ori pe zi. !n acelasi timp se eau cate :3 ml de suc. Se amesteca in parti e$ale suc de sfecla cu miere de al ine si se eau cate 2 lin$uri de trei ori pe zi. Se ea cate un pa6ar. 8 =ipertensiune cu dureri de cap si edem al picioarelor. se aplica pe locul olnav. %upa 2 ore. intr-un orcan. in perioada climacterica apar diferite dere$lari. in asa fel ca sa ramana un loc $ol de 2-3 de$ete. sare. Marinata se toarna in orcan peste feliile de sfecla.

%oza zilnica minima de pi$ment se afla intr-un . "FE-. c6imioterapie si in timpul tratamentelor de lun$a durata. 4reparatul se recomanda pentru revitalizarea or$anismului dupa interventii c6irur$icale. care tre uie consumat fara pauze. se stie ca sucurile de le$ume se eau imediat dupa ce au fost stoarse. %aca sfecla cruda nu este acceptata de or$anismul olnavului.97:3 ml . resta ileste apetitul. pansamente cu suc de sfecla.Test de sanatate cu suc de sfecla Medicina populara foloseste toate componentele sfeclei Sfecla contine multe su stante enefice / etanina. care nu se bea imediat$ ci trebuie lasat %-& ore ca sa se evapore unele ingrediente ce produc efecte negative /dureri de cap. asupra nivelului de colesterol. . in fri$ider. 5olosirea sucului de sfecla in vindecarea olnavilor de cancer se practica in medicina populara de mii de ani. morcov. Se eau cate :3 ml. ea se inlocuieste cu 333 ml de suc. Se amesteca in cantitati e$ale cate 2:3 ml sucuri de7 sfecla. de "-: ori pe zi. a meta olismului lipidic in celulele ficatului si a intaririi peretilor vasculari.ilo$ram de sfecla. cu pauze de 3-" saptamani. !n Centrul oncolo$ic de la Moscova.0. miere de al ine si vin rosu dulce /ca ernet0. ec6ivalentul a 2:3-333 ml de suc. tot restul vietii.A si -A!-ER/.in tonic din sfecla !n medicina populara. usturoi. in 3-" reprize. 4i$mentul nu este toxic. Cu a*utorul sucului de sfecla ne putem testa starea de sanatate. anana sau lapte prins.reprezinta o cura care se repeta de cinci ori pe an. . lamaie. 6rean. &mestecul se pastreaza in vase de sticla. se foloseste din atrani o reteta cu actiune tonica $enerala. "e beau '(( ml suc de sfecla si se mananca o salata de sfecla cruda$ data prin razatoarea fina) "e urmaresc sc*imbarile de culoare a urinei) +aca nu sunt prezente afectiuni serioase de sanatate$ culoarea nu se sc*imba) +aca sunt probleme de sanatate$ urina capata culoarea sucului de sfecla) . 4ersoanelor cu cancer mamar si de piele li se aplica. de trei ori pe zi. stari de $reata etc. data pe razatoare fina. %e re$ula. Se recomanda feluri de mancare unde sfecla este amestecata cu ful$i de ovaz. timp de 2 ore.u e si cazul sucului de sfecla. olnavilor li se im unatatesc analizele de san$e si starea $enerala de sanatate. facand un exercitiu simplu. %upa trei saptamani de administrare. saruri de potasiu0 care au efecte pozitive asupra tensiunii arteriale. nu se descompune in procesul de prelucrare termica si nici in procesul de di$estie. Calitatile lui terapeutice se pastreaza si dupa fier ere la 933 $rade Celsius. scade efectele ne$ative ale tratamentelor cu radiatii. care se numeste >7 pa6are>. 4i$mentul din planta este actorul principal in lupta cu cancerul. Cantitatea . li se prescrie olnavilor sa consume zilnic cate 2:3 $ de sfecla cruda. pentru micsorarea locului afectat. ridic6e nea$ra. Consumul re$ulat de sfecla su orice forma normalizeaza ?S=-ul olnavilor.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful