Cursul 5.

Razboi si Pace in Epoca Nucleara: Echilibrul Terorii

1.

Atunci cand vorbim despre armele nucleare trebuie sa avem in vedere faptul ca ele se compun, pe de o parte, din incarcatura exploziva propriuzisa si, pe de alta parte, din vectorul care o transporta la tinta. Acesti doi factori, impreuna cu evolutia situatiei internationale sunt raspunzatori de dezvoltarea acestui tip de armament si a gandirii militare in privinta utilizarii sale.

2.

Asa stand lucrurile, primul element cu care incepe istoria acestui tip special de arma este legat de vectorul sau, avionul, si teoria bombardamentului strategic ca una din cele doua modalitati de evitare a impasului creat in primul razboi mondial (cealalta fiind reprezentata de teoria blitzkrieg ului). Astfel, in perioada interbelica, italianul Duhet si englezul Fuller au pus la punct teoria bombardamentului strategic, ca mi locul ma or de a scoate din oc un inamic lovindu-i centrele industriale si aglomerarile urbane (de fapt, o recunoastere a faptului ca, datorita industrializarii sale, razboiul a unsese de a o confruntare nu numai intre armatele a doi sau mai multi beligeranti, ci intre societatile lor in ansamblul lor).

!.

"ea de-a doua componenta - incarcatura atomica propriu-zisa - a aparut mai tarziu, respectiv ca urmare a materializarii proiectului !anhattan in vara anului 1#$%, fiind utilizata efectiv in razboi prin cele doua lansari efectuate asupra oraselor aponeze "iroshima (& august 1#$%) si Nagasaki (# august 1#$%). 'atiunile initierii proiectului amintit rezida, pe de o parte, in dorinta aliatilor de a intra in posesia acestei super-arme inaintea germanilor, iar, pe de alta, in dorinta generala a omului de a intra in posesia armei supreme ((issinger spunea ca, dandu-i arma atomica, zeii l-au pedepsit pe om indeplinindu-i prea deplin dorintele )*). +n ce priveste ratiunile care au stat la baza utilizarii ei efective, printre acestea se numara,

- dorinta de a testa pe viu efectele armei respective. - dorinta /0A de a evita pierderile umane presupuse inevitabil de o debarcare pe insulele aponeze. - dorinta /0A de a demonstra intregii lumi puterea uriasa a armelor in posesia carora intrase, ca baza a suprematiei lor politico-militare postbelice. $. Anii dintre 1#$% si 1#$# au fost marcati, in plan practic, de utilizarea monopolului american in domeniu in politica internationala, iar in plan teoretic, de cautari privind intelegerea intregii potentialitati a noii descoperiri. +n acest din urma domeniu acum au aparut germenii conceptiilor ulterioare de utilizare a armei atomice si, ulterior, nucleare. 1 data cu testarea primei bombe atomice sovietice (1#$#), datele problemei se schimba fundamental (sovieticii adoptand o atitudine duplicitara, in sensul ca, daca in vorbe cautau sa diminueze importanta practica a noii arme, in practica i-au descoperit si utilizat in intregime valentele). %. 'aspunsul american nu s-a lasat asteptat. +n loc sa inghete propriul lor program atomic, americanii au ridicat miza, pe de o parte, prin punerea la punct a bombei cu hidrogen (arma nucleara), iar, pe de alta, prin diversificarea arsenalului ca urmare a punerii la punct a armelor nucleare tactice (respectiv capabile a fi utilizate pe campul de batalie). Documentul fundamental, insa, in aceasta privinta l-a reprezentat N#C $%&'(5). 2l reprezinta un efort de corelare a obiectivelor politice ale /0A cu realitatile militare (e3istenta armei atomice) si cele politice internationale (confruntarea cu 0'//). 'ezultatul l-a constituit punerea bazelor cursei postbelice a inarmarilor nucleare dintre cele doua superputeri. 2le au fost confirmate - in opinia autorilor - de razboiul din "orea. (+n acelasi timp, in 2uropa se constituie 4A51). +n ambele cazuri, respectiv atat in cel al /tatelor 0nite, cat si al 2uropei occidentale, armele nucleare au avut de indeplinit un dublu

rol, pe de o parte, de descura*are, pe de alta, de substitut mai economicos al unui efort conventional altfel deosebit de costisitor. &. +n general, prin descura*are nucleara se intelege tentativa de a determina adversarul sa nu lanseze un atac impotriva ta+ de teama reactiei tale devastatoare la adresa lui in cazul in care ar ,ace o. (issinger spunea ca, pentru ca descura*area sa functioneze este nevoie de o relatie de tip produs (respectiv, daca oricare din factori este egal cu zero, intregul produs este egal cu zero) intre capacitatea nucleara, hotararea de a o utiliza, precum si comunicarea existentei acestor doua elemente adversarului potential. 6. 7rima forma inchegata de manifestare a descura*arii nucleare a constituito doctrina ripostei masive (massive retaliation), asa cum a fost aceasta formulata in documentul N#C '$-&- .asic National #ecurit/ Polic/. "onform acesteia, #tatele 0nite urmau sa raspunda printr un atac nuclear masiv oricarei agresiuni initiate de 0niunea #ovietica si&sau aliatii ei. 7rin ea, /0A erau dispuse sa lase initiativa adversarilor, dar nu mai erau dispuse sa le permita totodata si sa stabileasca tot ei regulile confruntarii odata initiate. 2lementele care au stat la baza aparitie acestei doctrine au fost, - multiplicarea optiunilor nucleare, ca urmare a punerii la punct a inventarului de arme nucleare tactice. - posibilitatea efectuarii de economii masive in zona armamentelor si fortelor conventionale. si - aderarea 8arii 9ritanii la noua doctrina. :. 4u mult dupa intrarea in vigoare, in /tatele 0nite s-a declansat o dezbatere viguroasa asupra ei, cu acuzatia fundamentala a lipsei de credibilitate (era greu de crezut ca /0A vor recurge la utilizarea masiva a arsenalului lor

nuclear in cazul unei provocari relativ minore). Adevaratele ratiuni care au dus la initierea dezbaterii au fost insa urmatoarele, - lupta bugetara iscata intre serviciile fortelor armate americane. - constientizarea efectelor distrugatoare ale caderilor de cenusa radioactiva dupa efectuarea unui atac. - perceptia impasului;bloca ului nuclear rezultat din echilibrul pe cale de a fi realizat de 0'//. - deplasarea de accent de pe utilizare pe descura are in general. #. 'ezultatul dezbaterii a constat in abandonarea doctrinei ripostei masive si adoptarea celei a razboiului limitat. 7rincipalii sai e3ponenti au fost englezul <iddle =art si americanii 'obert 1sgood, =enr> (issinger si ?illiam (aufmann. /copul lor principal l-a constituit recuperarea razboiului ca instrument al politicii, pornind de la premisa ca, din cauza armelor nucleare - a caror singura utilizare consta in a ... nu le utiliza )* - razboiul fusese scos din arsenalul instrumental al politicii )* 7entru aceasta, teoreticienii respectivi sustineau necesitatea limitarii atat a obiectivelor urmarite intr un razboi+ cat si a mi*loacelor implicate. 1@. "urand, insa, peisa ul nuclear s-a complicat foarte mult, facand necesara distinctia intre descura area prin negare si cea prin pedeapsa (Alenn /n>der). 8ai mult, arsenalul nuclear tactic s-a diversificat, fara ca acest lucru sa se fi concretizat si in punerea la punct a unei doctrine privind utilizarea acestei categorii de armament. 2fectele acestor schimbari au constat in deplasarea accentului de pe strategia contra orase, pe strategia contra ,orte (pe considerentul ca daca ambii adversari au sageti otravite, principala misiune nu este de a elimina adversarul - deoarece in cursul acestui proces te poate atinge si el - ci de a-i face inutilizabile sagetile )*). 11. 1 asemenea strategie, insa, a pus in lumina imperativul asigurarii, pe de o parte, a invulnerabilitatii fortelor proprii, iar, pe de alta, a capacitatii acestora

de a patrunde prin apararea inamica si a anihila armele lui. 7e acest fundal are loc atat prote area propriilor forte aeriene prin mentinerea lor in stare de alerta ridicata, cat si instalarea ulterioara a armelor nucleare pe submarine greu detectabile, in paralel cu prote area lor terestra prin plasarea in silozuri. Aparitia primului sputnik 12 octombrie '(534 a reprezentat un adevarat soc pentru americani si o revolutionalizare a intregului domeniu, pentru prima oara+ ambii adversari devin reciproc vulnerabili. "onsecinta a constituit-o, in anii B&@, dublarea strategiei contra ,orte cu strategia distrugerii asigurate (care prevedea e3ecutarea ripostei asupra oraselor adversarului, in fapt, o revenire la strategia contra orase), pentru ca, spre inceputul anilor B6@, sa se a unga la un echilibru dat de obtinerea distrugerii reciproc asigurate (mutual assured destruction). 12. +ntre timp, pe de o parte, clubul nuclear s a largit (8area 9ritanie si Franta devin puteri nucleare in anii B%@, iar "hina in anii B&@), ceea ce a impus adoptarea Tratatului de Neproli,erare Nucleara, iar, pe de alta, cele doua superputeri initiaza un proces de control al armamentelor si dezarmare nucleara aflat si in prezent in curs de desfasurare. 1!. <a inceputul anilor B:@ (2! martie 1#:!), /tatele 0nite isi fac cunoscuta optiunea de a-si asigura un sistem de,ensiv antiracheta in spatiu (Crazboiul stelelorC), care promitea desprinderea din distrugerea reciproc asigurata, pas care a ucat un rol hotarator in intensi,icarea la maximum a cursei inarmarilor concretizate in final in in,rangerea 0R## in razboiul rece. 7aralel, are loc, pe de o parte, un proces de inlocuire a armelor nucleare cu arme conventionale (ca urmare a revolutiei petrecute in domeniul performantelor acestui tip de armament), iar, pe de alta, atat un proces de eliminare treptata a armelor nucleare cu raza scurta de actiune, cat si cresterea razei de actiune a celor tactice.

1$.

Asistam astfel daca nu la o denuclearizare totala, la o retransare masiva a armelor nucleare (care raman ultimii gardieni ai securitatii ,izice a statelor posesoare) in favoarea unei reveniri spectaculoase a armelor conventionale, concretizata, pe de o parte, in recuperarea razboiului ca instrument al politicii (vezi multiplicarea conflictelor in epoca post razboi rece), iar, pe de alta, in pericolul dezintegrarii regimului de neproli,erare (vezi traficul crescand cu materiale nucleare si specialisti), acestuia adaugandu-i-se si cel al unui con,lict civil in mediul nuclear suprasaturat al ,ostului spatiu sovietic+ indeosebi rusesc.