Sunteți pe pagina 1din 5

rARAMETRTT cApAcrrAlrr or TnANARE AI AUTOVEHICULELOR

Fr6narea este un regim tranzitoriu de miqcare in care autovehiculul igi reduce viteza p6nd la o anumitl valoare sau pdnd la repaus . Importanfa deosebitd pe care o are capacitatea de frdnare in siguranfa circula{iei qi a rulirii cu viteze ridicate pe drumurile publice face ca aceasta s[ fie una dintre principalele limiie ?n creqterea vitezelor de deplasare
:

ale autovehiculelor. Parametri capacitilii de frdnare sunt

- decelerafia maximd corespunz[toare procesului de frAnare - timpul minim de frdnare - spafiul minim de frdnare - spafiul de oprire

determinl cu relatia

C6nd frdnarea se produce ftri decuplarea motorului gi cu pedala de accelerafie liberl (mersului in gol corespunzdtor sarcinii motorului egalS cu zero) , asupra ro.tilor motoare se manifestd atdt rezisienlele exterioare datorate inaintirii autovehiculului , fo4a de inerfie a autovehiculului in migcare de transla{ie momentele de inerfie , ale rofilor qi ale organelor transmisiei in migcare de rotafie , cdt gi influenfa momentelor de ine(ie motorului in miqcare de rotafie gi forfele de rezisten{i din motor (for,tele de frecare , rezistenfele datoriti admisiunii gi comprimdrii amestecului in cilindri , a evaculrii gazelor arse , etc.). In cazul frinlrii intensive cu toate rofile gi cu ambreiajul decuplat , decelerafia autovehiculului se
:

- Deceleratia la frinare - Reprezint[ accelerafia migclrii autovehiculului in timpul procesului de frdnare . Deoarece viteza autovehiculului se reduce , valoarea accelerafiei migcdrii este nigativd . Valoarea decelerafiei depinde de intensitatea cu care este acfionat sistemul de frdnare caracteristicile tehnice ale , sistemului de fr6nare , starea suprafe{ei clii de rulare , starea anvelopelor , viteza inifial6 a autovehiculului daci , frdnarea se executi cu motorul decuplat sau cuplat la transmisie , etc.

(*),,migcare de transla[ie

=i[r,.,*0.#*)

(1)

unde : - 6r - coeficientul de influenfi al

roflor aflate in miqcare de rotafie asupra deplasdrii autovehiculului in

6r: l+

(2)

i,*
D, 'fr-

(3)

poate varia intre (0 ... <p) 0 - cdnd momentul de frdnare este nul (nu se frineazd) <p - coeficientul de aderenfA , cdnd roata frdnati atinge limita de aderenfi a

unde : - Jp - momentul de ine(ie al unei ro{i (pentru autoturisme Jx:0,2...0,6 kg-r) - \- raza de rulare a rofilor [m] - ma - masa autovehiculului; mu: G" / [kg] - n - num[rul de rofi ale autovehiculului - yr - fo{a de frinare specifici generatii de sistemul de fr0nare. Valoarea for{ei de frdnare specifice "Tr" este determinatl de intensitatea acfion[rii sistemului de franare si

drumului ( patinare

f - g- accelerafiagravita,tionald

25%\ p - coeficientul de frecare de alunecare dintre pneu gi calea de rulare ,in cazulbloclrii ro{ilor, ( p < g ), - - coeficientul de rezisten(i la rulare p - panta drumului ; (semnul plus (+; pentru urcarea pantei qi semnul minus (-) pentru cobordre k - coeficientul de rezisten{[ aerodinamici frontali al autovehiculului A - aria secfiunii transversale a autovehiculului va - viteza autovehiculului [Kmltr] Gu- greutatea autovehiculului INJ

rofilor de max 18-

Dac[ frdnarea incepe la o vitezd. mai micd de 80 Km/tr influenfa rezistenfei aerului se poate neglija , iar in

Yr: I ).

cazul deplasdrii pe un drum foarte bun se poate neglija influqnfa rezisten{ei la rulare Valoarea maxim[ a decelerafiei se obline atunci c0nd toate ro{ile ajung simultan la limita de aderenl6 . in acest caz valoarea fo(ei de frdnare specifice "yr" este egal[ cu valoarea sa mfiimi "g" ( la limita de aderenfi :
:'

In aceste ipoteze ecua{ia decelera{iei devine


o IatJ*=9.(.p*p)

fq)

(4)

in cazul deplasdrii pe un drum orizontal ( p:0 ) rezulti:

fg) ( at./*=g.e
6'

(s)

Dacd

in urma acfionlrii sistemului de frdnare se produce blocarea


:

corespunzdtoare celor trei ipoteze de deplasare sunt

rofilor

(yr

py

deceleratiile

(*),=i[-*p.ffi]

,u,*''(#),=$ (r*n) (7)sau'(:]),=$ *

(s)

- Timpul de frdnare - Reprezintl perioada de frdnare intensi cuprisl intre momentul in care fo(a de fr6nare a atins intensitatea impusi de conducatorul auto gi momentul in care viteza s-a redus la valoarea doritd , sau autovehiculul s-a oprit . In cazul franedi cu motorul decuplat , dac[ viteza autovehiculului se reduce de la valoarea "v4" pdnd,la valoarea "vu2" , timpul minim de frdnare "tr6" se determin[ cu relafia : (e)

unde: Fr: Gu( g + f+ 9i Ft: G" ( p + p )

p ) cdnd frdnareaare loc

cdnd ro{ile sunt

In cazul deplas[rii cu viteza redus[ (sub 80 km/h) pe o cale orizontal[ , la fr0narea autovehiculului influen,ta rezistenfei aerului se poate neglija ( & 0 gi relafia de calcul a timpului de frAnare devine : = ) lor : - in cazul frdn[rii cu toate rofile fEr[ blocarea

blocate

flrlblocarearofilor

(10) (11)

r-:6' rlmin3,6.g.(q * - in cazul bloclrii rofilor

f)

.(vur-vu:)

(12)

tro:
DacI frinarea

6'

3,6'g'lt

(vur-v"z)
(vu2

(13)

se executii

p6n[ la oprirea autovehiculului

= 0) rezult[:

reale la frdnarea intensivl

-'.r", sau tro=3,6.g.tt .ur, (14) 3,6. 9.(q + Influenfa construc{iei qi a stirii tehnice a mecanismului de frdnare , a greutlfii totale a autovehiculului qi a reparti(iei dinamice a sarcinilor pe punfi se apreciaz[ prin coeficientul de eficacitate al frdnelor u K" u . Acesta reprezinti raportul dintre decelerafia maximl posibili ( q + f ) gi decelera{ia dezvoltat[ in condilii

tf.in:=,

6)

6'

f)

Valorile coeficientului de eficacitate al frdnelor "I("" pentru diferite autovehicule sunt indicate in tabelul - Coeficientul de eficacitate a frdnelor
Tipul autovehiculului Far[ lnctrrc[tur6
Frdn6 cu Frdnd

1.

flrl

reoartitor Autoturisme
Autocamioane max.5 tone si autobuze max. 7.5 m Autocamioane peste 5 tone si autobuze peste 7"5 m
1.00...1-05 1.20 1,40

repartitor
1.10...1.20
1.40 1.60

Cu sarcin[ nominal[ Frdn[ fbrl reoarlitor repartitor


Frdnf, cu 1,00...1,05
1.40 1,60

1.10...1.20
1.60

1.80

DacI

se

fine seama de coeficientul de eficacitate afrdnelor, timpul minim de frdnare va


- in cazul

frdnirii cu toate rofile ftr[ blocarea lor


Val

fr

(1s)

- in cazul

bloc[rii ro{ilor
ffo:

6'.K .val " 3,6'g'rt

(16)

viteza autovehiculului s-a micgorat de la

calitiilile de frAnare qi siguran(a circulafiei . Cdnd frdnarea se realizeazi.cu toate ro{ile cu motorul decuplat in condilii ideale de fr6nare ( pneuri noi, carosabil uscat, sistem de fr6nare in bunl stare de funcfionare) , spa{iul minim de franare se calculeazd cu relalia:

- Spatiul minim de.frdnare - Reprezintd distanfa parcursl in timpul fren[rii cu intensitate maximl , cdnd v4 la v^2. Dintre parametrii capacitalii de frdnare , spafiul minim de franare determina in modul cel mai direct

(17)
Cind inceperea frdndrii are loc de la viteze relativ mici rezistenfa aerului se poate neglija , iar spa{iul minim

de frdnare va

fi

e-: vr mrn 5'

26'g q+f +p

u"' - u\'

(18)

in cazul fr6nlrii pe drum orizontal relafia (18) devine: v?, -v1,

s- : 5'
-I
trrm

26.e q +f

(1e)

DacI frdnarea se realizeazd numai cu ro{ile punfii din fafn qi totodati se neglijaz[ valoarea rezistenfei la rulare a rofilor, atunci spafiul minim de frdnare se determind cu relafia :

Sr,i,='i:.uir. , t-*n'n, , 26.g rp.b.cosat(L-q.h_).p


Lb

(20)

inil{imea centrului de masl al autovehiculului fafi de calea de rulare ( se poate considera hs= 0,2L), distanfa de la centrul de masd la puntea din spate. ampatamentul autovehicului Dac[ frdnarea se realizeaz[ numai cu rotile pun{ii din spate , spa{iul minim de frdnare se calculeazd cu relatia:
unde
h*

(21)

in cazul frdnlrii p6n[ la oprirea autovehiculului


spafiul de fr6nare se calculeazl cu rela{ia : daci frdnarea se realizeazl"cu toate ro{ile

(v"2

0) , pentru fiecare dintre situaliile anterioare

'G" .lnll+ k'1'ui, .t 2.g.k.A ' 13G".(<p+f tp)' sau: Srr,n= 5' i Sr,in - 6' . . vl,
6'

Sr,in:

(22)
1zs;
:

26-e (q+ftp)

26.e (q+f)

- dacdfrdnarea are loc numai cu ro{ile pun{ii din fa{i


Sf-in

- e'h, 26.g <p.b.coso t (L - q.h,).p


v?'
:

(24)

- dacS frAnarea are loc numai cu rolile punfii din spate

valorile

operator a necesitllii frAnirii qi panl la oprirea completi a acestuia prin frdnare . Spaliul de oprire este suma dintre spafiul minim de frdnare "Sr,,in" gi spafiul suplimentar de miqcare "S." datorat factorilor tehnici gi umani .

in practic[ datoritl influen(ei stiirii pneurilor, a clii de rulare gi a eficien{ei mecanismului de frdnare , reale ale spafiului minim de frdnare "Sr*in" sunt mai mari cu 30 - 40% fap de valorile calculate . - Spatiul de oprire "Sop"" - Reprezinti distanfa parcurs[ de autovehicul din momentul sesizlrii de cltre

L+9'h, Sr.in: v?, . 26.e e.u.@

(2s)

Sopr=Sr*Sr.io

(26)

Spatiul suplimentar S, se calcule azd cu relafia:

S.: v^
*

(tr *

tz

0,5.t3 )

Q7)
Fie. I - Variafia decelera(iei tn timpul procesului defrdnare unde:
-t1- timpul intdrzierilor fiziologice . Reprezintd timpul

de frinare (tz : 0,2 - 0,5)s t3 - timpul de iniliere a frdnlrii. Reprezinti intervalul de timp din momentul inceperii efectului de frdnare pdn[ cand forJa de frdnare atinge valoarea sa maxim[ ( t3 : 0,1 s pentru frane cu comandi t1
sistemului
hidraulicE, t3 = 0,5
t+

- timpul intdrzierilor mecanice . Este timpul scurs din momentul inceperii acliondrii pedalei , pdnl la inceperea efectului de frdnare Depinde de tipul
-t2

de reac(ie al conduc[torului auto din momentul sesizdrii necesitElii franArii , p6n[ la inceperea ac{ionlrii pedalei de frdnd ( t1: 0,5-1,0 s )

Tabelul

l.

: tr,in - timpul de frdnare intensivd corespunzltor spa{iului minim de frdnare Sr min se determinl cu una dintre rela{iile de la (17) pan6 la
.

1,0 s pentru frdne cu comandi pneumatic[).

Deceleratia maximd
al

I minim de fr6nare

Q5)

Unghiul de

inclinare
drumului

-xd xds

.tE

betonuscat e=0,'7

<(E d

a? obg g E* (.)s I a\t E s.g


o.=
0)

betonumedg=0,35

Polei e=0,15 betonuscat p=0,56

(!

o
o

o k
o ( o

) o
(Ud
,rd
).Cd

polei

p= 0,12

betonuscat g=0,7

ra
il

<E xs

d
GI

#".8

--o9'
E

g3p (d.:l o=

e H9

betonumedg=0,35

o
tr

polei g = 0,15

Polei

P= 0,12

Yitezainiliala v6 [on/tr]

Drum de beton
cu suprafa{a acoperit6 cu

polei

SereprezintIgraficuldevariafiealspa{iuluiminimdefrdnarefunc1iede*,,
= f (v").

Yitezaini{iald

v,i [km/tr]

Se

reprezinti graficul

Sor.

= f (vu).