S relateze care este primul pas n prevenirea polurii S argumenteze avantajele prevenirii polurii solurilor i apelor subterane S clasifice

msurile de reglementare i aplicativcomportamentale privind prevenirea polurii solurilor i apelor subterane

S defineasc conceptele" sit poluat# risc ecologic# filier de depoluare S efectueze studii de teren i anc!ete documentare n vederea stabilirii diagnosticului polurii sitului S stabileasc obiective a evalurii riscului. S clasifice metodele de evaluare a riscului S argumenteze criteriile de care trebuie s se in cont la alegerea unei filiere adecvate de depoluare S defineasc conceptul de metode de depoluare S clasifice metodele de depoluare a solurilor i a apelor subterane n func ie de locul de aplicare S clasifice metodele de depoluare a solurilor i a apelor subterane n func ie de principiile te!nice de depoluare S generalizeze avantajele i dezavantajele metodelor de depoluare a solurilor i apelor subterane n func ie de locul de aplicare S caracterizeze metodele fizice de imobilizare a poluan ilor S generalizeze metodele fizice de e$trac ie a poluan ilor S caracterizeze metodele c!imice de depoluare a solurilor i a apelor subterane S propun ce metode c!imice pot fi folosite n cazuri concrete de poluare cu anumi i poluan i S caracterizeze metodele termice de depoluare a solurilor i a apelor subterane S propun ce metode termice pot fi folosite n cazuri concrete de poluare cu anumi i poluan S relateze n ce const decontaminarea pe cale biologic S clasifice grupele de poluan i pentru care este adecvat biodegradarea S argumenteze de ce biodegradarea de ine aria de aplicabilitate cea mai e$tins i cu avantajele cele mai consistente S propun ce metode biologice pot fi folosite n cazuri concrete de poluare cu anumi i poluan i

Prevenirea polurii solurilor i apelor subterane Poluarea solurilor i apelor subterane. Avantajele prevenirii polurii solurilor i apelor subterane. Msuri de reglementare i aplicativ comportamentale privind prevenirea polurii solurilor i apelor subterane. Prevenirea polurii domestice. Prevenirea polurii industriale solu ii te!nice. Prevenirea polurii agricole. Prevenirea polurii generate de transport. Prevenirea polurii captrilor de ap subteran. Depoluarea a solurilor i a apelor subterane %erminologie i metodologie referitoare la etapele premergtoare aplicrii te!nologilor de depoluare a solurilor i a apelor subterane &iagnosticul polurii. 'valuarea riscului. Alegerea unei filiere adecvate de depoluare. (lasificarea metodelor de depoluare a solurilor i a apelor subterane i principii generale. Metodele fizice de depoluare a solului i a apelor subterane. Metodele c!imice de depoluare a solurilor i a apelor subterane. Metodele termice de depoluare a solurilor i apelor subterane. Metodele biologice de depoluare a solurilor i apelor subterane.

Poluarea solului. %e!nologii de depoluare *%&S+

CUPRINS ). ,ibliografie -. Solul-factor de mediu comple$. .otiuni introductive /. 'fecte negative ale poluarii solului 0. %erminologie 1. %ipuri si forme de poluare a solului 2. Proprietati ale solului care influenteaza direct te!nologiile de depoluare 3. Proprietati ale poluantilor care influenteaza direct te!nologiile de depoluare 4. Sistemul sol-apa subterana 5. Migrarea poluantilor in sol )6. 'lemente de monitoring a starii de calitate a solului )). 'tape premergatoare aplicarii te!nologiilor de depoluare )-. (riterii de alegere a te!nologiilor de depoluare )/. Metode de depoluare " a. Metode fizice b. Metode termice c. Metode biologice-,iote!nologii d. Metode c!imice )0. 7mportanta solului si apelor subterane

)1. Prezentarea unui profil de sol )2. 'fectuarea unei vizite la 8SPA Maramures

1. Bibliografie selectiva :
). .eag# 9!. &epoluarea solurilor si apelor subterane.'ditura (asa (artii de Stiinta# (luj-.apoca# -66) -. :auta# (. s.a. Prevenirea si combaterea poluarii solului. 'ditura (eres# ,ucuresti# )54/ /. (iortuz# 7. Amelioratii silvice. 'ditura &idactica si Pedagogica# ,ucuresti# )541 0. ;;; <egea protectiei mediului nr. )/3 = )553 1. ;;; :evista Padurilor. (lectia )556 - -66--)6-6/ 2. ;;; Prospecte ale firmelor e$ecutante de proiecte de depoluare a solurilor 3. ;;; Studii 7(PA# 7(AS.# 7(7M# etc. 4. ;;; 8rdin 312=)553- :eglementari privind evaluarea poluarii mediului 5. ;;; Metodologia e$ecutarii Studiilor pedologice# 'ditura %e!nica# ,ucuresti# )543 */ volume+ )6. ;;; :apoarte .ationale de Mediu )). ;;; :apoarte >udetene de Mediu )-. (oman# M.# -662 " &epresiunea ,aia Mare. Protectia mediului din perspectiva dezvoltarii durabile# 'ditura :isoprint# (luj-.apoca

&omenii de activitate in care e nevoie de date privind factorul de mediu sol

-Agricultura? -Silvicultura? -:econstructii ecologice? -Ar!itectura peisajera-@rbanism? -7ngineria mediului? -(onstructii?

. Solul!factor "e #e"iu co#ple$. Notiuni intro"uctive

Se spune adesea ca protectia mediului inconjurator este de fapt in zilele noastre o moda# la care adera mediile de informare in masa# politicienii# cercetatorii si in cele din urma cetatenii de rand. &incolo de folosirea acestui subiect ca fard modern# este constientizarea riscurilor si pericolelor generate de poluare in ultimele decenii. &e milioane de ani pe %erra se produc anual cantitati enorme de biomasa# fara a compromite ec!ilibrul natural al planetei. ,iomurile pamantului isi mentin autocontrolul si stabilitatea prin ciclurile elementelor in natura# respectiv prin transformarea materiei organice in zacaminte de combustibili fosili *petrol# carbune# gaze naturale# etc.+ si prin includerea materiei anorganice in circuite comple$e# regeneratoare. &ar industrializarea accelerata din ultimele decenii precum si cresterea numerica e$ponentiala a populatiei a rupt ec!ilibrul natural al %errei prin contaminarea cu substante to$ice *compusi de sinteza# concentratii ce au depasit capacitatea de autoepurare a naturii+. 'cosistemele au suferit grave transformari# iar omul se simte amenintat de efectele negative ale propriei creatii. .u punem problema renuntarii la viata moderna si reintoarcerea la epoca de piatra. Acceptam starea de fapt si consideram necesar depoluarea zonelor contaminate# reconstructia lor ecologica pentru a putea fi redate circuitului economic# utilizarea ecote!nicii ca motor al dezvoltarii# utilizarea biote!nologiilor si a surselor de energie alternativa# mai putin poluante. &in considerente politice# legislative si administrative# primele masuri de depoluare a mediului s-au aplicat fara a se aplica prioritati de depoluare. S-a actionat asupra surselor de poluare Avizibile A# incercandu-se suprimarea flu$ului de praf si no$e degajate in atmosfera# precum si epurarea unor ape de suprafata contaminate cu suspensii solide si substante c!imice. 7ntr-o asemenea conjuntura# solul si apele subterane poluate au fost ignorate# poluarea acestora nefiind evidenta pentru privirea umana. Primele semnale de alarma privind efectele deosebit de grave ale poluarii solului si apelor subterane asupra sanatatii publice au fost trase prin doua evenimente sinistre petrecute in S@A si 8landa. 7n S@A# in anul )534# s-a instaurat starea de urgenta pentru zona <ove (anal# unde mai multe locuinte si o scoala au fost construite pe un vec!i depozit de deseuri
0

c!imice acoperite cu pamant. (a urmare a precipitatiilor# aceste deseuri au fost mobilizate spre panza freatica si spre suprafata solului# afectand prin maladii grave marea majoritate a locuitorilor din zona. 7n 8landa# in anul )546# la <eBBerBerB# un cartier de -24 de locuinte a fost evacuat ca urmare a identificarii in sol a unui depozit necontrolat de produse c!imice ce a generat maladii incurabile. &esi actualmente beneficiem de o legislatie de mediu vasta# C suportabila D pentru sectoarele economice si beneficiem de servicii ale organizatiilor care supraveg!eaza permanent starea mediului# inca se practica metoda de depoluare prin acoperirea cu pamant a zonei poluate conform principiului C ceea ce nu se vede# nu e$ista D. 7n aceste conditii# din necesitatea rezolvarii unor importante probleme ridicate de practica a aparut si se dezvolta %&S. Aceasta stiinta are ca scop imbunatatirea radicala si de lunga durata a proprietatilor solului in principal# a apei subterane si a factorilor ecologici# in general# elemente din interconditionarea si interactiunea carora rezulta capacitatea productiva sau bonitatea unui teren. Stiinta %&S studiaza procesele de poluare si migrare a poluantilor in sol si stabileste te!nologiile necesare *masuri si lucrari+ de depoluare a solurilor si apelor subterane in urmatoarele scopuri" redarea si pastrarea in circuitul economic a unui mediu de viata sanatos ? valorificarea deplina a terenurilor prin culturi vegetale *agricole si=sau forestiere+ ? valorificarea optima a fondului funciar ? lic!idarea peisajului geografic necorespunzataor.

%. &fecte negative ale poluarii solului

7mpactul poluantilor asupra omului in cadrul mediului ambiant este deosebit de comple$ si cuprinde un sir de etape# mai mult sau mai putin distincte# succesive sau simultane. 8rganismele supuse unor concentratii mici de poluanti si pe o durata redusa# fac fata e$punerii prin mobilizarea sistemelor de deto$ifiere. '$punerea de lunga durata insa si la concentratii ridicate conduce aproape intotdeauna la maladii# cancer si# in cazuri e$treme# la moarte. 7n cazul solurilor poluate# vectorii de transfer ai poluantilor sunt lanturile trofice sol-planta-om# sol-planta-animal-om# contactul direct in timpul muncilor agricole# contactul solului cu leziuni cutanate desc!ise sau indirect# contactul prin intermediul apei si al alimentelor.
1

&intre substantele c!imice aplicate pe sol care au efecte daunatoare asupra sanatatii omului amintim dio$ina-substanta folosita la fabricarea erbibicidelor si &&%-ul. &atorita caracterului lor lipofilic# a capacitatii de legare de proteine si a perturbarilor de eliminare renala# aceste substante au to$icitate cumulativa pentru om# au efecte mutagene si cancerigene. &e asemenea metalele grele Pb# (d# Eg- sunt retinute in corte$ul renal# in ficat si in oase. 9ermenii patogeni ajung in sol si in apele subterane ca urmare a depozitarii neigienice a materiilor fecale# a cadavrelor si a produselor organice alterate. @nii germeni patogeni au o rezistenta redusa in contact cu solul e$. enterobacteriile# enterovirusurilesau ceva mai mare in cazul solurilor umede. Alti germeni patogeni rezista mai bine in conditii de praf-e$. agentul etiologic al febrei F-Rickettsia burnetti. Acolo unde conditiile de salubrizare sunt defectuoase# se raspandesc cu mare usurinta parazitozele intestinale.'$. tenia-produsa de bio!elminti sau o$iurii# ascaridul# etc. produsi de geo!elminti. 8uale acestor paraziti din sol ajung in organismul uman prin intermediul mainilor murdare# al zarzavaturilor si fuctelor nespalate# prin praf# etc. '$punerea la radiatii ionizante precum si in!alarea prafului purtator de elemente radioactive conduc la efecte somatice si efecte genetice asupra organismelor. 'fectele somatice includ leziuni ale unor organe si sisteme# stare generala alterata# urmate de sindrom !ematologic# sindrom imunologic si sindrom digestiv. &in punct de vedere clinic distingem alopecia# cataracta# leucemie# cancer cutanat# cancer pulmonar# cancer osos# adica# scurtarea duratei medii de viata. 'fectele genetice includ malformatii grave sau minore# avort spontan# moartea embrionului# etc. Mentionam ca detasarea riguroasa a acestor efecte este greu de facut deoarece e$ista in mod normal o iradiere naturala care# conformcercetarilor din ultimii ani este responsabila de cel putin o treime din totalul defectelor genetice.

'. (er#inologie
Poluarea solului-introducerea in sol sau pe terenuri a unor substante sau energii care pot produce modificari ale insusirilor fizice# c!imice sau biologice ale solului# fiind afectata utilizarea actuala sau viitoare a acestuia. Poluant al solului- orice substanta solida# lic!ida sau gazoasa *vapori+ sau orice energie *electromagnetica# termica# radiatii ionizante# etc.+ care# introdusa in sol# modifica ec!ilibrul natural al constituientilor acestuia *caracteristicile lui+# aduce daune organismelor vii# bunurilor materiale de pe si din sol# sau deranjeaza utilizarea legitima a solului si a mediului in general. (eren poluat sau teren conta#inat- terenul care prezinta un pericol actual sau potential pentru sanatatea oamenilor si pentru mediu# acest pericol fiind vazut prin prisma utilizarii actuale a terenului sau a unei utilizari viitoare.
2

(eren "egra"at- teren rezultat in urma actiunii fenomenelor sau proceselor de degradare. &egradarea poate avea cauze naturale# de e$emplu" ravene# ogase# gro!otisuri# surpari# etc.# sau cauze antropice# de e$emplu " !alde# taluzuri artificiale# terenuri decopertate de stratul de sol. o '$. de teren degradat - o e$plozie intr-o cariera de piatra. Aceasta va conduce la degradarea terenului fara ca terenul sa fie contaminat. '$plozia afecteaza mediul din punct de vedere estetic# solul este afectat din punct de vedere al structurii# te$turii lui# etc.# iar efectul este modificarea fertilitati. Acest teren este degradat si se impune reabilitarea lui in vederea unei noi utilizari. o 7n sc!imb# o uzina c!imica# va contamina solul fara a-l degrada din punct de vedere fizic. Se va pastra structura# te$tura solului# etc.# dar nu si proportia intre componenta lic!ida si gazoasa# activitatea microbiologica a souilui# etc. 7n ambele cazuri se pune problema aplicarii unor te!nologii de depoluare

deoarece aceste terenuri reprezinta un risc pentru sanatatea oamenilor din zona. (eren "eteriorat! teren deranjat din punct de vedere fizic dar necontaminat c!imic. Acest termen se foloseste de regula cu sensul de sol sau teren degradat

). (ipuri si for#e "e poluare a solului

Poluarea solurilor se clasifica dupa diferite criterii. Astfel" 1. In functie de natura poluantului, distingem : ! poluare fi*ica " poluare termica *cu ape sau afluenti calzi sau reci+# poluare mecanica *tasare prin transport de mare tonaj# batatorire# alunecari de teren# etc.+ - poluare radioactiva# - poluare c+i#ica " poluare cu substante minerale *acizi# baze# saruri " cloruri# nitrati# metale grele# etc.+# - poluare cu substante organice naturale *compusi petrolieri# grasimi# etc.+

- poluare cu substante organice de sinteza *ierbicide# insecticide# detergenti# solventi# fungicide# etc.+ ? Substantele de sinteza cuprind cca. 46.666 de compusi utilizati in mod curent. :ata lor de crestere anuala este de cca. ).666. (ei mai comuni poluanti sunt solventii industriali uzuali " tricloretilena si tetracloretilena. &e regula# solventii care contin alcani si alc!ene colorate sunt solubili in apa si sunt deosebit de to$ici pentru organismele vii. &e asemenea# pesticidele si compusii organici volatili sunt poluanti des intalniti pentru soluri si ape subterane. - poluare biologica " poluarea cu germeni patogeni " microorganisme# virusuri# bacterii# c!isti de paraziti. 2. In functie de forma zonelor poluate, distingem : -poluare punctifor#a sau locala# sub forma unor pete. &e regula provine din deversari# depozitari necontrolate a unor substante sau din e$ploatari defectuoase a unor instalatii ? -poluare liniara# sub forma unor fasii. Se intalneste de-a lungul soselelor# cailor ferate# canalelor de evacuare a apelor uzate ? - poluare "ifu*a# sub diferite forme geometrice determinate de geomorfologia zonelor de dispersie. Acest tip de poluare este foarte greu de cuantificat. Se intalneste in jurul cosurilor inalte de dispersie# acolo unde e$ista o poluare masiva a atmosferei si in zonele in care s-au aplicat intens a ingrasaminte si produse fitosanitare ? 3. In functie de timpul de expunere, diferentiem : -poluare per#anenta *e$. emisii permanente de la cosurile de dispersie# sau administrarea anuala a ingrasamintelor# sau depozitarea necontrolata a unor deseuri+ ? -poluare acci"entala *e$. spargerea unor conducte de transport# defectiuni de natura te!nica la oinstalatie+ ? 4. In functie de momentul de refeinta exista : -poluare istorica ca urmare a unor activitati de mai multi ani dar care nu se mai desfasoara in prezent ?
4

-poluare actuala ca urmare a activitatilor zilnice# actuale. 5. In functie de acti itatile care genereaza poluarea, distingem: -poluare industriala? -poluare din transporturi? -poluare agricola? -poluare domestica 1. Poluarea in"ustriala , poate avea cause foarte variate# cele mai frecvente fiind legate de depozitele de deseuri# de redepunerile pe sol a emanatiilor gazoase si de apele industriale uzate. .r. 7ndustria Poluanti - petrol brut# gaze naturale# noroaie de foraj# (rt. ) 7ndustria e$tractiva a+. e$tr. Petrolului si gazelor naturale b+. e$tr. sarii geme in solutie si recristalizarea ei c+. e$tr. si prep. subst. min. utile. met.# nemet.# si carbuni d+. e$tr. si prel.minerale radioactive Metalurgia feroasa a+. siderurgie b+. cocserie / 0 1 c+. constr. masini Metalurgia neferoasa * Pb# (u# Hn# (d# .i# + (!imie anorganica *clor# soda# acizi# pesticide + (!imie organica
5

saramura *.a(l in sol. +# praf# vapori salini minerale si roci sterile# ape uzate de mina# reactivi# etc. namoluri rad.# ape de mina# minerale si roci rad. Suspensii minerale# carbune# cenusa# cianuri# fenoli# ape acide Genoli# cianuri# amoniu Genoli# petrol# cianuri Suspensii minerale# uleiuri# acizi# metale grele# fluor Acizi# baze# metale grele

a+. cauciuc b+. polimeri c+. detergenti d+. preluc. petrol 2 3 4 e+. coloranti# pest. 8rg. Materiale de constructii (entrale termo si atomo electrice &iverse a+. topitorie# tesaturi b+. vascoza c+. pielarie d+. celuloza# !artie# mobila e+. alimentara *spirt# za!ar# carne# peste + . Poluarea agricola

Genoli Genoli# acizi# Eg Acizi# detergenti Petrol# fenoli# acizi# sulfuri# crezoli Metale grele# reziduuri (iment# azbest# acizi# baze# susp. min.# carb. Ape calde# cenusi# zguri

Ape alcaline# carburanti Acizi# baze# saruri# sulfuri %anin# crom# amoniac# Suspensii# fibre# fenoli# saruri# rumegus Suspensii# alcaloizi# microorganisme# paraziti# etc.

'ste adesea o poluare difuza si se datoreaza in mare masura utilizarii nerationale a unor subst. c!imice de sinteza pentru obtinerea unor cantitati superioare de produse agroalimentare. 7ngrasaminte# insecticide# pesticide# fito!ormoni si alte substante aplicate in scop productiv devin la un moment dat si in anumite conditii poluanti pentru sol. (ercetari recente au demonstrat ca numai o parte din produsele c!imice sunt biodegradabile# cealalta parte ducand la concentrarea lor in produsele vegetale *bioacumulare+. (ompusii organometalici cu Pb# Eg# (d sau As se descompun greu si se acunuleaza in sol. (ompusii organoclorurati de tipul &&% sau E(E se descompun lent si au remanenta indelungata in sol. .itratii si nitritii# in doze ce depasesc limitele admisibile# se pot acumula in plante# ajung prin intermediul lanturilor trofice in organismul uman si produc imbolnaviri.

)6

Aplicarea pe sol a dejectiilor animalelor in stare proaspata *nefermentate+ sau in doze ce depasesc cerintele plantelor# duce la contaminare biologica# la diminuarea permeabilitatii solului si la scaderea capacitatii sale de retinere a apei. Poluarea agricola se poate prezenta uneori si sub forma de poluare accidentala# in cazul stocarii si deversarii pe terenuri a carburantilor# a ingrasamintelor lic!ide# a altor produse fitosanitare. Patrunderea poluantilor in sol si in apele subterane s-a accelerat o data cu introducerea pe scara larga a irigatiilor. 7n lipsa unor surse sigure si a unor teste minime de control# ape poluate pot fi folosite ca apa pentru irigatii# deci amplifica fenomenul de poluare atat pentru soluri cat si pentru panza freatica. %. Poluarea prin transport Acest tip de poluare se manifesta de-a lungul cailor de transport rutier si feroviar# precum si in porturi aeroporturi. Principalele cauze sunt " - tratarea tronsoanelor de cale ferata# soselelor si malurilor raurilor cu diferite subst.? - infiltrarea in sol a apelor pluviale cu sare# azbest# !idrocarburi# spalate de pe caile rutiere ? - statiile de carburant si santierele rutiere care produc asfaltul# au diferite depozite cu materiale necesare proceselor lor te!nologice ? - deversarea accidentala sau voluntara in ape a unor combustibili produce# in final# prin curentii orizontali si verticali din ape# poluarea malurilor? - depuneri in urma transportului *particule rezultate prin ardere incompleta+ ? - spargerea accidentala a unor conducte ce transporta sterile de flotatie# de cianuratie# !idrocarburi# substante c!imice in solutie# etc.

'. Poluarea "o#estica Ponderea acestui tip de poluare este mai mica si este in principal rezultatul deseurilor solide si lic!ide provenite din activitatea domestica ori din activitatea unor

))

unitati de servicii neracordate la un sistem special de tratare a deseurilor. Printre cauzele acestui tip de poluare amintim " - neracordarea locuintelor la canalizarea urbana *in acest fel se antreneaza nitrati si produse amoniacale in sol +? - neetanseitatea sau subdimensionarea retelelor de canalizare ? - depozitarea sau administrarea pe sol a namolurilor provenite de la statiile de epurare ? - depozitarea necontrolata pe sol a deseurilor menajere Mentionam ca de cele mai multe ori poluarea solurilor se face prin transferul poluantilor# adica# prin depunere gravitationala si sub actiunea precipitatiilor. Poluarea solurilor porneste de la suprafata lui spre profunzime# actionand ca un factor de presiune. '$ista si cazuri cand se ingroapa in subteran# prin foraje si puturi# deseuri c!imice# fara protectii suplimentare. &e e$. S@A# cca. -46 Mt=an deseuri# cea mai mare parte deseuri c!imice se ingroapa la adancimi de ).666 ).166 m.

-. Principalele proprietati ale solului care influentea*a "irect (DS

Stratul de la suprafata pamantului contine# din punt de vedere " petrografic# urmatoarele roci " roci magmatice si metamorfice-51I# roci sedimentare-1I# procente in volum ? la suprafata pamantului insa# rocile sedimentare au o pondere de 31I iar rocile magmatice si metamorfice -1I in volum. #ineralogic# urmatorii compusi " feldspati -26I# amfiboli si piro$eni-)3I# cuart)-I# mice-0I ? c+i#ic urmatoarele elemente " 8-02#4I# Si--3#/I# Al-4#3I# Ge-1#)I# (a-/#1I# .a-#2I# J--#2I# Mg--#)I# s.a. 7n ceea ce priveste strict solul# compozitia medie volumetrica este urmatoarea"

)-

.ig. . . Co#po*itia #e"ie volu#etrica a solului 8bservam ca solul are o compozitie e$trem de diversificata# in sol gasindu-se practic toate substantele c!imice cunoscute aflate insa intr-un proces permanent de reactie dictat de conditiile bio-fizice ale mediului respectiv. 7n acest fel# prin actiunea reciproca a acestor factori rezulta un mediu care favorizeaza desfasurarea procesului evolutiv al solului intr-o anumita directie. &in punct de vedere biologic# este dovedit faptul ca ) !a de teren contine peste )to organisme. &etaliat# ) !a de pasune contine " /1 Bg bacterii# ))66 Bg ciuperci microscopice# 11 Bg alge# /01 Bg protozoare# 01 Bg miriapode# )6 Bg insecte# )66 Bg viermi. 8rganismele vii din sol# si in special micropopulatia solului# este componenta cea mai activa a solului. Microorganismele desfasoara neintrerupt procese biologice care asigura reciclarea elementelor nutritive si pastrarea fertilitatii solului. (ontactul solului cu atmosfera# !idrosfera si biosfera favorizeaza trecerea elementelor c!imice si a mineralelor din sol in aer# dar mai ales in apa si plante. Asadar# orice perturbare a proceselor naturale care are loc in sol va conduce la perturbarea ciclurilor bio-geo-c!imice ale solului si la modificarea insusirilor acestuia. (ompozitia si proprietatile solului influenteaza direct migrarea sau retinerea poluantilor# sugerand metodele de depoluare. &intre aceste proprietati mentionam urmatoarele " (e$tura solului sau alcatuirea granulometrica a solului *bolovanis# pietris# nisip grosier# nisip mijlociu# nisip fin# praf# aleurit+ si variatia te$turii de profil *curba granulometrica+# da indicatii asupra vitezei de migrare a poluantilor si a capacitatii de retinere a stratului superior.

)/

Structura solului# respectiv forma# marimea si modul de aranjare a agregatelor structurale# determina in mod direct porozitatea solului si indirect viteza de patrundere a aerului# apei si poluantilor in sol. Densitatea aparenta a solului- a med K )#/ g=cmc - *masa solului complet uscat = volumul total de proba recoltata in structura naturala+ da informatii despre starea de afanare sau de compactare a unui sol. &ensitati aparente mai ridicate inseamna sol compactat sau sol nisipos. Densitatea solului/ s# reprezinta numai densit. partii solide a solului# respectiv s# medK-#21g=cmc. Poro*itatea solului reprezinta totalitatea spatiilor libere dintre agregate si din interiorul agregatelor de sol. Porii capilari au K )6 16 si determina viteza de infiltratie a poluantilor in sol si capacitatea de inmagazinare a solului. Porii solului reprezinta sistemul lui circulator. 7n conditii normale de aeratie# solul are o porozitate de -1-/6I. '$.- orizonturile compacte au por. L)6I. -orizonturile nisipoase " L/1-16I -orizonturile argiloase " L06-26I Per#eabilitea solului-permite circulatia fluidelor printre golurile particulelor solide si depinde de marimea porilor. Solurile formate din particule mari sunt foarte permeabile *bolovanis# pietris# nisip grosier# mijlociu# fin# praf# argila+. (a regula generala# cu cat solul contine o cantitate mai mare de aer# cu atat intensitatea proceselor bilogice este mai mare. (u cat compozitia aerului teluric este mai apropiata de cea a aerului atm. cu atat solul este mai curat# intre aerul teluric si aerul atm. fiind un permanent sc!imb. Retinerea lic+i"elor in sol este o proprietate comple$a a solului datorata fortelor de adsorbtie# fortelor capilare si presiunii osmotice. (e#peratura solului- solul inregistreaza cu intarziere variatiile temp. atmosferice# atat cele diurne cat si cele sezoniere. %emperatura solului *orara# anuala# semestriala+ detine un rol important in urmatoarele procese" in procesele biologice si bioc!imice care se petrec in sol ?
)0

in intretinerea vietii microorganismelor si organismelor din sol ? sanogen contribuind la autopurificarea solului ? patogen# prin transmiterea unor maladii.

P+!ul solului -reactia pE pentru sol variaza de la /#1 *e$trem de acid + pana la )) *e$trem de alcalin+. 7n solurile acide apar continuturi to$ice de Al solubil *mobil+# adsorbtia metalelor grele fiind mai puternica iar activitatea microbiana fiind mult redusa. 0ctivitatea biologica a solului este importanta in special prin procesele enzimatice# simbiotice si descompunatoare ale microorganismelor. Aceste procese ajuta la biodegradarea si biodeteriorarea poluantilor. 7n baza tuturor acestor proprietati definim .ertilitatea solului ca fiind sinteza principalelor proprietati fizice# c!imice si biologice ale solului. Gertilitatea determina un anumit regim de nutritie# !idric# termic si microbiologic# adica# o capacitate productiva a solului. 7n conditii naturale# solurile au o fertilitate naturala potentiala care depinde de proprietatile lor intrinseci si care se realizeaza efectiv# in fiecare an# in functie de mersul vremii. 7n conditiile luarii in cultura a solurilor# acestea au o fertilitate culturala/ artificiala sau economica# strans legata de stadiul de dezvoltare al te!nicii# de sistemul socio-economic si indirect de mersul vremii. (u cat capacitatea de inmagazinare a solului in apa# aer# elemente nutritive si energie este mai mare# cu atat fertilitatea lui este mai ridicata. Prin procesele specifice care au loc in sol# acesta transforma neincetat substantele pe care le contine. Prin poluarea solului se pierd tocmai aceste capacitati fundamentale.

1. 1. Proprietati ale poluantilor care influentea*a "irect (DS

7ntelegerea mecanismului poluarii si alegerea celei mai adecvate metode de depoluare sunt de neconceput fara cunoasterea proprietatilor si parametrilor de baza ai
)1

poluantilor. Astfel# solubilitatea# densitatea# vascozitatea si coeficientul de partitie indica distributia probabila a poluantilor in apa si in sol# iar alti parametrii evidentiaza posibilitatile de decontaminare prin vid si presiune# prin absorbtie pe carbune activ# prin tratare biologica *biodegrabilitate+. Proprietati ale poluantilor organici care influentea*a alegerea (DS Solubilitatea unei substante este data de cantitatea ma$ima din acea substanta care se poate dizolva in apa la o temperatura specifica. (ompusii organici solubili sunt foarte usor ve!iculati de catre apa# sunt in mica masura absorbiti de catre sol si de obicei au un grad ridicat de biodegradabilitate. '$. poluantii din industria alimentara. Densitatea sau masa unitatii de volum# considerata in conditii normale# este importanta pentru a afla daca substanta poluatoare pluteste sau nu la suprafata apei subterane. '$. benzina 2asco*itatea este proprietatea care determina gradul de infiltratie a poluantilor in sol# precum si curgerea lor in acvifer. &e vascozitate depinde si forma si marimea corpului de impregnare cu poluanti atat in zona nesaturata cat si in zona saturata. Coeficientul "e partitie octanol3apa 45o67. Se defineste ca raport intre concentratia unei substante in octanol si in apa. Malorile acestui coeficient sunt cuprinse intre )6-/ si )63. (ompusii organici care au 5o6 819 sunt considerati !idrofili# deci sunt mai solubili in apa# iar compusii organici care au 5o6 :19 sunt !idrofobi. 7n asociatie cu continutul de substante organice din sol acest coeficient da indicatii asupra cantitatii de poluant absorbit de catre sol si ajuta la determinarea factorului "e intar*iere corespunzator deplasarii poluantului in acvifer. Bio"egra"abilitatea poluantilor organici se realizeaza in conditii aerobe sau anaerobe# functie de structura lor moleculara si in functie de conditiile de mediu. &upa potentialul lor de biodegradare# in cadrul %&S clasificam poluantii organici astfel" -poluanti degradabili *&+ - cei care au o capacitate mare de degradare biologica in conditii aerobe variate. '$. acetona# acid benzoic# clorbenzen# naftalina# toluen ? -poluanti persistenti *P+ cei care pot fi degradati# insa cu eforturi mai mari si dupa un timp mai indelungat. '$. pentaclorfenol# tricloretan ?

)2

-poluanti recalcitranti *:+ cei care nu se preteaza la biodegradare. '$ .!eptaclor# !e$aclorbenzen ? Proprietati ale poluantilor anorganici care influentea*a alegerea (DS Multitudinea poluantilor anorganici face dificila abordarea e$!austiva a proprietatilor aferente acestora si a comportamentului lor in sol in conditii diferite. (omportamentul metalelor in sol si in acvifere# de e$emplu# poate fi estimat prin studiul a trei procese importante specifice" adsorbtia# comple$area si precipitarea *pe langa solubilitate# densitate# vascozitate+. 7n functie de formele concrete de poluare si de starea mediului# e$ista cazuri in care unul dintre aceste procese le domina pe celelalte# dar in general se produc simultan. 0"sorbtia este fenomenul prin care poluantii ajunsi in sol sunt fi$ati la suprafata particulelor solide care intra in compozitia solului. Adsorbtia selectiva# diferentiata a metalelor de catre sol# datorata atat proprietatilor solurilor cat si proprietatilor metalelor se numeste afinitate. '$. caolinitul are afinitate pentru Pb# (a# (u# Mg# Hn# (d? sau acidul !umic pentru (u# Pb# (d# Hn ? Co#ple$area se realizeaza atunci cand un cation metalic *N+ interactioneaza prin legaturi covalente cu un anion anorganic *8E# (l# S80-+# ori cu un grup organic sau anorganic. Stabilitatea noilor compusi obtinuti creste odata cu valoarea pE ului# datorita ionizarii crescute a grupelor functionale. Stabilitatea compusilor meatlici grei depinde de natura ionilor metalici# in urmatoarea ordine" (u-N O Ge-N O Pb-N O .i-NO (o-NO Mn-NO Hn-N Precipitarea se produce atunci cand metalele aflate in solutie se depun la interfata particulelor solide ale solului# unde se acumuleaza o noua substanta in faza solida. Gactor principal in retinerea metalelor grele in sol# precipitarea depinde atat de pEul solului si al apei interstitiale# cat si de concentratia solutiei in metale. (unoasterea acestor procese este importanta pentru a aprecia eventuala blocare a poluantilor in sol sau in acvifer sub forma unor compusi neto$ici ori# dimpotriva# formarea unor compusi cu to$icitate mai ridicata.

; Siste#ul sol ! apa subterana

)3

Solul reprezinta stratul dinamic de la partea superioara a scoartei terestre care retine in mod durabil apa si contine substante nutritive cedabile in cantitati suficiente pentru instalarea plantelor superioare. Precipitatiile atmosferice# apele de suprafata infiltrate in sol# apele provenite din condensarea vaporilor din subsol si apele capilare formeaza in masa rocilor permeabile acumulari denumite ape subterane sau siste#e acvifere subterane . Apa acumulata in aceste roci ocupa porii lor si formeaza strate de apa subterana. &atorita legaturilor e$trem de stranse intre sol si apa subterana# abordarea poluarii si depoluarii lor se face impreuna. Aceste componenete ale mediului poseda mijloace de autoprotejare mai mari decat alti factori de mediu# dar totusi limitate. 8 data depasite limitele de autoprotejare se produc mutatii negative importante# si# prin intermediul retelelor trofice poate fi afectata sanatatea umana. 7n ceea ce priveste configuratia mediului subteran# distingem urmatoarele niveluri "

.ig. .1. Configuratia #e"iului subteran <ona nesaturata- este zona in care porii sunt umpluti partial cu apa# partial cu aer# fapt ce permite coe$istenta la acest nivel a fazelor solida# lic!ida si gazoasa. <ic!idele ajunse in aceasta zona se deplaseaza preponderent dupa o componeneta verticala descendenta. Solul reprezinta de regula partea superioara a zonei nesaturate# diferentiata prin faptul ca aici au loc procese biologice.

)4

<ona saturata sau acviferul este zona in care porii sunt umpluti in totalitate cu apa. <a acest nivel coe$ista doua faze" faza solida# imobila# formata din rocile magazin si faza lic!ida# mobila# care este apa subterana. (omponenta dominanta de curgere a lic!idelor ajunse la acest nivel coincide cu directia de curgere a apei subterane. <inia de demarcatie dintre zona nesaturata si zona saturata este trasata de catre nivelul +i"rostatic. 7mediat deasupra nivelului !idrostatic se afla fran=urul capilar sau *ona capilara# zona in care apa este absorbita in pori datorita fenomenului de capilaritate. Substratul i#per#eabil sau culcusul acviferului este format din roci impermeabile. &ispunerea spatiala a acestui substrat determina directia si viteza de curgere a apei subterane. @rmarind configuratia fizica a mediului subteran# constatam ca o poluare a solului produsa intr-o anumita zona genereaza riscuri la nivelul intregului sistem. Prin transferul poluantului este afectat si acviferul de la suprafata spre adancime# si# invers# daca un acvifer este contaminat *printr-un foraj de adancime# de e$.+# in timp# prin vaporizarea si ascensiunea capilara a apei poluate se va contamina si solul. Astfel de cone$iuni sunt evidente de altfel in toate componentele mediului# dar fiecare prezinta particularitati de diagnosticare# monitorizare si tratare. Pornind de la aceste considerente# metodele de depoluare a solului vizeaza ansamblul sistemului sol-apa subterana. @n lucru foarte important este acela ca alegerea unei te!nologii de depoluare tine intotdeauna seama de urmatoarele caracteristici" o proprietatile solului# iar dupa caz# si cele ale apei subterane ? o proprietatile poluantului ? o nivelul de depoluare posibil si realizabil pentru o folosinta data.

> ?igrarea poluantilor in sol

a. ?igrarea poluantilor in *ona nesaturata

)5

&eversarea unui poluant lic!id pe suprafata unui sol conduce# de obicei# la formarea in zona nesaturata a unui corp "e i#pregnare# datorat in cea mai mare parte fenomenelor de convectie# dispersie# adsorbtie# precipitare si activitate biologica. &irectia si viteza de deplasare a poluantului depind in principal de vascozitatea acestuia# de morfologia terenului si de permeabilitatea solului si a rocilor din acoperisul acviferului. Principala forta care actioneaza asupra poluantului este gra itatia. Prin urmare# daca solul este permeabil# poluantul se infiltreaza in sol predominant dupa o componenta verticala. &e asemenea# se inregistreaza si o impregnare laterala cu poluant# datorata dispersiei# care este controlata de porozitatea solului. Avansand spre acvifer# poluantul poate fi filtrat de catre particulele solului# poate fi absorbit# volatizat# precipitat# biodegradat si intr-o masura mai mica# !idrolizat# o$idat# redus# sau c!iar oprit de catre o bariera impermeabila. Procesele fizice# c!imice si biologice care se desfasoara intr-un sol poluat au de regula ca rezultat retinerea poluantului si transformarea partiala sau totala a acestuia# astfel incat incovenientele poluarii se diminueaza in timp in mod considerabil. 7n ceea ce priveste protectia apelor subterane# pe langa proprietatile calitative ale solului# foarte importanta este latura cantitativa# respectiv grosimea stratului de solul si a stratelor petrografice situate deasupra panzelor freatice. Solul si rocile situate in acoperisul acviferelor se comporta fata de poluanti ca o veritabila coloana cromatografica# asigurand retinerea si redistributia stratigrafica a acestora pe verticala. @n aspect deloc de neglijat este acela ca apele provenite din precipitatii pot desprinde poluantii din matricea de retinere antrenandu-i spre apele subterane superficiale. &in aceasta cauza modelarea integrala de ansamblu a migrarii poluantilor este dificila si impune in practica depoluarii metode empirice de estimare a " formei corpului de impregnare cu poluanti ? adancimii ma$ime de patrundere a poluantilor ? volumului de poluanti retinuti in zona nesaturata ? timpului necesar poluantilor pentru a ajunge la acvifer.

b. ?igrarea poluantilor in *ona saturata

-6

%raversarea zonei nesaturate de catre poluanti are ca efect transformarea calitativa si retinerea unei parti din volumul acestora in sol si in rocile aflate in acoperisul acviferului. &ar odata ajunsi la nivelul !idrostatic al apei subterane# poluantii se comporta diferit# in functie de proprietatile lor fizice# c!imice si biologice si de cele ale acviferului. Genomenele care guverneaza comportamentul poluantilor in acvifer sunt" dispersia# convectia si factorii de retardare. Dispersia , are la baza raspandirea mecanica si difuza a poluantilor tinzand la un ec!ilibru al concentratiei de substanta poluanta in mediul de dispersie. &ispersia poluantilor in acvifer se realizeaza prin" - fenomene mecanice" curgerea intortoc!eata a fluidului prin porii rocilor# frecarea fluidului de particulele rocilor# fiind direct proportionala ca viteza reala de curgere a apei subterane ? - difuziune moleculara" datorita miscarii broPniene# care tinde spre reducerea contrastului de concentratie intre zona poluata si mediul care o inconjoara ? (u ajutorul substantelor trasoare# pentru situatii speciale se pot stabili coeficientii de dispersie mecanica longitudinala si laterala. Convectia este reprezentata de transferul poluantilor miscibili si solubili in apa subterana ca efect al curgerii acesteia. 7n practica# viteza reala de curgere a apei subterane poate fi de " -cativa zeci de m = an in cazul acviferelor din nisip fin? -cativa zeci de m = zi in cazul acviferelor din aluviuni grosiere? -cativa Bm = zi in cazul acviferelor carstice? Mentionam ca modelele numerice clasice care descriu deplasarea convectiva a poluarii in acvifere tind de regula spre viziuni pesimiste din cauza ca neglijeaza factorii de retardare. .actorii "e retar"are insumeaza acele fenomene care au ca efect franarea migrarii poluantilor in acvifer# si anume" - adsorbtia-fenomen datorita caruia moleculele sau ionii poluanti aflati in solutie sunt atrasi spre suprafetele granulelor acviferului ? - precipitarea sau comple$area poluantilor aflati in solutie apoasa# cu formarea unor compusi insolubili *!idro$izi# carbonati metalici# complecsi# etc.+ ? - degradarea compusilor de catre activitatea biologica a solului ? - volatilizarea &$e#ple tipice "e #igrare a poluantilor ). Poluantul este solubil in apa -. Poluantul este nemiscibil si mai usor decat apa /. Poluantul este nemiscibil si mai greu decat apa

-)

19 &le#ente "e #onitoring a starii "e calitate a solului

Gurnizarea datelor necesare pentru a stabili principalele cauze care genereaza fenomenele de poluare a solului# precum si fundamentarea masurilor de prevenire# recuperare si=sau ameliorare# se face prin sistemul de monitoring a starii de calitate a solurilor. 7n tarile @.'.# programele de monitoring a solului sunt uzuale si directionate pentru inspectarea caracteristicilor si fertilitatii solului. 7n aceste state strategiile de monitorizare se bazeaza pe un sistem tip C gratar D pe plan national si cateva tipuri de stratificare bazate pe utilizarea terenurilor si a tipului de sol. 7n :omania# incepand cu anul )533# potrivit recomandarilor @.'P *.atiunile @nite pentru Mediul 7nconjurator+ si a 8.M. Agriculturii nr. )))=)533# a fost instituit primul Sistem de Monitoring al Starii de (alitate a Solurilor agricole din :omania# ca parte integranta a Sistemului .ational al (alitatii Mediului 7nconjurator. 7n ceea ce priveste solurile forestiere# supraveg!erea calitatii lor s-a facut indirect# prin revizuirea Amenajamentelor 8.S. din )6 in )6 ani si prin efectuare de inventarieri forestiere. 7(AS a fost institutia responsabila de crearea unei banci de date in acest sector. 7ncepand cu anul )55-# in vederea integrarii pedologiei romanesti in circuitul international al informatiei# s-au pus bazele unui sistem de monitoring al solurilor armonizat cu cel al @.'. Adaptarea acestui nou sistem se face de catre 7(PA si 7(AS. si are la baza urmatoarele criterii " :epartitia spatiala in grila a siturilor de observatie ? Stabilirea densitatii retelei de observatie ? Stabilirea unui set largit de indicatori monitorizati ? Periodicitatea investigatiilor de teren si de laborator dupa o metodologie unitara.

Aceste elemente de baza sunt detaliate pe trei niveluri# dupa cum urmeaza " .ivelul 7 consta in efectuarea investigatiilor in toate punctele unei grile fi$e de )2$)2 Bm# grila care acopera intreaga tara. Acest minim de investigatii ajuta la identificarea arealelor cu soluri degradate# in stadii si procese variate# urmaridu-se astfel evolutia lor? .ivelul 77 consta in detalierea investigatiilor in unele puncte ale retelei de nivel 7 si in puncte suplimentare representative pentru identificarea cauzelor proceselor de degradare?
--

.ivelul 777 cuprinde investigatii detaliate pentru verificarea ipotezelor si analize amanuntite ale proceselor daunatoare calitatii solurilor# efectuarea prognozelor si recomandarea masurilor posibile de remediere.

Periodicitarea determinarilor este de 0 ani pentru punctele fara probleme deosebite din reteaua de nivel 7 si de ) an pentru punctele cu probleme *situri poluate+. Metodologia de monitorizare este legiferata astfel " 8rdinul --/=-66--.orme de continut pentru studiile pedologice elaborate in vederea realizarii si reactualizarii periodice a Sistemului .ational si >udetean de monitorizare sol-teren pentru agricultura ? 8rdinul -00=-66--Metodologia de monitorizare sol-vegetatie forestiera pentru silvicultura ? 8rdinul 312=)553# Ane$a 7-Malori de referinta pentru urme de elemente c!imice in sol ? 8rdinul )40=)553-# Ane$a A.-.-.-:ecomandari privind prelevarea probelor. Studiile efectuate pana in prezent prin activitatea de monitoring semnaleaza tendinta generala de inrautatire a starii fizice a solurilor si de scadere a rezervelor de !umus si elemente nutritive in sol. Monitoringul solurilor forestiere a evidentiat tendinta de acidifiere si de saracire in ( organic si . in solurile din partea de M a tarii# din versantii rasariteni ai (arpatilor 8rientali si versantii sudici ai (arpatilor Meridionali.

11. &tape pre#ergatoare aplicarii (DS

%recerea efectiva la actiuni de depoluare este precedata obligatoriu de minim / etape prin care se analizeaza situl poluat in ansamblu *sitK sector unitar afectat de poluare aflat intr-un spatiu geografic limitat+. Aceste etape sunt " 7. &iagnosticul poluarii# cu fazele " Gaza de documentare ? Studiu de teren# care include " i. Masuratori directe pe sit? ii. Analiza de laborator? 77. 'valuarea riscului# cu fazele "
-/

 777. I.

Analiza sursei de pericol si a vectorului de transfer a tintei poluarii ? (ompararea rezultatelor cu normele de calitate impuse prin legislatie ?

Alegerea unei filiere adecvate de depoluare# cu fazele " (riterii te!nice ? (riterii economice Diagnosticul poluarii-consta in analiza caracteristicilor de mediu ale

sitului studiat. 7nvestigatiile necesare vizeaza in principal solul si subsolul# apa subterana si de suprafata# clima# vegetatia precum si starea de sanatate a populatiilor din zona. 7nvestigatiile trebuie sa localizeze si sa evidentieze acele concentratii ale poluantilor care depasesc valorile concentratiilor naturale. .a*a "e "ocu#entare sau anc+eta "ocu#entara are cas cop

strangerea tutror informatiilor e$istente legate de poluarea sitului de-a lungul timpului. Se pleaca de la consultarea bibliografiei e$istente# si anume " i. Surse scrise " acte de proprietate# de judecata# eventuale studii de impact anterioare# studii pedologice ? ii. Surse grafice " !arti administrative# topografice# geologice# retele de canalizare# de electricitate# localizare rezervoare# etc. iii. Surse orale " discutii cu persoane din categorii sociale diferite# apelandu-se si la pensionarii care au lucrat pe sit ? iv. Surse diverse " fotografii# articole de presa# lista de materii prime# foraje sau transee e$istente Gaza de documentare cuprinde in mod obligatoriu o vizita detaliata la fata locului cu scopul de a evalua zonele cu riscuri sporite# posibilitatile de prelevare a probelor# impactul socio-economic. &e profesionalismul acestei faze depinde estimarea corecta a c!eltuielilor ulterioare. Stu"iu "e teren are ca scop certificarea poluarii si cuantificarea acesteia *tipul poluantilor# concentratii# volume# migrari# efecte ale poluarii# etc.+. 'tapele acestui studiu sunt " i. Masuratori directe pe sit. Acest tip de masuratori ofera doua mari avantaje " sunt rapide-rezultatele se obtin imediat- si sunt mult mai ieftine decat masuratorile clasice care necesita prelevare de probe si analize in laboratoare specializate. &ezavantaje " au grad redus de precizie# dand rezultate globale. *Mezi laborator principalele masuratori directe realizabile pe sit foraje numite piezometre# sonde piezometrice sau sonde de !idroobservatii+ ?
-0

ii.

Analiza de laborator oglindeste realist gradul de poluare al

sitului. Analizele se fac pe probe prelevate dupa anumite reguli. Planul de prelevare al probelor se face in functie de gradul de detaliere dorit# de realizarea unui ec!ilibru intre obiectivul propus si mijloacele financiare disponibile# dar intotdeauna se urmareste respectarea legislatiei in vigoare# respectiv 8rdin 312=)553 ? 8rdin )40=)553 ? 8rdin --/=-66- si 8rdin -00=-66-. '$emplu de modele de prelevare a probelor de sol " a+ Probarea concentrata sau orientata- in acest caz se fac probari numai in zona considerata critica# ignorandu-se eventualele forme de poluare din afara perimetrului instituit "

b+ Probarea sistematica in acest caz se fac probari dupa o retea regulata ce acopera o mare suprafata de teren. Acest tip de probare se recomanda pentru evidentierea scaderii treptate a concentratiilor poluantilor de la sursa d epoluare spre periferie.

c+ probarea aleatorie in acest caz se fac probari aleatorii# in functie de e$perienta e$pertului de mediu sau dupa recomandari anterioare. Acest gen de probare se recomanda acolo unde avem o poluare difuza# situl este C omogen D poluat.

-1

7n practica se utilizeaza deseori o asociere a acestor modele in functie de scopul propus# de conditiile concrete de teren si de capitalul disponibil. Modul de prelevare al probelor# numarul si cantitatea lor se face se face conform Metodologiilor 7(PA de monitoring de nivel 77 si a Metodologiilor pentru realizarea ,ilanturilor de Mediu de nivel 77. &atele primare obtinute in urma invetsigatiilor de teren se sistematizeaza si se ordoneaza sub forma de tabele insotite in ane$e de ,uletinele de Analiza. &e asemenea# se recomanda utilizarea +artilor pentru dispunerea in teren a siturilor studiate si se intocmesc grafice pentru a evidentia evolutia in ti#p a parametrilor masurati. 'ste foarte important sa retinem ca aceasta etapa fundamenteaza lucrarile de depoluare si estimarea costurilor# deci trebuie sa fie intocmita cu multa responsabilitate si sa fie prezentata foarte clar c!iar si pentru un nespecialist in domeniu. II. &valuarea riscului presupune calculul probabilitatii pentru o

populatie sau pentru un ecosistem de a primi o anume doza de poluant sau de a fi in contact cu el. '$primarea riscului se poate face prin urmatoarele criterii " frecventa si gravitate. 7n conformitate cu legislatia de mediu a @.'.# riscul poluarii solurilor si a apelor subterane se incadreaza in domeniul /# fiind un risc major.

Curba lui .ar#er

-2

Prin evaluarea riscului se vizeaza urmatoarele obiective " -ierar!izarea siturilor poluate in functie de risc# in vederea stabilirii prioritatilor de depoluare? -fundamentarea masurilor de reabilitare a unui sit printr-o evaluare AabsolutaQ a riscului? '$primarea rezultatelor in ceea ce priveste evaluarea riscului se face de obicei prin atribuirea de note# puncte# scoruri# pentru fiecare factor de mediu. caracterizeaza sunt" natura poluantului *organic# anorganic# radioactive# etc.+ ? cantitatea de poluant ? caracteristicile poluantului ? to$icitatea pentru om ? caracterul inflamabil si e$ploziv. Analiza sursei de pericol# a vectorului de transfer si a tintei poluarii

Sursa "e pericol este in cazul solurilor situl poluat. Parametrii care il

2ectorul "e transfer sunt caile de transport si dispersia poluantilor. (aile de transport posibile sunt apa subterana si apele de suprafata# aerul sau contactul direct cu solul. (inta poluarii este populatia si ecosistemele aferente sitului# in functie de utilizarea actuala si viitoare a sitului si a zonelor invecinate. '$emplu " a+ 8 statie de carburanti " -sursa de pericol " poluare cronica prin scapari repetate de benzina din rezervoarele subterane si emanatii in atmosfera ? -vectorul de transfer " solul cu permeabilitate redusa si=sau panza freatica la mica adancime ? -tinta poluarii " mediul urban si pericol de e$plozie b+ 8 rampa de gunoi menajer "

-3

-sursa de pericol " mirosuri neplacute provenite de la materia organica aflata in descompunere si eventuala prezenta a unor cantitati de produse to$ice neidentificate ? -vectorul de transfer " terenul argilos si reteaua de control a calitatii apei subterane ? -tinta poluarii " zona urbana# captari de apa potabila subterana din aval. (ompararea rezultatelor cu normele de calitate impuse prin legislatie ? <egislatia romaneasca in domeniul protectiei mediului prin 8rdinul 312=)553:eglementari privind evaluarea poluarii mediului- stabileste pragurile de alerta si pragurile de interventie pentru poluantii din aer# apa si sol. 7n Ane$e sunt date Malorile de referinta pentru urme de elemente c!imice in sol. 7n documentatia pregatitoare pentru aplicarea unei %&S# valorile analizelor de sol efectuate si valorile finale la care dorim sa ajungem prin depoluare se compara cu valorile din legislatia romaneasca in vigoare. III. 0legerea unei filiere a"ecvate "e "epoluare &aca in urma evaluarii riscului se ia decizia depoluarii unui sit se pune problema alegerii celei mai adecvate filiere de depoluare. &ificultatea alegerii este destul de pregnanta dat fiind numarul mare de te!nici de depoluare care trebuie puse in concordanta cu factorii economici si psi!osociali. Pe plan mondial au fost elaborate programe detaliate care permit o analiza multicriteriala obiectiva a alegerii celei mai adecvate metode de depoluare. (ele mai cunoscute programe internationale sunt" - :AAS *:emedial Action Assessement SRstem+ din S@A care evalueaza fiecare te!nica disponibila dupa eficienta depoluarii si dupa cost? - (A:%S *(omputer Aided :esponse %ec!nologies Selector+ din S@A care permite o evaluare te!nica pertinenta a diferitelor alternative de depoluare? - Sistemul de evaluare a te!nicilor disponibile pentru decontaminarea siturilor poluate# dezvoltate de Hart! pentru autoritatile de protectie a mediului din Eamburg

-4

*9ermania+# care ierar!izeaza metodele de decontaminare pe baza a 4 criterii *eficienta# durata# cost# impact asupra mediului# a populatiei si a muncitorilor# etc.+. &esi obiective si riguroase# aceste programe de calculator nu au o utilizare e$tinsa. Sunt preferate metodele practice# bazate pe e$perienta specialistilor in domeniu si pe o anumita conjunctura te!nico economica. Propunerile de depoluare pot fi prezentate in mai multe variante si alternative# in functie de optiunile te!nologice luate in considerare# dar in egala masura si in functie de limitele te!nice si financiare proprii fiecarui caz in parte. &e cele mai multe ori# depoluarea nu se margineste la aplicarea unei te!nici curative singulare ci se aplica o filiera co#ple$a "e operatii secventiale. Practica depoluarii solurilor arata ca diminuarea concentratiei unui poluant printrun proces de depoluare# in functie de investitia necesara realizarii ei# se face dupa o curba specifica in care la inceput# pentru o investitie mica rezultatul depoluarii este important sau c!iar spectaculos si in continuare se constata ca pe masura ce dorim o depoluare mai avansata# investitia necesara se multiplica de cateva ori pentru ca la final# c!iar daca investitia creste foarte mult# concentratia de poluant scade foarte putin# aproape imperceptibil.

Curba "e variatie concentratie!costuri Se evidentiaza astfel ca inainte de a trece la alegerea propriu-zisa a unei filiere de depoluare trebuie fi$ate e$act obiectivele depoluarii. 'ste necesar sa se gaseasca o solutie acceptabila intre nivelul de depoluare solicitat# calitatea vietii populatiei# ec!ilibrul ecosistemelor locale si disponibilitatile te!nico-financiare.

1%.Criterii "e alegere a (DS

a) Criterii tehnice de alegere a TDS
-5

%e!nologia propusa pentru depoluare trebuie sa fie adecvata cazului tratat si# in acelasi timp sa fie disponibila pe piata te!nologica *,A%+. Jinzelbac! si colaboratorii sai au intocmit o matrice sintetica a alegerii te!nice a filierei de depoluare in care se face corespondenta intre principalele criterii te!nice si te!nologice de baza incercate pentru depoluarea solurilor. Pentru a avea certitudinea obtinerii unor rezultate bune se impun garantii privind eficienta si fiabilitatea te!nologiei propuse nu numai la scara de laborator sau pilot ci si in conditii practice# de teren# deoarece trebuie sa sa se tina seama de conditiile regionale specifice in care se incadreaza situl poluat. Se recomanada ca inainte de aplicarea efectiva a te!nologiei propuse sa se faca incercari de depoluare care confera o buna previziune a eficientei reale de depoluare. Aceste incercari sunt indispensabile in cazul biote!nologiilor. Alegerea te!nologiei de depoluare trebuie sa tina seama atat de tipul poluarii cat si al poluantilor. (omportamentul si caracteristicile poluantilor sunt esentiale pentru pentru orientarea spre o anumita metoda de depoluare. Astfel# pentru poluantii volatili se vor propune metode de e$tractie fizica a gazelor din sol# in timp ce pentru substantele poluante biodegradabile se recomanda orientarea spre biote!nologii. (oncentratia poluantilor in sol precum si obiectivele finale vizate prin depoluare sunt criterii importante deoarece fiecare te!nologie are o eficienta ma$ima pentru un anume interval de concentratii in poluanti. 7esirea din limitele acestui interval diminueaza mult eficienta depoluarii. '$. metoda de pompare a apei contaminate cu !idrocarburi este avantajoasa daca !idrocarburile sunt individualizate si au concentratii ridicate? daca se aplica aceeasi metoda in cazul in care concentratiile sunt mici# pomparea este ineficienta atat te!nic cat si economic. @n alt factor determinant in alegerea unei filiere adecvate de depoluare este suprafata# configuratia# caile de acces# eventualele constructii care ocupa o parte din suprafata sitului poluat. .u acelasi lucru presupune decontaminarea unei suprafete de )66 mp sau a unei suprafete de -66 !a# c!iar daca avem de-a face cu acelasi tip de poluare. Solutia aleasa de depoluare depinde si de caracteristicile solului *te$tura# structura# permeabilitate# etc.+ si trebuie sa fie compatibila cu activitatile care se desfasoara pe sit precum si cu amenajarea ulterioara a sitului.

/6

7n luarea deciziei de depoluare se au in vedere si e$igentele administratiei si ale colectivitatilor locale referitoare la concentratia reziduala a poluantilor in mediul tratat si la eventualele no$e emise in procesul de depoluare *evacuarea necontrolata a unor gaze e$trase# zgomote# mizerie# etc.+. b) Criterii economice de alegere a TDS Alegerea celei mai adecvate filiere de depoluare este decisa# in cele din urma# printr-un studiu economic comparativ al celor mai avantajoase variante te!nice. Se ajunge astfel la varianta de depoluare cea mai convenabila din punct de vedere te!nicoeconomic. (ostul te!nologiei propuse se estimeaza prin consultari pentru fiecare etapa de lucru. Se iau in considerare atat costurile intrinseci ale operatiilor propriu-zise de depoluare cat si costurile fazelor de urmarire si control# al bilantului final *se intocmeste &evizul general al lucrarii+. &eoarece la nivelul actual al practicii estimarile sunt greoaie -in putine situatii se poate stabili cu precizie randamentul depoluarii si durata necesara procesului- se prefera o estimare a costurilor pe o anumita perioada de timp *saptamani# luni# trimestre+ sau pe unitatea de volum# de masa sau suprafata a mediului tratat. 7ntotdeauna se tine seama de doua elemente " i. nivelul impus concentratiei in poluanti la inc!eierea lucrarilor de depoluare ? ii. precizia fazei de diagnosticare a poluarii. &in analiza costurilor specifice pentru diferitele %&S se constata ca" metodele de depoluare cele mai putin costisitoare sunt pomparea# ventingul# strippingul si biodecontaminarea ? la nivelul unor costuri relativ avantajoase se incadreaza metodele de etansare# stabilizare# inertare si spalare a poluantilor# daca sunt aplicate in conditii favorabile ? limite largi ale costurilor pentru aceeasi metoda se e$plica prin conditii foarte variate de aplicare efectiva a depoluarii.

1% . ?eto"e "e "epoluare a solurilor si apelor subterane

/)

Metodele de depoluare cuprind intreaga gama de te!nici menite sa neutralizeze sau sa bloc!eze flu$ul de no$e din sol. (lasificarea acestor metode se face dupa urmatoarele criterii" 07. Dupa locul "e aplicare "isting# trei tipuri "e #eto"e: !etode aplicabile in afara sitului " ex situ # -constau in evacuarea solului din mediul sau natural prin e$cavare# apoi transportul in afara sitului si e$ecutia lucrarilor de depoluare in centre specializate. Aceste metode pot prevedea si readucerea pe sit a materialului depoluat. Avantaje" e$tirpare rapida si totala a componentelor contaminate? posibilitatea continuarii activitatilor de pe sit si eficienta ridicata de depoluare conferita de centrele specializate. &ezavantaje" cost ridicat datorita comple$itatii fazelor de lucru? riscul dispersarii partiale a poluantilor in timpul lucrarilor de incarcare# transport si descarcare? evitarea amestecului de poluanti? impunerea unor limite de concentratii in poluanti. !etode aplicabile pe sit " on situ #$ ca si principii sunt asemanatoare cu metodele aplicabile in afara sitului dar in aceste situatii decontaminarea se face pe sit# cu instalatii de depoluare mobile. Actionand astfel se elimina transportul produselor poluate dar se incomodeaza activitatea de pe sit. 7n acest caz ec!ipamentele de depoluare trebuie sa fie adaptate conditiilor specifice fiecarui sit. !etode aplicabile " in situ # au ca particularitate e$ecutia lucrarilor direct in mediul poluat# fara a se apela la lucrari de evacuare. Sistemul te!nic are doua parti" partea mobila# instalata la suprafata sitului# cu posibilitati de reutilizare# si partea fi$a inserata in mediul subteran poluat# de unica folosinta. %e!nologiile in situ ofera posibilitatea depoluarii simultane atat a solului cat si a apelor subterane. 'c!ipamentele aferente acestor te!nologii sunt in general usor de amplasat dar presupun o e$ploatare de specialitate delicata. 7n timpul e$ploatarii este dificil de apreciat volumul tratat# configuratia acestuia si eficienta procesului de depoluare. B7. Dupa principiile te+nice generale "e "epoluare "istinge# patru tipuri "e #eto"e: ). !etode fizice-categoria cea mai e$tinsa in ceea ce priveste aplicabilitatea practica. Aceste metode se impart la randul lor in"
/-

- metode bazate pe imobilizarea fizica a poluantilor# fie prin izolare *etansare# blocare !idraulica+# fie prin stabilizare sau inertare? - metode bazate pe e$tractia fizica a poluantilor din mediul contaminat# concretizate prin" e$cavare# pompare# spalare# flotatie# e$tractie de gaze sub vid *venting+# injectie de aer cu presiune *sparging# !idrosoc# geosoc+# e$tractie electrocinetica# etc. -. !etode termice-au ca principiu de baza e$tractia si apoi distrugerea sau imobilizarea poluantilor prin supunerea materialului contaminat la temperaturi ridicate. (ele mai utilizate metode sunt" incinerarea# desorbtia termica# vitrificarea? /. !etode c%imice-aplicate pentru neutralizarea# separarea sau transformarea poluantilor in urma unor reactii c!imice specifice de tipul o$idare# reducere# declorurare# precipitare? 0. !etode biologice-se bazeaza pe degradarea poluantilor datorita activitatii microorganismelor *bacterii# ciuperci+. Procesul de biodegradare se realizeaza in conditii aerobe sau anaerobe# cele mai utilizate metode fiind" biodegradare in vrac *compostare# land farming+# bioreactorul# biodegradarea in situ# bioventingul si biospargingul. Metode precum bioacumularea si bioli$ivierea realizeaza doar separarea poluantilor de mediul contaminat si nu o depoluare efectiva.

a7 ?eto"e fi*ice "e i#obili*are a poluantilor "in sol 7mobilizarea fizica a poluantilor nu presupune distrugerea acestora ci doar blocarea migrarii lor# reducand astfel impactul poluarii asupra mediului ambiant. Aceste te!nici se aplica cu precadere in situ. &tansarea consta in inc!iderea fizica a mediului contaminat printr-un sistem etans de protectie format din pereti# cuvertura si fund. Acest sistem este imprumutat de la rampele de reziduuri menajere si este des folosit pentru izolarea siturilor si a apelor subterane contaminate. 8biectivul principal al metodei este contracararea efectelor dispersiei poluantilor# respectiv stoparea migrarii prin utilizarea unor bariere fizice durabile. Gunctie de situatia specifica in care se gaseste zona poluata# peretii etansi pot realiza o inc!idere laterala completa sau partiala *,ariere Permeabile :eactive+ prin devierea apei subterane din amonte. &e asemenea se are in vedere si suprimarea
//

posibilitatilor de migrare a poluantilor in directie verticala# atat in partea inferioara cat si in cea superioara.

2ariante "e etansare 7mportant din punct de vedere al protectiei mediului sunt si operatiile de control si recuperare a substantelor solubilizabile si a emanatiilor gazoase formate in interiorul zonelor izolate. Aceste operatii necesita montarea de puturi si sonde care sa traverseze cuvertura etansa permitand astfel masuratori specifice# monitorizari si evacuari de substante. 7n acest scop se folosesc piezometre si sonde de aerisire. Materialele folosite pentru etansare pot fi" - materiale naturale cu permeabilitate foarte mica# practic impermeabile# din categoria argilelor? - geomembrane artificiale? Pentru diminuarea permeabilitatii argilelor acestea se amesteca cu bentonita# ciment sau alti lianti. 9rosimea stratelor poate fi# dupa caz# de la cativa zeci de cm la cativa metri. 9eomembranele folosite ca bariere antipoluante sunt sub forma de folii de grosimi diferite si sunt fabricate din polietilena de densitate ridicata# polietilena clorata# elastomeri# policlorura de vinil *PM(+. Aceste membrane folosite pentru etansare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii " impermeabilitate ? rezistenta la atacul diferitelor substante *coroziune# o$idare+ ?
/0

rezistenta la solicitari mecanice *tasari# variatii periodice de temperatura+ ? rezistenta la intemperii ?

&in cauza sensibilitatii la radiatiile ultraviolete si la o$idare se practica acoperirea membranelor cu materiale naturale protectoare imediat dupa instalarea in teren *straturi succesive dediverse materiale+. 7n timpul montarii membranelor# operatia cea mai pretentioasa este asamblarea acestora. Pentru o buna etanseitate si rezistenta se impune sudura speciala si nu lipire. &aca ne permit conditiile de teren# pentru realizarea alveolei de etansare se pot combina materiale sedimentare impermeabile cu geomembrane impermeabile si cu membrane sintetice filtrante *asa-numitele geote$tile+. Avantajele metodei sunt" grad redus de te!nicitate si costuri relativ scazute. &ezavantaje" ing!etul# uscarea si tasarea lucrarilor pot provoca fracturi ale stratelor succesive sau scaderea impermeabilitatii alveolei. Poluantii nefiind distrusi ci doar imobilizati# durabilitatea in timp este indoielnica. (u toate aceste incoveniente etansarea este o metoda des aplicata in te!nica depoluarii. '$. punerea in alveola a unui sol contaminat cu !e$aclorciclo!e$an *E(E+ in S@A# in anul )54-# in Granta in anul )540? in >aponia# in anul )55-? Ealda Meda# in ,aia Mare# in anul -66/--660# etc.

2arianta co#ple$a "e etansare

/1

Blocarea +i"raulica a migrarii poluantilor este o metoda care se aplica provizoriu# in regim de urgenta# indeosebi cand poluantii au atins panza freatica si ameninta sa se deplaseze in directia de curgere a apei subterane# spre o sursa de apa potabila sau ape de suprafata.

Punerea in aplicare a metodei se face destul de usor# fara c!eltuieli importante# 7n urmatoarele conditii " daca se cunosc conditiile !idrogeologice si !idrodinamice ale mediului contaminat ? daca unitatea dispune de bazine mari sau statii de statii# etc. care sa asigure invulnerabilitatea poluantilor e$trasi. Stoparea migrarii poluantului se face prin instalarea unui put sau sonda de pompare cu priza de apa sub nivelul zonei contaminate si evacuarea apei in e$terior. 7n jurul putului de pompare se creaza un con de depresiune spre a$a caruia se indreapta prin suctiune apa din apropiere# fapt ce bloc!eaza curgerea naturala a apei subterane spre raul din apropiere. 8 problema importanta este stabilirea debitului minim de pompare pentru blocarea curgerii naturale a apei subterane in conditiile unei dispersii reduse. 7n vederea perturbarii minime a mediului subteran# apa depoluata se recomanda a se reintroduce in acvifer printr-un put situat in aval de putul de pompare. Avantajele metodei" simplitatea si usurinta punerii in aplicare# costul redus? &ezavantaje" problema poluarii nu se rezolva ci se asigura doar timpul necesar pregatirii aplicarii unei te!nologii cu caracter definitiv.

/2

Stabili*area si inertarea se aplica atat pentru solurile poluate cat si pentru deseuri. Stabilizarea consta in transformarea unui poluant solubil intr-un compus insolubil pe baza unei reactii c!imice sau in virtutea absorbtiei pe o matrice neutra. '$. zeolitii# argilele# gipsul# carbunele activ# silicatul de sodiu. 7nertarea sau solidificarea se bazeaza pe amestecul solului poluat cu anumite produse adjuvante in scopul obtinerii unui material compozit solid# impermeabil si nereactiv. Poluantii nu sunt distrusi ci doar imobilizati intr-o matrice stabila sau inerta. Mariantele aplicative ale acestor metode sunt" Marianta Aon situQ - presupune e$cavarea solului poluat si efectuarea

pe sit a amestecului cu adjuvanti si apa. Materialul compozit obtinut este redepus in zona e$cavata in vederea intaririi. Aceasta metoda este mai laborioasa si mai costiditoare# dar prezinta avantajul unei omogenizari corecte a produselor# ceea ce confera o calitate superioara materialului solidificat. Marianta Ain situQ consta in solidificarea solului poluat c!iar in mediul sau natural# fara a deranja structura intima a solului. Procedeele operationale de acest tip necesita ec!ipamente de lucru de tipul forezelor *burg!ie de foraj+. Solidificarea conform acestui procedeu se face prin injectarea unei paste de ciment la nivelul burg!iului de foraj. <a retragerea burg!iului se obtine o coloana cimentata. SProcedeul cunoaste mai multe variante# in functie de situatia din teren si de fondurile disponibile. Astfel# prin unele variante se urmareste realizarea de C pereti D din coloane de ciment# alte variante folosesc burg!ie multiple obtinand astfel o productivitate mai mare si o compactare a materialului compozit. 7n ambele cazuri se utilizeaza paste din ciment-apa-sol# var-sol-cenusa de la termocentrale# argile# zeoliti# gips. Aceste amestecuri constituie C pasta de liant !idraulic D ce urmeaza a fi injectata prin diferite procedee. Adancimea ma$ima pana la care se poate lucra este de circa /6 -06 m# iar productivitatea instalatiilor poate atinge 31 mc=ziua de lucru. Avantaje" inlatura riscul migrarii poluantilor# deci nu necesita o urmarire si un control minutios in timp? materialele utilizate sunt ieftine# usor de procurat.

/3

&ezavantaje" dificultatea omogenizarii corecte in situ a materialelor# volatilizarea partiala a unor produse in timpul procesului# cresterea volumului de material in sit prin adaos de produse inertante. Solidificarea prin cimentare este aplicata la decontaminarea solurilor poluate cu metale grele *Hn# Pb# As# (d# (u# etc.+# testele de li$iviere a metalelor grele evidentiind reducerea de pana la 51I a cantitatii de substante li$iviate din solul poluat cimentat fata de solul netratat. Stabilizarea cu var sau cu argila poate fi eficienta pentru compusii !idrocarbonati# solventii clorati# policloruribifenili *P(,+# creozot si pesticide. 7n cazul solventilor si !idrocarburilor e$ista riscul volatilizarii partiale a poluantilor in cursul e$ecutarii operatiei de stabilizare.

b7 ?eto"e ter#ice "e "epoluare a solurilor %ratamentele termice sunt utilizate pe scara larga in cadrul te!nologiilor industriale# al celor de depoluare# fiind adecvate atat pentru decontaminare cat si pentru valorificarea energetica a deseurilor menajere si industriale. &atorita avantajelor pe care le confera# tratamentele termice sunt cele mai utilizate metode de decontaminare. '$. in 8landa# 9ermania# Granta? S@A- apro$imativ )=/ din siturile poluate sunt decontaminate prin tratare termica. Principiul general al metodei consta in incalzirea materialului contaminat la diferite temperaturi in vederea e$tractiei# neutralizarii# distrugerii sau imobilizarii poluantilor. &esi principiul este simplu# te!nologiile de decontaminare termica aplicate in prezent au un grad ridicat de comple$itate# un segment important detinandu-l epurarea gazelor rezultate in aceste procese. (ele mai cunoscute metode de decontaminare termica sunt " -incinerarea ? -desorbtia termica ? -vitrificarea ? Poluantii care se preteaza la tratare termica sunt in general poluanti organici# dar metoda poate fi aplicata conditionat si pentru poluanti anorganici *metale grele volatile si nevolatile+.
/4

7.(7.':A:'A 7ncinerarea este cea mai eficienta metoda de decontaminare in cazul poluarii cu poluanti organici. Se poate aplica atat pentru soluri cat si pentru ape contaminate. Principiul metodei consta in utilizarea temperaturilor inalte pentru distrugerea poluantilor# transformandu-i in gaz carbonic# apa si reziduuri din continutul initial. &in punct de vedere te!nic# utilajul de baza in cazul incinerarii este cuptorul pentru incinerare care# din punct de vedere constructiv poate fi cu tambur rotativ *cel mai utilizat+# cu pat fluidizat# cu incalzire indirecta# etc. 7ncinerarea efectiva se realizeaza de obicei in doua faze" ). volatilizarea poluantilor la temp. L 066 T( -. distrugerea poluantilor la temp. )666 T( <a modul general si foarte simplificat# sc!ema de principiu a incinerarii se prezinta astfel "

Sc+e#a "e principiu a incinerarii Procesul de incinerare se desfasoara in trei etape de lucru " ). Pretratare-etapa in care se face o pregatire obligatorie a materialului ce urmeaza a fi supus tratamentului termic. Aceasta etapa include " uscare# maruntire# clasare volumetrica# etc. in functie de instalatiile de proces.

/5

-.

%artare termica efectiva-etapa in care materialul este introdus

in cuptor# este incalzit si amestecat in scopul volatilizarii poluantilor 7n cuptor se mentin temperaturi in intervalul -66-266 T(# interval in care majoritatea poluantilor se volatilizeaza. @rmeaza apoi o faza cu temperaturi inalte# de peste )666 T(# in functie de conditiile concrete# majoritatea poluantilor fiind complet descompusi in intervalul )666)/66T(. (onducerea procesului de tratare termica efectiva necesita elaborarea unui program de tratare in functie de parametrii materialului la intrare si de cerintele finale. (uptoarele de incinerare din ultimele generatii sunt dotate cu programe automate# dar e$perienta practica arata ca randamente ma$ime se obtin prin combinarea programelor automate cu pregatirea si e$perienta te!nologului. &upa racire# materialul decontaminat poate fi redepus in zona e$cavata. /. 'purare a gazelor rezultate in timpul tratarii termice etapa in care gazele incarcate cu poluanti degajati in timpul procesului de tratare termica sunt colectate si apoi epurate. %ratarea integrala a flu$urilor gazoase se face in trepte de epurare# dupa cum urmeaza " desprafuire cu cicloane si filtre# postcombustie daca este cazul# absorbtie uscata in filtre cu saci# microfiltrare. Scopul aplicarii acestei etape este acela de a respecta incadrarea in valorile limita de imisie impuse de legislatia de protectia mediului in vigoare. Avantajele metodei de incinerare " -randamente ridicate de depoluare# te!nica sigura ? &ezavantaje " -solurile incinerate devin sterile din punct de vedere agricol# din cauza pierderii totale a materiei organice ? costuri relativ ridicate ? e$ista posibilitatea transformarii unui sol poluat cu produse organice# intr-un sol poluat cu metale. &e e$.# daca solul contine in mod natural sulfat de plumb# care este inofensiv# prin incinerare sulfatul de Pb se transforma in o$id de Pb care este to$ic pentru organisme. M7%:7G7(A:'A Procesul de vitrificare in situ consta in topirea solului la temperaturi de cca. -666 T( si transformarea acestuia# dupa racire# intr-un material vitros# inert si stabil din punct de vedere c!imic. Asadar# vitrificarea este un procedeu termic dar in acelasi timp si de inertare si stabilizare.
06

Sc+e#a "e principiu a vitrificarii Guziunea solului se obtine prin introducerea in zona contaminata a patru electrozi dispusi in careu si alimentati de la o sursa de curent continuu. Pentru marirea conductibilitatii electrice a solului si activarea reactiei in sol se aplica pe suprafata sitului aflat in lucru un strat de foite de grafit si sticla fritata. 7n final se urmareste formarea cu aluminosilicatii din sol a unei sticle silicate ce incorporeaza elementele nevolatile si pirolizeaza compusii organici. 9azele rezultate in timpul procesului de vitrificare sunt aspirate cu ajutorul unor !ote si apoi sunt filtrate prin procedeele cunoscute in functie de compozitia si cantitatea in care rezulta. Avantajele metodei de vitrificare" -este o metoda ce se aplica in situ# protejand starea naturala a solului ? -se obtin rezultate vizibile in timp relativ scurt *zile# saptamani+ ? &ezavantaje" -transformarea solului intr-o roca sterila# impermeabila si fara valoare agricola ? -posibilitatea migrarii poluantilor in afara zonei contaminate c!iar in timpul procesului de decontaminare ? -cost ridicat ? Aceasta metoda este operationala deocamdata in faza de laborator si statii pilot. &'S8:,%7A %':M7(A 'ste metoda de depoluare ce se recomanda in cazul poluantilor volatili si semivolatili. '$." in cazul solventilor clorati# a compusilor aromatici# a policlorbifenililor *P(,+. Principiul metodei consta in uscarea solului in uscatoare cu tambur rotativ la temperaturi de -66-016 T(# temperaturi la care se volatilizeaza cei mai multi poluanti. &urata procesului de uscare este de la cateva zeci de minute la cateva ore# in functie de natura poluantului.
0)

Procesul se desfasoara etapizat# dupa cum urmeaza" ). 7ncalzirea solului si volatilizarea poluantilor ? -. %ratarea gazelor rezultate in vederea separarii si concentrarii poluantilor. Avantajele metodei " :andamente bune pana la 51 I ? costuri mai mici decat incinerarea? materia !umica nu este distrusa? poluantii pot fi recuperati? e$ista metoda desorbtiei cu microunde *te!nica de lu$+ ? &ezavantaje " &omeniu restrans de utilizare? timp mult si organizare pretentioasa ? c7 ?eto"e biologice "e "epoluare a solurilor 4biote+nologii7 I 7n natura# actiunea descompunatorilor *bacterii# fungi# viermi# vertebrate si nevertebrate+ este un fenomen cu rol foarte important in ciclurile materiei -in circuitul (# al apei# al .# al S# al P# etc.- contribuind astfel la autopurificarea mediului si la mentinerea ec!ilibrului biosferei. Spunem in acest sens ca natura lucreaza ecologic-ea nu produce deseuri. 7n natura nimic nu se pierde# nimic nu se castiga-totul se transforma D. 7n esenta# biote!nologiile apeleaza la stimularea fenomenelor naturale de dezvoltare a microorganismelor. Actionand in acest mod are loc accelerarea proceselor de metabolizare a substantelor poluante pentru mediu# respectiv descompunerea treptata a lor pana la substante c!imice simple de tipul (8-# E-8# .E/# E-S# si altele. &econtaminarea pe cale biologica a solurilor se bazeaza pe prezenta in mediul subteran a multitudinii de microorganisme capabile sa descompuna o mare parte a poluantilor organici si o buna parte a poluantilor anorganici. Scopul metodelor de depoluare a solului este acela de reec!ilibrare a raportului (.--P- dintr-un anume sol. 7n general# in procesele de decontaminare biologica# proportia stabilita intre carbon# azot si fosfor este de )66 ")6 "). 7n cadrul metodelor biologice de depoluare se diferentiaza trei categorii distincte " metode de biodegradare ? metode de bioli$iviere *lesiere bacteriana+ ? metode de bioacumulare.

'ficienta biote!nologiilor de decontaminare depinde de numerosi factori# nee$istand un procedeu standard care sa garanteze succesul pentru orice tip de sol# orice

0-

tip de poluant si in orice conditii. 7n general se e$ecuta teste in laborator# se stabileste reteta si apoi se trece la faza de teren. 7n aplicarea unei biote!nologii# e$ista anumiti factori de influenta printre care se numara" biodegradabilitatea poluantilor *vezi clasificarea &# P# :+ ? caracteristicile mediului supus depoluarii *tip de sol# pE# temperatura# umiditate# permeabilitate# etc.+? tipul microorganismelor utilizate *aerobe# anaerobe# organotrofe# litotrofe+? o$idantul folosit in procesele aerobe *aer atmosferic# o$igen pur# ozon# apa o$igenata# trio$id de azot+? substantele nutritive adjuvante nutrienti minerali de tipul ortofosfatilor si a sarurilor de amoniu# nutrienti organici de tipul metan# propan si melasa# materiale organice inerte cum ar fi scoarta si paiele# agenti tensioactivi. Privite in ansamblu# biote!nologiile de depoluare prezinta urmatoarele avantaje" ). Sunt in general cele mai rentabile metode de decontaminare# avand cel mai ridicat raport valoric calitate=cost? -. ,iodegradarea asigura o depoluare reala# prin transformarea treptata a poluantilor in (8-# E-8 si alte substante simple cu continut de .# S# P# etc.# fara a se apela la transferul poluantilor ? /. %ratarea biologica este considerata ca fiind o metoda completa in sensul ca se e$tinde la toate componentele mediului *sol# apa# aer+ si poate fi aplicata in situ# on situ si e$ situ ? 0. 7mpactul biodecontaminarii mediului asupra opiniei publice este pozitiv ? Gara a minimaliza avantajele ce le recomanda# un studiu obiectiv asupra biote!nologiilor arata si limitele acestora# dupa cum urmeaza" ). Metodele de biodegradare nu pot fi aplicate decat in cazul poluantilor biodegradabili ? -. &aca sunt aplicate in situ# biote!nologiile impun o buna permeabilitate a solului si subsolului *mai mare de )6-2 m=s+?

0/

/. &aca poluarea este formata dintr-un amestec de poluanti# biodegradarea poate fi in!ibata de anumite produse care devin to$ice pentru microorganisme ? 0. 7n anumite cazuri# procesele biologice in care sunt prinsi poluantii pot da nastere unor metaboliti la fel de to$ici sau c!iar mai to$ici decat poluantii initiali ? 1. &urata procesului de biodegradare a poluantilor este destul de lunga# atingand cateva luni de zile in cazul decontaminarii in situ si on situ. &intre metodele biologice de depoluare a solurilor# cea mai larga aplicabilitate si cele mai consistente avantaje le au metodele de biodegradare. ,iodegradarea s-a dovedit adecvata pentru urmatoarele grupe de poluanti " Eidrocarburi petroliere " motorina# benzina# uleiurile minerale# benzen# toluen# combustibil lic!id usor ? &eseuri de la e$ploatarea titeiului# namoluri si reziduuri uleioase ? Produse si reziduuri organice din industria c!imica de baza *alcooli# acetona# fenoli# alde!ide si alti solventi+ ? (ompusi organici !alogenati# incluzand solventii alifatici de tipul tricloretilena# cloroform# a celor aromatici de tipul clorbenzen dar si a policlorbifenililor *P(,+ ? (ompusi complecsi de tipul !idrocarburilor aromatice policiclice si a pesticidelor ? .itrati si sulfati.

Solul# subsolul si apa subterana reprezinta mediul normal de viata pentru multe microorganisme *bacterii# virusuri# ciuperci# alge# protozoare# etc.+. ,acteriile predominante sunt cele de tipul" &seudomonas, 'acillus, (rt%robacter, )lo orbacterium# iar fungicidele predominante sunt " *ricoderma, &enicillium si (sperigillus. 'ste bine de stiut ca ) g de sol contine in conditii normale )6 2 )64 microorganisme# iar ) ml de apa subterana nepoluata contine )60 microorganisme. Procesul de biodegradare se dezvolta dupa o reactie in lant in care compusii carbonului sunt transformati prin degradare succesiva in molecule din ce in ce mai putin comple$e pana la obtinerea (8-# E-8 si alte substante simple. Produsele intermediare obtinute in procesul de biodegradare sunt numite metaboliti.
00

(ele mai utilizate metode biologice decontaminare a solurilor si apelor subterane sunt" biodegradarea in vrac# bioreactorul# biodegradarea in situ# bioventingul si biospargingul# bioli$ivierea# bioacumularea si metoda zonelor umede. Giecare dintre aceste metode are un domeniu optim de aplicare. Bio"egra"area in vrac Aceasta te!nologie reuneste ca principiu mai multe metode de biodecontaminare# cele mai importante fiind compostarea# metoda Aland farmingQ si metoda AbiopileQ. ,iodegradarea in vrac se aplica in e$clusivitate materialelor solide# fiind utilizate de regula pentru decontaminarea on situ a solurilor poluate cu produse organice. Principiul de baza al biodegradarii in vrac consta in e$cavarea solului poluat si dispunerea acestuia in vecinatatea locului de e$cavare# in conditii te!nice care favorizeaza biodegradarea aerobica naturala. Principalele conditii care asigura accelerarea procesului de degradare sunt" Aerarea ? @miditatea ? Aportul de nutrienti.

Sursa de microorganisme necesara proceselor de biodegradare provine in mod obisnuit din flora bacteriana prezenta in sol# dar pentru accelerarea procesului de regula este necesar si un adaos de microorganisme de cultura. Co#postarea sau @ bioconversiunea A este cea mai vec!e si in acelasi timp cea mai simpla te!nica de biodegradare in vrac. Produsul final al acestui proces este compostul# adica un ingrasamant organic care poate fi folosit fara sa provoace dereglari in procesul de crestere al plantelor sau in procesele bio-c!imico-fizice ale solului. %e!nica de lucru consta in e$cavarea solului contaminat si amestecarea acestuia cu materiale organice grosiere *paie# scoarta# gunoi de grajd+ cu rol de aerare# nutritiv si de mentinere a umiditatii optime necesare dezvoltarii microorganismelor. Asadar gramezile se uda si se intorc periodic.

01

Sc+e#a "e principiu a co#postarii &atorita avantajelor pe care le prezinta# de-a lungul timpului s-au elaborat si perfectionat mai multe metode de compostare# diferite in functie de natura deseurilor care se supun procesului de fermentare *sortimentatie# cantitati disponibile intr-o anumite perioada de timp# sursa deseurilor# etc.+# de timpul necesar procesului# de utilajele folosite sau de locul unde se aplica. (ele mai cunoscute metode de compostare sunt " Procedeul 7ndore ? Procedeul 7talcampo ? 7ndiferent de metoda de compostare utilizata# se delimiteaza urmatoarele faze de compostare" ). (ompostul brut sau partial fermentat - in aceasta faza materialele din compost pot fi recunoscute ca origine. :aportul (". este in jur de -6--1# mirosul este usor neplacut# temperatura este peste 11 U( iar microflora si fauna de nevertebrate sunt in plina dezvoltare. -. (ompostul semifermentat in aceasta faza inca se mai recunosc materialele originale. :aportul (". este in jur de )4--6# mirosul neplacut a disparut# temperatura se mentine in jur de 11 U(. /. (ompostul finit sau bine fermentat in aceasta faza are loc descompunerea avansata a materiei organice initiale si sinteza substantelor !umice care dau compostului culoarea neagra caracteristica si mirosul de pamant reavan. :aportul (". este in jur de ))-)-# temperatura scade# iar continutul de substanta organica este de cca. 11-26I din totalul substantei uscate. 0. (ompostul suprafermentat sau mranita in aceasta faza procesele microbilogice au au depasit faza de sinteza a substantelor !umice# continutul de substante organice ajungand la -6-/6 I.
02

1. Proce"eul In"ore "e co#postare (ompostarea dupa procedeul 7ndore se face cladind deseul organic *vegetal# animal# gunoi de grajd sau orice alt deseu organic+ sub forma unei gramezi cu sectiunea triung!iulara# avand baza de )#1 m si inaltimea initiala tot de )#1 m iar lungimea in functie de cantitatea de deseuri e$istenta. (onditiile pe care trebuie sa le indeplineasca amestecul de deseuri pentru reusita aplicarii acestui procedeu sunt" Amestecul de deseuri sa aiba un raport (". in jur de //")? @miditatea amestecului sa fie cuprinsa intre 16 si 21I? Materialele din amestec sa formeze o gramada afanata care sa permita desfasurarea proceselor aerobe. 7n cazul in care amestecul de deseuri nu indeplineste intocmai aceste conditii# se vor face operatii pregatitoare in functie de necesitati. Acestea constau in maruntire# umectare# adaos de nutrienti pentru corectare raport (".# cladirea gramezii pe o suprafata impermeabila# s.a. Procesele fermentative sunt dirijate prin operatii periodice de desfacere si recladire a gramezii de compostare *o data la --/ saptamani+# avand grija sa se realizeze o amestecare cat mai buna a straturilor superioare cu cele inferioare si a celor de la interior cu cele de la e$terior. 7n toata perioada procesului de compostare temperatura in gramada se mentine in jur de 26 U(. &upa cca. / luni# umiditatea in gramada se reduce sub 06I pentru ca procesele fermentative sa inceteze# temperatura este in jur de /6 U( iar raportul (". la acest tip de compost este de )4") -6"). 7n caz ca livrarea compostului nu se face imediat# se recomanda conservarea lui prin cladirea in gramezi mari si acoperirea acestora pentru a evita influenta factorilor e$terni *spalarea substantelor nutritive sub actiunea precipitatiilor# modificarea te$turii# declansarea unor procese de mineralizare# etc.+. . Proce"eul Italca#po Acest procedeu de compostare se caracterizeaza prin inalta te!nicizare a conducerii procesului de compostare si prin calitatea superioara a compostului.

03

7n principiu# se prepara o VgramadamamaQ din deseuri organice usor fermentabile in care se inglobeaza biopreparate obtinute din culturi microbiene selectate in laborator. &upa ce fermentarea se declanseaza si cuprinde intreaga gramada-mama# materialul in care s-au imnultit culturile de microorganisme este amestecat in proportie de )6I in gramada de compostare industriala care se cladeste sub forma de prisma. Se recomanda ca prisma de lucru sa aiba sectiune triung!iulara cu baza de 2 m# inaltimea de cca. / m iar lungimea dupa locul disponibil si dupa cantitatea de material ce urmeaza a fi supus procesului de compostare. 7n conformitate cu acest procedeu# fermentarea se desfasoara predominant aerob# temperatura medie in gramada este de 11-21 U(# umiditatea optima este de 01-26I# valorile mai ridicate fiind necesare la inceputul procesului de compostare iar cele mai scazute la terminarea procesului# dupa cca. / luni de zile. Pentru a se asigura conditiile optime de aerobioza# se procedeaza la remanieri periodice. Acestea constau in amestecarea materialelor de la suprafata cu cele din interior si a celor de la baza cu cele din partea superioara# o data la -6 de zile la inceput# apoi o data la o luna de zile. Aceste remanieri se pot face# ca de altfel si construirea initiala a gramezii# mecanizat# folosind de e$emplu un tractor autoincarcator cu cupa. Gorma pe care o ia gramada este cea naturala care se obtine atunci cand se descarca materiale fragmentate. &upa cca. / luni# compostul rezultat este cernut prin site mecanice cu oc!iuri de )6 cm pentru separarea corpurilor dure si mari# apoi este trecut prin fata unui electromagnet pentru separarea metalelor feroase. &upa aceste operatii de sortare# compostul se macina si se cerne prin site cu oc!iuri mai mici in vederea livrarii *se urmareste obtinerea unei granulatii uniforme si umiditate redusa+. Pentru a usura transportul# depozitarea si conservarea compostului# acesta se poate ambala in saci de diferite marimi care se inc!id ermetic. ?eto"e biologice "e "epoluare a solurilor 4biote+nologii7 II ?eto"a @ lan" far#ing A consta in tratarea solului prin e$ecutarea unor lucrari cu specific agricol. Solul e$cavat este depus pe o suprafata plana intinsa# intr-un strat de cativa cm si este sapat# intors si imbogatit fertilizanti. Aportul de fertilizanti amelioreaza
04

ec!ilibrul nutrienti-sursa de carbon *poluanti+# iar in cazul gunoiului de grajd creste cantitatea de microorganisme disponibile. <a intervale regulate solul este sapat si intors in vederea aerarii si omogenizarii. 7n ultimele faze se pot cultiva leguminoase cu rol de fi$atori de azot# fapt ce le confera calitatea de Cingrasamant verdeD. Procesul de biodegradare dureaza cateva luni de zile si este dependent de temperatura mediului ambiant si de umiditatea constanta a zonei in lucru. Aceasta metoda este una dintre cele mai simple din punct de vedere te!nic si se aplica cu randamente sporite in cazul !idrocarburilor cu volatilitate redusa *e$. sol poluat cu motorina sau alti combustibili+. ?eto"a @ biopile A se aplica in cazul decontaminarii solurilor cu continuturi ridicate de substante volatile si acolo unde prin lege se interzice e$ecutarea operatiilor de depoluare in aer liber.

Sc+e#a "e principiu a #eto"ei @biopile@ Solul in lucru se e$caveaza# se depune in gramezi pe o suprafata impermeabila usor in panta si inconjurata de rigole de scurgere si se acopera cu o membrana cu rol de retinere si dirijare a gazelor rezultate. Aerarea gramezii se face cu ajutorul unui sistem de conducte perforate instalate la baza gramezii# intr-un start permeabil format din pietris. Prin dispozitivul de aspersiune se realizeaza umectarea solului si administrarea de nutrienti si microorganisme. Aceasta metoda necesita urmarirea continua si reglarea adecvata a pE-ului# a temperaturii# umiditatii# gazelor evacuate si a continutului de poluanti. Periodic se
05

preleveaza probe de sol si se determina continutul de nutrienti# poluanti si compusi intermediari. '$. de aplicare a metodei" pentru soluri poluate cu EAP ? dupa 5 luni de zile# prin aceasta metoda s-a inregistrat o reducere de la 46-)-6 mg EAP=Bg sol la -6 mgEAP=Bg sol? sau pentru soluri poluate cu uleiuri minerale " dupa 3 luni de zile# s-a inregistrat o reducere de la /666 mg ulei=Bg sol la 46-)-6 mg ulei=Bg sol. Bio"egra"area in situ se recomanda in cazul unor e$tensii importante ale poluarii atat in profunzime cat si lateral# in zonele in care sunt cladiri. Principiul metodei consta in introducerea in zona contaminata a nutrientilor si a o$igenului in scopul crearii conditiilor favorabile biodegradarii poluantilor. &aca poluarea afecteaza numai zona nesaturata# solutia care contine nutrienti si o$igen se administreaza in sol prin aspersiune la suprafata acestuia. &aca poluarea afecteaza si zona saturata si zona nesaturata# se poate aplica " Sistemul pasiv care presupune administrarea solutiei atat prin

aspersiune# deasupra zonei contaminate# cat si prin puturi sau foraje de injectie instalate in amonte de zona contaminate. &aca poluantul pluteste la suprafata panzei freatice# administrarea solutiei se face preponderent prin aspersiune. 'ste foarte important ca solutia sa ajunga rapid la poluant si contactul cu poluantul sa se fac ape o suprafata cat mai mare. Sistemul activ se bazeaza pe administrarea solutiei cu substante nutritive si o$igen prin puturi sau foraje situate in amonte de zona contaminata# fiind prevazut si cu puturi sau foraje de pompare a apei situate in aval de zona contaminata. @tilizarea sistemului activ este mai eficienta decat utilizarea sistemului pasiv# dar si mai scump. 7n majoritatea cazurilor de biodegradare se foloseste flora bacteriana auto!tona specifica zonei contaminate. Bioli$ivierea sau lesierea bacteriana consta in e$tractia prin solubilizare cu ajutorul bacteriilor a elementelor metalice din solul contaminat. Prin aceasta metoda nu se distrug poluantii ci doar se creaza conditii favorabile pentru separarea lor de mediul in care se afla.

16

Aceasta metoda a fost practicata de romani inca din antic!itate pentru e$tractia metalelor din minerale si poate fi aplicata singulara sau in asociere cu metode de solubilizare c!imica. Principiul metodei se bazeaza pe actiunea unor bacterii prezente in apele de mina care au proprietatea de a o$ida metalele# aducandu-le la forme usor solubile. &e e$emplu# ferobacteriile )eroobacillus ferrooxidans sau *%iobacillus ferrooxidans aduc ionul feros la ion feric iar sulfobacteriile *%iobacillus t%iooxidans aduc sulfurile la sulfati. Mariantele aplicative ale metodei sunt in situ# in reactoare si in vrac# ultima fiind cea mai utilizata. Sc!ema de principiu a bioli$ivierii in vrac o prezentam in figura urmatoare " Aplicarea metodei impune operatii pregatitoare# *e$cavarea solului poluat# maruntirea# umectarea si depunerea in gramada pe o suprafata impermeabila+. ,acteriile dezvoltate in medii de cultura se amesteca cu apa# se stropeste gramada cu aceasta solutie ? in gramada solutia se incarca cu metale si acizi. 9ravitational# solutia se colecteaza la baza gramezii si apoi se face recuperarea metalelor prin diferite metode folosite la prelucrarea substantelor minerale utile *cementare cu fier# e$tractie cu solventi# fi$are pe rasini sc!imbatoare de ioni# etc.+. ,ioli$ivierea este o metoda de decontaminare simpla# eficienta si ieftina# folosita in te!nica industriala# dar este dezavantajoasa din punct de vedere al duratei procesului de decontaminare. Bioacu#ularea - regrupeaza mecanisme diverse asimilare# absorbtie de particule# transport activ de ioni# comple$are# precipitare - asociate acumularii poluantilor de catre microorganisme si plante. Principalii poluanti care se preteaza la acest tip de depoluare sunt metalele grele. Acestea nu sunt distruse prin bioacumulare ci doar concentrate in vederea unei distrugeri ulterioare prin alte metode. 7n mod simplificat# bioacumularea se prezinta sub doua forme" bioacu#ularea pasiva se defineste prin fi$area elementelor poluatoare la suprafata anumitor microorganisme sau plante. Anumite microorganisme# cum sunt " :!izopus# Mucor# Aspergillus si Penicillium pot fi$a pe suprafata lor e$terioara metale grele *atrag# absorb sau comple$eaza+ ? incarcarea cu poluanti este urmata apoi de alte procedee de decontaminare ? bioacu#ularea activa consta in asimilarea poluantilor de catre celulele microorganismelor si plantelor . Spunem ca se realizeaza o bioacumulare activa atunci cand concentratia poluantilor in interiorul celulelor vii este mai mare decat concentratia
1)

poluantilor in e$teriorul celulelor vii. Sunt capabile de bioacumulare unele alge unicelulare# bacterii# mucegaiuri. Pentru plantele superioare# speciile %!lapsi coerulescens pentru Hn# (d# (u si speciile AlRssum pentru .i si-au dovedit capacitatea de bioacumulare. (ercetarile in acest domeniu sunt orientate spre transferul genelor rezistente de la plantele capabile sa asimileze poluanti la plantele cu capacitate mare de productie. Aplicarea efectiva a acestei metode este deocamdata limitata deoarece impune ani!ilarea poluantilor concentrati in plante si acest lucru nu are inca metode consacrate de aplicare. &e asemenea# durata procesului de decontaminare este lunga *ani de zile+. ?eto"a *onelor u#e"e , se recomanda pentru biodegradarea si bioacumularea poluantilor prezenti in apele menajere# in apele de mina *contaminate cu metale grele si suspensii minerale+ si in apele de la tratarea lemnului cu produse organice. Metoda presupune amenajarea# in aval de sursele de poluare# a unor intinderi mlastinoase care sunt strabatute de apele poluate. <a trecerea apelor prin aceste zone metalele grele sunt imobilizate de vegetatia specifica mlastinei *flora bacteriana# alge# trestii si plante superioare+ iar aciditatea mediului acvatic este redusa considerabil. 7n cazul apelor menajere uzate# traversarea mlastinei determina biodegradarea substantelor organice sub actiunea microorganismelor# precum si denitrificarea apei.

Sc+e#a "e principiu a #eto"ei *onelor u#e"e Procesele biologice si fizico-c!imice care concura la depoluarea apelor din mlastina sunt deosebit de comple$e *conditii anaerobe# mediu constant# actiune catalitica a bacteriilor# sedimentare fina# filtrare naturala# etc.+.
1-

Proiectarea unui sistem adecvat de epurare bazat pe metoda zonelor umede se face luand in considerare urmatorii parametrii" -suprafata si adancimea Azonei umedeQ? -numarul C bazinelor D inseriate ? -cantitatea de specii vegetale necesare ? -timpul de rezidenta a apei poluate in zona umeda ? Malorile acestor parametrii depind de debitul si caracteristicile apei poluate# de concentratia ma$ima in poluanti impusa apei la evacuarea in emisar# de conditiile climatice locale# etc. '$emple tipice de aplicare a metodei zonelor umede sunt " @SA-pentru decontaminarea apelor de mina si Granta-pentru epurarea apelor menajere uzate *serii de lagune+. "7 ?eto"e c+i#ice "e "epoluare a solului @tilizarea metodelor c!imice pentru depoluareasolurilor se face cu scopul de a separa# distruge sau transforma poluantii in forme mai putin nocive prin provocarea unor reactii c!imice intre poluanti si anumiti reactivi administrati voluntar. Procedeele c!imice de depoluare sunt aplicabile cu mijloace te!nice cunoscute de la te!nologiile c!imice. @tilizarea reactivilor c!imici in procesele de decontaminare genereaza insa riscul unei poluari secundare si a unor accidente de munca. %otodata costurile decontaminarii prin metode c!imice se situeaza aproape intotdeauna la cote ridicate. (lasificarile facute pentru metodele c!imice de depoluare se bazeaza pe criteriul reactiei dominante" o$idare# reducere# neutralizare# precipitare# e$tractie c!imica# !idroliza# etc 'W%:A(%7A (E7M7(A Principiul metodei consta in separarea poluantilor de mediul contaminat cu ajutorul unor reactivi c!imici adecvati tipului de poluare *solventi# acizi# baze+ urmata de recuperarea reactivilor si distrugerea poluantilor prin alte procedee. Asadar# prin aceste metode nu se realizeaza o depoluare completa a sitului ci se creaza conditiile necesare pentru depoluare.

1/

'$tractia cu solventi " este metoda cea mai des utilizata si se face in reactoare speciale. Poluantii ce pot fi e$trasi prin aceasta metoda sunt " !idrocarburi grele# gudroane# !idrocarburi aromatice policiclice *EAP+# policlorbifenili *P(,+# pesticide organice. Aceasta metoda se aplica in diferite variante# dupa cum urmeaza " -cu solvent standard *alcan# alcool# cetona+? 7n acest caz solventul se amesteca cu solul e$cavat pana la formarea unui namol si apoi se face depoluarea acestuia prin flotare# de e$emplu? -cu solvent lic!id la limita presiunii de vapor saturat ? -cu solvent a carui solubilitate depinde de temperatura ? (oncentratele de poluanti obtinute prin aceste procedee sunt distruse# izolate sau revalorificate utilizand metode termice# izolare in depozite controlate# electroliza# etc. '$. de aplicabilitate practica" 7n %e$as# un sol poluat de catre o fabrica de creozot. '$tractia acida " se utilizeaza in cazul solurilor poluate cu metale grele si este cunoscuta in variantele in situ si on situ. Acizii folositi in acest caz sunt" E(l# E.8 /# E-S80. (a te!nica de lucru# zonele contaminate sunt impregnate cu acizi si# printr-un sistem de drenuri colectoare solutia acida incarcata cu poluanti este recuperata si apoi depoluata. '$tractia bazica" se utilizeaza in cazul solurilor poluate cu cianuri# amine# eteri# fenoli# anumite metale si este cunoscuta in variantele in situ si on situ. ,aza cea mai des folosita ca si reactiv este soda caustica# .a8E. %ratarea cu solutie bazica a solului contaminat cu cianuri# de e$emplu# are ca efect solubilizarea cianurilor. Aceste solutii sunt apoi acidifiate in cvederea precipitarii cianurilor# apoi din nou alcalinizate pentru a refolosite. Metoda este foarte pretentioasa# dar a fost utilizata cu succes pentru decontaminarea unor !alde de steril minier sulfatat si cianurat. 8W7&A:'A Acest procedeu are ca principiu de baza provocarea reactiilor de o$idare de catre un o$idant puternic care intra in contact cu poluantii din materialul supus tratarii. Practic se utilizeaza 8/ si E-8-# din motive de incompatibilitate cu procesele la scara operationala. B*onul - 8/ - este un gaz incolor# cu puternic potential de o$idare. Se utilizeaza pentru degradarea directa a unor co#pusi organici din apele poluate sau din efluentii
10

lic!izi. .eputand fi stocat# ca urmare a duratei sale scurte de viata *cateva minute in apa+# ozonul se fabrica direct pe sit. Actiunea c!imica a ozonului consta in diminuarea cantitatii de carbon organic dizolvat in apa# cu formare de (8 -. (resterea continutului de 8- in mediul tratat favorizeaza biodegradarea poluantilor prin stimularea dezvoltarii bacteriilor. 0pa o$igenata -E-8- - este un o$idant mai puternic decat ozonul si are actiune multipla" poate degrada compusii organici complecsi relativ refractari la biodegradare *P(,# EAP# etc.+ si poate modifica mobilitatea anumitor metale. &e asemenea# prin cresterea continutului de 8- in mediul contaminat se accelereaza biodegradarea poluantilor. 'fectul apei o$igenate poate fi catalizat de actiunea razelor ultraviolete. Apa poluata tratata cu E-8- daca circula printr-o serie de compartimente iradiate cu raze ultravilete# acestea vor cataliza reactia de o$idare datorita scindarii apei o$igenate in radicali 8EX# care reactioneaza cu moleculele organice provocand descompunerea lor in E-8# (8- si saruri. %e!nica se aplica pentru pluanti de tipul P(,# solventi clorati sau !idrocarburi. Aplicarea acestor o$idanti pe soluri in procesele de decontaminare se recomanada numai daca solul respectiv indeplineste urmatoarele conditii " Solul este bine aerat ? Solul este sarac in substante organice ? Solul contine ioni de GeN- in proportie redusa# altfel o$idantul va fi consumat in mod preferential pentru transfoemarea GeN- in GeN/ ? Solul nu contine pesticide de tipul aldrinului care# prin o$idare se transforma in dieldrin# un produs to$ic ce se degradeaza e$trem de lent. :'&@(':'A &in punct de vedere c!imic aceasta este reactia inversa o$idarii si este identificata in soluri ca fenomen fizico-c!imic natural. &eci# prin aceasta metoda se doreste accelerarea fenomenului de reducere naturala. Acest tip de reactie este utilizat cu precadere pentru poluantii din categoria produselor organice *substante aromatice# pesticide+ si metale precum crom si seleniu.

11

Agentii reducatori folositi frecvent in decontaminare sunt metalele# in special fierul# care se administreaza sub forma de pudra. Procesul de reducere a compusilor organici include mai multe tipuri de reactii# cum ar fi de!alogenarea sau saturarea ciclurilor moleculare aromatice. Prin acest procedeu se urmareste intotdeauna transformarea unui produs to$ic intr-un produs inofensiv# conform reactiei " Ge N E-8 N :adical-(l K Ge-N N E-8 N (l- N :adical-E? Sau transformarea clorbenzenului in ciclo!e$anol# conform reactiei" Ge N - E-8 N :adical-(E K (E-: K Ge-N N - 8E N :-(E--(E- :? (ea mai importanta aplicatie prin reactii de reducere o reprezinta transformarea (rN2- foarte to$ic si mobil# in (rN/- neto$ic si mai putin mobil. Principiul metodei consta in instalarea directa in situ# in aval de aureola de dispersie a poluarii a unei bariere permeabile# o transee c!imica umpluta cu fragmente de fier si solutie acida. <a traversarea transeei de catre apa subterana contaminata se produce reactia de o$ido-reducere care conduce in final la transformarea (r N2 to$ic si mobil *dar cu concentratie mai mica de /6Yg=l+ in (rN/ neto$ic si cu mobilitate redusa. 7n prezent aceste reactii sunt in faza de te!nica de laborator si statii pilot# dar cu sanse de dezvoltare. &'(<8:@:A:'A Se stie ca# in principiu# cu cat o molecula este mai clorurata cu atat ea este mai to$ica. 7n aceste circumstante# decontaminarea solurilor urmareste reducerea gradului de clorurare al unor compusi c!imici recunoscuti pentru to$icitatea lor# cum sunt solventii clorati si policlorbifenilii *P(,+. Principiul metodei consta in inlocuirea partiala sau totala a ionilor de (l - din poluantii organici cu radicali 8E-. Procesul poarta numele de ,(& *,ase (atalRsed &ecomposition+. :eactia se desfasoara la cald# intr-un solvent *de e$. dimetilsulfo$id+ si in prezenta unor baze tari *.a8E# J8E+ si a etilenglicolului. Sc!ema de principiu a procedeului de declorurare a solurilor poluate se prezinta astfel "

12

Sc+e#a "e principiu a proce"eului "e "eclorurare a solurilor poluate Solul poluat e$cavat se pregateste pentru declorurare *se sorteaza# se marunteste# se claseaza volumetric+. Astfel pregatit materialul se introduce intr-un reactor impreuna cu reactivii de declorurare. Amestecul astfel format se incalzeste la -66-/66 T(# iar gazele rezultate sunt captate si tratate intr-o unitate speciala. Solul decontaminat este evacuat si poate fi redepus in zona e$cavata. :andamentul de declorurare prin aceasta metoda poate ajunge pana la 55I in cazul P(, si pana la 26 I in cazul EAP. P:'(7P7%A:'A Precipitarea se bazeaza pe proprietatea metalelor de a precipita in anumite conditii. '$. valori ale pE-ului# concentratia poluantului# natura agentului de precipitare# etc. Pentru fiecare poluant se folosesc anumiti agenti de precipitare si se formeaza anumiti produsi cu nocivitate scazuta *poluantii se transforma in compusi insolubili+. %abel ZZ %ablou sinoptic al precipitarii Poluant (ianuri Sarurir ale metalelor alcaline Agent de precipitare Saruri de fier Mar# !idro$izi alcalini Sulfati Produsi formati Gerocianuri greu solubile# slab disociate# cu nocivitate scazuta (arbonat de calciu si !idro$id de magneziu greu solubili Sulfati greu solubili *e$. ,aS80+ Wantati metalici *e$. (d+
13

Saruri ale unor metale grele

Wantati

Sulfuri solubile Proteine *deseuri de par# coarne# copite# sange# etc.+ Sulfuri 8rtofosfati Proteine Amine aromatice Saruri sau !idro$izi de fier Mar sau saruri de fier# aluminiu# magneziu Acizi lignosulfonici Poliizocianati

Sulfuri insolubile *e$. Eg# (d+ (ombinatii insolubile *e$. pentru indepartarea Eg+ Sulfura de fier insolubila Gosfati metalici insolubili (ombinatii insolubile cu valoare de furaj Produsi de condensare valorificabili ca aditivi de uleiuri

1'. I#portanta solurilor si apelor subterane Solul este factorul principal in asigurarea +ranei o#ului si a celorlalte vietuitoare. Pe langa cerintele umane privind !rana# imbracamintea *plantele te!nice+ si materialele de constructie *lemnul# piatra# argila# etc.+# nevoile moderne ale societatii actuale fac din sol suportul de baza pentru cladiri# sosele# bazine de acumulare# spatii de agrement# etc. 7n 'uropa# solicitarile de teren pentru activitatile social-economice au dus la scaderea suprafetei arabile. &in aceasta cauza au fost luate masuri de crestere continua a productivitatii solurilor. Aceste masuri au avut insa de cele mai multe ori consecinte ecologice negative# nedorite. &e asemenea# solul are capacitatea "e ta#ponare/ respectiv retinere si prelucrare a substantelor si energiilor din mediu. Aceasta capacitate este deosebit de importanta pentru mentinerea ec!ilibrului ecologic al planetei. Activitatea proprie a solului depinde insa in cea mai mare masura de energia primita de la soare. Plantele agricole folosesec mai putin de )I din radiatia solara fiziologic activa# restul energiei fiind acumulata in !umus care devine astfel acumulator global si distribuitor al energiei solare absorbite# solul fiind astfel o resursa energetica reinoibila. 7n ceea ce priveste apele subterane# acestea reprezinta faza cea mai stabila si mai e$tinsa a apelor dulci terestre# fiind una din cele mai importante resurse de apa potabila utilizate in lume. 7n fiecare an sunt e$trase din subsol cca 266-366 miliarde de mc de apa#
14

volum ce reprezinta cel putin )=1 din intreaga cantitate de apa folosita de om. Aceasta importanta resursa naturala este utilizata masiv si in irigatii precum si in diferite sectoare industriale. 7n comparatie cu apele de suprafata# apele subterane prezinta urmatoarele avantaje " -caracter e$tensiv ? -accesibilitate pentru utilizatorii dispersati# mai ales pentru cei din mediul rural ? -resursa garantabila in toate anotimpurile ? -constanta de temperatura si calitate? -costuri de captare si tratare mici ? -protectie buna impotriva poluantilor antrenati de precipitatii sau diversati accidental pe sol# evolutia poluarii fiind mult mai lenta ? (a dezavantaj# se poate mentiona faptul ca apele subterane contaminate cu diferiti poluanti se depolueaza mult mai dificil decat apele de suprafata# datorita accesibilitatii reduse la acvifere. Asadar# aceste doua componente ale mediului inconjurator sunt si ele vulnerabile la poluare# posedand mijloace limitate de autoprotejare care# daca sunt depasite# duc la dezec!ilibre importante# ating sanatatea umana si ingradesc domeniile de utilizare ale solurilor.

15