Sunteți pe pagina 1din 31

STRATEGIA INDUSTRIEI MINIERE

Necesitatea elaborrii strategiei i orizontul de timp Sectorul industriei miniere din Romania reprezinta un segment deosebit de important menit sa sustina activ dezvoltarea economica a tarii prin furnizarea unei game variate de produse minerale, utilizate ca atare sau ca materii prime. In comunicarea Comisiei Europene catre Parlamentul European COM(2011)571final, se face apel la statele membre de a accentua problematica utilizarii sustenabile a resurselor in cadrul politicilor existente precum si de a elabora noi initiative care sa integreze abordarea intregului ciclu de viata al resurselor, stabilind pentru acest proces un orizont de timp de 25 de ani, fara a impune tinte cantitative. Avnd n vedere cerintele Uniunii Europene precum si faptul c strategia minier anterioara a expirat in anul 2010, a devenit necesara elaborarea prezentului document programatic intitulat ,,STRATEGIA INDUSTRIEI MINIERE, pentru perioada 2012-2035. Factorii implicati: mediul de afaceri; autoritile responsabile ale statului ( MECMA, ANRM, ARDDZI, etc.); nvmntul i educaia; institutele de cercetare-dezvoltare-inovare; organizaiile profesionale, sindicale, asociaii patronale,ONG-uri,etc..

1. Definirea scopului Gestionarea eficient i utilizarea durabil a resurselor minerale pentru a asigura aprovizionarea pe termen lung cu materii prime la nivel naional, crend n acelai timp condiiile prealabile pentru dezvoltarea economic ntr-un mediu global cu oportuniti pentru activiti generatoare de afaceri internaionale. 1.1. Prezenta strategie abordeaz n sintez: - promovarea cresterii si prosperitatii interne; - solutii pentru provocarile lantului global de resurse minerale; - consolidarea politicilor privind resursele minerale; - securizarea furnizrii de materii prime, prioritar din producia intern; - reducerea impactului asupra mediului al sectorului de resurse minerale i creterea productivitii sale; - consolidarea capacitilor de Cercetare-Dezvoltare-Inovare i a expertizei n domeniu.

Substantele minerale utile analizate in prezenta strategie sunt: substana sau grupa de substante minerale Lignit Huil Minereuri auro-argentifere Minereuri polimetalice Minereuri cuprifere Resursa minerala la 01.01.2011 U.M. Cantitate mil tone 3.296 mil tone 602 mil tone 760 mil tone 67 mil tone 443 * 4.390 308 80 1.250 9.789 Producia neta in anul 2011 U.M. Cantitate mii tone 33.293 mii tone 2.122 mii tone 0 mii tone 0 mii tone 31,8 concentrat cupros * * mii tone 2.249 mii tone 1.064 mii mc mii mc mii tone 21 31.326 1.064

Minereu de uraniu * Sare gema mil tone Substante nemetalifere mil tone Roci utile -ornamentale mil tone -nisip si pietris mil tone -altele mil tone Ape subterane: Ape termale (geotermale) din care: -caldura din sisteme hidrogeotermale mii TCC -ape geotermale mc/zi Ape balneare (ape minerale terapeutice) mc/zi Ape minerale naturale mc/zi

3.820 22.612 82.621 37.326

Gcal mii mc mii mc mii mc

99.773 2.789 4.265 1.253

1.2 Incadrarea in contextul european i internaional In ultimul deceniu, conceptul de securitate nationala si regionala nu se mai limiteaza strict la sfera militara, fiind extins si asupra unor domenii considerate de natura politicilor publice ale unui stat. Astfel, securitatea privind accesul la resursele minerale strategice a devenit un termen de referinta in relatiile interstatale, asa cum se precizeaza in documentul Conceptul strategic de aparare si securitate a membrilor NATO, adoptat de presedintii de stat si de guvern la Lisabona, in anul 2010. Riscurile i ameninrile la adresa accesului la resursele strategice energetice i neenergetice sunt tot mai diversificate. Creterea accentuata a consumului global de resurse minerale a determinat treptat restrngerea controlat a accesului la sursele de aprovizionare i coroborat cu limitarea numrului furnizorilor, la apariia monopolurilor i oligopolurilor. Toate aceste elemente exercit o influen direct asupra securitii economice, situatie in care strategia de dezvoltare a industriei miniere a unui stat devine in mod tot mai evident, o componenta a securitatii nationale. Restrngerea pe plan mondial a numrului furnizorilor de resurse minerale i energetice - n condiiile existenei unor solicitri crescute, venite din partea marilor sisteme consumatoare, a determinat ca aceste resurse s fie redefinite politic ca georesurse.

1.2.1. Contextul european privind materiile prime ne-energetice In prezent , in Uniunea Europeana, cat si pe plan mondial, cererea de produse miniere, in special pe sectorul non-energetic este in crestere, acelasi lucru manifestndu-se i in Romania.

Initiativa Comisiei Europene privind materiile prime este esentiala pentru functionarea durabila a societatii moderne. Asigurarea unui acces fiabil si constant la materii prime constituie un factor din ce in ce mai important pentru competitivitatea UE si prin urmare un element esential pentru cresterea economica si a locurilor de munca in Europa. In noiembrie 2008, Comisia Europeana a adoptat Initiativa privind materiile prime satisfacerea celor mai importante necesitati ale noastre privind dezvoltarea si locurile de munca in Europa (Raw Materials Initiative) care a propus o strategie integrata a UE ca raspuns la diferitele provocari legate de accesul la materiile prime ne-energetice. Aceasta a unit diferite politici ale UE, atat externe (ex. relatii externe, comert, dezvoltare), cat si interne (ex. mediu, competitivitate, inovare) si a promovat o mai stransa cooperare intre statele membre, acolo unde este cazul. Strategia se bazeaza pe trei piloni: 1. garantarea accesului la materii prime pe pietele internationale in aceleasi conditii ca si ceilalti concurenti industriali; 2. determinarea conditiilor cadru la nivel comunitar, capabile de a favoriza o aprovizionare durabila cu materii prime din surse europene; 3. dinamizarea eficacitatii globale a resurselor si promovarea reciclarii in scopul de a reduce consumul de materii prime principale in UE si de a reduce dependenta fata de importuri. Propunerile de actiuni privind materiile prime adoptate de Comisia Europeana in baza initiativei Raw Materials Initiative sunt urmatoarele: 1. definirea materiilor prime esentiale; 2. lansarea unei diplomatii comunitare a materiilor prime strategice in principalele tari industriale si detinatoare de resurse; 3. prevederea de masuri legale la accesul de materii prime si la gestionarea durabila a acestora in toate acordurile comerciale si dialogurile reglementative bilaterale si multilaterale dupa caz; 4. identificarea si contestarea masurilor de denaturare a schimburilor comerciale adoptate de tari terte, folosind toate mecanismele si instrumentele disponibile; 5. promovarea accesului durabil la materiile prime n domeniul politicii de dezvoltare, facand uz de sprijin bugetar, strategii de cooperare i alte instrumente; 6. imbunatatirea cadrului de reglementare privind accesul la terenuri 7. extinderea bazei de cunostinte la nivel UE printr-o mai buna conectare a studiilor geologice nationale; 8. promovarea competentelor si focalizarea lucrarilor de cercetare pe tehnologii inovative de explorare si extractie, de reciclare, identificare materiale de substitutie si eficientizare a resurselor; 9. cresterea eficientei resurselor si favorizarea produselor de substitutie a materiilor prime; 10. incurajarea reciclarii si facilitarea utilizarii materiilor prime secundare in UE. Initiativa privind materiile prime a primit un impuls suplimentar odata cu adoptarea strategiei Europa 2020. Conform acesteia, UE va trebui sa dezvolte o economie bazata pe cunoastere care sa asigure utilizarea eficienta a resurselor, emisii reduse de CO2 si grad ridicat de competitivitate. Comisia Europeana a definit cinci obiective care vizeaza o crestere economica durabila, si anume: imbunatatirea gradului de absorbtie a fortei de munca, investitii in cercetare-dezvoltare, reducerea emisiilor poluante, imbunatatirea nivelului de

educatie a tinerilor, reducerea saraciei. Atingerea acestor obiective prezinta provocari majore, dar ele sunt, totodata, oportunitati clare pentru sectorul de resurse minerale. Un acces mai bun la resurse minerale va incuraja dezvoltarea de produse inovative. Parteneriatul european pentru inovare este un concept nou care a fost introdus in Strategia Europa 2020 prin initiativa O Uniune a Inovarii. Scopul urmarit este de a aborda punctele slabe, blocajele si obstacolele cu care se confrunta sistemul european de cercetare si inovare si care impiedica sau incetinesc dezvoltarea si introducerea pe piata a ideilor bune. Comisia Europeana a infiintat doua grupuri de lucru impreuna cu statele membre si reprezentanti ai industriei, pe baza rapoartelor carora elaboreaza propuneri concrete de actiuni la nivel national si comunitar cu privire la cele 10 masuri mentionate anterior. Cele doua grupuri de lucru propuse, respectiv cel pentru schimbul de bune practici si, in paralel, cel pentru definirea materiilor critice pentru UE, au indicat in mod clar ca actiunile necesare in acest sector trebuie sa raspunda la schimbarile foarte dinamice provocate de necesitatile la nivel global, european, national si local. Au rezultat urmatoarele recomandari: actualizarea listei materiilor prime critice pentru UE la un interval de 5 ani si extinderea obiectului evaluarii cu privire la caracterul critic al acestora ; actiuni in domeniul politicilor pentru imbunatatirea accesului la resursele primare, pentru: o asigurarea unui mai bun acces la terenuri, a unui tratament echitabil privind extractia comparativ cu alte folosinte ale terenului cu care intra in competitie si un proces de acordare a permiselor mai simplu si mai direct; o promovarea explorarii si asigurarea faptului ca desfasurarea explorarii de catre companii este privita ca activitate de cercetare; o promovarea cercetarii in domeniul prelucarii mineralelor, extractia din halde vechi, extractia din zacaminte adanci si explorarea in general, in principal sub programele cadru ale UE in domeniul cercetare, tehnologie, dezvoltare; o promovarea unei bune guvernante, construirea capacitatii si trasparentei in ceea ce priveste industriile extractive din tarile in curs de dezvoltare, in special in domeniul materiilor prime critice; o promovarea explorarii durabile si a extractiei in interiorul si exteriorul UE. actiuni in domeniul politicilor cu privire la comert si investitii, asa cum sunt definite in strategia comerciala privind materiile prime; actiuni de eficientizare a reciclarii materiilor prime si a produselor care contin materii prime, in special prin: o colectarea adecvata a produselor la sfarsitul ciclului de viata, care contin materii prime critice, in loc de a le depozita n gospodarii (in stadiu de hibernare) sau in gropi de gunoi sau incinerarea acestora; o imbunatatirea de ansamblu a organizarii, logisticii si eficientei lanturilor de reciclare; o prevenirea exporturilor ilegale de produse la sfarsitul ciclului de viata, care contin materii prime critice; o promovarea cercetarilor privind optimizarea sistemului si reciclarea unor produse si substante provocatoare din punct de vedere tehnic. Incurajarea substituirii anumitor materii prime, in principal prin promovarea cercetarilor in domeniul inlocuitorilor pentru materii prime critice in diferite aplicatii si cresterea oportunitatilor sub programele cadru ale UE n domeniul cercetare, tehnologie, dezvoltare; imbunatatirea de ansamblu a eficientei materiilor prime critice prin combinarea a dou masuri fundamentale:

o reducerea materiei prime folosite pentru a obtine o anumita functie specifica a produsului; o reducerea pierderilor de materii prime in reziduuri din care nu pot fi recuperate n mod economic. Materiile prime critice sunt acelea care prezinta un risc deosebit de ridicat al unei penurii de aprovizionare in urmatorii 10 ani si care sunt deosebit de importante in lantul valoric. Riscul privind aprovizionarea este legat de concentrarea productiei in cadrul unui mic grup de tari, de nivelul redus de stabilitate politico-economica a unor furnizori, de o substituibilitate redusa si de rate de reciclare scazute. S-au identificat 14 materii prime critice pentru competitivitatea industriei la nivelul UE, in special in vederea indeplinirii obiectivelor politicii in domeniul schimbarilor climatice si a inovarii tehnologice, prezentate in tabelul de mai jos: Metal / mineral Antimoniu Beriliu Cobalt Fluorina Galiu Germaniu Grafit Indiu Magneziu Niobiu PGMs (metale din platinei) Pamanturi rare Tantal Tungsten (wolfram) Existente in Romania Nu Da Nu Nu Nu Nu Da Nu Da Da Nu Nu Da Da Potential de descoperire in Romania Potential mic Potential mic Potential mic Potential mic Potential mic Potential mic Potential mic Potential mic Potential mic Poetntial mic Potential mic Potential mic Potential mic Potential mic

grupul

1.2.2. Contextul european privind materiile prime energetice (carbune, uraniu, ape geotermale) In anul 2010 in Uniunea Europeana au fost extrase aproape 140 de milioane de tone de huila si aproape 400 milioane de tone de lignit. Extragerea acestei cantitati de carbune si producerea de energie cu ajutorul ei, a angajat mai mult de 255.000 de oameni. Avantajele carbunelui sunt printre altele securitatea aprovizionarii si preturile favorabile, in raport cu sursele de energie concurente. Cand resursele indigene pot fi exploatate, utilizarea carbunelui adauga valoare de-a lungul intregului lant de aprovizionare cu energie electrica.Acest lucru conduce la rezultate pozitive in termeni de performanta economica si ocupare a fortei de munca. In documentele Uniunii Europene insa carbunele este doar un component al unui portofoliu energetic diversificat, care contribuie la securitatea aprovizionarii. In conditiile dezvoltarii CCS (captarea si stocarea carbonului) si a altor tehnologii emergente de valorificare curata , carbunele poate juca un rol important intr-o aprovizionare sigura si sustenabila in viitor. Prin foaia de parcurs 2050, document programatic prin care Uniunea Europeana isi asuma politicile de decarbonizare (reducerea cu 90% a emisiilor pana in anul 2050, fata de

anul 1990), este favorizata insa trecerea la alte tipuri de combustibili fosili si incurajate noile tehnologii: -gaze natural,ca solutie de tranzitie pe termen scurt; -regenerabile, pe termen lung; -impune cresterea eficientei energetice; -impune dezvoltarea si implementarea de noi tehnologii curate de utilizare a carbunelui. Documentele programatice europene tind sa acorde importanta unilaterala ingrijorarilor legate de emisiile de gaze cu efect de sera, neglijand celelalte avantaje ale carbunelui, conditionand mereu mentinerea acestuia care sursa importanta de succesul implementarii tehnologiilor curate (stocare CO2,reducere emisii SOx si NOx), la costuri rezonabile. In ceea ce priveste rolul pe termen lung al carbunelui, majoritatea expertilor independenti considera ca energia bazata pe carbune asigura securitatea aprovizionarii, este disponibila si sustenabila, fiind clar un motor al cresterii economice. Viitorul carbunelei in Europa depinde insa de sucesul Programului EU 20/20/20 si de rivalitatea acestuia cu gazul natural, in mixtul energetic. Gazul natural este amenintat insa de instabilitaea preturilor, de incertitudinea cresterii rezervelor si de exploatarea resurselor neconventionale. In scenariile Agentiei Internationale pentru Energie, consumul de carbune in UE 27 se va reduce anual cu 2,5%, pana in anul 2035, ceea ce reflecta politicile ambitioase ale Uniunii privind reducerea emisiilor. Ponderea carbunelui in mixul energetic al UE va scadea de la 16%-in anul 2009, la doar 8%-in anul 2035. Toate proiectiile si toate scenariile depind major insa de energia nucleara care se va mentine la nivelul actual, va fi doar marginal redusa sau va creste. Cu toate aceste proiectii, se apreciaza ca mixul energetic al U.E. se va baza in continuare foarte mult pe combustibilii fosili, inclusiv pe carbune, iar pentru tarile din Europa Centrala si de Est, carbunele va fi pilonul principal in securitatea energetica chiar pana in anul 2035. Societatile europene se pot baza pe huila si lignit in mixul lor energetic timp de decenii de acum inainte datorita resurselor lor foarte mari. Productia interna de carbune demonstreaza cele mai bune practici la nivel mondial pentru exploatare, protectia mediului si siguranta locului de munca. Securitatea aprovizionarii cu combustibil fosil si accesul la resurse trebuie prin urmare sa ramana o prioritate pentru viitoarele politicile de energie din uniune. Noile capacitati de generare de energie (amenajate pentru captarea si stocarea carbonului) ajuta la realizarea obiectivelor de protectie a climei si de securitate a aprovizionarii. De asemenea noile tehnologii emergente de valorificare a zacamintelor de carbune (gazeificarea subterana, metanul din stratele de crbune-CBM, CMM, AMM, etc.) pot schimba ponderea carbunelui in mixul energetic. Referitor la resursele geotermale, UE a elaborat dou documente: Blue Book on Geothermal Resources, 1997-2010 i White Paper Energy for the future renewable sources of energy. Lund not c n Europa ponderea energiei geotermale este redus comparativ cu celelalte tipuri de energie din surse regenerabile, se stabilesc totui liniile directoare pentru strategiile rilor membre privind: - stimularea investiiilor n domeniu; - extinderea i mbuntirea programelor europene de cercetare; - promovarea prin prghii financiare a utilizatorilor acestei surse de energie.

2. EVALUAREA SITUATIEI ACTUALE DIN ROMANIA, (analiza SWOT pe substante minerale utile) 2.1 SWOT crbune huil Puncte tari: - Existenta unei rezerve exploatabile de peste 300 milioane de tone, concentrata intr-un zacamant unic, cu grad de asigurare de cca 100 ani; - Infrastructur deja existent, atat ca facilitati de suprafata cat si ca lucrri miniere principale de deschidere, utilizabile pe termen lung att pentru extracia propriu-zisa ct i pentru transportul ctre beneficiari, pe calea ferat; - Concentrare teritoriala a exploatrilor miniere ntr-o zon relativ restrns; - Distan redus fa de beneficiari; - Existena de personal calificat n activitatea minier, traditie si expertiza profesionala la toate nivelurile; - Contribuie esenial la securitatea energetic naional n situaii de criz a altor resurse; - Parametrii produselor realizate cu actualele tehnologii de exploatare i preparare compatibile cu instalatiile de ardere a crbunelui, existente la beneficiari ; - Instalaiile de preparare deinute pot realiza produse cu un coninut energetic mrit; Puncte slabe: - Condiii geologo-miniere dificile de exploatare (adncime mare de exploatare, tectonica, stratigrafie, variabilitate) ; - Grad ridicat de periculozitate a exploatarii din cauza coninutului ridicat de gaze explozive al zcmntului, cu predispozitie la autoaprindere si explozii; - Putere calorific sczut comparativ cu oferta internaional; - Posibiliti reduse de mbuntire semnificativ a calitii productiei, la gura minei cu actuala tehnologie de exploatare; - Grad de mecanizare a exploatrii sczut, utilaje uzate fizic i moral; - Lipsa unor tehnologii performante adaptabile conditiilor de zacamant; - Personal cu mentalitate rigid, imbatranit, erodat profesional; - Dificulti n exploatarea selectiv a crbunelui; - Cost de producie ridicat ; Oportuniti - Necesar crescand de surse de energie primar; - Pia de desfacere relativ stabil; - Posibiliti de crestere a veniturilor prin imbunatatirea calitii produselor; - Creterea ponderii crbunelui n producia termoenergetic pe plan mondial; - Costurile inca ridicate ale producerii energiei electrice din surse regenerabile; - Perspectiva realizarii Complexului Energetic Hunedoara. - Meninerea unei infrastructuri miniere adecvate exploatrii huilei astfel nct s fie asigurat continuitatea produciei pe o perioad mare de timp; - Posibilitatea implementrii proiectelor de captare a metanului din carbune si a emisiilor de metan din zcmintele aflate n exploatare. - mbuntirea calitii crbunelui vndut, cu mici investiii n retehnologizarea sortrii de la fiecare exploatare minier Ameninri - Agravarea crizei economice mondiale; - Vulnerabilitatea exploatrii crbunelui fa de caracteristicile i condiiile geo-miniere;

Creterea costurilor de producie generat de obligativitatea asigurrii unor condiii suplimentare de securitate i sntate n munc i de protecie a mediului; Vulnerabilitate social mare datorit caracterului monoindustrial al zonei, a deteriorrii situaiei financiare i a restrngerii locurilor de munc n condiiile lipsei unei alternative economice reale; - Dependena produciei de asigurarea funcionarii celor dou termocentrale. - Lipsa unui pre reglementat apropiat de costul de producie; - Lipsa fondurilor pentru pentru dezvoltarea extensiva a exploatarii; - anse reduse de asigurare a necesarului investiional pentru rentabilizarea minelor viabile n condiiile actualei forme de organizare;

2.2 SWOT crbune lignit Puncte tari: - Zcminte de lignit aflate n exploatare, avnd cantonate rezerve de peste 500 milioane de tone; - Se poate asigura exploatarea pe termen lung ; - Existena de personal calificat i cu tradiie n activitatea minier ; - Contribuie esenial la securitatea energetic naional n situaii de criz a altor resurse; - Infrastructur adecvat att extraciei propriu-zise ct i transportului ctre uzinele de electricitate; - Eficienta economica, nefiind necesare subventii. Puncte slabe: - Putere calorific inferioar altor materii prime energetice; - Exploatare cu impact puternic asupra mediului; - Utilaje mbtrnite fizic i moral; - Cheltuieli mari cu munca vie; - Realizarea unor lucrri de mare anvergur pentru descopert. - Cheltuieli ridicate cu ecologizarea. Oportuniti - Cerere crescuta pe piaa de energie; - Pia de desfacere stabil; - Perpetuarea activitii miniere n zon cu consecine pozitive asupra comunitii; - Creterea ponderii crbunelui n producia termoenergetic pe plan mondial; - Costurile ridicate ale producerii energiei electrice din surse regenerabile; - Perspectiva repoziionrii carbunelui ca sursa primara de energie strategic, - Posibilitatea implementrii de proiecte de retehnologizare n vederea modernizrii i dezvoltrii de noi capaciti de producie performante. Ameninri - Agravarea crizei economice mondiale; - Creterea costurilor de producie generat de obligativitatea internalizarii costurilor aferente descopertarii, inchiderii si reabilitarii postinchidere; - Vulnerabilitate social ridicat datorit deteriorrii situaiei financiare; - Dependenta cererii de lignit de funcionarea termocentralelor . 2.3 SWOT Sare Puncte tari - Baz de materii prime cantitativ si calitativ apreciabil;

- Rezervele deschise de peste 100 mil tone, pot asigura producia de sare la nivelul cererii actuale pe o perioad de peste de 40 ani: - Dotare tehnic adecvata realizrii actualelor nivele de producie; - Posibilitate de asigurare din surse proprii a necesarului minim de investiii care s permit desfurarea n condiii bune a activitii; - Contributie importanta la bugetul statului si bugetele fondurilor speciale ( redevente, taxe de perimetru, taxe, impozit pe profit, obligatii angajati si angajator, dividende, etc.); Puncte slabe -Conditii dificile de zacamant; -Acces necorespunzator la infrastructura de transport si utilitati; -Lipsa infrastructurii de valorificare superioara a productiei; -Tehnologii si utilaje cu productivitate redus, nealiniate la standardele de productivitate actuale; -Cantonarea capacitatilor productive in zone izolate, monoindustriale; Oportuniti -Existena unui avantaj competitiv natural pe pieele din rile vecine care nu dispun de rezerve de sare; -Extinderea pieei odat cu aderarea de noi state membre la UE; -Existena unui potenial de valorificare a unor activiti conexe produciei de baz cum ar fi: activiti turistice, balneoclimaterice, sportive i de agrement, religioase, stocatea de gaze naturale in cavernele create ca urmarea exploatarii sarii in solutie, posibilitatea stocrii de eeuri n minele de sare, etc; -Perspectiva implementarii unei noi tehnologii de derocare si preparare primara a sarii geme prin utilizarea dislocarii mecanizate in locul dislocarii cu explozivi. Amenintari -Fluctuatia cererii de sare pentru deszapezirea drumurilor n functie de factorii meteo-climatici; -Reducerea cererii de sare gem pentru industria alimentar i consumul uman; -Cresterea treptata a tarifelor de transport si a costurilor energiei la nivelul pietei U.E.; -Restrngerea pieei interne datorit declinului industriei chimice; -Existenta in cadrul perimetrelor de exploatare concesionate, a unor lucrari miniere vechi, istorice de sute de ani, care prezinta unele riscuri din punct de vedere a stabilitatii zonelor respective si necesita cheltuieli pentru conservare; -Concuren puternic pe unele segmente de pia, cum ar fi n Bulgaria, Ungaria, Serbia, a firmelor productoare de sare din Belarus i din Ucraina, care la calitate relativ similar livreaz la preuri mult mai sczute. 2.4 Analiza SWOT Substane nemetalifere i roci utile Puncte tari: - Existenta unui potential ridicat de resurse minerale sub aspect cantitativ si calitativ, intr-o gama foarte variata, distribuite relativ uniform la nivelul tarii, cu un anumit specific pentru regiunile de campie, deal sau munte; - Zacamintele aflate in exploatare prezinta rezerve exploatabile cu un grad de asigurare de 20 40 ani si chiar peste 100 de ani de exploatare, avand caracteristici calitative superioare, permitand valorificarea lor integrala, cu pierderi minime de exploatare ; - Zacamintele concesionate aflate in exploatare prezinta un grad de cunoastere al rezervelor ridicat, la nivelul categoriilor rezervelor probabile si rezervelor dovedite, ale caror studii de fezabilitate au fundamentat posibilitatile de exploatare in conditii economice acceptate;

-La numeroase zacaminte, dupa obtinerea licentelor de exploatare, s-au efectuat lucrari pentru imbunatatirea metodelor de exploatare, tehnologiilor de prelucrare, protectia zacamintelor si a mediului; - Majoritatea productiei sectorului, este realizata de operatori care dispun de tehnologii de exploatare moderne, utilaje si instalatii performante de mare productivitate, la nivel european, forta de munca calificata, expertiza si traditie in domeniu; - Activitatea in domeniu este in general profitabila, este generatoare de locuri de munca la nivelul intregii tari si sprijina comunitatile locale; - Contributie semnificativa la bugetul de stat si la bugetele locale, reprezentand redevente, taxe de exploatare, garantii de mediu, chirii, impozite, etc. Puncte slabe: -Activitatea de extractie a substantelor minerale utile se desfasoara de regula in cariere si/sau balastiere, ceea ce presupune afectarea unor suprafete insemnate de teren, cu destinatie agricola sau forestiera, usor perturbabila de factorii meteorologici si climatici; -Infrastructuri de transport deficitare, cu o dotare tehnica de exploatare si preparare scazute nemodernizate, mai ales in cazul carierelor si / sau balastierelor cu o capacitate redusa sau medie; Oportuniti: - Stabilitatea pietei materiilor prime pentru industria materialelor de constructii ( lianti, ceramica fina si bruta, sticla, materiale izolatoare, industria pietrei si rocile ornamentale); - Perspectiva unei cereri in continua crestere de materiale pentru constructii si implicit a unor produse miniere, care vor trebui asigurate prin extractia si prelucrarea unei game variate si a unor cantitati insemnate de substante nemetalifere si roci utile; - Extinderea domeniilor de utilizare a produselor miniere in afara sectoarelor traditionale, inclusiv pe piata externa; - Posibilitati crescute de accesare de fonduri europene pentru activitati de extractie si prelucrare a substantelor minerale utile; -Implementarea de catre Romania a legislatiei, normelor si strategiei Europene in domeniul exploatarii resurselor minerale; - Oferta tot mai variata de tehnologii avansate si eficiente de exploatare si preparare; - Atragerea in circuitul economic a noi si variate resurse minerale, a haldelor de steril si deseurilor industriale, prin activitati de reciclare si valorificare; dupa amendarea unor prevederi excesive din legislatia NATURA 2000 ; -Implicarea mai activa si eficienta a autoritatilor locale in dezvoltarea activitatilor de exploatare a unor resurse locale; Ameninri: - Agravarea crizei economice mondiale care poate afecta puternic consumul ; - Posibile blocaje financiare prin neplata sau intarzierea platii contravalorii produselor miniere livrate in termenele stabilite prin contractele comerciale catre beneficiarii privati si in special beneficiarilor cu capital de stat ( Companii nationale sau Autoritati de Stat ); - Cresterea treptata a tarifelor de transport si a tarifelor la energie, impuse de necesitatea alinierii la nivelul pietei U.E.; - Mentinerea si / sau cresterea nivelului redeventelor miniere, taxelor si impozitelor; - Dificultati la obtinerea avizelor/autorizatiilor pentru realizarea accesului la terenurile pe care se desfasoara lucrari de explorare sau exploatare; - Inregistrarea unor perioade de stagnare sau intrerupere a activitatii de exploatare, in special iarna, datorita scaderii activitatii pe santierele de constructii;

- Concurenta neloiala a exploatarilor ilegale, in special de agregate minerale din partea unor agenti economici cu capital privat care alimenteaza piata neagra si evaziunea fiscala; - Aparitia pe piata a unor materiale de constructii sintetice, care sa inlocuiasca produsele traditionale; 2.5 Analiza SWOT ape minerale Puncte tari: apa, n accepiunea general, tinde sa devina o resurs critic iar apa mineral natural este o component sigur i protejat n mod natural; apa mineral natural, este resurs mineral natural regenerabil n timp real; impactul exploatrii apei minerale naturale asupra mediului este minim; existena dotrii tehnice de ultim generaie in ceea ce priveste imbutelierea si comercializarea, rezultat al unor investitii de cca. 2 mld. euro; existenta unor rezerve inepuizabile cantitativ si de buna calitate; asigura un potential ridicat de dezvoltare a activitatilor orizontale (turism balnear, terapie, imbuteliere, etc.); existenta legislatiei si infrastructurii institutionale care garanteaza calitatea apei minerale (H.G. nr. 102/2005, laborator de analize). Puncte slabe: eterogenitatea sistemului de licentiere afecteaza predictibilitatea n strategiilor in domeniu; necorelarea duratei licentei de exploatare (de 20 de ani) cu perioada de recuperare a investitiilor; necesitatea proteciei severe a arealului resursei, implica costuri suplimentare; Oportuniti: recunoatere internaional a calitii apelor minerale din Romania (unele branduri au o notorietate multisecular); sprijin din partea comunitilor locale, ndeosebi n acele localiti care sunt dependente de aceast activitate; atractivitate pentru investitori; trendul continuu crescator al cererii de ape minerale; creterea continu a cererii de ape minerale la export; Ameninri: inexistena unui organism naional de control care prin activitatea sa asigure calitatea surselor de ap mineral natural; concurenta apelor minerale din import si a apei de consum imbuteliata: 2.6 Analiza SWOT polimetalice Puncte tari: -Baza de materii prime cu termene de epuizare relativ indelungate constand in resurse variate, dispersate in 145 de zacaminte, cu 28 milioane tone rezerve posibil de exploatat, 25 perimetre au avut licente de exploatare, dar sunt in prezent inchise sau in

procedur de inchidere; -Infrastructur existent (retele de lucrari miniere; amplasamente pentru incinte, utilitati si uzine de preparare, cai de acces); -Posibilitatea amplasarii liniilor moderne de prelucrare pe siturile existente; -Exista mine ale caror metode de deschidere si pregatire se pot adapta pentru introducerea tehnologiilor moderne de exploatare; -Exista posibilitatea realizarii unor concentrari tehnologice de tipul: o uzina- mai multe mine; -Exista infrastructura de invatamant capabila sa pregateasaca in scurt timp personal calificat pentru activitatea minier; -Minele sunt situate in zone monoindustriale in care consultarile comunitare sunt favorabile activitatilor de exploatare miniera; -Existenta unor zone punctuale ce pot fi exploatate rentabil, pe durate determinate. Puncte slabe: - Conditii de extractie dificile; - Genereaza poluarea accentuata a apei si solurilor; - Continut redus de substanta utila a zacamintelor, improprii exploatarii la capacitati mici; - Tehnologii si echipamente uzate fizic si moral , grad de mecanizare a exploatrii sczut, minele necesita reproiectarea sistemelor de deschidere si pregatire, adaptarea la utilaje performante; -Lipsa industriei post-extragere (industria metalurgica (pirometalurgica) si-a restrans sau, sistat activitatea); -In prezent nu exista mine cu utilitati in functiune (statii de ventilatie, retele de alimentare, statii de pompare ape de mina); Oportuniti: - Piata minereurilor neferoase inregistreaza un trend crescator; - Reluarea activitii miniere cu consecine pozitive asupra comunitilor din zonele traditional monoindustriale; - Meninerea unei infrastructuri pentru exploatarea minereurilor polimetalice, adecvata atat din perspectiva tehnologiilor moderne de exploatare- prelucrare cat si a masurilor de protectie a mediului; Ameninri: - Abandonarea unor rezerve exploatate initial in mine de mare adancime; - Abundenta si diversitatea ofertei pe plan mondial; - Aparitia pe piata a unor materiale sintetice care inlocuiesc produsele traditionale; - Cresterea gradului de reciclare si substituire. 2.7 Analiza SWOT aur-argint Puncte tari: -Existenta unor resurse totalizand 760 mil tone minereu; - Exista infrastructura de prelucrare prin procedeul CIP-CIL ; - Exista capacitate de gestionare a deseurilor miniere pe termen mediu;

- Exista cercetari geologice in zona de oxidare cu posibilitatea dezvoltarii unor exploatari la zi; - Exista mine a caror lucrari de deschidere si pregatire se preteaza tehnologiilor moderne de exploatare ; - Exista posibilitatea realizarii unor concentrari tehnologice de tipul: o uzina- mai multe surse; - Exista infrastructura de invatamant capabila sa pregateasaca in scurt timp personal calificat pentru activitatea minier; Puncte slabe: - Minele deschise in adancime se afla in proces de inchidere; - Nu exista instalatii tehnologice de mare capacitate pentru prelucrarea minereului (concentratului) aurifer; - Industria metalurgica (pirometalurgica) si-a restrans sau sistat activitata; - Reluarea exploatarii subterane necesita aport investitional mare; Oportuniti: - Piata minereurilor aurifere este stabila si crescatoare in ultimii ani; - Prelucrarea deseurilor din iazurile vechi de decantare si a stocurilor de pirite aurifere arsenioase, conduc deopotriva la ecologizarea unor mari suprafete ocupate de aceste depozite; - Consecine sociale pozitive pe fondul lipsei locurilor de munca; Ameninri: - Agravarea crizei economice mondiale; - Riscul inchiderii definitive a unor rezerve, deschise initial in minele de adancime; - Riscul unei perceptii ostile datorit utilizarii cianurii in procesul de prelucrare;

2.8.Analiza SWOT minereu cuprifer Puncte tari: - Exista resurse apreciabile de minereu, cifrate la 443 mil tone; - Exista cercetari geologice in zonele de oxidare cu posibilitatea dezvoltarii unor exploatari la zi; - Exista exploatari la zi ale caror lucrari de deschidere si pregatire se preteaza tehnologiilor moderne de exploatare; - Exista posibilitatea realizarii unor concentrari tehnologice de tipul: o uzina- mai multe surse ; Puncte slabe: - Nu mai exista instalatii tehnologice pentru prelucrarea minereului cuprifer, acestea au fost demolate; - Rentabilizarea minelor viabile necesita aport investitional mare pentru redeschidere si retehnologizare; Oportuniti: - Piata minereurilor cuprifere este stabila, crescatoare in ultimii ani; - Prelucrarea deseurilor din iazurile vechi de decantare si a stocurilor de minereuri cuprifere, conduc deopotriva la ecologizarea unor mari suprafete ocupate de aceste depozite; - Reanalizarea la nivel european a surselor interne de producere a materiilor prime minerale; - Consecine sociale pozitive asupra comunitatilor la reluarea activitatii de exploatare; Ameninri: - Agravarea crizei economice mondiale; - Riscul unei perceptii ostile datorita impactului de mediu; - Realizarea productiei miniere la limita de profitabilitate este dependenta de mentinerea nivelului actual al pietei; 2.9.Analiz SWOT uraniu Puncte tari : iniierea proiectelor integrate de deschidere de noi zcminte i construirea de uzine de preparare/rafinare ; resursa energetica primara care asigura un pret scazut al energiei electrice produs n centrale nuclearo-electrice; Puncte slabe: condiii de extracie dificile; probleme poteniale de sanatate si securitate in munca (exploatri miniere subterane); zcmnt cu coninut redus de substan util; distane de transport mari ntre sucursala minier i uzina de preparare, ce implic nregistrarea unor cheltuieli mari de transport; grad avansat de uzur fizic i moral a utilajelor din cadrul uzinei de prepare; tehnologie de prelucrare nvechit ; Oportuniti: - leader pe piaa de profil din Europa ; - cerere intern de concentrate tehnice n cretere ; - continuarea activitilor miniere pentru asigurarea securitatii energetice (memorandum guvernamental aprobat in 5 mai 2010);

-atragerea n circuitul economic i a altor resurse de uraniu cu prelucrarea/prepararea n instalaii cu tehnologie avansat; Ameninri: - constrngeri bugetare care nu permit alocarea resurselor bugetare la nivelul solicitat, n vederea urgentrii finalizrii obiectivelor de investiii i implicit a neasigurrii stocului de concentrate tehnice de uraniu care pe de-o parte ar proteja Romnia n faa unor oscilaii mari a indicatorului de pre de uraniu pe piaa SPOT i ar conferi o siguran n alimentarea reactoarelor n funciune, capacitatea de producie putnd fi redus sau mrit n funcie de oscilaia preului uraniului de pe pia; - lipsa finanare pentru investiiile pe mediu (datorit lipsei de finanare, lucrrile privind realizarea unor staii modernizate de decontaminare a apei de min nu au fost ncepute); 2.10. Inchiderea minelor de la operatorii minieri cu capital de stat In baza Legii minelor nr.85/2003, prin 11 hotrri de Guvern, s-a aprobat nchiderea definitiv pentru 556 mine/cariere, iar n limita fondurilor alocate, ncepnd cu anul 1998 s-au contractat lucrri de nchidere i ecologizare pentru un numr de 295 mine i cariere din care, pn la data de 31.12.2011, s-au recepionat la terminarea lucrrilor de nchidere i ecologizare, 192 obiective la care se adaug 53, cu recepii pariale. Situaia lucrarilor la cele 556 de obiective miniere aprobate la nchidere la data 31.12.2011 se prezint astfel: - mine cu recepii finale a lucrrilor 174 - mine cu recepii la terminarea lucrrilor 18 - mine cu recepii pariale a lucrrilor 62 ( 9 nerecepionate) - mine cu lucrri n execuie 41 - mine cu lucrri neatacate/lucrri pariale 261
Total Hotrrea de Guvern care a aprobat nchiderea nr./an mine nchi 816 17 720 493 602 898 926 1854 1008 644 997 se /1998 /1999 /1999 /2000 /2001 /2002 /2003 /2004 /2006 /2007 /2010 556 76 37 48 68 49 45 20 64 55 88 6 69 54 85 69 25 41 15 19 13 166 3 9 31 22 - 6 4 - - 1 - 8 1 5 2 - - - - 21 1 6 6 1 3 7 - - - 24 20 6 1 4 5 1 1 3 - 27 7 - 13 - 1 1 1 5 - 20 4 1 4 11 4 4 - 4 - 13 2 4 - - - 4 - - - 10 7 10 6 4 1 5 - 1 6 24 5 3 6 7 2 6 2 2 7 15 20 5 16 15 5 7 7 4 - 9 - 2 1 - 2 - - - - 1

Nr. crt.

Compania / Societatea TOTAL din care: C.N.H. Petroani S.N.L.O. Tg. Jiu S.N.C. Ploieti C.N. REMIN Baia Mare C.N.U. Bucureti C.N.C.A.F. MINVEST S.A. S.N.S SALROM Bucureti S.C. MINERA ANINA SC MINBUCOVINA S.A.

1 2 3 4 5 6 7 8 9

10 Alte societi

n perioada 1998 2011 pentru activitile specifice programelor de nchidere a minelor, inclusiv prin programele finanate n cadrul acordurilor de mprumut convenite cu organisme financiare externe, s-au cheltuit fonduri n valoare total de 1.330.553.614 lei,(echivalentul a 350.145.688 euro) din care fonduri alocate direct de la bugetul de stat 1.171.568.836 lei, fonduri atrase de la Banca Mondiala de 137.768.130 lei si fonduri atrase de la B.I.R.D. de 21.216.648 lei.

3. OBIECTIVE STRATEGICE ALE INDUSTRIEI MINIERE 3.1 Obiective strategice generale: - Asigurarea resurselor minerale necesare dezvoltarii durabile a tarii, cu prioritate din producia intern; - Armonizarea interesului naional cu necesitatea atragerii de capital de investiii i cu incadrarea n cerinele de sustenabilitate; - Atragerea in circuitul economic a unui numar cat mai mare si variat de resurse minerale; - Reducerea dependenei de importurile de resurse de energie primara i de materii prime minerale. 4. OBIECTIVE STRATEGICE SPECIFICE SI DIRECTII PRIORITARE 4.1. Cercetare i dezvoltare tehnologic Atingerea obiectivelor strategiei necesit pe langa expertiza acumulata si formarea profesional i recrutarea unei noi generaii de specialiti practicieni i cercettori. Mediul de afaceri are de asemenea, o contribuie important in acest domeniu alturi administratia centrala din Romnia, -Ministerul Economiei, Comertului i Mediului de Afaceri, Ministerul Educaiei i Cercetrii i Autoritatea Naional de Cercetare tiinific -ANCS. ANCS va trebui s investeasc n programe de cercetare in sectorul resurselor minerale. Trebuie pus n aplicare un program de cercetare in sectorul resurselor minerale, cu scopul de a dezvolta produse noi i inovative, procese i servicii care s cuprind toate aspectele legate de lanul de utilizare al resurselor minerale. O colaborare mai strns ntre grupurile de lucru din cercetare i din industria extractiva (si cele conexe) poate fi sursa unor noi oportuniti. Alturi de alte state membre, Romania va milita pentru includerea vizibil de propuneri din sectorul resurselor minerale n cadrul Programului-cadru al UE PC8 (2014-2020), astfel nct acesta trebuie s devin un obiectiv cheie. 4.1.1 Obiective prioritare pentru cercetare-dezvoltare: - minerit invizibil si inteligent; - procese tehnologice, automatizare si optimizare inovativ; - utilizare eficienta a materialelor, energiei si a apei; - minimalizarea emisiilor de gaze; - procese chimice i biologice de imbogatire; - sisteme de date geodezice si modelare multi-dimensionale; - tehnologii de explorare inovative; - extragere si imbogatire bazate pe high-tech a metalelor; - reciclare, materiale noi si alternative; - cuantificarea si managementul impactului asupra mediului. 4.1.2 Cercetare generala programatic Programul de cercetare general trebuie sa stea la baza fundamentarii i susinerii politicilor i strategiilor nationale de dezvoltare a sectorului minier, identificarii tendinelor noi, a directiilor critice n domeniul consumului, extractiei, valorificarii resurselor miniere si aspectelor sociale. In acest scop sunt necesare:

studii economice privind dimensiunea cererii de materii prime minerale, dinamica achizitiilor si tendintele pietei care vor sta la baza elaborarii strategiilor, modelelor alternative i metodologiilor pentru susinerea politicilor de dezvoltare nationala; studii pentru diversificarea, protejarea i punerea n valoare a bazei de materii prime minerale, fezabile si adaptabile la conjuncura de piata; studii interdisciplinare privind capacitatea de productie corelata cu impactul social si gradul de epuizare a rezervelor; studiul impactului de mediu asupra ariilor afectate in contextul modului si principiilor de exploatare a unui zacamant prin optiunea, in subteran sau la suprafata;

4.1.3 Cercetarea geologica Programul de cercetare geologica trebue sa conduca la constituirea bazei nationale de date cu privire la resursele minerale, sa clarifice asupra perspectivelor de identificare a noilor zacaminte sa conduca la finalizarea lucrarilor geologice in zonele cu perspective de conturare a unor rezerve valorificabile. Cercetarea geologic poate fi structurat astfel: studii de reevaluare si valorificare a fondului de date acumulate in ultimii ani, sistematizarea si interpretarea acestuia, in corelare cu datele existente anterior, in scopul evaluarii gradului de cunoastere a teritoriului si a perspectivelor de punere in evidenta a unor zacaminte noi; studii de reevaluare a fondului national de rezerve de substante minerale utile, tinand seama atat de conjunctura actuala si tendintele pietei cat si de evolutia tehnologiilor de extractie si prelucrare; studii de sinteza pentru evaluarea gradului de cunoastere a conditiilor de geneza, metalogeneza si dezvoltare a faciesurilor purtatoare de mineralizatii, in vederea localizarii ariilor de perspectiva si fundamentarii programelor de cercetare viitoare. studii in vederea evaluarii, din punct de vedere cantitativ si calitativ, a depozitelor antropogene (tehnogene) rezultate din activitatea de extractie si preparare a minereurilor (Iazuri de decantare, halde de steril); 4.1.4 Cercetarea sectoriala, arii tematice de cercetare tiinific, dezvoltare i inovare tehnologic Cercetarea sectoriala trebuie sa conduca la diversificarea si perfectionarea optiunilor tehnologice de productie si valorificare a produsului minier, sa promoveze recuperarea substantelor minerale utile din toate sursele disponibile (inclusiv zacaminte izolate, depozite antropogene, deseuri sau ape uzate), sa detalieze cadrul tehnic atat la scara macro, pentru operatori mari cat si la scara micro pentru IMM-uri. Arii tematice de cercetare tiinific, dezvoltare i inovare tehnologic: - cercetri privind elaborarea de noi tehnologii n scopul valorificrii superioare a substanelor minerale utile i utilizarea metodelor biotehnologice pentru tratarea deseurilor si epurarea apelor reziduale; - optimizarea fluxurilor de productie din punct de vedere al asigurarii utilitatilor de baza: energie, microclimat, transport; - adaptarea metodelor de deschidere, pregatire si exploatare, in conditiile reevaluarii rezervelor din zacamant si tinand seama de schimbarile intervenite pe piata producatorilor de masini si utilaje miniere; - analiza stabilitatii fizice si chimice a perimetrelor miniere si depozitelor de steril i studierea comportrii n timp a reabilitarii perimetrelor miniere si depozitelor de steril tinand cont de conditiile meteorologice si a potentialului local;

- studii i cercetri privind realizarea la nivel naional hrilor specifice privind emanaiilor de gaze din lucrrile miniere subterane i a zonelor de influen asupra comunitilor locale, stabilirea cadrului legislativ necesar clasificrii; - dezvoltarea de tehnici, proceduri, tehnologii noi n scopul creterii gradului de securitate i sntate n munc, creterii randamentului la lucrrile de mpucare i reducerii pierderilor de substane minerale utile; - cercetri noi asupra cauzelor apariiei fenomenelor tranzitorii specifica atmosferei subterane, metode de prevenire i combatere a lor n cazul exploatrii subterane a substanelor minerale utile; profilaxia i combaterii fenomenelor de combustie spontan a substanelor minerale utile (crbune, sulfuri, etc.), cu proprieti de oxidare din subteran, suprafa i depozite - optimizarea reelelor de ventilaie n care sunt prezente atmosferele potenial explozive i sau toxice n scopul prevenirii, limitrii i combaterii fenomenelor de explozie care pot s apar la exploatarea n subteran a substanelor minerale utile; - dezvoltarea i aplicarea unor tehnici noi (inclusiv gazeificare) n ceea ce privete extragerea i valorificarea gazului metan din crbune, din stratele de roci i substane minerale utile purttoare, inclusiv cercetri privind metode noi de valorificare a gazelor combustibile la concentraii mici din curenii de evacuare din subteran, la minele de crbune i petrol la nivelul staiilor principale de ventilaie; - cercetri privind dezvoltarea unor metode neconvenionale de recuperare a energiei termice din subteran, respectiv a energiei geotermice; - cercetri privind identificarea unor destinaii noi a reelelor de lucrri miniere subterane (de exemplu: depozite subterane, fitoculturi, etc.); - cercetri privind dezvoltarea de tehnici i metode noi privind depozitarea de CO2; - cercetri privind valorificarea substanelor minerale utile pentru reluarea exploatarii in perimetrele aferente minelor inchise sau in conservare, utilizand metode de exploatare cu un randament crescut si cu costuri investitionale minime. 4.2. Productia miniera Romania si-a asumat integral proiectul de declaratie sustinut la Intalnirea pregatitoare interguvernamentala a celei de-a 19-a Comisii privind dezvoltarea durabila-Sectiunea mineritcare a avut loc la New York, in martie 2011, ca urmare prioritatile din declaratie sunt preluate ca obiective strategice general valabile pentru productia miniera. 4.2.1. Obiective prioritare: 4.2.1.1 Maximizarea beneficiului economic Prin acordurile si avizele emise de institutiile statului, se va solicita agentilor economici sa promoveze cele mai bune practici disponibile in activitatea de extractie si prelucrare / preparare a substantelor minerale utile, inclusiv in reconstructia ecologica a zonelor afectate de activitati miniere. O companie modern, eficient i de nalt productivitate, trebuie sa adopte cele mai adecvate cunotine i tehnologiii, trebuie s utilizeze cele mai bune practici i cele mai moderne metode de management, in scopul maximizarii beneficiilor economice din exploatarea unei substante minerale, pentru toate partile interesate. 4.2.1.2 Reglementarea Mineritului Informal si formal, Artizanal si la Scar Mic (ASM) Este important faptul c activitatea de exploatare a substanelor minerale utile, la scara mica, intr-un mod informal, artizanal, sa se desfasoare n conformitate cu standardele de baz sociale si de mediu. Statul, patronatele, sindicatele si societatea civila vor elabora politicile i programele de dezvoltare necesare, pentru profesionalizarea i formalizarea acestor activiti,

pentru a se asigura ca minerii din minele artizanale si la scara mica, au drepturi si obligatii similare celorlalti salariati din industria miniera. 4.2.1.3 Transparena n comerul internaional de substane minerale utile Este nevoie de mbunttirea permanenta a cunostiintelor asupra schimbrilor care apar pe pietele globale ale materiilor prime minerale si de pericolele care amenint principiile competitivittii. Uniunea Europeana si statele membre trebuie sa ceara si sa promoveze transparenta, pentru a evita msurile care distorsioneaz comerul internaional cu materii prime. Asigurarea accesului la materiile prime de pe pieele internaionale n cele mai bune condiii posibile pentru toi concurenii, este facilitata de dialogului ntre productori i consumatori. Interesele tarilor mai putin dezvoltate trebuie luate in seama in cadrul acestui dialog. 4.2.1.4 Urmarirea ciclului complet: minerit -perioada de tranzitie- postminerit Institutiile competente din Romnia trebuie s: 1. ofere reglementari si norme legale clare pentru activitatile de extractie, de inchidere si post inchidere; 2. aiba permanent capacitatea institutional de a monitoriza si aplica prevederile cadrului legal pentru activitatile de inchidere si postinchidere; 3. solicite prilor interesate s fie consultate n dezvoltarea obiectivelor i a planurilor si lucrarilor de nchidere; 4. se asigure c este elaborata o documentatie de nchidere completa i este depusa garantia financiar adecvat, nainte de aprobarea permisului de explorare/ exploatare sau a licentei, pentru o min nou; 5. dezvolte abordri proprii pentru finanarea nchiderilor, mai cu seam a motenirilor din trecut, sub forma site-urilor de activitti miniere conexe abandonate, inclusiv a instalaiilor aferente, a depozitelor de deeuri. 4.2.2. Obiective prioritare pentru Substanele Minerale Utile 4.2.2.1. Obiectivele prioritare pentru lignit -concentrarea activitii n perimetrele miniere cu potenial de eficien economic; -extinderea perimetrelor existente n vederea exploatrii raionale si valorificrii superioare a zcmntului n concordan cu cererea de lignit la nivel naional pentru perioada strategiei; -asigurarea bazei materiale pe termen lung prin deschiderea unor noi perimetre n condiii de eficien economic; -masuri legislative pentru achizitionarea proprietilor imobiliare (terenuri, gospodrii) necesare dezvoltrii exploatrii n cel mai scurt termen, dup o just despgubire; -continuarea programului de reabilitare, retehnologizare si modernizare a fluxurilor tehnologice mijloacelor de producie corelat cu asigurarea bazei materiale pe termen lung; -atragerea de surse de finanare de pe piaa de capital -refacerea mediului n cel mai scurt timp n zonele care nu mai sunt afectate de activitatea minier si diminuarea maxim a impactului asupra mediului natural n zona de activitate; -atenuarea problemelor sociale determinate de ncetarea activitii ca urmare a epuizrii rezervelor n anumite perimetre sau din alte cauze; - perspectiva repoziionrii crbunelui ca sursa primara de energie strategic.

4.2.2.2. Obiectivele prioritare pentru huil - restructurarea activitatii de exploatare in entiti separate viabile/neviabile, cu afilierea celor viabile la structuri noi care s permit funcionarea n condiii de rentabilitate; -retehnologizarea exploatarilor miniere viabile in vederea eficientizarii activitatii de extractie; - msuri legislative pentru ncurajarea exploatrii gazului metan din crbune in perimetrele concesionate (CBM); - prelungirea termenului de operare a concedierilor colective pn n anul 2018; - perspectiva repoziionrii crbunelui ca sursa primara de energie strategic. 4.2.2.3. Obiective prioritare pentru sare - optimizarea si modernizarea fluxurilor de productie in concordanta cu cererea cailtativa si cantitativa a pieei interne i externe; - implementarea unor tehnologii noi de exploatare, cu randamente superioare; - valorificare a unor activiti conexe produciei de baz (activiti turistice, balneoclimaterice, sportive i de agrement, stocarea de gaze naturale, posibilitatea stocrii de deeuri n minele de sare, etc.); - finantarea partiala a proiectelor de investitii de pe piata de capital- listare la bursa; 4.2.2.4.Obiective prioritare pentru uraniu -exploatarea pn la epuizare n condiii de eficient acceptat a zcmntului CruceaBotusana; -construirea unei noi uzine de preparare a minereurilor de uraniu, Uzina TG Feldioara, jud. Braov; -proiectarea- cercetare i punerea n funciune a unei instalaii pentru prelucrarea , prepararea produsului rezidual minier din halde i iazuri de decantare; -construirea unei noi uzine de rafinare a concentratelor tehnice de uraniu-uzina YC Feldioara, Jud. Braov; -deschiderea i exploatarea zcmntului uranifer din Carpaii Orientali. 4.2.2.5. Obiective prioritare pentru apele minerale -elaborarea legii apelor minerale naturale, de izvor si geotermale; -infiintarea unui Laboratorul Naional pentru Apele Minerale; - demararea unor lucrari de cercetare in perimetre noi prin programul national sectorial de cercetare (ape minerale naturale plate, ape balneoterapeutice); - eficientizarea activitatilor de protectie si exploatarea a surselor de ap mineral; - promovarea si valorificarea apelor minerale balneare; -dezvoltarea sistemului informational pentru monitorizarea integrata a parametrilor cantitativi i calitativi de exploatare;

-I

4.2.2.6. Obiective prioritare pentru substante nemetalifere si roci utile - Incurajarea investitiilor care se conformeaza celor mai bune practici in domeniu si standardelor de siguranta internationale; - Incurajarea utilizarii de catre operatorii minieri a tehnologiilor moderne, utilizate la nivel european, pentru realizarea productiei miniere, in scopul modernizarii industriei miniere si a exploatarii resurselor naturale in conditii de eficienta, la costuri competitive, cu maxima siguranta si cu minimizarea impactului asupra mediului; - Iincurajarea opratorilor economici pentru promovarea de investitii in zonele cu potential minier nevalorificat in totalitate sau slab valorificat.

- Continuarea exploatarii resurselor minerale in conditii de performanta din punct de vedere al protectiei zacamintelor si a mediului; - Incurajarea activitatilor prin care sunt atrase in circuitul economic substantele minier existente in asa zisele depozite istorice de deseuri ( halde de steril si iazurile de decantare ). 4.2.3. Obiectivele prioritare ale procesului de nchidere a minelor In baza expertizei asimilate in cei 14 ani de inchideri de mine si a concluziilor reieite dup 4 ani de aplicare a primului program coerent de inchidere, s-au actualizat obiectivele generale, astfel: utilizarea cu eficien ridicat a fondurilor, concentrarea pe activitile de nchidere i ecologizare concomitent cu reducerea gradual a cheltuielilor de conservare; indeplinirea obligaiilor de mediu asumate prin Tratatul de Aderare la Uniunea European cu ncadrarea n cerinele impuse de legislaia naional aflat n vigoare; creterea capacitii de rspuns n situaii de urgen i compatibilizarea cu sistemele de alarmare naional i european; atragerea de fonduri suplimentare i noi parteneri pentru finanarea unor proiecte de importan i/sau valoare mare; reorganizarea SC CONVERSMIN SA n scopul crerii unei structuri mai flexibile, capabil s pun n aplicare strategia procesului de nchidere; creterea calitii managementului procesului i asigurarea schimbului de knowhow cu structuri similare din ar i strintate; actualizarea, armonizarea, elaborarea i aprobarea cadrului normativ, a normelor, instruciunilor tehnice, cataloagelor, indicatoarelor i standardelor de cost specifice domeniului de nchidere i ecologizare a perimetrelor miniere cu activitate sistat, n conformitate cu practica european de revizuire i actualizare a legislaiei. Msuri i direcii pe termen scurt, perioada 2012 2014 reanalizarea, mpreun cu operatorii minieri cu capital majoritar de stat, autoritile competente i comunitile locale a situaiei fiecrui obiectiv minier, pentru scurtarea duratelor de conservare i implicit reducerea cheltuielilor bugetare, n vederea disponibilizrii unor sume necesare procesului de nchidere i ecologizare; concentrarea fondurilor bugetare alocate prin programele anuale n principal pentru recuperarea ntrzierilor nregistrate la lucrrile prioritare i n mod special pentru cele asumate de Romnia prin Tratatul de Aderare la U.E., aflate n derulare; atragerea de fonduri suplimentare i noi parteneri, n scopul accelerrii procesului de ecologizare a obiectivelor prioritare ale (ex. Fondul pentru Mediu, fonduri structurale nerambursabile destinate punerii n siguran i nchiderii depozitelor de deeuri industriale sau din credite externe); schimbarea formei de organizare SC CONVERSIM SA n societate naional, completarea structurii organizatorice i a obiectului de activitate; finalizarea implementrii msurilor din Programul Unic de Etapizare convenit cu A.N.A.R. privind execuia proiectul pilot pentru optimizarea procesului actual de epurare a apelor de min i reluarea investiiilor pentru retehnologizarea staiilor de epurare existente, inclusiv proiectarea i construirea de noi staii de epurare performante; mbuntirea cadrului legislativ prin actualizarea, armonizarea, elaborarea i aprobarea cadrului normativ, a normelor, instruciunilor tehnice, cataloagelor,

indicatoarelor i standardelor de cost specifice domeniului de nchidere i ecologizare a perimetrelor miniere aprobate la inchidere; finalizarea procesului de modernizarea a laboratoarelor de analize fizico-chimice (prin dotarea cu aparatur performant) i finalizarea infrastructurii de monitorizare nceput prin programele pilot din din zona Bucovina, Deva i Baia Mare, ca baz pentru implementarea Sistemului Naional Integrat de Monitorizare a Impacturilor de Mediu (SNIMIM).

Msuri pe termen mediu, perioada 2015 - 2020 Pn la aceast dat se va crea infrastructura de baz pentru sistemul naional integrat de monitorizare a impacturilor de mediu care se va dezvolta i va funciona ca instrument eficient de prevenire, planificare i rspuns n situaiile de urgen, ca urmare activitatea se va concentra pe: finalizarea lucrrilor de ecologizare la celelalte obiective miniere prevzute n Strategia procesului de nchidere i reconstrucie a obiectivelor miniere pn n ; scderea gradual a cheltuielilor necesare conservrii concomitent cu creterea ponderii activitii de monitorizare a factorilor de mediu. demararea procesului de cercetare aplicativ n siturile miniere cu riscuri asociate ridicate prin completarea informaiilor necesare bazei de date necesare fundamentrii i planificrii. trecerea la extinderea sistemului de monitorizare a impacturilor de mediu, ca instrument eficient de prevenire, planificare i rspuns n situaii de urgen prin continuarea dezvoltrii logisticii i infrastructurii necesare. Msuri pe termen lung, n perspectiva anului 2035 finalizarea lucrrilor de ecologizare pn n anul 2030, astfel nct, s se creeaz condiiile reducerii cheltuielilor necesare pentru monitorizarea factorilor de mediu, dezvoltarea activitilor cu caracter aplicativ, legate de serviciile specializate necesare finalizrii implementrii infrastructurii de monitorizare n Sistemul Naional Integrat de Monitorizare a Impacturilor de Mediu (SNIMIM) i racordrii acestuia la Sistemul European de Reacie pentru Situaiile de Urgen (SCERSU), ponderea costurilor fiind de 1015% din alocaiile programelor anuale; generalizarea sistemului de monitorizare a impacturilor de mediu, ca instrument eficient de prevenire, planificare i rspuns n situaii de urgen inclusiv racordarea acestuia la Sistemul European de Reacie pentru Situaiile de Urgen (SCERSU) prin dezvoltarea logisticii i infrastructurii. trecerea la mentenana infrastructurii SNIMIM i SCERSU, execuia infrastructurii specifice dezvoltrii de proiecte/programe pilot de sprijin i, dup caz, eventualele remedieri generate de fenomenele de calamitate. Monitorizarea lucrrilor de nchidere i ecologizare n activitatea de nchidere i ecologizare monitorizarea a fost instituit prin OMIR nr. 329/2003, pentru completarea OMIR 273/2001 Manualul de nchidere a minelor, care a stabilit i coninutul programelor de monitorizare. Coninutul programelor de monitorizare a fost revizuit prin Ordinul MEC nr. 1525/2007 cu privire la aprobarea Ghidului de elaborare a programului de monitorizare a mediului.

Nivelul emisiilor de substane periculoase se determin prin monitorizare. Pentru resursele de ap trebuie s fie determinate concentraiile de poluani, pentru a asigura conformarea cu Directiva cadru apa 2000/60/EC transpus n legislaia naional prin Legea 310/2004 i reglementrile din Legile 458/2002 i 311/2004 privind apa potabil, cu modificrile i completrile ulterioare i Directiva 76/464/EEC - Poluarea apei prin deversarea anumitor substane periculoase, respectiv legislaiei romneti transpus de HG 352/2005 i HG 351/2004 - Normativul NTPA-001. Monitorizarea construciilor este prevzut i de Legea nr. 10/1995 privind calitatea n construcii i normele de aplicare. Monitorizarea depozitelor de deeuri miniere este prevzut n HG 349/2005 privind depozitarea deeurilor, Legea nr. 466/2001 pentru aprobarea O.U.G nr. 244/2000 privind sigurana barajelor, toate cu modificrile i completrile ulterioare. 4.3. Comunitate Locala si Impact Social 4.3.1. Maximizarea beneficiului social Se va promova conceptul de cooperare ntre comunitile locale, companiile miniere i autoritile de reglementare, pe parcursul ntregului ciclu de via al activitii miniere. Companiile trebuie s adopte o responsabilitate social corporativ, dezvoltandu-si performantele economice intr-o maniera etica (respect fata de oameni si comunitile locale). Aciunile ntreprinse pentru atingerea acestui obiectiv trebuie s: - tin cont de necesitatea de a respecta i de a promova protecia drepturilor omului; - sustin responsabilitatea social corporativ a ntreprinderilor (CSR); - practice politici de impartire a veniturilor, asigurndu-se c o parte rezonabil a acestora merge la comunitile in cadrul carora se desfasoara activitatea de exploatare,echilibrand conflictele si sprijinind interesele locale. -sprijine echitabil mediul de afaceri local, comunitile, asociatiile de femei i alte pri interesate sau afectate de activitile miniere. 4.3.2. Protecia vieii i sntii lucrtorilor din domeniul industriei miniere Pentru protecia vieii i sntii lucrtorilor din domeniul industriei miniere subteran, suprafa i activiti conexe-, se va aplica i pe mai departe abordarea naional de cooperare ntre Ministerul Muncii Familiei si Protectiei Sociale (prin departamentele specializate de securitate i sntate n munc), Inspecia Muncii (prin Inspectoratele teritoriale de Munc) i Institul National de Cercetare Dezvoltare pentru Securitate Miniera si Protectie la Explozie- INSEMEX Petroani, instituie abilitat pentru efectuarea expertizelor tehnice a evenimentelor generate de explozii i incendii soldate cu victime sau pagube materiale, protejarea lucrtorilor, evaluarea i atestarea tehnologiilor, instalaiilor, echipamentelor, articolelor pirotehnice, explozivilor (inclusiv capse detonante, mijloace i dispozitive de iniiere sau control) i personalului implicat n activiti n legtur cu atmosferele potenial explozive i sau toxice, caracterizarea proprietilor i carcateristicilor amestecurilor explozive (salvatori, energeticieni, mecanici, operatori i sau responsabili Ex). Se va elabora un sistem dinamic de gestionare a riscurilor profesionale din industria miniera care sa cuprinda cel putin urmatoarele: - definirea politicii de securitate si sanatate in munca a angajatorilor care sa cuprinda: enuntarea obiectivelor de S.S.M, angajamentul angajatorului (efectele financiare), indicarea responsabilitatilor si a responsabililor pentru fiecare obiectiv, organizarea serviciului de prevenire si protectie, serviciului de medicina muncii, pilotarea demersului de gestionare a riscurilor,identificarea pericolelor, evaluarea si caracterul riscurilor; - planificarea prevenirii riscurilor: planul de prevenire si protectie, aprobarea planului in cadrul Comitetului de Securitate si Sanatate in Munca al fiecarui Angajator.

4.3.3. Reconversia social, o soluie a zonelor afectate de inchiderea minelor Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri prin Agenia Romn pentru Dezvoltarea Durabil a Zonelor Industriale, este responsabil pentru implementarea politicilor privind reconstrucia economic durabila a zonelor industriale inclusiv cele afectate de restructurarea sectorului minier.Conform atributiilor ce ii revin prin OUG 14/2009 ARDDZI isi va asuma in cadrul Strategiei Industriei Miniere urmatoarele activitati: a) elaborarea si implementarea de programe/proiecte pentru dezvoltarea durabila a zonelor afectate; b) sprijinirea mediului economic in scopul diminuarii efectelor crizelor economice si in vederea dezvoltarii, in mod sustenabil, a operatorilor economici existenti, precum si sprijinirea infiintarii de noi operatori economici, care intra in sfera de activitate a Agentiei; c) utilizarea dotarilor industriale devenite libere de sarcini, puse la dispozitia Agentiei, in scopul dezvoltarii de noi proiecte; d) accelerarea elaborarii si implementarii proiectelor finantate din fonduri structurale prin sprijinirea autoritatilor publice locale din zonele afectate; e) identificarea promovarii de proiecte in domenii strategice si sprijinirea infiintarii si organizarii de parteneriate, in scopul implementarii acestora; f) gestionarea fondurilor si a programelor ce i-au fost incredintate in conditiile prevazute de lege; g) atragerea de fonduri suplimentare pe baza unor programe intocmite in nume propriu; In acest sens ARDDZI va derula o serie de programe menite a impulsiona dezvoltarea economica durabila a localitatilor cu specific minier dupa cum urmeaza: - utilizarea brownfieldurilor (a fostelor situri industriale) pentru atragerea de investitori prin identificarea localitilor pe aria crora sunt amplasate dependine i anexe tehnologice ale minelor inchise sau care urmeaz a fi nchise i care asigur condiiile dezvoltrii sectorului privat; - derularea unor programe de stimulare a parteneriatelor publice-private; - implementarea in continuare a Programelor de Infrastructura Municipala si Schema de Granturi Mici in conditiile in care exista experienta in implementare la nivelul ARDDZI iar programele au fost bine receptionate de catre comunitatile afectate de restructurare; - derularea de programe conexe care pot impulsiona dezvoltarea locala si mentionam in acest sens programul de electrificare care prin extinderi de retele electrice aprobate prin HG in baza propunerilor Consiliilor Judetene in conformitate cu normele metodologice pot facilita atingerea acestui obiectiv de dezvoltare; - facilitarea reamenajrii unei pri din construciile de la suprafaa minelor n vederea transformrii acestora n spaii de lucru, asigurndu-se utilitile corespunztoare (energie electric, ap curent, canalizare, alimentare cu gaze, acolo unde sunt condiii ); - sprijinirea autoritilor publice locale n elaborarea proiectelor pentru accesarea fondurilor structurale destinate infrastructurii alocate prin Planul operaional sectorial de mediu i Planul operaional regional; - finanarea prin atragere de investitori i n parteneriat a proiectelor de reabilitare a mediului i a infrastructurii; - sprijinirea APL pentru punerea in valoare a resurselor locale (inclusiv a potentialului turistic) pentru generarea de noi activitati economice; - punerea la dispozitia investitorilor a informatiilor referitoare la localizarea diverselor resurse pentru facilitarea identificarii celor mai potrivite locatii de amplasare a investitiilor;

pregatirea programelor de dezvoltare complementare masurilor privind retragerea industriala. nchiderea minelor a condus, att la diminuarea veniturilor populaiei din regiunile respective cu consecine restrictive asupra economiei locale, ct i la diminuarea veniturilor bugetelor locale. ARDDZI va sprijini Autoritile publice locale pentru elaborarea planurilor de dezvoltare locala pentru localitile afectate de restructurarea sectorului minier n vederea creterii accesibilitii acestora la resurse financiare interne sau asigurate din fondurile structurale, urmare a aderrii Romniei la Comunitatea European. Dezvoltarea n timp a unui mediu atractiv de afaceri i a unei infrastructuri adecvate va conduce la schimbarea raportului ntre fondurile alocate pentru dezvoltare din surse bugetare i din cele private n favoarea acestora din urm. 4.4 Asigurarea Resursei Umane- Personal competent, specializat n domeniul resurselor minerale Sectorul resurselor minerale se confrunta cu o situaie grea datorit numrului redus de specialistiti. Media de varsta a acestora este ridicata in tot sectorul si datorita perspectivelor extindere si dezvoltare, necesarul de specialisti va creste cu siguran. Pregatirea personalului in Romnia ultimelor dou decenii a fost slab coordonata in acest sector, programele de pregatire au fiind reduse, iar profesorii pensionati. In plus, sectorul resurselor minerale nu este atractiv pentru tineri, datorita imaginii generale a sectorului. Industria miniera cere insa forta de munca profesional calificata, antrenata in tehnici miniere moderne i domenii hightech emergente, lucru care necesita programe adecvate in universitatii de stiinte aplicate, colegii tehnice si scoli profesionale. Conceptul de durabilitate cu privire la utilizarea resurselor naturale trebuie s devin o parte integrant acceptata a sistemului de nvmnt, n scopul de a promova o nelegere mai larg a importanei materiilor prime, alturi de alte activitati didactice n stiintele naturii, inca din primii ani de scoala. Acest lucru este important pentru planul de nvmnt general, i n studiile economie i studiile comerciale. Programe de formare in sectorul resurselor minerale trebuie s fie promovate n continuare pe termen mediu i lung, cu eforturile de a consolida i legturile internaionale. Statul va asigura o finantare preferentiala programelor de studii in domeniul resurselor minerale. Aceste obiective trebuie aliniate cu cele ale tinerilor n micare", proiecte emblematice ale planului de dezvoltare Europa 2020, care are drept scop mbuntirea rezultatelor sistemului de educaie i facilitarea accesului tinerilor pe piaa muncii. Astfel, Romnia trebuie s promoveze activ includerea obiectivelor de educaie in sectorul minier si geologic n cadrul programelor de formare ale UE. Statul va ncuraja prin msuri specifice (prin acordarea de burse, contracte privind integrarea n mediul economic la absolvire, etc.) dezvoltarea nvmntului vocaional pentru minerit i geologie. Acest lucru se va realiza prin parteneriate cu administraiile publice locale i ageni economici interesai. Formarea personalului competent din domeniul minier i geologic prin: -coli profesionale, -cursuri postliceale, -cursuri de calificare, -colegii tehnice, - invmntul superior tehnic, - cursuri universitare, - cursuri postuniversitare, - masterate, - stagii doctorale i postdoctorale,

- specializari, n scopul meninerii i dezvoltrii expertizei tehnice goe-miniere. Pentru acele categorii profesionale i meserii care vor fi necesare ca urmare a evoluiei tehnologice n domeniul exploatrii resurselor minerale se vor propune noi standarde ocupaionale, respectiv se vor actualiza cele existente, respectndu-se prevederile legale referitoare la formarea profesional a adulilor. 4.5.Organizare i management-cadrul institutional In baza reglementarilor specifice a fost creat si organizat cadrul institutional, constituit in prezent din: -Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, institutie publica a administratiei centrale care aplica strategiile si politicile guvernului in domeniul resurselor minerale, asigura administrarea proprietatii publice in domeniul resurselor minerale si isi asuma toate obligatiile ce decurg din calitatea de actionar a statului privind administrarea, restructurarea, privatizarea si dupa caz lichidarea societatilor comerciale si a companiilor nationale aflate in portofoliul sau; -Agentia Nationala pentru Resurse Minerale, institutie publica a administratiei centrale, autoritatea competenta care gestioneaza in numele statului, baza de baza de resurse minerale a tarii; -Agentia Romn pentru Dezvoltarea Durabil a Zonelor Industriale, institutie publica a administratiei centrale, responsabila pentru dezvoltarea durabila a zonelor afectate de restructurarea industriala. Pentru zonele miniere cu activitate restructurata, va promova si va sustine noi proiecte, in scopul utilizarii resurselor si potentialului economico-social local, sprijinind crearea de alternative economice la activitatea miniera, revigorand mediul economic. n perioada urmtoare, cadrul institutional in domeniu se va actualiza periodic pentru a raspunde sub aspect organizatoric si functional cerintelor sociale si economice, nationale. Se va urmarii permanent alinierea la cadrul institutional din statele membre U.E., prin realizarea de structuri corespondente pentru a facilita colaborarea si schimbul de informatii. In acest sens, pe termen scurt se va analiza si propune guvernului : - preluarea unor noi sarcini i atribuii de ctre actuala Agenie Naional pentru Resurse Minerale (cea mai importanta fiind aceea de reglementare), astfel nct aceasta s poat ndeplinii calitatea de autoritate minier. Toate celelalte state membre UE au autoritati nationale in domeniu, autoritati care se intalnesc anual si dezbat cele mai importante probleme de resurse minerale, incercand abordari comune si generalizari de bune practici; -infiintarea serviciului geologic national care in mod independent sa asigure actualizarea, gestionarea si valorificarea publica a fondului national de date geologice, sa elaboreze atlasul geologic al Romaniei, etc.; -infiinarea unui Institut Naional de Cercetare Dezvoltare Minier, instituie de drept public, cu rol de a coordona i aviza ntreaga activitate de cercetare-dezvoltare-inovare precum i cea de informare i transfer tehnologic n industria minier din Romnia. Institutul poate fi format pe actuala structura a INCD-MRR, care are deja un portofoliu de cercetare dezvoltare inovare, are o infrastructura creata si minimum de personal specializat. Institutiile statului vor fi permanent in contact cu reprezentantii societatii civile interesate in domeniu, respectiv: patronatele miniere, patronatele din materiale de constructii, patronatele din geologie, sindicatele reprezentative la nivel national, precum si universitatile de profil, institutele nationale de cercetare dezvoltare,etc.. 4.6 Impactul industriei miniere asupra mediului - includerea prevederilor privind conservarea biodiversitii n proiectele miniere;

- minimizarea deeurilor generate, prin modele de producie i de consum modificate, contribuind la prevenirea generrii deeurilor si la reutilizarea, reciclarea i transformarea deeurilor n produse; - creterea reciclrii i reutilizrii apei i a altor resurse naturale, protecia mpotriva de contaminrii a apelor de suprafa i subterane i reducerea la minimum a energiei folosite pentru a produce materii prime i produse derivate; - implementarea la nivel naional a cadrului legislativ european pentru industria minier pentru proiectarea iniial a instalaiilor de depozitare, de decantare i de gestionare a deeurilor, de nchidere, post-nchidere i remediere a siturilor miniere abandonate n aa fel nct s prezinte risc neglijabil pentru sntatea public, pentru mediu, i un impact social si de mediu redus n timpul funcionrii i dup nchidere. 4.7. Domeniul finantelor Maximizarea beneficiului financiar Este esenial ca industria minier s contribuie semnificativ prin chirii, redevene i alte forme transparente de pli, la o distribuire echitabil ntre veniturile companiilor, cele ale autoritatilor locale si ale statului romn. Promovarea resurselor interne in circuitul economic national a fost unul dintre obiectivele de pe agenda G20 Seul. n aceast perspectiv, consolidarea regimurilor fiscale in minerit i a politicilor fiscale aferente, v-a oferi o baza de venituri durabile pentru creterea economica locala si nationala.. Activitile miniere contribuie la dezvoltarea durabil n cazul n care genereaz venituri adecvate i echitabile. Reprezentantii industriei miniere si statul, vor milita impreuna pentru un regim fiscal solid i echilibrat, precum i pentru o buna gestionare a resurselor financiare, necesare pentru a garanta beneficiile pe termen lung. . 4.8. Domeniul legislativ - elaborarea de acte normative, politici i reglementri pentru a gestiona substanele minerale utile, pentru a controla riscurile si impactul social i de mediu, pentru a maximiza beneficiile sociale i economice din activitile miniere, pentru a spori oportunitile de dezvoltare legate de investiii n minerit precum i simplificarea procedurilor de acordare a licenelor i permiselor de prospectare, explorare i exploatare; -adoptarea legii apelor minerale, de izvor si geotermale; -revizuirea legislatiei in sensul actualizarii prevederilor si corelarii lor cu celelalte acte normative si cu legislatia comunitara. Activitatea miniera este n prezent reglementata prin Constitutia Romaniei, prin Legea minelor nr.85/2003 si actele normative emise in aplicarea acesteia, precum si prin Legea privind regimul concesiunilor nr.219/1998. 5. RELATIONAREA STRATEGIEI MINIERE CU ALTE DOCUMENTE PROGRAMATICE LA NIVEL NATIONAL Prezenta strategie urmrete relaionarea i corelarea cu alte strategii naionale i planuri nationale cu relevan direct pentru sectorul resurselor minerale, n vigoare sau aflate n diferite faze de elaborare: - strategia energetic; - strategia naional de dezvoltare durabil; - planul nuclear naional (HG 1259/2002); - strategia de securitate naional; - strategia de conservare a biodiversitii,etc. Avnd n vedere caracterul dinamic al aciunilor intreprinse n cadrul strategiilor, este posibil s apar elemente puctuale de conflict care vor fi soluionate prin consens al titularilor

acestora.n aceast relaionare se va urmrii cu precdere minimizarea elementelor de conflict ntre utilizarea i conservarea resurselor precum i ntre dezvoltarea capacitilor de producie i reeaua de arii protejate ( ex:Natura 2000).

6. STABILIREA LEGATURILOR INTERMINISTERIALE Realizarea unei capaciti instituionale pentru gestionarea responsabil i buna guvernare n sectorul resurselor minerale, prin organizarea unui ghieu unic de acordare a licenelor i permiselor de prospectare, explorare i exploatare. n exercitarea atribuiilor sale ghieul unic, organizat in cadrul Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale, colaboreaz cu ministere i cu alte organe de specialitate ale administraiei publice centrale, cu autoritile administraiei publice locale, servicii deconcentrate precum i cu instituii/organizaii publice. 7. MONITORIZAREA DEZVOLTARII DURABILE Se stabilesc i se vor monitoriza anual, urmtorii indicatori ai dezvoltrii durabile: - productia / productivitatea resurselor de substante minerale utile energetice i neenergetice consum intern i export ; - emisiile celor ase gaze din tratatul de la Kyoto; - contribuia energiilor regenerabile din s.m.u. n producerea/consumul de energie; - creterea nivelului de trai n zonele cu activitate de exploatare a substante minerale utile; - raportul debit/credit n sectorul de stat; - valoarea investiiilor n domeniu; - valoarea finanrilor pentru cercetare-dezvoltare, att de la bugetul de stat ct i din sectorul privat; - numrul de persoane instruite prin cursuri de perfecionare ( peste 25 de ani ), persoane scolarizate la nivel preuniversitar, universitar, de masterat, de cursuri doctorale; - ponderea activitilor din sectorul minier n Produsul Intern Brut al Romniei; - densitatea de transport a substanelor minerale utile auto, transportoare cu band, cale ferat, fluvial, maritim; - nivelul de sntate al lucrtorilor din sectorul minier; - numrul de persoane angajate n activitile din industria minier; - valoarea cheltuielilor cu dezvoltarea cooperrilor n domeniu; - importurile de substante minerale utile (energetice i neenergetice) din EU i din celelate state ale lumii. 8. ELABORAREA POLITICILOR PUBLICE PENTRU SECTORUL MINIER n termen de maxim 6 luni de la aprobarea prezentei strategii se vor elabora i supune aprobrii guvernului, urmtoarele politici publice: - Reconstrucia socio-economic a localitilor din zonele cele mai afectate de restructurarea miniera n vederea transformrii acestora n poli de dezvoltare i implicit de creare de locuri de munc i pentru zonele adiacente; - Valorificarea resurselor de lignit din bazinul minier al Olteniei ;

- Valorificarea resurselor de huil din bazinul minier Valea Jiului; - Valorificarea resurselor interne de uraniu prin dezvoltarea activitii de extracie, prepararea minereurilor uranifere i rafinarea concentratelor tehnice i a stocurilor de concentrate tehnice; - Valorificarea resurselor de substante nemetalifere si roci utile; - Valorificarea resurselor de sare si a potentialului turistic aferent; - Valorificarea resurselor de substante minerale utile metalifere.

9. BIBLIOGRAFIE Comisia Comunitilor Europene - Comunicare a Comisiei Ctre Parlamentul European i Consiliu privind Materiile Prime Satisfacerea necesitilor noastre eseniale pentru asigurarea creterii economice i locurilor de munc n Europa, {SEC(2008) 2741}, COM(2008) 699 final, Bruxelles, 4.11.2008 http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2008:0699:FIN:ro:PDF Comisia European, Comunicare a Comisiei, EUROPA 2020, O strategie european pentru o cretere inteligent, ecologic i favorabil incluziunii, COM(2010) 2020 final, Bruxelles, 3.3.2010 http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2010:2020:FIN:RO:PDF Consiliul Uniunii Europene, Consiliul Competitivitate din 10 martie 2011, Concluziile Consiliului referitoare la abordarea provocrilor privind materiile prime i de pe pieele de mrfuri, Bruxelles, 14 martie 2011 (22.03), (OR. en) 7029/11 http://register.consilium.europa.eu/pdf/ro/11/st07/st07029.ro11.pdf Tmas HAMOR, Statement on behalf of the European Union and its 27 Member States , Intergovernmental preparatory meeting of the 19th Commission on Sustainable Development, Mining Session, CSD 19 IPM Draft statement on Mining (New York, 2 March 2011) http://www.un.org/esa/dsd/resources/res_pdfs/csd-19-ipm/2march/PM/eu.pdf Comisia European, Comunicare a Comisiei ctre Parlamentul European, Comitetul Economic i Social European i Comitetul Regiunilor, Abordarea Provocrilor de pe Pieele de Mrfuri i Privind Materiile Prime, Bruxelles, 2.2.2011. COM(2011) 25 final http://ec.europa.eu/enterprise/policies/raw-materials/files/docs/communication_ro.pdf Comisia European, Comunicare a Comisiei ctre Parlamentul European, Comitetul Economic i Social European i Comitetul Regiunilor, Asigurarea Disponibilitii Materiilor Prime pentru Bunstarea Viitoare a Europei Propunere de Parteneriat European pentru Inovare privind Materiile Prime, {SWD(2012) 27 final}, Bruxelles, 29.2.2012, COM(2012) 82 final http://ec.europa.eu/enterprise/policies/raw-materials/files/docs/communication_final_ro.pdf European Commission, Commission Staff Working Paper accompanying the document Communication from the Commission to the European Parliament, the Council, the European Economic and Social committee and the Committee of the Regions Making Raw

Materials available for Europe's future well-being - proposal for a European Innovation Partnership on Raw materials, Brussels, 29.2.2012 {COM(2012) 82 final} http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=SWD:2012:0027:FIN:EN:PDF Comisia European Comunicat de Pres, Parteneriate pentru Inovare, IP/12/196, Bruxelles, 29 februarie 2012 http://europa.eu/rapid/pressReleasesAction.do?reference=IP/12/196&format=HTML&aged=0 &language=RO&guiLanguage=en European Commission Press Release, Innovation partnership to overcome Europe's raw materials shortages, MEMO/12/144, Brussels, 29 February 2012 http://europa.eu/rapid/pressReleasesAction.do?reference=MEMO/12/144&format=HTML&a ged=0&language=EN&guiLanguage=en Strategia Naionala pentru Dezvoltare Durabila a Romniei Orizonturi 2013-20202030 http://www.mmediu.ro/vechi/dezvoltare_durabila/sndd.htm Proiect de Strategie Energetic a Romniei pentru Perioada 2011-2035 http://www.minind.ro/dezbateri_publice/2011/strategia_energetica_20112035_20042011.pdf Strategia Energetic a Romniei pentru Perioada 2007-2020 http://www.enero.ro/doc/STRATEGIA%20ENERGETICA%20A%20ROMANIEI%20PENT RU%20PERIOADA%202007-2020.pdf Strategia Energetic a Romniei pentru Perioada 2007-2020, actualizat pentru perioada 2011-2020 http://www.minind.ro/dezbateri_publice/2011/Strategie_2007_actualizata_2011_01092011.pd f Strategia de Securitate Naional a Romniei http://www.presidency.ro/static/ordine/SSNR/SSNR.pdf Strategia Companiei Naionale a Uraniului Strategia de eficientizare si mentinere a Societii Naionale a Lignitului Oltenia, Targu Jiu ca leader national in ceea ce priveste extractia lignitului. 11. Colectivul de elaborare Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri -Mihai Sorin GAMAN, director general adjunct; -dr.Daniela Angela BARBU, consilier; -dr.Corneliu POPESCU, consilier; Patronatul minier PATROMIN -dr.Gavril BAICAN, director executiv Patronatul materialelor de constructii -Ioan CRANGASU, director executiv Patronatul din geologie -Maria Iuliana STRATULAT, director executiv Federatia Sindicala Mine Energie

-Ion FEURDEAN, secretar general Universitatea PETROSANI -Prof. dr. ing. Iosif ANDRAS Agentia Nationala pentru Resurse Minerale -dr.Alexandru PATRUTI, presedinte -Florina SORA, consilier de integrare europeana -Claudius RADU, consilier INCD INSEMEX Petrosani -dr. Constantin LUPU, director general -dr. Emilian GHICIOI, director stiintific Agentia Romana pentru Dezvoltarea Durabila a Zonelor Industriale -dr.Marcel HOARA, presedinte; -Candido DOMENICO, director INCD MRR Bucuresti -dr. Viorica CIOCAN, director general Compania Nationala a Huilei Petrosani -dr.Constantin JUJAN, director general; -dr.Paulian FURTUNA, consilier Societatea Nationala a Lignitului, Oltenia -dr. Vasile OPREA SCORTARIU, sef departament Compania Nationala a Uraniului, Bucuresti -Voicu Aurelian, director tehnic Societatea Nationala a Sarii, Bucuresti -Zoltan SEPRODI, director; -Nicolae GRUDNICKI, director SC EUROTOPAZ SRL, Baia Mare -Nicolae TOHATAN, director general SC GEOSET S.A. Bucuresti Ec, dr.ing. Gelu Agafiel MARACINEANU, director S.C. CONVERSMIN S.A., Bucuresti -Sorin COPAESCU, director general S.C. CEPROMIN S.A. Deva -Florica AUNER, director general