Sunteți pe pagina 1din 12

Torticolisul: cauze, diagnostic, tratament .

Torticolisu este o deviatie bidimensionala a capului si gatului cunoscuta sub numele de 'gat stramb', constand in inclinarea gatului de partea bolnava si rasucirea capului de partea sanatoasa. Aceasta deviatie este secundara afectarii unuia dintre cei doi muschi sternocleidomastoidieni drept si stang. La inceput apare o senzatie de discomfort si rigiditate a gatului , apoi capul se inclina intro parte datorita contractiei spastice unilaterale a muschiului sternocleidomastoidian. Aceasta contractura mai mult sau mai putin dureroasa a muschilor gatului limiteaza miscarile de rotatie ale capului. Uneori, aceasta contractura este asociata cu cea a muschilor de la nivelul umarului din partea opusa sau poate aparea un spasm muscular in jurul gurii. Durerea se instaleaza in muschii cervicalii si de-a lungul unor linii de pe toracele anterior si posterior. imptomele dispar in timpul somnului. Tipuri de torticolis 1. Torticolis banal - apare dupa o miscare brusca a gatului, dupa o pozitie nefiziologica in timpul somnului. !deal ar fi sa dormim pe o parte sau pe spate, ca perna pe care dormim sa urmeze linia a"ei gatului. Daca avem probleme cervicale e necesara o perna consistenta. 2. Torticolis congenital - apare la nastere, fiind cauzat de o dezvoltare anormala a muschiului responsabil de e"tensia gatului# sternocleidomastoidian. Torticolisul se poate produce in viata intrauterina $determinat de pozitii vicioase ale capului, de presiunile e"ercitate de cordonul ombilical asupra gatului% sau de malformatiile coloanei vertebrale cervicale si la nastere $torticolis obstetrical%. &ste important ca parintii, imediat ce au observat prezenta torticolisului, sa consulte un medic, deoarece si alte afectiuni pot cauza aceasta pozitie vicioasa. 'edicul va e"amina copilul, va face o anamneza $istoric% minutioasa a nasterii, va indica o radiografie a coloanei cervicale pentru a decela eventuale probleme osoase si va analiza soldurile copilului. Dezvoltarea anormala a soldurilor $displazia de sold% apare la unul din cinci copii cu torticolis congenital 3. Torticolis spasmodic - de cauza necunoscuta. Acesta apare brusc si se manifesta dureri si de redoare a gatului.&"ista mai multe tipuri# capul poate fi in rotatie $torticolis%, in inclinatie pe o parte $laterocolis%, in fle"ie spre fata $antecolis% sau in e"tensie spre spate $retrocolis% 4. Torticolis simptomatic - nu este decat unul dintre simptomele unei boli cauzale..&ste cea mai frecventa forma, insa cea capatata in timpul vietii prin deprinderea gresita sau prin leziuni, inflamatii, pareze sau spasme, cicatrici sau screloza, precum si de unele traumatisme produse la acest nivel.

Tratament Torticolisul obisnuit la un adult dispare in mai putin de 3-4 zile dupa odihna si dupa administrare de medicamente analgezicesi miorelaxante (decontracturante musculare), unguente sau pe cale orala. Tratamentul torticolisului congenital este necesar pentru a preveni cresterea asimetrica a copilului si pentru a corecta mobilitatea limitata a gatului si capului. Torticolisul congenital este tratat prin gimnastica medicala (kinetoterapie) menite sa intinda muschiul gatului. inetoterapeutul va e!ectua mai intai un masa" decontracturant la nivelul gatului, apoi exercitiile pasive speci!ice pentru corectarea de!icentiei. #aca de!icienta copilului nu se amelioreaza in $ -4 luni atunci trebuie consultat medicul, deoarece poate exista si alta problema sau este necesara interventia chirurgicala pentru intinderea si alungirea muschiului. copul gimnasticii corective# (.Tonifierea simetrica, in conditii de scurtare a musculaturii posterioare a gatului si in conditii de alungire a grupelor musculare anterioare. ).*orectarea atitudinilor deficiente secundar aparute la nivelul coloanei vertebrale, umerilor si toracelui. +. tingerea refle"ului gresit de atitudine a capului si gatului, precum si formarea unui nou refle" neuromuscular corect stabil. ,imnastica medicala $-inetoterapia% trebuie inceputa precoce inca din primele saptamani ale sugarului de cel putin + ori pe saptamana, pana la stingerea refle"ului gresit de atitudine a capului si gatului.

*A. ! ,AT / !0*L!0AT !0A!0T& 1.ozitia stand# T(-e"tensia capului T)-revenire T+-e"tensia capului T2-revenire 1.ozitia asezat# circumductii ale membrelor superioare )-+ anterioare si apoi )-+ posterioare. 1.ozitia pe genunchi# T(-indoirea laterala a trunchiului spre dreapta T)-revenireT+-indoirea laterala a trunchiului spre stangaT2-revenire 1.ozitia stand, cu membrele inferioare departate#T(-inspiratie normalaT)-mentinereT+-revenire $e"piratie%T2-inspiratie profunda cu mentinereT3-revenire 1.e genunchi, cu bastonul-e"tensia bratelor cu arcuire. 1Din decubit dorsal-tarare pe banca. 1'ers cu o minge medicinala tinuta sub barbie cu mainile-) ture de sala. 1Alergare cu genunchii la piept-( tura de sala. 1 Atarnat cu fata la spalier-e"tensia capului si a trunchiului, cu mentinere. 1&"ercitii in oglinda, din stand# T(-indoirea laterala a trunchiului spre dreapta T)-arcuire T+-revenire T2-indoire laterala a trunchiului spre stanga T3-arcuire T4-revenire

.56,5A' D& 5&*U.&5A5& .&0T5U 6'6.LAT! D& .5!0 ! ! A7DU ! ! U'&5! ADDU ! ! *6765AT!

(.Definitie ).&valuarea simptomelor +.6biective 2.'etode si mijloace de recuperare (.Definitie Aceasta deficienta este o deficienta fizica ce cuprinde doua segmente ,umerii si omoplati, in careomoplatii sunt desprinsi si abdusi iar umeri sunt coborati si addusi. ). &valuare simptomelor .ozitie deficitara Durere .ostura cifotica +.6biective 5eeducara unei posturi corective Tonifierea musculaturii afeactate .revenirea deficientelor compensatorii 2.'etode si mijloace de refacere Adoptarea unei pozitii corecte in fata oglinzii Din stand rotatii ale umerilor si ridicarea umerilor .e banca de gimnastica, decubit dorsal, bratele la 89 grade mentinerea unei greutati si balansari pe langa corp .e banca de gimnastica,ridicarari ale umerilor din culcat dorsal Din culcat ventral, bratele la 89 grade, ridicarea bratelor lateral Din culcat ventral, bratele pe langa corp, ridicari ale umerilor si adductia omoplatilor Din asezat pe minge mentinerea unei pozitii corecte Din culcat dorsal pe minge balansari fata-spate Din culcat dorsal, bratele la 89 grade mentinerea pozitiei apoi rotirea bratelor *u coarda elastica, tragerea umarului pana in pozitia 9 *u coarda la spate, e"tensia bratelor la 89 grade Din culcat ventral pe minge ducerea umerilor in spate Asezat cu spatele pe minge balansari ale spatelui cu bratele lateral.

*!foza generalitati si tratament *ifozele sunt deviaii ale coloanei vertebrale, :n plan sagital $antero-posterior%, prin e"agerarea curburilor normale ale acesteia, cu conve"itatea curburii orientat; posterior. Aceast; deformare este numit; popular i cocoas;. &"ist; cazuri rare, atipice, c<nd coloana se curbeaz; invers $cifoz; cervical;, lordoz; dorsal; sau cifoz; lombar;%. *ifoza apare ca rezultat al unor probleme de dezvoltare, unei boli degenerative, sau unui traumatism al coloanei vertebrale. .oate s; apar; la orice v<rst;. *ifoza u oar; implic; pu ine probleme medicale. Dar :n cazurile severe pot fi afecta i pl;m<nii, nervii i alte esuturi sau organe. Tratamentul cifozei depinde de v<rsta pacientului, de cauzele ei i de complica iile pe care le produce. =n funcie de localizarea cifozei aceasta poate fi# cifoz; dorsal $accentuarea curburii fiziologice%, cifo-lordoza $cifoza dorsal; este compensat; de lordoza lombar;%, cifoza lombar; i inversiunea vertebral; $cifoz; lombar; ap;rut; prin retroversia bazinului, compensat; dorsal%, cifoza cervical; $inversarea curburii lordotice cervicale% i cifoza total;, este o cifoz; lung;, :nt<lnit; la indivizii cu rela"are ligamentar; i muscular;. Dup; etiologie cifozele pot fi# funcionale reprezentate de deviaii tipice, uoare, cu evolu ie lung; i lent; dar cu prognostic favorabil. unt cele mai frecvente :n perioada de cretere.*ifozele funcionale se :mpart :n# habitale $de obinuin;%, de cretere $creterea e"agerat; :n :n;lime i dezvoltarea insuficient; a musculaturii%, profesionale $datorit; locului de munc; e". munca la birou%, compensatorii i cele datorate unor analizatori $ cifoza miopilor%. Acest tip de cifoze sunt uor de corectat $prin e"erci ii func ionale de e"tensie%, uneori prin simpla :ndep;rtare a cauzei. Dac; nu sunt tratate devin patologice. Un alt tip de cifoze :n funcie de etiologie sunt cele patologice, care prezint; deviaii mai accentuate i mai grave, fiind des :nsoite de modific;ri $deseori ireductibile% ale structurii elementelor coloanei vertebrale. .entru ele este nevoie de un tratament comple" $ortopedic, chirurgical, -inetoterapeutic% fiind benefic doar dac; se intervine la timp pentru :nl;turarea cauzei. Tratamentul este de lung; durat;. *ifozele patologice sunt grupate dup; cauzele care le determin; :n# congenitale, posttraumatice, infecioase, distrofice, reumatice, tumorale, paralitice $neuromusculare%, endocrine, cifoze senile, psihotice, cifoze medicamentoase. .rincipala form; de tratament pentru cifoz; este reprezentat; de gimnastica medical :n ap;. copul acesteia este de a tonifia :n condi ii de scurtare $concentric% a musculaturii spatelui, implementarea unei posturi corecte i corectarea i prevenirea curburilor compensatorii care apar :n cifoz; $lordoza lombar; i cervical;%. 6 alt; parte a recuper;rii este ocupat; de electroterapie care s; stimuleze musculatura sl;bit; a spatelui, :n mod special musculatura e"tensoare. 'etoda trebuie dublat;, pentru un efect :nsemnat de un program de-inetoterapie, nu este indicat la femeile :ns;rcinate, bolnavii cu malignit; i i care au stimulator electric cardiac sau la persoanele cu osteoporoz;. 5ecuperarea medical; :n general i -inetoterapia :n mod special, reprezint; cea mai important; parte a tratamentului pentru cifoz;, cu unele e"cep ii $cele care necesit; inerven ii chirurgicale, medicamentoase sau ortopedice%. 'asajul poate fi de mare ajutor :n tratamentul cifozei sau cifoscoliozei. Tehnicile de masaj sunt eficiente numai dac; sunt efectuate de un -inetoterapeut cu e"perien ; :n aceste afe tiuni. 'asajul :ns;, reprezint; o form; de terapie au"iliar;. *ea mai important; :n corectarea cifozei r;m<ne gimnastica medical;.

&>&5*!T!! *65&*T!?& .&0T5U *!@6AA D65 ALA *ifoza dorsala este o deviatie a coloanei vertebrale in plan sagital cu conve"itatea indreptata posterior,reprezentand o accentuare a curburii fiziologice toracale. copul e"ercitiilor corective# &"recitiile folosite pentu corectarea cifozei dorsale urmaresc sa realizeze tonificarea in conditii de scurtare a grupelor musculare ale spatelui in regiunea dorsala,tonificarea in conditii de lungire a grupelor musculare anterioare ale toracelui,prevenirea crearii unei curburi compensatorii lordotice. De asemenea,se urmareste formarea unui refle" stabil de atitudine corecta a corpului atat in actiunile statice,cat si in cele dinamice,precum si corectarea atitudinilor deficiente ale umerilor,omoplatilor si ale toracelui,care insotesc de obicei,cifoza dorsala. !ndicatii tehnico-metodice# @iind o deviatie a coloanei vertebrale frecvent intalnita,cifoza dorsala a determinat preocupari deosebite pentru gasirea mijloacelor de corectare cu eficacitate crescuta. .rintre e"ercitiile corrective mentionam# (. &"ercitii statice sub forma de pozitii corrective si hipercorective,realizate cu participarea trunchiului,bratelor si piciarelor in deplina concordanta cu cerintele mecanismului de corectare a acestei deficiente. e folosesc pozitii derivatre di stand,pe genunchi,sezand,culcat si atarnat astfel concepute incat sa previna in permanenta crearea unei curburi compensatorii in regiunea lombara a coloanei vertebrale$lordoza%. ). &"ercitii dinamice sub forma de miscari corrective,effectuate in sensul redresarii coloanei vertebrale si al altor segmente deficiente care insotesc cifoza. *ele mai importante e"ercitii dinamice sunt# 1 &"ercitii de trunchi sub forma miscarilor de e"tensie$a segmentului dorsal%,indoiri laterale,rasuciri spre stanga sis pre dreapta,intinderi ale coloanei vertebrale in a"ul vertical si miscari de rotare effectuate inapoiB 1 &"ercitii efectuate cu bratele,cu mainile la umeri,la ceafa sau pe crestet,duceri inapoi spre nivelul umerilor$lateral,oblic,sus,rotari%B 1 &"ercitii efectuate cu bratele urmaresc sa amplifice mobilitatea segmentului dorsal al coloanei vertebrale sis a corecteze deficientele umerilor care insotesc cifozaB 1 &"ercitiile efectuate cu membrele inferioare se folosesc pentru tonificarea musculaturii abdominale, opunandu-se in acest fel tendintei de lordozale a coloanei vertebrale in regiunea lombara. Din acest motiv miscarile membrelor inferioare vor fi efectuate inainte,sub forma de intinderi si indoiri,departari si apropieri,forfecari etc. 1 &"ercitii specifice de respiratie,libere sau legate de miscarile corrective ce sunt e"ecutate cu membrele si cu trunchiulB 1 &"ercitii cu obiecte portative#bastoane,mingi medicinale,maciuci,cordoane elastice etc. 1 &"ercitii pe aparate de gimnastica#banca, bancheta, lada, scara, inele, bara, paralele etc. 1 &"ercitii cu caracter aplicativ, cu structura corectiva# mers, tarare, echilibru, suspensiiB 1 &"ercitii de redresare pasiva si active. 5edresarile pasive se efectueaza cu ajutorul profesorului, iar cele active sunt efectuate de deficient in fata oglinzii.

L65D6AA *oloana vertebrala prezinta 2 curburi fiziologice# ) lordoze-in regiunea cervicala si lombarasi ) cifoze- in regiunea toracala si sacrala. *urburile normale dau coloanei o mare elasticitate, permitandu-i sa se comporte in cadere ca un resort, amortizandu-le, spre deosebire de spatele plat. Tot curburile, pastreaza proiectia centrului de greutate in interiorul poligonului de sustinere. Deviatiile coloanei vertebrale sunt provocate de diferiti factori etiopatogeni. &le sunt# scolioza, cifoza si lordoza. Lordoza este o deviatie a coloanei vertebrale cu conve"itate anterioara, prin e"agerarea curburilor normale ale coloanei. Datorita mai ales tonusului crescut si muschiului iliopsoas si slabirii tonusului abdominalilor, bazinul cade mai mult inainte decat normal si astfel se e"agereaza curbura lombara. 6 cauza favorizanta la femei este purtarea incaltamintii cu tocuri inalte, care duc la inclinarea bazinului inainte si a trunchiului inapoi. Aparitia lordozei a fost pusa in legatura cu pozitia incorecta a corpului, fie din obisnuinta , fie din cauza vreunei slabiciuni a muschilor. !n unele cazuri lordoza apare la femei dupa sarcina, deoarece e"ista o slabiciune a muschilor abdominali. Lordoza este prezenta si in locurile cu lu"atie congenitala de sold bilaterala si in spondilolistezis,adica alunecarea in fata, partiala sau totala,a unei vertebre sau a unui segment de coloana vertebrala. Tratamentul lordozei consta in reechilibrarea bazinului, care rezulta din actiunea a doua cupluri antagoniste# muschii abdominali si fesieri - cuplul corector si muschi lombari si iliopsoas - cuplul deformant. 3 serii de e"ercitii , ce pot fi folosite in tratarea lordozei fara a fi nevoie de tratamentul chirurgical. (. Din pozitia decubit dorsal, adica culcat pe spate, cu genunchii indoiti# -cu bratele pe langa corp# apropierea si departarea omoplatilor$ de (9 ori%B -ridicarea lenta a bratelor prin lateral, pana ajung in prelungirea trunchiului inspiram, la coborarea bratelor e"piram$ de (9-(3 ori%B - ridica barbia in sus coborand umerii spre sol, apoi coboara barbia cu ceafa lipita de sol si ridica umerii de pe sol $de C - (9 ori%B - inclinarea capului spre dreapta si spre stanga, cu tendinta de a lipi urechea de umar $de (9 ori%B - rasucirea capului spre dreapta si spre stanga $ miscarea se realizeaza descriind un arc de cerc cu barbia , de un umar spre celalalt - de (9 ori %. ). Din pozitia in genunchi si sprijin pe palme# - indoirea coatelor, cu apropierea pieptului de sol$ de (9 ori%B - pe genunchi, pe calcaie sezand, cu bratele intinse inainte pe sol - e"piratie B ducerea trunchiului inainte, prin tararea pieptului pe sol si flectarea bratelor, pana ajunge in pozitia pe genunchi, cu sprijin pe palme - inspiratie $ de C -(9 ori%B - mainile la spate# aplecarea trunchiului inainte $ de C -(9 ori %B - cu mainile la ceafa # aplecarea trunchiului inainte $de C - (9 ori %. +. Din pozitia decubit lateral,adica intr-o parte#

- ridicarea capului cu tendinta de a apropia urechea de umar, si pe stanga si pe dreapta $de C (9 ori %B - capul sprijinit pe bratul indoit. e ridica capul contra rezistentei opuse de mana cealalta $ de C (9 ori % 2. Din pozitiile stand sau sezand , e"ercitii cu bastonul tinut de ambele capete# - cu bastonul tinut la spate de la capete, mers cu e"tensia bratelor si ducerea bastonului inapoi $de (3-)9 ori%B - din mers, e"ercitii de e"tensie a bratelor cu arcuire sus si lateral $ de )9 de ori%B - bastonul sprijinit pe omoplati, aplecarea trunchiului inainte la 29D - 39D cu arcuire si capul sus - revenire $ de (9 ori %B - din sezand pe scaun, respiratie diafragmatica cu rela"area peretelui abdominal in inspiratie si contractarea acestuia in e"piratie $ de C ori %B - din sezand $ scaun sau pat % cu trunchiul incovoiat # trunchiul se ridica in inspiratie si se rela"eaza concomitent cu o e"piratie fortata $ de C ori %. 3. Din pozitia pe genunchi si sprijin pe palme# - indoirea coatelor cu coborarea pieptului si ridicarea capului - privirea inainte - revenire $ de (9 ori %B - indoirea coatelor cu ridicarea alternativa a unui picior intins inapoi - revenire $ de (9 ori%B - ridicarea bratului si piciorului opus - revenire $ de C - (9 ori% - repetare cu membrele de partea opusaB - mers in patru labe - ( minut, capul in prelungirea trunchiului e mai recomanda mersul pe bicicleta si inotul in apa calduta.

Einetoprofila"ie / *ifolordoza *ifoza - este definita ca o deviatie a coloanei vertebrale in ple"ulsagital, cuconcavitatea indreptata posterior. Lordoza - curbura e"agerata cu conve"itatea anterioara a coloaneivertebrale lombare,aparuta din diferite cauze si asociata cu cifoza. *ifo-lordoza &ste o deviaFie comple"; a coloanei vertebrale :n plan sagital care const; din accentuareacurburilor fiziologice ale coloanei, cea cifotic; dorsal; Gi cea lordotic; lombar;.*ifolordozele cele mai frecvente sunt cele tipice adic; cele :n care se e"agereaz; curburilenormale dorsal; Gi lombar;. Avem :ns;, :n unele situaFii Gi cifo-lordoze atipice, atunci c<nd celedou; deviaFii nu respect; regiunile fiziologice Gi sunt mai lungi sau mai scurte Gi distribuite altfelde-a lungul coloanei vertebrale.*a si cauze in evoluFia cifo-lordozelor putem determina# - poziFii statice prelungite :n banca Gcolar; cu membrele inferioare flectate pe bazin sub ununghi mai mic de 89 Gi cu trunchiul :n fle"ie dorsal;B -tulbur;ri de creGtere Gi dezvoltare care produc o insuficienF; musculo-ligamentar; amusculaturii spatelui Gi coloanei vertebraleB-greutate mare a trunchiului, a abdomenului Gi obezitateaBtulburarea funcFiei de atitudine corect; a corpului :n poziFie ortostatic;.*ifo-lordozele de atitudine p;strate vreme :ndelungat; produc modific;ri de form; Gistructur; a articulaFiilor Gi

muGchilor coloanei vertebrale transform<ndu-se :n cifo-lordozehabituale.*ifo-lordozele compensatorii sunt generate de accentuarea mare a unei curburi $cifoticedorsale sau lordotice lombare% care dezechilibreaz; coloana Gi determin; apariFia unei curburicompensatorii :n sens invers celei primare. imptomatologia# - musculatura dorsal; a coloanei vertebrale este alungit; Gi aton;B- musculatura abdominal; este alungit; Gi aton;B- musculatura sacro-lombar; Gi cea toracic; scurtate Gi hipertoneB- umerii c;zuFi Gi aduGiB omoplaFii dep;rtaFi Gi desprinGiB- bazin :nclinat mult :n jos, sub orizontal;.!n programul de recuperare, pentru a se evita tendinta de compensare se fi"eaza in pozitiecorectiva lordoza si se lucreaza pentru corectarea cifozei. Apoi se lucreaza special pentrulordoza, folosind "ercitii al caror scop este de tonificare in conditii de scurtare a grupelor musculare anterioare ale abdomenului si tonifierea in conditii de lungire a grupelor musculare alespatelui din regiunea lombara . !n corectarea acestei deficiente se folosesc e"ercitii cu ajutorul carora se obtine tonifiereamuscularii spatelui si gatului in regim de scurtare si de alungirea musculaturii abdominale, precum si redresarea coloanei vertebrale. 6biective# (% *orectarea posturilor vicioase prin# posturari corective $coordonare si autocoordonare %si posturari hipercorective cu caracter antalgicB)% *ombaterea dezechilibrelor muscoligamentareB+% Dezvoltarea grupelor musculare necesare mentinerii corectiei obtinute prin e"ercitiilespecifice de recuperare si a gimnasticii medicaleB2% *onstientizarea pozitiilor corecte a coloanei vertebrale, a umerilor si a bazinului, prin adoptarea unor posturi corective $corecte%B3%'entinerea , corectarea posturilor si aliniamentului corpului pe tot parcursulrecuperariiB4% Diminuarea frecventei respiratorii concomitent cu cresterea amplitudinii respiratieiBH% *resterea sau scaderea ritmului respiratorBC% 'arirea sau micsorarea pauzelor dintre inspir si e"pirB8% *resterea amplitudinii miscarilor respiratoriiB(9% *restereasi refacerea mobilitatii articulare si musculare , treptatB((% Tonifierea musculaturii afectate in regim de scurtare si de alungire, acolo undeeste suferindB()% 'entinerea si pastrarea tonusului muscular , prin e"ercitii si gimnastica medicalaB(+% &ducarea si reeducarea constientizata prin perceptie a pacientului, a senzatiilor deechilibru, a orientarii miscarilor in spatiu a#-senzatiei de verticalizaresi deinclinareacorpuluiB-senzatiade miscare rectilinieB-senzatia de rotatieB - senzatia de vizualizare B- senzatiade lateralitate.(2% 5eantrenarea pacientului la efort prin cresterea treptata a fortei si rezistentei la nivelulgrupelor musculare, se vor introduce o serie de aparate ajutatoare in recuperare si reantrenare,cum ar fi#- bicicleta ergonomicaB- stepper-ulBplaca de echilibru si spalierulB- aparatul multifunctional / helcometruB- covorul rulant 'ijloace si metode folosite in recuperare .entru zona cervicala, in primul rand trebuie sa corectam tulburarile statice ale coloaneicervicale, prin gimnastica posturala , adica prin adoptarea unor pozitii cu caracter corectiv sihipercorectiv $antalgic%. e aplica gimnastica -inetica pentru tonificarea muschilor deficitari si a ligamentelor rela"ate si destinse# (. din decubit dorsal $d.d.%ridica barbia, coborand umerii pe sol , apoi coboara barbia, cuceafa lipita de sol si ridica umerii de pe solB ). e"ercitii de ridicare a omoplatilor $tot din d.d.%si din coborarea omoplatilor cu ceafalipita de solB +. in d.d.cu capul in rotatie si urechea pe sol, se apropie barbia de umarB 2. din d.d. si din rotatie $dreapta , apoi stanga %se ridica usor capul de pe solB 3. din d.d. se efectueaza ridicarea capului de pe sol , cu barbia proiectata inainteB 4. din d.d. cu mainile sub ceafa, ridica capul si intinde brateleB H. din d.v. cu barbia sprijinita pe brate, apoi se sprijina fruntea pe brate B

C. din d.v. $ decubit ventral % cu bratele intinse si fruntea sprijinita pe sol , se ridicacapul de pe sol, cu Idubla barbie I B 8. din d.l. $decubit lateral % si capul sprijinit pe bratul indoit se ridica capul contrarezistentei opuse de mana cealataB (9. din d.l. revenire la pozitia initiala $..!. % adica in d.d. $decubit dorsal%. &"ercitii de gimnastica corectiva pentru cifoze / lordoze $cifolordoza% (. mers cu o carte pe capB ). mers fandat cu un baston fi"at la nivelul omoplatilorB+. cu bastonul tinut la spate de la capete, mers cu e"tensia bratelor si ducerea bastonuluiinapoiB2. din mers, e"ercitii de e"tensia bratelor cu arcuire sus si lateralB3. din pozitia stand sau sezand, e"ercitii cu bastonul tinut la ambele capeteB4. ducerea bastonului sus, cu arcuirea bratelor si privirea urmareste bastonul $de (9ori%BH. un brat sus, celalalt lateral, se duce bastonul spre spateBC. la fel pe partea cealaltaB 8. ducerea bastonului susB(9. la fel, de partea cealalta $ de (9 ori %B((. intinderea bratelor, cu ducerea bastonului sus, revenire $de (9 ori %B(). bastonul spijinit pe omoplati ,aplecarea trunchiului inainte la 29/39J, cu arcuire sicapul sus, dupa care revenire, se e"ecuta de (9 oriB(+.din pozitia pe genunchi si sprijin pe palme se e"ecuta indoirea coatelor cucoborarea pieptului si ridicarea capului / privirea inainte, intinderea coatelor$de (9 ori%B(2.din pozitia pe genunchi si sprijin pe palme se e"ecuta indoirea coatelor cu ridicareaalternativa a unui picior intins inapoi, revenire $ de (9 ori %B(3.din aceeasi pozitie $pe genunchi si sprijin pe palme %, ridicarea bratului si picioruluiopus, revenire, se repeta cu membrele de cealata parte$de (9 ori %B(4. mers in patru labe, cu capul sus si privirea inainte e evita e"ercitiile de fle"ie ale trunchiului si se va corecta permanent pozitia spatelui,care trebuie sa se mentina drept, cu umerii trasi in jos si spre inapoi. .rogram de e"ercitii statice $ de postura% si de e"ercitii dinamice#(. mers pe calcaieB). din mers , cu ducerea alternativa a genunchilor la piept si apucarea cu mainile degenunchiB+. mers cu genunchii usor indoiti si palmele sprijinite pe genunchiB2. din d.d. $decubit dorsal %cu genunchii indoiti si talpile sprijinite pe sol, se e"ecuta#-fle"ia coapsei pe bazin , alternativ cu piciorul drept si stang$ de (9 ori%-fle"ia simultana a coapsei pe bazin $ de C / (9 ori% B3. bratele intinse inainte, cu ridicarea trunchiului si apucarea genunchilor cu mainile $ de(9 ori %B 4. din d.d. , intinderea genunchilor pe verticala $ de C / (9 ori %BH. din pozitia pe genunchi, cu aplecarea trunchiului inainte, cu ducerea bratelor inapoi siasezarea capului pe genunchi $de (9 ori%BC. din pozitia pe genunchi, alternativ sprijin pe un genunchi si pe talpa celuilaltpicior ,care este cu genunchiul indoit , se e"ecuta aplecarea trunchiului inainte siasezarea pieptului pecoapsa orizontala$de (9 ori %B8. pe genunchi , cu sprijin pe palme si asezarea sezutei pe calcaie $ de (9 ori %B(9. pe genunchi , pe calcaie sezand , cu spijin pe palme , ridicarea sezutei si arcuireaspatelui , cu tragerea barbiei la piept $de (9 ori%B((. cu spijin pe palme si ducerea alternativa a cate unui genunchi la piept, simultan cuaplecarea capului $ de (9 ori %.!n aceasta afectiune folosim in prima perioada a tratamentului metoda gimnasticii IincifozaI , iar in perioada de sfarsit a tratamentului, gimnastica Iin lordozaI .rogramul de reeducare prin e"ercitiile recuperatorii dureaza apro"imativ + luni.

%colioza %colioza este a!ectiunea in care coloana vertebrala este deviata in plan !rontal (intr-o parte), coloana vertebrala !iind in conditii normale dreapta. &n acelasi timp coloana vertebrala poate !i si rasucita (rotata in "urul axului). &n mod obisnuit scolioza apare la mi"locul spatelui (coloana toracica) sau in partea de "os a spatelui (coloana lombara). 'ulti oameni au un anumit grad de deviere a coloanei. #e !apt, curburile coloanei vertebrale mai mici de () grade sunt considerate deviatii normale ale coloanei. %colioza este atunci cand devitia coloanei este mai mare de () grade. *oloana vertebrala se curbeaza de obicei in !oma literei % sau *. *+,-. &n /)0 din cazuri, cauza aparitiei scoliozei nu este cunoscuta. +ceasta este numita scolioza idiopatica. %colioza apare de obicei in copilarie sau adolescenta si este asociata !actorilor genetici, adesea !iind o a!ectiune !amiliala. %unt doua tipuri de scolioza: structurata si nestructurata. %colioza nestructurata implica curburi ale coloanei, !ara rotatie si este reversibila, pentru ca este cauzata de conditii precum : -durere sau spasm muscular -o cauza in!lamatorie precum apendicita acuta -inegalitatea membrelor in!erioare. %colioza structurata implica curburi ale coloanei cu rotatie si este ireversibila !iind de obicei cauzata de !actori necunoscuti (idiopatici) ori boli sau alte conditii precum : -anomalii prezente la nastere (congenitale), cum ar !i spina bi!ida, situatie in care canalul spinal nu se inchide normal sau situatii care a!ecteaza !ormarea normala a osului. &ntre 1-20 dintre cazurile de scolioza sunt determinate de anomalii congenitale ale coloanei, care determina curburi ale coloanei, curburi care sunt mult mai rigide decat cele determinate de scolioza idiopatica. +ceste curburi se agraveaza pe masura ce copilul creste, in special in perioada adolescentei -a!ectiuni musculare sau nervoase, precum paralizia cerebrala, sindromul 'ar!an sau distro!ia musculara -traumatisme -in!ectii -tumori. 3a adulti scolioza poate apare ca urmare a modi!icarilor coloanei determinate de imbatranire (procese degenerative). +ceste procese degenerative pot !i cauzate de catre osteoartrite sau osteoporoza. &n copilarie si adolescenta scolioza, in general, nu cauzeaza simptome si nu este evidenta pana cand de!ormarea coloanei vertebrale nu devine severa. .a poate !i prima data perceputa de catre parinti care observa ca imbracamintea copilului nu sta drept sau tivurile sunt inegale. *oloana copilului poate arata cocosata iar coastele pot

!i proeminente in a!ara.

*opilul cu scolioza: -un umar poate parea mai inalt decat celalalt -un sold poate parea mai inalt decat celalalt -capul copilului nu este centrat pe corpul sau -un omoplat poate !i mai proeminent decat celalalt -coastele sunt mai ridicate pe o parte cand copilul se apleaca in !ata din talie -linia taliei poate !i mai plata pe o parte. #e cele mai multe ori scolioza nu cauzeaza dureri in copilarie sau adolescenta. #urerea in adolescenta la cei care au scolioza este data de alte cauze, precum tumori ale oaselor sau tumori ale maduvei. #aca copilul are dureri asociate scoliozei este !oarte important ca el sa !ie examinat de catre doctor puntru a stabili cauza durerii. +dultii care au scolioza pot sau nu sa aiba dureri de spate. &n ma"oritatea cazurilor, unde sunt prezente durerile de spate, este greu de stabilit daca ele sunt cauzate de catre scolioza. 4ricum, daca scolioza la adulti se agraveaza si devine severa ea poate determina aparitia durerilor de spate si a di!icultatilor la respiratie. +lte a!ectiuni, cum ar !i ci!oza, cauzeaza simptome similare scoliozei. 5+*T46& #. 6&%* 5actorii care cresc riscul unei persoane de a dezvolta scolioza, includ: -istoria !amiliala. %e cunoaste !aptul ca scolioza este o a!ectiune cu caracter !amilial. *opii, in special !etele ale caror mame au avut scolioza, prezinta un risc crescut de a dezvolta scolioza -sexul !eminin. 5etele cu varsta cuprinsa intre () si (7 ani sunt de 2 ori mai predispuse decat baietii sa !aca scolioza cu curbura severa care sa necesite tratament. %colioza este mai !recventa la persoanele care au: -vertebre impinse spre inainte (deplasare anterioara), mai obisnuita in partea in!erioara a coloanei vertebrale (spondilolistezis) -lipsa sau scurtarea membrelor superioare sau in!erioare -alte tulburari legate de dezvoltarea tisulara in viata intrauterina. T5ATA'&0T copul tratamentului pentru scolioza este de a preveni accentuarea curburii coloanei vertebrale, de a corecta si stabiliza curbura severa. Din fericire mai putin de (9K din persoanele care au deformare a coloanei mai mare de (9 grade necesita tratament. Tipul de tratament este in functie de cauza scoliozei. colioza de cauza subiacenta $scolioza nestructurata% in mod obisnuit se imbunatateste cand conditiile care au cauzat deformarea, cum ar fi contractura musculara sau inegalitatea membrelor sunt tratate. coliozele cauzate de catre boli sau factori necunoscuti $scolioze structurate% in mod normal necesita tratament. -tratament nechirurgical. Acesta include fie observatie periodica la fiecare 2-4 luni pentru a verifica orice progresie a curburii fie utilizarea de corsete pentru a stopa accentuarea curburii -tratamentul chirurgical. *hirurgia poate fi folosita la insertia de implante care vor mentine deformarea pe loc sau la fuzionarea corpilor vertebrali asa incat curbura sa nu se agraveze.

Tratamentul este in functie de varsta persoanei, de marimea curburii coloanei vertebrale si de riscul accentuarii acesteia. 5iscul progresiei este in functie de varsta la care este stabilit diagnosticul, de marimea curburii $masurat pe imaginea radiografica a coloanei%, de varsta scheletului $determinat prin testul 5isser%. Tratamentul la un copil la care scheletul nu este pe deplin dezvoltat poate sa includa# -cand curbura este mai mica de )3 de grade se va efectua o evaluare periodica de catre medic pentru a urmari progresia curburii. Adesea nu mai este necesar alt tratament -cand curbura este intre )3 si 29 de grade, corsetul poate fi utilizat rentru a preveni accentuarea curburii pe perioada cresterii. Unii medici folosesc corsetul la curburi de pana la 23 de grade. !n mod normal tratamentul cu corset se va utiliza pana la stoparea cresterii scheletale -cand curbura este mai mare de 29 de grade corsetele nu mai sunt eficiente -interventia chirurgicala poate fi luata in considerare la curburile mai mari de 39 de grade. @ara interventie chirurgicala, aceste curburi se vor agrava La persoanele adulte la care cresterea scheletului a fost terminata, tratamentul poate include urmatoarele# -ameliorarea durerii, folosind aspirina sau droguri similare si e"ercitii fizice. Acestea pot fi suficiente pentru ameliorarea durerii de spate -cand curbura este mai mica de 39 de grade se va efectua o urmarire periodica pentru a observa orice progresie a curburii -cand curbura este mai mare de 39 de grade si tinde sa se agraveze se va apela la interventia chirurgicala.

S-ar putea să vă placă și