Capitolul 10

Capitolul 10

SISTEME INFORMATICE PENTRU
ACTIVITATI DE MARKETING


Obiective:

Dupa studierea acestei teme veti fi n masura sa:
Identificati principalele activitati de marketing;
Proiectati chestionare pentru culegerea de informatii;
Recunoasteti etapele unei anchete de marketing;
Prelucrati chestionare;
Folositi diferite metode de analiza dinamica.

CUPRINS

10.1. Principalele activitati de marketing

10.2. Proiectarea chestionarelor pentru culegerea
de informatii

10.2.1. Fazele anchetelor de marketing
10.2.2. Modelul informational al chestionarului

10.3. Prelucrarea chestionarelor

10.4. Analiza seriilor dinamice de cotatii

10.5. Studii de caz

10.5.1. Cazuri rezolvate
10.5.2. Cazuri propuse

10.6. ntrebari recapitulative






Sisteme informatice n comert

10.1. Principalele activitati de marketing

Abordat ca functie distincta a ntreprinderii sau integrat functiei
comerciale n calitate de subfunctie esentiala a acesteia, marketingul
trebuie privit ca o premisa fundamentala a profitabilitatii oricarei
ntreprinderi, fara de care ntreprinderile nu-si pot directiona activitatea de
productie, respectiv de comercializare spre satisfacerea n cele mai bune
conditii si ntr-un grad ct mai ridicat a cerintelor consumatorilor.
Practica economica contemporana atribuie un loc nsemnat
marketingului privit ca modalitate certa de solutionare a problemelor pe
care le ridica existenta unui sistem concurential puternic si remarcarea
fiecarei firme n cadrul acestuia.
Satisfacerea cerintelor diferitelor categorii de consumatori
presupune corecta identificare a nevoilor si dorintelor clientilor, a
motivatiilor lor reale, acestea reprezentnd coordonatele esentiale ale
conceperii produselor sau serviciile cele mai bine adaptate cerintelor
pietei
1
.
Rolul functiei de marketing consta n prospectarea pietei de vnzare
n vederea identificarii nevoilor prezente si viitoare, anticiparii si adaptarii la
constrngerile si oportunitatile pietei astfel nct sa se obtina maximul de
profit n conditii de satisfacere ct mai completa a cererii.
Referindu-se cu consecventa la viitor, functia de marketing are
valoare strategica si de feed-back n cadrul ntreprinderii, o componenta
importanta a sa constituind-o circuitul de informatii. n acelasi timp, acestei
functii i revine un rol decisiv n fundamentarea strategiilor de piata ale
firmei prin elaborarea programelor de actiune n ce priveste politicile de
produs, pret, distributie si promovare.
Principalele activitati reunite n cadrul functiei de marketing vizeaza
urmatoarele aspecte:
elaborarea studiilor de piata, proces ce presupune estimarea
marimii, structurii si stadiului de dezvoltare a pietelor marfurilor produse
si comercializate;
determinarea tendintelor nregistrate la nivelul cererii si ofertei
produselor ce prezinta interes pentru firmele ce fac obiectul studiului;
cercetarea dimensiunilor comportamentului consumatorului
comportament de cumparare si de consum;
dezvoltarea mixului de marketing: produs, pret, distributie,
promovare, n cadrul caruia se va urmari lansarea produselor,
identificarea unor modalitati competitive de plata, stabilirea unor tehnici
promotionale specifice, determinarea sistemului optim de distributie
etc.;

1
Bob C.A. (coordonator) Economia ntreprinderii, Centrul editorial ASE, Bucuresti,
1997, p. 72-73
Capitolul 10

fundamentarea strategiilor si tacticilor de marketing;
cercetari asupra metodelor si tehnicilor de vnzare,
animarea fortelor de vnzare;
realizarea previziunilor de marketing.
stabilirea consecventa si sistematica a contactelor directe cu
diferite categorii de public prin intermediul relatiilor publice.
Dintre activitatile componente functiei de marketing o importanta
aparte revine realizarii cercetarilor de marketing, elaborarii strategiilor si
tacticilor de marketing si efectuarii previziunilor.
Cercetarea de marketing include ansamblul activitatilor referitoare la
colectarea, nregistrarea, prelucrarea si analiza informatiilor de marketing
cu privire la o mare varietate de procese si fenomene care au loc pe piata
si anume:
studierea caracteristicilor produselor
realizarea si evaluarea testelor de marketing
studierea coordonatelor pietei-cererea si oferta
cercetarea conjuncturii pietei
evaluarea politicii de comercializare
studii ale caracteristicilor consumatorilor
realizarea de cercetari motivationale n rndul cumparatorilor
individuali sau organizationali si al utilizatorilor directi
cercetarea concurentei
Previziunile de marketing stau la baza stabilirii bugetelor si planurilor
de afaceri, si au ca obiectiv realizarea unei estimari realiste a pietei. Acest
proces prezinta un grad ridicat de dificultate si presupune o importanta
munca de creativitate si stimularea gndirii n ce priveste fundamentarea
strategiilor si tacticilor de marketing.
Focalizate pe o piata, produs sau pe mixul de marketing, strategiile de
marketing au n vedere produsul, distributia, promovarea si pretul, n timp
ce tacticile sunt tehnici individuale si detalii incluse n strategie .n functie
de efectele generate pe piata ca urmare a schimbarilor intervenite la nivelul
cererii sau a ofertei, este necesar ca fiecare ntreprindere sa si orienteze
eforturile spre adaptarea strategiilor si tacticilor sale la modificarile
mediului.
Desfasurarea activitatii ntreprinderii corespunza tor opticii de
marketing, constituie o conditie esentiala mentinerii si mbunatatirii pozitiei
pe piata a fiecarei ntreprinderi si n acest fel a eficientizarii activitatii sale.
n acest sens, indiferent de dimensiunea firmei, functia de marketing si
mentine importanta si rolul primordial n ce priveste adaptarea
permanenta la cerintele pietei.



Sisteme informatice n comert

10.2. Proiectarea chestionarelor pentru culegerea de
informatii

10.2.1. Fazele anchetelor de marketing

Culegerea informatiilor cu ajutorul anchetelor si sondajelor statistice
este larg raspndita n cercetarile de marketing, fiind de multe ori o sursa
de informatii necesare rezolvarii unor probleme specifice, legate de
cresterea vnzarilor n raport cu dinamica cererii. Specialistii firmelor obtin
astfel informatii utile si de cele mai multe ori reprezentative pentru
fenomenele economice analizate. Aceste tipuri de cercetari mbraca forma
anchetelor statistice.
Metodologic, ancheta statistica se ncadreaza ntre componentele
observarii statistice partiale si mbraca mai multe forme. Dintre acestea un
loc important l ocupa, potrivit unor autori, anchetele bazate pe
intervievarea unor persoane de catre anchetatori specializati si anchetele
ce se efectueaza pe baza chestionarelor ce se distribuie direct sau prin
posta n vederea cunoasterii diferitelor colectivitati sau a unor aspecte si
probleme ale acestora
2,3
. Indiferent nsa de forma de organizare, anchetele
statistice sunt prin definitie sondaje reprezentative efectuate prin selectii
aleatoare sau probabiliste.
Orice ancheta de marketing, definita ca un sondaj reprezentativ,
include urmatoarele etape:
(a) calculul esantionului;
(b) proiectarea chestionarului;
(c) efectuarea anchetei pilot;
(d) optimizarea chestionarului;
(e) culegerea informatiilor;
(f) prelucrarea rezultatelor.
Pentru ca o ancheta de marketing sa -si atinga obiectivele, este
necesara o organizare minutioasa a desfasurarii ei. Planificarea anchetei
constituie o combinatie de decizii tehnice si organizatorice care trebuie sa
stabileasca, printre altele:
ce populatie va fi cuprinsa n ancheta;
ce informatii se cauta si cum se va proceda la recoltarea lor;
cum vor fi prelucrate si interpretate rezultatele tinnd totodata
seama si de necesitatea utilizarii cu avantaje maxime a mijloacelor
avute la dispozitie.


2
Bob C.A. - Noi cai de perfectionare a activitatii comerciale, n Revista economica, nr. 5, 1977.
3
Demetrescu M.C. - Metode de procurare a informatiilor si de elaborare a deciziilor n marketing.
n :Metode cantitative pentru analiza sistemelor si strategiilor de marketing. Academia de studii
economice, Bucuresti, 1977, vol. VI;
Capitolul 10

10.2.2. Modelul informational al chestionarului

Deoarece n noua cazuri din zece se foloseste chestionarul ca
instrument de culegere a datelor, alcatuirea acestuia constituie una din
problemele de baza ale planificarii oricarei anchete, poate chiar cea mai
importanta daca tinem seama ca "o ancheta nu poate fi mai buna dect
chestionarul sau"
4
. Cu alte cuvinte, orict de reprezentativ ar fi esantionul
studiat, orict de subtila analiza, ntrebarile ambigue, vagi sau tendentioase
vor atrage raspunsuri distorsionate, necomparabile ce vor denatura
rezultatele finale ale cercetarii. Matematica moderna a gasit nsa mijloace
de a fundamenta elaborarea unor chestionare care sa permita obtinerea
maximului posibil de informatii. In acest sens trebuie mentionat aportul lui
Claude Picard, care, utiliznd elemente de teoria grafurilor si calculul
probabilitatilor, a elaborat prima teorie sistematica a chestionarului.
Conform lui Picard "teoria chestionarului are ca obiect determinarea
criteriilor ce permit identificarea fiecareia din cele N eventualitati ale unui
sistem complet punnd n medie cel mai mic numar posibil de ntrebari"
5
. El
a aratat utilitatea studierii chestionarului prin metodele teoriei informatiei
folosind conceptul de entropie a lui Shannon.
n contextul cercetarilor privind "energia informationala", unii autori
6,7

au demonstrat ca analizele efectuate cu ajutorul acestui indicator permit sa
se mearga pe calea deschisa de Picard.
Aceasta abordare permite evidentierea pe baza indicatorilor
informationali ai chestionarului, a modului de alegere a celei mai bune
forme de chestionar n cercetarile de marketing cu caracter repetitiv,
precum si efectele pe care acestea le genereaza asupra obiectivului
general al cercetarilor.
Orice chestionar elaborat si verificat n faza anchetei pilot
8
trebuie sa
ofere rezolvare urmatoarelor probleme:
suficienta/insuficienta ntrebarilor
9
;
gruparea raspunsurilor (sau reductiilor) din interiorul ntrebarilor
este semnificativa
10
;

4
Moser C. A. - Metodele de ancheta n investigarea fenomenelor sociale. Editura stiintifica,
Bucuresti, 1967.
5
Picard Claude - Theorie des questionnaires. Paris, Gauthier Villars, 1967.
6
Onicescu O., Stefanescu V. - Elemente de statistica informationala cu apli catii. Editura tehnica,
Bucuresti, 1979
7
Stefanescu V. - Aplicatii ale energiei si corelatiei informationale. Editura Academiei R.S.R.,
Bucuresti, 1979
8
n acest proces sunt clarificate toate problemele de continut referitoare lacaracteristicile
determinate, la cele de segmentare, precum si la gradul lor de reprezentativitate pentru colectivitatea
analizata.
9
sau altfel spus o noua ntrebare adaugata aduce un spor de informatie semnificativ sau nu ?"
Sisteme informatice n comert

organizarea chestionarului ofera un maxim de informatie
11
.
Pentru a raspunde acestor probleme este necesara construirea unui graf
atasat chestionarului. El este reprezentat sub forma lui generala n figura
6.1. Nodurile grafului sunt ordonate pe ranguri potrivit succesiunii
ntrebarilor. Pentru a aborda nsa partea de rezolvare practica este
necesara delimitarea continutului unor notiuni ce vor fi utilizate mai
departe. Astfel Picard defineste prin chestionar graful G(Q, ) cu
proprietatile:
1. exista un numar M, finit, pentru care daca
z = xI, atunci numarul,elementelor
x
este cuprins ntre 1 si M ;
2. daca z = y J, atunci
y
= si
y
( ) 1
I;
3. exista un vrf x
o
I si numai unul singur pentru care
x 0
1 ( )
=,care
poate fi unit cu toate vrfurile din Q si care este numit radacina
chestionarului ;
unde:
- Q este un sistem constituit din doua multimi distincte:
- multimea I a ntrebarilor x;
- multimea J a raspunsurilor y ;

10
ea poate fi concretizata astfel: ,,Este semnificativ numarul de reductii pe ansamblul ntrebarilor.
Aduce el o cantitate de informatie semnificativa sau este necesar sa se intervina asupra lor n sensul
concentrarii (micsorarii numarului de stari) ?".
11
ea se refera la ordinea ntrebarilor, n conditiil e reductiilor stabilite. Ca urmare, poate apare
ipoteza potrivit careia o eventuala ordonare sau reordonare a ntrebarilor ar putea fi n masura sa
aduca o cantitate de informatie semnificativ mai mare.
Capitolul 10

ntrebarile si raspunsurile fiind evenimente z ale sistemului Q = I J;
- este o operatie de la I la J n sensul teoriei grafurilor.
Multimii J i s-a atasat o repartitie de probabilitati cu proprietatile:
a) 0 p(y
j
) 1
b)

N
j
i
J y yi p
1
) ( , 1 ) ( s
c) prin definitie p(x
0
) = 1.
Graful finit G = (Q,) poate fi definit arborescent de radacina x
0
Q daca:
x
0,0

x
1,1

x
2,1

x
1,i1

x
1,n1

x
1,i2
x
3,i3
x
r,ir

x
3,1

x
r,1

x
1,n2

x
3,n3

x
r,nr

Rang
0 1 2 3 ...... r
Nr.
maxim de
stari
n
0
n
1
n
2
n
3

.....
n
r

C
h
e
s
t
i
o
n
a
r

n
e
o
m
o
g
e
n


cu

r
k
k
o
r
n n
1
unde n
o
1 n
o
2 n
o
3 ... n
o
r
N
r
.
d
e

n
o
d
u
r
i

n
r

p
e

r
a
n
g

C
h
e
s
t
i
o
n
a
r

o
m
o
g
e
n



cu n
r
= (n
o
)
r
unde n
o
1
= n
o
2
= n
o
3
= ... = n
o
r

n
o
1
, n
o
2
, n
o
3
, ... , n
o
r
, fiind numarul de reductii (variante de
raspuns) al ntrebarilor din chestionar

Fig. 10.1. Graful atasat unui chestionar
Sisteme informatice n comert

1': orice x
i
x
0
unde x
i
Q este extremitatea terminala a unui
singur arc;
2': x
0
nu este extremitatea terminala a unui singur arc ;
3': graful G nu contine circuite.
Numarul de arce care pleaca din x se numeste baza ntrebarii x
si se noteaza cu n
x
.
Pentru orice x I cu n
x
= n
0
, chestionarul se numeste omogen,
n
0
fiind baza chestionarului.
Prima etapa pe care o vom aborda este aceea a construirii
grafului arborescent. Astfel, presupunnd ca avem un chestionar cu o
succesiune de ntrebari I, organizate potrivit unei forme initiale pe i niveluri

{ }
I
i
0
; i = 1, 2, ..., M
cu probabilitatile de raspuns

{ }
p
ij
0
; i = 1, 2, ..., M; j = 1, 2, ..., n
j
;
atunci potrivit proprietatii c) nodul x
0
al arborescentului va avea
probabilitatea p(x
0
) = 1. Celelalte probabilitati vor fi ordonate pe ranguri si
pe noduri n cadrul rangurilor potrivit relatiei:

p ((r, s)/(r-1, t)) = p((r-1, t)/(r-2, u)) p
0
(r, j) (10.1)

n care:
p
o
(r, j) este probabilitatea ca la adresarea ntrebarii I
r
0
sa se obtina
varianta de raspuns j, unde r = 1,2, ..., M si j = 1,2, ..., n
r
;
p((r, s)/(r-1,t)) este probabilitatea nodului s de pe rangul r, conditionata
de nodul t de pe rangul r-1 sau, altfel spus, probabilitatea de a ajunge n
nodul (r, s) trecnd prin nodul (r-1, t) unde
t = 1, 2, ...,
i
r

1
1
n
i
,s = 1,2,...,
i
r

1
n
i

p((r - 1, t)/(r- 2, u)) este probabilitatea nodului t de pe rangul r-1,
conditionata de nodul u de pe rangul r - 2 unde .
u = 1,2,...,
i
r

1
2
n
i

Cea de-a doua etapa consta n testarea chestionarului. Acest test
consta n compararea tuturor bazelor ntrebarilor I
0
. Daca
n
1
0
= n
2
0
=. . . . .=n
M
0
= n
0
,
atunci chestionarul este omogen. Pentru un chestionar omogen sunt
calculati apoi indicatorii:
Capitolul 10

- lungimea partiala de rang r a drumurilor unui chestionar
omogen:
L
r
= p
s
n
o
r

1
(x
s
r
) l(x
s
r
) (10.2)
unde
p (x
s
r
) - probabilitatea nodului x
s
de pe rangul r ;
l (x
s
r
) - lungimea drumului care uneste pe x
0
cu x
s
r
(numarul de
arce care leaga cele doua noduri pe acest drum) ;
- lungimea drumurilor chestionarului omogen:
L = p x
x
( )

1
; (10.3)

- energia informationala a unei ntrebari s situate pe rangul r:
E(r,s) = p r n k
s
k
n
2
1
1
0
( , ) + +

; (10.4)

- energia informationala a rangului r, conditionata de rangul r - 1:

E(r/r-1) = p r s E r s
s
n
r
( , ) ( , )

1
0
; (10.5)

- energia informationala a chestionarului:
E =

M
r
r
r r E
1
) 1 / ( (10.6)

unde r
M
este rangul maximal al chestionarului;
- pierderea de informatie a unei ntrebari (r, s) :

P(r,s) = p(r,s) [1 - n
0
E (r,s)]; (10.7)

- pierderea de informatie partiala de rang r:

P(r) = L
r
- n
0
E(r/r - 1); (10.8)

- pierderea totala de informatie:

P
T
=L - n
0
E (10.9)
Daca exista conditia minima
Sisteme informatice n comert


n
i
0
n
j
0
, , cu i j; 1 i, j M,

atunci chestionarul este neomogen. In acest context este necesar calculul
urmatorilor indicatori:
- energia informationala conditionata a vrfului s de pe rangul r:

E(r,s) = p
i
n
r
2
1
0

(r,s)/[(r+1), (s-1) n
r
0
+i] ; (10.10)
- acumularea
12
de informatie conditionata de rang r:
A(r/r-1) =
s
Tr

1
p (r,s) E (r,s) (10.11)
unde
T
r
= n
i
r
1
0
1

;
- acumulare totala:
A
t
=
r
rM

1
A(r/r - 1) ; (10.12)

- pierderea de acumulare datorata unei ntrebari:

P(r,s) = p(r,s) - p(r,s) n
s
0
E(r,s) ; (10.13)

- pierderea de acumulare de rang r:
P
r
= P r s
s
Tr
( , )

1
; (10.14)
- pierderea de acumulare a chestionarului:
P
t
=
r
rM

1
P
r
(10.15)



12
termenul de "achizitie" folosit de C. Picard [6] si V. Stefanescu [7], a fost nlocuit cu termenul de
,,acumulare", deoarece primul este utilizat n anali- zele de marketing cu alt sens.
Capitolul 10

10.3. Prelucrarea chestionarelor

O faza importanta a anchetelor de marketing este aceea a
prelucrarii datelor rezultate din aplicarea chestionarului n colectivitatea de
intervievati. Prelucrarea n sine implica mai multe faze, care toate sunt
subsecvente fazei de colectare a informatiilor si verificare a pastrarii
semnificatiei statistice a anchetei. Punctul de plecare al prelucrarii l
constituie codificarea raspunsurilor (reductiilor) la ntrebarile din chestionar.
Totodata, fiecarui chestionar i se acorda un cod de identificare care poate fi
numeric sau alfanumeric. Urmeaza ncarcarea datelor din chestionar n
calculator sub forma unei matrice de date

V( i , j ), i=1,.....,n ; j=1,....,k

unde
i este numarul de ntrebari din chestionar
j este numarul de chestionare n prelucrare.
n fiecare celula ( i , j ) se va gasi unul din codurile corespunzatoare
reductiilor ntrebarilor de referinta. Pentru fiecare combinatie de doua
variabile din matricea V (i,j) urmeaza sa fie construit un tabel de
contingenta care sa cuprinda frecventa de aparitie a combinatiei simultane
de reductii ale raspunsurilor. Procesul se desfasoara potrivit schemei de
principiu din figura 10.2.
Sisteme informatice n comert


Foarte importanta n procesul de prelucrare este procedura de
construire a tabelului de contingenta. Ea este scrisa n Visual Basic 4.0. si
prezentata n figura 10.3. Pe baza acestei proceduri se determina pe lnga
tabelul cu date absolute si alte doua tabele de structuri pentru fiecare din
variabilele luate n considerare.



' program de prelucrare chestionare
Sub quest()
'Set Excelworkbook = GetObject("icmmq.xls")
'Set Excelworksheet = GetObject("Captab")
'Set Excelworksheet = GetObject("Icmmq")
'Set Excelworksheet = GetObject("Conditii")
'Set Excelworksheet = GetObject("Rezultate")
Dim decl1(20), decl2(20) As String
Dim mat(20, 20) As Integer
Dim matv(20, 20), mato(20, 20)
Dim var As String
Dim ik, i, il1, it, i1, jl2, q1, j, ijk, q2, j1, qt1, qt2 As Integer
'AppActivate "microsoft excel"
'Myappid = Shell("c:\program files\microsoft office\microsoft
excel", 1)
START
Se introduc datele initiale astfel:
n sheet Captab:
Nr.reductii pentru fiecare
varibila;
Semnificatia fiecarei reductii;
In sheet Q:
Datele din chestionar V( i , j )
Se introduc combinatiile de
variabile pentru care se doreste
prelucrarea n sheet conditii;
Sfrsitul listei de combinatii este
marcat cu 0 n coloana A
Se declanseaza o procedura de
prelucrare care consta n
construirea unui tabel de
contingenta:











Reductii variabila 1
R
e
d
u
c
t
i
i

v
a
r
i
a
b
i
l
a

1



Tabel de contingenta
Dep (var.1; var.2)
Sfsit lista
conditii ?
NU
DA
STOP
Fig. 10.2. Schema de principiu pentru
prelucrarea chestionarelor utiliznd
Microsoft Excel
Fig. 10.3.
Capitolul 10

'cur_name=activewindows.Worksheet.name
'citeste variabilele de conditii
ik = 0
it = 0
nrc=20
Do While ik < nrc
ik = ik + 1
Worksheets("Conditii ").Select
qst1 = Worksheets("conditii").Cells(ik, 1).Value
If qst1 <> 0 Then
qst2 = Worksheets("conditii ").Cells(ik, 2).Value
Worksheets("Captab").Select
q1 = Worksheets("captab").Cells(qst1, 1)
q2 = Worksheets("captab").Cells(qst2, 1)
For i = 1 To q1
i1 = i + 1
decl1(i) = Worksheets("Captab").Cells(qst1, i1).Value
Next i

Worksheets("Captab").Select
For j = 1 To q2
j1 = j + 1
decl2(j) = Worksheets("captab").Cells(qst2, j1).Value
Next j
For il1 = 1 To 20
For jl2 = 1 To 20
mat(il1, jl2) = 0
mato(il1, jl2) = 0
matv(il1, jl2) = 0
Next jl2
Next il1
For ijk = 1 To 864
il1 = Worksheets("icmmq").Cells(ijk, qst1).Value
jl2 = Worksheets("icmmq").Cells(ijk, qst2).Value
mat(il1, jl2) = mat(il1, jl2) + 1
Next ijk
qt1 = q1 + 1
qt2 = q2 + 1
'orizontal
For il1 = 1 To qt1
For jl2 = 1 To q2
mat(il1, qt2) = mat(il1, qt2) + mat(il1, jl2)
Next jl2
Next il1
'vertical
For jl2 = 1 To qt2
For il1 = 1 To q1
mat(qt1, jl2) = mat(qt1, jl2) + mat(il1, jl2)
Fig. 10.3.
continuare
Sisteme informatice n comert

Next il1
Next jl2
decl1(qt1) = "total "
decl2(qt2) = "total"
'Calcul procente pe orizontala
For il1 = 1 To qt1
For jl2 = 1 To qt2
If mat(il1, qt2) <> 0 Then
mato(il1, jl2) = mat(il1, jl2) / mat(il1, qt2) * 100
Else
End If
Next jl2
Next il1
'calcul procente pe verticala
For jl2 = 1 To qt2
For il1 = 1 To qt1
If mat(qt1, jl2) <> 0 Then
matv(il1, jl2) = mat(il1, jl2) / mat(qt1, jl2) * 100
Else
End If
Next il1
Next jl2
'scriem date absolute
var = " variabilele " + St r(qst1) + " si " + Str(qst2) + " - date
absolute"
it = it + 1
Worksheets("Rezultate").Select
Range("a1").Select
Worksheets("Rezultate").Cells(it, 1) = var
it = it + 1
For jl2 = 1 To qt2
Worksheets("Rezultate").Cells(it, jl2 + 1) = decl2(jl2)
Next jl2
For il1 = 1 To qt1
it = it + 1
Worksheets("Rezultate").Cells(it, 1) = decl1(il1)
For jl2 = 1 To qt2
Worksheets("Rezultate").Cells(it, jl2 + 1) = mat(il1, jl2)
Next jl2
Next il1
'scriem procente pe orizontala
var = " variabilele " + Str(qst1) + " si " + Str(qst2) + " -
procente pe orizontala"
it = it + 1
Worksheets("Rezultate").Cells(it, 1) = var
it = it + 1
For jl2 = 1 To qt2
Worksheets("Rezultate").Cells(it, jl2 + 1) = decl2(jl2)
Fig.10.3.
continuare
Capitolul 10

Next jl2
For il1 = 1 To qt1
it = it + 1
Worksheets("Rezultate").Cells(it, 1) = decl1(il1)
For jl2 = 1 To qt2
Worksheets("Rezultate").Cells(it, jl2 + 1) = mato(il1, jl2)
Next jl2
Next il1
var = " variabilele " + Str(qst1) + " si " + Str(qst2) + " -
procente pe verticala"
it = it + 1
Worksheets("Rezultate").Cells(it, 1) = var
it = it + 1
For jl2 = 1 To qt2
Worksheets("Rezultate").Cells(it, jl2 + 1) = decl2(jl2)
Next jl2
For il1 = 1 To qt1
it = it + 1
Worksheets("Rezultate").Cells(it, 1) = decl1(il1)
For jl 2 = 1 To qt2
Worksheets("Rezultate").Cells(it, jl2 + 1) = matv(il1, jl2)
Next jl2
Next il1
Else
ik = 0
Exit Do
End If
Loop
End Sub

Programul genereaza tabele de contingenta pentru un numar nelimitat
de combinatii de variabile, potrivit listei incluse n foaia de calcul conditii.
Ele pot fi baza unor determinari a intensitatii relatiilor cu ajutorul testului
2
?

10.4. Analiza seriilor dinamice de cotatii

Multe din ntreprinderi opereaza cu produse tranzactionate la bursa.
Ca urmare, au nevoie de metode specifice de analiza a acestor informatii.
In principal atentia se ndreapta asupra seriilor statistice de preturi pentru
bursele de marfuri. Desi acestea sunt un domeniu cu destul de mare
vechime ca obiect al abordarii statistice, totusi pna n prezent metodele
aplicate nu au reusit sa caracterizeze satisfacator comportamentul lor. Si
aceasta pe de-o parte datorita faptului ca la baza stabilirii cotatiilor de bursa
stau multi factori subiectivi care determina caracterul oscilator al acestora,
iar pe de alta parte, datorita insuficientei metodelor statistice sunt chemate
sa faca predictii asupra acestui caracter aleator. Ele trebuie n principal sa
Fig. 10.3.
continuare
Sisteme informatice n comert

releve att tendinta specifica preturilor, ct si oscilatiile mprejurul tendintei
pe care sa le conserve n vederea predictiei
13
. Aceste predictii sunt apoi
utilizate la fundamentarea deciziei de vnzare sau de cumparare.
n practica de bursa exista o mare diversitate de metode de analiza
dinamica, care pleaca de la principii descriptiviste (cum ar fi metodele de
charting
14
) psihologice (metoda opiniilor contrarii
15
) sau statistico -
matematice (metoda mediilor mobile, metoda oscilatorilor
16
, metoda fazei
de concentrare
17
, metoda ruperilor
18
, teoria valurilor
19
, metoda reactiilor
secundare
20
, etc.).
Metoda care este prezentata n continuare, se ncadreaza n ultima
categorie de metode si consta din utilizarea combinata a tehnicii mediilor
mobile asociate si a tehnicii de calcul a potentialelor.
Ea se bazeaza pe ideea ca unei serii statistice:

u
1
,u
2
, u
3
, ..., u
i
, ... u
n


i se poate asocia trei serii de medii mobile:
-pe termen scurt cu interval de lungime s
1
;
- pe termen mediu cu interval de lungime s
2
;
-pe termen lung cu interval de lungime s
3
;
cu: s
1
> s
2
> s
3
calculate potrivit relatiei:

m
i sk
sk
+[ ]
( )
=
u
s
j
j i s
i
k
k

(10.18)

unde [] =parte ntreaga, iar k = 1,2,3.

13
Barnes R.M.: Taming the Pits - A Tehnical Approach to Commodity Trading. John Wiley & Sons,
New York, 1979
14
Jiler H.ED.: Guide to Commodity Price Forecasting. Commodity Research Bureau, Inc., New
York, 1965.
15
Greiner P.P.: The Dow Theory - An Anthology. In :Encyclopedia of Stock Market Techniques,
Investors Intelligence, New York, 1965, pag. 108.
16
Tewels R.J., Harlow CH. V., Stone H.L.: The Commodity Futures Trading Guide. McGraw-Hill,
New York, 1969.
17
Norfi E.: The Phase Congestion System. Commodities Magazine, 24-33, (September 1975).
18
Livermore J.L.: How to Trade in Stocks. Investor's Press, Inc., Palisade's Park, New Jersey, 1966.
19
Fraser J.L.: The Neill Theory of Contrary Opinion. ibid., p. 560.
20
Edwards R.D., Madgee J.: Technical Analysis of Stock Trends. J.Magee, Springfield,
Massachusetts, 1951.
Capitolul 10

Prin utilizarea celor trei medii mobile se ncearca sa se evidentieze
evolutia diferitelor trenduri n masura sa dea o imagine referitoare la
comportamentul seriei de preturi. Mentionam ca valorile s
1
, s
2
, s
3
sunt
specifice fiecarei serii de preturi, determinate fiind ca rezultat al
comportamentului n perioadele anterioare
21
. Dupa cum se observa mediile
reactioneaza diferit la diferite oscilatii ale seriei de preturi. Astfel, pe masura
ce creste marimea intervalului de calcul al mediei mobile, scade
sensibilitatea acesteia la oscilatiile seriei initiale. Acest obiectiv a fost avut
n vedere la introducerea sistemului cu medii mobile.
n toate cazurile nsa ideea care sta la baza introducerii mediilor
mobile este aceea ca ntr-o serie statistica cu comportament aleator, se
introduce o relatie de ordine, relatie necesara pentru definirea
comportamentului seriei initiale
22,23
.
Astfel, pe fundalul general al existentei unei tendinte determinata de
factori cu influenta sistematica, seria ncorporeaza n mare masura
influenta unor factori conjuncturali care determina aparitia aleatoare a
extremelor care pot fi vrfuri (maxime locale) daca:

u
t 1
< u
t
> u
t +1


sau depresiuni (minime locale) daca:

u
t 1
> u
t
< u
t +1
,
precum si a unor faze (intervalele dintre doua puncte de ntoarcere) de
marimi diferite. Cu ajutorul mediilor mobile pot fi surprinse (potrivit unei
ierarhizari a decidentului) diferitele niveluri de importanta a punctelor de
ntoarcere.
Putem nsa sa aflam daca punctul de ntoarcere de la momentul t este
un maxim sau un minim absolut n conditiile n care la momentul t nu se
stie care va fi evolutia la momentul t+1, iar decizia de fundamentare a
optiunilor pentru tranzactii la bursa trebuie data la momentul t si nu la
momentul t+1 ?
Pentru a raspunde la aceasta ntrebare vom introduce n continuare o
noua notiune si anume aceea .de potential. Sensul utilizarii acestei notiuni
este urmatorul: daca avem o serie dinamica de preturi

u
1
, u
2
, ....,u
i


21
Spre exemplu: pentru seria de cotatii la disponibil pentru aluminiul la bursa de metale din Londra
valorile cele mai semnificative sunt s
1
=4, s
2
=12, s
3
=24.
22
Bob C.A.: Probleme ale modelarii preturilor pe piete externe caracteristice. n: Modelarea
cibernetica a proceselor de productie. A.S.E., Bucuresti, 1984, vol.I., pag. 197-201.
23
Yule G.U., Kendall M.C.: Introducere n teoria statisticii.Editura stiintifica, Bucuresti 1969.
Sisteme informatice n comert


atunci pe masura ce fiecare element u
i
este mai mare dect cel precedent
u
i-1
potentialul de crestere al seriei scade, iar pe masura ce este mai mic
potentialul de descrestere al seriei scade. n punctul de maxim (sau minim)
absolut potentialul de crestere (sau descrestere) al seriei este (teoretic
vorbind) nul. n practica nsa, datorita actiunii unor factori conjuncturali, este
suficienta atingerea unei limite N.
Potentialul seriei statistice poate fi exprimat cu ajutorul unui indicator a
carui constructie poate fi definita astfel:
fixarea unui numar suficient de mare pentru a caracteriza
petermen scurt, mediu sau lung evolutia seriei de preturi.
calculul diferentelor D dintre doua valori succesive ale seriei u
i
:
D u u
i i i

1
(10.19)

calculul mediei mobile a diferentelor pozitive pe intervalul de
lungime , n care ultimul termen este i:

+
+

i
i j
j
i
D
D
) (
) (
(10.20)

calculul mediei mobile a diferentelor negative pe intervalul de
lungime , n care ultimul element este i:

i
i j
j
i
D
D
) (
) (
(10.21)
calculul indicatorului de stare la momentul i:


) ( ) (
) ( ) (
) ( 100
+
+
+

i i
i i
s
i
D D
D D
I (10.22)
Capitolul 10


calculul indicatorului de potential al seriei de preturi:

Programul aferent modelului expus mai sus scris n Visual Basic este
redat n figura 10.4.


Sub Medii()
'Set Excelworkbook = GetObject("Cotatii.xls")
'Set Excelworksheet = GetObject("Cotatii")
'Set Excelworksheet = GetObject("Potential)
'Set Excelworksheet = GetObject("Program")
Dim matr(200, 15)
Dim jk, ik, iwt, ij1, ij2, ij3, i, j As Integer
AppActivate "microsoft excel"
'Myappid = Shell("c:\program files\microsoft
office\microsoft excel", 1)
'cur_name = activewindows.Worksheet.Name
' atribuiri initiale
jk = 15
ik1 = 6
iwtot = 137
ij1 = 4
ij2 = 12
ij3 = 24
Sheets("Cotatii").Select
For i = 1 To iwtot
For j = 3 To jk
matr(i, j) = 0
Next j
Next i
For ik = ik1 To iwtot
Worksheets("Cotatii").Select
Range("a1").Select
matr(ik, 2) = Worksheets("Cotatii").Cells(ik, 2).Value
Next ik
'media mobila 4
For i = ik1 - 1 + ij1 To iwtot
ijh = i - ij1 + 1
I
p
i
=
100 I
s
i
pentru I
s
i
0
-100 I
s
i
pentru I
s
i
<0

(10.23)
Fig.10.4
Sisteme informatice n comert

ijl = ijh - 1 + ij1
For ii = ijh To ijl
matr(i, 3) = matr(i, 3) + matr(ii, 2)
Next ii
matr(i, 3) = matr(i, 3) / ij1
Next i
'media mobila 12
For i = ik1 + ij2 - 1 To iwtot
ijh = i - ij2 + 1
ijl = ijh - 1 + ij2
For ii = ijh To ijl
matr(i, 4) = matr(i, 4) + matr(ii, 2)
Next ii
matr(i, 4) = matr(i, 4) / ij2
Next i
'media mobila 24
For i = ik1 + ij3 - 1 To iwtot
ijh = i - ij3 + 1
ijl = ijh - 1 + ij3
For ii = ijh To ijl
matr(i, 5) = matr(i, 5) + matr(ii, 2)
Next ii
matr(i, 5) = matr(i, 5) / ij3
Next i
'diferente
For i = ik1 + 1 To iwtot
matr(i, 6) = matr(i, 2) - matr(i - 1, 2)
Next i
'Termen scurt - Indicatori de stare si de
' potential
For i = ik1 + ij1 - 1 To iwtot
ijh = i - ij1 + 1
ijl = ijh - 1 + ij1
difpoz = 0
difneg = 0
For ii = ijh To ijl
If matr(ii, 6) >= 0 Then
difpoz = difpoz + matr(ii, 6)
Else: difneg = difneg + Abs(matr(ii, 6))
End If
Next ii
difpoz = difpoz / ij1
difneg = difneg / ij1
matr(i, 7) = 100 * (difpoz - difneg) / (difpoz + difneg)
Fig. 10.4
(continuare)
Capitolul 10

If matr(i, 7) >= 0 Then
matr(i, 8) = 100 - matr(i, 7)
Else: matr(i, 8) = -100 - matr(i, 7)
End If
Next i
'Termen mediu - Indicatori de stare
' si de potential
For i = ik1 + ij2 - 1 To iwtot
ijh = i - ij2 + 1
ijl = ijh - 1 + ij2
difpoz = 0
difneg = 0
For ii = ijh To ijl
If matr(ii, 6) >= 0 Then
difpoz = difpoz + matr(ii, 6)
Else: difneg = difneg + Abs(matr(ii, 6))
End If
Next ii
difpoz = difpoz / ij2
difneg = difneg / ij2
matr(i, 9) = 100 * (difpoz - difneg) / (difpoz + difneg)
If matr(i, 9) >= 0 Then
matr(i, 10) = 100 - matr(i, 9)
Else: matr(i, 10) = -100 - matr(i, 9)
End If
Next i
'Termen lung - Indicatori de stare
'si de potential
For i = ik1 + ij3 - 1 To iwtot
ijh = i - ij3 + 1
ijl = ijh - 1 + ij3
difpoz = 0
difneg = 0
For ii = ijh To ijl
If matr(ii, 6) >= 0 Then
difpoz = difpoz + matr(ii, 6)
Else: difneg = difneg + Abs(matr(ii, 6))
End If
Next ii
difpoz = difpoz / ij3
difneg = difneg / ij3
matr(i, 11) = 100 * (difpoz - difneg) / (difpoz +
difneg)
If matr(i, 11) >= 0 Then
Fig.10.4
(continuare)
Sisteme informatice n comert

matr(i, 12) = 100 - matr(i, 11)
Else: matr(i, 12) = -100 - matr(i, 11)
End If
Next i
For i = ik1 To iwtot
For j = 3 To 12
Worksheets("Cotatii").Select
Range("a1").Select
Worksheets("Cotatii").Cells(i, j) = matr(i, j)
Next j
Next i
End Sub

Indicatorul de potential poate da o informatie suplimentara asupra
starii seriei statistice de cotatii la momentul realizarii unui maxim sau minim.
Asa cum mentionam pe masura ce se apropie de zero el indica apropierea
de un maxim sau minim global numai n conditiile n care este suficient
de mare. El se determina prin simularea comportamentului seriei de cotatii
pe o perioada ndelungata. Intervalul de definitie a indicatorului de potential
este [-100,100]. Pe baza legitatii statistice de evolutie se pot defini si doua
limite de evolutie, astfel:
- pentru trend crescator: N
+

- pentru trend descrescator: N
-
.
Ca regula generala, maximul este anuntat atunci cnd indicatorul de
potential tinde crescator spre limita sa (N
+
), iar minimul atunci cnd tinde
descrescator spre limita sa (N
-
).
Fixarea acestui numar este determinata de obiectivul
ntreprinzatorului. Astfel, daca acesta este un membru al bursei sau un
dealer interesat n speculatii va opta pentru un mic, deoarece pe el l
intereseaza evolutia pe termen scurt. n figura 10.5 punctele A, B si C
reprezinta puncte de interes pentru cumparare, deoarece potrivit informatiei
furnizate de indicatorul de potential, n momentele imediat urmatoare este
foarte probabil ca seria de cotatii sa nregistreze mici cresteri favorabile
unor vnzari. Cstigul este realizat din diferenta de pret.
Pentru aceeasi serie de cotatii, un comerciant care opereaza n
termenii importurilor este mai interesat pentru un mai mare, deoarece el
urmareste sa cumpere la preturi ct mai scazute. El este direct interesat
ntr-o imagine a potentialului pe termen lung. n figura 10.6. se observa ca,
daca ntreprinzatorul nostru doreste sa efectueze un import pentru
producatorii autohtoni, ntr-un interval de timp delimitat de contractele
interne, atunci optiune lui pentru cumparare se va manifesta la sfrsitul
intervalului, deoarece indicatorul de potential pe termen lung tinde sa se
apropie de zero.
Capitolul 10

n practica este indicata utilizarea combinata a doi sau mai multi indicatori
de potential cu diferit pentru a putea caracteriza aparitia unor maxime
sau minime locale pe fundalul tendintei de trecere spre maxime sau minime
globale.




-80
-40
-20
40
60
80
Indicator de
potential
Fig.10.5. INDICATORI PE TERMEN SCURT
950
1.050
1.150
1.250
1.350
1.450
1.550
1.650
0
3
.
I
a
n
0
3
.
F
e
b
0
3
.
M
a
r
0
3
.
A
p
r
0
3
.
M
a
i
0
3
.
I
u
n
0
3
.
I
u
l
0
3
.
A
u
g
0
3
.
S
e
p
Cotatii
Media mobila
termen scurt
-100
-60
0
20
100
0
3
.
I
a
n

0
3
.
F
e
b

0
3
.
M
a
r

0
3
.
A
p
r

0
3
.
M
a
i

0
3
.
I
u
n

0
3
.
I
u
l

0
3
.
A
u
g

0
3
.
S
e
p

A B C
Sisteme informatice n comert



Modelul propus este n masura sa furnizeze informatii pentru
fundamentarea deciziei de export a marfurilor care fac obiectul tranzactiilor
pe piete caracteristice.







-100
-80
-60
-40
-20
0
20
40
60
80
100
3
-
J
a
n
1
7
-
J
a
n
3
1
-
J
a
n
1
4
-
F
e
b
2
8
-
F
e
b
1
4
-
M
a
r
2
8
-
M
a
r
1
1
-
A
p
r
2
5
-
A
p
r
9
-
M
a
y
2
3
-
M
a
y
6
-
J
u
n
2
0
-
J
u
n
4
-
J
u
l
1
8
-
J
u
l
1
-
A
u
g
1
5
-
A
u
g
2
9
-
A
u
g
1
2
-
S
e
p
Indicator de potential
Fig.10.6. INDICATORI PE TERMEN LUNG
950
1,050
1,150
1,250
1,350
1,450
1,550
1,650
3
-
J
a
n

1
7
-
J
a
n

3
1
-
J
a
n

1
4
-
F
e
b

2
8
-
F
e
b

1
4
-
M
a
r

2
8
-
M
a
r

1
1
-
A
p
r

2
5
-
A
p
r

9
-
M
a
y

2
3
-
M
a
y

6
-
J
u
n

2
0
-
J
u
n

4
-
J
u
l

1
8
-
J
u
l

1
-
A
u
g

1
5
-
A
u
g

2
9
-
A
u
g

1
2
-
S
e
p

Cotatii
Media mobila
termen lung
Capitolul 10

10.5. Studii de caz

10.5.1. Cazuri rezolvate

CAZUL 10.1 Simulare pe chestionar

O cercetare referitoare la cererea de produse zaharoase a testat
un chestionar ntr-o ancheta pilot pe 250 de subiecti. Chestionarul a
cuprins ntrebari referitoare la optiunea pentru cumpararea de
produse zaharoase, structura cererii pentru acestea, dorintele
viitoare, modul de consum, optiunea pentru preambalare, etc. Lista
ntrebarilor luate n analiza este prezentata n fig. 10.7.


Matricea probabilitatilor aferente ntrebarilor de mai sus este trecuta n
tabelul10.1. Se observa ca n forma prezentata, potrivit definitiilor de mai
sus, chestionarul este neomogen, neomogenitate rezultata din dorinta
organizatorilor de a asigura un nivel foarte ridicat de diseminare a
raspunsurilor.

Fig. 10.7
EXTRAS DI N LI STA NTREBARI LOR CUPRI NSE N CHESTI ONAR

A. Ce produse zaharoase ati cumparat ?
1 produse de ciocolaterie; 2. produse de patiserie;
3 caramelaj, drajeuri; 4.produse de laborator.
B. Ce produse zaharoase ati dori sa gasiti n amgazine?
1 produse de ciocolaterie; 2 produse de patiserie;
3 caramelaj, drajeuri; 4 produse de laborator.
C. Produsele cumparate sau pe care doriti sa le cumparati, le consumati n mod:
1 curent; 2 saptamnal;
3 lunar; 4 mai rar.
D. Ati prefera ca produsele zaharoase ce le consumati sa fie preambalate sau nu?
1 DA ; 2 NU 3 INDIFERENT.
E. Cum areciati calitatea produselor zaharoase ce le consumati ?
1 foarte buna; 2 buna;
3 satisfacatoare; 4 slaba.
Sisteme informatice n comert

Tabelul 10.1.
CHESTIONAR PRODUSE ZAHAROASE - Matricea
probabilitatilor

P rodus e de
ci ocol ateri e
P r odus e de
pati seri e
Caramel aj ,
drajeuri
P r odus e de
l aborator
A Produse cumparate 0.339 0.264 0.251 0.146
P rodus e de
ci ocol ateri e
P r odus e de
pati seri e
Caramel aj ,
drajeuri
Prod us e de
l aborator
B Produse cumparate 0.351 0.271 0.242 0.136
Curent Saptamnal Lunar Mai rar
C Mod de consum 0.389 0.397 0.0611 0.153
Da Nu Indiferent
D Optiunea pentru
preambalare
0.67 0.205 0.125
Foarte buna Buna Satisfacat
oare
Slaba
E Calitatea produselor
consumate
0.249 0.541 0.181 0.029
Legat de acest chestionar se ridica trei probleme:
prima se refera la numarul de ntrebari si s-ar concretiza astfel: este
numarul de ntrebari suficient ? sau altfel spus o noua ntrebare
adaugata aduce un spor de informatie semnificativ sau nu ?;
cea de a doua se refera la gruparea raspunsurilor este semnificativ
numarul de reductii pe ansamblul ntrebarilor; aduce el o cantitate de
informatie semnificativa sau este necesar sa se intervina asupra lor n
sensul concentrarii numarului de stari ?;
o a treia problema se refera la organizarea chestionarului o
eventuala ordonare sau reordonare a ntrebarilor ar putea fi n masura
sa aduca o cantitate de informatie semnificativ mai mare ?.
Raspunsul la aceste ntrebari este dat de abordarea
informationala a chestionarului.
Capitolul 10


Rezolvare
Potrivit definitiilor de mai sus chestionarul din tabelul 10.1. este
neomogen deoarece nu este structurat cu un numar egal de stari.
Deoarece ntrebarile sunt echiprobabile atunci se poate pune n discutie
ordinea ntrebarilor. n figura 10.8 sunt calculati indicatorii informationali
n doua variante de organizare a chestionarului.
Fig. 10.8 I ndicatorii chestionarului neomogen
Sisteme informatice n comert

Se observa ca n raport cu structura matricei de probabilitati varianta 1
aduce un spor de informatie mult mai mare - C% este cu o treime mai
mare dect n varianta 2 (vezi fig.10.9). Desi sporul de informatie este
semnificativ, totusi n termenii acumularii (achizitiei) de informatie
varianta 2 este mai semnificativa din punctul de vedere al progresului n
termenii continutului de informatie.
Urmatoarea ipoteza se refera la omogenizarea chestionarului.
Aceasta varianta ia n consideratie schimbarea matricei de probabilitati
pentru obtinerea omogenitatii (tabelul 10.2). Pentru aceasta s-a operat
asupra numarului de reductii la maximum 3. Ca urmare, au fost
restructurate ntrebarile A, B, C, D prin regruparea raspunsurilor n
sensul reducerii numarului de stari. Rezultatele sunt prezentate n
figura 10.11. Se observa ca omogenizarea chestionarului scade nivelul
energiei informationale cumulate. Decizia referitoare la structura
chestionarului n acest caz, poate fi fundamentata pe conditia de
echiprobabilitate a ntrebarilor.
Fig. 10.10. ACHIZITIA DE
INFORMATIE CUMULATA
0. 00000
0. 05000
0. 10000
0. 15000
0. 20000
0. 25000
0. 30000
0. 35000
0. 40000
0. 45000
1 2 3 4 5
rang
Varianta 2 Varianta 1
0
200
400
600
800
1000
1200
1 2 3 4 5
Fig. 10.9 CRESTEREA
PROCENTUALA A ACHIZITIEI DE
INFORMATIE
Varianta 1
Varianta 2
Capitolul 10

Tabel .10.2
MATRICEA DE PROBABILITATI A CHESTIONARULUI
OMOGEN

Pr oduse de
ci ocol at er i e
Pr oduse de
pat i seri e si
l aborator
Car amel aj , dr aj eur i
A
Produse cumparate
0.339 0.41 0.251
Pr oduse de
ci ocol at er i e
Pr oduse de
pat i seri e si
l aborator
Car amel aj , dr aj eur i
B Pr oduse cumpar at e 0.351 0.407 0.242
Cur ent S apt amnal Mai r ar
C Mod de c ons um 0.389 0.397 0.214
Da Nu I ndi f erent
D Opt i unea pent r u
pr eambal ar e
0.67 0.205 0.125
Foa r t e buna B u n a Sat i sf acat oar e sau
s l a ba
E Cal i t at ea pr odusel or
c ons uma t e
0.249 0.541 0.21






Fig. 10.11
Sisteme informatice n comert

CAZUL 10.2 Prelucrare de chestionar

Exemplificam un chestionar

numit ICMMQ
24
aplicat pe un esantion
semnificativ, care este orientat pe aspecte principale privind managementul
si antreprenoriatul n ntreprinderile comerciale mici si mijlocii. Construirea
lui a implicat urmatoarele etape:
se construieste foaia de calcul Captab (vezi figura 10.12), care cuprinde
n coloana A numarul maxim de stari al raspunsurilor la fiecare
ntrebare;
n coloanele B-D sunt trecute codificarile pentru fiecare raspuns
component al fiecarei ntrebari; astfel, daca pentru ntrebarea cu
numarul 4 n A4 exista trecuta cifra 3, vor fi coduri n urmatoarele 3
coloane B4,C4,D4;
n coloana H este trecut numarul de ordine al fiecarei ntrebari, asa cum
se gaseste el n matricea de coduri;
n coloana I este trecut numarul de ordine recalculat al ntrebarilor;
recalcularea este necesara deoarece sunt grupuri de ntrebari care au
acelasi continut din punctul de vedere al raspunsurilor si prelucrarea lor
se va face concomitent; este cazul ntrebarilor 16-20 care au acelasi
continut si pe care calculatorul le va vedea! ca fiind o singura

24
Cercetarea a fost ntreprinsa de dna. Profesor dr. Mariana Dragusin de la Academia de Studii
Economice, n cadrul procesului de doctorantura; Multumim pe aceasta cale pentru amabilitatea de
a ne pune la dispozitie pentru exemplificare chestionarul domniei sale.
Fig. 10.12 Construirea capetelor de tabele
Capitolul 10

ntrebare 13.
?se introduc codurile V(i,,j) n foaia de calcul ICMMQ astfel:
pentru lipsa de raspuns codul 0;
pentru oricare varianta de raspuns coduri de la 1 la maximum codul
corespondent numarului coloanei din foaia Captab coloana A1 linia
corespunzatoare ntrebarii; astfel pentru ntrebarea 4 (vezi Captab!H4)
codul maxim din A4 este 3, deci n foaia ICMMQ!D1:D850 vor fi coduri
cuprinse ntre 0 si 3;
se introduc n foaia de calcul conditiile pentru selectia si construirea
tabelelor; astfel n coloana A se introduce numarul corespunzator primei
ntrebari, iar n coloana B se introduce numarul corespunzator celei de a
doua ntrebari; procesul fiind iterativ se va termina atunci cnd n coloana A
va fi introdusa cifra 0;
?se va lansa comanda Tools Macro ; calculatorul va oferi meniul
Macro (vezi figura 10.13) de unde vom alege subrutina quest apoi
comanda Run, iar calculatorul va construi n foaia de calcul Rezultate trei
tabele de contingenta (date absolute, procente pe verticala si procente pe
verticala).
?n foaia de calcul Rezultate vor apare tabelele de contingenta n ordinea
comenzilor din foaia Conditii (vezi figura 10.14).
Fig. 10.13 Meniul Macro
Sisteme informatice n comert





CAZUL 10.3 Utilizarea testului
2

Un sondaj efectuat asupra unui esantion de 1300 de persoane a
stabilit urmatoarea repartizare a acestora pe grupe de vrsta n functie de
modul n care apreciaza un nou produs.
Tabel 10.3
Grupe de vrsta
Aprecieri
sub 30 de ani 30-40 de ani peste 40 de ani
favorabile 183 259 184
nefavorabile 254 267 153



Sa se stabileasca daca exista deosebiri semnificative, pe grupe de
vrsta, n aprecierea noului produs folosind testul
2
.
Rezolvare:
1. Se stabileste ipoteza nula conform careia repartitia aprecierilor pe total
(favorabile si nefavorabile) ar trebui sa aiba aceleasi proportii si n
cadrul fiecarei subgrupe de vrsta.
2. Se calculeaza probabilitatea de aparitie a ipotezei nule (aprecierile sa
nu fie influentate n mod semnificativ de vrsta) cu functia statistica
CHITEST, care are urmatoarea sintaxa:
Fig. 10.14Construirea rezultatelor
Capitolul 10

CHITEST(actual_range,expected_range)
Actual_range este zona de date care contine observatiile care
trebuie testate n comparatie cu valorile probabile.
Expected_range este zona de date care contine ponderea
rezultatului totalurilor de rnd si totalurilor de coloana fata de totalul
general.
Observatii:
Daca zonele de celule actual_range si expected_range au un
numar diferit de repere de date, CHITEST ntoarce valoarea de eroare
#N/A.
CHITEST

calculeaza mai nti statistica
2
si apoi nsumeaza
diferentele valorilor actuale din valorile probabile. Ecuatia pentru aceasta
functie este CHITEST=p( X>
2
), unde:

r
i
k
j
ij
ij ij
E
E A
1 1
2
2
) (

n care:
Aij = frecventa actuala n rndul i, coloana j
Eij = frecventa probabila n rndul i, coloana j
r = numarul de rnduri
c = numarul de coloane
CHITEST ntoarce probabilitatea pentru o statistica
2
cu un numar
de df grade de libertate, unde df = (r - 1)(c - 1).
n celulele A1:D4 introducem datele problemei si calculam totalurile
pe rnduri si pe coloane cu functia SUM.

Se stabileste ipoteza nula introducnd urmatoarele formule n
celulele B9:D10.

n celula A11 calculam probabilitatea de aparitie a ipotezei nule cu
functia CHITEST:
Probabilitatea de aparitie a ipotezei nule (probabilitatea ca
Sisteme informatice n comert



aprecierile sa nu fie influentate n mod semnificativ de vrsta) este
de 0,0017.

CAZUL 10.4 Modelul Fisbein-Rosenberg

Chestionarul unui sondaj efectuat n rndul producatorilor de
tomate cuprinde urmatoarele ntrebari:
1. Acordati o nota de la 1 (foarte putin important) la 10 (foarte
important) fiecarei caracteristici n functie de importanta pe care o are n
aprecierea unui soi de rosii.
2. Acordati o nota de la 1 (foarte prost) la 10 (foarte bun) fiecarei
caracteristici a soiurilor mentionate.
Mediile notelor acordate de producatorii de tomate sunt
urmatoarele:
1) Pretul semintelor 5.86
2) Rezistenta la boli si daunatori 7.69
3) Productivitatea 7.95
4) Forma, marimea si gustul rosiilor 7.8

Dacia Isalnita 50 Marita 25
1) Pretul semintelor

5.72 4.83 4.79
2) Rezistenta la boli
si daunatori
6.65 5.01 6.60
3) Productivitatea

7.27 5.31 6.97
4) Forma , marimea
si gustul rosiilor
6.87 5.20 6.81
Sa se ierarhizeze cele trei soiuri de tomate n functie de opinia globala
exprimata de producatori, utiliznd modelul Fisbein-Rosenberg.
Capitolul 10


Rezolvare:
Pentru aplicarea modelului Fishbein - Rosenberg, suma
importantei atribuite fiecarei caracteristici trebuie sa fie egala cu 1.
De aceea se vor normaliza rezultatele obtinute:
Se introduc cele patru caracteristici si mediile notelor acordate
lor n celulele A1:B4;
Se calculeaza suma mediilor notelor n celula B5;
Se mparte media notelor acordate pretului semintelor la suma
mediilor notelor acordate tuturor caracteristicilor n celula C1 si apoi se
copiaza aceasta formula n celulele C2:C4.
Aprecierile pentru cele trei soiuri de rosii trebuie situate pe o scala de
la 0 la1, deci se vor mparti mediile obtinute la 10.
Valorile obtinute sunt prezentate n tabelul urmator, coloana Wi
reprezentnd importanta acordata fiecarei caracteristici, iar celelalte trei
coloane aprecierile pentru fiecare soi.

Aprecierea globala a fiecarui soi de rosii se calculeaza nmultind
importanta fiecarei caracteristici Wi cu media notelor acordate pentru
fiecare soi.
Pentru soiul Dacia aprecierea globala se calculeaza cu formula
=$B$2*C$2+$B$3*C$3+$B$4*C$4+$B$5*C$5 din celula C6. Pentru
celelalte soiuri copiem aceasta formula n celulele D6 si E6. Rezultatele
sunt urmatoarele:





Sisteme informatice n comert


Ierarhia celor 3 soiuri de rosii este urmatoarea:
1. Dacia
2. Marita 25
3. Isalnita 50
Rolul hotartor n stabilirea acestei ierarhii l-au avut productivitatea si
forma, marimea si gustul rosiilor n egala masura, cu o pondere de 27%.
De mentionat ca pretul semintelor detine ponderea cea mai scazuta 19% n
alegerea unui anumit soi de rosii.

CAZUL 10.5 Coeficientul de corelatie a rangurilor

Se cunosc urmatoarele date privind ponderea serviciilor n PIB
si PNB pe locuitor n urmatoarele tari:
Tabel 10.4
Tara Ponderea serviciilor
n PIB (%)
PNB/locuitor
(dolari internationali)
Australia 67,5 18940
Austria 50 21250
Belgia 70,8 21660
Danemarca 60,2 21230
Romnia 35,2 4360
SUA 73,2 26980
Turcia 48,8 5580
Sursa: Anuarul Statistic al Romniei 1997, p. 951, 952
Sa se analizeze legatura dintre ponderea serviciilor n PIB si
PNB/locuitor al tarilor din tabelul de mai sus cu ajutorul coeficientului
Spearman.

Rezolvare:
Coeficientul de corelatie a rangurilor Spearman se calculeaza dupa
relatia:
Capitolul 10

) 1 (
6
1
2
2

n n
d
r
s
n care:
d este diferenta de rang ntre variabilele corelate pentru aceeasi
unitate de observare;
n este numarul perechilor de valori corelate.
Coeficientul lui Spearman este cuprins ntre -1 si 1 si indica att
intensitatea, ct si directia legaturii dintre cele doua variabile.
Pentru calcularea rangurilor se foloseste functia statistica
RANK cu urmatoarea sintaxa:
RANK(number,ref,order)
Number este numarul al carui rang trebuie aflat.
Ref este o matrice sau o referinta la o lista de numere. Valorile
nenumerice din argumentul ref sunt ignorate.
Order este un numar ce specifica modul de atribuire al rangului.
Daca order este 0 (zero) sau omis, Microsoft Excel atribuie
rangul numarului ca si cum ref ar fi o lista sortata n ordine descrescatoare.
Daca order este orice valoare nenula, Microsoft Excel atribuie
rangul numarului ca si cum ref ar fi o lista sortata n ordine crescatoare.
Observatii:
RANK atribuie acelasi rang numerelor duplicate. Oricum, prezenta
numerelor duplicate afecteaza rangurile atribuite numerelor urmatoare. De
exemplu, ntr-o lista de ntregi, daca numarul 10 apare de doua ori si are
rangul 5, atunci numarul 11 va avea rangul 7 (nici un numar nu va avea
rangul 6).
Formulele de calcul folosite pentru determinarea coeficientului de
corelatie al lui Spearman (r
s
) sunt cele din figura de mai jos:


Sisteme informatice n comert





Rezultatele sunt urmatoarele:
Valoarea 0,857 a coeficientului lui Spearman arata existenta unei
legaturi directe si puternice ntre ponderea serviciilor n PIB si PNB/locuitor.

CAZUL 10.6 Coeficientul de corelatie statistica

Cunoscnd evolutia indicilor PIB si a ponderii populatiei ocupate
n comert din totalul populatiei ocupate a Romniei n perioada 1991-1996
sa se cerceteze legaturile dintre cei doi indicatori cu ajutorul coeficientului
de corelatie statistica (r).




Capitolul 10

Anii Populatia ocupata n comert
(mii persoane)
Indicii PIB
1991 699 74,4
1992 754 67,6
1993 585 61,5
1994 636 60,9
1995 865 74,2
1996 772 82,1
Sursa: Anuarul statistic al Romniei 1997, p. 125, 356
Rezolvare:
Pentru calcularea coeficientului de corelatie statistica, Excel include
functia statistica CORREL, cu urmatoarea sintaxa:
CORREL(array1,array2)
Array1 este o zona de celule cu valori.
Array2 este a doua zona de celule cu valori.
Observatii:
Argumentele trebuie sa fie numere, sau nume, matrice sau referinte
care contin numere.
Daca un argument matrice sau referinta contine text, valori logice
sau celule goale, acele valori sunt ignorate; oricum, celulele cu valori zero
sunt incluse n calcul.
Daca array1 si array2 au un numar diferit de repere de date,
CORREL ntoarce valoarea de eroare #N/A.
Daca array1 sau array2 sunt goale, sau daca s (abaterea standard)
a valorilor lor este egala cu zero, CORREL ntoarce valoarea de eroare
#DIV/0!.

Ecuatia pentru coeficientul de corelatie este urmatoarea:

1
1
]
1

,
_

1
1
]
1

,
_

n
i
n
i
n
i
n
i
n
i
n
i
n
i
y y n x x n
y x xy n
r
1
2
1
2
1
2
1
2
1 1 1

unde: x = variabila independenta
y = variabila dependenta
n = numarul de ani

Coeficientul de corelatie statistica poate lua valori cuprinse n
intervalul
[-1, 1]; semnul minus indica legatura inversa, iar semnul plus legatura
directa. n practica se considera ca daca
Sisteme informatice n comert


r? [0, 0,2) nu exista o legatura semnificativa;
r? [0,2 , 0,5) exista o legatura slaba;
r? [0,5 , 0,75) exista o legatura de intensitate medie;
r? [0,75 , 0,95) exista o legatura puternica;
r? [0,95 , 1] putem vorbi de o legatura relativ determinista
(functionala)
25
;




n celulele A1:C7 introducem datele problemei:
Din meniul Insert se selecteaza Function (sau se apasa butonul
Paste Function) apoi Statistical si CORREL:
Coeficientul de corelatie are valoarea 0,71347789, ceea ce
nsemna ca ntre cele doua variabile, populatia ocupata n comert si indicii
PIB exista o legatura directa de intensitate medie.






25
T. Baron, E. Biji (coordonatori): Statistica teoretica si economica, Editura Didactica si
Pedagogica-R.A., Bucuresti, 1996
Capitolul 10

CAZUL 10.7 Determinarea cotei de piata a unei firme

Potrivit revistei Capital nr.45 din 12 noiembrie 1998 primele 10
locuri n ierarhia mondiala a producatorilor de automobile erau
ocupate de urmatoarele firme:
Tabel 10.6
Firma Cifra de afaceri
(miliarde USD)
General Motors 188,86
Ford 162,8
Toyota 102
Mercedes-Chrysler 98,18
Volkswagen 69,31
Nissan 54,5
Honda 39,96
BMW 36,18
Fiat 31,61
Peugeot-Citren 31,38

a) Sa se calculeze cota de piata si cota relativa de piata detinuta
de fiecare firma.
b) Sa se reprezinte grafic cota de piata detinuta de fiecare firma.

Rezolvare:
a) Cota de piata se calculeaza ca raport ntre cifra de afaceri a
firmei si volumul total al vnzarilor pe piata respectiva.
Cota relativa de piata a firmei A reprezinta raportul dintre cota de piata
a acestei firme si cota de piata a celui mai puternic concurent al sau.
Pentru lider, cota relativa de piata se determina prin raportarea cotei sale
de piata la cota de piata a firmei plasate pe locul al doilea. Pentru oricare
alta firma, cota relativa de piata se obtine raportnd cota sa de piata la cea
a liderului.
Formulele de calcul sunt cele din figura de mai jos:
Sisteme informatice n comert


Rezultatele sunt urmatoarele cu mentiunea ca pentru celulele C3:C12 a
fost folosit formatul Percent style, iar pentru D3:D12 Comma style:
b) Pentru a reprezenta grafic cota de piata detinuta de fiecare firma
se selecteaza domeniul C1:C12 si se foloseste Chart Wizard.
n prima din cele patru casete de dialog se alege tipul de grafic Pie
with a 3-D visual effect si se apasa butonul Next pentru a trece la pasul
urmator.
A doua caseta de dialog exemplifica reprezentarea grafica a
domeniului selectat. Se accepta valorile implicite si se trece la
urmatoarea caseta apasnd butonul Next.
Capitolul 10

Se executa clic pe Data Labels si apoi pe Show value. Se
observa modificarile aduse graficului si se apasa Next pentru a trece
la ultima caseta de dialog.
Se selecteaza optiunea As new sheet si apoi Finish.
Graficul este urmatorul:


CAZUL 10.8 Metoda regresiei

Volumul vnzarilor nregistrate n zece magazine apartinnd
aceleiasi societati comerciale si suprafata magazinelor respective
sunt urmatoarele:
Tabel 10.7
Magazinu
l
Volumul vnzarilor
(milioane lei)
Suprafata
(m
2
)
1 78 600
2 90 577,5
3 111 930
4 30 232,5
5 37,5 315
6 51 330
7 73,5 345
8 57 322,5
9 67,5 480
10 18 105
Sisteme informatice n comert

Sa se analizeze legatura dintre volumul vnzarilor si suprafata
folosind metoda regresiei.

Rezolvare:
Microsoft Excel furnizeaza un set de instrumente de analiza a
datelor numite "Pachet de instrumente de analiza (Analysis ToolPak)
care pot fi utilizate pentru a economisi etape atunci cnd se efectueaza
analize complexe, statistice sau de inginerie.
Pentru a vizualiza lista disponibila de instrumente de analiza, se
face clic pe Data Analysis (Analiza date) din meniul Tools
(Instrumente).


Daca se alege Regression (Regresie) si se apasa butonul OK
se deschide caseta de dialog din figura urmatoare :
Capitolul 10

Zona de intrare Y (Input Y Range) introduce referinta pentru zona
de date dependente. Zona trebuie sa fie formata dintr-o singura coloana de
date.

Zona de intrare X (Input X Range) introduce referinta pentru zona
de date independente. Microsoft Excel aranjeaza variabilele independente
din aceasta zona n ordine crescatoare de la stnga la dreapta. Numarul
maxim de variabile independente este 16.
Etichete (Labels). Se selecteaza aceasta optiune daca primul rnd
sau coloana din zona de intrare contine etichete. Microsoft Excel
genereaza etichete de date adecvate pentru tabelul de iesire.
Interval de ncredere (Confidence Level). Se selecteaza aceasta
optiune daca se doreste includerea unui nivel aditional n tabelul rezumat
de iesire. n caseta, se introduce intervalul de ncredere care se adauga la
nivelul implicit de 95%.
Constanta este zero (Constant is Zero). Se selecteaza aceasta
optiune daca se doreste sa se forteze linia de regresie sa treaca prin
origine.
Zona de iesire (Output Range) introduce referinta pentru celula
din coltul stnga-sus a tabelului de iesire. Permite cel putin sapte coloane
pentru tabelul de iesire rezumat, care include un tabel anova, coeficienti,
eroarea standard a estimarii y, valori r
2
, numarul de observatii si coeficientii
de eroare standard.
Un nou pliu foaie de lucru (New Worksheet Ply). Se face clic
pentru a insera o foaie de lucru nou n registrul de lucru curent si se
insereaza rezultatele ncepnd din celula A1 a noii foi de lucru. Pentru a
denumi noua foaie de lucru, se tasteaza un nume n caseta.
Sisteme informatice n comert

Registru de lucru nou (New Workbook). Se face clic pentru a
crea un nou registru de lucru si pentru a insera rezultatele ntr -o noua foaie
de lucru din noul registru de lucru.
Deviatii (Residuals). Se selecteaza aceasta optiune daca se
doreste includerea deviatiilor n tabelul de iesire.
Deviatii standard (Standardized Residuals). Se selecteaza
aceasta optiune daca se doreste includerea deviatiilor standard n tabelul
de iesire.
Reprezentari grafice ale liniei estimate (Residual Plots). Se
selecteaza aceasta optiune daca se doreste generarea unei diagrame
pentru fiecare variabila independenta fata de deviatie.
Reprezentarea grafica a liniei estimate (Line Fit Plots). Se
selecteaza aceasta optiune daca se doreste generarea unei diagrame
pentru valorile previzionate fata de valorile observate.
Reprezentari grafice ale probabilitatii normale (Normal
Probability Plots). Se selecteaza aceasta optiune daca se doreste
generarea unei diagrame ce reprezinta probabilitatea normala. Pentru
problema enuntata rezultatul analizei de regresie este urmatorul:


Capitolul 10

10.5.2.Cazuri propuse

CAZUL 10.9 Un sondaj efectuat asupra unui esantion de 1600 de
persoane a stabilit urmatoarea repartizare a acestora pe grupe de vrsta si
pe medii a celor care au cumparat sau nu produsul X n luna precedenta:
Tabel 10.7
Mediu Grupe de vrsta
urban rural sub 20
de ani
21-30
de ani
peste 30
de ani
Cumparatori 628 245 270 355 380
Noncumparatori 368 359 186 224 185

Sa se stabileasca daca exista deosebiri semnificative, pe grupe de
vrsta si pe medii n ceea ce priveste cumpararea produsului X.

CAZUL 10.10. In cadrul unui sondaj s-a utilizat modelul Fisbein-
Rosenberg pentru a stabili opiniile cumparatorilor potentiali asupra
urmatoarelor marci de imprimante cu jet de cerneala: Hewlett
Packard, Epson, Canon si Xerox.
Mediile acordate de cele 1200 de persoane intervievate sunt
urmatoarele:
1.Acordati o nota de la 1 (foarte putin important) la 10 (foarte
important) fiecarei caracteristici n functie de importanta pe care o are
n aprecierea unei imprimante cu jet de cerneala.

calitatea imprimarii 9.10
rapiditatea imprimarii 8.42
design-ul 6.34
pretul 8.75

3. Acordati o nota de la 1 (foarte prost) la 10 (foarte bun) fiecarei
caracteristici a imprimantelor mentionate.
4.
Hewlett
Packard
Epson Canon Xerox
calitatea imprimarii 8.50 8.64 8.23 8.74
rapiditatea imprimarii 7.23 7.85 6.92 7.90
design-ul 6.69 7.01 7.22 7.32
pretul 8.74 7.62 8.36 6.12
Sa se ierarhizeze cele patru marci de imprimante n functie de
opinia globala exprimata de cele 1200 de persoane chestionate.

Sisteme informatice n comert

CAZUL 10.11. Sa se caracterizeze cu ajutorul coeficientului de
corelatie a rangurilor Spearman intensitatea legaturii existente ntre
PNB/locuitor si durata medie de viata n urmatoarele tari:
Tabel 10.8
Durata medie de
viata (ani)
Tara
Barbati Femei
PNB/locuitor
(dolari internationali)
Australia 74.7 80.6 18940
Austria 73 79.2 21250
Belgia 73 79.7 21660
Polonia 66.7 75.7 5400
SUA 72.5 79.3 26980
Bulgaria 67.8 74.9 4480
Romnia 65.3 73.1 4360
Sursa:Anuarul Statistic al Romniei 1997, p. 946, 952

CAZUL 10.12 Corelatie 2

ncasarile din publicitate si audienta cumulata a principalelor posturi
de televiziune sunt prezentate n tabelul urmator:
Tabel 10.9
Postul ncasari din
publicitate
(mil. $)
Audienta cumulata
(%)
TVR1 20,4 71
TVR2 1,2 14
PRO TV 26,4 24
Antena1 10,6 17
Tele 7abc 2,8 5
Sa se cerceteze legatura dintre ncasarile din publicitate si audienta
cumulata cu ajutorul coeficientului de corelatie statistica (r).

CAZUL 10.13 Cota de piata 2

Primele cinci locuri n ierarhia fabricantilor produsului X sunt
ocupate de urmatoarele firme:
Tabel 10.10
Firma
Cifra de afaceri
miliarde u.m.
A 450
B 674
C 895
D 566
E 963
Capitolul 10

a) Sa se calculeze cota de piata si cota relativa de piata detinuta
de fiecare firma.
b) Sa se reprezinte grafic cota de piata detinuta de fiecare firma.

CAZUL 10.14 Regresie 2

Din analiza bugetelor de familie se cunosc urmatoarele date:
Tabel 10.11
Nr.
Crt
Venituri
lunare
-medie pe o
persoana
din familie-
(mii lei)
Cheltuieli
pentru
achizitionarea
produsului X
Nr.
crt.
Venituri
lunare
-medie pe o
persoana
din familie-
(mii lei)
Cheltuieli
pentru
achizitionar
ea
produsului
X
1 720 320 6 1090 410
2 990 380 7 1340 540
3 850 400 8 1250 590
4 1180 550 9 1150 600
5 1920 620 10 1610 630
Sa se caracterizeze si sa se masoare legatura dintre venituri si
cheltuieli folosind metoda regresiei.

10.6. ntrebari recapitulative

1. Care sunt principalele activitati de marketing?
2. Care sunt fazele anchetelor de marketing?
3. Care este modelul informational al unui chestionar?
4. Care sunt etapele ce trebuie parcurse n prelucrarea
chestionarelor?