Sunteți pe pagina 1din 5

In anul 1865, Grgor Mendel, calugar la manastirea din Brno si profesor de stiinte naturale si matematica la liceul din acelasi

oras, comunica rezultatele obtinute de el in urma experientelor de hibridare a diferitelor soiuri de mazare.Gregor Mendel formuleaza acelesi conluzii generale ca si h.!audin, insa in mod mult mai clar, datorita unei metode noi de cercetare pe care o foloseste atat in organizarea si conducerea experientelor, cat si in analiza, interpretarea si "alorificarea rezutatelor obisnuite. In experientele sale, utilizeaza la incrucisare diferite soiuri de mazare, deosebite intre ele printr#un nr. mic de carctere , ceea ce i#a permis sa urmareasca cu mai multa exactitate comportamntul fiecarui caracter in pocesul de transmitere ereditara. Metoda de cercetare folosita de Gregor Mendel i#a permis sa scoata in e"identa unele aspecte statistice importante ale rezultatelor obtinute, sa intuiasca legitatiile transmiterii caracterelor si chiar sa formuleze unele ipoteze cu pri"ire la procesele celulare care explica mecanismul transmiterii, cu toate ca in acea perioada cunostintele despre celula erau neinsemnate. Gregor Mendel utilizeaza in experientele sale un material de cercetare "erificat si studiat in mod temeinic, precum si un numar foarte mare de indi"izi pe care ii urmareste timp de 5#6 generatii. $ezultatele obtinute in aceste experimente i#au permis lui Gregor Mendel sa formuleze unele particularitati ale modului de transmitere a caracterelor, cunoscute, in general, sub denumirea de legile mendeliene ale ereditatii.%ceste legi sunt urmatoarele& #legea uniormitatii hibrizilor in prima generatie' #legea segregarii sau dis(unctiei intr#un rapotr determinant la hibrizii din generatia a doua' #legea liberei combinari a factorilor ereditari si a transmiterii independente a caracterelor. )perientele hibridologice care au ser"it la demonstrarea si enunterea acestot trei legi mendeliene ale ereditatii s#au bazat pe analiza unei singure perechi de caractere alelomorfe *monohibridare+ sau pe anliza a doua perechi de caractere alelomorfe *dihibridare+. In experientele sale de monohibridare, Gregor Mendel a urmarit fie culoarea boabelor de mazare, fie aspectul cortexului, fiee culoarea florilor s.a.m.d. ,entru a putea studia trasmiterea in descendenta a culorii boabelor, Gregor Mendel a folosit la incrucisare doua soiuri de mazare - un sai cu boabe galbene si un sai co boabe "erzi. Inainte de hibridare, fiecare dintre cele doua soiuri de mazare a fost "erificat prin

autofecundare repetata timp de 5#6 generatii, pentru a se putea preciza cu exactitate daca cele doua caractere aleomorfe *culoare galbna si culoare "erde+ se transmit cu fidelitate in descendenta. .tilizand polenizarea incrucisata a celor doua soiuri de mazare, Gregor Mendel conatat ca toti hibrizii din prima generatie a"eau toti hibrizii numai de culoare galbena. /eci hibrizii 01 au manifestat fenotipie numai o singura culoare prezenta la genitori, pe care Gregor Mendel o considera dominanta. uloarea "erde, prezenta in generatia parentala si care nu manifesta fenotip la hibrizii 01, Gregor Mendel constata ca in generatia a doua se obtin atat hibrizi cu boabe galbene cat si hibrizi cu boabe "erzi. ,relucrarea stilistica a rezultatelor obtinute duce la concluzia ca din totalul boabelor *8123+ produse de hibrizii 02, aproximati" 4 *6122+ erau galbene si 5 *2111+ erau "erzi. %cest fenomen de 6disociere7 sau 6desfacere7 a celor doua caractere aleomorfe la hibrizii 02 a fost denumit 6segregare7. Intrucat se constata aceleasi fenomene *dominanta si segregare+ si in cazul altor caractere alelomorfe tudiate, Gregor Mendel apreciaza ca acestea reprezinta legi generale care caracterizeaza transmiterea caracterelor de la o generatie la alta. %stfel, in toate cazurile studiate in experientele pe mazare se constata dominanta unuia din fiecare pereche de caractere alelomorfe la hibrizii din 01 si segregarea fenotipica la hibrizii 02, intr#un raport de aproximati" 3&1 *389 hibrizi cu caracterul dominant si 89 hibrizi cu caracterul recesi"+. .rmarind in continuare modul de transmisie al caracterelor in generatiile 03, 09, s.a.m.d., Gregor Mendel constata ca prin autofecundare, oparte din indi"izii 02, cu boabe galbene, produc numai descendenti cu boabe galbene, asemanatori parintilor, iar o alta parte produc si descendenti cu boabe galbene si descendenti cu boabe "erzi intr#un raport tot de 3&1.)l mai constata ca din hibrizii cu boabe "erzi se obtin, in generatiile urmatoare, numai descendenti cu boabe "erzi. $ezultatele obtinute in experientele in care s#au urmarit si alte caractere la mazare sunt asemanatoare cu cele prezentate mai sus. ,entru explicarea rezultatelor obtinute in monohibridari, Gregor Mendel a enuntat ipoteza factoriala, conform careia fiecare caracter este determinat de doua particule materiale, care se tansmit prin intermediul celulelor sexuale. Gregor Mendel intuieste ca fiecare celula sexuala contine cate un factor pentru fiecare caracter, care la organismul rezultat in urma procesului de fecundare, se constituie o pereche. 0actorii sunt determinati de Gregor Mendel prin simboluri, respecti" prin litere ale alfabetului. 0iecare caracter alelomorf este simbolizat prin aceeasi litera. aracterele domoinante sunt simbolizate cu litere mari, iar cele recesi"e cu litere mici. onform acestui sistem de simboluri, perechea de factori care determina culoarea galbena este notata cu literele %%, iar perechea de factori care determina culoarea "erde cu litera aa.

:a cele doua soiuri de mazare, "erificate si apoi utilizate de Gregor Mendel la incrucisare, s#a obtinut, prin autofecundare repetata, numai culoare galbena si, respecti", culoare "erde, deoarece ele s#au do"edit a fi homozigote. %stefel, indi"izii cu boabe galbene care contin perechea de factori %%, produc numai celule sexuale cu factorul %, care prin autofecundare, se reconstituie in aceesi pereche %%, determinanta a aceluiasi caracter. ; costatare asemanatoare este "alabila si in cazul indi"izilor cu boabe de culoare "erde. /in incrucisarea indi"izilor homozigati, care contin factorii %%, cu indi"izii homozigoti, care contin factori aa, rezulta hibrizi 01 care sunt heterozigoti, deoarece contin atat factorul % cat si factorul a. Intucat in genotipurile hibrizilor 01 este prezentat factorul dominant %, acestia produc numai boabe de culoare galbena. In continuare, hibrizii 01, produc cate doua categorii de celile sexuale digerite pentru fiecare sex in parte *polen cu % si polen cu a ' o"ule cu a si o"ule cu a+. In urma procesului de fecudare a acestor gameti rezulta in 02 trei categorii de hibrizi deosebiti genotipic, si anume & 5 hibrizi care contin perechea de factori %%, 289 cu aa si 5 cu aa. Intucat factorul % este dominant rezulta ca toti hibrizii 02 *389+ contin %% sau %a produc Boabe de culoare galbena, iar hibrizii * 189 + care contin aa, produc numai boabe de culoare "erde. %ceasta este explicatia genetica a raportului de segergare fenotipica de 3&1 la hibrizii din generatia a doua. ,rin fecundare, hibrizii 02 cu genotipul %% dau in 03 numai hibizi cu %%, care produc numai boabe galbene, in timp ce hibrizii 02 cu genotipul %a segerga n acelasi raport genetic *189 %%, 289 %a si 5 aa+, care determina acelasi raport de segregare fenotipica de 3&1 ca si hibizii 01 care au acelasi genotip. <ibrizii 02, 03, s.a.m.d., care au genotipul aa, dau prin autofecundare descendentii cu acelasi genotip, care produc numai boabe de culoare "erde. In experientele sale, Gregor Mendel a folosit si doua soiuri de mazare care se deosebesc prin culoarea boabelor*galbena si "erde+ si prin inaltimea ti(ei *inalta si pitica+. ,rocedand la polenizarea incrucisata a soiului de mazare cu boabe galbene si ti(a inlta cu soiul de mazare cu boabe "erzi si ti(a pitica, Gregor Mendel obtine in 01 nimai hibrizi cu boabe galbene su ti(a inlta. $ezulta deci, ca alaturi de culoarea galbena a boabelor, si ti(a inalta reprezinta un caracter dominant, in timp ce ti(a pitica, la fel ca si culoarea "erde, este un caracter recesi". 0enomenul de dominanta, cocomitent cu uniformitatea hibrizilor, costatate la hibrizii 01 obtinuti in dihibridare, reprezinta aspecte deosebit de importante, care au fost semnalate si la hibrizii 01 obtinuti in monohibridari. ,rocedand mai departe la autofecundarea hibrizilor 01, Gregor Mendel obtine in generatia a doua patru categorii de hibrizi diferiti si anume& =816 *56,25>+ cu boabe galbene si ti(a inlta' 3816 *18,?5>+ cu boabe galbene si ti(a pitica'

3816 *18,?5>+ cu boabe "erzi si ti(a inlta' 1816 * 6,25>+ cu boabe "erzi si ti(a pitica' $aportul de segregare fenotipica in 02 este deci =&3&3&1. /aca se ia in considerare fiecare caracter in parte, se conatata ca raportul de segregare este tot de 3&1. %stfel, daca se cosidera numai culoarea, se costata ca exista 12816 hibrizi cu boabe glbene si 9816 hibrizi cu boabe "erzi, care determina raportul de 3&1. %ceeasi constatare este "alabila si pentru inaltimea ti(ei. ; constatare deosebit de importanta este cea care pri"este aparitia unor fenotipuri noi, ca efect al combinarii diferite a celor doua caractere prezente la indi"izii din generatia parentala. 0enotipurile noi sunt constatate in cazul hibrizilor cu boabe galbene si ti(a pitica *18,?5>+ si hibrizilor cu boabe "erzi si ti(a inalta *18,?5>+. In urma procesului de fecundare la care participa celulele sexuale produse de hibrizii 01, rezulta in 02 16 combinatii genotipice posibile. %naliza celor 16 combinatii arata urmatoarele& - noua combinatii contin factori % si B, in doza simpla sau dubla, factori care determina culoarea galbena a boabelor si ti(a inalta la =816 din totalul hibrizilor 02' - trei combinatii care contin numai factorul %, alaturi de perechea bb, care determina culoarea galbena si ti(a pitica la 3816 hibrizi 02' - trei combinatii care contin numai factorul B, alaturi de perechea aa, care determina culoarea "erde si ti(a inlta la 3816 hibrizi 02' - o combinatie care nu contine nici % nici B, dar in care sunt prezente perechile aa si bb, determina culoarea "erde si ti(a pitica la 1816 hibrizi 02. oncluzile la care a a(uns Gregor Mendel prezentate in acest subcapitol, pot fi explicate in prezent prin actiunea a doua fenomene genetice care, prin caracterul lor obiecti" si uni"ersal, pot fi osiderate ade"arate legi ale ereditatii . %ceste fenomene actioneaza in doua momente exterm de importante ale ciclului "ital al organismelor, si anume in gametogeneza si in fecundare. ,rimul fenomen genetic care poate fi cosideat si prima lege a ereditatii este legea segregarii materialului genetic, care actioneaza numai in momentul gametogenezei, si anume in meioza primara, cand se realizeaza trecerea de la spermatocitii si o"ocitii primari la spermatocitii si respecti" o"ocitii secundari. /upa cum s#a aratat mai inainte, in meioza primara se realizeaza separarea fiecarei perechi de cromozomi homologi, in sensul ca in fiecare dintre cele doua celule fiice, care reprezinta finalul meiozei primare, se "a gasi cate un membru al fiecarei perechi de cromozomi homologi. ;data cu separarea cromozomilor homologi se "or separa fara indoiala si genele, astfel incat in fiecare celula fiica se "a gsi cate o gena din perechea de alele. @epararea genelor alelice in gametogeneza constituie fenomenul de segregare. ,robabilitatea ca o gena dintr#o

anumita pereche de alele sa se gaseasca intr#una dintre cele doua celule fiice rezultate din meioza primara este egala cu A. /upa cum se stie, nucleul spermatocitilor si o"ocitilor primari exista un numar oarecare de perechi de cromozomi homologi, caracteristic fiecarei specii. In urma segregarii, fiecare membru al fiecarei perechi de homologi "a terce intr#una din cele doua celule fiice. ;data cu cromozomii homologi se distribuie si genele situate pe fiecare dintre acestia. Gruparea membrilor perechilor de homologi si deci a membrilor perechilor de gene alelice in cele doua celule fiice, rezultate din meioza primara, se face in mod intamplator, conform legilor probabilitatilor, actionand in acest caz un al doilea fenomen genetic, respecti" o a doua lege a ereditatii, si anume legea gruparii independente a materialului genetic. ,robabilitatea ca intr#o anumita celula, respecti" intr#un anumit gamet, sa se realizeze o anumita grupare a membrilor perechilor de homologi, respecti" o anumita grupare a unor gene, "a fi egala cu *182+ la n, n reprezentand numarul de perechi de cromozomi homologi caracteristic speciei respecti"e. @e poate trage concluzia ca prin cele doua legi ale ereditatii aratate mai sus se realizeaza formarea anumitor tipuri de gameti, din a caror combinare in procesul de fecundare rezulta diferite tipuri de organisme. eea ce in demonstratiile anterioare s#a aratat pentru unul *monohibridare+ sau doi loci *dihibridare+ este "alabil pentru oricati loci ar fi luati in considerare, cele doua legi ale ereditatii actionand in acelasi mod.